BOALA DIAREICĂ ACUTĂ

Şef de lucrări dr. Daniela Leca

2

BDA este a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare

MICROORGANISME IMPLICATE ÎN BDA

Bacterii • Shigella•E.coli (tulpini enteroinvazive, enterohemoragice, enterotoxigene)•Salmonella sp•Vibrio cholerae•Vibrio parahaemolyticus•Clostridium difficile•Clostridium perfringens•Campylobacter jejuni•S.aureus•Bacillus cereus•Yersinia enterocolitica

Virusuri •Rotavirusuri •Astrovirusuri•Calicivirusuri•Adenovirusuri•Parvovirusuri (Norwalk, Hawaii, etc)•Coronavirusuri

Paraziţi •Entamoeba histolytica•Giardia lamblia•Cryptosporidium

3

Patogenie

Factorii intestinali ai gazdei implicaţi în protecţie/ susceptibilitatea de a dezvolta boala:

1. Vârsta (predispoziţia copiilor pentru sindr.hemolitic- uremic

2. Igiena personală. 3. Aciditatea gastrică- distruge bacteriile enterice.

4. Motilitatea intestinală5. Flora bacteriană6. Imunitatea intestinală: fagocite, Ac- IgM, IgG, IgA

7. Laptele uman: protector

4

Patogenie

Perioada de

incubaţie< 6 ore 6-24 ore 16-72 ore

Germeni S.aureusB.cereus

C.perfringensB.cereus

Norovirus, Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia, E.coli (ET, producătoare de toxină Shiga), Vibrio, Giardia, Cyclospora, Cryptosporidium

5

Patogen

Manifestări cliniceModalităţi de transmitereFebră Dureri

abdominaleGreţuri

vărsături Scaun

cu sânge

PMN în scaun

Salmonella + + +/- +/- + Alimente

Campylobacter + + +/- +/- + Carne pui

Shigella + + + +/- + Interumană

E.coli Shiga +/- + +/- + - Hamburger insuf prep

C.difficile +/- +/- ic +/- + Nosocomială trat.AB

Vibrio +/- +/- +/- +/- +/- Fructe de mare

Yersinia + + +/- +/- +/- Lapte

E.hystolytica +/- +/- +/- +/- +/- Călătorii la tropice

Giardia nc + +/- ic ic Apă infestată/ transmitere umană

Cryptosporidium +/- +/- +/- ic +/- Apă infestată/ imunodepresie

Cyclospora +/- +/- +/- ic ic Alimente infestate, călătorii

Norovirus +/- + + ic ic Interumană

6

Investigaţiile de laborator se impun în următoarele situaţii: Diaree cu durata > 1 zi Deshidratare Diaree severă Scaune cu sânge Diaree de tip inflamator (febră, tenesme,

scaune cu sânge, PMN în materii fecale, test lactoferină)

Diaree în cursul spitalizării Izbucniri epidemice

7

Examene de laboratorI. Examen microscopic al materiilor fecale (m.f.) pentru

decelarea PMN II. Testarea lactoferinei în m.f. (marker al prezenţei

neutrofilelor)III. Coproculturi: Salmonella, Shigella, Campylobacter,

E.coli O157:H7, Yersinia, rotavirusuri, NorovirusIV. Examene coproparazitologice: Giardia, Entamoeba

histolytica, Cryptosporidium, Cyclospora, Isospora belliV. Detectarea toxinelor în m.f. (toxina Shiga a E.coli,

toxina A şi B a C.difficileVI. Serologie: Yersinia enterocolitica, Vibrio choleraeVII. Teste adiţionale: constante biochimice în ser,

hemoleucogramă, hemoculturi, sumar urină, rx.abdominală, rectoscopie, endoscopie, colonoscopie şi subtipuri de E.coli în caz de epidemii

8

Recomandări pentru diagnosticul sindromului diareic

A. Diaree comunitară/diareea călătorilor (în special dacă este asociată cu febră, sânge în m.f.)- culturi/teste: Salmonella, Shigella, Campylobacter, E.coli O157:H7, C.difficile (dacă tratament recent cu antibiotice)

B. Diareea nosocomială (debut după 3 zile de spitalizare): testarea toxinelor A/B a C.difficile şi evaluarea sindromului diareic ca la punctul A

C. Diareea persistentă > 7 zile : teste parazitologice, eventual, dacă HIV pozitiv, teste pentru Microsporidii şi M.avium-complex; se asociază şi testare ca la punctul A

9

Date clinice Scădere în greutate

0-5% 5-10% 10-15%

Puls centralPuls perifericTurgorGlobi oculariMusculaturăConştienţăFlux urinarMucoaseT.A.

Bine bătutBine bătut

NNNNNNN

Bine bătutSlab/tahicardie

DiminuatUşor încercănatCrampe discrete

NDiminuatUscate

N

Slab/tahicardie

AbsentFoarte scăzut

EnoftalmieCrampe severe

Tulburări AbsentUscate

Scăzută

Evaluarea stării de deshidratare

10

Botulismul

Şef de lucrări dr. Daniela Leca

11

Etiologie Genul Clostridium include bacili Gram pozitiv,

anaerobi C.botulinum produce toxine A,B, C, D, E, F şi G Botulismul uman este cauzat cel mai frecvent de

tipurile A, B, şi E. Tipul E este asociat consumului de produse marine şi de apă dulce.

Toxinele ce cauzează această boală sunt printre cele mai potente substanţe bioactive cunoscute

Sporii de C.botulinum NU sunt distruşi prin fierbere la 100ºC

Toxina este termolabilă. Mortalitatea este de 25-30%

12

Manifestări clinicePerioada de incubaţie – 12-36 ore. Simptome: Gastrointestinale :greţuri, vărsături, crampe

abdominale, diaree (iniţial)/ constipaţie (ulterior), uscăciunea mucoaselor

Neurologice: disfuncţii ale nervilor cranieni: vedere înceţoşată, diplopie, dizartrie, disfagie, disfonie, ptoză palpebrală, Slăbiciunea musculară progresează descendent (tipic

simetrică); Disfuncţia SN parasimpatic: uscăciunea mucoasei orale,

ileus paralitic şi hipotensiune ortostatică. Pupilele - dilatate sau areactive.

În botulismul de plagă nu apar semne gastrointestinale.

Botulismul nou-născutului - apatie, plâns stins, sucţiune dificilă, ptoză palpebrală şi constipaţie

13

Diagnostic de laborator

Detecţia şi identificarea toxinei botulinice în sânge, materii fecale şi în alimentul incriminat. Testarea pe şoarece constă în inocularea intraperitoneală a prelevatelor mai sus menţionate (test pozitiv: deces în 24-48 ore a tuturor şoarecilor cu excepţia celor protejaţi cu ser polivalent sau specific de tip)

Izolarea C.botulinum din materiile fecale Examenul LCR - normal

14

Tratament

1. Asigurarea suportului nutriţional şi hidric

2. Prevenirea infecţiilor nosocomiale pulmonare şi urinare

3. Antitoxină botulinică trivalentă (neutralizează doar toxina circulantă): trebuie administrată cât de repede este posibil cu testarea prealabilă a hipersensibilizării

Reacţiile de hipersensibilizare pot fi evitate dacă se utilizează imunoglobuline botulinice umane

15

Tratament- continuare

4. Guanidina hidroclorică5. Doze mari de penicilină 6. Alte antibiotice (cefalosporine) dacă există

complicaţii7. Debridarea plăgilor