Lucian Blaga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga este considerat a fi poet modernist, fiind o figura aparte in peisajul liriciiinterbelice. Modernistii au considerat ca prin refuzarea traditiei ar fi putut descoperi noi si radicalefeluri de a crea un altfel de arta.

Caracteristice ideei de modern sunt ruptura de traditie si refuzul modelor clasice, oricare ar fiacestea. Pasiunea negativa a modernitatii, asa cum o numeste Matei Calinescu, se manifesta inrespingerea sau punerea la indoiala a aproape tuturor ierarhiilor de valoare si a sistemelor de ideicreate in perioade anterioare. De asemenea, Eugen Lovinescu definea modernismul ca o miscareliterara iesita din contactul mai viu cu literaturile occidentale si, indeosebi, cu literatura franceza.

Dificultatea comunicarii devine si ea o componenta esentiala a artei moderne, aceasta fiindadesea dublata de elitism: artistul modern este de multe ori neincrezator in succes si chiar isidispretuieste publicul.

Numele lui Blaga se leaga de expresionism, curent artistic inclus in cadrul modernismului, ce seva dezvolta in secolul XX, ca reactie impotriva amenintarii razboiului.

Atitudinea expresionista a poetului se caracterizeza prin expansiunea eului liric la niveluniversal, printr-o participare intensa la tainele lumii si prin trairea adanca a misterului universal. Seobserva transcenderea realitatii intr-un plan care face posibila comunicarea cu misterul cosmic,accentuandu-se, astfel, fondul emotional, prefigurandu-se eroul zbuciumat.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii face parte din seria artelor poetice moderne aleliteraturii romane din perioada interbelica, fiind asezata in fruntea primului sau volum Poemeleluminii ( 1919) si are rol de program literar, realizat prin intermediul mijloacelor artistice.

Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii reprezinta o arta poetica moderna, autorulexprimandu-si conceptia despre poezie, dar si viziunea despre poet in raport cu lumea. Caracterul dearta poetica este accentuat si de caracterul de meditatie filosofica asupra cunoasterii.

Lucian Blaga identifica doua moduri de cunoastere, atitudinea acestuia fata de cunoastereputand fi explicata cu ajutorul unei terminologii filosofice ulterior constituite. El face distinctie intrecunoasterea paradisiaca si cea luciferica. Primul tip se refera la o cunoastere bazata pe concepterationale si stiintifice, micsorand misterele si chiar anulandu-le. Se face, astfel, trimitere la secventabiblica in care Adam are darul si datoria de a da nume formelor de existenta. Pe de alta parte,cunoasterea luciferica desemneaza o accentuare a misterelor, amintind de episodul biblic in care omuleste ispitit de sarpe sa guste din pomul cunoasterii. Cunoasterea paradisiaca reprezinta un traseu de lanecunoscut la cunoscut, iar cea luciferica de la necunoscut, la o adancire in necunoscut.

Elementele expresioniste din poezia lui Blaga sunt reprezentate de raportul eului liric laperspectiva cosmica, de metafora revelatorie ce va domina imaginarul poetic, libertatea prozodica sinatura decorativa a imaginarului poetic.

Fiind o arta poetica, tema poeziei o constituie creatia si atitudinea poetica in fata marilor taineale universului. Se remarca ideea conform careia cunoasterea lumii in planul creatiei poetice se poaterealiza doar prin iubire. Viziunea despre lume sta sub semnul misterului, concept central la Blaga.

Asadar, se observa cum autorul opteaza pentru cel de-al doilea tip de cunoastere, dorind saadanceasca misterul si sa protejeze tainele lumii prin creatie.

Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii, ci de a le intensifica prin traierea interioara siprin contemplarea formelor concrete prin care ele se infatiseaza.

Rolul poeziei este acela ca, prin mit si simbol, creatorul sa patrunda in tainele universului,amplificandu-le.

Creatia devine un mijlocitor intre eu (constiinta individuala) si lume. Sentimentul poetic este

context

modernism

expresionism

Eu nu strivesc corola de minuni

Arta poeticamoderna

expresionism

tema

acela de contopire cu tainele universale, cu esenta lumii. Titul poeziei, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, reprezinta o metafora revelatorie. Blaga

este teoretician al notiunii de metafora, pe care o defineste in doua moduri: metafora plasticizanta, ceare rolul de a plasticiza ( concretiza ) un termen prin altul, dar nu pentru a imbogati continutul simetafora revelatorie, care are rolul de a amplifica misterul esential, de a releva continutul, fiindrezultatul discrepantei dintre lumea concreta si cea a notiunii abstracte. Metafora plasticizanta poate ficonsiderata si un mijloc de compensatie pentru ceea ce se pierde prin interventia ratiunii in existenta,iar metafora revelatorie marcheaza ceva ascuns, o relatie tainica intre lucruri, si poate fi descrisa cafiind o mica poveste, asociata, deci, cu o viziune, prin urmare si cu expresionismul.

Dumitru Micu a spus ca modernismul blagian este, inainte de toate, metafora revelatorie.Astfel, corola de minuni a lumii reprezinta o metafora revelatorie, pe baza careia se consolideazaimaginea perfectiunii, a asbolutului, facandu-se trimitere la cerc, simbol al infinitului. Se releva astfelmisterele universale.

De asemenea, plasarea pronumelui personal eu in fruntea primei poezii din pimul sau volum,cat si verbul la forma negativa nu strivesc sugereaza in mod evident optiunea poetului catrecunoasterea luciferica. Se marcheaza, astfel, vointa de mister specific blagiana.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o poezie de tip confesiune, lirismul subiectivrealizandu-se prin atitudinea poetica transmisa in mod direct. Mai mult, la nivelul expresiei, seidentifica marci lexico-gramaticale ale eului liric: pronume personale la persoana I singular eu,adjective pronominale posesive la persoana I mea, verbe la prezent, persoana I sporesc.

Compozitional, poezia are trei secvente marcate, de obicei, prin scrierea cuvintelor initiale cumajuscula.

Prima secventa exprima cu ajutorul verbelor la forma negativa nu strivesc, nu ucid, refuzulcunoasterii logice, rationale. Verbele se asociaza metaforei calea mea, conturand destinul poeticasumat. De altfel, titlul poeziei este reluat in incipit, ca prim vers, iar sensul sau se intregeste cuversurile finale Eu nu strivesc corola de minuni a lumii () caci eu iubesc/si fori si ochi si buze simormine

Primul cuvant, eu evidentieaza rolul eului liric, de centru creator al propriului univers poetic,de subiect al cunoasterii, reprezentand o influenta expresionista. Eul liric se afla intr-o ipostazameditativ-reflexiva, relatia dintre autor si eul liric fiind mai stransa decat in alte poezii.

Se contureaza ideea conform careia poezia este un act de creatie, iar iubirea o cale decunoastere a misterelor lumii prin trairea nemijlocita a formelor concrete. Poezia inseamna intuirea inparticular a universalului. Metaforele enumerate surprind temele majore ale creatiei poetice,imaginate sub forma unei corole uriase, ce adaposteste tainele universale. Astfel, florile potreprezenta frumosul, viata, geneza, ochii pot reprezenta cunoasterea, spiritualitatea, buzele, iubireasau cuvantul, iar mormintele, moartea.

A doua secventa, mai ampla, se construieste pe baza unor relatii de opozitie: eu - altii,lumina mea - lumina altora, ce vor exprima conceptia lui Blaga despre cunoastere.

Astfel, lumina mea sugereaza cunoasterea luciferica, iar lumina altora, cunoastereaparadisiaca. In viziunea blagiana, rolul poetului by este acela de a descifra tainele, ucigandu-le(Lumina altora/ sugruma vraja nepatrunsului ascuns), ci de a le adanci misterul prin creatie (eu culumina mea sporesc a lumii taina).

Din punct de vedere fizic, natura luminii este ambigua, ea prezentand un caracter dual, putandfi si unda si particula. Tocmai datorita acestei ambiguitati, lumina, pentru Blaga, este expresiamisterului, contrar credintei populare, conform careia lumina este cea care releva necunoscutul.

Finalul poeziei este consituit de a III-a secventa, cu rol conclusiv, exprimata printr-un raport de

titlul

lirism

strucutra

incipit

a II a secventa

a IiI a secventa

cauzalitate caci. Asadar, cunoasterea poetica este un act de contemplatie (tot...se schimba sub ochiimei) si de iubire (caci eu iubesc).

Se observa la nivelul poeziei elemente precum luna, noapte, zare, flori, mister,specifice imaginarului poetic blagian pe baza carora se plasticizeaza ideea poetica.

In ceea ce priveste elementele de recurenta, se reamrca misterul si motivul luminii, simbol alcunoasterii luciferice, implicit principiul contrar, intunericul (cunoasterea paradisiaca).

Stilistic, se cultiva cu predilectie metafora revelatorie, dar si metafora plasticizanta, fiindorganizate in jurul unei imagini realizate prin comparatia ampla a elementelor abstracte.

Prozodia poeziei va fi si ea un element modern al acestei arte poetice: 20 de versuri libere, cumetrica variabila si masura inegala. Se remarca fenomenul de ingabament (folosirea literei initiale micila inceput de vers).

In opinia mea, poezia lui Blaga impresioneaza prin sentimentul poetic de contopire cu misteruluniversal, cu esenta lumii, prin intermediul iubirii.

In conluzie, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica moderna, deoarece sepune problema relatiei dintre poet si lume si, mai ales, dintre poet si creatie. Lirismul blagian dinpoezie este unul predominant reflexiv, deoarece izvoraste dintr-o adanca meditatie asupra existenteiumane, asupra cunoasterii si a rolului pe care il poate avea poezia in relatia dintre om si misterulexistential. Astfel, putem spune ca Lucian Blaga este un poet interbelic modernist, cu influenteexpresioniste, a carui specificitate este reflexivitatea.

Imaginar poetic

Figuri de stil

prozodie

opinie

concluzie