BISERICII...PREF ATA Stint nzai mulfi ani de zile de &bad Ministeriul de Ins-truefie mi-a cerut o...

u

,11d4,

4

7

ISTORIAper4trft)

' BISERICII

. ROMÂNESTI';;AF I

I

Is! 63.'`y

t

= .6115,1 '

A

VIETH RELIGIOASE

A ROMANILOR

Vol. 1-iu

,,.. , - it1

'

.

." Y. . 4403 . , r ,: : r ,ir' '

,...-,..,...

H I 0 ROA.,...: .

. - , . .....,

Tip. »Neatnta 110m-tines&

SI

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

BISERICII ROMNPTI

DE

N. IORGA

A

VIETII RELIGIOASE A ROMNILOR

VOLUMUL I-iu

VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRA FIA eNEAMUI, ROMA NE SC »

'1908.

www.dacoromanica.ro

PREF ATA

Stint nzai mulfi ani de zile de &bad Ministeriul de Ins-truefie mi-a cerut o Istorie a Bisericii Ronutne.

Ntt mai (rebuje sti stdruiu asupra 91CV0ii ce erd de a sedd clerului nostru si acelor persoane care se intereseazdde Bisericd, in care se cuvine a veded una din formelecele mai vechi si cele mai bogate ale vietii noastre natio-?tale, o carte in care sti se infcitiseze, pe temeiu de acteautentice, intrebuintate cu spirit critic, o istorie a dezvol-tetra Bisericii romdnesti, in serviciul cdreia stau unii sipentru buna stare si rostul cinstit al cdreia au datoriade a se ingrijt ceilalti. Nimic nu poate fi mai folositorpentru ca preotii tiostri set inletture anume ispite, pentruca ei sa' cultive anumite indeletniciri potrivite cu demni-tatea si chemarea lor, nimic nu poate li mai priinciospentru a-i face sti infeleagd marea misiune culturald, so-ciald si national(' care li se impune, legtitura strdnsei ce(rebuje set pdstreze cu poporul, cultul de arta' si carte cucare stint datori, mttndria la care au drept indatd ce vorurmd bun ele traditii, decdt privelistea unei viefi organi-zate, aproape milenare, in cursul ccireia Afitropolitii, Epis-copii, Egumenii si asa de adesea ori si smerifii ccaugdriori umilii preoti de mir au dat poporului, ei singuriaproape, toatit invettettura, au inzestrat neamul cu o linzbdliterard, cu o literatura' sfctntd, cu o arid in legeiturd cu

www.dacoromanica.ro

IV ISTORIA RISERICII ROMANESTI

gustul i cu n evoile lui, au sprijinit Statul /WM sti lasea fi inghititi de dtinsul, au ceilduzit neamul pe drumurilepeimeIntului feird a-vi des face ochii dela cer i au ridicatmai sus toate ramurile gospodeiriei romdnevti, &Ind is-toriei noastre ceirturari, caligrafi, sculptori in lemn, ar-gintari, oameni de Slat, ostavi, mucenici i sfinti.

Dacei o parte din luereirile mele nu mear fi pregeilitpentru sarcina de a serie Istoria Bisericii romdnevti, daciiele nu mi-ar fi pus la indemdnii un material adunat

criticat i adus in legdturti cauzalá, n'av fi pri-mit sarcina ce mi se [acuse onoarea de a mi-o incredinta.Chiar avd insei, atkind, dela inceput, orientarea cuveniteíelement ele de informatie cerute, am simtit dotal greutdti,pe care nu le-am putut birut pdnd asteizi, cand lucrareade mult fel galuitei i pug la cale poate sei apard.

Intdiu erà nevoie sel veid un foarte mare nun2eir de mei-neistiri çi biserici. Cele mai insemnate i vestite aveausa'-mi ded làmuriri biografice vi note artistice de care ?zupoate fi lipsit acela care voievte sei serie, nu o cronicei adiferitelor eparhii, con fundate in aceiavi serie cronologicei,ci o istorie a viefii bisericevti Ret cum ea se revarsei peteirdmurile ce trebuie sei fie in chip fire,sc atinse de dinsa.Dar avedu interes i micile biserici ori, schituri de sihastri,pe de o parte pentru vtirile neavteptate pe care le pot da,insei mai ales pentru a se ceipeitd intipdrirea rosturilorpoporale intinse i felurite ale Bisericii pe care aveam s'ourmdresc.

Aeeste cercetelri mi-au cerut mai multi ani de zile,am geisit incei, din fericire, timpul material sel le intre-prind, neavdnd atunci grelele i multele ocupatii care nzelin pe loc

0 a daua greutate stetted in caracterul insuvi al subiec-tului. Ce poate fi pentru istoricul ei, pentru istoricul ro-mân al ei, Biserica noastrei ? .Forme bisericevti deosebiteau fost necesitate de flinta a cloud Principate pentru viata

www.dacoromanica.ro

PREFATA y

panned a neamului nostru. Biserica metrapolitand a Mal-dovei a avut alte eonditii adesea deceit Biserica metropo-litana' a Terii-Romdnelsti, care alccituiti §i aeeasta un or-ganism bine hotardt. In al doilea rand, Tinuturile desfd-cute, prin nenorociri fi fatalitd fi istorice, de cele cloud teriau carat din clipa sfa'§ierii alte akdtuiri, in legeiturci euinteresele fi datinele Statelor cuceritoare. In al treilea rdnd,Ardealul, Banatul, pdrfile ungure§ti n'au avut a face decdtin anume puncte fi trecdtor cu organizatia politicd a Ro-mdnilor liberi, §.i viata lor bisericeascd s'a gdsit deci in altcadru §i supt alte inrduriri. In sfdr§it imprejurdrile inlegaturd cu ocupatia austriaca' la inceputul veacului alXVIII-lea au dat acelor provincii ale romdnismului, Incao form d bisericeascd, a Bisericii unite, in legalura' cu Roma§i indreptatd mai adesea durneine§te pp de vechea Bi-sericd ortodoxa' a Romdnilor de peste munfi.

Se pot cuprinde toate aceste dezvoltdri in una singurd ?

Din punctul de vedere strict bisericesc, cu greu. Cdndinsci un mirean, care pune temeiu inainte de toate pe ros-turile fiintei nafionale, iea asupr4-0, cu respectul cuvenit§i.cu silinta ce trcbuie pentru a intelege ideile cdlduzitoareale eroilor scii, scrierea Istoriei Bisericii romdnefti, el poategdsi, de§i nu feird mari greutciti, calea potrivitd. Prinscrierea rIstoriei poporului romdnesci publicatd in limbagermand, ea §i prin astoria Romdnilor pentru poportaromeinesce cred cd am putut dove& di, peste hotarele fdreitrdinicie ale fcninelor politice, se poate serie o istorie a tu-turor Romdnilor, inkintuindu-se acele fenomene politicecare au In adevdr insemnAtate, prin izvorul comun al cul-turn, culturci de traditii sullete§ti, de obiceiuri economice§i agrare, de drept romdnesc, de limbic', intrebuintatd perdnd in cdnte,c §.i. paveste, in carte bisericeascd §i preened,in poezie, istorie 0. cugetare liberd.

qi, dind are cineva numai viata bisericeascd inainteaochilor, unitatea,fiird care nu se poate serie niciodatd O

www.dacoromanica.ro

V/ ISTORIA BISERIC/I ROMANEST/

carte adevarata , legatura stransa, intelegcrea deplina,lumina §i viata, organizatia izu se pot alta pe alta cale.Istoria bisericeascei a Romänilor consta 5i exista in aceaslacalitate din necontenitul joc de inrduriri culturale, demirari in domeniul ideilor, de schimburi de cant;tiinja, decolaborare pe teren cultural cu tinta religioasif osebitoare,in tot cuirrinsul neamului. E urmarirea pe baza nationala,In hotare nationale, in canditii sufletegi nationale a lega-turilor acelora dintrc oamcni, ea sufl ele vii reispunzaloare,daruite cu nemurire, §-i flinta dumnezeiascei vetmica dincare ele porn ese dupd invel finura revelata cuprinsa incarilla sfinte li leimurita prin apostoli, prin Slintii Parintili prin teologii celor d'intdiu timpuri.

Astfel am inteles mcnirea mea ; aceasta conceptie mi-aimpus-o subiectul insu§i ccind s'a desfdeut inaintea mea, t;ieu am cautat a-i dd expresie in aceastei carte.

Multi vor don i alte judecati, in anumite momente aledezvollarii vietii tioastre bisericefti. Fiindcei indreiznesc ase deosebt in felul lor de credinlei fi inchinare, teologiitrebuie set staruie mult asupra legitimiteitii acestei deosebiri.Fiecare din punctul seiu de vedere poate aduce argumentelesale, fi eredincio0i sdnt obipluiti a le pira. Ele nu potaved insa aceicqi va loare pentru c'el care a prins O viateifi o urmarqte (*arel alt principiu decdt al constatarii rclb-deitoare, a§a cum inaintea lui se desf4urei cursul ideilorfi al irnprejurarilor. I'afet de adeveirurile c-redintei, adeseatdlcuite in feluri ce nu se asameinet, punctul seltz de ve-dere il are O neamul care da Bisericii un caracter natianal.Un conflict se mtlimpirei adesea mire rigiditatea doctrineifi relativitatea primirii ei de acel neam, [ara de care pri-mire instlfi ideia Bisericii nationale dispare. htoricul vedeacest conflict ; el nu se da de o parle sau de cealalta,intre altele §i neutra aceia cei din acest conflict formal sedesface o forma particulara a vielii, pe care el trebuie s'o

www.dacoromanica.ro

zugraveascd, forma care tinte§te ne,streimutat la cer, darisi are, 0 trebuie sd-si aiba, raddcinile in, pa-mdnt. fi,Mid ramurile se reistird sus, el nu va tined atcita soco-teald de aceastd dezbinare, atunci cdnd vede acelasi trunchiu,acelea§i mijloace de hrana" din acelasi pdmdnt, 0 ccind §tiecci in aceiasi clipd clupd acelea§i legi 0 ramurile cele maidepártate vor aved, accicasi flori si vor cid acelea§i roade.

Laude MG astept, 0 n'am nevoie de ele. De un lucru a§dori sci flu erupt, de acele procese cu privire la amci-nunte, care nu scad o carte, ci aratei punctul de vederesrd zut al spe,cialistului care se improvizeazd judecdtor. Deonce adausuri §i observaiii competente voiu tined seam'',inset la o editie viitoare, dacct se poate asteptd (TO cevaIn imprejurdrile actuale, Inca a§d, de nenorocite.

N. IORGA.

26 Octombre 4908.

PREFATA VII

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE=}

I.

Inceputurile vieÇii crestine la Dundre.

Românii se coboarl din amestecul autohtonilor, adech albhstinasilor Iliri si Traci, vechii locuitori ai peninsulei bal-canice, mostenitorii, sau, am puteà zice, mostenii ei, cuelemente din Imperiul roman, cari, de semintii deosebite,se deprinseserh a vorbi limba latinh a poporului de jos.

Tracii i Ilirii au trhit si au murit, afarh de exceptii rare,In leg,ea lor pagan& Aceasth lege cuprindeà lnchinareaputerilor naturii : cerul Inainte de toate, cu lumina zilei,lnceput al tuturor lucrurilor i vesnic Indemn la viath, dar,In acelasi timp, credinta, nespus de puternich si gata de oncejertfe, In viata vesnich a suffetului omenesc. Acesti strhmosimai batrani ai neamului nostru n'aveau, duph cht stim, nicioInchipuire de Iad si de Raiu, 16.casuri de petrecere dure-roasä sari seninä i rdspatitoare a sufletelor desfh.cute dintrechtorul trup phmântesc ei nu se asteptau la o judecatha lui Dumnezeu asupra faptelor shvarsite In viath., o jude-cath de pe urmä care sh desparth pentru vremi fhrh sfarsitpe vrednici de nevrednici si pe cei buni de cei rJ. Ei erausiguri Insh ch dincolo de non i si de albastrul vhzut alcerului este Was de vesnicie netulburath pentru ostasulbun, pentru femeia gospodinh, care a dat feciori voinici

www.dacoromanica.ro

2 ISTORIk BISERICII ROMINESTI

neamului, pentru toti cei ce au murit fara Ali fi injositmandria si Ali fi patat cinstea. Cu deosebita Avila doriaude aceasta Imparatie a cerurilor ; cel ce se nasteà erà cainatin leaganul sau pentru suferintele care-I asteptau, iarinaintea mortului se dintau cäntece de bucurie pentru izba-virea lui din näcazuri si intrarea lui in fericirea ce nu maiare margeni. *i, cand neamul voia sa trimeata la cer unsol cu veste de durere si cu chemare de ajutor, fiecare eràvesel sa fie ales de sorti pentru a fi zvarlit prin aierulBrant al zilei si, cazand, sa moara In vlrful sulitelor ce-1asteptau, jos.

Colonistii adusi de Traian, intemeietorul Daciei romane,ca.1i aceia cari, inainte de dansul, se asezaserd in provintiimai vechi ale Romei cuceritoare, Dirk si Moesia, veteraniidin legiunile care, acuma, nu mai aveau un caracter curatroman, din punctul de vedere al neamului, erau pAgani incea mai mare parte. Acest paganism n'avea a face insa, inde obste, cu pagânismul rafinat, filosofic, al oamenilor inva-tati din Imperiu, cari-si hraniau sufletul cu vechea filosofieelenica, talmacind in abstractiile ei sublime vechile super-stitii si legende, vechile alegorii naive ale popoarelor de pemalurile fericite ale Marii Mediterane. Tot ash de putinsamana cu acel cult italic primitiv ce consista din inchi-narea simpla a bunilor zei cari ocrotesc plugaria. Paga-nismul acestor locuitori mai noi ai terilor dunarene eraalcatuit din cloud elemente : unul formal si celalt real, &laneinradacinat In suflete, pe care le stapania cu desavirsire.Elementul formal era cerut de Stat si datorit lui de fiecarebun cetatean, de fiecare supus credincios si recunoscatoral Imparatului ce da pace si ocrotire, de fiecare (patriot»,am zice astäzi : oricine trebuia sa aduca In tabara, in piatapublica, in cuprinsul luminos al templelor, jertfa zeilorrnilitari, zeilor sprijinitori ai Imparatiei, zeilor cari, inaintede a se urea. In Olimpul plin de oaspeti al oficialitatii, avuserape pamant fruntea incinsa cu laurul Cesarilor si, in starsit,

www.dacoromanica.ro

iNCEPUTURILE vrgnx CRMINE LA DUNIRE 3

adech mai ales , zeului care stdtei In acea clipa peScaunul Impgratesc. A.t5.ta cereà Carmuirea, i once ar fierezut cetateanu.1 roman in sinceritatea si intimitatea vietil

once ar fi sdvärsit el intre pdretii casei lui nu maipriviit pe dregatorii imptirdtesti..

Cu atata tnsä, Cu formulele, gesturile i actele prevazute delegue i regulamentele din departamentul de Stat al Religiei,nu se saturd sufletul omenesc, care, in ceia ce priveste cre-clintele religioase, cere lucruri minunate si mai presus de In-chipuirea obisnuitä, cere aEnestecul necontenit, nevAzut, si maiales vazut, al zeilor in miscarea i dlduzirea lumii, cere mi-ouni si farmece, taind i revelatie. Astfel la acesti Romani, deobarsii foarte deosebite, aveau o mare trecere, nu fabulelevechi ale Latiului, ori zimbitoarea mitologie armonioasd aHelladei, ci miturile shibatece, sumbre, orgiastice, pline dezgomot, de desfrau, de duren i mari si de bucurii supra-omenesti ale A.siei pdtimase i superstitioase, de unde auvenit pe rand toate betiile i toate entusiasmele. De aceiapietrele de morrant ce s'au gdsit pand astäzi intre hotareleDaciei 8au ale Moesiei pomenesc adesea, ca ocrotitor dincolode mormânt, pe marele zeu Mithra, care se bucurd decangele jertfelor reydrsat in groapd, pe zeita Isis, a tainelorEgiptului milenar, pe o sumä de zei mdrunti ai Asiei Micisi ai Siriei.

Pentru taina cuprinsa in ele, pentru jertfa lui Dumnezeufdeut om, prigonit, btitut cu vergi, intepat cu sulite, addpatCu otet i mort de moartea rusinoasd a crucii talharilor,pentru fdgdcluinta unui cer de pasnicä fericire se rdspAn-dise intre aceiasi colonisti i veterani, chiar din ceasul d'intdiu,crestinismul, venit din aceleasi phrti ale Asiei apropiate.El mai vorbia shracimii, din care mai ales se alchtuiaulocuitorii cei noi ai provinciei, prin invdtdtura dreaptd aegalitdtii oamenilor Intre sine, ca fii ai aceluiasi Dumnezeu-parinte, ca frati meniti sa ducà o frdteascá viatd iubireintre sine, prin sfaturile de iertare a gree1llor, pentru careasa de adese ori omul e atat de putin vinovat i rdspunzdtor,

www.dacoromanica.ro

4 ISTORIA BISERICII ROMANEVTI

prin pilda vietii comune, in aceiasi casd, dacá se poate, laaceiasi masd, cu aceiasi vistierie, la care ajutase fiecare dupd,mijloacele sale. Cu cat cresteà numdrul mdrturisitorilor, almartirilor, cari nu se multdmeau sä creada intr'un singurDumnezeu, in Treimea prin care se infritiseazd Fiul dum-nezeiesc, jertfit pentru phcatele oamenilor, ci simtiau odatorie, i, lned mai mult, o bucurie deosebitd, sa proclameaceastli credintd, refuzánd jertfa legala si declarand, in auzultuturora, invdtätura cea oprità, gata sä primeascd apoiloviturile i moartea, prin care se incununa viata de pepArnânt si se deschidea triumfal cealaltd, Cu atáta seirnbulzei lumea romanà la altarele mdrunte, de piatrd asprd,la chipurile simbolice ale mielului blând, purtând cruceasuferintii, la catacombe si alte pesteri si ascundtori alecrestinismului prigonit pentru eh', singur intre toatenegá cultul oficial si Axila In inimd Statul insusi.

Traian s'a vdzut silit sd oranduiasch urmdrirea crestinilordin Asia Micd, nu pentru credinta lor, ci pentru rebeliuneafdtisd impotriva codului religios al Imperiului. Din Asia Micdf.unde un om ca fruntas intre cárturari,erà silit sd loveased In crestini, veniserä destui colonisti Inpdrtile Dundrii. §tim ce putere a cdpdtat religia lui Hristosmantuitorul de oameni In Galia, de unde iardsi venir& oaspetiIn numdr mare. Dalmatii, cari dhdurä lucrAtori pentru mi-nele de aur si de argint ale Daciei, veniau dintr'o provinciecunoscutä pentru vechimea trecutului ei crestin 1. Dealminterea, abiserici) crestine, tovdrdsii religioase secrete-cluburi revolutionare religioase, intemeiate dupd modelulcelor iudaice, foarte vechi, erau rdspandite de-a lungultuturor drumurilor de negot, i once negustor, once cáldtorconvertit la crestinism, ayeà ca o datorie sfántd. sà eastige,In cursul tuturor drumurilor sale, aderenti noi la credinta sa.

Marea e priincioasa i circulatiei mdrfurilor i strdbateriiideilor. Astfel, In& çle curind, Dobrogea de astäzi, zisd pe

Diehl, En Méditeranée, p. 32 0. urmAtoarele.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURILE VIETH CREgINE LA DIJNIRE 5

atunci Scythia Minor, tara cea mid. a Scitilor, avù cresti-niIn porturile ei, destul de infloritoare, dela Pontul Euxin,Marea Neagrrt a noastrA. In veacul al III-lea poate, In alIV-lea de sigur, crestinii acestia din Scitia Mica Ii avur&alcAtuirile si bisericile lor, pe urma drora däm, prin sà-paturi, in timpurile noastre. Spre acest term se indrept&Ins& dela sine o bun& parte din viata economic& a Dacieisi a Moesiei, i, in legAturile dese pe care le aveau negustoriidin porturi cu locuitorii oraselor din interior, crestinismultrebuii sä foloseasca, rdspandindu-se si mai mult I.

Nici Dacii, nici ceilalti Traci si câi Iliri mai erau ne-romanisati nu puteau s& rdmAie In afar& din fratia crestinlce se injgheb& tot mai bine pe parnântul lor. Legea ceanoud se potrivià in multe privinti cu legea lor cea veche,pe care stdpanii cei noi o rAspinsesera la sate si dutaseras'o nimiceascd 2. Aceiasi sete de jertfd, acelas despret pentruviatd, scurt loe de ispAsire din care ai datoria BA pleci catmai curAnd, aceiasi rAvnd pentru ldcasul ceresc al vesnicieisigure, aceiasi credinth inteun singur Dumnezeu de lumina,aceiasi taira si aceiasi fratie.. Astfel semnul crucii 11 fticurätot mai des degetele aspre ale ciobanilor si vAnktorilor,ale plugarilor si pribegilor ratacitori din neamurile surgu-nite prin sate si c5,tune, care Ins& stapâniser& odatd penin-sula balcanick

In crestinism ca i In limba latina vulgara, a obstiipoporului, gdsirä invingAtorii i invinii, stApAnii noi i ceivechi ai acestor locuri, acea unitate sufleteascd ce cores-pundea unithtii politice rezultate din cuprinderea In mar-genile aceleiasi Ìmpäräii,si trebuià sA-i corespundd pentru

Bro§urile arhiepiscopului catolic Netzhammer cuprind folositoare,.observatii cu privire la antichitAtile ere§tine din Dobrogea. V. mai alesaceia despre Axiopolis i Troesmis.

2 De aici : pagan dela paganus, locuitor in sate. Tot 4k gi in altejimbi neolatine. Cuvintul a fost ireprumutat dela RomAni de alte nee-irnuri ; d. ex. ungurescul pogany.

www.dacoromanica.ro

6 ISTORIA EISERICII ROMMETI

ca din cetatenii si supusii aceluiasi Stat sh se formeze peIncetul unul i acelasi popor, care e al nostru.

Legea crestinh era i prigonith i sfioash prin sinedespretuitoare de publicitate, negfigenth In scris i sdpatinscriptii. De aceia, pe and pdganii iese la iveald Cu alelor, crestinii nu ni-au lgsat putinta unei recolte si peacestalalt amp. Sti se mai adauge, pentru a ldmurl aceasalipsh, i faptul cä bogatia celor d'intaiu li ingaduia chel-tuieli de pomenire pe care shrhcimea obisnuith a crestinilor,nu numai ca n'avea de ce sh le facg, dar nici nu puteksh le poarte.

Ìn limbh insh au rhmas dovezi despre vechimea cresti-nismului romdnesc, care, departe de a fi Imprumutat delaneamuri mai not& in culturä decat noi, ca Bulgarii, a fostunul din mijloacele prin care s'a lntemeiat poporul nostrual Romanilor. Astfel divinitatea unich, stApanitoaretuitoare singurä a lumilor, e insemnath, prin unirea a dougcuvinte latine, Dumnezett ; Mintuitorul, Christus, e Crest,de unde derivatul cre§tin necredinciosul fiind pagan, apa-ganusv, pentru religia cea nouh se phstreaza cuvântul vechiu,din vremea cand Statul hotäria i in cele sufletesti, lege".Sfintii, ridicati mai presus de ceilalti crestini ce au fost,prin viata lor de bungtate, de ajutorare a oamenilor, de-marturisire a credintei ca fapte, au la noi nume care aratkoriginea lor lating : Sanziene, Sanziana, Cosanzeana, Santion(Sf. Ioan), Santtimaria, Sampietru, Sangiordz, SanvhsiiuSanmedru (Sf. Dumitru), Sannicoarg. (Sf. Nicolae), Indreiu,din vechiu, de bung. samh : SantIndreiu ; Santoader. Calinda-riul e si el roman. Latin e ,s1 inger, din angelus. Locul deadunare al credinciosilor, dupg biruinta ultimh, in vechiulshlas al autoriatii profane, cucerite sau izgonite, se chiamgbeserecci, biserica din chasilicaD, i semnul credintei celeinoug sung ca In latineste : cruce. Popa sau preotul (lat..

V. i Sextil Pu§eariu, in n-1 jubilar al aCandeleis din Cernitull,

www.dacoromanica.ro

popa, presbyter) fac slujbd. Serviciul divin, slujba dum-nezeiasch nu era inch destul de bine asezatd in cele d'in-tdiu timpuri ca sa se fi putut transmite din ele numiri la-tine , serbätoarea e insd din comoara latina a limbii, care adat nume si pentru soroacele postului : cet§legi, cärnelegi,läsat de sec, miezipäresimi si päresimi ; este discutie inprivinta originii cuväntului Cräciun, pe care unii mai noicana, a-1 derivà din greceste chiar 1, dar nu poate fi niciunaCu privire la originalul latin al cuvântului Pqti ,si al cu-vantului Rusalii; serbdtoarea din fiecare säptdmänd, Du-mineca, e (dominica). Botezul ca si cuminedi tura, douädin numele tainelor crestine, sänt iaräsi venite din latineste a.

II.

Cele d'intaiu orAnduieli bisericesti in *Ole noastre.

%id la Constantin-cel-Mare, care, printr'un sir de md-suri, luate cu un deosebit simt politic, ajunse a da Impe-riumi o forma religioasä crestinä, nu puteä fi vorba laDunare, unde implantarea crestinismului erà mai noul, deasezarea unei ierarhii a legii care luptà cu toatd putereahotdrátoare a oficialitätii. Crestinism fard episcopi canonicia fost cu putintd aici si peste o mie de ani dela acestetimpuri intunecoase, ca atät mai mult atuncea : religieprinsd dela o bucatd de vreme in forme stricte si sfinte,imutabile si eterne, el a putut trdi, in anume locuri si im-prejurdri, pänd foarte tärziu si fdrd ele. Darul hirotoniei,cpunerii minilorD asupra preotilor si darul sfintirii Mea-surilor sfinte sarcina cercetäsii lor are mai putind in-

1 Densu§ianu, Histoire de la langue roumaine, I. pp. 254-2; Conv.lit., 4903, p. 640; Iorga, Geschichte des rumiinischen Volkes, I, p. 222.

2 V. G. Chitu, in Columna ha Traian, 4882, pp. 425 §i urm., 607tii urm.

CELE D'INTAIU ORANDUIELI BISERICEVII 7

www.dacoromanica.ro

8 ISTORIA BISERICII ROMANEgI

semnatate si se lash dese ori la o parte le exercitau atuncipreoti mai bhtrani si singurated, chlughri vestiti pentruevlavia lor. Ìn acest timp, de alminterea, episcopii alchror nume e nou cei vechi ziceau piscup i, slavo-neste, Viádicá, (stdpâmn , se alegeau, cum se stie, de ce-thtenii unui oras, de poporhnii unei biserici, si ei puteau firidicati oricând din randurile mirenilor, farä a fi sfintitimhcar in forme canonice reale.

Astfel de phstori sufletesti au fost, neaphrat, din cele maidephrtate timpuri, In orasele vecine cu noi, care s'au maiphstrat dupi retragerea dreghtorilor si a legiunilor din Dacia,adech in orasele dela Mare si in cele dela DunAre, ceia ceinseamna de pe malul drept al acestei ape. Ei nu par shfi. existat lash la venirea in partite noastre a Gotilor, carierau inch, in clipa phgâni, de si episcopul Teofilal (Gotilon iea parte la sinodul ecumenic din 325. Gotiiaveau insh in mijlocul lor un mare numdr de robi luatiIn cursul expeditiilor peidalnice pe care le fdceau pe Marein Asia Mich, provincie crestinh, clasich. Dintre acestia s'aridicat Ulfila, care a dat barbarilor crestinismul arian,eretic fath de hothrarile sinoadelor chemate, patronatepresidate de Imphrati. Pentru ai säi Ulfila, care a tradusBiblia In limba goticä si a intemeiat astfel literatura ger-manA, e un om mare. Pentru noi si alchtuirile noastrebisericesti el are insà numai insemnAtatea ch a strdmatatla arianism pe cea mai mare parte din crestinii, Mr& deose-bire de natie, cari locuiau in *tile dunArene. Pe urmalui ghsim In marea cetate a Durostorului, Drástorul scrii-torilor nostri mai vechi si Silistra de asthzi, un episcoparian, de origine latinà lash, cum 11 arath numele, peAuxentius el a scris i viata lui Ulfila care, 1-a invAtat

i-a dat i darul episcopal 1.Arianismul dunArean si balcanic, sprijinit pe puterea Go-

Auxentii Dorostorensis epistula de fide, vita et obitu Wuiftlae,de Friedrich Bauffnrann (tesa; Strassburg, 1899).

www.dacoromanica.ro

CELE D'INTAIU ORANDUIELI 131SERICE$TI 9

¡nor, a cdror partida pb.gana, represintata prin Atanaricjudele, prigonitor de crestini atunci se pomenesc pe ph-mantul nostru mucenici, ca Saya si Nichita, cu nume1atino-grecesti , a durat cat si aceasta stapanire. Cu Alaric,Gotii de Apus sau Visigotii s'au strhmutat, fara a rasa urmede niciun fe!, in Italia; tot asa au facut apoi i Ostrogotii,supt regele Teodoric, care statuse un timp, in tinereta sa,la Novae, Sistovul din zilele noastre, patria muceniculuiLupus, unde, iaräsi, a fost, neaparat, si un al doilea episcop[Irian, pe MO cel din Durostor, si unul i altul fiindpentru amandoua malurile Dunarii. La anul 500 arianismul

incheiase stapanirea In aceste Tinuturi.

Imperiul insä nu putea sh sthpaneasch de fapt in asemeneadephrtate phrti de margine, si astfel era i domn in alelumii episcopul, mai mult sa.0 mai putin ortodox acuma,si in stare sh meargd la sinoadele din orasele mari aleRasaritului, unde se hotaria, duph placul Imphratilor schim-batori, normele credintii. Ce traiu duceau astfel de episcopidela hotare stim dupa Viata Sf. Severin, care a pastorit inPanonia, cu putin timp innainte de chderea Romei suptOdoacru regele heral. El are grija orasului, care e in adevaral salt, supt toate raporturile ; chiama poporul, 11 judech,11 pedepseste, Ii da sfaturi politice ; serie chtre regele barbarvecin, il spovedeste, 11 lecuieste, 11 face sh respecte legeacrestink In care acesta nu crede ; dar mai ales, pe MO atateadovezi de intelepciune, face minuni i imparte preziceri,pentru toti i pentru toate. Prin el se mai tine in astfelde locuri amenintate ceva din gospodhria, din pacea, dinlimba, din cultura Romei, izgonitä ca stapanire de catrebarbari, cari, ei, nu stiu sa stapaneasca, ci numai sa stoarcasi sa apese in vechi forme naive si crude.

Ca si in Naissus, Margus i Viminacium din regiuneaBA' rbeascAl, In Sirmium i Singidunum dela Saya si Drava,

Serdica, Sofia si Odessos-Varna din *tile bulghresti,episcopii hothresc toate i in marginea moesich, la Nicopolis

www.dacoromanica.ro

ISTORIA. BISERICII ROMXNE§TI

pe Iantra, la Novae, la Durostor, mide se intalneste si unnou mucenic, Emilian 1 Ei raman ortodoxi in acest veac alV-lea &and linpäratii apleach spre doctrina eretich nouh alui Eutyches, monofisitismul. Ìn phstrarea traditiei asa cumo hothrAse mai de curand soborul din Chalkedon, acestiepiscopi skit sprijiniti de poporenii lor si, ceia ce li folo-seste mai mult, de soldatii luati din mijlocul lor pentruapärarea de barbari, cari roiesc incä dincolo de Duare, aacestor cethti 2.

Cel d'intaiu Imphrat de Räsarit, care, cucerind o bunäparte din malul stâng al Dunkii, incearch a cuprinde informe strict ierarhice acest separatism bisericesc, e mareleIustinian, la jumhtatea veacului al VI-lea.

Inch lnainte de a fi Inlhturat stapAnirea Ostrogotilor inItalia, in 535 Justinian iea arhiepiscopului de Salonic,cariü statornic al Scaunului roman In partile dundrenebalcanice, care se tineau inch de acesta, situatia sa de su-prem cap bisericesc si o dä unui nou prelat, a chrui re-sedintä o statornici el la Tauresium, locul shu de nastere,numit de el, ca restaurator, Prima Iustiniana.

Aceastd arhiepiscopie n'ava lush mai mult viitor decalinsdsi stäpanirea cea nouh bizantinh la Nordul Dunhrii.Peste câtvi timp, Patriarhia constantinopolitand, legath indezvoltarea ei de Imperiul de Räsärit, smulgeà. Romei drep-turile ei asupra acestor provincii.

Nu trebuie sä se creadd Irish ch aceasth usurpare, po-trivitä, de Wei, cu situatia geograficä i cu toate celelalteimprejurdri, ar fi avut efecte reale asupra vietii bisericestidin phrtile noastre. Infiltratia slay& a rdmas si ea färá re-sultate deocamdath. La noi ca i in Panonia, barbarii ceinoi puturä cunoaste i priml, in mare parte, crestinismul,

chron. Pascale, I, 549.2 V. Marcellinus Comes qi Victor Tonnenensis, la Mommsen, Auctores-

antiquissimi, pp. 98-9, 499. Cf. a mea Geschichte des rum. Volkes,p. 402 (unde e de scos numele lui Vitalian).

www.dacoromanica.ro

1 Teofilact, ed. Bonn, pp. 273-5 §i Teofan, pp. 423-5.

pe care II dusera cu ei In peninsula balcanica, unde &iraun si mai puternic substrat crestin. Astfel si dincolo dehotarele stdpanirii de fapt a Bizantului, aceiasi religie, re-prezintata de episcopii dunareni, unjà pe locuitorii deose-bitelor teri. A cesti episcopi pastrau, de alminterea, rostuilor de carmuitori In orase, si, In veacul al VII-lea, cand, suptImparatul Mauriciu, Romani din Constantinopol si barbaridela Dunare erau In vesnica lupa, episcopul de Novaeavù aceiasi situatie ca oclinioara Sf. Severin sau episcopiisarbi in vremea navalirilor hunice 1.

O schimbare a conditiilor religioase In partile locuite deRomâni se petrece numai atunci cand Bulgarii uralo-altaici,veniti, spre sfarsitul veacului al VII-lea, prin Scitia Mica Inmijlocul Slavilor mesici, trec la crestinism, In forma latinaIndia, apoi in cea fireasca rasdriteana, supt Tarul Boris,botezat acum Mihail, la sfarsitul veacului al IX-lea.

Biserica ceà noua a Bulgariei crestine prin vointa stapa-nitorului ei, n'aveà o organizatie deplina ; un episcop stAteape lang6. Tar, care incepea sä aiba ambitii mai inalte,Despre fiintarea episcopiilor dundrene sau despre cei cariar fi ocupat Scaunul lor de pastorie, n'avern nicio Vire. ince priveste pe Romani, cari se pot privi acuma ca un poporCu totul format, ei pastrau si mai departe legaturile lorbisericesti Cu malul drept al Dunarii. Dela un timp, Bisericabulgareaseà si-a avut carturarii si caligrafii ei, cari imitau,dupa putinta, stralucita viata culturald a Bizantului grecesc,In slova cea nouä, zisa cirilica, Incepa a se serie prin acesteTinuturi care pana atunci stätusera In d'ara de hotarelecivilizatiei bisericesti, ce era pe atunci si civilizatia decap etenie.

Totusi, ,si in zilele mai luminate ale Tarului Simion, carecauta si nadajduià sa ajunga imparat In Constantinopol,Biserica Bulgariei erá inscisi prea slaba In ceia ce privestec

CELE D'INTMU ORANDMELI BISERICE$T1 11

www.dacoromanica.ro

12 ISTORIA BISERICII ROMANESTI

viata culturalh pentru ca sà poath determina la noi Ince-perea -unui curent de cultura slavond Imprumutath. Debunh seama cà atunci au phtruns la noi cuvintele slave sauslavo-g,recesti care numesc phrtile slujbei, chrtile Intrebuin-tate in ea, felurile rughciuni si canthri, In scurt, toateamhnuntele bisericesti. Dar inteaceasta i Invdtarea pe derost a Crezului, a Tatal-Nostrului, a unor amolitfeD maiobisnuite In limba slavonh, asa cum o vorbiau pe atunciBulgarii slavizati, se incheie Inraurirea exercitath asupranoastra supt raportul bisericesc de vecinii de peste Dunhre.O stdpanire politir.ä a lor asupra noastrd, care ar fi crescutInraurirea, n'a existat, cu toate eh multi Invhtati, strdiniromani, cred Intr'Insa. Terile noastre erau atunci acoperitede mlastini i phduri, si cele Meya sate ascunse in poienenu erau in stare sh atate pofta de cucerire a nimhnui.Trebuie sä spunem eh raza culturii mai Malle se oprià cutotul la hotarele noastre.

Cand Impáratul Vasile, zis Bulgaroctonul, ffindch a mtice-ihrit Bulg,ari cu miile, mantui, supuind regiunile apusene,unde se adhpostiserd cei din urml aphrtitori ai neatarnArii,cu supunerea, cu distrugerea Taratului ImIghresc, el trimese(1019) un arhiepiscop grec, Ioan, In Bulgaria, In Capitalaultimilor Tari de Apus, Ohrida, si organiza din nou, cuprelati din Bizant, Biserica terii supuse. Avem actul lui deoranduiall (4020), si din el se vede limpede ch phrtile noastreerau In stransh atarnare ierarhicá, de episcopii din SilistraVidin, cari inlocuiserá pe cei din aceiasi Silistrh-Durostorum,din Novae si din Viminacium 1.

Astfel, preotii nostri fäcurh, in veacurile al XI-lea si alXII-lea, drumul la aceste douh centre bisericesti bizantinepentru linia Dunhrii bulg,hresti, intocmai asá precum ur-masii lor fAceau acelasi drum In veacul al XVIII-lea, candmai ales Vidinul Imphrtia hirotonii ieftene duph rhspun-

1 Byz. Zeitschrift, II, pp. 42-6.

www.dacoromanica.ro

CELE D'INTÀ111 ORINDUIELI BISERICEM 13

derea unei taxe fixe si invdtarea, mai mult sau mai putinneindestulätoare, a cAtorva rughciuni strdine.

0 nouh erd pentru Biserica noasträ incepe, in sfArsit, cuintemeierea celui de-al doilea Stat bulghresc, al Ashnestilor.Nu e nicio dovadh di el ar fi cuprins in sine si phrti de dincoace-de Dunhre ; luarea-aminte a Imphratilor erà indreptath, dealminterea, nu asupra smärcurilor si phdurilor de Well depe malul stäng al Dundrii, ci asupra boghtiilor si stralu-cirii Bizantului. Totusi de episcopii bulgari dela Dunäre dinaceasta nouä epoch, numiti de Patriarchul din Tärnova, carea fost recunoscut, o clipa, de Papa, au fost mai strAns leg,atejudetele rotnänesti din apropierea raului si, prin ele, Romaniidin Tinuturile celelalte. Acum mai ales a pdtruns la noiinfluenta slavonh In Biserich, precum In aceiasi epoch s'aintins o influenth bizantino-slavh asupra Statului.

Ca punct prin care s'a fäcut in cea mai mare parte in-rhurirea trebuie sh se insemne Taratul bulearesc separatistcare se intemeiaza In phrtile Vidinului la sfärsitul veaculuial XIII-lea, dupà ce se lncheie sirul marilor Imphrati siIncepe, °data cu decadenta, si sfarämarea Impäratiei. Peacolo, In regiunea din stfinga Oltului, unde 'Anti pe la 1300a fost un Voevodat deosebit, a pdtruns curentul de culturareligioash bulg,hresc, care se desfdcuse el insusi din largulfluviu, cu departate izvoare, al culturii ortodoxe bizantine.

in curänd Insä nhvälirea turceasch erà sá schimbe multe,si, Intre altelè, ea a sfarâmat vatra acelei culturi din Mr-nova, unde un patriarh Eftimie intemeiase o scoalh vestitäsi a risipit In toate phrtile flachrile, din care s'a aprinsapoi foc si pe vatra noastrd. Iar, In acelasi timp, episcopiilebulghresti rtimaserh asa de Ingustate in rosturi si venituridupa ce subasii turci se asezard In resedintele boierilorbulgari, guvernatori de provincii, Incht ei furl bucurosi shse strhmute la noi, ca situatia lor ierarhich, cultura sitalentele lor.

www.dacoromanica.ro

14 ISTORIA BISERICH ROMINESTI

Astfel se ajunse, cu treizeci de ani lnnainte de ultimaWare a U.' rnovei de catre Turci, la intemeiarea celei d'in-tâiu canonice a Romanilor, cari p6n5. atunci, InDomnia cea not& aa toga Tara-Ronianeascb, formata putindupa anul 4300, ca i In part& supuse Inca UngurilorTatarilor (Ardealul, partile unguresti i viitoarea Mol-dova), avusera numai Arladici-egumeni, stand prin lo-curi ferite, in schituri de lemn, unde-i &Aà evlavia came-nilor ca i nevoia clericilor de a capta, din nanile lor,necanonice, de sigur, dar singurele intinse spre binecu-vantare, hirotonia. De astfel de episcopi e vorba cand la1234 Papa se plange c,a in episcopia sa romaneasca, aCumanilor, cum vom vedea in *tile Buzaului, Putnei

Bacaului , falsii episcopiD, pseudo-episcopi, zice scri-soarea, ai Romanilor au ispitit la ei si pe eunii din regatulUngariei, Unguri ca si Germani si alti catolici, cari vin laei ca sä ramâle statornic si alcatuiesc unul i acelasi poporCu Romanii), adeca locuitorii targurilor de munte pe carestrainii de alta lege le intemeiasera de curand

Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, pp. 60-4: ea quibusdampseudoepiscopis Graecorum ritum tenentibus universa recipiunt eccle-ssiastica sacramenta, et nonnulli de regno Ungariae, tam Ungari quamTheutonici et su orthodoxi, morandi causa cum ipsis, transeunt ad,eosdem et sic cum eis, quia populus unus facti cum eisdem Wa-iachiss, etc.

Pentru acestea toate, v. i buna expunere a pAr. C. Auner, eCitevaroomente din inceputurile Bisericii romfine», Blaj, 1902.

www.dacoromanica.ro

CARTEA I-a..=...

EPOCA SLAVONÄ,

PARTEA I-a.

INTEMEIAREA IERARHIEI EPISCOPALE

SI A VIETII MAN-ASTIRESTI.7

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Lupta catolicismului cu Vlädicii de schituri pentru luareaIn stäpanire a terilor romaneti.

Necunoscutii pseudo-episcopi, Vlhdici de schituri, cuobarsie necanonicd, de duph anul 1000 nu erau in stare EARpere ortodoxia rhshriteanh, imprumutath de peste Dunhre,impotriva Incalchrilor, tot mai indräznete, ale catolicismu-lui apusean, care cdphth inch dela sf6.rsitu1 veacului alXIII-lea, deci atunci cand nu se simtià noua inraurirereligioash a Statului bulgaresc inviat, aphrdtori si propa-gatori prin arma, cdpitani de cruciath prin tenle schisma-ticilor, in regii unguri cari venirh la tron dup5. ridicareaUngariei din suferintele nhvhlirilor tätäresti.

La 4222 regele dadeà voie cavalerilor teutoni, chlughriostasi, cruciati in toath activitatea lor, pe cari-i asezase Inphrtile Birsei, In jurul Brasovului, sä treach peste muntipentru a supune, zdrobind puterea Cumanilor, sthpanitoriinostri de atunci, Tinuturile romdnesti ODA la Dunhre si laSiretiu, Ora la hotarele Bulgarilor si ale Rusilor 1. Totodath ei trebuiau sä facä si din barbari, dach se poate, darmai ales din Românii supusi lor, fii credinciosi ai Bisericiicatolice, reprezintath in aceste locuri de hotar de arhipreotul,neatarnat de autoritatea episcopald, al Teutonilor.

Zimmermann-Werner, I, p. 18, no. 27; p. 18 §i urm., no. 31.

www.dacoromanica.ro

16 ISTORIA ifiSERICIL ROMINEM

Peste putin lusa, cavalerii trehuird s'A pdrbseascd tara,pe care regele Ung,ariei, pus pe gdnduri de progresele lor,gag ca cale sa li-o iea inddrat ; din opera Teutonilor rd-mase o singurd urmh, cloqterul (Kloster) catolic din Campu-lung, care se alid pe alt loe acela cunoscut i astdzi suptacest nume (leca biserica mai tdrzie a Sfântului Iacob.

Sarcina convertirii locuitorilor de peste munti fù lucre.dintatä acum unui legat pontifical, trimes special si sta-tornic al Papei, care era Insusi primatul Ungariei, arhiepi,scopul de Strigonia sau Esztergom. Un aprincipe) cumany

de huna seamb., nu Romdn supt stdpanirea cumand, ciCuman de sange alergä la el In Ardeal si-i oferi supunereIn cele duhovnicesti ca si In cele politice. ArhiepiscopulRobert venl cu o intreagd oaste ungureascd, In frunteacdreia se gdsed Bela, fiul regelui. Cumanii, supt amenintareasdbiei, se botezard cu grdmada, si un cálugdr predicatoryun Dominican, fost prior In Ungaria, fù numit episcop Indiecesa ,munteand, care se numiò. a Cumanilor. Secuii dinArdeal erau uniti cu barbarii de curând convertiti si caRomdnii de pe plaiuri, cari Irisa fireste cd nu-si *asir&pe VIddicii lor, supt cArja noului episcop. Pentru Românitrebuià. ca Teodoric, care, fireste, 80. tot In Ardeal, sä aleagdun sufrag,ant din mijlocul lor chiar, care sh trdiased in acestepdrti transalpine ale noastre 1. La urmd, insd, el !si ludresedinta In noua cetate a Milcovului, pe apa cu acest mime,

Peste citivd ani, tot Dominicanii, pornind din noua cetatea Severinului, clddith de Unguri pentru a se Impotrivi dinzidurile ei Bulgarilor Vidinului, predicau In, mijlocul Ro-mbnilor din judetele oltene. Erd vorba de o cruciata con-vertitoare impotriva Tarului Ioan Asan si de intemeiareayla -1238, a unei episcopii catolice a Severinului 2.

Zimmermann-Werner, I, pp. 60-1. Cf. Studii fi documente, Mip. XI i urm.

2 Hurmuzaki, I, pp. 134, 453 i urm., 164-5, 475 i urm:

www.dacoromanica.ro

INTEMEIABEA MITROPOLIEI TERII-ROMINEgI 17

Ndvälirea Tatarilor sfärdmä toate aceste planuri frumoase,asá de grele de indeplinit. Milcovul fù nimicit. Dacd, dupdplecarea barbarilor, regele ar fi autit sd facd din terito-riile románesti o provincie a calughrilor cruciati din Or-dinul Ioanitilor sau al Ospitalierilor, cum voià prin 1250,catolicismul s'ar fi aruncat intr'un nou atac. Asá. Insd, Do-minicanii ii pierdurd increderea In izbánda unei lupte deconvertire, si numai inteun tarzin, pe la 1279, loc-ul lor enàluat de alti cdfugäri propagandisti, de Franciscani sau Mino-riti, cari insd, Isi Indreaptd luarea-aminte mai mult asupraprior unde mai tárziu s'a intemeiat principatul Moldover.Erà i vorba de a se innol .pentru un Franciscan episcopiaMilcovului, dar nu se dIfil nicio urmare acestei ideil.

In veacul al XIV-lea, când regii unguri intrasera In luptaCu Basarab, ce! Domn a toald Tara-Romdneascdstápan pe amAndoua malurile Oltului, el se gándira a cAstigaprin religie pe Románii inddrdtnici In apärarea libertatillar. Data aceasta, din Ungária vin indemnuri la Roma pentruinviarea diecesei, si Papa numeste, pe ránd, dupa staruintileregelui, ca episcopi de Milcov pe Fráticiscannl italian Vitode MOnteferreo, pe Augustinul Toma de Nympti, Ungur, peun Toma, de acelasi nearn : un Bernard, Pblon, cdpata titlulzadarnic de episcop al Milcovului prin alte stdruinti. Nici-unul dintrinsii nu se Incumeta hibd a fräne cerbicia tcschis-maticilor .

CAP. II.

intetheiarea Mitropoliei Terii-Romanesti.

Patriarhii. de Cnustantinopol pierclusei in cele d'intáiutimpuri de oxistentá ene.rsica a tmparatiei bulgaresti noua,orine gánd de a se ameste,ca in partile de sus ale Penin-sulei Baloanipe, und d° alminterea, nui ficusera loc nic

1 Huntuzati, I, pp. 419-30.

www.dacoromanica.ro

18 'STOMA BISERICII ROMANESTI

Cesarii bizantini ai celor d'intaiu recuceriri, Dupa Ohridalui Vasile Bulgaroctonul, pastrata In rosturile ei bulgarestimai vechi In ceia ce priveste atarnarea de d'ansa a partilordunarene, locuite de Romani, venise la stapanire dubov-niceasca In aceste regiuni Tarnova Asanestilor. Aceastaputere, atata vreme cat se tinù si puterea Statului bulghrescunic, Inteun timp cand cu dependenta ierarhich bisericeascase unia, dela sine, si o situatie de atarnare politic&

Dupd moartea lui loan Asan, cel mai mare, aeshvàqitnetagaduit Imparat bulgaresc al Peninsulei, Bulgaria imph-rateasca släbeste lush, i, In acelasi timp, lncepe a se sfärama,dupa necesitatile geografice, intr'o adevarata Bul,garie cen-tralä., In jurul centrului firesc din Tarnova, Intr'o Bulg,ariede catre Sarbi, care se apara prin cetatea Vidinului, i intreo Bulgarie rasariteanä, a Märii, care cupriridea Varna,Kalliakra, ce ajunse o resedinta de Tar separatist, precumsi toata Dobrogea mai restransa pe care azi O stapanesteStatul roman. In aceasth Bulgarie maritimh, Inch delasfarsitul veacului al XIII-lea gksim pe un stapanitor cu nu-mele de Mircea, care e in bune leghturi cu Bizantul lnviat, alPaleologilor, restauratorii de ortodoxie, pe cari el se sisprijina In rivalitatea lui cu Tarnovenii. Fiul lui Mircea,loan, avù cinstea de a se Incuscri cu Imph.ratii constan-tinopolitani, lute() vreme, dud, de altfel, i Tarul dinTarnova tind pe o nepoatä a Paleologulut domnitornumia pe fiul nhscut din aceasta castitorie cu numeleritului Basileus, Mihail.

E sigur ck, in aceste Imprejurari, Mircea, fiul si ginerelestapanitorii termului Marii Negre panä la gurile

Dunarii, statura In legAtura de supunere i cu Bisericapatriarhala greceasca, adusà inapoi la Constantinopol. InVarna, erau, si mai de mult, episcopi cu vechiu titlumetropolitan ;, pentru Tinutul care se chemase in anti-citate a Scitia Mich», li se dhclii un episcop sufragant,care fù asezat la Vicina, o statie de corabii i Ice deschimb cu barbarii dela .Nord, cari aduceau grane si piel

www.dacoromanica.ro

INTgmsigesk MITROPOLIEI TERII-ROMANEVI 19

inaintea negustorllor greci si italieni veniti pe Minare.Vicina juca pe gonei rolul pe care mai tarziu 11 jued. portulChiliei, care fii genovez intaiu, apoi muntean, moldove-nesc si. In sfarsit ajunse In mana Turcilor, mantuird,prin negligentd, insemndtatea. Astdzi nu mai e nicio urinddin Vicina, pomeuitd, i In veacul al IX-lea ca Ditzina alcara mune n'are nimic a face cu Macinul, corect : Mecinulde astäzi, si care, dupd marturia neindoielnicä a portula-inelor, a hdrtilor de plutire pe care le intrebuintau negustoriiapuseni, din Italia si Catalonia, erà asezatd, nu in fataca Mecinui, ci pe la unghiul de indoire al Dundrii cdtreRashrit, pe un brat numit : rala Yicina, intre Isaccea siTulcea, si mai curan.d, datä fiind existenta acestui bratsupt 2idurile ei, In pozitia splendidd, supt toate raporturile,pe cara o ocupd astb.i acest din urmä oras a. Ea Vi luatd.de Turci la -I87-8, i disparil astfel din istorie a.

Episcopii de Vicina se pdstreaza in toatd intala jumatateveacului al XIV-lea. Unul din ei, Luca, mijloci trecerea.

unui mare numdr de Alani), adeca, Romani, in peninsulabalcanicd 4. Astfel ei aveau la aceste vaduri ale Dundrii-de-jos si o oarecare lnsemndtate politicd. Supt lngrijirea lortrebuie sa li stat §i castelele pe care, prin vre-o danie a luiMircea Bulgarul sau a familiei sale, le ave& Patriarhia coiFstantinopcdltandIi aceste parti, intre altele Chilla, care nuse ridi case la e insemniltate comerciald 5. De alminterea,Patriarhia era a$a de bine Impdrtitä in aceste regiuni, prinElstfel de danii, in care interesul politic aved mai multiparte decat evlavia, incat Silistra mnsäi, i chiar resedintadin Kallialira a Tarilor, sant pomenite intre posesiunile pa-.triarhale 6.

J. Chilia fi Cetatea-41bli, p. 24. Tot asit in stirile rusesti despredadnicii) cari fac vitejli la Dunitre ; Geschichte des rum. Volkes, I, p.184.

2 G'hilia fi Cetatea-Albei, p. 47 si nota 5.8 lbid., p. 63-; cf. Geschichte des osm. Reiches, I, p. 259-260.

Pachymeres, II, p. 268 i urm.Miklosich si Jgfiller., Acta Patriarchatus constantinopolitani, I, p. 95.Ibid.

www.dacoromanica.ro

Pe la 1350 tapania adupra Bulgariei intregi TarutAlexandruj eel de-al doilea, din noua dinastiò vidineanti,ruda si. un prieten al Domnilor Terii-Románesti. Partile doobrogene, de la Kalliakra pana. la Chilla, inu se desfacuserainca de suut ascultarea lui, pentra a formA din nou unStat deosebit, al lui Dobrotici1, care,deocanidata se multami&

Cu mai putin4 Tatarif, cari stapanisera, multa vreme,malul stâng al, Dunarif, langai revarsarea ei, avandu-si dre-gatorii i vamesii in Cetatea-Alba dela limanul Nistrului,eran in decadere rapede, si nu se gaside Inca 1:5 i`Jutere, nonacare sa-i mosteneasca. E indoielnie daca. in asemenea fm-prejurari un episcop de Vicina putea sh-si mki indeglineascaindatoririle pastoresti in acest oolt de salbaticie vesnic ne-linistita. Va ii rezidat pe diurea, ea un d'implu in palitibus.episcop cu titlu, dar l'ara resedinta, si el va fi primit eacea mai mare bucurie ruglimintea/ eelui de-al doilea Domnal Terii-Romanesti, Alexandru-Voda, de a mi sa se asezela el, in Scauhul de Domnie al Argesului.

Basarab, tatal lji Alexandru, se luptade pa Ungurilbiruise llul ,biruitorului urma politlea de dusmanie fatdde regele vecin pana la 1343, cind merse 1111 A.rdeal si faPilInclinare noului dtäpan al Urigariei, lui Liu1ovi Tptusipribegi din Tara-Roradneasca ,erau adapostitiin,regat,pace a n'aved. nicio ,siguranta ; daca la 1355 Alexandra enutra de Ludovic : (Voevodul nostru transalpin», la 1.359nu j e inai da dcest titlu, pela ce inseainna ä relatiilestricasera

sta in, dusmanie cu regele Ungariei Illsemni tasa ainlatura erice legatura cu Biserica lui catoliea. Dar Basarabprimise la 4327 din partea Papei, care se g,dndia iarási, inadapostal san francez din Avignou, la cruciata. cilugarilorca i la cruciata cavalerilor, Impotriva shismaticilor ca §i

De aici i numele de Dobrogea, da t : 4/ara lai Dobrotioiv,Chilia i Cetatea-Allm, p, M i urna,.

3 Gesch. des rum. Volkes, I, p. 262.

20 ISTORIL BISERICII ItOMINEM

www.dacoromanica.ro

impotriva páganilOr, hideninul de a spnjun legeagura mantuitoare de suflet Si Bulgaria era cuprinsh inprogramul de actiune convertitoare al catolicismului2 La1345 AlexandruNod,d, Impreund ou mai multi Voe-yri alechror resedinte nu ise pot hotdri Cu sigurantá, erau,cai intorsi rleaa schisma pierzatoare si castigati pentru con-fesia romana, cel putin dupd márturisirea unor cálugarifranciscam can fubeserd, pe la ei si li luaserd, declaratii cese ldmuresc foarte bine prin nevoile politice ale Tern-Ro-manesti In acel moment 3 In sensul catolic, Alexandru avea,de altfel, o mclemndtoare statornica in a doua DoamiA, abu, Ciara, cape urmase unei ortodoxe, probaba une' Bos-mace, cara a cht ftului ei num ele sarbesc de Vlaicu

Acuma insd, pian 4359, Alexandru nu inai fácea politicätingureasod In Bwant ajunsese din nou la putere ImpdratulIoan al V-lea, dupá ce mantuise indelungata lui luptá lm-potriva usnrpatorulut Ioan al VI-lea Gantacuzino (4354) Inlupta cu Mamas, ortodoxia ,be Fainurie , varlaamismul, spri-jinit de Diserica Rnmei3 cara admitea multe pentru triumfuldogm el si al ierarbieif, ckusef zclrobit , neoia unor vesmcenegocien Cu Pipa, (ásuriatd de greutdttle politice, se isprdvise°data', u inláturai ea definitivá a lui Cantacuzmo , in Ni-chifor Gregoi as, bizantunomul religios gamo un teoreticiansi un polemist Un spint non pdrea ea pdtrunde in vecheacládire ameniata,tá r Patriarbiel Tarnova nu avea mcd peultimul 91 marele, el cárturar, , °landa, necontenit despoiatä,pdstra autontrite numai in partile macedonene, sfasiate nitremai mult), dinasti sarbi, de tot s'ab' , Biserica sarbeasch dinIpec, a noilor Tan si Tegq, ridicata abia la demmtatea pa-

pierdue aproape totul pnn moartea,, la 4355, aIntemeietorului el, «Imparatul» §tefan Dusan, cal Roma-

Hurmkuiki, I pp 609 1 no 476 p, 609 no 03 Zimmermann-NI croe', 1, pp 08-9, no 452 p 410 no 454

2 Hunnunki f pp 617-8 no 5163 11n(1, pp 697-8 no 5514 ilnd, I 9 pp 158-9 n-le 172-3, cf pp 268-9, no 207

INTEMglgREA 1VIITROPOLIE1 TERII-R0111ANETI 21

www.dacoromanica.ro

22 ISTORIA BISERICII ROMittE$TII

nilor i Grecilory. Leghtura cu Bizantult era. astfel impus/lui Alexandra, cand el clutä stt dea o organizatie ortodoxa,Bisericii sale, precum, de alminterea, ateasti leghtura seimpuse, In aceiast vreme dei numai peste diva ant L-Despotului sarb Uglies,a, pentru eh stätel fin! luptà Cu CraiulVucasin, urmasul lui Dusan, si noulai Tar vidirrean, duplmoartea lui Alexandra, Strasimir, pentru cä ell indusmlnirCu cellalt fiu al lui Alexandra, Sisman, care etlpaniò. IrrSofia 1

Astfel episcopul Iachint de Vicina; care statea acum laArges, fa cerut de Alexandra si de boierii sli dela pa-triarhul de Constantinopol ca Mitropolif al Terii-Romlnesti.El trebuil sä dmaie aded. In tara, sd Indeplineasca aicifunctiile obisnuite ale anal ierarh, creand preoti iri adevArcanonici i sfintind biserici In care FA se poatd face slujbapotrivit cu dreptul bisericesc. Dar, ca unul te fusese or-dinat, el nu erà sä fie pus din non In. Scaun. Nieleau din Vicina nu avel de ce, piarda In Tara-Roma-neasca el erà sl fie doar numai uil xarh, un delegat a/Patriarhului, pentru a exercità drepturile episcOpale, unexarh al plaiurilor, care alcatuiau pe atunci stapanireade fapt a Voevodului, a amarelui Voevod i Domn», spun'scrisorile patriarhale, al Terii-Romlnesti, al aUngrovlahleirca sà nu se confunde cu Vlahia balcanid, supusd altorplstori sufletesti. Iachint era numit, de hatdrul Domnului,care, spun aceleasi scrisori, 11 ceruse, tnu odata numai,ci si de mai multe ori, prin scrisorile sale), aMitropolit atoatà Ungrovlachiap, dar färä specificarea locului de resedinth,Mr/ crearea unui nou Scaun metropolitan, unei noul die-cese. Mitropolit de Vicina, poate cu drepturi strlvechiasupra teritoriilor ce stAteau acuma supt obl/cluirea luiAlexandra, el rAmânel cu drepturile sale de Ong atunci

situatia sa anterioarl In ierarhia Orientului, dar dpltl,

Acta Patr., I, pp. 551, 560 #i urm.; cf. pp. 577-8.

www.dacoromanica.ro

dupa staruinta unui nou Domn ortodox, i drepturi metro-politane pe o intindere çle pamânt, mare, de sigur, dar Incaru definita. 0 mai pronuntata !noire si o mai deplinaorInduiala aveau sa se faca numai la moartea lui Tachint,cind Patriarchia tagaduià sa, sfinteasca un arbipastor anumepentru tara lui Alexandra, daca numai acesta i ceiput fi mostenitori vor a juramänt Kris ca nu se vor in-dreptà spre alt Scam. patriarbal (lin Balcani i daca se vorferi de ratacirile latine de pAna atunci 1. Astfel, prin both-rarile Patriarcbiel din Maim 1359 dorint,a lui Alexandru-Voda de a face din tara sa un teritoriu ortodox statorniciterzi, indeplinita, macar intru cit ingaduiau canoanele i im-prejurarile date ale aceluí moment.

1 Achy Patr., II, pp. 383-8.

CELE D'INTAIU BISERICI ROMINE$TI

CAP, III.

Cele d'intAiu biserici romAnesti.

Cele d'intaiu biserici ale Bomanilor, din Tara-RomAneaseä,din Moldova si din partile (le peste munti, au fost claditeusor, din lemri. Cu biserici de acestea de lemn s'a facut toataslujba dumnezeiasca in satele si in cele cateva, foarte putine,targuri ale noastre, pana In veacul al XIV-lea.

Cum erau acute aceste biserici, se poate intelege dupacele care s'au facut, tot din lemn, in vremuri mai noua.Asa, pana Munk!, biserica romaneasca din Bistrita in Ardealera de lemn, si ea n'a fost daramata and s'a capatat, dinpiatra trainica, frumosul lacas de astki, ci s'a stramutatintr'un sat din apropiere, unde poate sa mai traiasca multävreme sau sa treacà in alt sat mai sarac, care nu poatecladl. La §cheia, in Tinutul Vasluiului, se vede si astki peo Innaltime o bisericuta de lemn lo care se slujeste Inca;

23

www.dacoromanica.ro


e facutä trainic din lemn bun de stejar vechiu. Odata afost pana la acest sat codrul cel mare al Capotestilor,Vasile Lupu, Domnul Moldovei, gonit de Cazaci si de Ta-tari, cari strabateau tara in toate pärtile, ascunsin acestdesis de copaci, In anul 16501, si a stat acolo mai multavreme, pe cand Doamna lui se' Inchisese In Cetatea Neam-tului. Domnul Insä rw. putea sa petreaca atatea zileslujbä dumnezeiasca, si de aceia s'a Incheiat in pripá obiserich de lemn, care a ramas pe urma pentru. sateni,dar pomelniculincepe ou numele lui Vas.ile-Voda. Mesterul s'aindreptat in toate dupa cladirile de piatra si a pus astfelbraie de lema cioplit, ca si colacele dela celelalte biserici,iar, la feresti, In locul pietrei lustruite, a asezat un cadrude stejar bine netezit. O lucrare ca aceasta, daca s'ar dregeici si colo, ar pute6 sa mai tie o sutä de ani.

O biserica de lemn destul de veche a fost aceia care s'achemat adinteun lemn$, In judetul Vahea, dar asttizi nu

mai putem stl cum a fost alcatuita. B. Chiar Domnii ceicrintaiu, neavand lucra.tori de piatra sau material de cara-mida la Indamana, au pus sä e lucreze din lemn bisericiIn care erau sa asculte slujba i sa se odihneasca dupamoarte. Asà, ni se spune de cronicarn Costinesti din veaculal XXII-lea si al XVIII-lea despre o bisericuta de lemn alui Dra8os-Voda care ar fi astfel cel mai vechiu lazasdomnesc din Moldova : anteles-am i noi din oameni ba-trOni, lacuitori de aici din teark cum se trage cuvantuldin om in om ca o biserich de lemn, la Olovat, sa fie facutade Dragos-Vodd, si acolo zic sh fie Ingropat Dragos-VOda.

acea biserica de lema au mutat-o F.Ftefan-Voda, de o aucladit la manastirea Putna, unde sta pana acum ; iara pelocul bisericii de lemn, la Olovat, .5,tefan-Voda au zidithiserica de plata.» 3.

Studli documente primitoarre la istorici Romcluilor, 17, p.ccxxxiv ; cf. Miron Coatin, in Letopisefe, I, p. 320.

2 V. Inscripjii din bisericile ~tinta; I, p..181.Lctopisite, I, p. 133, nota 1.

www.dacoromanica.ro

CELE VINTATIT BISERICI ROMANETri 25

Abia prin veacul al XIV-lea In Tara-Romdneasch, iar InMoldeva prin al XV-lea, u Inceput a se cld.d1 bisorici de zid,

anume de care Domni. Nici boieí1i chiar n'aveau mijloa-cele i priceperea ce trebuiau ca sil. Mai e astfel de clddiri. Toc-mai prin veacul al XVI-lea au prins i acestia a zidi, dar nubiserici de mir pentru terani, ci gropnite pentrumAndstiri. Satele au &AR en biserici de lemn pänd prinveacul al XVII-Iea. Numai In cei din urmd trei sute de anis'a pärdsit obiceiul de a Intrebuintà lemn pentru biserici.Boierii, mal aleS In Moldova-d e-sus, i cltiar 8Atenii au inceputatunci a dura acele biserici mai trainice, care puteautie pänd.lit trei sute de ani cbiar, i dintre care cele Maimulte s'au pastrat prefticute ori neprefAcute pänä Inzilele noastre.

Teutonii, cari se luptau pentru cruce, avand ca ocroti-toare pe Fecidära Maria, !Mitsui pretutMdeni Linde ajungeau

Stapäneascd, biserici ale Maicii Domnului. O astfel debiserica, ziditd, din piatrit, so Meuse deci, cum am vrtzut,sI la Campulung. Acesta a fost cel d'intidu ideas de zid IntoatA Itomänimea. in mändstirea aceasta de piatrit a MaiciiDotnnului locuiau calugdri dominicani sau predicatori, cariodstrau moastele Sfäntului Andrei Apostolul 1.

La 1655-6, nd se mai stia insit deck de locul Clogerului,povestindu-se ch el fusese dardit Apusenilor de critrecDoamna lui Negru-V&IAT, sotia deti a Dotnnului aceluiadin povesti, pe care credinta poporului 11 puneä la inceputul

neatairnate a Terii-Romänest12;cálugärii franciscanise judecard vreo cincizeci de ani cu oriisenii din Cdmpulung,cari nu voiau sit Ii-1 de. In stapdtfirea. Stilzer, autor dinveacul al XVIII-lea, care a slut mult titnp In tard, pe care

cunosteä bine, a vdzut numai, din aceasta, ziUire, p care el

Hurmuzaki, 1 2, p. 276, n. ccxvi; Acte i fragmente, in, v. 2: t doist Sancti Andrewes Pus lyphafftip (In 4385): pp. 81-2.

2 Soldii i 1.ocuienf, p. 278, n-1 N.3 Aid., p. 283, nr.

www.dacoromanica.ro

26 ISTORIL MEWL ROMANOTI

o .credea cä a fost ao mänästire de make», in loc marepe care acurn cresta iarba i In care se mai vä.d temeliilevechilor ziduri ale miinkstirii i bisericii, pe langO o cruce'de piatrd cAzutä, cuQ inscriptie latinO, dar nu In, litere go-tice», i un trunctriu uscat, vestit odinioara ca fAcator deminuni. Pe vremea lui, singura piatra de mormant dinCloafter, a judetului Laurentiu de Campulung, ctipeteniaorasului, se add, cum se afik si astAzi, inaiutea altaruluiSf. Iacob 1.

Cum a fost cloRteria, Au putem sti cleat prin, compa-ratie cu cladiri de prin aceiasi vreme care se aft& panAastaii In Ardeal.*i in Brasov au stat cavalerii taitoni, si deladansii trebuie sA-si tragO Inceputul Marea biserica de acolo,trecutd pe urmA la slujba luteranit : BiSerica NeagrA, precumIi zic Romanii brasoveni. E q Inalth clAdire, foarte inc6.-pAtoare, cu pOretii suptiri rAzimati pe contraforturi ; ferestilesant destul de simple; turnul nu s'a putut isprOvi ; mate-rialul ce s'a Intrebuintat, e piatrd de Carpati, poroasA, usoarAde lnegrit, deci si putin trainicd. In proportii mult mai mici,asa trebuie sà ti fost biserica Teutonilor lu orasul Cam-pulungului.

La lnceputul veacului al XIV-lea, cei d'intaiu stApanitoriromani au filcut apoi biserici de zid In cele douO orasedin vechea lor mostenire de pe plaiurile Tinutului dodincoace de Olt : Argesul i Campulungul,

Cetatea Argesului era de sigur pe cea mai mare din'iraltimile ce se intAmpinb. In aceste pArti, deasupra raulutcu acelasi nume, Dar locuint6 domneasca nu se putea fArAbisericA, i astfel se clad' biserica Sf. Nicolae, numitk Cunumele pe care-I dO poporul acestui stant,- San-NicoarA.Ea trebuie sA fi avut alt brarn din vechime,- cand erà delemn. Acel care o Mar de piatr5., e Nicolae Alexandru-Vodl.

Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens,o I, Vina, 1784,pp. 331-2 ; III, pp. 633-640; Studii, fi documents, III, p. 273, n-ICf. LApédatu, in Convorbiri ¿iterare pe anul 1901-

www.dacoromanica.ro

CELE D'INTIIII BISERICI ROMiNEVI 27

Aceasta .biserid se pastreazä astazi ea mina, slujbacetand Inca de mult. ti lipseste .mal blue dé jumatate aturnului, toata bona si o parte din parretele din dreapta. Cattea Ogre' irisa, alcatuie§te o cladire ce se poate Intelegepe deplin.

Mesterul a Intrebuintat dramida tare, care alterneaza instraturi cu un ciment puternic in care sant prinl boloVanlrotunzi din muneelele vecine. Din acest material s'a durato biserica de 16 metri lungime si 8 mad 1àime aded ozidire destul de lunga, dar lngusta t proportiile erau Inlegatud cu scopul, pentru ca aici nu era sa vie terttnimeade prin satele care au format apoi orasul, cl numai Domnul,familia lui si cativa dregatori i slujbasi. Ca si alte blsericiale Curtii, ea e intunecoasa : altarul primeste lumina printeoferestuid, lar credinciosii eran JuminaI prin ferestile tur.nului. Se facused doll& intrari una pentru Curte in fata,alta pentru oamenii mai de jos, in dreapta. Podoabelehpsesc cu totul altarul singur are muchi, sl un ra' rld defiride-i face un bill' ceva mai sus deck la mijlocul_ti total privita, San-Nicoara n'are forma rasariteana a uneieruci, cad li lipsesc ramurile, adecà boltiturile, din dreaptasi din stanga, ale stranelor. In schimb, altarul are don&tiride, la proscomidie i diacorticon.

Biserica are o singura incapere. Dar o a doua t e gasestealipita la dansa, de spre partea intrarii de capetenie, suptun puternic turn cu trei randuri, strabatut de trei ferestinaafi, in lung. Turnul acesta e incapator mai mult decatjumatate din biserica lnsäi. In el vor fi fost atarnate clopote,care na se mai Oa acum, dar menirea lui de capetenieera., far& indoiald, (36 supravegheze i sa apere. Dad e Ins&asá., el nu putea sa strajuiascä si sa infrunte-isolat, ci, casi la manastirea din Campulung, la dreapta i la stangolui, porniau innalte, trainice ziduri de locuinta., care eranIn ace.* timp i platosa cetatii, pentru care scop le std.-bateau, numai putine ferestuicilnguste.

Tot, as& se fac ins& turnurile in. rleal: acela prin care

www.dacoromanica.ro

se intrd In casa Sfatului dela Sibiiu are si el patru ränduride drAmidä si e strAbdtut In fiecarei din ele printr'o fe-restride ; jos, se allá' acolo 415 boltd liberd, pentra trecere,care aici a fost zidita si s'a fdcut astfel intrare la o biserich.Si forma de basilica a bisericii e luatá din Ardeal, cdci InRdsdrit modelele de cladire eran altele.

Deci trebuie sd se admità cà Siän-Nicoard e o prefa-cere In cdrdmidd si ciment cu bolovani a vechii bisericide lemn din cetatea Argeplui i oti atät biserica aceastanaua, cA.t si cetatea de gid, s'au flcut prin mesterii din Ardeal,si anume din Sibiiu, la cara se merjeä prin pasul cel maiapropiat, Turnu-Rosu.

Sän-Nicoara a trecut de sigur prin col putin o reparatie,cdci niciuna din vechile noastre biserici n'a putut trdi pestedaud, trei sute de ani, fdrà sa fie dreash. Dar la Sän-Nicoardnu s'a schirnbat nimia. Nurnai cät, la reparatie cetatert era

ruine, si ramdsitele ei s'au lnlaturat, ldsänd po dealul cestapineste micul oras, turnai bisericuta i puternicul turn.Zue,rdveala e cu totul pierdatd, lar rnormintele domnestice trebuie sa fi fost aici, ntu Idsat nicio urmd

Când patriarchul de AntiOchia, Macarie, a chlatorit printerne noastre, la jumatatea veacului al XV1I-lea, i s'a spusla Ares cd biserica cea mal veclie e cea domneascril alarei bram e tot Sfäntal Nicolae 2. Aceastd biseried, spri-jinita astazi in stälpi, si pe dinduntru i pe din afard, elnsa Intreagti. Dela Sän-Nicoard o vezi In vale cu gärbova-icupola tentrala i multele unghiuri ale zidarilor ei. Pändce daunazi al trebuit sti se opreasch si acolo slujba, Inaceastd kiiericA stAteau rnoastele roucenicii Filofteia, thiathde tatal ei, pentru cd, la o ITTellie de foarnete, Inapdrtià lasha& gränele ascunse ca multh scumpdtate de acest tiran.

vezi, pentru tot ce prive§te areliitecturao /sT, Gabrieleacu, RuinaSännicoai.a din Curtea-de-Arge$, flueure§ti, 4888.

2 Calátoriile patriarchului 3facaOie de Antinclaa in teede roindne ;4653-4658, tézl de Emilia Cioran, Btieurelti, 1900: d. pp. 139, 441, 142.

28 ISTORIA BISERICTI ROMANErf

www.dacoromanica.ro

CELE D'INTiIII BISERICI ROMINE$TI

Tot acolo se pdstra si o icoand a Maicii Domnului care sedescoperise intr'un loe pe dealul unde s'a zidit apoi ma-ndstirea. O cronicd a Terii-Remane.sti, scrisa In veacul alXVIII-lea, =la lush' ca Radu Negru ar fi filicut la Arges«Curtin,Ii dbisearicä, In carea, dupa moartea lui, s'augropat i i-au facut si statul de plat* adecd chipul lui,care iaste Iii slonan adecd. pridvorul eacei bisearicin .

De fapt, aceasta biserich a fost inaltata din nou, tot deAlexandru-Voda, care poate fi privit, deci, drept cel d'intdiuprintre annuli ce au impodobit cu biserici pandintul terilornoastre. Ea Era inenita nu atiita pentru orasenii din Arges,cari erau putini, sau pentru satenii din Imprejurimi,pentru Mitropolie. Mitropolitul Ioachim era. un Grec, Inlegatura, cu Constantinopolul ; planul bisericii celei thai marisi mai insemnate a Terii-Romatiesti din acea vreme tre-buie sa li venit dela dansul, El n'are a face, in adevdr, cuacela al bisericii de pe dealul cu cetatea, dar samrind lntrutoate, i n asà chip In cat nu i se mai alla parechea in totce au tlddit. Rtr4mosji nostri, cu. bisericile grecesti, bizan-tine, din ultimele timpuri.

Intrarea nu se face pe kture, ci In fato., priil pdreteleinaintea cdruia s'a adaus mai dämpazi un foarte urat pridvorInchis. Gasesti Intdin un promos, in care se afla mormintedin veacul al XIX-lea, ale Bratenilor, iar dincolo, in parteastangd, pietre vechi, a caror inscriptie nu se mai poateIntelege. Printr'o uä In zidul despartitor, treci In naos, careinfatiseaza o na.vd Intreitd, formata prin douà unii de sttlIpi.Potrivit cu forma de cruce, pe tare o vom gdaì la cele maimulte din bisericile noastre, iar nu ca aceia de basiliciiumilaturi la strane, asà, cum am intAmpinat-o la Sdn-Ni-coara, &Ira aici, la dreapta si la stanga, uncle vin strauple, ar-cuituri de zid, care se mAntuie afard printeo fatd dreapta,

Gronic flwnûnilor, editia a II-n, E, p. 334; cf. Tunusli,Istoria Terit-Ro»One*li, Viena, 1806, cap. LI: cf. Onciul,principat.101. robuln., 13ucurql, 1893, p. 221.

www.dacoromanica.ro

sträpunsä sus si jos cu ate o ferestruicd: absida altaruldi,In fundi are IpAretele exterior in forma poligonald aici eo aingurd.fereastd, tocrnai jos. Proscomidia si diaconicul ieseputernic 'In dark la dreapta i la stanga absidei altarului,alatuind ca doud asute mai mici, cu exteriorul poligonalsi ate a ferestuid In zidul Ion, Pe cele trei cupola maimici ale acoperisului de la aceste arcuituri se ridia acum

Cupola de turn, avänd de jur imprejur firide, prin fere-stile acum Inchisei ale arora trebuià s intre lumina,cazdnd apoi in valuri asupra naosului mare, 'pa and miculpronaoa Isi ascunde In Intuneree mormintele domnesti,acum pierdute. in stil mult mai simplu si mai sdraelciosfd.rd podoabe, e ca biserica Theotokos din anstantinopol 1.Materialul nu e nici mai bun, nici mai rdu deck la Sin-Nicoard.: tot rdnduri posh de cdrdmidd Infra straturi palidede timent intdrit cu bolovani vineti,

Dar ctitorul nu trdi sd-si vadd sfintit leap' zidireapregdtirea lui par sd se fi trAginat in tot cursul lungiiDomnii a urmasului aeestuia, Vladislav sau Vlaicu-VoclaRadu, fiul lui Vladislav, avù Insh o grijd deosebita pentruMitropolia lui Antim, si numele lui, pe lângä care s'a adusacela al Negrului-Vodd, filnda biserica erá foarte veche,

In stansä legaturd cu aceastd biseria. Povestea spunepänd astdzi cd el a fost acel ce a adus aici moastele SfinteiFilofteia 2

Nicolae Alexandru-Vodd a dat Inca i Campulungului obiserich. Aici trebuie sd fi fost i mai de Tnillt IntdrituriIngura vaii, precum si o locuintd usoard pentru Doma, ldngd

lflomstorfer, Die moidauisch-byzantinisohe Baukunst, Viena, 4896.:pl. I, fig. 40, 41 qi 42.

2 Macarie, 1. c. i descrierea visitatiei Mitropolitului Neat, in BiseArica ortodox-ci, II, pp. 635-8. ClAdirea a suferit, neapArat,reparatii, caretotu.li nu i-au scbimbat infAtisarea. Cred cl acel Fea dres-o, trebuie

fost Neagoe-VodA, dela inceputul veacului al XVI-lea, care, clidindfrumoasa mAnistire de de-asupra rA.ului, n'a plaid 8A lase in uitarevechea bisericA, atit de apropiatA, a strAbunilor

30 ISTORIL BSERICII ROMiNEVI

www.dacoromanica.ro

OP

care se cuvenià sä aibd o bisericutd pentru rugiciuni13sale. Statornicind forma ortodoxd a vietii crestine din tarasa, Domnul evlavios si barnic nu vol sd lase ApusenilorIntdietatea la Campulung In ceia ce, priveste mdritnea ca-racterul bisericii. El fácii Esericd de tid, inteo forma carava fi samdnat cu a bisericii domnesti dela Arges. Ca si laSan-Nicoard, el indlth aici uil strasnic turn cu mai multe ran-duri, Strdbätute de cate o rereasta Ingusta si impodobiteCu firide frumoase. De la el plecau apoi cloud aripi deziduri, care alcdtuiau incunjurul cetAtii celei noud de cd-rdmidd tare.

Pe atunci resedinta Domnilor se mutase i la Cdmpulung,astfel Nicolae Alexandru se Ingrepd. aici, In biserica sa 1.

,Dar lucrul urmit si mai departe, asa IncAt sirul ctitorilorcuprinde si pe Radu, nepot de liu al intemeietorului, si pefiul acestuia cbiar, Dan, In vremea cdruia 's'a mäntuit decizugrdv ea la 2.

1 Inscripfiiie mele, I, p. 132.2 Visitatia citatA, in Biserica ortodoxd, III, p. 180. Nicolae dAruise

bisericii sale mo§ia BAde§tii (Operele lui Constantin Cantacuzino,Bucure§ti, 4901, p. 20). Mai pe urmA cetatea nu mai putÙ aduce niciunfolos : atunci vre-un Domn cucernic din veacul al XV-lea Mil din in-cAperile de locuintl ale Domnilor §i osta§ilor o mInitstire, care putastit acum in fata vechii mlnistiri catolice. Biserica se prApAdl prin cu-tremur in vremea lui Alexandra Ilia§, deci intre 4610-20. Matei Basarabo flea din nou, dar altfel. Dupl aceasta, Nicolae Mavrocordat aflA caaceastA bisericA, fAcutA de Doamna Mircii-VodA» (sic), s'a stricat, §.1puse de se silica i biserica», zugrAvind-o dupl vechea zugrAveall s'tinzestrAnd-o cu odAjdii nouA (Rada Popescu, in Magazin ul istoric, IV,p. 427). In slärtlit ea a fost iarA§i dreasA, dupl ce mai cAzuse odatA,prin anli 1820-30. Din vechile ziduri a rAmas numai turnul, acum cutotal osehit de bisericl, §i o parte din putornicul zid de cAtre drum 3cf. Inscriptii. I, p. 426 $i urm.

CELE D'INTIIIT BISERICI ROMI/sETI 31

www.dacoromanica.ro

32 ISTORII )3ISERICII 1104ANEM

CAP. IV.

A doua episoopie a Terii-Romänesti,viata bisericeasca in acest principat panä la inceputul

veacului al XVrlea,

Alexandra sau Nicolae Alexandra-Vo4h murl la 1364, Intoamna, fdrd a mai phr5.81 punctul shu de vedere ortodoxsau a xnai face concesii catolicismului sprijiuIt 4e UngarialUrmasul sä,u, Viadislav, Vlaicu, urrnà la lnceput aceiasi liniede purtare In materie religioasa i, arhtandu-se indarAtnic Inceia ce priveste Indeplinirea, datariilor sali feodale fath. deregele Ludovic, acesta pregritia la 4365 o. expeditie de cu-cerire impotriva

Ea se indrepth lush in alth directie, chci moa,rtea TaraluiAlexandru facea cu putinth intinderea regatului unglues°In phrtile vidinene. Viajen vAzil cum Vidinul junge insthpanirea unui Ban al regelui, acel Vidin in care se ase-zase, duph moartea tatalui shu, Tarul Strasimir, sotul uneisurori catolice a lui Vlaicu. Peste cateva luni lush, oraseniidin Vidin se rdsculau Impotriva ostasilor unguri si a Fran-ciscanilor adusi de acestia, Inlhturanda-se episcopul rhs&-ritean de Vidin, si cetatea trecii pe scurt timp In mdnilerRomanilor luí Vlaicu7 cari se allau la ludernana.

Urmea2à lupta intre oarnenij Domaului si ai regelui,pang ce Voevodul navalind ln Tara-Romh-neasca, peel, cu cca mai mare parte. dintre ai sait Ludoviotrebul sa primeasca deci o impacare card dadeft VitlinulInnapoi lui Strasimir.

Vialcu castigase In aceste linprejurhri,nu nutnai ducatulardelean, creat auumc pentru clausal, al F4garafju1ui, darsi Banatul Severinnlui, Lie si in calitate de vasal al puter-nicului rege veein. Din partea lui, el se ardta Indatoritorfata de de un invin8 asa de darnie, 1, In 4369 Ind, el re-cunostea attlrnarea lYiericeasett a terii sale de episeopia ca-tolica a Ardealului i lugaduia episcopului Dimitrie de acolo

www.dacoromanica.ro

sd-si puje, in Arges chiar, de sigur la San-Nicoard, un su-fragant, pe care aveau sh-1 asculte, spun scrisorile domnesti,redactate in limba latind, catolicii (de once neam si limbb,si ecetAtenip (cives) si aoaspetb, adecd ordseni ca aceiadin ampulung, si apopoare), sau elocuitoriD in genere,dar nu oricari locuitori ai terii sale. Aceasta constituie insd omare deosebire si face sd se recunoascd in acest act, nuo mdsurd de convertire cu sila, sau mdcar de indemn lao convertire, cat una de ingdduintd,'menitd sd rdmäie ¡Araurmdri practice 1. De bund seamd eh' sufragantul a fost sinumit, pe baza acestei patente a Domnului, si el pare shfi fost Grigore, pe care-1 si intä.lnim peste catva timp.

0 parte in aceastd oranduire bisericeased va fi avut-o . iClara, care se pare a fi pdstrat incd pan& in acest timp unrest insemnat In conducerea principatului muntean. Aman-doud fetele ei, cea mdritatd cu Strasimir si alta care luasepe Craiul sarbesc Vucasin, rdmaseserd catolice si sprijiniauopera de propagandd a Franciscanilor in Peninsula Balca-nicd. ta 1370 Papa-i aduce multdmiri pentru aceasta si nuuitä Cu acest prilej nici pe Vlaicu insusi 2

Cu cativa ani in urmä., pribegl din Maramurds, Cu Voe-vodul Bogdan, prefacuserd provincia ungureascd de pe apaMoldovei, a lui Sas-Voda, fiul lui Drago, si a urmasilorsdi, Inteo Domnie neatarnatd. Bogdan stdpanI putin, in ves-nicd luptd cu Ungurii regelui, care nu-1 puteâ ierta, niciingadul. Nu era In puterea lui sà incerce, intr'o mdsurdcat de slabd, a organiza un Stat, care Incd, nu-si gdsisemdcar hotarele firesti. Fiul sdu, Latcu, se simtia destul deprimejduit pentru a cere, cu erica pret, ajutorul regeluiPoloniei, care, cucerind ultimele rdmäsite din regatul deodinioara al Rusiei Mici, li ajunsese vecin. Des1 ortodoxel Insusi si cdsdtorit cu o Doamnd care Linea la' ortodoxie,Latcu rupse leghturile cu Mitropolia ruseascd a Haliciului,

1 Hurmuzaki, I 2, pp. 148-9, n-1 mi.2 ibid., pp. 158-9, n-le man-in.

A DOIIA. EPISCOPIE A TERII-ROMINESTI 33

www.dacoromanica.ro

34 ISTORIA BISERICII ROMINETI

unde pana atunci mergeau sh se sfinteasch preotii stii, siinshrcinh pe doi Franciscani germani sä meargä. la Romachiar, pentru a declari ch el se supune, Impreunh Cu taracea noug, Bisericii Apusului i cere dela Paph un episcopnou pentru Scaunul shu de Domnie al Siretiului, din carevrea sä faca si un centru de diecesh. Laten alese, cevàmai tärziu, pentru locul de episcop catolic al (Terii mol-dovenestil pe un Polon, re,comandat, de sigur, din partearegelui, Andrei Wasilo din Cracovia. Duph crearea dieceseiSiretiului de catre Scaunul roman, Andrei fù consacrat Inorasul shu de nastere, de chtre arhiphstorul local, pe care-Iajutarä, episcopi latini din Rhshrit, cel de Chios si unuldin (Elata); intre asistenti se intampinh un chingar venitdin Chios si un Franciscan din Vicina, care poate fi ceadela Dundre 1. E de crezut ch. Andrei, episcopul catolic,se va fi asezat ciliar in Siretiu si ch pentru dânsul s'aclàdit, pe dealul care strajuieste orasul, bisericuta de zid,adesea prefácuth, care inca, si in forma ei de astazi, areurme de o mare vechime.

Haliciul stdtea si el in veacul al XIV-lea supt aripa ocro-titoare a Patriarhiei de Constantinopol. Aceasta pierdeh terenpretutindeni, suferind din ultimele inainthri latine, ca dem-nitate mhcar, mai mult decht ortodoxia inshsi atacatä de vechiiei dusmani. La aceste lovituri ea rhspunse prin chemareala Constantinopol, pentru informatii i poate chiar pentrupedeapsh, a reprezintantului ei In *Ole romhnesti, Mitro-politul Iachint.

aPitaculp adresat de Iachint chtre Patriarchie ni spunecà Domnul s'a Impotrivit la plecarea arhiereului strhin careaveä., de mai bine de zece ani de zile, grija terii sale si care,inghduind intinderea catolicismului i alchtuirea lui in epis-copie, nu facuse altceva deck sh urmeze politica lui Vlaicu-

Hurmuzaki, 12, p. 160 i urm. ; Studii t4i, documente, MI, pp. xxv-vn,

www.dacoromanica.ro

A DOIJA EPISCOPIE A TERII-ROMINESTI 35

Vodh. insusi. Bdtranul Mitropolit fù deci oprit In tali., darVodh si Sfatul sat' trimeserh la Constantinopol pe un altGrec, Daniil Kritopulos, care, cu acest prilej, se chlugäriluand numele de Antim, se flea Patriarhului propunereade a-1 sfinti pe acesta, dacä totusi el vrei sh fach un nouMi tropolit, sau, cum se zicea acum, earhiereu a toatd Un-grovlahiaD. Nu doar cä Vlaicu ar fi voit si el lnlocuirealui Iachint, dar se. temeh ca Bizantul sä nu-i trimeath,potrivit dreptului ce i se recunoscuse in 4359, cine stiece cm, necunoscut pentru a phstori tara.

La Constantinopol se luh o mdsurh prudentd, de imph-ciuire. lachint fù phstrat, rárd sa i se mai impuie grija dea lucrh de fapt ; aceasta va fi cdzut toath asupra aceluicare erà chemat sh-1 mlocuiaseä, Antim, chruia i se dh.diiAlumni titlul de aMitropolit al unei phrti din UngrovlahiaD,cu adausul neobisnuit si neprecis : eal unei jumhthti» (0c-tombre 1370)1. Cum se vede, nu se crease o diecesh nouh, ci sepregatise numai urmasul voit de Domn pentru diecesa ceaveche, a chrei resedinth rhmanea tot nehothrAth canoniceste.

Un an d uph hothrarea In acest chip a imprejurdrilor re-ligioase din Tara-Romäneascä, la 1371 deci, PatriarchiaInttirl si situatia ortodoxiei in phrtile rusesti i moldove-nesti, eruso-vlahel, cum se zicea une ori la Constantinopol,prin aceia ea, duph cererea noului stäpAn al Galitiei siLodomiriei, de alminterea, ridica episcopia dechzuta a Ha-liciului la demnitatea de Mitropolie, supuindu-i patru epis-copate aflAtoare cu toatele In tara regelui Casimir 2 Actu1tle inhltare al Haliciului e foarte lhmurit in ce privestescopurile Bizantinilor in aceste regiuni : noul Mitropolit ru-sese al Nord-Vestului se va puteh uni cu Mitropolitul, cevamai vechiu, al Terii-Romanesti pentru a face hirotoniilede episcopi unde s'ar simtì nevoie. Aceasta inseamn1 ch

Acta Patr., I, p. 532 §i urni. Pentru toate, cf. N. Dobrescu Intemeie-rea Mitropollitor, Bucure§ti, 1908.

2 Acta Patr., I, pp. 578-80.

www.dacoromanica.ro

36 ISTORIA BISERICII ROMANE$TI

Patriarhul avea cunostinta de infrangerea catolicismuldIn tara de curänd infiintata a Moldovei i cd se gändià sä.cks,tige inapoi aceasta provincie pierduta pentru ortodoxie,Indata ce ar ajunge in Scaunul Domniei moldovenestistapânitor asemenea cu Alexandru Munteanul.

Latpu muri inainte de a se puteä hotari la o schimbarea politicii sale religioase. Boierii sai chemara pentru a-furma pe cneazul rus Iurg Coriatovici, dintre aceia pentrucari tocmai Patriarchul organisase si intarise Biserica or-todoxa in Statele regelui Poloniei. Domnia lui reprezinta,farà indoiald, cum am spus i alta data, si o areactiune or-todoxa»; legaturi de-ale lui cu Roma nu se constata si nuse pot Inchipul ; seria episcopilor de Siretiu se poatemarl numai cu greu, i niciunul n'a lasat vre-o urma depastorie efectiva. A stapanit insa prea putin pentru caasezaminte nouä sä poatä insemnä cei câtiva ani pe cari-iI-a ingaduit a noi soarta. Cela ce spune legenda7 pastratäin cronica lui Ureche, ca Iurg a facut Mitropolit al Mol-dovei pe Teoctist, legänd aceasta Mitropolie noua de Scaunulpatriarhal din Ohrida, care nu insemnä atunci absolut

cade In rändul acelor greseli traditionale care nu semai discuta si n'ar fi trebuit, poate, sä tie discutate niciodata,Ca, totusi, el ar fi fäcut, cu vole dela Constantinopol, o asemenea Mitropofie, nu se poate admite.

Avem doar actele patriarhale pänä la inceputul veaculuial XV-lea, si in ele nu se cuprinde nicio piesa privitoarela aceastä creare a unei noua diecese metropolitane. NimiuIn corespondentele ulterioare, care privesc pe eepiscopii»moldoveni si pe niciun Mitropolit al terii, nu poate fi 0.1-mficit ca o aluzie la vre-un mai vechiu obladuitor sulletesoal Moldovei. Patriarhul, care daduse un Mitropolit provin-ciilor rusesti ale Poloniei i altul Chievului, mai tärziu Chiedvului i Lituaniei 1, ar fi fäcut pentru Moldoveni doar un

1 V. Dobrescu, pp. 79-80.

www.dacoromanica.ro

A DOITA EPISCOPIE A TERII-ROMANESTI 37

episcop, sufragan al acestora, chci a numi un Mitropolit In-semna si a recunoaste neatarnarea politich a unei teri, cela cepentru Moldova lui Iurg era, se va recunoaste, o chestiedestul de gingash, mai ales cu privire la regele Casimir,precum si mai tarziu la urmasul lui, lagello Litvanul, fäcutIn acelasi timp crestin si rege al Poloniei. Dach ar fi fostinhcar uil episcop moldovenesc, n'ar fi jurat urmasul luiTurg, Petru al Musatei, credinth regelui polon, fie si InLemberg, In manile unui arhiereu strain, VIAdica de Chiev

Lituania 1. Si, In starsit, la limanul Nistrului, In Cetatea-Albh, curatith acum de Tatari, In locul unde phtimisesi era. Ingropat mucenicul loan-cel-Nou 2, fiintà o episcopieIn leghtura cu a Haliciului, episcopie al chrei trecut, deelminteri, nu se poate restitul, dar care trebuie sh fi fostlntemeiath In aceleasi timpuri care au vhzut lntemeierea epis-copiei romanesti cu titlul metropolitan din Vicina. Cetatea-AIM., ce e dreptul, nu fäcea parte Inch din Moldova 3, dar se..afla In raza ei fireascd de Inraurire si de cucerire viitoare ne-aphrath, si a crea o Mitropolie a Moldovei, uitand aceastdepiscopie fhcuth totusi anume pentru Moldoveni, pentru ceidin Tara-de-jos mhcar, se pare un lucru cu neputinth 4.

Hurmuzaki, 12, pp. 295-6, no. ccxxxv.2 V. legenda lui in .Rev.pentru ist., arch. f i fil., ml, p. 165-74. Cf.

Iorga, Chilia pi Cetatea-A114 p. 46 çi urm.8 Cu tot actul lui Iurg pentru Iacpa Litavor, eloctiitor la Cetatea-

Alba*, pe care pi. acum cf. Studii fi doc., V, p. 597 pi urm., cu Gh.Popovici, in Prinos Sturdza, p. 361 pi urm. 11 cred fals. Cf. recentulmemoriu al d-lui L Bogdan, in cAnalele Academiei Homilies pe 4908,.despre Inscriptiile dela Cetatea-AlbA.

4 Cf. Dobrescu, p. 76 O. urm., care admite Mitropolia lui Iurg, in-titritA de patriarhul din Tirnova.

www.dacoromanica.ro

38 ISTORIA BISERICII ROMINESTI

GAP. V.

Decdderea inrauririi greceSi. Noua inraurire sarbeascd,

Sperantele cele mari ale Patriarhului constantinopolitande a Ostra si mai departe teritoriul cucerit in astfel difimprejurdri, foarte prielnice, dar trechtoare, nu se dove-dird Irisa intemeiate.

Pe de o parte, Latinii incepurd iardsi a se mirà pentruca sá iea in stdpanire Tara-Romdneascd.. Pana la sfarsituIvietii sale, cdtre 1380, Vlaicu-Vodä si-a pdstrat,des1 jurti, 1n-,tampldtor, lui Ludovic-cel-Mare pe santa catolici §, tefan, La-dislau si Emeric 1, cei doi episcopi ortodocsi pe cate o aju-matatel de tard, dar n'a gonit niel pe cel catolic, sprijinitde rege. La 1383, dupä ce Banatul se glisise poate catvatimp in mani unguresti, episcopul catolic Grigore se.intitula, ceia ce la el avea, de sigur, insemnätate, aepiscop-de Severin, precum si al phrtilor de dincoace de munti 21adecd a toatá Tara-Romäneascd, des1 facea o hirotnnie inCampulung, in cuprinsul cloagerultti.

La aceastd data, Iachint, cel d'intdiu Mitropolit munteanrnu mai era in viatd. Inca dela 1379, apare insh ca Mitro-polit, nu Antim, cdruia i se pästrase mostenirea, ci, nu stimprin ce influente, un Hariton, care dispare dupd 13813,Ha-riton va fi stat la Constantinopol, unde-1 si intalnim, luandparte la soboare, dar mai ales la A.tos, unde era intaiul egu-men, protos, al obstei. La 1.381 titlul de eMitropolit), färd niciunfel de circumscriere 4, 11 are insd Antim insusi, care se in-

1 Hnrmuzaki, 12, pp. 198-200; Zimmermann-Werner, II, pp. 386-7.2 Episcopus Severini, necnon parcium transalpinarurns ; Ilurmuzakif2, p. 276, nr. ccxvi.8 Acta patr., II, pp. 7, 40, 47, 19, 24, Byzantina Chronika (Vizan.,-

tinschii Vremennic), XIII (4906), pp. 107, 142 (semnalare a d-lui A,T. Dimitrescu).

4 Ibid., pp. 27, 28, 37, etc. Cf. Dobrescu, o. c., p. 47.

www.dacoromanica.ro

tdmpind ultima oard la 1394 ca singur (MitropolitD, in mdr-turia unui hrisov al lui Mircea, din 8 Ianuar 1.

Pe la 1389 Antim, bolnav, se l'Acuse schimnic, dar, cd-pdtandu-si din nou puterea, i se ingddul de Patriarhie, la 15Februar din acel an, sd iea din nou asuprd-si pdstoria terii,caz care e adus Inainte inteo discutie din veacul al XV-lea 2.

La 1381, nu stim cine era Domn muntean : dela 1386Insä. stdpania Mircea, fin]. lui Radu si nepotul de fiu al luiVlaicu. Stim sigur cd el dobandl, fdra nici-un rdzboiu, Seve-rinul si cd, un Ban se gäsid Intre boierii sdi. Grigore, epi-scopul catolic, nu mai avii urmasi aici, dar dela 1389 panäIn 1.401 &im in actele patriarhale un episcop al eSeveri-nuluID, al aUngrovlahiei de chtre Severin3», care sta laConstantinopol si iscAleste In josul tuturor hotdririlor sino-dale. La 1.394 Insd, Atan.asie, (Mitropolit de Severim), se afld.iEi tarä si iscdleste ca martur Inteun act domnesc Mg&Antim 4. Fireste Insd ca pierderea Banatului, indata dupdMircea, incheiò si rostul acestor Mitropoliti ai cuprinsuluimuntean 5.

O alta inrdurire insd decAt cea apuseand, latind, trebuidsä, InIdture, macar In parte, acea influentä greceascd, pe cuePatriarhia o creded puternic intemeiath la noi, odatd ce DomniiTerii-Românesti se lndatoriserd a priml numai pe Mitro-politii trimesi de la Constantinopol si ()data ce Mitropoliile

I Hasdeu, Istoria critica, ed. a 2 a, pp. 425-8 §*1 nota 42.2 Migne, Patrologia graeca, CLX, pp. 99-109 (cf. Dobrescu. Contri-

buliuni la ist. bisericii rom4ne, din Conv. Literares 4)07; p. 15,nota 3) §i Meletie de Arta, III, p. 239 (adus inainte de Lesviodax, Istoriabisericeascci, pp. 398-7).

5 Acta patr., II, pp. 135, 270, 272, 277, 285, 294-2, 342-3, 489,491, 504.

4 Hasden, l. c.5 E o adevAratA ru§ine pentru gospodAria noastrA culturalit a aM

Wat sl se iea de la minAstirea Neamtului sbornicul slavon care- cu-prindei, Intre altele, §ii corespondenta lui Antim cu vestitul PatriarhEftimie de TArnova ; Melbisedec, in .Rev. p. ist., arh. f i filologie,ID, p. 130.

DECIDEREA INRAURIRII GRECEVII 39

www.dacoromanica.ro


muntene fuseserd introduse In randuiala ierarhicd a Bise-ricii Rdsdritului grecesc, Scaunele lor fiind puse Inlocul celor de Nicomedia si Amasia, aflätoare In teritoriiledefmitiv pierdute chtre Turci, cari aduseserd la legea lorchiar, pe locuitorii acelor provincii.

Concurentul cel nou venia tot din Balcani. El era supe-rior bizantinismului formalist si amortit, prin vioiul sdu avantde credintd, prin marea sa ravnd de munch, prin setea dejertfä pentru legea crestind si prin dorinta sa nobilä de afolosi omenirii cu rdspandirea de lumina, ca si cu sme-renia apostolich, ca sdracia neintinatd, cu popularitateasimplä a celor cari-1 reprezintau. El gdsia un sprijin si InSaptul cä avea in apropiere radacini din care se putea hrdni,pe cand bizantinismul nu putea sd afle niciun ajutor Invecindtatea vre unui neam care sh Intrebuinteze bimba gre-cease& E vorba de spiritul chlughresc de cArturdrie dinAtos, asa cum el se mlddiazä intru catva si vine la noi prin«popa», adeca ieromonahul Nicodim, un sfânt al muncii, alorganisärii si binefacerilor culturale.

Era un Macedonean Mr& natie ldmuritd, ndscut la Per-lepe sau Prilep 1, In sapanirea sarbeascd, din maimà sar-boaich, dar din tatd grec. De timpuriu merse sd-si facducenicia la Atos, vatrd de veche culturd, care-si aprinsemai puternic lamina in acest veac al XIV-lea, cand Panse-linos Intemeiazd acolo o nouä scoald de picturd, in sensulcdreia au lucrat si zugravii dela noi, mai tarziu cand Pa-lamas petrece intre chlugdri, cand Impdratul Ioan Canta-cuzino, un polemist bucuros de discutii filosofice privitoarela religie, isi cduth aici addpostul, dupa ultimele sale neno-rociri politice, ca Ioasaf cdlugdrul, si cand, In mijlocul rdz-boaielor civile si strdine, Atosul, incheind cu toti luptdtoriiinvoieli deosebite, stiù sä se phstreze la o parte, In pasnica-iviald inchinata culturii economice, culturii artistice si, fi-rete, mai ales, culturii teologice propriu zise.

1 Aceasta se spune §i in pisania mAnAstirii CAluiului, care-i este in-ehinatit 3Nicodima prilepenschiv ; tefulPseti, Tismana, ed. a 2-a, Eu.cure§ti, 1903, p. 67.

www.dacoromanica.ro

DECXDEREA INRAIIRIRII GRECEUI 41

Calugarii din Atos nu se tineau strans si exclusiv deniciuna din marile Biserici ambitioase care se certau pentrusuprematia duhovniceasca in Peninsula Balcanich, ci ei eraubucurosi sä impace, in folosul ortodoxiei, galcevile astfelstarnite. Cand Isaia din Atos lua asupra-si, in 1374-5, shimpace cu Bizantul Biserica patriarhala sarbeasch intemeiatade Imparatul Dusan, Nicodim se Oa pe langa dânsul, thl-macind in folosul pacii bisericesti 1. Pe un astfel de om autrebuit sa caute a-1 tinea pe länga dansii i noul stapanitor

Serbiei, cneazul Lazar, i, duph moartea lui, pe campulde lupta dela Cosovo (1389), vhduva lui, Milita, ,si fiul ei,noul obladuitor al Sarbilor liberi, despotul Stefan, care, eh-patand acest titlu dela Constantinopol, in 4403, avea i bunelegaturi bisericesti cu Patriarhul de acolo. Dar, cand, duphmarea infrangere a crestinilor de dare Sultanul Baiezid laNicopol, Serbia fù amenintata i domnia lui Stefan se cla-find, Nicodim trecii statornic in Tara-Romdneasca, pe carepana atunci o cercetase numai adese ori,mai ales, neaphrat,In acele parti aungurestil ale Banatului de peste Olt, carecorespundeau Serbiei sale 2

Pe vremea cind traia inch. Lazar cneazul i cand Tara-Romaneasca se Oa tot supt sthpanirea lui Vlaicu-Vocla,.Nicodim venl in partile Mehedintului i intemeiè, cu hramul

Antonie Antonie fiind patronul schivnicilor ; Antonie.se numl si un patriarh constantinopolitan de atunceao manastire chiar pe malul Dunhrii, la Vodita, aproape deVarciorova de astazi, intr'un loe de uncle se vad mai binenuntii malului sarbesc deck *tile oltenesti vecine. Zidirea

fost facsutd, fireste, in stilul pe care-1 obisnuiau pe atunciA.tonitii ca i Sarbii, in acela care deosebeste i bisericapatriarbala din Tpec3, dar In proportii foarte modeste si cuun material inferior, bolovani din garla apropiath, amestecatieu ch.ramidh destul de tare. Astazi, inteun colt nhpadit de

Ruvarac, In Archie für slav, Philologie, XI, p. 355.2 Cf. i Viafa lui Isaia, de Ducici, lit «Cnij radovis, p. 87 (mie neac-

cesibilA).8 La 1,efu1escu, p. 40.

www.dacoromanica.ro


copaci, supt un delulet, nu se mai vede din biserica Sf. An-tonie si din chiliile cdlugaresti care o Incunjurau pe vremuri,deck, pe längä urme de temelie, un morman de pietremoluz 1. D. S, tefulescu, care a vazut ruinele Cu Cava timplnainte, a putut luà urmatoarele masuri : 19 1/2 metri lun-gime, 8 metri lAtime 2 ; d-sa a constatat si forma de crucecu abside la strane a clä.dirii 3 .

Avem, färä data insä, actul de lntemeiare al Voditei,dat de Vlaicu-Vodä inch, tbine-credinciosul Voevod Vla-dislav, Cu mila lui Dumnezeu Domn a toatä, UngrovlahiaD.Cum se vede, ln titlul Domnului nu se pomeneste nici du-catul FAgarasului, nici Bänia Severinului, cela ce ar faceEd se creadd cä documentul e tnai vechiu decal anul 4369,cdnd s'au adaus aceste stäpaniri nouä. E vechiul pdmAntDomniei, dar faptul cä. Vladislav poate därui Olteniei salelocuri oltene, eungurestiD, ca Jidovstita, ca locul dela Cos-teni pArth la Topolnita, analul dunärean dela podinu Orea-hovei Ora la podul din sus de Ruava i (Vodita cea,mare, pe amândou'd laturileD, pe 1Cmgä alte pdmanturi, aratä,cd el era stäpan aici, i pune astfel acest act ctitoresc dup5,incheierea rAzboiului pentru Vidin, deci dela 1369 inainte,and i prin asemenea clädiri bisericesti Vlaicu &ILA. Aliintäreasa dreptul domnesc i legea ortodoxä In pätnântu-rile din nou cucerite de el si recunoscute de rege 4.

Pentru intaia ()ark un Domn muntean däruià unei nankt-tiri zidite din piaträ., supuse unui egumen canonic si avando adevärata avere, mosii i venituri. E interesant BA ne-oprim o clip& asupra lor. Vodita capatä sate In deplinä,stä.panire, Cu absolutä imunitate, ca si satele care se a.-deau in Sarbia mä.nästirilor de acolo de dare stäpânitoriiterii ; satul Jidovstita nu va da, astfel, fiind eslobodD,

V. Iorga, Sate f i mändstiri, p. 343.2 Tismana, pp. 47-8.3 Ibid.4 Actul in tefulescu, Tismana, p. 48 i urm. Originalul in Ar hivg-

Statului.

www.dacoromanica.ro

DECXDEREA INRIURIRII GRECEM 43

edäri», nici ((luan domnesc», robotol pentru Domn, nici nuva indeplini Indatoririle de oaste. In aceleasi conditii sevor fi atlat si cele zece sate sarbesti pe care cneazul Lazdrle dete, incä dela lnceput, ctitoriilor apopei Nicodim» pe pd-inantul eunguresc» ajuns acum in mana Românilor 1. Inalte parti i se dd mtindstirii numai dijma de grane pe caroubisnuia s'o ridice Domnul : ecablele», cabldritul, numit asaJupa m'Asura de gran, care se zice In Ardeal, de Sasi :rabel, tiati o parte din pestele domnesc prins In Dundre.Cand va fi hramul Sf. Antonie, egumenul Voditei va primlu mie de perperi In bani, pentru ospdtul inclAtinat, precurnsi pentru alte cheltuiefi ale cdlugarilor. Pe tanga aceasta,L'eta Domnie se vor trimete 300 de perperi spro a seimpArti sdracilor si, in acelasi timp, tot pentru acest scop,d.oulisprbzece burdufuri de branzà, doudsprezece casuri, totatatea pdrechi de haine si de incaltdminte, ha chiar siatatea paturi, pe langd o maja de ceard, in vederea lama-ndrilor. Vlaicu-Vodd Inzestrase Vodita si cu odoare si odajdii,de matasä si acamhd..» 2.

Ca viatd. chlugdreascd, Vodita cuprindeà calugdri carin'aveau decat grija rugdoiunilor, cdlugdri pro§ti, cum s'azis mai pe urrnd, si calugari cu stiintd de carte sau camestesug de arta. Nicodim insusi era un caligraf ales siun bun cunosctitor al limbii literare slavone ; se ptistreazd,astfel si astki, in Muzeul din Bucuresti, evanghelia pe carea scris-o el in anul dela facerea Lumii 6913, deci sau Intoamna unului 1403 sau In lunile pana la Septembre aleanului urecitor. Are o frumoasä scrisoare sigurd, dar lipsitä,de once podoabe. Dacd legatura in argint lucrat e dinaceiasi vreme insd, nu se poate botará.

Mitropolitul Severinului n'avea niciun drept de amestec,.si nici Domnul ctitor. Nicodim era monarhul chinoviei sale

1 Hasdeu, Arch. ist., I 1, p. 47 0 urm.2 Asi.-zisul In Apus camocatto.

www.dacoromanica.ro

44 ISTORIA BISERICII RODUNESTI

de harnice aline mhnastiresti, care tineau sh castigepentru cultura superioarà o tad intreagh ce nu fuseseInch atinsh de dânsa.. Duph moartea lui, fratii aveau sifdeagä. In libertate deplinh un nou egumen. MI act din 1394,care a mai fost citat, ne ajutä sh stim eh, Inainte de sfar-situl zilelor lui Nicodim, Cana acesta se strhmuta In nouazidire, de care va fi vorba acum, chlughrii din Vodita, carealchtuiau o obste deosebitä, aveau alt egumen, pe Vladislav,care-si luase poate acest nume duhovnicesc In cinstea Dom-nului lntemeietor.

Legenda, auzità de multi In deosebite timpuri si, la urmh,push si In scris 1, stie sh povesteasch in ce chip minunatulphrinte Nicodim, pe care-I calla si unele cantece ale Sal.-bilor 2, dupà ce a trecut Dunhrea pe vesmantul lui aspruasternut peste valurile rhzvrätite, a cutreierat phrtilespre munte ale Tinutului oltean, chutand locul cu cheleriaph despre care era instiintat In chip minunat ch trebuiesA cuprindh o nouti zidire bisericeasca a lui. Un ciobhnelcare-si câtà porcii prin phduri 11 indrepth la dealul rhshritdin codru care-si iea numele dela pardul Tismanei, alechrui ape tisnesc din stanch si se izbesc, chzand din treapthIn treapth, de ascutisurile pietrei zdrumecate. Aici fAcù el,

tot cu banii domnesti, ai lui Vlaicu, dar, pe urmd, si ailui Radu, fiul celui d'intaiu ctitor, ai lui Radu i ai sotieilui din Bizant, Doamna Calinichia, si in sfarsit ai lui Dan, fiulacestora, mändstirea, mult mai bine asezata si mai trainicIntruchipatä, a Tismanei.

O fAcif In. stilul Voditei, dar cu trei turnuri, si cu maimulte abside ; infhtisarea ei de astki nu poate sh dea, duph

1 aViata prea-cuviosului nostru Nicodim sfintitul, arhimandritul lavreidin sfinta ministire Tismana, lucratl de ieromonahul i duhovniculdin Tismana, stefan, la anul 4839, dupi o carte tipfiria la 4863 deepiscopul Rimnicului chir Partenie, i dupi un manuscript vechiutipArit de Iosif Bobulescui ; Bucuregti, 4883.

? , tefalescu, pp. 65-6.

www.dacoromanica.ro

DECIDEREA INRAIJRIRIL GRECEVI 45

atAtea reparatii, dintre care cea din urmd, pe vremeaVodd Bibescu, a fost o adevaratfit prefacere in stil comun-apusean, nici mdcar o ideie apropiatd de ce a fost zidirea-lui Nicodim ; doar proportiile sä fi ramas intru calva acedleasi. De alminterea, inca din 1542, cand Rada Paisiezidl din non, in forma, apropiatä de cea moldoveneascd, priacare se deosebesc zidirile muntene din aceastä epoca, ea numai aveà nimic care sä poatd.aminti constructia primitiva. Fe-lonul ce se aratlt nu e, de sigur, acela care ar fi avut duaiminunat de a ferl pe sfant de atingerea flacdrilor atunciand Craiul din Buda i-ar fi cerut aceasta, si pot fi indoielisi cu privire la grosolana cruce de plumb cu numele Ivlän-tuitorului si al celor patru .evanghelisti, despre care se spuneca Nicodim ar fi purtat-o la ga't pe vremea cAnd erà dejuns sd atingh cinevd piciorul lui pentru ca din mort de

foame sd, se trezeascd intremat si sätul.

La 1385, supt Dan-Vodd, Tismana era gata, si i se dddedcol d'intdiu privilegia, atre fa intdrit, peste cevà mai paliadock doi ani de zile, de chtre noul Domn al riera-Roma..nesti, Mircea 1, care l'Amase ocrotitorul mändstirii, dându-iJa 1406, când merse in Banat sä se intälneascd. cu CraiulSigismund, privilegia de imunitate pentru pescuit i intre-buintarea izlazului2. Dan recunoaste ca intAiu ctitor, nu peVlaicu, ci pe tatäl säu, Rada, care, In zilele Domniei salencsigure si, oricum, tulburate, nu putuse isprdvi,

inainte de vreme viata, marea si f'rumoasa clddirefl'ara päreche Incà in tenle noastre. Dela ctitorii sd.i acestiarTismana avek ca si Voclita, sate, livezile de nuci ale D5.-bacestilor, rudele Doamnei Clara, cele 400 de (cable) dintr'unin treg judet de munte, disparut pe urmd, al Jalesului, grduce era sa se trimeatd de-a dreptul egumenului, färä sd. mai

Hasdeu, Arch. ist., III, pp. 492-3.2 Venelin, Documente romäno-butgare (ruseste), 4840, pp. 22-3; tra-,

ducere romitneasca in Arch. ist., I I, p. 98; cf. tefulescu, pp. 85 si urm.

www.dacoromanica.ro

46 ISTORIA EMRICH ROMINESTI

cearA cablarulp dezlegare dela Domnie ; apoi, iarhsi, iniva hramului, dacA nu bani, frumosi perperi (rosily de au r,

ca dincolo, mAcar burdufurile de brAnzà, casurile, paturile,apostavurile de vesmintel si apostavurile de incAltäminte),Ing, cu mai putinti dArnicie, In vremi mai grele : ate zece,nu doubprezece ; in sfArsit, si ceara de lumAnAri, si chiarmiere 1. Mai tärziu, cel de al doilea Dan, din veacul al XV-leaadause o sumA de sate nouà i, pe langA ele, pentru IntAiasidata in ceia ce priveste aceastA mäntistire, Tigani, Atigani,.cum se ziceà pe atunci acestor robi de curAnd luati delaTatari,In patruzeci de sAlase 2.

Nicodim träl pAnä in 1406, cAnd se stAnse de bAtrAnete,a doua zi de CrAciun, In Tismana cbiar, de unde obisnuasA trimeatd intrebdri duhovnicesti, de naivA filosofie tAl-cuitoare a Scripturii, acelui mai mare decAt dAnsul care In-MOO. In TArnova Bulgariei, pAnA la cAderea acesteia suptTurci, acelasi curent de inoire a ortodoxiei prin muncA li-terarA i artistich, Patriarhul Eftimie 3. El MBA o sumti deucenici cArturari, cari erau In stare BA ducà mai departeopera sa.

Unul dintre dânii, Agafton, M ales egumen in locul In-vAtAtorului s6u, si pe numele lui sAnt date privilegii pentruTismana, de cAtre Mircea Insusi, sau, dup. el, cAnd Banatulajunse In stdpAnirea Ungurilor, de c.Atre ImpAratul Sigismund,ca rege al Ungariei de trei ori el Inthreste averea Tis-menei i Voditei ; altele : dela Dan al II-lea, care cApAtaseinapoi, dela acelasi ImpArat, al cArui cApitan viteaz la Du-

tefuléscu, p. 448 td urm.Hasdeu, Arch. ist., I 1, pp. 49-20.

8 Un manuscript cuprinzind aceastA corespondentA se pAstrit la mil-astirea Neamtului, de unde l-a instrAinat, dupA cit se pare, cunoscutulIatimirschi ; v. tefulescu, p. 22, nota 2. Alte manuscripte au unelescrisori din ea ; ibid. Cf. lucrArile lui Kaluzniacki, Werke des Patriar-chen von Bulgarien Euthymius, Viena, 4901 i lui SA.rcu, Vremea f ivictfa patriarhului Eftimie de Tirnova (ruse§te).

www.dacoromanica.ro

ndre era, posesiunea pdrtilor oltene (1421), apoi In 1429,fiind acum luptä. i nesiguranth In lard, iardsi dela Sigis-mnnd, In 1.430 dela Dan, In 1439 dela Vlad Dracul, caDomni ai Banatului, In 1444 dela loan Hunyadi, ca guver-nator de fapt al regatului unguresc, pomenesc dela un timppe un al treilea egumen, popa Gherasim

Dar Nicodim mai ldsase un ucenic In stare sd carmuiascamanästiri, ha chiar sä le facà din nou. and Mircea se ardtd,.aplecat sä clädeascrt si el un Was de Inchinare pentrulugdri, inch' lnainte de moartea lui Nicodim, la 1388, el pusepe Gavriil In fruntea soborului dela mandstirea Chlimänesti,-care se uni apoi ca cealaltd ctitorie a lui din acelasi an,.Cozia 2. La Cotmeana, dincolo de Olt, pe plaiurile argesene

cele trei mAnästiri pdziau i vadul Oltului, i drumulcdtre cetatea de Scaun a. terii, si erau puternice i folosi-toare cetdti, ca i Vodita, care stdpaniä. la Portile-de-fier, siTismana, care atinea calea la pasul gorjean al muntelui,popa Sofronie aveà aceiasi situatie sapanitoare ca i Gavriildincolo de apä. 3. 5i mAndstirile acestea aveau sate aslobode»,vii, livezi, venituri domnesti, daruri la bram i sälasuri deTigani. Dar nicio urmä. i nicio mdrturie nu ne ajutd sd,stim cum au fost ele la inceput, lnainte de prefacerea lorsupt Constantin-Vodd-Brancoveanu, tarziu, la sfarsitul vea-cului al XVII-lea.

Nu stim precis in ce Imprejurdri au fost clddite mdndstiriledin Snagov, din Strug,alea 4, din Tanganul, mai tarziud, darbdnuim o origine asáthAnätoare. Inca dela sfá'rsitul veacu-lui al X1V-lea lnsd, ucenici de-ai lui Nicodim pdtrunserdsi In acea 1VIoldovd noud, unde ei nu puteau sä afle, ca InTara-Romaneascd, lmpotrivirea tkutd, intriga statornicä.dibace,. a ierarhiei grecesti. LW() margine de phdure supt

Venelin, p. 26 i urm.; tefulescu, p. 155 0 urm.2 Hasdeu, 1st. critic& ed. a 2-a, p. 429 0 urm.; Tocilescu, in Foaia

Boc. Romanismul, II, pp. 28-30.Hasdeu, 1st. critica, p. 132.Arch, ist., I 1, pp. 97-8.

DEaDEREA iNRAURIRII GRECEM 47

www.dacoromanica.ro

48 ISTORIA BISERIC1I ROMINEgI

Carpati, unul din ei, al chrui nume nu ni-a l'Amas phstratsigurantd, a zidit astfel, supt Petru-Vodd, contemporanul luiMircea Munteanul, pe la 1.390, o xnandstire de chturari, caras'a numit, dupd o cetate apdrdtoare, i aceasta dupdpdrdu din apropiere, Mtindstirea Neamtului. De aici cu-rentul sarbesc se intinse spre apa Bistritei, si dela dansas'a numit mAndstirea Bistrita, intemeiatä peste cativi aninumai, de noul Domn al impaciuirii i obldduirii pasnice,Alexandru-cel-Bun. In sfarsit, pe Siretiu, In susul apei, md-ndstirea Sf. Nicolae din Poiand, langd, Pobrata de mai tdr-ziu, e de aceiasi provenientd.

Nefiind o Biserica organizatd In Moldova, afarä de epis-copia, a.sd de depArtatá, a Cethtii-Albe, astfel de egumenilndepliniau In chip firesc si functiile de sfintire i hiroto-nire. Erau VIddici ca si a pseudo-episcopii) de mal-16211redin veacul al XIII-lea. in imprejurdri necunoscute, unuldin ei, Iosif, trecii la Cetatea-Albd. Erà rudd cu Petru-Vodd, cu Roman si .§tefan-Vodd., cu Alexandru-cel-Bun,liul lui Roman, cu toatd aceasta dinastie noud, de afii aiMusateb, care, din partea ei, se ziced i Margareta i ocrotidpe episcopul de Siretiu la 1.402 lusa acesta, loan, stdted laSandomir, In fundul Poloniei si pe Dominicanii dela bise-ricile Maicii Domnului si Sf. Ioan Botezdtorul din Siretiu 1.

Iosif, care mai aved, pe la 1.400, un concurent, pe Me-letie, din vre-o mtindstire de acestea noud, trebuid sdneasca a fi cdpetenia metropolitana a unei noud Bisericiinoldovenesti organizate canonic. Ca eepiscop sArbescp Insd,el trebul sd dued o luptd lndelungatd i grea cu ierar-lúa greceascd bizantinä, care, supt influentul ImpdratManuil, se gatià de atac impotriva acestor Incalari alelimbii slavone si ale curentului cAlugdresc al Sdrbilor, inleghturd cu hesichasmul invins al ereticului Palamas.

1 Studii §i documente, I-II, pp. XL VII-IX ; cf. W. Abraham, Biskupstwa;lacinskie w Moidawii w wieku XiV i XV, din e Kwartalnikryczny» ; Lemberg, 4902.

www.dacoromanica.ro

LIIPTELE PATRIARHIEI CONSTANTINOPOLITANE 49

1 Acta Patr., II, p. 534.2 ibid., pp. 467, 474, 241.

CAP. VI.

Luptele cele din urmd ale Patriarhiei constantinopolitanepentru pdstrarea drepturilor ei ierarhice asupra

Moldovei.

inch dela 1391, Patriarhia din Constantinopol trimeseun emisariu, Teodosie, pentru da seamh de situatiabisericeasch din Moldova. Petru-Vodh era Inch in viatä,acest ocrotitor al propagandei sarbesti, care Meuse episcopde Cetatea-Albh pe ruda sa, Iosif, si care, In toate, aveäintelegere cu vecinul säu, Mircea, sprijinitorul lui Nicodim,nu gdsi cu cale sh primeasch mhcar pe Trimesul patriarhal,care trebui sti se intoarch inapoi fär5, zhbavh 1. Domnulvhzuse bine ch Teodosie nu erà decdt un Mitropolit nou,de obärsie greceasch, si el nu voiä ca Moldova lui sà aibaca IntAiu pastor pe un strhin, phsträndu-si toate leghturilepeste hotare si menit a exportà intr'acolo o parte din ve-niturile terii. Dar Teodosie nu e acel Mitropolit de ((Mauro-vlachial care sth neocupat In Constantinopol si ischlestehothräri sinodale la 4393 si 1395 2.

Chci, dupa retragerea lui Teodosie, Patriarhia numl, for-mal si fhtis, pe la 1302, un Mitropolit pentru Moldova, peIeremia, al doilea Grec, pe care iarhsi, ca si pe Teodosie,nu-1 ceruse Voevodul moldovenesc, as5. cum 11 ceruse, in1359, pe Iaohint, Alexandru-Vodh al Terii-Romhnesti. Primiacelasi rdspuns ca si inaintasul shu, ch Moldova isi areepiscopul, pe Iosif, care va fi fost numai titular de Cetatea-Albh, precum Iachint erà titular de Vicina, i va fi locuitIn tara, lângh Domn, ruda sa i cà, deci, ea nu poate recu-noaste pe altul. Ieremia iesi din cuprinsul hotarelor mol-dovenesti, dar fulgeränd cu o neputincioash anatema taraintreagh, care nu voise a-1 primi ca pastor al ei.

www.dacoromanica.ro


Afurisenia pronuntatd de Ieremia nu-i folosl nimic, pre-cum ea nu aduse nicio pagubd terii. Dupd trecere decatevà luni de zile, in 1394, Patriarhia numl pe fostultropolit al Maurovlahieb ca episcop recunoscut de Turcial Thrnovei, pe care acestia o cuceriserd de curând, In1393, gonind intr'un vesnic surgun pe Patriarhul bulgareseEftimie, coresporidentul apopei» Nicodim. Prin aceasta Pa-triarhul ardtà dorinta de a se Impded, in sfarsit, cu Mol-dovenii, pe cari n'ar fi voit sa-i piardd din rubia cu totul.Astfel Intelese lucrurile si urmasul (de la 1394) al luiPetru si al lui Roman,Domni cari jigniserd Constantino-polul bisericesc prin trimiterea indardt, prea lipsitä de onceerutare si de once forme, a lui Teodosie si a lui Ieremia,S,tefan-Vodd, fratele lor. Pe atunci erà, de altfel, pretutin-deni, in Rdsdrit ea si In cel mai depärtat Apus, un curentde simpatie entru Bizantini, spre mântuirea de Turci acdrora erà sä se alchtuiascd in curdnd expeditia dela Ni-copol.

inca din 1395 se negocia impdcarea, prin care Moldova nuputed. Intelege altceva decAt recunoasterea lui Iosif, creatdoar dupd toate normele canonice de Mitropolitul legiuit alMoldovei, cel dela Haliciu, ca Mitropolit a toatd Moldova,ceia ce erd cu putintd acum, odatd cè, dela 1391, Scaunul deHaliciu nu mai era ocupat, spre a folosl Scaunului din Chiev,ocrotit de Lituano-Rusul Iagello 1 Trimesul moldovenesc eràun apopdp, precum un epopd» Simion tined din 4391 loculde arhipdstor al Haliciului 9-, i, pentru cd stdted In frunteacelei d'intdiu, mai vechi si mai mari mAndstiri de reformd aleterii, i se ziced eprotopop»3. Protopopul Petru, un Moldoveansi el, merse deci la Constantinopol pentru hotdrdrea lucrurilor.

Dobrescu, p. 91, nota I.2 'bid.8 Astfel de protopopi intAlnim i mai pe urmk supt tefan-cel-Mare,

pe Iuga, al citrui fiu a fost unul din boierii mari qi insemnati ai aceluitimp. V. §i Bogdan, memoriul citat despre Cetatea-Albk in An. Ac. Rom.PC 1908, p. 344.

www.dacoromanica.ro

.A.ici se incerch o solutie care ar fi lá.'sat la o parte pe Ie-remia i n'ar fi inghduit nici pe Iosif, pe care-1 voiau toti,nici pe Meletie, care se infhtiseazh numai acum, asociat laaceleasi batjocuri ca si colegul säu. Anume Petru, ridicatde Patriarch, anume pentru aceasta, la rangul de vicariu,

trebuid sh primeascd rostul de aexarchD In Mol-dova, pe care-1 chphtase In 4359 Iachint, cdnd unl inpersoana sa situatia canonich de episcop al Vicinei i aceiarealh de cArmuitor sufletesc al Principatului muntean. Petru,Wat cu Huele i cu rdul, se Invol la urmh sh pri-aneasch rolul de exarh, färà sh fi Intrebat mai inaintepe Domnul i boierii cari-i lncredintaserd, misiunea la Con-fitantinopol.

Aceste Imprejurdri ii afta si mai bine lhmurirea in Po-Mica Patriarchatului fath de Biserica ovtodoxd a Mara-murdsului si a Tinuturilor romhnesti vecine.

Anume, de mult timp, Inca de pe vremea lui Sas Voe-vod, sau inch i mai de inainte, Romanii maramurdsenistveau o mánastire de piaträ, la Peri, Idngh Sighet, i egu-anenul dela aceasth mhndstire a Sf. Mihail Indeplinid, ne-fiind un episcop canonic in vecinätate, functiile de VIddicd...In 4391, anul misiunii lui Teodosie, fiul lui Sas, Bale sauBalitd, care, izgonit din Moldova, primise In Ungaria, dinpartea regelui, o desphgubire strdlucitä, consistánd dinconcedarea cetkilor Sighet, Hust, Chioara, Rodna si a si-tuatiei de comite al Maramurd.sului, facit drumul la Con-,stantinopol pentru aa se Inchina sfintelor monte). Balith.ar fi voit bucuros sd aibh un episcop, dar aceasta ilu seiputed frtrh Invoirea Regelui catolic, care n'ar fi dat-o cuniciun pret. Deci el cera si crlphtä ca egumenul shu din,Peri, Pahomie, empalo dela mandstirea sa de-acash, sa fienumit exarh asupra Sälagiului, Arvei, Ugocei, Thregului§i, In Ardeal chiar, asupra Ciceului si Ungurasului, vii-toarele feude ale Domnilor moldoveni din vremile urmhtoare_In acelasi timp, mAndstirea erà scutita de once amestec

LIIPTELE PATRIARHIEI CONSTANTINOPOLITANE 51

www.dacoromanica.ro

52 ISTORIA BISERICII ROMINRSTI

episcopal si era declaratd In legaturd de-a dreptul si vesnica-cu Patriarchia Insasi, fiind stavropighia ei 1.

aExarchiap moldoveneasca a aprotopopuluip Petru nu iz-but). 'MA asa de bine. Atunci se luard informatii noud,In cursul aceluiasi an, de doi episcopi rhsdriteni, ca.& mai'aveau misiuni prin Tara-Romaneasca i Rusia, episcopul deMitilene si cel de Betleem. Pe urma cercetärii facute dedansii, se ierta Moldova de afurisenie si se recunoscii calegalä din punct de vedere canonic situatia episcopala alui Iosif. Alexandru-cel-Bun ajunsese acuma Domn mol-dovenesc. lntaia la un loe cu fratele sau Bogdan, apoisingur. La inceputurile acestei Domnii de pace si de In-gaduinta, o. solie de denn i boieri moldoveni merse laConstantinopol pentru a face Patriarhului celui non acearugaminte care putea permitd i lai a da lui Iosif re-cunoasterea pe care acesta n'o ceruse prea mult, dar decare fara Indoiala ca numai bucuros putea sh lie. Soliaajunse In Capitala bizantina In Maiu-Iunie 1401, si Indatti,se redactará scrisorile patriarhale care facura din Moldovao noud provincie metropolitana, dezvoltata, neaparat, dinepiscopia Cetatii-Albe, iar din Iosif, scos formal de suptanatema, cel d'intaiu Mitropolit (26 Iulie). Pentru a se 0-'340. insa o siguranta deplina In ceia ce priveste origineaputerilor episcopale ale lui Iosif, un calugar Grigorie, egu-men la Pantocrator, probabil Grigorie Tamblac, marele car-turar de slovenie, si un diagon Manoil mersera In Moldovapentru a face o noua cercetare. Ei si dadura lui Iosif ul-timul act de Intarire 2 Astfel din episcopia Cetatii-Albeiesia. o Mitropolie moldoveneascd, precum din episcopia Vi-cinei iesise o Mitropolie romaneasca pentru cellalt principat.

Ramanea instalarea episcopului de Cetatea-Alba la Su-ceava. «Un boier cu destuld oaste», spun Viefile S fintilor,

Stutlii $1 (loc., XII, p. xxxviii i urm.2 Acta Pair., II, pp. 223, 241 §.1 urm., 256 §i urm., 278 §i urm., 283,

359 0 urm., 494-5, 519, 528-33.

www.dacoromanica.ro

.din al XVII-lea veac, si un cronicar contemporan care leurmeazà, merse la vestitul port genovez si lud, Cu Invoireaguvernatorului italian, sicriul cu moastele celui mai nou-dintre mucenicii recunoscuti de Biserica Rds'aritului. Lalocul ce s'a zis (Nimia Viddicdip pentru cá erà o daniefAcutd lui Iosif, Muga Iasi, Domnul ca Mitropolitul, cuclerul 1 cu boierimea, iesird 'Ultra intdmpinarea alaiului,cu toatd pompa pe care o poate desfäsurà In asemeneaImprejurdri Biserica. Mica ostire isi urma apoi, cu Voe-vodul Iii frunte, drumul spre Suceava. Biserica aMi-räutilor; a Mirdutului, mai bine, numitd dupä satul incare se aliase ea inainte de a se fi hotdrAt raza cetAtii Buce-vene, priml oasele Sfantului dela Cetatea-Albh ; lAngh ddnsase asezd acuma Mitropolitul Iosif 1.

Patriarchul Ii ddduse invättituri In ceia ce priveste vrAstaacelora pe cari-i va face preoti i diaconi. Iosif luä insdacum, cdnd era cu totul sigur in Scaunul sha, si alte md--suri. La Neamt fusese parid pe atunci ca egumen, In loculiui Iosif Intemeietorul, legenda apune insà despre calu-gdrii Sofronie, Pimen si Siluan, cari, ei, ar fi fácut cAndvAun schit de lemn 2 -, un Isac, pomenit In actele Patriar-chatului. in 1407, la 7 Ianuar, losif care-si zice acumoprea-sfintit Mitropolit al Moldovlahieb 3, incredinteazd md-ndstirile VIddiciei Sale; intemeiate, deci, in adevdr, dedânsul, Neamtul .si Bistrita, aceluiasi epopdD Domentian,care va primi din manile unui boier delegat al Mitropoli-tului, Petru Ureche, si tuatd averea ddruitd Neamtului dectitorul mAndstirii, Petru-Vodd. Ca si egumenii esärbiD dinTara-Romdneascd, Domentian va asea toate drepturile asupramdndstirilor si-si va puted numl un mostenitor färä ca

Cetatea-Allnl, p. 79.2 Melchisedec, in An. Ac. Rom. VI, pp, 58-9; Rey. p. ist.,

fil., III, p. 44.8 eSveateaili mitropolit chir Iosifi moldovlahiischiie; Arch. ist., I 1,

pp. 440-1.

LUPTELE PATRIARHIEI CONSTANTINOPOLITANE 53

www.dacoromanica.ro

54 ISTORIA BISERICII ROM ANESTI

vre-o altd putero, bisericeascà sau lumeascd, sd se poatdamestecà.

Astfel se crea si vietii mändstiresti din Moldova acea li-bertate destivarsitd, prielnicä pentru ceta i caligrafie,

caranuzdbovl ca roadele ei. Pe cand manuscriptele muntene-s'au pierdut, cele moldovenesti se mai allá inca, In cu-prinsul terii. Din lnsemnärile de pe dansele cunoastemastfel numele cate unuia din clericii meritosi pentru lnain-tarea la noi a culturii de mAndstire. Astfel, Gavriil fiul luiUne, intre 1435 si 1436, care scria o Evangbelie intreagd,pentru parchlabul de Hotin, Latcu Candea. O suma de alte-volume, cu slova mare, energicä, cu cateva Incercdri de-miniaturistich Infätisand pe frontispicii linii ce se impleti-cese si se taie, lmpodobite la colturi cu flori de scaiu, se-afld In colectiile Academiei Románe, dupd ce au stat, vea-curi intregi, in Neamt, unde asternuserd räbddter slova fru-moasa episariil de mAndstire, cari credeau sd-si castigoastfel si un drept la iertarea dumnezeiascil a pdcatelor.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A II-a.

LEOATURILE BISERICII CELE! NOUA

cu

CATOLICISMUL LUPTATOR.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Biserica munteanä i eatolicismul.

In Tara-Romdneascd nu se ivise niciun fel de greutdtiIn calea Bisericii celei nouti. Sjim numai, printeo mArturie-strecuratä in cutare scriere polemid din veacul al XV-lea,cd Antim, Mitropolitul dela inceputul Domniei lui Mircea,Imbdtrânind, a primit cinul dlugäresc, addpostindu-se, deblind seamd, la vre una din mänästirile domnesti mai noud,Cozia, Cälinaänesti, Cotmeana, si nu la Tismana sau Vodita,centrele asärbesti), pentru care el, Grecul i reprezintantulstrictei ierarbli eonstantinopolitane, nu put& sä aibd niciosimpatie deosebitd. Anume imprejurrtri, pe care nu le cu-noastem, 11 silird insd a-si pArdsi chilia pentru a-si ludiarài locul in fruntea Bisericii muntene, pe care apoi vafi cdlauzit-o 'Ana la moarte 1.

Nu mai cunoastem vre-un alt Mitropolit in jumdtatead'intdiu a veacului al XV-lea, i rostul acelor ce s'au stre-curat in acest timp trebuie sà fi fost foarte putin insemnat.Aici nu se ddded, In adevär, nicio luptti intre ortodoxiagreceascd a Mitropolitului ori cea sarbeasca a dlueirilor,de o parte, si, de alta, catolicismul roman, sprijinit de Un-gana vecind. Dad, dup5. trectitorul Mihail-Vodh si, In ace-la* timp cu concurentul shu, Radu Plesuvul, amandoi fiiai lui Mircea, Dan, fiul lui Dan I-iu, stdpAneste in blindInteleg,ere cu regele-Imphrat Sigismund, pe care-1 si aduce

V., pentru retragerea trecatoare a Ini Antim, mai sus, p. 39.

www.dacoromanica.ro


In tarA Impotriva Turcilor, cu cari Dan se lupth, ani in-tregi de zile, ca om al t Chesarulub, aceasta n'are nicioinrhurire asupra politicei religioase a acestui Domn.

Alt Domn asezat cu ajutor unguresc si, multh vreme,reprezintant al politicei de cruciath pe care o facea mareleambitios Sigismund, Vlad Dracul, fiu al lui Mircea, nu ecunescut nici el ca un prieten statornic si cu folos al legiiapusene, ca un alatinophronn. Proclamatia sa dela Narnberg,din 8 Februar 1431, prin care el lug-Mule predica Mino-ritilor trimesi de Imphratul-rege 1, rhmase, de sigur, Mr&urmhri.

Episcopia latinh a Argesului nu rämhne lush vacantd. Prindocumente unguresti se Inthlnesc numele titularilor ei, unIoan de a A.ntiqua Villa, de ohdr§ie necunoscutd, un Paulde Hunyad, Ungur, un Vitus ; n'avem lush nicio dovadäeh vre unul mhcar din acestia, cari c(phstorescp Bisericaapuseanh din principatul Terii-RomAnesti, si-ar 11 avut .re-sedinta in vechiul Scaun de Domnie, din care urmasii luiMircea plecarh Indath pentra a se asezà. In Thrgovisteamai nouh. in acest din urma oras, erau i catolici destui,dar mai mult Unguri decht Sasi : pe la 1600 ei aveau doulbiserici, a Franciscanilor sau Bhrdtia (barát frate, in un-gureste), care trebuie sh fie din aceastä vreme, i bisericaSf. Mari, poate de obärsie mai nouh. Dach s'ar fi pästratcele mai vechi privilegii ale acestor ldcasuri de inchinarepentru strdini, cele a chror stiinth o avem, shut din a douajumdtate a veacului al XVI-lea numai, am ghs1 in elenumele acelor Voevozi din vremea strhmathrii Scaunuluidomnesc In Targoviste, cari nu se puteau hothrl a rupedeplin cu catolicismul, ce era in leghturh cu politica lorde prietenie fath de crestini 2.

1 Hurmuzaki, I 2, pp. 749-50; cf. Studii t?i, doc., I-II, pp. xxxiv-V.2 Cf.. Acte fragmente, I, p. 66; Botero, Relationi universali, Ve-

netia, 4596, pp. 94-5; Iorga, Contribufil la istoria Munteniei, in (An,Ac. ROM.», XVIII, pp. 31-2; Studii f i doc., I-II, p. 236, nota 1.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MIINTEANA L CATOLICISMUL 59

alminterea data de 1417 se cetià pe «un basin depiatra pentru sphlat cele sfinte), care se vadea Ora tArziula Bäratie 1. hl mänästire se phstrà, In veacul al XVIII-lea,si un manuscript al Cronicii terii, alchtuite duph 1688, si,prelucrand vechile anale, intr'un raport, unul din Francis-cani lnseamnd i leghturile fiechrui Voevod cu catolicismulse vorbeste astfel de arderea lhcasului, de chtre Turci, suptun «Mircea-Vodb, care ar fi Cel Bhtrân. Se mai culege dinacest raport ch Vlad Dracul a Ihsat in pace mhndstireaFranciscanilor i cä ea a fost ddrArnath numai dupá Radu-cel-Frumos, In vremea lui Basarab-cel-Batean, pentru a firefácuth apoi supt Tepelus.

Satul otanga, in Dâmbovita, a fost dhruit, de hunaseamh, pe acest timp «baratilorD tärgovisteni, cari, avândobisnuita concesie de «sloboziel, de a strAnge adecá locuitorinoi, scutiti pe un timp de once sarcini, asezarh, In mijlocuishtenilor vechi frânch de-ai lor, de acelasi neam ungu-resc ca i ansii 2. Grija sufleteasch asupra acestor catolicidin preajma lui Vodh n'o mai aveà insh acuma niciun e-piscop, ci numai parohul local, un Franciscan.

La hotarele Terii-Românesti insh, In Severinul pe caredin nou 11 luase in stäpAnire, incredintandu-1 (1428) ca-valerilor Teutoni, Imphratul Sigismund asezh un episcoppe Benedict, care se intAmpinh si in 1439, când el caphthdela Paph, in acelasi timp, i grija Moldovei, unde cata-cismul nu si-ar mai fi avut reprezintantii ierarbici 3.

Cu total altfel, cu mult mai prielnic pentru catolici seinfhtiseaza Imprejurarile In Moldova, unde prozelitismul po-Ion erà simtitor mai Indräznet si mai harnic decat pro-zelitismul unguresc din Tara-Româneasch.

1 Arch. ist., I 2, p. 46.2 Acte f i fragmente, I, p. 66.8 Hurmuzaki, 2, pp. 660-1, no. 560.

www.dacoromanica.ro

60 ISTORIA BISERICII ROMANErI

CAP. II.Catolicismul in Moldova supt Alexandru-cel-Bun.

Alexandru-cel-Bun aved nevoie de vecinii de pestre Nistrupentru Mewl situatia. Se mai adauge cd Intaia luisotie, Margareta, care purtà numele builicii lui Alexandru

erà chiar o rudä a acesteia, se numdrà printre credin-,cioasele Bisericii rornane. Din amàndoud aceste motive,Alexandru, care incepuse organizand Biserica rdshriteanda Moldovei si statornicind legatura ca ierarhia constanti-nopolitand, ajunse dela o vreme, de sigur dupd moarteaVIddicdi Iosif 1, epitrop si consangean al sdu, sd sprijineincerctirile de cucerire ale catolicismului polon.

La invierea episcopiei Siretiului nu era de gandit, cutoate cà regele Ludovic al Ungariei, ajuns i stapan alPoloniei, fdcuse pe Papa sä creeze in Haliciu, pentru Ga-litia i phrtile vecine, o Mitropolie catolicä a. La '1387, celd'intaiu episcop de Siretiu fusese strdmutat la Vilna, fdrd sá fistat in orasul de resedintA domneascd, al cdrui titlu 11 purth 3.Inainte de ajungerea in Scaun a lui Alexandra, titlul deepiscop siretean II purth un al doilea Polon, .. tefan Mar-tini, un Dominican, ca si aceia cari stdteau in mändstireaSf. loan Botezatorul din localitate, in care se shvArsiau siminuni trecute la protocol. Pe la Inceputul veacului alXV-lea serie din Sandomirul polon cel de-al treilea epis-cop, de acelasi neam ca si innaintasii sai, Ioan ; el atiirnade Scaunul Cracoviei 4. *i la 1413 se pomeneste un episcop,Nicolae Venator, din Ordinul Sf. Pavel Eremitul, apoi, inacelasi an, Dominicanul Toma, concurent biruitor al celuid'intaiu, care ajunse astfel sä pdstoreasch tocmai In Scar-

El trlia Inca la 46 Septembre 1408: Melchisedec, Cronica Romanului,p. 102.

2 Hoppe, Gesch. von Galizien, 1792, p. 206 i urm.8 W. Schmidt, Romano-catholici per Moldaviam episcopatus et rei

romano-catolicae res gestae, Pesta, 4887, p. 26, 0 Eubel, in Roe-mische Quartaischrift, 1898, an. XII, p. 408.

Studii i documente, I-II, pp. xxix-xxx, xLvn-vin.

www.dacoromanica.ro

CATOLICISMUL DIN MOLDOVA SUPT ALEXANDRU-CEL-BUN 64

dona Dalmatiei unguresti. Toma e si cel din urmd episcopde Siretiu din Domnia lui Alexandru, i toti nu inseamndaltcevA decdt urme goale si pretentii desarte.

in timpul chid moastele Sf. loan- celui Nou se aduceauIn Suceava, ajunsa resedintd de Mitropolit cu binecuvân-tarea Patriarchului, langd Alexandru stated ca Doamna o Ro-manch, ortodoxa Ana. inainte de a o lua. pe (Musa, Domnulse casatorise cu acea Margareta de care a fost vorba maisus. Ea muri In cel d'intdiu Was al Domniei rnoldovenesti,Baia sdseascd. Fil ingr, opata in vre-o biserich de lemn anegustorilor catolici cari erau oraseni cu drepturi ai Bali sau,cum i se ziced atuncea, de obiceiu si oficial, ai ecetatiiMoldoveiD, dupa apa ce curge In apropierea ei. Peste os5.-mintele Margaretei, Alexandru-Voda cladi acum o mare bi-serica de piatrii., In stil gotic, cu boli i sapäturi frumoase,

adause chilli de manastire, dar nu pentru Dominicaniistrdmutati dela Siretiu, cari, ei, aveau grija sulleteasch a Mol-dovei de spre prim catolicilor, ci pentru Franciscani, carise Intetiau pretutindeni la lupta cu schisma 1. La 1410 bi-serica erà gata, si poate chiar un nou episcop stated langäzidurile ei.

Aceastd declaratie de siinpatie pentru catolicism trebuiepusa Insa In legatura cu un sir de evenimente politice,care dovedesc eä nu credinta Domnului fusese schimbatd,ci numai motive de oportunitate-1 facuserd sa iea unelemasuri care nu corespundeau convingerilor sale. Anume,la 1404, Alexandru jura intdiasi data credintd regelui Po-loniei, lui Vladislav Iagello, pe cAnd vecinul sau Mirceafaced politich ungureasch, mergind la Severin sh Intdm-pine pe imparatul-rege Sigismund. La 1410, Moldoveniise luptau la Tannenberg, In oastea polond, lmpotriva Ca-valerilor Teutoni. La 1411, Alexandru faced un imprumutregelui si capata ca zalog eventual Pocutia. i Indatd,duprt 1415, cAnd Alexandru, mergand In Polonia, e Into-.

Bandini, ed. Urechil, in Att. Ac. Ron., XVI, p. 244.

www.dacoromanica.ro

62 ISTORIA BISERICII ROMÀNESTI

várdsit de Doamna sa Ana 1, Alexandru se insurà a treiaeard Cu vara lui Vladislav, Ryngalla, care puteá sh-si afleIn Moldova episcopul catolic si biserica latinh 2. Incd dinAugust, episcopul de Camenita, MIAU voia de a sfintl peIoan de Riza, Polon, ca episcop de Baia, si, In Novembre1417, Ioan puteà sh ocupe chiar aceste functii 3.

In Maiu 1415 Inch, atunci când Alexandru, cu Do l mnaAna, Fácil acea calätorie politicd de nouh inchinare, laCurtea regelui Poloniei in Sniatyn, Vitold, Marele-Print alLitvaniei, chutánd sh-si capete oarecare neatárnare politicäsi stiind ch o formà bisericeasch deosebith trebuie sd-i co-respundh, lsi ueä la hotarele Moldovei un nou Mitropolitpentru Tinuturile sale, din care a vrut sh fach mai tdrziusi un regat. Din dorinta de a nu supärà pe regele polonVladislav, Patriarhia de Constantinopol nu vol sh deà bine-euvântarea ei pentru Intemeiarea noii diecese. Se gásirä.Insh episcopi cari sh dea celui d'intaiu Mitropolit de Chievdin nona serie, Grigorie Tamblac, binecuvântarea lor 4.

Tamblac fusese, probabil, la Constantinopol, egumen alvestitei mänhstiri Pantocratorul, si In aceastá calitate el fi'unul din Trimesii Patriarchiei In Moldova, cari shvarsird.opera de Imphciuire 5. Cu acest prilej rämase el In taramai multa vreme si tinù la Suceava, lnaintea Domnuluitánár, a batranului Mitropolit Iosif, a clericilor si a boje-rilor mai cárturari, un sir de predici, láudand intr'unadin ele si pe noul sfánt ocrotitor al Scaunului metropo-litan ca si al Scaunului domnesc insusi, Ioan dela Cetatea-Albh. Aceste predici, care fuseserd puse In scris, s'au phs-

1 Dlugosz, la acest an.2 Iorga, Gesch. des rum. Volkes, I, p. 299 §i. urm.3 Eubel, In Rám. Quartalschrift, 1903, p. 489.4 V. bibliografla mai nota privitoare la Tamblac la Kaluzniacki,

Aus der panegyrischen Litteratur der Sildslawen, Viena, 1901; Iati-anirschi, Grigorie Tamblac, 4908.

6 V. mai sus, p. 52.

www.dacoromanica.ro

CATOLICISMUL DIN MOLDOTA SUPT ALEXANDRIJ-CEL-BUN 63

trat, si ele aratä In Grigorie, care era de nastere BulgarInvätase la scoala vestitului patriarh de rárnova, Eftimie,un cunoschtor bun al stilului clasic in omiletich si unretor dibaciu. Pe vremea aceia, Tamblac, mai bucuros deMoldova esArbeasch, decat de apäsätoarea atmosferä ele-.nizanta din Constantinopol, îi zicea. numai : deromonah alBisericii moldovenesti). Poate cä recomandatiile lui Ale-xandru-Vodä vor fi atras luarea-aminte a stäpanitoruluilituan asupra invktatului cdlugär, i Mitropolitul mol-dovenesc, urmas al lui Josif, se va fi aflat intre acei epis-oopi cari slintira pe Grigorie ca pe un conducätor al Bise-rica rusesti din principatul lui Vitold. Cu greu ar fi gäsitel oameni mai bucurosi sä-1 ajute decat pe Moldoveni, inmijlocul cdrora petrecuse atata vreme , spre folosul lorcultural si religios 1.

Hirotonisirea Mitropolitului de Chiev era un päcat fatäde ierarhul constantinopolitan ; ingäduirea politicei de spri-jinire a catolicismului, la care se invoise Alexandru-Vodh,era o alta gresealä, nu mai pu in grea. Se addugi si o atreia pentru ca sä apee si mai mult pe urmasul lui Iosif,pe al doilea Mitropolit, färil nume, al Bisericii moldovenestiorganizate. La 27 Decembre 1414, regele-impärat Sigis-mund,cu care Alexandru träia, In bune legäturi de prie-tesug, ca unul ce nu stià tratatul de impärtire a Moldovei,pe care, in 1412, puternicul vecin 11 incheiase cu Vladislaval Poloniei, alt prieten si mai bun, intra in orasul sviterianConstanta, cu un strälucit alaiu, pentru a deschide acolo si-nodul care trebuia sä inchidä l'hila, de mult deschisd, ashismei Apusului, impärtit intre Papa din Roma si Papadin Avignon. In Constanta venira, pe langä atätia prelatiunguri, i Trimesi ai mai multor orase, intre care si cele

Cf. Melhisedec, in Att. Ae. Rotn., VI, p. 4 i urm., sau Rey. p.ist., arch. fi fil., III, p. 1 si urm. ; apoi i in anul VIII din Biserica or-todoxa romdnd.

www.dacoromanica.ro

64 ISTORIA 13ISERICII ROMANESTI

ardelenesti, Clujul, Alba-Julia i Brasovul. Poftità de unsuveran asa de puternic precum era. Sigismund, Moldova,pe care la 4420 episcopul de Baia o declara asupusa stä-pànirii temporale a lui Sigismundp 1, Ii trimese si ea de-legati, dar numai din acele orase care aveau un numarde locuitori catolici, dintre sträinii unguri, gerrnani si sasi.Cronicarul sinodului, Ulrich de Richenthal, pomeneste ast-fel pe reprezintantii Sucevei, Romanului 2, Iasului 3, Has-

Barladului si altor targuri prea sucit serse ca säse poatä recunoaste 4.tim ca i Chilia a avut stema ei laConstanta 5, precum, de alminterea, nici Muntenii n'au lipsitdela acest maret sinod pe care-1 prezida un imparat do-ritor de a juca un rol mare in lume. In ccei doi Mitro-politi i epte episcoph, de cari vorbeste cronicarul 0, tre-buie sà se vada mai multi preoti si egumeni decat epis-copi adevarati.

Ai nostri n'au avut fireste niciun rost in hotararea ma-rilor probleme religioase pentru c.are fusese adunat sinodul.Dar uu Mitropolit ortodox care stinteste episcopi fära voiaPatriarhiei, care ingaduie a i se da de Damn un coleg ca-tolic, färä a protesta, si care, in sfarsit, lasa sa-i piece dintara delegati la un congres bisericesc latin, avea socotelide dat la Constantinopol. El a si fost chemat acolo, cum,tot pentru tolerarea intinderii catolice, fusese citat odata celd'intaiu Mitropolit al Un,grovlahiei. Sau poate, fara niciocitatie, Mitropolitul Moldovei veni spre orasul impäratesc,din partea Domnului säu, pentru ca sä. arate Imparatuluibizantin, care insh nu era totdeauna stapan peste Patriar-

1 Eubel, in Romische Quartalschrift, 4893 (XII).2 aReissmarck.»3 «Die zwii seind Philistei.«4 aModerland», «Maydan, «Herat», «Mentz», allfolga».5 Hurmuzaki, 12, p. 497, no. 409.e awaien Ertzbischoffen und sonst syben Bischoff yres Lands...,

vil Gelerten« ; fol. ccx V 0.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ROMANEASCI I LUPTELE PENTRU UNIRE 65

hul lui, cd o asemenea actiune In rnaterii religioase e im-pusd de nevoi politice ce nu se pot InMara. Oricum,iatd-1 pe capul Bisericii din principatul lui Alexandru-cel-Bun la Athyra, langd Constantinopol.

Patriarhul nu vol sä.-1 recunoascd drept Mitropolit ca-nonic, poate i pentru cà fusese numit dintre clericiiucenicii lui Iosif si ascultdtorii lui Tamblac, in loe sä fietrimes dela Constantinopol, dintre clericii cari, acolo, seatineau la episcopli apropiate sau oricat de depdrtate 1. im-pdratul llpsià, fiind dus, Inca din vara anului aceluia, 1.415, In Moròa pentru a ridica vestitul zid de sese leghi, Hexa-milion 53 in zädar stäruird pentru Moldovean unii dintre e-piscopii greci alatori atunci In Capitala impdratiei, si maiales al Mediei, spuind cä e obiceiu a primi, nu numai pre-lati aflAtori In situatia Mitropolitului moldovenesc, dar panäsi Armeni, Musulmani i eretici declarati. Afacerea se zd-bovl mai mult timp, i anume pand la lntoarcerea Im-pdratului Manoil, om de autoritate, care, In clipa candpropune5. cruciata Venetienilor 8 trebuia sh caute a nupierde prietenia puternicului Domn ce stdpania la gurileDundrii. Dar Patriarhul Eftimie nu ascultd nici de sfatuIImpdratului lnsusi ; numai dupd moartea lui, la 31. Mart1.416 4, Mitropolitul cdpdtä dela noul Patriarh, Bulgarul Io-si f, poate si el vre-un ucenic de-al lui Eftimie de Tarnova,putinta de a pie* prin aceia cd i se dddurd scrisorile pa-triarhale de intarire b.

Peste cinci ani de zile, Mitropolitul, care scdpase dingreutdtile create de Patriarhie, vdza pe Alexandru-Vodrt

Syropulos, Vera historia unionis non verae, Haga, 4680, p. 3.2 V. Iorga, Notes et Extraits, I, la acest an.3 Notes et extraits, I, p. 239.4 Du Cange, Glossarium mediae et infinute graecitatis, p. 4191.

Syropulos, 1. c. In cronicii se vorbe§te apoi de solia la Papá a luíNicolae Eudaimonoianni ; v. Notes et extra its, seria a 2-a, p. 183,nota 1; p. 498, nota 3.

www.dacoromanica.ro

66 ISTORIA BISERICII ROMÀNEITI

despartindu-se, cu voie dela Roma, de sotia sa catolica,Ryngalla. Episcopul de Baia, loan, prezinta cererea la 1-iulidie 1421, si la 15 Decembre casatoria era dezlegata, pentruinrudirea de aproape, necanonica, liare soti. Cu Doamnade neam polon, pleca din Iasi un puternic sprijin al cato-licismului, de1 Siretiul trecù, In 1421, la Ryngalla, careva fi stiut sa ocroteasca pe domeniul ei legea 1. Nustim ce isprava va fi facut episcopal de Siretiu in anii catorasul fù al Doamnei divortate : dupa Nicolae Venatoris,intors la aceasta diecesa, un loan poarta titlul episcopalde Siretiu dela 1434 inainte 2. Dar rivalul sau din Baiaintra In lupa Cu Franciscanii, cari pretindeau s'a indepli-neasch functii preutesti prin sate si, cat despre aceia, mer-geau prin carciume aveau tiitoare in vederea lumii.Nici loan, nici urmasul san, dela 30 April 1438, Petru dinZips, nu putura s'a mai ridice conditiile materiale sau mo-rale ale diecesei, Iii care episcopul, care, din nenorocire,pentru el, rezida de fapt, primia doar 70 de galbeni pe an(lela putinii credinciosi si nu era tinut in seama nici deFranciscani, nici de Dorainicanii cari mai erau lasaticutreiere tara, mai mult pentru plàcerile lor decat pentrufolosul confesiunii latine 3.

Episcopul Melchisedec pomeneste o notita pe un crono-graf tradus In romaneste, notita, de buna seama margi-nala, care reproduce un antimis al Mitropolitului moldo-vean Macarie4, cu data de 1429. Mitropolitul poarta titlulde «al Moldovlahiei si al partilor de lana Marev. Acesttitlu e intru toate corespunzator cu epoca lui Alexandru-cel-Bun, cand Moldova se numia bisericeste asa (Moldo-

Hurmuzaki, I 2, pp. 514-5, no. ccecxxtv.2 Eubel, t. c.3 /bid.4 An. Ac. Rom., VI, p. 46, nota. Pomelnicul dela Bistrita are infra

losif i Teoctist pe loan, Samoil, loanichie, Vasilie, dar ei pot fi qiearchiepiscopir de Roman (v. mai departe). Macarie lipsetne.

www.dacoromanica.ro

vlthiav si D3mnul W zice astfel In unele din actele salemai tärzii si and amintirea episcopiei de Cetatea-Albh,de curand anexath apoi la Moldova, trebuià sh fie f oarte vie.

Macarie nu mai apare, de alminterea, nicáiri,si niciun altMitropolit moldovenesc nu e amintit panh la tratativelecele noud pentru Unire, lntre Roma, adusä la unitatea deCArmuire, si vechiul Bizant Indhrhtnic, In 1437 i anii ur-mhtori.

CAP. IV.

Mänästirile lui Alexandru-cel-Bun.

Din ce in ce mai desphrtith de Polonia, iar la urmh in¡Arai-Lsá leghturà ca Lituania lui Svidrigailo, neastamphratulurmas al stapanirii si planurilor lui Vitold, politica moldo-veneasch nu mai cerea ocrotirea fhtarnich a catolicismuluidin partea Domniei. De alminterea, ziditorul bisericii cato-lice din Baia fusese un ctitor si inoitor de mänhstirishritene. Intr'un ungbiu de munte din Bucovina de azi, lafiroldovip, el fäcù o nouh mandstire, al chrei privilegind'intaiu are data de 31 Octombre 4402 si vine dela Ale-xandru, care dtidn fundatiei sale douh mori In Baia : unaIii cetate chiar, alta la margine, si patru shlase de (LTataripl,osezate tot acolo. Danii de phm5.nt le face el Moldovitei siin 4409; o mare parte din munti si vArni, Tinutul ce mhr-geneste cursul r6pede al Bistritei, intrd astfel dela lnceput,cu uriasele-i phduri bhtrane, In sthrdnirea chlugärilor Bunei-Vestiri. i Doamna Ana crescù din partea ei averea Mol-dovitei 2. Egumenul eel d'intaiu al Moldovitei nu e numitIn niciunul din aceste acre domnesti, dar el trebuie sä lifost, nu numai administratorul unor mosli Intinse, dar simi fel de VIddich, farä hirotonisire al preotilor din toatesatele ce alchtuiau marele domeniu al manastirii.

1 Sau TatAra§i-Tigani.3 Wickenhauser, Moldowiza, Viena, 1E62, p, 55 si urni.

MINASTIRILE LUI ALEXANDRU-CEL-BUN 67

www.dacoromanica.ro

68 ISTORIk BISERICII ROMANESTI

N'avem Inch o carte de privilegii pentru mhnhstirea depe malul Siretiului, a eSfantului Nicolae din Poiana Sire-tiuluiD, dar, Inch din 1409, Alexandru fhcea o danie .acesteimAnástiri, färd a spune ori a lhs'a sh se inteleagh prin vre-un cuvant ch el ar fi si Intemeietorul ei. Domnul se multh-meste a-i da toate drepturile asupra bhltii ce se Intinde-dela gura §omuzului panä la hotarul ce este la Heciu),precum si un loe de shdit vie pe dânsul 1. Se adhugirá.apoi, la 4410, chtre averea acesteilalte mhndstiri : edin Ta-mârtasenii dela S, omuz cinci sAlasuri de Tatari, Cu voia sol-danului lor [sau cu soldanul, cu Sultanul, sau Voevodullor], PetruD 2 .

Bistrila, de langti apa cu acelasi nume, fù prefäcutä deAlexandru, care erà sh fie si lngropat In cuprinsul eh.Acestei mhdastiri, cu bramul Adormirii Maicii Domnului7li hArAziâ el la 1422 vama Barladului, care nu era unadin cele mai putin Insemnate ale terii, «:in deplinh sthpanirerpe veci» ; peste Oliva ani, la 1428 si 1431, cand Domnialui Alexandru se apropia acuma de sfarsit, Bistrita maicäpAta o vaina: aceia, pentru Secuime, dela eTazlhu, carese tine de vama Bachulub. Patru prisäci de albine, In lo-curi dephrtate, trebuiau sä deà bisericii ceara trebuitoare..Slujba erau sä i-o fach 31 de sälasuri de Tigani,* se

zice aici, nu eAtigani», ca la Munteni cu un cneaz saujude si 12 ebordeieD de Tatari adevärati. in sfarsit, pentruintaiasi dath se da' unei mänästiri, impreura cu un sat sisilistea lui, si mandstirea clddith de altii pe acest loe : amh-nhstirea Sf. Nicolae, unde a fost Huba» 4.. Acest act ni dh.

numele egumenului Vasilie, numit staref, iadomnp, chir,ea episcopii. La Bistrita s'a Ingropat si Doamna Ana, la 2Novembre 1418 5.

1 Arch. ist., 12, pp. 41-2, no. 283.2 ibid., pp. 42-3, no. 284.8 Ibid., I 1, p. 432.4 ibid., pp. 422-3.A Iorga, Inscriplii, I, p. 38.

www.dacoromanica.ro

HArtiile mhndstirii Neamtului n'au fost tiphrite niel mh-car In regeste, fiind numai de pulirla vreme aduse la Ar-hivele Statului, dar ele trebuie sh cuprindh un numär deprivilegii ashmändtoare dela Alexandru-cel-Bun.

Bisericuta de lemn dela Reideiati, unde erA, dela Bogdan-Vodh Incoace, gropnita Domnilor Moldovei , pentru carecuvânt i-a tácut i daruri Anastasia, fiica lui Latcu-Vodä,

sotia lui Iurg Coriatovici 1, a fost intemeiath din nou, depiaträ, supt Alexandru insusi. Un privilegiu mai tArziu damhrturie cá ork,,anizatorul Moldovei, in ordinea politichIn cea bisericeascii, a däruit bisericii acesteia, al chreistaret de miinhstire tineà loc de episcop in phrtile de susale terii, care fuseserà de curand cdpätate, supt Alexandruinsusi ori supt inaintasul säu, Petru Musat, dela Poloni,nu mai putin de 50 de biserici, acu popii Ion), i anume :«din Tinutul Sucevei 44, iar din Tinutul Cernhutului sesebiserich 2. La Rddhuti se incepù acel pomelnic din carepe Incetul se dezvoltä. In alte locuri, mai fericite, cronicamoldoveneasch.

inca inainte de Alexandru, de pe vremea lui Roman-Vodä., ctitorul orasului ce-i poarth numele, se aflà. In acestao biserich a Sf. Paraschive. Aici s'a ingropat i sotia inte-meietorului, Anastasia. Fiul A.nastasiei si al lui Roman verilacum sa inzestreze biserica din Roman Cu sate si mori, caavaduri pe Moldova din jos de târgul Romanuluil. Actulde danie spune ch ea s'a fäcut «in Suceava, preasfintitu-lui Mitropolit Iosif», ceia ce aratà dota lucruri :acesta erá ctitor la Sf. Paraschiva, de vreme ce lui i sefhceau daruri pentru ddusa si, al doilea, cä. In acest mo-ment, la 16 Septembre 1408, nu se intemeiase inch o a

melchisedec, in An. Ac. Rom., VII, p. 272 sau tu Rev. p. ist.,arch. i fii., I, p. 60; Kozak. Die Inschriften aus der Bukowina,Viena, 4903; cf. Ist, lit. rom. in veacul al XVIII-lea, II, p. 532,nota 1; Studii o: doc., VI, p. 627.

2 Uricariul, XVIII, p. 58 §d urm.

MiNASTIRILE LUI ALEXANDRU-CEL-BUN 69

www.dacoromanica.ro

'70 ISTORIA BISERICII ROMXIVEM

doua episcopie a terii, o dlitropolie a Terii-de-Jon, cumi s'a zis mai tdrziu, In Roman 1. Totusi Alexandru-cel-Banse aratd, Inteun act al lui S, tefan-cel-Mare, ca lntdiul ctitoral alitropolieb) de Roman, cdreia-i dd, nu numai Leueu-senil, ecu dijma de varzd, cari se IntAlnesc si In docu-mentul precedent, dar si Dragomirestii 2. Cel d'intdiu «Mi-tropolit al Romanuluil, chir Calist, e pomenit intr'un actdela Stefan-Vodd, fiul lui Alexandru, la 30 Septembre 1445,cAnd i se dä aun Tatar din Tatarii nostri (lela Neamt sica sälasul si cu toatä averea luiv 3, putdndu-1 Idsh dupämoarte, fie abisericiiD, fie altui cui va, daca nu vred sd-1 li-bereze, ca sä trdiasca aslobod, dupd legea romdneasclb,anepomeninda-i nimeni de roble». dIitropoliaD se aratd caun fapt cunoscut si, de oare ce, In luptele ce izbucnirti,dupd moartea lui Alexandru, fiii lui nevrednici numai rägazpentru asezdminte noud bisericesti n'aveau, trebuie sä seadmitä cä intemeietorul episcopiei de Roman a fost toAlexandru-cel-Bun.

CAP. IV.

Urmasii lui Alexandru-cel-Bun si mängstirile Moldovei.

Si fiii, nepotii de fii, In luptä pentru stapAnirea Moldoveirai lui Alexandru-Vodd, sAnt darnici l'ata de m5ndstiri. Acesteaerau asezate la locuri de strAmtoare, de pasuri si de vaduri ;ele aveau lmprejmuire de ziduri, tare pentru acele vremi,si erau In stare, si sh apere o ostire, si s'o primejduiascAIn trecerea ei. e EgurnenulD dela Pobr ata, Eustatie, primester

1 melchisedec, Cronica Romanulai, I, pp. .101-2. Cf. 1. Bogdan, taConvorbiri ¡iterare, XXXV, p. 364 0 urm.

2 Melchisedec, 1. c., p. 147.2 lbid., p. 412.

www.dacoromanica.ro

!IMAM LIII ALEXANDBIJ E MiNiSTIRILE MOLDOVEr 71

astfel, dela Petru cel d'inthiu apatru sdlase de Tigani» 1,dupd ce Stefan, fratele shu, inchinase aceleiasi mAndstirialtd surnd de Tigani 2; i se dau buti de vin din clijma, dinadeseatinav domneasca. dela Iihrlau, sau dela Cotnariul sd-sesc, ori de aiurea. Ceard dela Thrgul-Frumos se adaugenrandstirii din partea aceluiasi statornic sprijinitor, Petru-vart, la 5 Octombre 1448, chnd el era insusi (in !nand-stirea din Poianal., incunjurat de edrepti boierip, In frunteCu Neagoe, cut un Vornic, un pArchlab, un Stolnic, unCeasnic, un Sphtar si pisarul Tudor, care scrie actu13.«Fratii», puteau sä aibh astfel «un adaus de 'Altura.' la tra-pez5.1 (la masa)'. Dela Alexandre' , liul lui Roman sinepotul lui Alexandru, calugärii dela «Pobrata, din Poiand),capdtd iardsi ceard din prishcile domnesti ¿lela Thrgu-Frumos,

mai thrziu chlugarii putneni ieau camina cerii dela Si-retiu 2, buti de vin din dij ma ce o ridich Domnia acolo,(lela cArciume, apoi o prisacd in branistea», in teritoriuloprit, dela Bohotin, mai pe urrnd si mdji de peste, in sarsitTigani, Tatari, poieni, mori, mosli, apustiethtip lhngä ape,loc de helesteu, de vdratec si de sat, pe DNä un numar

mdsuri, de ecoloadei) de grAu i orz dela 'Sasii din Baia,cari, altfel, vor plhtl o amendd de 60 de ruble de argint,

de tot mare pe acea vreme6.

Bistrifa, din parte-i, se alege, dela Alexhndrel, Cu pes-cuitul In Botna, si In Nistru chiar, adoud peschriir,scutite de orice amestec al acelui ce va tinea (lela noi

cu vama ei cea vestita 7.

1 Arch. ist., I 1, p. 123.2 ibid.

Ibid., p. 413.4 ¡bid.6 Wickenhauser, Woronett und Patna, Cernauti, 1886, p. 485.6 Arch. ist., 11, pp. 102-3. Cf. 0 p. 142.7 Ibid., p. 141.

www.dacoromanica.ro

72 ISTORIA rnSERICII ROMINESTI

Dinteun privilegiu al lui Alexandrel si din al doilea, dela20 Maiu 1459, al lui .tefan-cel-Mare Insusi, adevdratul urmasal lui Alexandru-cel-Bun, precum si din altele dela acela.siDomn, se mai vede ce situatie superioara, asamanatoare cua lacasurilor monastice din Apusul catolic, dela care, inatatea privinti, se inspirà Moldova, aveau aceste manastiri,mai bine impartite decät ceIe din Tara-Romaneasca. Pe satelelor, nicio dare nu se da altuia decat numai calugärilor.Domnia sau proprietari mai vecbi, ca abiscupul», ceia ceInseamnä episcopul catolic, pe care Sjefan 11 despoaie dedrepturile sale asupra Ungurilor dela Lucacesti, parrtsesctoate veniturile. Nu se mai datoresc Statului dijmele deonce fel, ca eberbenitele de mied i drobii de sare, nici

niel posada, adeca sarcina de a face straja lacetati 2 podvodul, caratura pentru Domnie ilisul,

poate pentru prinderea pestelui 3, ducrul la moarb,da cetate» 4, da cositul fanului domnesc», nici caii dejold pentru posta Mariei Sale, nici acaratul butilorysi nicio altä aslujbal legiuitä. Aiurea se adauge cä uread-nicii, . dregätorii Domniei, dijmarii sau desetinarii nu vorridica dijma albinelor i ca pripdsarii nu vor aveà apripa-sub) pentru trecerea, de catre vitele sträin.e, a chotaruluii.Globnicii nu ieau gloaba, pentru anumite delicte si crime ;nici atretinaD nu se pläteste aici. N'au rost oslubarii, niciep5rerubtiiD, ale caror Indatoriri fiscale nu Milt cunoscute,nici egonacii» sau urmatorii 5. Une ori vamesii n'au dreptulde a culege vama drumului asupra epestilor si verzeiD calu-garilor 6. Ba chiar acestia puteau aduce unele lucruri din

1 Arch. ist., II, p. 114.2 Cf. Bogdan, Documental Rdzenilor din 1484 ti organizarea armatcl

moldovene in secolut XV, din An. Ac. Rom., XXX, 1908, pp. 52-4.8 Melchisedec, Cron. Hufilor, I, pp. 56-7; Cron. Rom., I, pp. 121-2.4 Acelasi, Cron. Rom., I, p. 120.5 Ibid., pp. 118, 126.6 Ibid.

www.dacoromanica.ro

1IRMA$II LUZ ALEXANDRIT I MhIXSTIRILE MOLDOVEI 73

strainAtate si a le vinde acolo färä a da vam5.1. Multe vämiale terii, amari, i mici, si per episuril (vami de tranzit), oriagrivna» sau vama cardlor, ca acelea din Bacäu si dinTazläu, däruite de S, tefan-cel-Mare Bistritei 2, erau ale mä-n5stirilor 8.

Judechtorii oraselor vecine, Iasi, Harläu, Bacäu, soltuzii sipärgarii, arânduitii tärgovetilor, », cari luau gloabe pentruasfezi» i chemau la balciuri In zilele hotdräte starostii deTinuturi sau parcälabii de cetäti n'au dreptul sä judece peoamenii de pe teritoriul imun al mänästirii, ci acest dreptse dä cAlugärilor, adech egumenului, care va fi fost repre-zintat la judet printr'un dichiu, ca al episcopului. Unelevenituri domnesti de prin targuri, ca venitul cerii din Bacäu,trec iaräsi la chlugä.' ri 4. d'Adune mari», «furt, desugubinä»,pentru fapte rusinoase, arapiril ca si apricinile mici», nu

vor Indrepta spre niciun Scaun de judecatä,afara numaide cele pe care si le opreste Domnia, ea tradarea, de sigur 8.

Nu numai cä toate veniturile sant ale mändstirii, dar nicimesterii ce se vor afta prin sate, a cojälari» (cojocari) sau

nu vor avea sä lucreze pentru Domn, ci mestesugullor va fi de folos numai sfantului läcas.

Cum se vede, mänästirea moldoveneaseä din acest timp eCu totul scutità, immunis, cum s'ar fi zis In Apus, sau, cumse zicea atunci In Moldova, Cu un cuvänt tätäresc, tarcan 7.

Astfel stätea Biserica. Moldovei In preajma Unirii Räsärituluicu Roma, In conditii de organizare si demnitate mult supe-

Melchisedec, Cron. Roni., I, p. 127.2 Arch. ist., I 1, p. 154.8 Cf. darea in Tara-RomAneascA, a vimii dela Calafat, cu tarif fix,

catre Tismana, la 4529; Arch. ist., I', p. 30.4 Arch. ist., I 1, p. 154.5 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 126.

lbid. Dar sAnt cazuri cind adesugubinas i arapirea fetelors aducgi ele gloabl Domniei; Arch. ist., 11, p. 424.

7 Arch. Ist., I 1, p. 154; Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 126: velicoidtarcansvo, escutirea cea ~en.

www.dacoromanica.ro


rioare acelora de care se bucurA Biserica munteana, in-tratd rapede in lAncezire.

CAP. V.

Sinodul din Florenta.

1. Mitropolitul Grigorie. Intr'un moment cAnd negocierilepentru Unire erau destul de inaintate, se InfAtis5. la Romachiar un cleric romAn, Grigorie, care mArturisl credintacatolicA i fù hirotonisit acolo ca Mitropolit al Moldovei,primind misiunea de a aduce la catolicism, nu numai peMoldovenii s'A dar si pe aRomAnii i Bulgarii ce ata Inregatul Ungariei sau la hotarele lub 1. Un pasaport formalse dAdd acestui aarhiepiscop al Moldovahiei» , pe caretara, In fruntea cdreia stAteau 011 lui Alexandru-Vodd, Ilie-

Stefan, impacati acuma, n'aveà de ce-1 recunoaste 2.Moldova nu puteâ sA aibA atunci, cu cei doi Domni, atatAvreme dusmani, dintre cari unul nu puteà st rabde pe cellaltranga dAnsul, o adevdrata politicA, i IncA politica IndrAz-neatA care ar fi lntors-o la catolicismul din vremurile luiLatcu-Vodd si ale lui Petru I-iu.

Episcopul de Siretiu ~ase si mai departe In Polonianoul episcop de Baia, Petra din Zips, nu M numit decAtla 30 April 1438 3. Inaintasul s'AA se pare cA nici nu maistAteA In cea mai veche cetate a Moldovei, cAutaseadApost In mAnAstirea cea bätrAnd a Franciscanilor delaTrebes, lAngd Bacdu, pe apa Negelului, cari Franciscaniveniseri din Secuime, din Marea lor Cali dela Csik-Som-lyò 4. RAmasitele de catolicism erau amenintate, In sfarsitr

Annales ecclesiastici ale lui Baronius, la anul 4436.2 V. Hurmuzaki, I 2, pp. 599-600, no. mr.8 Eubel, 1. c.8 Studil §i doc., I-II, pp. xxxvr, 450-3, no. cm; cf. Melchisedecf

Cron. Rom., I, pp. 48-20, dupä izvoare cehe. V. p. 66.

www.dacoromanica.ro

SINODUL DIN FLORENTA 75

si de propaganda husith, ocrotita, se zice, de Alexandru-cel-Bun, catre sfarsitul Domniei lui i reprezintata la 1438de un preot Constantin, de loe din Roma, care se landach. este canonic al Lateranului si castiga mula lume lanoua lege poporalä, cu chrtile sfinte In graiul vorbit si in-teles in de obste 1.

2. Rasitisnzul in Moldova §i Marainurei§. HusitismulnAvalise, In adevdr, Ungaria, in acelasi timp cand lup-tatorii pentru biruinta Bibliei si Evangheliei, ihra cere-monii si forme, fard VIddici i pomph, cuceriau oraseIn Statele imparatului-rege i ajunseserh, pradand si can-tand itnnuri, in Zips si In Maramurds 2. Preoti din acestMaramuras romanesc sau din partile vecine ale Ardealuluiprimira credinta cea nouh, care ingäduia si mirenilor itn-ptirtasenia esupt amandouä speciileD, cu pane i cu vin,asà cum obisnuise totdeauna Biserica agreceascb a Roma-nilor. Urmand exemplul Cehilor, cari tälmaciserh Psaltireasi toata Biblia, acela al Polonilor, cari aveau i ei psalmiiIn limba poporului, preoti din acestia cari primiserti cre-dinta simpa si intima a lui Huss cel ars pe rug, thImAcira,duph un original slavon, pentru intaiasi data., phrti dinScripturd. Astfel incepurà sh umble din m'AM in manamanuscriptele care cuprindeau, intr'o asprh prozh, plinh degreseli i Incalcita, Psaltirea romaneasch, Vechiul Testamentromanesc, Evanghelia si Faptele Apostolilor in limba noastra.Crezul catolic phstrat de Husiti era adaus la aceste lucrariincepatoare de talmacire 3, si se mai cetiau i unele legendea Sf. Dumineci, a Sf. Vineri, In care se oglindesc supera-

Eubel, I. C.; Lewicki, Codex epistolaris saeculi decimi quinti, inMonumenta Poloniae historica; Cracovia, 1891, pp. 254-5, 267-9, 281-6,305-6; cf. Studil t;i doc., I-II, p. XXXIV.

2 jorga, 1st, lit. religioase a Romdnilor pdnd la. 1688; Bucureli 1904,p. 16 tá urm.

3 lbid. p. 48 i urm.

www.dacoromanica.ro

76 ISTORIA BISERICII ROMINMI

titule pe care, de mult timp, le rdspandiserd intre Românipreotii bulgari ce se convertiserd la legea de suferintdsi de entuziasm, de inldturare a formelor, ce poartd numelelui Bogomil, intemeietorul ei, la legea noului pavlichianismsau a bogomilismului 1 lar, cu catva. timp inainte ca husitis-mul unguresc sd facä astfel a-si luà inceputul literatura re-ligioasd. a Românilor, Unguri, trecuti la erezia cea ma iiubitä si inteleasd de popor, traduceau In Trotusul Moldovei,inch* din 1416, cärtile sfinte in limba maghiard 2.

3. Moldovenii la Sinodul din Roma. In aceste vremuritulburi, cand catolicismul 'Area cal trage de moarte, canderezia cuceria tot mai mult teren, (land roade asà defrumoase i noud ca Scriptura in graiul credinciosilor,cand un pribeag ca Grigorie puted sä fie sfintsit laRoma ca aarhiepiscop al Moldovlahieb latine si Benedictdela Severin puted sd capete, tot dela Papä, dreptul de apaistori Moldova, se mai intampla. cä Scaunul metropolitanramase vacant, de bund seamd prin moartea lui Macarie.Biserica Moldovei fù administrata de protopopul Scaunului ar-chiepiscopal, Constantin, care rdmase apoi vicariu, aloctiitorpde Mitropolit. lar Patriarhia, chreia Domni ca aceia din 1437nu-i puteau stà in fatd, se grdbi a da. Moldovei un nouarhipdstor, pe titularul de Sebastia sau Sivas, in Asia MLA.,Damian, care era un ucenic al patriarhului Iosif, aun om alluip, adin chilia 1ui, adintre slujitorii luiD 1. Pentru negocierileIn chestia numirii noului Mitropolit venise la Constanti-nopol protopopul si, cu dansul, fruntasul boier Neagoe a,Nu credem ca ei sä se fi intors in tard, de unde nu i-arfi trimes usor in Apus, la Ferrara si Florenta, pentru aluà parte la dezbaterea Unirii. E mai admisibil cä seluard dupd stdruintile Patriarhului i Impdratului, cari

Ibid.2 Friedrich Keinz, Zwei alte ungarische Texte aus einer Randschrift

der k. bayer. Hof- und Staatsbibiiothek, Mtnchen, 1879.Syropulos, pp. 260-1.

4 V. Syropulos, p. 45; cf. Mansi, Conectio C;oncitiorunt, XXXI-a.

www.dacoromanica.ro

SINODUL DIN FLORENTk 77

voiau s. aibd un alaiu cdt mai strälucit, si se suirä i eipe corabiile care duceau pe Greci si pe Armeni spre ter-murile Italiei. Altfel, n'am intelege de ce Biserica munteanänu si-a avut si ea reprezintantii la marele Sinod ecumenic.

Delegatii moldoveni luarà parte regulat la s.edinte, siDamian e pomenit de mai multe ori in cronica lui Sy-ropulos, arAtAndu-se cä el erà asà de mult Impotriva inoiriiIn dogma, inat, uitAnd datoriile sale de recunostintd, fäcùpärere deosebia de a Patriarhului Iosif 1. O cronich spuneTrimesii s'au intors cu bärbile tunse», Letini curati si inport 2 ; dar dupä purtarea lui Damian in sinod invinuireapare sä nu fie intemeiatä. Cand, peste multä vreme, dup5,moartea Imparatului loan al VIII-lea, sinodul constantino-politan secret din 1450 se declarä impotriva Unirii, Da-mian fù reprezintat la el prin Macarie Mitropolitul Nicome-

iei 2.

1 Locurile, in Dobrescu, Contributiuni la istoria Bisericii romanesecolul al XV-lea, p. 25 i urm.

2 Bogdan, Vechile cron ice, pp. 144, 194.Dosofteiu de Ierusalim, Tomos Katallages, Iaai, 1694, p. 520; Alla-

tius, De Ecclesiae occidentalis atque orientalis consensione, Colonia,1648, col. 1387; întâiu la Dobrescu, pp. 31-2; cf. Auner, La Moldavieam Concile de Florence, Bucuretiti, 1906.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A III-a.

ORTODOXIA DE LIMBA SLAVONIA

IN

EPOCA LUI STEFAN-CEL-MARE.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Mitropolitul Teoctist.

In 1451 Patriarcbul Grigorie Mammas, care tined la Unireacu Roma, plech din Constantinopol, unde stdpaniau pati-mile poporului, atAtate, supt slabul Impdrat Constantin, deMegaducele Luca Notara, adeväratul sapan al Capitalei bi-zantine. A se numl alt Patriarch in locul lui, era insh cnneputintd. Sultanul Mohammed al II-lea ii incepuse Domniatäind, prin cetäti nouä la Bosfor, veniturile ca i legdturileConstantinopolului, care-si asteptà ceasul. in sfarsit, pen-tru a inrdi si mai mult criza religioasä i politicà, Mi-tropolitul unit al Chievului, cardinalul Isidor, venl, dinpartea Papei, dela Roma chiar, pentru a proclama din nouUnirea, pomenind pe Prea Sfantul Pdrinte In liturghie siinviersunand si mai tare plebea mandrd a Bizantului im-potriva dusmanilor si a pangdritorilor ortodoxiei straune.Multi chemau in gura mare, ca liberatori, pe Turci, cari siintrard, dupd un asediu mai lung, In orasul impdrdtesc la28 Maiu 14531.

In 1451, Mitropolitul Moldovei, Damian, care rdmdsese Invechea traditie ortodoxd, murià sau pärdsia Scaunul. Domna fost In acest an, pand mai tarziu in toamnd, Bogdan-Vodd,tathl lui Stefan-cel-Mare. Acesta, Invinghtor asupra Polonilor,n'avea simpatii politice latine. Respect pentru drepturile con-

V. Iorga, The byzantine Empire çi Geschichte des osnzanischenReiches, II, cap. I.

www.dacoromanica.ro

82 ISTORIA BISERICII RONINETI

stantinopolitane, In halul in care se allá imphritia greceascd,nu putea sh aibh ; si apoi un Patriarch bizantin nu-i stitea laindimand pentru a dà agramateleD de inthrire unui nouMitropolit. Bogdan nici nu se gâ.ndl a-1 MA din mijlocul (wee-nicilorD de prin echiliileD Bizantului, ci alese pe un Roman,am crede chiar pe un tiu de boier, o rudi de Voevod, chci preamare e inraurirea lui in toate afacerile, supt Domnii cariurmeazh. Teoctist era un om invitat, care a dat un mareavant culturii slavone in Moldova ; trebuie si fi fost pre-OAR deci intr'una din minästirile care pästrau datinileacestei culturi, gonite acum din vetrele ei balcanice. Astfelde ministire era lush' In Moldova numai Neamtul, al cäruiegumen avea, dela oranduirea Mitropolitului Iosif, i grijaBistritei : Iosif se gändise totdeauna cu iubire la acest lacas(cal säuD, i bitränetele-i din urmi le si petrecù aici, cumspune i numele de «chilia Vlädicrii IosifD, phstrattarziu Dintre phrintii nemteni, al chror egumen va 11 fostchiar, se ridica si Teoctist.

Pentru a-1 sfintl, era in apropiere Mitropolitul muntean.Acesta n'avea, de mult, legäturi cu Patriarchia de Constan-tinopol ; el nu iea parte nici intr'un chip la sinodul dinFlorenta si nici la acela din 4450. Daci ne gandim la in-chinarea lui Alexandru-Voda. Aldea catre Turci, la politicade supunere a lui Vlad Dracul fati de dansii, la paceaDomniei slabului Voevod Vladislav, care tocmai stipaniaatunci in Tara-Romaneasci, o ideie se impune. Scaunulmuntean, dezlipit de Bizantul dusman al suzeranului turc,nu putea legà relatii de supunere ierarhich nouh cu Scaunulsarbesc din Ipec, pentru ch, In vremea cänd din Tarul deodinioari se Meuse un cneaz si un Despot, rostul Patriar-hului de glorioasä sthpanire imphriteascä fusese luat desimplul Mitropolit al Belgradului, care stitea inch pe atuncilangh Despotul Gheorghe Brancovici. Ipecul dechzut fù supus,

1 Melchisedec, in Rev. p. ist., arch. i fil., III, p. 42, sau p. cores-punzatoare in An. Ac. Rom., VI.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITIIL TEOCTIST 83

dupd cererea Sultanului, de ciltre Constantinopolitani, altei Pa-triarhli slave din Balcani 1 in muntii macedoneni, pe phmântulsal:drift de cellalt aimphratl, Sultanul, mai era, la Ohrida,un Patriarh sau, mai bine, Patriarhatul acesta, recunoscutde Bizant incà la 1410,1ntr'un timp cand se putea crede InBfArAmarea .apropiatä a puterii turcesti prin luptele dintrefiii lui Baiezid 5, fusese inviat de politica turceascd, pentruaràpì Bizantului ultimii ascultdtori In privinta bisericeascd.Tara-Romdneascä i se supuse, dupd placul Turcilor. Dela.Munteni apoi, Moldovenii luard si ei aceastd supunere.

Un Patriarh Nicodim se intalneste la Ohrida in 1452 3. Delael se cerù pentru Teoctist, in imprejurdri care nu se potFitatornici mai sigur, nici pe bazd de cronici, nici pe bazädocumentard, intdrirea, care nu putù sd zhboveascd.

Teoctist a pdstorit Moldova timp de doudzeci i 'chid de aniIn capht, incheindu-si zilele numai la 1477, In 18 Novembre.dud trupul fostului cdlugdr dela Neamt se cobora In phmântulmänästirii celeÏ nod., fdcutd de tefan-cel-Mare, a Putnei,ceia ce ar fi Inca o dovadd eh Teoctist, ca si Iosif, fdceaparte din dinastia domnitoare 4. in aceastd indelungata arhi-pästorie a lui, el a luat parte la o suma de acte politice,ca inchinarea Moldovei chtre Turci supt Petru-Voda. Aron,pe care-1 recunoscù, In 1455 5, catva timp dupd ce el sichlugdrii dela Neamt fuseserd pärtenitorii Domnului le-

ai lui AlexAndrel, fiul lui Ilie-Vodd, acel AlexAndrel,In numele cdruia shvarsise Petru-Vodd cel nou, lnaintede a-si aräta scopurile personale, omorul dela Reuseni

Jireeek, In Byz. Zeitschrift, XIII, p. 198.2 Se intentionk de Greci, i impiedecarea unei intemeieri a Patriar-

chiei din Tirnova.8 Gelzer, Das Patriarchat von Achrida, Leipzig, 4902, p. 15.4 Inscriptia de pe mormktul lui Teoctist, la] Melchisedec, in Rev-

p. ist. arch. §1 fil., I, p. 253, ori in ,An. Ac. Rom., VII in Kozak,Die Inschriften aus der Bukowina, I, Viena, 1903, Patna ; cf. Studiidoc., VI, pp. 618-9.

Dobrescu, o. c., p. 35.

www.dacoromanica.ro

84 ISTORIL BISERICII ROMINESTI

lmpotriva fratelui sau. Bogdan. Pe. Stefan lusa, fiul aceluiBogdan, jertfit fär. tiinta lui, Teoctist 11 primi cu cea maimare bucurie, In fruntea boierilor terii, la locul zis Direptate,unde se ucideau osanditii atunci când el veni cu ceatasa biruitoare sa-si iea in st5pAnire Suceava, ca o mostenirepärinteasca. Jurdmântul lui Stefan l'ata de regele Poloniei,In '1462, nu e facut numai inaintea lui Teoctist, care siacuma-si pastreaza , o lnoire fata de trecut, care nu incu-viintase amestecul VIddicilor In afacerile de Stat si nu-iputuse pomenl ca marturi ai juramintelor, rangul, Indatadupa Domn, dar e si intärit, prin juramantul s'Oil, de dtreputernicul Mitropolit 1. Erà ash de puternic i respectat ludiratunci In 1462, când clericii si boierii moldoveni fura in-demnati sh jure si ei ca vor, Ostra credinta Poloniei, caDomnul pe care-1 luau In chezAsie, Teoctist dà singur actaIn numele tuturora, l'ara a gdsi cu cale macar sa amin-teasca numele celorlalti eduhovnici, si domni mireniMoldovei, i bogati i saraci, cu tot sfatul Domnului nostruStefan Voevod, i batrAni i tineri, si cu toatä. obstea».

CAP. 11.

Clerul moldovenesc supt Mitropolitul Teoctist.

In cei ani ai lui Stefan-Voda, in toamna anului1464, clerul moldovenesc aveh in fruntea sa, pe langa epa-rintele chir Teoctist, Mitropolitul Sucevii», aà suna titlulcel nou, pe episcopul de Roman, sau de a Thrgul-de-jos»,Tarasie, urmas al lui Calist , si pe egumenii sau ((popa»,dupa regula lui Nicodim (popa», Teodor dela Distrita, Ioasafdin Neamt, Anaatasie din Moldavita i Stabie din Pobrata 2.Numele lor se aflà lnsemnate In actul prin care Teoctist

1 Huimuzaki, 112, pp. 697-8; cf. ibid., p. 446.2 studii gi doc. V, pp. 385-6.

www.dacoromanica.ro

CLERUL MOLDOVENESC SUPT MITROPOLITUL TEOCTIST 85

(14. satul Grecii, längh Siretiu, pentru o sumd de azIoti tur-zestil, de sultanini de aur, pisarului domnesc Teodor Pro-.dan, care scrisese, cum stim, destule acte de privilegii pentrumhnhstirile Moldovei.

Legaturi Cu Ohrida. Aceasth organizatie bisericeascdatàrna de Biserica patriarhald din Ohrida. Dovadd ar fi

hate() privintk si este scrisoarea lui Stefan chtreaarhiepiscopul iustinianei inthiu, al tuturor Bulgarilor, alSärbilor si al Daciilorl, sau al aterilor de Aliazdnoapte)!),prin care Doroteiu e rugat sä trimeatà aoamenii sdi cubinecuväntarel pentru a Anti. un nou Mitropolit In loculaMitropolitului nostru chit- Visarionl., care s'a stins,lucru pe care poate face insh Patriarhul, si acesta,scuzändu-se eh nu poate veni insusi, aratä ch nu e Instare a trimete nici clerici din partea sa, ci imputer-niceste pe Stefan a hirotonisi pe urmasul lui Visarion,acu cei de acolo episcopi» (?), poftind pentru aceastape Mitropolitul Ungrovlahiei, Macarie, care se constatdel pentru aceastil vreme 1, apentru cà i acela este dineparhia noastrb. Si Domnul si Patriarhul se arath foarteingroziti de Turci ; Stefan crede cä, a schpat o cliph deasilniciile musulmanesti», pentru cä Sultanul Mohammed seluptä aln pärtile Apusului», iar Patriarhul rdspunde ch,clupd o cearta Intre aboierii)5 din Ohrida i cler, Sultanul,IntorcAndu-se din Albania, «a poruncit a ne strämutä. Incetatea lui Constantin, cu vre-o cätiva boieri si clerici aiBisericii noastre 21.

Lämuririle cuprinse innuntru Oat interesante, pentru chactul, pldzmuit poate chiar in veacul al XV-lea, oglindesteleghturile Bisericii moldovenesti cu Patriarhii Ohridei. Datainsh pune pe gänduri : Stefan ar fi scris in April 1456 din

1 Comunicare a d-lui N. Dobrescu, dupA un document inedit al luiRadu-cel-Frumos, in Archivele Statului.

Originalul 1-ar fi aflat Nadejdin in mInAstirea bulgAreascA Sf. Ioande la RAlo ; publicatA in rA4CHHKA, VII, p. 177; traducere romAneasciIn Melcbisedec, Cron. Romanului, I, pp. 115-6.

www.dacoromanica.ro

8 6 ISTORIA BISERICII ROMANESTI

indictia a 4-a, Doroteiu räspunzändu-i In Octombre din a-celasi an, indictia a 5-a (crescutd la 4-iu Septembre). DarStefan nu incepU a domni decät in 4457. in 1456 SultanulMat expeditia dela Belgrad, se lntoarse acasá rdnit, In pripd,fdrd a mai cercà pe alti dusmani, si trecii indatä. pesteMare, in tara lui Sarukhan-beg, unde se allà cAnd primlpe solii moldoveni cari aduceau tributul Lupte impotrivalui Scanderbeg, Domnul Albaniei, le poartä Mohammed In-susi numai In 1466 i 14672. Nici Cu acesti ani nu se po-triveste indictia, cum nu se potriveste nici cu 4456.Niciun izvor nu pomeneste de aducerea lui Doroteiu la)

Constantinopol, unde cellalt Patriarh ar fi vdzut numai cunepldcere sosirea, In once conditii, a rivalului säu. Tar-

Moldova 1i avek la 1456 ca i la 1157 si la 1466-7, Mitro-politul, pe Teoctist, i, dac'd ar fi fost vorba de un episcop.de Roman 3, si aici ne lovim de Tarasie ce! din 1462 ,Stefan ar fi insemnat färä Indoialä de ce fel de Mitropolite vorba, Cu atäta mai mult, cu cât vechea numire deaMitropoliel) si «Mitropolitp Incepeà sä facd loe celei, maipotrivite, de aepiscopie» si episcopatp, ca In actul de la44434. Astfel autenticitatea corespondentei dintre StefanPatriarh 4 nu poate fi primità.".

Organizarea Mitropoliilor. Mitropoliile, sau Mitropoliaepiscopia, ìi aveau daniile de pdmánturi i scutirile, drep-turile de judecatd, intocmai cum le aveau mándstirile.Sdracii din Suceava si Roman, alcdtuiti in breaslä., erau.sa fie judecati numai de episcopie. Dichiul judecdtor nuse pomeneste Inc,ä dar la 1458 e vorba de protopopul cestAteA pe längd fiecare Vlädicà si de (c dregAtoro sau, slava-neste, ureadnic 5.

1 Hurmuzaki, Hz, pp. 669-7 cf. Gesch. des osm. Reiches, II, p. 53.2 Gesch. des osm. .Reiches, II, pp. 138-40.3 Cum crede Melchisedec, /. c.4 In care care credei i Jirecek, propuind numai o schimbare (Byz.

Zeitschrift, XIII, dare de seaml despre Gelzer, Achrida).Melhisedec, Cron. Rom., I, p. 118.

www.dacoromanica.ro

CLERUL MOLDOTENESC SUPT MITROPOLITUL TEOCTIST 87

Cronica eparhiilor moldovene0i. . ,tefan tinù totdeaunaIn cinste pe Teoctist, care rämdne In fruntea boierilorterii ; de tot atka cinste se invrednicesc si urmasii ma-relui Mitropolit. Cel d'intdiu a fost un Gheorghie, venitel tot din aceiasi mhnhstire, de chlugäri chrturari, a Neam-tului, pentru care i se zice : aNernteanub. El era un ucenical lui Teoctist ca i atdtia altIi dintre acesti «Nemteni»,precum e Visarion care copid manuscripte si la Atos, Inmändstirea Zografului 1. Aici, la Sfhntul Alunte sau Sfeta-gora, si Domnul moldovenesc erà cunoscut prin binefacerilesale 2: astfel aceasth Bisericd noud care abid se inteleseseCu Constantinopolul si-1 schimbase pentru Ohrida, ajunseseIn legdturi Cu locul de cärturdrie i evlavie cel mai vestitIn tot cuprinsul ortodoxiei rdsdritene, cu acela din care,prin vechiul epopd1 Nicodim, ni venise lumina bisericeasch,invdtdtura, arta, ce se pdstrau si cultivau In chilii.

Mitropolitul Gheorghie, «Gheorghie cel bdtrAnD, a avuto stdphnire de 34 de ani si a murit abià in anul 7019dela Facerea Lumii, deci In 1,510-13, sese-septe ani dupdce inmormântase pe marele Domn care-I ridicase latreapta de cArnauitor sufletesc al terii sale. El se pare a fischimbat titlul Mitropoliei, spuindu-si4: «Mitropolit de Su-ceava si al terii Moldoveh). Lui Teoctist cancelaria domneaschii zice6., In adevär : aMitropolitul nostru-» 5, «Mitropolitul dinSuceavav 6, iar el insusi se intitulà, in 1402, eMitropolit mol-dovenescD 7, i numai pe piatra-i de mormAnt, pusd maitdrziu, se ceteste 8: aMitropolit Suceveam sau Suceaval.

Cf. Melchisedec, in Rev. pentru ist., arch. i fil., H, p. 430, no. 17;p. 433.

2 Burada, ibid., I, p. 397 t0 urm. ; I. Bogdan, in «An. Ac. Rorn.», XXIV.3 Bogdan, Cron. inedite, p. 96; Melchisedec, in Rev. p. ist, arch. fri

fil., II, p. 137.4 Hurmuzaki, 112, p. 718.5 Ibid., p. 669.

ibid., p. 707; Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 453 0 urm.7 Ibid., p. 697, no. DXXIII.8 Ultima editie, In Kozak, o. c., cap. Putna.

www.dacoromanica.ro

88 ISTORIA. BISERICII ROMANESTI

Un Teoctist, care i numai prin numele shu aratdprimise cresterea sa duhovniceascd dela arhiphstorul Mol-dovei, erà egumen de Pobrata in 1474 1. El trebuie sh fieal doilea Mitropolit Teoctist, care se intampind ca marturinteun document la 1491 sau 1490 2. Apare, de almin-terea, numai o clipd ; inainte i dupd dansul pdstoresteGheorghie, care e amintit Inch la 15032.

In sfarsit inch un Teoctist era egumen la Neamt, In 1496'.Si el erà sa fie Mitropolit al Moldovei.

Tarasie episcopul de Roman, a chrui obarsie e, de almin-teri, necunoscuta, se intalneste pomenit ca eMitropolib, inacte de-ale lui Stefan 5 Si in cronica terii, 'And la 3 Septembre'1469, cand stä aldturi cu Teoctist, ei doi flind singuriiepIscopi moldoveni , la slintirea m'andstirii celei noud aPutnei6: e de insemnat cd, pe cand pentru scriitorii dehrisoave domnesti si pentru turnatorii de clopote ai Dom-nului 7 el are si o k(MitropolieD si e numit chiar .2(Mitro-politul chir TarasieD 8, letopisetul, alchtuit acolo, In Putna,face hothrat deosebire intre deinnitatea lui Tarasie si alui Teoctist, scriind : acu mana preasfintitului Mitropolitchir Teoctist si a episcopului TarasieD 9 Si dupd sfintireaPutnei intampinäin pe Tarasie, ca inartur intr'o danie dom-neascd facutd, acestei mrindstiri la 25 April 4472, dar caaepiscopul nostru Tarasie, din Targul-de-josD lo.

In 4488, Octombre, la Roman 'Astoria In eMitropoliev,

1 Arch. ist., I 1, p. 115.2 Ulianicki, Materiale ruse§te IvIoscova, 1887, p. 118.3 Dobrescu, o. c., p. 40.4 Melchisedec, in Rev. pentra ist., arch. (11ologie, I, p, 140, no.

91; Bogdan, Vechile cronici, pp. 251-2.6 V. i Ulianicki, passim; Hurmuzaki, II 2, p. 708.O Bogdan, Cron. raoldovenegi, p. 145.7 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 133.8 Ibid., I, p, 126.9 L. c. Cf. 11.1 cronica moldopolonl, in Bogdan, Vechile cronici, p. 175.10 Wickenhauser, 1. c., p. 459.

www.dacoromanica.ro

se zice incä'n April precedent, chir Vasilie episcopAcest episcop al episcopiei de jos a tArgului Romanuluipischleste supt actul pacii cu Polonia in Iulie 4499 2: se vedeastfel cd nu mai e Rornanul un a tArg de josb, ci cä o epis-.copier, nu o Mitropolie, a er erii-de-josp, o aepiscopie dejosv, prin scurtare, se Ad in preajma bisericii Sf. Paras-.chiva a lui Roman-Vodä si a Doarnnei Anastasia 3. Teoctistdela Neamt, care erà menit sa fie apoi Mitropolit al Mol-dovei, urmeaz5. lui Vasilie, si-1 afldm, ca episcop al Mitro-poliei de jos, In tArgul Romanulub), la 1502 (17 Novelare),Inc5. supt Stefan 4.

CAP. III.

Crearea episcopiei Rddautilor.

În ultimele shptdmâni ale anului 1479 si In cele d'intAiu luniale anului 4480, pana In Maiu, Stefan fiiced sà se aseze lespezide marmurA, frumos lucrate, pe locurile uncle odihniau saueran socotiti cà trebuie sä se odihneascä lnaintasii 8111, Domnini Moldovei : Bogdan-cel-Bätrdn (sau cel Vechiu), Latcu, Ro-man, Stefan-cel-Barki, numiti toti kstrarnosiD ai säi, precumsi Bogdan, fratele i tovaräsul de cArmuire, putin timp, al luiAlexandru-cel-Bun, care Bogdan e calificat de a mos» al ctito-rului celui nou, si, In sfàrsit, alt Bogdan, tatäl lui Stefan 5. inaldcasulD dela Rädäuti, sus In pädurile din partea de Miaza-noapte a terii, cei doi d'intaiu stäpAnitori moldovenesti cuDomnia slobodä fatd de sträini au fost astrucati de sigur In

1 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 136, cf. p. 447.2 Hurmuzaki, 112, p. 748.8 Forma latinl a tratatului are insl : a Vassilius episcopus de Romano .

Foros ibid., p. 444.4 Wickenhauser, 1. c., p. 182.6 Cf. Studii f i doc., VI, p. 625.

CREAREA EPISCOPIEI RADAUTILOR 89

www.dacoromanica.ro


coltul de umbra al unei bisericlate de lemn. Fiica lui LatcurAnastasia, care, cum am spus, se pare a fi sotia lui Iurg Lit-vanul, trechtorul Domn ftirä noroc al neastampdraylor boierimoldoveni, si mama acelei Anastasia, care a fost sotia luiRoman-Vodd si mama lui Alexandru-cel-Bun (astfel s'ar 15.-muri si ingroparea la Rädduti numai a vechii dinastii si, apoi,mai ales a neamului lui Roman), se strddul pentru inzestrareagropnitei domnesti, chreia-i inchind satul Coynanii, din taranouä., de curand adausd la Moldova, a Sepenicului. Inaiiind In viatd Anastasia (t 26 Mart 1420), Alexandru-cel-Bunva fi clddit bisericd de piatrd pe locul vechii injghebdri de-lemn. Din nenorocire, In marea zidire ce se vede astäzi, pre-filcutti, adausd si impodobith, inteo epocd mai tarzie a ar-hitecturii moldovenesti, de Alexanciru Ldpusneanu, nu maie altä inscriptie decat a lui Alexandru-Vodä acesta, care,inddind epripragul», adecd pridvorul, la 1559, si-a insemnatnumele pe piatra de-asupra lui 1. 0 inoire de cdtre Stefan,in proportii mai modeste, trebuie primith Irish ca un lucrusigur.

Alexandru-cel-Bun luck dAduse egumenului mändstiriidela Rddäuti drepturi de stdpanire, unite cu oarecare pri-vilegii arhieresti, asupra unui numär de sate, si anume 50,din Tinutul Sucevei2. Cunoastem numele lor, si satele su-cevene, ca Lucavdtul, Jadova, Storojinetul, Hliboca, Volci-netul, Zamostea, Bdnila, Calafendestii, Grdmestii, Volovdtul,Vicovul-de-sus, sant in cea mai mare parte In coltul detard de curand cdpätat, In chip de zdlog, dela regii Poloniei,stramtorati de bani. Stefan intäri dania la 15 Mart 1490,and insh, pentru sese sate din pärtile Sucevei, care fuse-serd inchinate, ecu veniturile lor toate»,edajdii» si epocloanea,evini», adecd judecdti, si toate eveniturile bisericesti», delaoamenii de rand ca si dela preoti, ctitoriei sale, dela Putna,sese alte biserici, ecu sese popi», in stärostia Cerrautului,

1 Kozak, cap. Reidaufi.2 A se rectifica astfel cele spuse la p. 69.

www.dacoromanica.ro

si anume clod. biserici In Cernäuti chiar, doua in Cuciur sidouä. in Mihalcea 1.

Aceasta ne aratä In ce directie se intinded puterea nou-lui VIAdie.à moldovenesc, a chrui creare nu ni e cunoscutädin nenorocire prin nicio gramatc1 patriarhald, dela Ohridasau dela Constantinopol. Stefan inteleged sä pdstreze totpdmantul polon ce se aflà in mâna Moldovenilor si sä.-siIntindä stäpä.nirea si asupra acelei Pocutii, cu cetätile Co-lomeii si Sniatynului, pe care, tot pentru un imprumut, debani, o avuse dela vecini Alexandru-cel-Bun si care sepierd use supt urmasii, dezbinati intre sine, ai acestuia. Peatunci unul din cele mai sigure naijloace de a consolidd, oposesiune de teritoriu era a-1 lega cu ierarhia bisericeascäa terii ckre care fusese alipit. Cu acest gind politic, ma-rele Domn al Moldovei inzesträ Moldova cu o nouä epis-copie, care nu e pomenità niciodatd inainte de asezareaepiscopului Ioanichie si de impodobirea cu pietre säpate amormintelor domnesti din aceastä necropolä., ale ciärei drep-turi de a cuprinde trupurile Domnilor trecuserà suptAlexandru-cel-Bun la mänästirea Bistritei, pentru ca peurmä. Stefan O. le strämute la Putna sa. Insusi actul de(Janie pomenit mai sus supune, in adevär, episcopului Ioa-nichie toate bisericile cernäutene, afard de acelea careapucaserä a fi däruite Putnei, inteun timp cand, deci,nu fiintà Inca o episcopie de Rä.dAuti, al chrei intAiu arhi-'Astor nu e pomenit deck la 25 April 1472 2.

Dania din 1490 mai are ing o insemndtate. Dupà ceDomnul moldovenesc iea o mäsurä care privid, pe MO

1 Uricariul, XVIII, p. 58 §i urm. Inca din 1479 §i 1481 se supuneausate putnene in ce prive§te judecata §i robota catre episcopia radautana ;Dan, Aid natirea f i Comuna Patna, Bucure§ti, 4905, pp. 87-8.

2 Wickenhauser, Putna, p. 482; Radautz, Cernauti, 1890, p. 7. La 1469,and se sfinte§te Putna, nu era episcop la Radttuti, §i de aceia s'au §iluat pentru manastirea cea nouà unele din satele date de Alexandra-cel-Bun manastirii-gropnite.

CREAREA EPISCOPIEI RiDiUTILOR 91

www.dacoromanica.ro

92 ISTORIA BISERICII ROMANETII

veniturile unei episcopii, i rânduiala bisericeasch, el adaugeca hotärarea ,sa va trebui sh rhmAie nestrdmutatä pentrutoate timpurile, neputhnd A. fie schimbatä, nu numai, cumse zicea in astfel de Imprejurdri, de chtre urmasii ce arfi sh aibd, din neamul shu sau de sAnge strdin, dar si adeMitropoliti», ceia ce nu s'a mai spus niciodatd. Cum sevede, Stefan-cel-Mare, ctitor de episcopii nouh, IntelegeAsh stdpAneasch de fapt Biserica terii sale, ceia ce niciunalt Domn mi cutezase a face si niciunul n'a putut facenici duph dansul 1.

CAP. IV.

Mändstirea Putnei.

Analele Moldovei, redactate de chlughri din mhnb.stireaPutna, cari legau insemndrile lor de acelea 'Acute maide mult in Bistrita lui Alexandru-ce1-13un, mhrturisescch zidirea lhcasului lor s'a inceput la 4 Iunie, duphalte versiuni 40 sau 20 Iulie 4466. Se lucrá multdvreme la dAnsa i numai duph biruinta asupra Tata-rilor, la 3 Septembre 4469, se Mail sfintirea, fiind defath intreg clerul moldovenesc 2. La 4471, Stefan, care obis-nuià deci sä petreach si in casele domnesti dela Putna,dateazd de aici o danie chtre Pobrata3.

Cladirea sfAnth a Putnei e aslAzi foarte mult schimbat5,afarä de o ultimd reparatie care i-a dat un lustru de nou-tate cel putin jignitor. In veacul al XVIII-lea a dres-o Mi-tropolitul Iacov, iar In al XVII-lea ea fusese prefäcutà,adhugindu-i-se acel ciubuc, acel colac Impleticit care nu-

Ioanichie se IntAmpin4 i pinA in 17 Novembre 4502; Wicken-hauser, Putna, p. 483.

2 Bogdan, Vechile Cronici, p. 445.8 Arch. ist., Ji, p, 115.

www.dacoromanica.ro

MINASTIREA. PUTNEI 93

mai In aceastä. epocä impodobeste liniile bisericilor moldo-venesti ; cele trei mari feresti gotice ornate ale pridvoru-lui ne trimet la epoca lui Petru Rares si a lui AlexandruLäpusneanu, cari vor fi avut si ei de lucru aici, la loculde lngropare al lui Stefan, tathl unuia i bunicul celuilalt.

In forma ei dela inceput insä, mäindstirea trebuie sd sefi lnrätisat mai micä i mult mai simpld, fiind i cead'intälu lncercare a lui Stefan, ca ziditor de asemenea 16.-casuri. Un pridvor lngust, In care se intrà, nu prin pa-retele din fatä, ci prin cel din dreapta, sträbdtut de o usäjoasä avdnd cadru gotic de linii care se taie intre ele inunghiuri drepte la capete, iar la mijloc se apropie unelede altele prin salturi in zigzag, printeun sir de mici ar-cuiri. Ush goticd mai mare, cu linii care se incoardä pentrua se atinge sus, inteo intalpire de °gild ruptä. Tincla afemeilor, umbroash, In care abia se descopAr chipurile destinti, zugräviti In colori intunecate, de albastru si vandtmai ales. Un naos mai larg, avand la dreapta si la stängastrane. Un altar incheind crucea pe care o alcdtuieste In-treaga zidire. Pe afard ferestuici in acelasi stil ca i usade intrare. Contraforturi, räzimdtori de piatrd cioplità,sprijind zidurile, tdcute din cdrdmidä aparentd, une orismdltuitä verde si galben, care alterneazd cu piatra, sco-tänd in relief firide ce se intind de obiceiu inteo singurddesfdsurare dela temelia de piatrá pdnä supt stresina desindilä ridicatä sus si aplecatd pentru scurgerea usoard aploilor dese prin aceste vdi de Carpati. Discuri de smalt,cu stema terii, cu zmei Incununati, cu ostasi, cu alte chi-puri ce nu 'se pot deslusl, se lnfig la IntAlnirea arcelor, la1Mia de supt coperis, precum si pe turnul unic, suptire,care se tidied pe o dibace potriveald arhitectonicd, specialmoldoveneascd, de-asupra naosului. Un puternic turn declopotnitd, ridicat din mijlocul zidului de Imprejmuire, areaceleasi podoabe de piaträ säpatä si discuri colorate, gal-bene, brune, albastre, verzi (Maistorb din Ardeal, Sasi, din

V. Istoria Rondnilor in chip un icoane, II, p. 49 i urm.

www.dacoromanica.ro

scoala celor cari lucrasera biserica lui loan Hunyady laSäntimre ori biserica dela Feleac, Diva Cluj, In epoca luiMatias Corvinul, dadusera Moldovei aceasta noud podoabade arta.

Putna avii In fruntea ei, dela lnceput, un egumen iero-monah, un apoph, aruia i se da de obiceiu titlul de earhi-mandrib, aarhimandritil se numesc apoi, In 1470, si egu-menii de Bistrita si Neamt ce nu se mai Intalneste lanoi pana. In acesti ani. Arhimandritul Ioasaf, pe urma. Paisiecel scurt, Spiridon si Siluan pästoresc astfel asupra chlu-gärilor i preotilor din satele ce sant lnchinate mänastirii,

luánd ((Mea» pentru aprescurb, alumanarb, egra-unte)), ehartiel., Ingrijindu-se de bund starea In toate pri-vintele a bisericilor si avAnd si judecarea pacatelor duhovni-cesti, pentru care se lua gloabd g. Se poate ca, mäcar suptStefan insusi, acest arhimandrit sd nu fi fost supus po-runcilor Vlädicäi, fiind el insusi, ca i egumenul Tismaneioltene, un fel de Vladica.

Si mai departe calugarii caligrafi lucrara In mänastireaNeamtului, dar °datà cu intemeierea Putnei Barcina scrieriiletopisetului Domniei si al terii treca dela Bistrita maiveche la noua mänästire donmeasca. Astfel, inteun stilmai larg, ici si colo cu oarecare avAnt, se puse pe hartiepovestea isprävilor lui Stefan Intemeietorul. S'ar pareaPutna a dat Moldovei, in Domnia lui Bogdan-Vodà Orbul,and acuma Stefan se odihnia supt lespezile bisericii sale,un Mitropolit, pe David, care . murl la 1-iu April 15093,dar e vorba, cred, de un Vladica strain, poate Muntean.

Wickenhauser, Putna, p. 456-7.2 Dan, O inspectie eclesiastied din anul 1667, in «Candela» din Cer.

nauti, 1908.3 Ureche, p. 182; cf. Erbiceanu, .Tst. Mitro poliei Moldaviei, p. Lvi

pomelnicul.


www.dacoromanica.ro

ALTE BaNASTIRI I BISERICI ALE LIJI STEFAN 95

CAP. V.

Alte mänästiri i biserici ale lui $tefan-cel-Mare.

In pärtile de sus ale terii, Stefan cllidi, la 4488, mändstireaVoronetului, pe locul unde fusese umila chilie de lemn asihastrului Daniil, si apoi, pe la 4471 1, mändstirea de lemna egumenului Misail. Pe urmä, In cleosebite sate domnestiale lui, biserica dela Pdtrauti, din 1487, aceia dela Sänt'Ilie In margenea Sucevei, dela Bädauti Itingh Rádálti,dela Reuseni, dreaptä, färä. turn pe locul unde fuseseucis tatill stu, Bogdan-Vodä., pomenesc biruinti pe care lecunoastem. Altele au legäturi cu lupte a cäror amintire inscris s'a pierdut. Si biserica Miràutului, unde slujiä. Mitro-politul Sucevei, a trebuit sa fie refacutà de ansul, potri-vindu-se poate intru catva stilul cel nou dupä acela al luiAlexandru-cel-Bun, ctitorul dela Inceput 2.

In Moldova noastrà de azi, .5tefan dlida vechiului tärg säsescde odinioarà Baia, unde el cästigase marea biruintä asupraUngurilor, In 1467,o bisericä mare, pänä mai ieri In ruinh ;la Dorohoiu, tásrg de popas pentru negustori, a fost 'Molla decuränd o alta, a Sf. Nicolae ; cea dela Päptiuti, in margeneatärgului de mai tärziu al Botosanilor, are data de Septembre1496. In resedinta domneascd de längri Bahluiu, la Härläu, semä.ntui abia la 28 Octombre 17192 biserica Sf. Gheorghe.

unde veniau negustori multi, inca' dela inceputulveacului al XV-lea, li ddrui .5tefan altä bisericä. a Sf. Ni-colae_fachtorul de minuni, Intre 1491 si 1493, iar boierulski Ion Täutul o bisericd a Uspeniei, care se därämä maitärziu 3. Biserica domneascä din Vasluiti e din 1490 4. Cea dela

Kozak, cap. Voronet.2 Cf. Kozak si critica mea, in Studii doc., VI, p. 607 si urm.;

separat.8 lnscriptii, II, p. 363.a Melchisede,c, Notite istorice i archeologice, Bucuresti 1885, p. 133.

www.dacoromanica.ro

96 ISTORIA BISERICII ROMINErI

Hui, atunci numai un sat, pe apa Drdsldvdtului, poartä In pi-sanie data de 4494 1. In satul Borzestii din Tinutul Bacdului seface un ideas mai simplu, MIA strane i fdrd turn, in 4493-4,iar In targul chiar al Bachului, odatä un centru catolic si oresedintd de episcop, fiul lui Stefan, Alexandru, du-reazd biserich inch dela 1491 2. Piatra Isi avù o fru-moasd ctitorie a lui Stefan numai in 1497-8 3. La ScAn-teia, in pdrtile Vasluiului, este o bisericd ce poarth totsemnele epocei lui Stefan-cel-Mare, a cdrei inscriptie s'apierdut insd, ori a fost prinsä cumvà in ziddrie. Mai susIn acelasi Tinut, avem dela dânsul malta bisericä spatioasda Dobrovdtului, cea din urmd zidire ordnduita de Stefan,

Inceputh la 27 April 1503 si isprdvitd de zidärie Inanul mortii ctitorului, dar nu si de zugrdveald si inzestrare,care se facurä numai de Stefan-cel-TAndr, nepotul de fiual ziditorului 4. Ceva mai veche, ca una ce a fost mântuitala 4497, e mdnästirea Tazläului, In muntii Bacaului 5. Pelocul celei mai dureroase in frangeri si jertfei celei maiscumpe, abine-credinciosul si de Hristos iubitoruh Domnfdcti mAndstirea dela Räzboieni. a cdrei pisanie, din 1496,cuprinde o Intreagd povestire a luptei, a ardzboiului/ celuigreu impotriva aputernicului Mahmet Ymphratul turcescrCu toatä puterea sa räsdriteanb, ajutat de (Basarab Voe-vod, cdruia i se zicea LaiotAD 3. Din nenorocire a cäzutsau a fost sfäramatä piatra de amintire a Bisericanilor dinNeam,t, mAndstire despre care o inscriptie foarte tArzie spunercà a fost ziditd si ea ade Stefan-Vodd sin Bogdan-Vodb 7e

Ibid., p. 140.2 Inscriplii, I, p. 26; II, p. 25.3 Melchisedec, 1. c., pp. 74-5.4 Inscripfii, II, p. 206.6 Ibid., pp. 220-1.6 Ibid., I, pp. 43-4.7 Ibid., pp. 42-3. La RAmnicul-SArat se mai pAstrA singura bisericA

pe care stefan a fAcut-o pe plinintul muntean, in amintirea unei bi.ruinte. Vandalii moderni au schimbat-o dlunAzi, spre ru§inea timpuluinostru, cu G zidire nouA.

www.dacoromanica.ro

ALTE MANISTIRI I BISERICI ALE Lill UEFAN 97

Si vechile clddiri ale Inaintasilor cari apucaserd a zidisi ei din piatra, au fost inoite si Acute mai mari. Neamtullui Petru-Vodd nu se mai poate vedeà astdzi, dar In locullui avem inaintea ochilor frumoasa si trainica operd dearhitecturà pe care Stefan puse sä o sfinteascd. la 1497,puind o piatrd amintitoare, in care se cuprinde o neobis-nuitd rugiciune chtre acela care poate aacoperi cu milasa de acum si Ora 'n vecb si pe cei mai puternici dinstdpanitorii MIA duratd ai pdmäntului, insä" nu se spune niciovorba despre cel d'intaiu ctitor bOtran, al cdrui mormänt nicin'a fost aimpodobitl Cu vre-o lespede, ca acela 0 lui Stefanfiul lui Alexandru-cel-Bun, mort de sable si adus aicipentru a li dat pdmäntului 1. Bistrita lui Alexandru-Vodhse infOtiseazit astdzi asa cum a inoit-o la 1554 alt Voevodcu acest nume, un nepot de fiu al lui Stefan-cel-Mare,evlaviosul tiran al boierimii LOpusneanul, dar o altd pre-facere a fost ssavärsith Inch' de Stefan insusi, care Mai sd sesape in litere cirilice cu ductul gotic piatra de mormant aDoamnei ortodoxe a celui d'intaiu ctitor, Ana, si, neaphrat,aceia a domnescului ei sot, piaträ care s'a pierdut insil,fiind inlocuith Cu o alta, a Doamnei lui Stefan Ldcustii,Mrä a se atinge totusi postamentul sdpat frumos cu po-doabe gotice 2. Pobrata a fost maritO de Petru Rares la1530, dar piatra, aflAtoare pänä mai ieri afarh, längd zidul dindreapta3, a mamei lui Stelan-cel-Mare, Doamna Oltea, tre-buie sd fi fost lucratd prin evlavia recunosedtoare a ma-relui ei 1iu, care e pomenit cel d'intAiu in izvodul delaproscomidie, fOcut tot de Rares 4; si inscriptia de pe loculde odihnh al unui (Petru fiul lui .Stefan-Voevod cel Baran»vine tot dela al doilea ziditor al Pobratei 5. Moldovita bu-

1 Melchisedec, 1. c., pp. 1-2, 5.2 Inscrip(ii, I, p. 37 §.1 urm.8 Acuma e stramutatl innSuntru, dupti o serbare comemorativa in

August 4908.4 Ibid., p. 57.5 Ibid., pp. 59-60.

www.dacoromanica.ro

98 ISTORIA BISERICII ROMINEVI

covineanä, care e, asa cum se vede astäzi, o fundatie a luiRares, a primit si ea chip nou, potrivit cu o vreme maiglorioasä, dela acelasi strAlucit ziditor din nou si inoitor alldcasurilor celor mai vechi ; mänä.stirea a si fost darnic in-zestratä de Stefan, care preved* prin uricul säu dela 1488, cäegumenul i pärintii sant datori a-i face slujbä de norocsi biruintä odatä pe sdptdmana, de Luni sara panti Maridimineatä, la liturghie, dandu-se atunci cälugärilor, din Mr-nicia domneascä, si cate un phhar de vin, iar, dupà moarte,aceleasi rugAciuni, precum i pomenirea la zivapentru odihna sufletului säu 1.

dintre boierii lui Stefan se gäsird cativa ca sä meargápe urmele lui fäcand biserici In nddejdea iertdrii greselilor.In micul lhcas, plin de umbrä si umezeala, dela Dolhestipe Siretiu se odihneste sora lui Stefan, Maria, sotia luiSendrea Portarul de Suceava, moartd la 27 Martie 4486,

In fata ei, Sendrea Insusi, care a zidit bisericuta, anumepentru ingroparea mldditei Domnilor moldoveni 2 Täutul,(t1501), credincios Logofát al bätranetelor lui Stefan,fäcù biserica, la Bälinesti din Tinutul Dorohoiului, pe la1494, Cu multi ani inainte de moartea stdpanului sdu 3;toti Täutulestii dorm In cuprinsul acestei mänästiri a nea-mului lor.

CAP. VI.

Biserica latina supt *tefan-cel-Mare. Resumat.

Si In altá tarä româneascl. Stefan ajunge, nu numai ctitorde biserich, dar si intemeietor de episcopie. La impäcarea luicu. Matias Corvinul, in 1475, i se dtidusera amosii de adä-

1 wickenhauser, Moldowitza, pp. 70-72.2 inscriptii, I, pp. 62-3.3 Melchisedec, p. 292 0 urm.; Etymologicum Magnum, II, la afil1ine0is.

www.dacoromanica.ro

BISERICA LATINA SUPT $TEFAN-CEL-MARE 99

post) n Ardeal : Cetatea-de-Balta pe Tarnave i, la Nord-Ostul provinciei ardelenesti, Ciceul. De aceasta se tineauriu mai putin de seizeci de sate, si pentru ansele se ase-zara calugari si un egumen la Vad, pe Somes, unde Stefanfacù i o inaltä biserica de piatra pe care o avem i pana.astazi 1.

Pana. atunci In Ardeal nu erau decAt mai mult Vladiciratacitori, cari strabateau tara hirotonisind preoti i im-partind antimise slavone sau grecesti. Astfel IntAlnim la1456 pe un Ioan, venit tocmai din Caffa Crimeii, unde,supt scutul Genovesilor, locuiau tot felul de ileamuri, culegile lor deosebite. Cdrmuirea catolica a lui Ioan Hunyady,care era sprijinit de vestitul calugar loan de Capistrano,11 prinse trimese la Roma 2. Craiul Mateias incercase aface randuialä aducAnd in Ardeal pe Grecul unit Macarie,care stateâ in satul Galati ldnga Bistrita in 1466 3. Vladicade Vad, hirotonisit la Suceava, ven1 indata dupa. aceasta.Concurenta Grecului Marcu, care se aseza la FeleacCluj si-si Mai acolo o biserica gotica, nu era de temut,cu toate c,a el ii 'Asti un urmas episcopal, pe fiul preo-tului romän in casa caruia stated si care din Danciu sefäcù Danii14. Episcopii de Vad apar apoi cu numele lor,cum se .va veded, in vremea lui Petru Rares.

Astfel Stefan-cel-Mare &Muse Moldovei organizarea de-finitiva a ierarhiei bisericesti, liberarea de supt controlulPatriarhiilor räsaritene, in ale caror contributii vedenacum inträ Domnia i, in sfdrsit, cladiri de arta originala

potrivita, in fiecare oras mai mare al terii si pe fiecareloc insemnat printr'o intämplare, trista sau glorioasa, In

V. Neamul rombtese in Ardeal fi Tara Ungureased, p. 488 i urm.2 Sate 6i preoti din Ardeal, pp. 12-3, i$tefan-cei-Mare, Mihai Vi-

teazul f i Illitropolia Ardealului, in (An. Ac. Romp pe 1904.lbid.

4 ibid.

www.dacoromanica.ro

100 ISTORIA BISERICII ROMANEUI

leghturä cu desfAsurarea mai noud a principatului mold°.venesc.

In multele lui incurchturi i greutäti, el a fAcut numairare ori o politich religioash provocath de interesele salepolitice, care-1 puteau indreptà câte odath cätre Puterile ca-tolice. Child, in 1.476, bacalaureatul In decrete Petru de In-sula merse la Roma pentru a cere ajutor dela Paph Im-potriva Turcilor cari amenintau Moldova cu peirea, SfantulScaun Mel din acest trimes, de Minh seamh duph chiarcererea lui, un eepiscop al Moldoveil, atribuindu-i ca re-sedinth Baia. NeallAnd acolo destui credinciosi si destuletmijloace de traiu potrivit cu demnitatea lui cea nouh, Petru,un Italian, se strämuth, inch In cursul acestui an 4476, InCetatea-Albd, care aved destui latini, cu asezarea statornicäsau in trecere, pentru negustorie. (Ind acest mare portal Moldovei ajunse in stäphnire turceasch, Petru cazd inrobie sau trebui sh plece. Alti episcopi moldovenb, carise ivesc cu numire dela Roma, panà la moartea lui Stefan,au tot asà de putin un rost real Intre Români sau sträiniide altä lege de pe phinântul lor ca i episcopii de Siretiosau cei de Arges, a chror serie urmeazä si mai departe,thcAnd ca un titular fArd resedinth sä urmeze altui titularzhdarnic 1.

Studii f i doc., xxxvit-vm ; Le Quien, Orions christianus, IIIrpp. 1119-20 Toma de Zagrodi io, Predicator, numit episcop de Siretidla 20 Septembre 1497.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A IV-a.. =.

BISERICA MOLDOVENEASCA

SUPT

PETRU RARES.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

ClAdiri.Impulsul dat de Stefan-cel-Mare in atatea directii ale

vietii bisericesti dà rezultate si duph disparitia lui in 1504.E adevtirat cà fiul shu Bogdan, ocupat cu alte interese sialte ambitii, nu se inseamnh cleat prin anume danii deodoare si cate 800 de zloti, la Rädhuti, la Boman, la Putnasi aiurea, danii pentru care, ca si Stefan in vremea sa, elcere slujbä in viath si dupä moarte in Dumineca a treia dedupd. Pasti, poate ziva nasterii sale, arätand anume din ceva consistà aceastd slujbd bine plalitä.1. Si bisericuta dinItcani, cu pietre de mormant din vremea sa 2, trebuie sàfie ctitoria vre unui particular, dintre bogatii targoveti aiSucevei vecine ; dela Bogdan-Vodh insusi n'a rhmas nicioclädire bisericeasch. nouit.

Stefhnith, copilul nevrastnic si urmasul lui Bogdan, n'aremai mult rhgaz pentru asemenea lucrdri de arth pornitedintr'o rodnica evlavie. El mantuie insh biserica Sf. Gheor-ghe din Suceava, inceputh de tatäl shu, biseric5. In carese asezh Mitropolia. IsprAvi Dobrovhtul in ce privestezugrAveala si odoarele 3. Dar sfetnicul, care avù grijaMoldovei in anii de Canard vrasth. ai Domnului si careprimi pentru aceasta ra.splata thierii capului si a starpirii

1 Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 153-5; cf. Dan, Pulna, p. 215.a V. Kozak, cap. respectiy.3 V. Ili mai departe, pentru Mitropolie.

www.dacoromanica.ro

104 ISTORIA ISERICII ROMANESTI

neamului shu, Luca Arbure Hatmanul, isi Mai bisericd,Inteo vale a Bucovinei de astäzi 1. Dela Gavril Trotusanul(t 1541), alt boier al lui Stefan-cel-Tändr, este biserica delaPärhhuti, asemenea cu cea dela Borzesti a bunicului shu,dar avdnd cloud rAnduri de feresti Inteun pridvor, carecuprinde la mijloc, intre ele, inscriptia 2. La Välenii sauScheaii din Roman se pomeneste ca ziditor Cozma Sarpe,Postelnicul lui Stefan-cel-Mare si, apoi, fugarul inainteaurgiei acestuilalt Stefan3. Ddrnicia fatd de Dumnezeu In-ceped sä. treacd, de alminterea ca si puterea politicd,dela Voevod la boierii sdi.

in amândoud privintile, Petru Rares, adevärat fiu, harnicsi mdndru, al lui Stefan-cel-Mare, inoieste zilele acestuia.E insusi un ziditor de biserici nouä. Daca, In phrtile desus ale terii, frumoasa mdndstire a Humorului se datoresteMarelui-Logofät Teodor, om cu oarecare culturd slavon64,Domnul insusi ava tragere de inimä sä elmpodobeascbVoronetul phrintelui stiu. Zugrävelile frumoase pe fondalbastru bldnd, care se obisnuiau supt Stefan, skit o Inoirece caracterizeazä aceastä. epock In care mesterii zugraviveniau dupd marii mesteri pietrari pentru a statornici. Inarta rästiriteand un nou tipic moldovenesc. Strdni, catapi-tezme sdpate, frontispicii de lemn sculptat i aurit de-asuprausilor se adaug la acest semn deosebitor.

ampodobirea)D aceasta a Voronetului nu e Insä numaifapta lui Rares, nu e chiar, In rdndul ìntâiü, fapta lui, cia Mitropolitului Grigorie, Grigorie Rosca, avdrul lui Pdtru-Vodd Rares, din Voronet de postrip 2. Si, pentru a seajunge la el, trebuie cunoscuti Mitropolitii cari urmeazd luiGheorghe.

1 Cf. Kozak, cap. I §i Studii fi doc., VI, pp. 608-9; cf. Iorga, Neamulromânesc in Bucovina, p. 69.

2 ibid., locurile respective ; cf. krt Dan, Putna, pp. 66-7.3 Inscriptii, I, p, 18.4 Acelea§i carti ca in nota 1, la locurile respective.5 Dinulescu, in Candela, IV, p. 147.

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

Urma§ii Mitropolitului Gheorghie. Teoctist al II-lea.

Al doilea Teoctist, fostul egumen dela Neamt aproapeseptesprezece ani episcop de Roman, alti opt, a fostclupä moartea lui Gheorghie mult timp .Mitropolitul luiBogdan-Vodä si al lui Stefan-cel-Tânär, ha chiar al luiPetru Rares. El murl numai la 15 Februar 1528, ca schiv-nicul Teodor 1. Aveà langh el In soborul arhieresc al Mol-dovei pe Macarie de Roman 2 pomenit la 1513-4, apoi peurmasul acestuia, Dorofteiu, amintit la 1528, pe Pahomie deRädauti, ce se lntampina la 18 Novembre 15O4, Si pe cel cevine dup5. dánsul, Teofan, care se iveste documentar nu-mai la Inceputul anului 1528 4. Dorofteiu i Teofan eraude fatä, lmpreunä cu Macarie, egumen de Bistrita i cuAcachie de Putna, pästorii celor douä mánastiri domnesti,In Suceava, de bunä seamd chiar In chiliile dela Mirduti,cand, In 1528 lncá, Teoctist mur15.

Rares erà, de putind vreme, Domn atunci, si el po-runcl O. se faca alegerea noului Mitropolit de ciltre so-borul Vlädicilor moldovenesti, la care credem cä luau parte

arhimandritii celor doud necropole, cu cari se puteacompleta numärul cerut de episcopi hirotonisitori, In lipsaunuia din cei trei oranduiti de Stefan. In adevär, suptLapusneanu, cu treizeci de ani mai tarziu, lipsind i VIA-dica de Rädäuti i cel de Roman, Domnul, care (Ice so-borub), calege) (tisspa) totusi apatru episcopip si acestia

Bogdan, Cron. mold., p. 454.2 Cron. Rom., I, p. 154.8 Wickenhauser, Radautz, p. 11 i urm.

lbid.ist. lit. relig., p. 44, nota 3.

URMASII MITROPOLITULTA GHEORGHE TEOCTIST 105

www.dacoromanica.ro


(Intdrescv (norrAgHwia) pe cei doi cari lipsiau din cerculierarhilor moldoveni 1.

Rand la alegerea unui urmas al lui Teoctist locul deMitropolit il inurd, data aceasta, cei doi episcopi, caritdresc, la 16 Ianuarie 1528, dania unui cdlugdr din Neamt 2.

La alegere iesi Calistrat, necunoscut ca episcop la Romanori Rddduti, pe care-1 IntAlnim lnteo notitd slavond pe unmanuscript aflAtor astdzi in Biblioteca Academiei Romane a.Pomelnicul mai tâ.rziu al Mitropoliei cuprinde numele lui4.Dupd Calistrat, despre care nu stim nimic mai mult , vine,In sfarsit, Teofan dela Radduti 5, care 'Astoria inc5. la 1538sau 1539, toamna, cAnd Domnia d'intaiu a lui Petruse isprävise4. Iar, la Roman episcopul Dorofteiu, care semai IntAmpind la 15291, se retrase la schimnicie pentru a faceloc celui d'intdiu episcop de nouä carte sArbeascd, lui Macarie.

Trdinicie, strAlucire, influentd asupra afacerilor terii aavut Insd numai acel Grigorie, vdr al lui Petru-Vodd, vdrdupd mamä, despre care a fost vorba mai sus. Pornit dinPobrata, el stdpani acolo ca egumen nu mai putin de doudzeci

trei de ani. In acest timp se Mai, prin osteneala lui, i dupdindemnul lui chiar, insä cu cheltuiala Domnului celui nou,abia venit In Scaun de vre-o doi-trei ani de zile, mands-stire noud Pobrata. (din pajisteD, adecd din temelie chiar 8,

alegere de episcopi moldoveni in 1557-8; retipArire din Rei yawl,(Cluj), 1907.

2 L. c. pe p. 405, nota 5.3 Ms. 38 slavon ; cf. Ist. lit, rel., p. 44 §.1 nota 4.

Erbiceanu, i. c.6 Wickenhauser, Radautz, pp. 43-4.6 Biserica dela Horodniceni e sfintitA la 8 Novembre 7047 (4538-9), tin

zilele lui chir Teofan Mitropolit al Suceveis; Inscriplit, I, p,' 64; Teo--fan a fost i dAruitor al Voronetului ; v. Kozak, l. c.

7 Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 159-60.Cf. mArturisirea lui Grigorie, in Arch. ist., 12, P. 22 i inseriptia,

dela Pobrata, Inscriptii, I, p. 56, no. 41.

www.dacoromanica.ro

In Octombre 1530. Petru-Vodä i sotia sa Elena ii gd.tiräpietrele de morm5nt, frumos lucrate din marmurd, care

se vdd pAnd. astdzi. Astfel se rdpia Putnei, unde se ingro-paserd. Domnii i rudele lor panä atunci, dreptul pe care siPutna-1 luase dela Bistrita lui Alexandru-cel-Bun 1. Grigoriese intoarse dupd Incheiarea arhipdstoriei lui In frumoasamAndstire de pe malul Siretiului, pe care o inzestrase i cuavere noud., descurcAndu-i pe cea veche, pierduth In parte,

unde-si hotärAse si ziva de pomenire, de Sf. GrigoreTeologul, ocrotitorul sdu 2.

Grigorie a fost i lnoitorul Voronetului, la care a Ind.ditun pridvor rdzimat pe douä contraforturi cu frumoase fe-resti gotice mari si pe care I-a acoperit ca cea mai strk-lucità zugravealä ce se vede la vre una din vechile noastrebiserici. Multi ani de zile dupd aceste lucrdri orAnduitede ansul, el fù Mitropolitul lui Petru-Vodd., In a douaDomnie, dela 1541 p5.nd la sf5.rsit, apoi al fmlui s5u lije,numit dupd turcirea lui : Mehemed sau aMahmet), si al ce-luilalt fiu al lui Petru, Stefan, care fill inmormAntat laPobrata, ha chiar al cumnatului cu de-a sila al ace-stora, Alexandra Ldpusneanu, sotul Domnitei Ruxanda. Seimpd.cd, un timp, i cu Domnia aventurierului Despot, pecare el 11 Anti ca loan-Vodd, dar inaintea faptelor vrdj-masesti fat2ä dd ortodoxie ale noului stäpAnitor Grigoriepärds1 Scaunul arhipdstoresc, in care se asezä acum un aldoilea Teofan 3.

Urmasul lui Grigorie, Teofan, ca i contemporanii säi delacele cloud episcopli ale terii, face parte insd din alt curentbisericesc, a cdrui obarsie trebuie sd o cdutdm In Tara-Ro-mdneascd..

Ibid.2 lbid.8 Studii qi doc., VI, p. 648. Grigorie murl numai la 5 Februar 1570

(ibid).

11RMASII MITROPOLITULIII GHEORGHIE 107

www.dacoromanica.ro

108 ISTORIA BISERICII ROMINE$TI

In legdtura Insà cu vechea datind a cdlughriei rdzimatemai mult pe evlavie si pe ddrnicie in a cadí decdt pe chr-turdrie si pe scrisul nou, e intreaga operd de ctitori a luiPetru Bares insusi si a lui Alexandru Ldpusneanu, ca carise si lncheie epoca mai bogatd si mai glorioasd din artareligioasa a. Romanilor in Moldova.

CAP. III.

Clddirile bisericesti din epoca lui Petru Rarq.

La Suceava Doamna lui Petru-Vodd, Elena, isi face, in-tr'un tarziu, la 1551, biserica ei pe längh Mirdutul Mitro-politului si Sf. Gheorghe, care ar fi singurul prinos al luiSteldnitd, daCd nu e, prin pretacere, si un dar al Läpusneanu-lui, cum pare cd aratb. stilul. Petru insusi innaltd biserica Sf.Dimitrie dia acelasi oras, puternicd zidire ca trei largi ferestigotice lnflorite in fruntea pridvorului. La Botosani, delaDoamna Elena, fatd de Despot särbesc, dar care zidià dupd ve-chiul obiceiu al terii, vine biserica dela 1540-1, inchinath S fân-tului Gheorghe, i cea a Uspeniei sau Adormirii, care poartdleatul de zidire 1552, amandoud din timpul cand Doamnanu mai aved acuma nici sot, nici tii, mdcar fli de legeaei, ranga dama 1. La Baia, in apropierea ruinelor luiAlexandru-cel-Bun, ocrotitor al catolicismului, si ale luiStefan-cel-Mare, amintitorul de biruintd, Petru-Vodd insusiface o bisericd a Uspeniei, la 45322. In Tärgu-Frumos,clddirea Sf. Paraschive Ii pomeneste numele ; in Härldu,bisericuta lui ,*tefan e intrecutd prin biserica mai marea fiului sdu, cu hramul Sf. Dimitrie, care ni s'a phstrat insdnumai in refacerea lui IordUchi Cantacuzino 3 ; mama Voe-vodului, Maria, fusese doar, in ceasurile care nu erau ale

inscrip(ii, I, pp. 220-1.2 lbid, p. 63, 0 144.3 /bid, II, p. 291; I, p. 8.

www.dacoromanica.ro

CLIDIRILE DISERICE$TI DIN EPOCA LVI PETRU RARES 409

lui tefan-Vodä., sotia unui atärgovät din MrMu), spune,'Astral-id o veche poveste, cronicarul Ureche. Dar mai de-parte nu se coboarà ctitoriile lui Rares ; nu le afldm niel laMatra, nici la Iasi, nici la Bacdu, nici la Vasluiu, nici prinunghiuri, potrivite pentru mänästiri, ale Terii-de-jos.

La Iasi lush langä. Sf. Nicolae cel domnesc al lui Stefan-cel-Mare, boierii Iurie si Danco lnaltä. o clädire nouä, in stilmai larg si mai impodobit cu chipuri de sfinti, la 1541'.La Horodnicenii Sucevei ziditorul e alt boier al lui Rares,Vistierul Matias, care-si mântuie läcasul la 1538-9, cand eraincä Mitropolit Teofan 2 Pangäratii din Neamt fiintau camändstire bine oranduitä, cu doi proegumeni, multi iero-monahi, ierodiaconi si destui cälugari kcArturari i prostil,la 1540-1 3. Frumoasa mändstire Itaca, din *tile Sucevei,o film insä, precum se va vedea, AIacarie, episcopul deRoman.

Alexandru Läpusneanu a durat o singurä mänästire, inamandoud. Domniile sale, Slatina, care erà isprävitä. la 1561 4,asezandu-se ca stdpan peste bisericà si chilii chlugärul Nil.Aici zace Alexandru-Vodd însui, emonahul PahomieD,din neamul sdu, fiicele Teofana si Teodora, pe MO fiulunei a treia fete, Cneajna, anume Dumitrasco 5.

Cu aceasta märeafä clädire se mantuise era prinosurilorIn piaträ aduse Dumnezeirii ocrotitoare. Doar dacä trebuiesá se mai adauge biserica Precistei din Roman, facutä devhduva Doamnä Ruxanda la 15686.

Ibid., II, pp. 134-5.2 Ibid., I, p. 64.8 Arch. ist., 12, pp. 26-7, no. 295.4 lnscriptii, p. 46.5 ibid., p. 46 §i urm.6 Ibid., II, pp. 22-3.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

Petru Rare i Biserica Ardealului.

Petru Rares a fost si un ravnitor de stdpanire ardele-neasch.

A phstrat Ciceul si Cetatea-de-Baltä si a mai adaus laprovincia pArchlabilor säi din unghiul nord-ostic al Ardea-lului cetatea Ungurasului, targul Retegului i oarecare drep-turi asupra Bistritei, pe care Irish, cu toate amenintärilesale lhudaroase, nu putu s'o ieh. Vlädicii lui de Vad phsto-resc slobod In aceste phrti, In leghturä canonich deplinhcu Mitropolitii din Suceava, un Teofan, un Grigorie.

Viddica Ilarion apare la Vad In 1523, Incunjurat de popiiMatei, Sandru si Petru, ceränd voie Bistritenilor sh fach omändstire nouh Intre Ilärdäu si Telciu 1, mänästire care seintemeié, In adevhr, si fù prädath de hoti la '1526 2. Varlaam,alt episcop de Vad, se inth.mpinh Inch dela Inceputul Domnieilui Rares, de la care primeste, In 1527, o cärj5. 3

Urmasul shu Anastasie, un cleric deprins la rhzboaie,care alergh innaintea Domnului säu child el treed, muntiipentru lupte, face o danie de ugbi Putnei4, pentruaved si el ziva de pomenire acolo : pare sa fi iesit el Insusi dinaceasth mhndstire domneasch. 5.

Apoi, supt Rares si fiii lui, Indeplinesc datoriile lor de epis-copi un Tarasie (din Iulie 1546) si un Gheorghie (numit inIanuar '1550) 6, episcopi de Vad sau de aRhewD,zisi si astfelduph felul cum sträinii numiau Vadul.

0efan-cel-Mare si Mihai Viteazul caintemeietori, etc.. p. 18 §i urm.2 Aid.3 Cipariu, Acte ji fragmente, p. :ay.4 Dan, Putna, p. 216. Originalul se aft& acolo, §i a fost copiat de d.

I. Bogdan.6 V. pentru el tefan-cel-Mare i Mihai Viteazul, ca intemeietori,

etc., 1. c.; Doc. Bistritei, I, II, tabla ; cf. Sate p: preoti, p. 17.6 ibid. Tarasie e numit de Petru-Vodà la 20 lulie 1546, iar Gheorghie

de lije, fiul lui Petru, la 5 Ianuar 1550.


www.dacoromanica.ro

PARTEA. A V-a..=.

CURENTUL CEL NOU DE CULTURA

SLAVO - ORECEASCA

IN EPOCA LUI NEAGOE-VODA.

www.dacoromanica.ro

ALCITUIREA NOULUI CURENT SLAVO-GRECESC 113

CAP. I.

Aldtuirea noului curent slavo-grecesc in Tara-Romäneascä.

In veacul al XV-lea, i mai ales In a doua jumätate a lui,principatul muntean decade In toate privintele, deci i Inprivinta bisericeasd. Supt Domni cari se schimbä rdpede,se strecoarä drmuiri sufletesti färä nicio Insemnätate, carenu lasri totdeauna mAcar numele ierarhilor. T.n putinele do-cumente din acest timp abià dacä se pomeneste numele luiMacarie, Mitropolitul lui Radu-cel-Frumos, si al Mitropoli-tului lui Basarab-cel-Tändr, iaräsi Macarie, care se int"4m-pina inteun act din 23 Mart 1482 1. Un Iosif s'ar mai In-tálni in documente si condici la 1465, duph Lesviodax, uncercetator al lor, care inseamnä pe un Macarie la 1442 sipe cellalt numai in 1483 8.

in sfarsit, Mitropolitul Teodor figureazä inainte de c.1510 In pomelnicul cel mai bun si sig,ur al Mitropoliei dinTärgoviste 3.

O schimbarea trebuiâ sl se facä pentru a ridich aceasta-Jala Biserid romaneasd, la Insemnätatea De care o avuseIn a. nii inceputurilor. Putinta unui curent de regenerareplecat din mijlocul chiar al clerului muntean erà inläturatä.O inräurire invietoare trebuiä sä vie deci de peste hotare.

La sfärâmarea definitivä a Statului sarbesc, unele ele-mente dintre clerici si fruntasi au trebuit sä treacä firestela noi, pe cand altii, mai insemnati, se addpostird In Ungaria, pepämänturile dobändite aici de Brancovicesti, ultimul neamcare a stäpAnit la Särbi. Impotriva Turcilor luptá astfelCu Vlad Tepe§, In calitatea lui de cdpitan al ostilor prä-

up6datu, Vlad C;ellugiirui, p. 34.2 P.. 397. Scrisori nedatate dela un (Macarie Mitropolitul Ungrovlahieis

(4840) la Bogdan, .Relaliile Terii-Romeinepti cu Brapovul, I, Bucu-re/AL 4905, pp. 279-81.

8 Studii pi doc., V, p. 629, nota 1.

www.dacoromanica.ro


dalnice unguresti, un Despot Vuc, zis Zmeul, si neamulputernic al Iacsicilor.

Radu-cel-Mare, Domnul bogat, evlavios si sldbhnog de pi-cioare, care pe la Inceputul veacului al XVI-lea stdpAniàprincipatul muntean, trebuià sä caute a se folos1 de clericiisarbi pe cari nenorocirile terii lor ii aruncaserd in lumealargd. Radu erà fiul unui om care, inainte de a MA puterea,la bätränete inaintate, fusese cAlugdr multi ani de zile,de aceia i ca Domn e cunoscut supt numele de Vlad Cd-lughrul ; Vlad-Vodd clddl cloud nandstiri, pe and Inain-tasii säi mai apropiati n'au läsat niciuna, 6.'6 dela Radu-cel-Frumos n'a Alms decal amintirea mändstirii Tanganul,astdzi inlocuith printr'o biserich de sat. Dela fostul Cdlugär,al cdrui gaud rdmäsese indreptat cdtre Dumnezeu, avemmandstirea Glavaciocului, in care a fost si ingropat mä-ntistirea e preracuta de Constantin Brâncoveanu schitulBabele, care nu se mai phstreazd 1. Cea d'intdiu rdmase neis-pravitd, si nici Radu-Vodd, ocupat aiurea, n'a putut s'o aco-pere cu chipuri de sfinti, läsand aceastä grijd lui NeagoeBasarab i lui Radu Paisie, ceilalti doi din sirul Voevozilorevlaviosi inainte de toate ai Terii-Rorndnesti, chlugdri 'eaufii si ucenici de 0.1ughri. La schitul Babele, mantuit In1492-3, se pomenesc, pe langd numele Voevodului ctitorsi al egumeaului Visarion, si acela aI lui Radu si al unuifrate, necunoscut de aiurea, al acestuia, Mircea, precumnumele Mitropolitului Ungrovlahiei Ilarion, care nu se maiintampind aiurea 2. Si la mAndstirea Govora, de peste Olt,umil schit de lemn, Radu-cel-Mare e pomenit ca inoitor, deinscriptia mai tArzie, dela Constantin BrAncoveanu 3, si me-sterii Bräncoveanului 1-au si zugrdvit pe ziduri : incununat,In haina de brocard rosu si verde, cu bland de samur, gulerräsfrant, cu mdrgáritare cusute pe mâneci, cu lungi bucle de

1 Upèclatu, 1. c., pp. 47-9.2 Ibid.

Inscriptii, I, p. 178.

www.dacoromanica.ro

par facute Cu drotul si cu acei coturni rosii cari amintescdatina imparäteasch bizantind ; Doamna 'Catalina, purtandpe frunte un val alb vargat ce-i cade pe umeri, se vede

Tanga sotul ei 1. inch de pe timpul lui Radu, miile de aspri dinVistieria munteneasch lncepusera a calatori la locurile deinchinhciune ale Sfantului-Munte Atos, alegindu-sestirea ruseasca, slavona, Rhosikon, precum i acea a Sf. Iliesi Filoteu 2,

Fiul maicei Epraxia si al lui Vlad Calugarul, podagrosulcare strabatea tara In cdruta, spre a imparti dreptatea dincel mai curat izvor al ei, trebuia sa se deosebeasca, si el,mai ales prin evlavie. A Mont, la rändul lui, un sfant ideas,dar numai unul, asupra caruia a gramadit toatd bogatia ce-iatatea la indamanä. Pe un deal. de-asupra Targovistiioursului lalomitei, in mijlocul viilor domnesti, el indltd, in-locuind o veche bisericuta ce fiinta Inca la 14313, o strd-lucith biserica inteun stil nou, deosebit de al innaintasilor.Un patrat de marmura alba, scumpä, adusa foarte de departe ;douä turnuri mari In fat& de-asupra pronaosului, un maimare turn In fund ; firide, In cloud randuri, ca la bisericilelui Stefan- Vodä, i linii In relief, care le deosebesc, Incin-Wand biserica ; roate shpate 'n piatra in locul discurilor de

obisnuite 'n Moldova ; arabescuri de sculpturd miga-loasa, gingasd pe linia ultima a frontonului rotunzit sus, pre-oum si pe baza turnurilor, in sfarsit. In jurul ferestrelorpe cele cloua registre cal inscriptie la dreapta i la stangade intrare, care se deschide In chiar pdretele frontonului 4.

Spirit rdsdritean din minunatele biserici bizantine i bizan-tine-armenesti, sapate ca o horbotd, si spirit apusean, ve-netian, spirit al Renasterii, cu liniile arhitectonice simple si

.Ibid p. 179.2 Ciparia, Archivu, pp. 198-9, dupl Uspenschi ; y. i Langlois, Le

Mont Athos ; cf. Cony. lit., XXXVI, p. 959.8 Inscriplii, I, p. 98.4 V. Floarea Darurilori II, sau Iorga, lstoria Romdnilor,

1908, p. 349.

ALCITUIREA NOULUI CURENT SLAYO-GRECESC 115

www.dacoromanica.ro

f16 ISTORIA. BISERICII ROMINESTI

armonioase, Cu frumoasele slove rotunde, intiparesc aceasth.bisericd mhreath Cu un caracter particular.

Inscriptia din 1501 a bisericii, lucrate timp de doi ani.de zile, pentru a ti impodobith ecu toate bunhthtile i Cumari frumusete», afard de zugrhveald, care rhmase peseama lui Neag,oe-Vodh , are o stilizare bogath, mai greadeck In bisericile lui Stefan, care, in toate ctitoriile saleafard de a Neamtului, spuned laconic numele intemeietorului,hramul bisericii i veleatul 1 inch de atunci inrdurirea li-terara a Bisericii sarbesti bleeped sä se simth2.

CAP. II.

Patriarchul Nifon i organizarea Bisericii muntene.

Peste un an de la sfmtirea mhnhstirii Dealului, de epis-copul ce va fi fost atuncea, ajunged din nou la cdrmuirea.arhiphstoreasch a Rdshritului grecesc si a terilor in legh-tnrd cu dânsul un bAtrân cleric, Nifon, Sdrb dupb. tata,Grec din Peloponez dupd mamh, care mai sthtuse in Sca-unul ecumenic de douri ori, dela 1486 la 1489 si dela 1497la 1498, avdnd, neaphrat, multe si dese leghturi cu principatelenoastre. Nifon nu era un om de o viath sfauth mai presus-de once indoiala i critich : se ddduse In 1486 drept rudaPatriarhului Simion, care murise atuncea, i cu false mdr-turii izbuti sh se puie in stdpAnirea averii lui. Pentru aceia,a sj fost izgonit intdia oara de pe tronul patriarhal, pe caretotdeauna a trebuit sh-1 apere impotriva multor concurenti,

1 Inscriptii, I, pp. 98-9.2 Ar fi interesanti forma a ministirii Nucetul, cliditi de-

pircalabul de Poienari, Gberghina, care tinei pe Neaga, poate sora luiNeagoe ; cf. Inscrip(ii, II, pp. 362-3; Nicolaescu, Documente slavo-ro-mane, Bucure§ti, 1905, pp. 8-11. Ei avuri si o fati Neaga. Se pare aGherghina eri frate cu Rada, mama lui Radu-cel-Mare ; ibid.

www.dacoromanica.ro

ceia ce ldmureste si scurtimea celor trei carmuriri ale sale 1.Totusi Nifon era un om foarte Invhtat si un bun organi-.zator. La ultima lui ch.dere, Radu, care prin daniile salecare Muntele Atos si Locurile Mute intrase in stranseleghturi, ca i tathl shu, Vlad-Vodd, cu ierarhia greceascd,porn pe Nifon sä vie la dansul in tará pentru a da vietiibisericesti a Românilor munteni o alcatuire statornich.Astfel el voià sä. puie Tara-Româneasca la acelasi nivel cuMoldova, pe care Stefan-cel-Mare stiuse a o inzestra cuepiscopiile trebuincioase, legate canonic intre ele.

Nifon erà cu deosebire preghtit pentru un rol ca acesta.Särbul dupd tath invdtase chlughria dela un chlughr delaVatoped din Atos ; 11 hirotonisise diacon Nicolae patriarhulOhridei, al Iustinianei cei d'intaiu si al tuturor Bulgarilorsi al Sarbilor si al Albaniei si al altor laturiD, chtre care seIndreptard atoate bisericile pravoslavnicilorp, serie biografullui Nifon. Mai departe, el fusese duhovnic al vestitului Scan-berbeg, aphrAtorul Crestinätätii in Albania liberd, supushtot Ohridei, apoi ucenic i tovaräs al lui Zaharia, care RI si elPatriarh In acest Apus bhlcanic al Slavilor i ajunsese in-tamplhtor la Constantinopol, cand Sultanul Mohammedscoase pe Zaharia in folosul ocrotitului shu, Marcu, i sillastfel pe cel d'intaiu st vie la Imphrätie pentru a se -in-drepthtl. Petrecuse, in sfarsit, panh a nu ajunge Mitropolitde Salonic si patriarh, timp Indelungat in mhnhstirile dinAtos, unde-si desäivars1 pregdtirea in credinth i culturh.

Atosul se tinea Irish in parte si cu asprii lui Vlad-Vodhai lui Radu-Vodh, si Domnii Moldovei 11 impodobiserh cu

darnicie : la Zograf, mänästirea Bulgarilor, era turnul luiStefan-cel-Mare, cu dar pentru corhbii), facut in 1474-5

inoit de full ctitorului, de Bogdan, la 1516-7; ingsi bi-serica Zog,rafului a fost facuth din nou, din temelie, deStefan, al carut chip, in calitate de ctitor la DobrovAt

Banduri, Imperium orientate, reprodus in Magazinul istoric, IV,p. 373, nota. Cf. §i Gelzer, Achrida.

PATRIARCHIJL NIFON I ORGANIZAREA BISERICII E7

www.dacoromanica.ro

118 ISTORIA. BISERICII ROMANEFI

apriana, se si vede pe ziduri, laugh ale lui LdpusneanuVasile Lupu ; i trapezdria e o fundatie moldoveneascd.

Bogdan lncepuse i biserica dela Dochiariu, pe care o mantulnumai Ldpusneanu, la 1567. Petru Rares addugise danii laSf. ban Botezdtorul, care pdstreazd chipul sdu 1.

tn Nifon deci, ca si odinioard In Nicodim, cdruia nu-i era.asemenea insa. In smerenie i despret pentru bogdtia lumii, seimbinau cele doud neamuri ca si cele cloud curente ce se luptaupentru Intdietate: grecismul, din Constantinopol i Atos, si sla-vonismul din pitrtile de pe lanp,.5. Dundre ale peninsuleicanice, cu aceiasi lndreptare, cdtre situatia politicd auto-nomd." i cdtre bogatele mijloace bdnesti ale terilor romanesti.

Radu acerin pe Nifon dela Sultan, si cererea i se In-deplini. Erà sa fie, dupa spusa Iduddtorului sau mäcar,eindreptAtor i Invätätor de legea lui Dumnezeu, tatdpdstor i solitoriu la Dumnezeuv. Deocamdath chemarealui era sd adune sinodul de organizare bisericeascd. Mitro-polital muntean lipsia.; episcopi de Severin nu se mai nu-miau de mult ; era o adancä deadere in Biserica terii.Nifon Mai deci adunare numai cu atoti egumenii delatoate mandstirile terii Ungrovlahiei si tot clirosul bisericii,cu Domnul §i cu toti boierii, ca preotii i cu mirenii». Cuei toti impreund. Ma el astfel asezamäntul statornic pentruMitropolia terii, pentru episcopia olteanä. a Severinului,pentru episcopia dela Rdshrit, care RI asezath in vechiultarg de cdtre hotar, al Buzdului. «Hirotonl», scrie panegi-ristul, asi doi episcopi, i li deade si eparhie hotäratd,care cat va birub.

Nifon rdmase si mai departe in teark ceia ce se parecd nu era. In gandul Domnului care-1 ceruseD numaipentru un anume scop, acum indeplinit, iar nu pentru afi tinut MIA capht, cu atata cheltuiald. Cel d'intaiu lute

Burada, in Rev. p. ist., arch. t;i fil., I, p. 397 0 urm.2 Viata i traiul Slinfiei Sale pcirintelui nostru Nifon, de Gavriil

Protul Sfetagorei, Bucure0i, 4888, la inceput; cronica lui Stoica Lu-descu, in Magazin, IV, p. 234 0 urm.

www.dacoromanica.ro

MX/dSTIRILE OLTENE ALE CRAIOVE.$TILOR 119

egumenii dela Atos, Gavriil, care a pbvestit si viata acestuiSfant nou, cautd insd a Ihmurl altfel plecarea acestui strdintrufas, care trebuie sd, fi privit tara cu toate ale ei ca unloe sdlbatec, vrednic de a fi lovit cu asprime pentru aph-catele» sale cele multe : Nifon ar fi cerut Domnului sddesparta pe sora sa märitatä dupd boierul moldovean Bog-dan, care-si avea acasd la el sotia legiuitä, pArdsitil fdrdcuvänt 1. liare pretentiosul Grec i intre sora sa Caplea,

care muri la 1511, si fi]. IngTopatd la Dealu 2, Radu nustdta la indoiald. Nifon trebui sd plece spre Atos, unde se sistanse, la 12 August 1508 3, rásánd pe Mitropolitul i epis-copii hirotonisiti de dansul s'd pdstoreascd färd amestecul siInfrunthrile lui umilitoare, Tara-Româneascä.

Plecarea lui Nifon se va fi petrecut prin 1508, cândCaplea, care pierduse pe sotul ei d'intaiu, Staico, la 1507,putuse ajunge sotia lui Bogdan 4, cdci nu am intelegeo sedere mai Indelungatä a lui In .tará. La aceastd data,curentul Farbesc era In miscare pentru a luà locul trecd-toarei inrauriri care, prin Nifon si Atonitii ce-1 incunju-rau, venise deocamdata din partea Grecilor.

CAP, III.

Manastirile oltene de cultura slavona ale Craioveatilor.

Viata principatului muntean e condush de pe la 1480pana la stdpAnirile sigure ale lui Vlad Cdlughrul si Radu-cel-Mare de Vornicul Neagoe din Craiova, Indltat la boieriesi influenth de Vladislav-Vodd, cel omorat de Tepe§ la 1456,si de fiji sái, Barbu, PArvu, Danciu, Radu, Preda, cari in-

lbid. .

2 LApèclatu, l. c., pp. 63-4.3 Viatct, p. 55.4 ht. lit. rel., p. 46, nota 2; Lapddatu, pp. 64-5.

www.dacoromanica.ro

120 ISTORIA BISERICII ROMANqTI

cunjurd i aphrd pe Basarab-cel-Tändr, contemporanul lui$.tefan-cel-Mare 1. Feciorii lui Neagoe, Craiovestii, dintre cariBarbu, ce] mai mare, ajunsese Ban-Mare, dei Severinulerà pierdut cátre Unguri, iar al doilea erà Vornic, clddiaupe la 1497 2 In muntii Gorjului o mAndstire noud, In careasezau moastele Sfantului Grigore Decapolitul, cumpärate cumultà cheltuiald din Serbia 3. Mesterii erau Români, Do-bromir, Dumitru i Chirtop, ca i ispravnicul Stoian, darnumele celui d'intaiu egumen, Marcu 4, pare sd arate unsträin.

De fapt mändstirea, In cuprinsul cdreia Barbu,lugdrit ca Pahomie, ii afld addpostul cAtivä ani dupd is-prdvirea bisericii 5, ajunse rdpede un nou si mare focar deculturd slavond, de acarte särbeaschI. Chipul d'intaiu alBistritei nu ni s'a pästrat, biserica fiind inlocuitä astdzi cuo clddire ce n'are nici o sutä de ani, dar Muzeul din Bu-curesti pdstreazd astäzi manuscriptele serse acolo, lucrdride caligrafie, care pot stä alkuri cu acelea din NeamtulMoldovei ; s'au gdsit acolo, dupd atätea pierden, nu maiputin deck 72 de manuscripte slavone, 4 grecesti si 44romanesti.

La Strehaia mehedinteanä., unde va fi fost resedinta nou-lui episcop al judetelor oltene mai tärziu, cum N om ve-da., s'a lntemeiat pentru scurtä vreme, pe temeiul acesteitraditii, o episcopie la Strehaia ca i la Brancoveni se vede

V. piatra de mormant a lui Neagoe, in Inscripii, I, p. 400, no. 198.2 Inscriptia are : 4-iu Octombre 1519; avem irisa un act de danie

din 4506 si un clopot din 7005=1496-7 ; Tocilescu, Raporturiasupra catorva mclniístiri, etc., din An. Ac. Ro in., VIII, p. 50. Data de4519 se explica prin aceia ca o a doua Bistrita ft1 intemeiata dura da-ramarea celei d'intAiu de. Mihnea-Voda. V. mai departe. Cf. Bogdan,Relaiiile cu Brapvul, I, p. 305.

V. inscriptia veche a Bistritei, in Inscriptii, II, p. 81, no. 225; cf.Manuscripte din biblioteci stra- ine, din An. Ac. Ro m., XXI; I, p. 47.

4 Inscriptia citatá.5 lbid., pp. 81-2, no. 4.

Odobescu, In Revista Romana, I.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL SARB MAXIMIAN 121

amintirea fratilor Craiovesti, Banoveti dupa dregatoria luiBarbu, i Párvulesti, dupä numele celui de al doilea frate, cariS'all vesnicit ca totii i prin cadirea de paraclise la mänästireaXenofului din Sfantul Munte 1 ingroparea lui Parvu, fratelelui Barbu, In mänästirea Snag,ovului arata legäturi stranseale Craiovestilor i cu acest läcas, mai vechiu decá.t anul4431 2; acolo se inmormânteazä, de altfel, i Logorátul sta-tornic al lui Neagoe, loan 3.

CAP. IV.

Mitropolitul sarb Maximian.

In 1507, toamna, pe urma unor certe pentru addpostirea InTara-Románeasch a unui pretendent la stkAnirea Moldovei;Bogdan Orbul treca hotarul, ca odinioard tatäl säu, Impo-triva unor Domni munteni, dintre cari unul, Radu-cel-Fru-mos, ii l'asase lui Bogdan drepturi asupra Terii-Românesti,si se oprl pe malul cellalt al Râmnicului, fäcänd aici cead'intäiu tabärä. Il impiedecá de a merge mai departe, lmpo-triva unui Domn evlavios care nu yola sd-si pangareascänanile värsänd sängele in lupte, aun chlugär anume Maxi-miau, fiul lui Despot Tarul sarbesc», care, lucru vrednicde tinut minte si din alte puncte de vedere spuseasAnteti crestini si de acelasi neam» (aded. numai : dinacelasi sänge ei, Domnii), i aduse astfel lncheiarca uneipaci, jurate pe evanghelie, pe temeiul vechilor hotare 4.

Maximian erò. Gheorghe, flul lui Stefan, fiu si el al luiGheorghe Brancovici, care stapánise asupra Serbiei libere ;

1 Burada, in Reu. p. ist., arch. ti fil., vol. II, p. 78; /nscriptii, I, p.211; II, p. 71 §i urm.

lbid., I, pp. 458-9.Ibid., pp. 460-1.Bogdan, Cron. inedite, p. 48. Notita, yi in cronica lui Ureche, p. 181.

www.dacoromanica.ro

122 ISTORIA RISERICII ROMANESTI

adäpostit In Ungaria tatäl säu rätäcise prin pdrtile Al-baniei, negásind prilej sä domneascd , el se luptä In oastearegald. Inca la 1491, impreunä Cu fratele säu Ioan, frate-rnal mic , i Cu fUi lui Dimitrie i 5tefan Iacici, fruntasiai pribegilor shrbi trecuti peste Durare. Dimitrieluase pe fata lui Lazdr Desputul, si Elena, ilica lui *tefanIacsici si nepoata lui Dimitrie, a fost sotia Despotului loan.Incä din 4486, se pare, Gheorghe intrase In mandstirea Cu-pinic, unchiul stiu Grigore murise chlugdr la ChilandariulAtosului unde insd nu erà sä rärnhie, cu toate cä Inviata lui n'a mai pärdsit rasa chlugdrului. In '1496, el sifratele sdu, Impreura cu mama lor, Anghelina, fac o (lardepentru mdtastirea Sf. Petru si Pavel dela Sfa.ntul Munte. La1503, muri Despotul loan, care duceh si el, In anii din urrnd.,o viath dephrtatd de lurne, la Cupinic si apoi la Bersacovo,ash Incht pdrintele Maxitnian Infhtisà acuma singar drep-turile dinastiei sarbesti izgonite de Turci 1.

Se poate, Cu toatä asertiunea biografului sdu ca Maxi-mian sá fi venit numai ea sol al regelui Ungariei pentrua impiedech un räzboiu Intre cele flota teri românesti. Cuatät mai mult, cu cht, dula chtevà säpamAni numai delaacea predica izbutita dela Rämnic, Radu-Voda face o In-voiald solemnä cu Sasii 51, lnvoiald pe care poate el va fijurat-o lnaintea fäcätorului de pace 'n numele lui Dumne-zeu si al Craiului. La 4501 Incd, Radu Insurase pe fiul su-rorii sale Caplea si al Logofhtului Staico, PArvu, cu fataeräposatului Dimitrie 1acicii3.

Maximihn ar fi 'Amas ìnsä, dupd unele mdrturii, In Tara-

Viata lui Maxim sau Maximian, in Glasnicul sArbesc pe 4859; tra-ducere romaneasca in Arch. ist., II, p. 65 i urm. ; Engel, Geschichtevon Serwien, p. 448 i urm. Viata lui Maximian si a Anghelinei Id inPravila de rugeiciuni slavon dirt Rinanic, 1761, n-le 10 §d 43; cf.Picot, in Columna lui Traian, 1883, n-le 1-2.

2 Engel, Gesch. der Walachey, pp. 187-90.8 Pretendenti domnegi, din An. Ac. Rom., XIX, p. 15, nota 8; LA-

pëdatu, o. c., p. 64.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITIIT, SARI3 MAXIMIAN 123

Romaneasca 1. A.r fi fost cel de-al doilea Mitropolit canonical Terii-Romanesti, duph cel hirotonisit de Nifon si al &drillnutne nu-1 cunoastent inch ; siguranta phstoriei lui o am aveasi prin Insemnarea lui lntre Mitropoliti in pomelnicul dinTargoviste, care stie de Mitropolitul Maxim2. Ar fi statastfel la noi panh la moartea lui Radu, Intamplata catevashpaimani duph .cele douä tratate cu Afoldova si cu Sasii ;mergand In Ungaria ca sá vesteasch suirea In Scaun a luiMihnea, fiul lui Vlad Tepes, ar fi rhmas acolo, de fricapornirilor tiranice ale noului Domn, lacom ucightor deboieri, i s'ar fi asezat la mhnhstirea, zidith de dansul, aCrusedolului, pe care ar fi phrdsit-o, panh la moartea sa,Intarnplath In 18 Ianuar 1516, numai odatd, ca sa bine-cuvinteze pe Neagoe, urmasul plin de evlavie al lui Mihneatiranul i catolicul, i sh-i dea de sotie pe nepoata lui defrate ori vara sa Milita, care ar fi tot odatd si fiica luiLazhr, fostul Despot 8arbesc 3. De fapt, din aceste a tnintirinelämurite si din aceste constructii pline de multä inchipuiren'ar ies1 si vremea cand Maximian, pe care cronica mol-doveneasch 11 numeste la 1507 numai a fiu de Despobachlugärp, a fost Mitropolitul terii. Pomelnicul Mitropolieicunoaste numele shu, ce e dreptul, dar cronica, aproapecontemporank a episcopului Macarie, al Romanului, mathch Maxim Despotul a fost AMR aduph aceia de aarbiereiimoldovenestb ca aMitropolit de Belgrad) 4.

Oricum, finta lui Maximian In tara reprezintä. Inch unelement din acea influenth sarbeasch asupra rosturilor bi-

Engel, Gesch. von Serwien, p. 453, dupii biograful su citat saudupä cronica, din veacul al XVII-lea, a lui Glieorghe Brancovici,fratele Mitropolitului Saya: cf. Aron Densusianu, in Revista critico-¿iterará, 1893, nr. 3. MArturille lui Brancovici cel nou se adeveresc inparte prin acelea ale unor izvoare contemporane.

2 Studii i documente, V, p. 629, nota 1. In pomelnic, cum s'a spusla p. 113, un Teodor se OA intre Atanasie cel vechiu qi Maxim.

3 AltA biografie a lui Maxim, in Glasnicul sArbesc, XXI ; tradusA deI. Bogdan, in Cron. mold., pp. 269-70; v. Engel, l, ult. cit., p. 454.

4 Bogdan, Cron. mold., p. 150; cf. p. 269.

www.dacoromanica.ro


sericesti ale Românilor, care lncepe supt Radu, se dezvoltdpe deplin supt Neagoe si trece Indatd asupra Moldovei. Unal treilea element vine Cu cAlugarul muntenegrean Macarie,meter de tipar slavon pentru peninsula Balcanilor.

CAP. V.

Macarie, mesterul de tipar slavon.

inceputurile lui Macarie tipograful nu sant cunoscute. Desigur va fi petrecut un timp la Venetia, unde se va fi Invdtatsd umble cu slovele. Asezat un timp pe Muga micii dinastiCernoievici din Muntenegru, rá.mb.sith vesnic amenintata a ma-relui principat de odinioard al Zentei, el lnaltá numele lor printipdrirea celei d'intdiu Psaltiri slavone si a doud cärti de rugh-ciuni i cântdri. Asupra ocrotitorului sdu Insd, GheorgheCernoievici, se abätù nenorocirea când Turcii prttrunserdin acest colt departat al Apusului balcanic Macarie, chematpoate de Maximian, se indreptd atunci cá.tre tara, vestità.'Intre toti crestinii rdshriteni pentru iubirea de lege, simtulde artä i ddrnicia ei, a lui Radu-cel-Mare. in 1507 incd,el erà aici i incepeà tiphrirea unui frumos Liturgheriu, cuslove mari, drepte, de tdieturd venetiand i mdiestre imple-tituri de linii, ca in manuscriptele moldovenesti i bistricare se ImpArti numai cAteva luni dupd moartea celuid'intdiu ctitor al tiparului romAnesc, la 10 Novembre 1508 2.La Dealu, sau, mai curând, pentru cd aici lucrul de impo-dobire a urmat pana pe vremea lui Neagoe, la BistritaCraiovestilor, unde se zice cd i Maximian ar fi serbatnunta Militei, s'a fácut aceastd nobild lucrare de artd.

La sfársitul textului Liturghiilor, Macarie dd cu sloverosii, In chinovarul pdstrat pentru Impäratj, numele lui

lorga, Gesch. des osm. _Reiches, II, pp. 283-4.2 Bianu i Hodog, Bibliografla Romdnd, I.

www.dacoromanica.ro

MACARIE, MESTERUL DE TIPAR SLAVON 125

Mihnea Marele Voevod a toatd tara Ungrovlahiei si al pdr-Olor de Maga' Dundre, fiul marelui lo Vlad Voevod», addu-gind astfel la titlul obisnuit al Voevozilor munteni pArti careamintesc pe al marilor Voevozi sArbi din Zenta i Hertego-vina, stripani i ai atermului Mdrii). Pe Mitropolit nu-1 po-meneste, si poate nici nu va fi fost unul pe acea vreme,sau putereu lui erà prea slabä. pentru ca acest chlugdrstrdin privilegiat sd-si simtd datoria de a-1 aminti.

Aceastä actiune culturald, aceasta viatd pasnich In ierarhieoranduita furd Intrerupte prin scurta stdpAnire vijelioasä aafiului lui Tepep. Despre rämtatea lni vorbeste biografullui Nifon, dar ni e ingäduit a crede cä patima lui Mihneade a t'ala si a prigonl a fost atAtatd si de uneltirile Craio-vestilor, cari voiau sà smulga puterea pentru dânii. In 1509furä ucisi boierii necredinciosi, cevà mai mult de un andupa asezarea in Scaun a Domnului celui nou ; Craiovestiise ridicarä.' atunci In arme si Mihnea trebui sä li jure cä.-iva crutà. Dar, neavand totusi incredere in el si mänati dedorinta stäpänirii, ei trecurd peste Dunäre, la Nicopol, ada-postindu-se pe langa puternicul sangeac al phrtilor bulgä.-resti i särbesti, Ali-beg Mihalogli. Atunci Mihnea trimeseoaste pe mosiile pribegilor ; casele lor oltene furd nimi-cite si tunurile domnesti bdturd In zidurile Bistritei, carefin* spune scriitorul din Atos, asurpate) cu totul. Aceiasisoarta o axil i bolnita Bistritei, pe care o zidise un nepotal Banului Barbu si al celorlalti frati, Neagu sau Neagoe,ndscut din chsätoria surorii lor Neaga 1 cu Basarab-cel-Tändr, boierinas plin de evlavie care fusese ingrijitorul,esocotitorul) pus de Domnie pe längd Nifon in timpul pe-trecut de acesta in tara 2 Planul de a arde pe atoti» egu-menii, despre care vorbeste tot ldudätorul lui Nifon, poatefi pus la lndoiald, ca i tdierea nasurilor acelor preoti cari

Studii fi doc., III, p. XLIV; pomenirea NeagAi in Spornenikut sirbesc,xxxvII, p. 44 si povestirea lui Matei al Mirelor, In care Basarab e numit02t0C, unchiul lui Neagoe ; Manuscripte din biblioteci streiine, I, p. 47..

2 Gavriil Protul, p. 65.

www.dacoromanica.ro

se aflau in multele sate ale Craiovestilor. Peste putin insaspahiii i ienicerii din cetatile Dunhrii intrard, cu Craioves-tii in tara, aducand Domn nou, cucernic, pe fratele celmai tallar al lui Radu-cel-Mare, pe Vlad-Vodä zis Vladut.Oastea venl In trei cete, i aceia pe care o clima. Neagoelovl pe Mircea fiul Mihnii la mandstirea Cptmeana si-1 pusepe fuga, clescult si descins), elmpacand mandstirea si ch-Jugarii de frica ce aveaDi. Mihnea fugl peste munti, si se.aseza la Sibiiu, unde obisnuià sa cerceteze biserica latina;la iesirea dela slujba, 11 ucise acolo Dimitrie Iacici celruda lui Vladut, i pretendentul Danciu, din acelasi neamal Basárabestilor, iiind i el un fiu al lui 13asarab-ce1-Tandr 2Si ei fusera ucisi 3n lupta, i astfel Neagoe rhmase repre-zintantul drepturilor basarabesti asupra Terii-Românesti 8.

Bogdan irisa, sotul Caplei, capata o Inraurire covarsitoareasupra tanarului sdu cumnat, i aceasta nemultdmi iarhsipe Craiovesti, desl ei nu mai puteau spune de dänsul cade Mihnea ca nu tine legea, caci Vltidut ocrotid pe Macarie,tare dadii In stapAnirea lui scurth o a doua tiparitura a sa,Octoihul din 15104. Iarasi Mehemed-beg ven1 In tara, si elthiò capul bietului copilandru domnesc la Bucuresti, In zivade 23 Ianuar '1512, un an duph moartea Caplei lui Bogdan 5.Acest urat omor se lamureste prin hottirdrea Craiovestilorde a Inlaturà tot neamul lui Radu-cel-Mare, pentru ca astfelBasarabestii lor sa poata carmui In liniste.

Ibid., p. 69.2 Pretenden(i domne,,ti, p. 13 i urm.3 Dacl Linarul Dan din 1521 nu e fiul lui Danciu ; ibid., p. 17.4 Bianu i Hodo§, Bibliografia romanei, I, pp. 9, 513; Studii i doc.,

XIII, pp. 5-6.Up6datu, o. c., pp. 63-4.

I26 ISTORIA BISERICII ROMiNESTI

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE LUI NEAGOE-ITODi 1277

CAP. VI.

Ctitoriile lui Neagoe-Vodd.

Cu Neagoe se aseaza in Scaunul Terii-Românesti un nouaavidD 1 pentru chlughrii de once neam, dar mai ales pentraSarbi, cu Despotii chrora el se inrudi, luand, la o dath cenu se poate hothri bine, dar se pare a fi anterioarä veniriisale la Domnie 2 -, pe despinal Milita, afiica lui Lazärvsi anepoata.» sau vara lui Maximian3. Macarie mesterul detipar li lucreazà. o Evanghelie de toga frumuseta, pe care omantuie la 25 Iunie 4512, iarhsi farh a pomeni in titlul eide vre-o binecuväntare arhiereasch. Dupd aceastä dath,oprind astfel cursul lucrdrilor singurii tipografli slavonedin Balcani , ca räsplath, Neagoe, sau, cum isi zicea, duphnumele tatalui sau, Basarab-Vodä., cerii dela Patriarhul Con-stantinopolului Pahomie pe care-1 intAlnim Intre 4505 si1514 sh-i facd Mitropolit pe Macarie. Ch Biserica mun-teana rdmäsese Mä cArmuitor dela plecarea lui Nifon, carepoate va fi aruncat si blestemul asupra asezhmântului creatdin nou de dzinsul, dovedesc cuvintele lui Gavriil Protul :

cum ridich David chivotul legii Domnului, asa siNeagoe-Voda rhdica biserica cea chzuth si puse pre Ma-carie Mitropolit a toga Tara-Romäneasch, a plaiurilor si aSeverinuluiD.

Märinimia lui Neagoe se refársä asupra tuturor LocurilorSfinte din Rhshrit. La Dionisat, in Atos, el trimese moastele,aduse de dansul IntAiu In Tara-Romäneasch, pentru a im-

i Scrie Gavriil Protul. 0 scrisoare a lui cAtre Nifon in Dukakis,Mira; EovaaptaTiric, Atena 4894, August, p. 457.

2 La 4521 Neagoe 150. un fiu Teodosie in viva de vre-o §epte ani.8 Ea adusese §i pe vArul ei, stefan, §i pe sora acestuia, Despina, care

lull. pe Stan pircllabul ; Nicolaescu, Doc. slavo-romane, p. 267. stefanRya grija paraclisului Sf. Nicolae dela Arge§ ; ibid.

www.dacoromanica.ro

128 ISTORIA ISERIC1I ROMINETI

paci sufletul lui Radu-cel-Mare, ale lui Nifon, i anumelntr'un esicriu de argint curat, poleit cu aur si Infrum-setat Cu margaritar frumos i cu alte pietre scumpeca jmalt, ,si de-asupra pre plehup scrise chipul sfäntuluiIntreg, iar jos, la picioarele sfantului, se serse pre sine ingenunche, rugandu-se Sfintlei Sale) 1. O bisericd. a Sf. Nifonse Malta la Sffintul Munte !atril amintirea lntemeietoruluiBisericii muntene. Manastirea Cutlumuzului, din aceiasi re-publica de calugari, mandstire Inceputa Inca de Radu,mantuita de acest urmas al ski, cuprins de aceiasi rayapentru cele duhovnicesti ; pe malul Mara el fácil o epris-tanisteD, o ospatarie pentru corabieri, asezand tunuriadundnd arme In turnul de aparare. Pe langa aceasta eLavramare a Terii-Romanesti), Neagoe mol mdnastirea Sf. Atanasiesi o Inzestra cu vase de metal scump si ezavese cusute cu s'Armade aur). La Ivir si la Chilandariu el a pus sa se aducaapa cu urloiulD. Pantocratorul primi ziduri de Imprej-muire ; trapezaria si pivnita dela Xeropotam sant daruri alelui ; Sf. Pavel calla un turn de straja. La multe mand-stiri, la Chilandariu, la Sf. Gheorghe al Arbanasilor 2, else lnscrise lntre ctitori, ba chiar Infrumseta din ddrnicialui manastirea Oreisculuiv din tmägura Misieb, manas-tirile din Tesalia, asa-numitele Meteora, apoi milul md.-ndstiri In Paflagonia si In Macedonia, s. a. Invell din noncu plumb biserica Patriarhiei din Constantinopol, facii deiznoava chilile. La Muntele Sinai, dadù podoabe de bisericasi mertic). i Ierusalimul avii parte de cucernicele luidaruri.

In tara chiar, Tismana fù acoperita de Domn cu plumbCozia priml lnoiri ; o icoana dela Nucet fù Impodobita cu

Gavriil Protul, p. 93. Pentru ediii1e originalului grecesc sau aleunei traducen i din romine§te Romansky, Mahnreden des walachi-echen (sic) Wojwoden Négoe (sic) Basarab, Leipzig, 1908, din lu-carne seminariului Weigand , p. 135, nota 3.

2 Romansky, p. 429, nota 1.

www.dacoromanica.ro

MINA.STIREA DELA ARGE$ 129

aur i pietre scumpe. Aproape de mändstirea lui Mircea-cel-Bhtran, in ostrovul Chlimänestilor, el facii o manhstioaracare se pästreazd si pand asthzi.

CAP. VII.

Mänästirea dela Arges. Alte zidiri ale lui Neagoe.

Toate silinele i toatä boghtia lush si le cheltul Neagoepentrn a da. Argesului, de unde plecase Mitropolitul pentrua se asezà la Targoviste langh Domn, cea mai frumoash dinmandstirile atIhtoare pe phmantul romanesc. Marmurti,dpiatrh cioplitä si netezith si shpath Cu floriD, alchtuieste

prinsi inteun pätrat, pe care-1 Intrerupe lush owait umfläturä de strane lnaintea altarului. Ca si laDealu se Intalneste braul de imprejmuire, firidele, rozeteleshpate In locul discurilor de smalt din Moldova, turnuleteledin Ltd, de-asupra pridvorului räzimat pe doisprezece stalpi,astrasinele Cioplite cu florh, privazurile de usi si ferestiascobite si rdzbhtute prin Oath». Dar aici frontonul nuse ridich sus In arc cu margenile sculptate si un alt mareturn se Inalth de-asupra naosului insusi ; un aghiazmatariu,un acerdhcelp cu liniile gingase asteapth inaintea schrilorpentru slujbele care, mai tarziu, trebuiau sd se facä inpridvorul pe stalpi, deschis vederii i mischrilor aierului.

Dar ceia ce deosebeste mai ales aceastd biserich Mrä ph-reche e boghtia impodobirii : la usi, la feresti, pe liniaimpletità din trei vite a colacului de imprejmuire, pe tur-nuri, dintre care cele din fafá au feresti oblice care nuse mai intampind aiurea 1. Lazur albastru, aur de-asupraaflorilor» de piatrd adauserd mandria colorilor pe laugharmonia proportiilor i scumpetea trainica a, rnaterialului.

2 V. biserica a§i cum era inainte de reparatie, descrisl de Reissen-berger, in Revista Romancll, 1.

www.dacoromanica.ro

130 ISTORIA BISERICII ROMINEVI

Un panegirist acestia au totdeauna multe calificativecomparatii la Indtimânh cuteazd a face asämdnare intrebiserica dela Arge i SfAnta Sofie, pe care totusi O cu-nosted, si adauge chiar ch zidirea lui Neagoe erà acu frdm-seta pe de-asupral. minunatei zidiri bizantine 1. Sdpb.turilele Meuse mesterul sas Veit, Vitus, care fù lntrebuintatpentru zugrAvealh, Ora ce In tuà chiar se cd.pdtd un bunzugrav de sfinti In Romdnul Dobromir 2 Tot mesterulVeit va fi sdpat frumoasele pietre de mormânt pentru fiiidomnesti Anghelina, Ioan, Petru rhmase In viatA numaiacoconub Teodosie, numit pompos duph marele Imphratrhshritean de odinioard, i va fi preghtit cea menitd pentructitorul lnsusi 3.

Cum se faceau sfintirile de bisericd domneasch pe acesttimp ni spune o scrisoare catre Brasoveni a lui Neagoe,cu data de 26 April 45204: ain sfdrsit, precum se stiela noi, am mântuit, dupà lege si datina credintii, bisericanoastra sau mhndstirea pe care incepusem a o rezidl intrucinstea Atot-puternicului Dumnezeu. Am sfintit acea bisericdIntru lauda tnäItärìi Domnului nostru Isus Hristos, si amchemat la sfintirea bisericii toath tara aceasta a noastra ; deciacolo am trimes sä se adune. Cu prilejul chrii sfintiri sàputem mai usor veded lnaintea noasträ pe toti supusib. Lasfintirea mAndstirii Argesului furd chemati toti egumenii dinAtos, dintre cari nu erà unul care sh nu fi putut pretulbinefacerile Domnului izvorktor de mild: alavra Terii-Ro-manestiv, Cutlumuz sau mhirdstirea lui Hariton, lavrabulghreascd a Zografului, Lavra Ruseascd, a Pantocratoruluisi cele seisprezece mhnhstiri grecesti li avurd astfel pdstorii,supt dilänzirea aprotulub) Gavriil, care peste putin unl Inaceiasi Viath de sfânt laudele lui Nifon si ale lui Neagoe

Marele sobor serbatoresc se Mai In vechea re-

Gavriil Protul, p. 111.2 Iorga, Negofta i megevugurile, Bucure§ti 1906, pp. 32-3.

Inscriptii, I, p. 146 gi urm.4 vezi-o in Apendicele de documente, vol. III.

www.dacoromanica.ro

sedintä a Domnilor munteni dela 14 la 17 August dinanul 1517. Pentru tut'Masi data un Patriarh de Constanti-nopol, Teolept, veni pe phinantul românesc ; el era Into-färasit de episcopii de Seres, de Sarde, de Midia si deMelenic. Macarie era Mitropolit muntean acuma, si el venicu egumenii, färd episcopi, cad, la aceasta datä, episcopiilede Severin si de Buzálu se pare ea nu erau ocupate. Se%GU de cu searä, la 44, vecernie si coliv5. In ajunul hra-rnului, apoi, spre Beard, praznic, ecinh, ca sa si odihneasciioameniip ; dupä care cälugärii Incepurä denii in cuprinsulde marmurä, strälucitor de aur, al mändstirii celei nouh.gSi sfArsirà bdenia dud se värsà. zorile.D

A doua zi, Neagoe lnsusi asezä la locurile lor icoanelescumpe ddruite de dansul, pe cind clerul, cu Patriarhul Infrunte, se gitià de slujba cea mare a liturghiei dupä aceastätarnosire de mAnä domneascä. PALA atunci un al doileaospät primi la. mesele lntinse pe pajiste toatà boierimea laun loc cu shracii de pe acele locuri, acei mici, säraci, vä-.duve, misei si cei neputearnicip. and oaspetii plecarà dupdischlirea si pecetluirea actului de fundatie, rämase stdpänpe cuprinsul mandstirii Iosif, ca egumen cu bedernith, caarhimandrit si de o potrivä cu earmuitorul Tismenii, care

ea lsi avea privilegii mai presus de alte mânästiri Incatlin zilele Patriarhului Filoteiu (1364-76)1. Printeo ultimärecomandatie in dedicatia, mäiestrit stilisath slavoneste, carese ceteste panä astäzi pe ¡loud pläci de marmurl säpat5,de o lature si alta a usii de intrare, Neagoe se rugi dezgumeni sä nu primeasch a se aduce si ascunde in mâ-nästire «cevà din sculele si din avutia boierilorp, cica nuzumva sä cazá mänästlrea in nevoie pentru avutie strait-AI,

o amintire a prigonirilor indreptate de Mihnea-Vod&impotriva mânästirii Bistrita, in care va fi stat ascunslaverea Craiovestilor.

Neagoe-Vodä se ingriji, In acelasi timp, de o resedintä si.

1 Gavriil Protul, la afirOt.

MANASTIREA DELA ARGES 131

www.dacoromanica.ro


o bisericd potrivitá pentru Mitropolit, In Targoviste, undeli fdcit strämutarea, dupá Invdtdtura dath odinioard de Nifon,Din nenorocire, multdmitd unei reparatii recente, nu maiavem astázi vechea clädire dela Inceputul veacului al XVI-lea.Schite Mate Inainte de lucrdrile de prefacere, ni-o aratd. Iavand baptisteriul dupä asämdnarea celui dela A.rges, lipitde fatadä, care sanadnä mai bine cu acea dela Dealu decat

fatada, mai simpa in linii si mai bogatd. In podoabe,dela Arges. Ca si acea bisericd a Sf. Nicolae din Dealul cuviile, ea are forma unui pdtrat, i zidurile sant mai putinlmpodobite. Doud turnuri mari, strdbdtute de doud randuride feresti, apasa pe pronaos i naos, i alte turnuri mai mici,cate doud, se aseazä inaintea celorlalte, lntre ele sau In fund,de-asupra altarului. Aceste opt turnuri singure sant pome-nite i de panegiristul lui Nifon si al lui Neagoe 2, careadauge cd aceastd a doua Mitropolie era amare si frumoszidität) si cä ami se satura ochii tuturor de vedereaVechea inscriptie aved., se pare, data de 30 Septembre 1519 3rMacarie tiind lnsemnat ca Mitropolit, si ea mai spuned edNeagoe a ,ddruit ctitoriei sale satul Aninoasa Zidirea rd,--mase Insd neisprdvitd, si, precum, la Arges chiar, mai avurdde lucru mesterii plätiti de Radu-Vodd dela A.fumati, astfelaici se mai cerurd silintile acelora pe cari-i chemd, urmasuladevdrat al evlaviei lui Neagoe, Radu Paisie. Numai dupd1535 biserica a fost deci cu desävarsire gata 5.

*i o bisericd. a Sf. Gheorghe, cu un singur turn, e ardtatilIn Viga lui Nifon ca o ctItorie a lui Neagoe 6. Ddramandu-seCu totul, ea a f ost refácutd la 1730 de stegarul Dima 7. 5). putern

Romstorfer, Die wzoidauisch-byzantinische Baukunst, Viena, 1896,

I Protnl, pp. 111-2.7028, nu 7018.

4 inScripiii, I, pp. 446-7.5 ibtd.

Gavriil Pretul, I, p. 111-2.7 inseriptii, II, p. 95.

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-YODI CA SCRIITOR

.adhugl ca si in mahalaua Sarbilor erà o biserich din acesttimp având pe Sf. Nifon In hram 1.

Dincolo de muntj, In sfarsit, prin därnicia lui Neagoe, caph-tara Românii din S, cheii Brasovului cea d'intaiu biserich a lor,Sf. Nicolae, cäreia-i lnddi pridvor, pe urmh, Petru-VodhCercel, si e sigur cä preotii brasoveni, cari atarnasera untimp de Vlädica necanonic din Feleac, Danii12, se numiauacum de Domn si se hirotonisiau de Mitropolitul din Tar-goviste, care va fi avut Inraurire In toath Tara Barsei 3.

CAP. VIII.

Neagoe-Vodd ca scriitor.

Dar si altfel Domnia de nouh ani a lntemeietorului, Inoi-torului si däruitorului ata.tor biserici si mändstiri e stránslegatá de lnaintarea Bisericii noastre, cu arta, literatura sicultura pe care le aducea In chip firesc dup. sine. Neagoe-Vodd, al patrulea Basarab, a fost i cel d'intaiu scriitor bi-sericesc ridicat din mijlocul Românilor.

Pana la el niciunul din Domni avuse o crestere de-osebitä. Dei obarsia lui domneasch a trebuit sä fie ascunsh,

odath chiar, lntr'un ceas de primejdie, el trebul sh-si.aduch jurAtori pentru a dovedl astfel, duph datina de drept.a terii, eh n'are sange domnesc In vinele sale, Neagoe,ca nepot al Craiovestilor iubitori de Inväthturk a cdphtatIn tinereta lui cunostinte de limba si de literatura slavonä.Trebuie sh se creada' eh el va fi stat intre chlughrli car-turari dela Bistrita, i poate cä gandul unchilor sal erà shfach din acest fiu din Ilori al lui Basarab:cel-Tanär cu sora

Bid., p. 359.2 Cf. i Bogdan, Documente gi regeste, p. 308, no 27. Dar v. mai

departe.8 V. Stinghe, lstoria besearicei &heailor, p. 4.

www.dacoromanica.ro

134 ISTORIA BISERICII R0M1NETI

lor un cdlugär, mai ferit de cerceldrile si prigonirea dus,-manilor ; In adevdr, el nu iese la ivealä decdt supt Vildutd,si Ludí abia in rangul unui Comis 1, si nu In zddar i s'adat grija de a fi spre ajutor lui Nifon. Astfel Neagoeajunse a sti pe deplin toatd Scriptura, unele Talcuri ale el,unele compilatii religioase i vre-un cronograf, In care secuprindea istoria omenirii pdgáne i crestine supt rubricedin Biblie si din istoria Romanilor, Bizantinilor si a Tarilorslavi ; se poate chiar ca In cetirile lui sd ti dat de vre-untratat de tacticd din acelea pe care, printr'o serie de copieni

prelucrdri, ni le-a Idsat Bizantul.Dupd tnoartea mamei sale, Neaga, dupd a fiilor sdi Petru

si Iban, cártel domnescul pdrinte vdzá cä mostenirea lui sesprijind numai asupra lui Teodosie, simtind, pentru el In-susi, nevoie de Imbarbdtare si nevoie de invdtdturd pentruun copil fraged, pe care simtià cä va trebui sä-1 lase curándIn luptd cu furtunile strasnice ale urilor politice, Neagoese hotdrà a urmd dupd pilda vechilor impärati bizantini,a chror cununä de aur si-o puneà pe cap In zugrävealactitoriilor sale, si a dà coconului Teodosie afaturi de di.-muire. Pe Iângä extrase din cdrtile mai cunoscute ale lite-raturii sfinte sau de cuprins bisericesc, Scriptura, «Dioptra,pe Iângd tratate de stiintd naiva ca aFisiologulv, pe lAngdo prescurtare a povestii moralizatoare despre Varlaamloasaf, pe langä tánguiri pentru pierderea maicii sale sia tandrului Voevod Petru, Neagoe dä i o sumä de stiriasupra vietii contemporane, cu pribegiile, cu luptele, cusoliile, Cu putina glorie scump cumpäratd si multele nevoice cddeau din bielsug, si loviau adesea mai greu capetelecele mai lnalte 2.

1 Studii fi doc., VI, p. 592.2 Cf. capitolul care-I prive§te in Ist. lit, rel. i observatiile d-Iui

Romansky, in té.sa sa citatA. D. Rornansky a inlAturat ciudata ideie aeruditului grec Rousso (d. Rousso rAspunde insA in Convorbirile¡iterare pe 1908) de a face din anvAtAturiles lui Neagoe (vera unui

www.dacoromanica.ro

URM4II LUZ NEAGOE, MITROPOLITII I CTITORIILE LOR 135

CAP. IX.

Urma0i lui Neagoe, Mitropolitii i ctitoriile lor.

Moartea lui Neagoe, In Septembre 1521, intrerupse pentrumai mult timp dezvoltarea bisericeascá proprie, ca ceaartistici, literard i culturali din impuls si pe teren bise-ricese. In haosul celor sese Domni unul din ei a fostcilugirul Dragomir, care nidijduià sa aiba norocul luiVlad cel de la 1496 nu mai erà nicio putinti de lucruIn asemenea domenii. Numai and Radu dela Afumatiajunse stipänitor statornic al Terii-Romänesti, imprejurdrilese schimbard In bine.

Radu-Vocla cel Nou se insuri in Maiu 1526 cu Ru-xandra, fata lui Neagoe, i ajunse astfel reprezintantul peScaunul domnesc al curentulai pe care asà de mult 11 in-thrise inaintasul säu. Radu nu fiat nicio ctitorie noui, darorindul si se lucreze mai departe la läcasurile rimase ne-isprivite prin moartea lui Neagoe. Clericii dela scoala acestuiasi a lui Nifon, un Ioasaf sau Iosif, egumenul de Arges, unVarlaam, pe care Domnul scriitor Ii pomeneste, liudandu-1,in aInvititurilel. sale, li stiteau la Indimani In aceastiactivitate a sa ocrotitoare pentru Bisericà. Supt danstil segiseste, in 1526, al doilea episcop de Buziu, dupi

caluglir de la inceputul veacului al XVII-lea. Entrase din opera,dupa un manuscript, le-a dat Hasdeu in Arch. ist., 12, p. 111 i urm.,p. 420 i urm. O editie completa a traducerii romanesti de pe la 1650,in brogura InvatAturile bunului i crEdinciosului Domn al Terii-Ro-manegti Neagoe Basarab Voevod catre ilul eAu Teodosie Voevod a, Bu-curegti, 1843. Fragmente, gi dupa Viata citata a lui Nifon. Editia origina-lului slavon s'a dat de A. Lavrov dupi un manuscript din Sofia, la 1904:CAM HAKA3ATM111111ila, etc. Pentru o forma greceasca, Lampros, Cata-logue of the greek mss. of Mount Athos, Cambridge, 4895, P. 367 gi lu-crarile d-lui Rousso, in alloua Revista Rominaa, III, pp. 279-80; aBi-serica ortodoxa romána», 1906, p. 238 gi urm., p. 420 12.1 urm. gi inaStudii bizantino-rominen, Bucuregti, 4907.

Pretendenii domneftl, din An. Ac. Rom., XIX, p. 17, nota 7; Hur-muzaki, XI, pp. 849-50.

www.dacoromanica.ro

136 ISTORIA BISERICII ROMiNESTI

torul Episcopiei, Serafim, Paisie, in care vedem pe acelasiPaisie care la 1535 apare ca pastor oltean ; randuiala luíNifon statornicià prin urmare intaietatea Scaunului severi-nean, mai vechiu, asupra Scaunului, abia acum intemeiat, alBuzaului 1 era pe acel timp, dupà. Macarie 2, Mitro-fan, care serie, in timpul Domniei lui Radu, duprt cisätoria cuB uxandra i intoarcerea in tali. a Doamnei lui Neagoe, pentruniste scule. ldsate de acesta la Brasov 3. Il afläm si In 15334.

°data cu Radu, Vladislav-Vodä face, in cea d'intaiu for-mA, biserica de langA Curtea Domneascd din Targoviste 5.

Radu dela Afumati insusi, care, ca pribeag, cdpgtasedela regele Vladislav mosia Stremt langd Geoagiul-de-sus, inapropierea Albei-Iulii, mai tarziu edptità incA Vintul siVurperul, ar ti facut aici, se puteà crede, mAn6stirea sa,al cArei egumen ar fi ce], pe care, la 1557, regina Isabela 11 re-cunosteà ca VlädicP. De fapt insh, mai in sus de Geoagiu,spre munte, pe o inaltime la care se strdbate numai cugreu, se vede o biserid, In ruintti, de mai multe ori repa-ratk cfireia i se zice RAmetii. andmetil nu Inseamnäaltceva cleat ermii, pustnici. Astfel de chlugAri singuratecise aflau Incà pe vremea lui Matei Corvinul, In 1487, cumspune o inscriptie de-asupra usii. Pe acesti clerici români,adela Râmet, la rapd, din sus de Joajl li va fi luat numai

Lesviodax, pp. 432, 440: pisania dela Episcopie, in Inscriptii,cap. BuzAu.

2 Acesta apare §*1 in 4517, and o notitA de manuscript ii zice «Ma-carie cel Noun ; Studii f i doc., XIII, p. 66.

Nicolaescu, Documente slavo-romane, p. 260.4 Scrisoarea din 25 Iunie 4526, 1527 sau 4528 , mai probabil:

4526, indatA dupl nunta lui Radu cu Ruxandra, in Bogdan, Documentefi regeste, p. 307, no. ctxxx.

. '5 DrAgbiceanu, Cii/cluza monumentelor istorice din jud. Dambotufa,4908, p. 9.

6 Hurmuzaki, II 5, pp. 445-6, no. cLxxxtv aguna, 1st. Bisericii,pp. 97-8: Magazinul istoric, III, pp. 205-7: Sate fi preofi, pp. 17-8,323-6, etc.

7 Studii si doc., XIII, pp. 158-9.

www.dacoromanica.ro

URMAM LVI NEAGOE, MITROPOLITII I CTITORIILE LOR 137

supt ocrotirea sa Radu-Vodb., fhcand Ed se recunoascd egu-menulu'. lor titlul episcopal. incd la inceputul veacultii alXVII-lea stäteau acolo cälugäri : popa Saya si Toma Moise,carom. Guvernul li dä mändstirea 1

in vara anului 1535 ajunse stäpanitor al Terii-Romanestica nou Radu-Vodh, egumenul din Arges, un fiu din florial lui Radu-cel-Mare, Petru, cdlugärit supt numele dePaisie. tu Domnia lui el a cäutat sà fie cat se poate maiasemenea cu Neagoe, care, ce e drept, n'a prea fost peurmä un model pentru vre unul din urmasii acestui RaduCälugärul sau Badu Paisie. E aproape sigur cd sotia lui,Ruxandra, a fost vhduva lui Radu dela Afumati, si deci fatalui Neagoe 2.

Radu-Vodä a mantuit, cum s'a spus, Mitropolia din TAT-govite, fäcându-i daruri de mosii ; pisania veche, astäzipierdutd, pomeneste si pe Mitropolitul Varlaam, care nu ecleat prietenul ctitorului dela Arges 3. .5,i la Mislea, din 1537,a cdrei inscriptie nu stiu sä fi fost tipäritä, in original, sevdd chipurile lui Radu, al Ruxandrei si al fiului lor Marcu,numit dupd vechiul erou din trecutul de lupte epice aleSarbilor. tu egumenia lui Ilarion un alt Ilarion trebuieO. fie Mitropolitul, care e pomenit de un istoric hisericescmodern la 1524, sau aceasta (lath e gresitä.4 mesteriiDavid si Radoslav zugrävirä un frumos rand de pomenirede jur imprejurul pridvorului dela paraclisul Coziei.

Zidirea e dupd stilul moldovenesc : pärep inalti, sprijinitipe contraforturi, pridvor ca la Moldovita, avand si dataranduri de feresti, firide sus si jos. Dar se adáug i ele-mente noua : zidurile sant lucrate din cArdmizi cufundateIn ciment, puse in lung si in lat, asa incat formeazä cadrerosii patrate, in mijlocul cärora e prins cate un holovan derail. Ca nou element de impodohire se vdd, supt stresinä,

1 Dobrescu, Fragmente, Budapesta, 1905, pp. 17-8.2 inscripfii, I, pp. 94-5.3 Ibid., pp. 116-7.4 Lesviodax, p. 398.

www.dacoromanica.ro

cärämizi puse asa link li iese la iveala numai värfurile,aldituind un zigzag, care se lntalneste, ca si privazurile decdrämida cuprinzand pietre, i la clädirile bulgáresti i tur-cesti de peste Durare, ce par a fi servit ca model 1. La7051, deci 1542-3, s'a mäntuit biserica, ispravnic fiind StroeSpätarul 2. Tismana.,Inzestrath si de Craiovesti 3 Si de Neagoe 4,fa zidia din nou, tot moldoveneste, In vremea lui RaduPaisie, egumen fiind In aceastä resedintri de arhimandritun Vasilie ; de jur Imprejurul usii o inscriptie säpatà spuneaceasta, adriugänd si o rugäciune frumos stilisatd, la ca-pdtul direia e data, de '14 Septembre '1541 5. Si mändstireaPlumbuita din margenea Bucurestilor, reparaa prin 4574de Alexandru-Vodä Mircea si de sotia sa Ecaterina din Ga-lata, are drept Intfliu ctitor pe Petru-Vodä.6.

boierii urmeazd acest exemplu al Domnului bätränal Doinnului tänär. Astfel biserica Sf. Nicolae din Tärgo-viste se datoreste lui Manea Vornicul-cel-Mare, care o zid1incli de pe vremea lui Radu dela Afumati, la 1527-8v.La StäneV In Välcea se pomenesc drept ctitori Mogol-Banul i Logofätul Giura, dela inceputul veacului 8. La Mi-häiestii Muscelului e necropola neamului lui Läudat Clu-cerul, ca si la Hartesti5. Schitul Verbila din phrtile Crico-vului, iardsi o zidire dupä, norme de arhitecturä Imprumutatede peste Milcov, e fäcut de boierii lui Radu Paisie, DragomirMare-Spätar, Toma Banul täiat curänd de Rada Paisie 1°

Caraciu, al doilea Visticr, la 1530; un paraclis, zidit

1 V. Sate §i mana stiri, p. 302 si urm.2 Inscrip¡ii, I, pp. 173-5.3 tefulescu, I. c., p. 91.4 lbid., p. 92.5 lbid., pp. 92-3.

Inscriptii, I, pp. 81-2.7 lnscriplii, II, p. 89.

lbid., pp. 168-9.9 lbid., p. 124-6.lO Ludescu, p, 272.

'138 ISTORIA BISERICII ROMINESTI

www.dacoromanica.ro

LIJI NEAGOE, MITROPOLITII I CTITORIILE LOR 139

aici de a maistorull Stepan, In aceiasi epoca, poartä numele tulAndronie egumenul si al lui Saya ieromonahull; si un StanciulMare-Vistier, care e ingropat In5.'untru, trebue adaus la cti-tori 2. Mdndstirea Märgineni are un aghiazmatariu de argintdela Petru-Vodd, care e tot Paisie, dela Abreu Voevod si delaDoamna Ruxandra ; ca intemeietor se pomeneste In inscriptianoud dela clddire, si ea noud, aMarele-Vornic Dräghici Mar-g ineanul, din vestitul neam al Filipestilort), care, incepandu-sicariera supt Vlad Cdlugdrul, erà foarte bdträn, dar isi pastrdlocul ca fost VornicD, In fruntea Sfatului domnesc Incasupt Radu Paisie 3. Un alt Drägliici Vornic e ingropat inindietstirea Gdiseni, care pästreazd si mormântul tiutui luiDiághici cel vechiu, Stroe, care a fost Mare-Ban, fugi InArdeal supt Rada Paisie si, intorcdndu-se de acolo pentrua rdsturnd pe Domn, fù hätut si ucis la Fi:lubina TiganuluiIn 1544'. in apropiere, la Cdscioare, e mormAntut unuiRadu, mort la 1545, dar si al Stolnicului Neagpe, pe acdrui piatrd se vede data de rdposare 1504 5.

Dintre urmasii lui Radu dela Afumati, dacd Moise-Vorldcare se pare sil ti luat pe fata acestuia, Zamfira, cea zugrä.vitäIn paraclisul Coziei, n'a zidit nimic, fiica lui Moise, numitdtot Zainfira, asezdndu-se in Ardeal dupd tdierea tatdlui sduIn lupta dela Viisoara, din 1530, fdcit biserica din DAnaus,cu pietre din ruinele Sarmisagetuzei 6. Tot ea a zidit din noubiserica Prislopului, a lui Nicodim, andu-i acum Iufit1iareaparaclisului dela Cozia7: acolo i se vede si mormântul, cuinscriptie latind. Iar urmasul lui Moise, Vlad Vintild, a bite-

1 Inseripfii, II, pp. 252-3.2 lbid., p. 254.

Bid., I. pp. 93-5.4 lbid., pp. 48-9.6 lbid., pp. 51-2.6 V. Neamul romeinese n Ardeal, I, p. 277 si urm.7 lbid., pp. 30-9 §i urm., 681. Dup. cit mi se spune despre dAnsul,

14.1 schitul vilcean Cornetul ar fi din acest timp.

www.dacoromanica.ro

meiat In scurta lui Domnie manastirea buniana a Mene-dicului 1, care se zice azi Vintild-Voda.».

In sfarsit, supt Radu Paisie, un Dimitrie Liubavici Logofatul,nepot al vestitului tipograf Bojidar Vucovici din Venetia,aduse inapoi tiparul In Tara-RomAneascd, and slovele luiIn seama crilugarului Moise. Un Molitvenic slavon, al doileadupa acel din Cetinie, apara In Ianuar 1545. Se lucra sidupa mazilirea Domnului ocrotitor, supt cruntul MirceaCiobanul, care era liul lui Radu-cel-Mare, totusi, de Dimi-trie si doi dieci, Oprea si Petrea, la un Apostol, care, inceputla 48 August 1546, se m'Antill. In Mart 1547, incheind siaceasta de-a dota era a tiparului muntenesc 2. Dimitriepare a fi trecut apoi in Moldova intre 1547 si 1551, pentruun Evangheliariu 3.

1 Ludescu, p. 274.2 V. §.1 Ist, lit. roya., pp. 62-3.8 Bibl. Rom., I, pp. 513-4.

Inscriptii, I, pp. 260-1.

CAP. X.

Clàdiri bisericesti ale epocei.

Ceva din acest avant .in cladire i tipar se pastreaza simai tArziu in Tara-Romaneasca, continuAnd pana catresfarsitul veacului traditia slavona introdusa din nou prinfapta Craiovestilor. Mircea Ciobanul a dat Bucurestilor depeste Dambovitä biserica zisd a Curta Domnesti, bisericapastrata inca, Impreuna cu amintirea celui d'intaiu ctitorsi a fiilor si, lntre cari Petra Schiopul, care a domnit pana la1568, dupä multe si mari prefaceri 4. Fiul celuilalt Mircea,al lui Mihnea, Alexandru, ajungand Domn dupa PetraSchiopul, zideste, la 1577, biserica din Bucurelti, care, dupäce a primit trupul lui Vlad, fiul lui Mihnea-Voda i nepotul


www.dacoromanica.ro

de flu al celui d'intáju ctitor, s'a chemat biserica Radu-Vodd,dupd Radu fiul lui Mihnea 1. La §färsitul veacului, MihaiViteazul fácil bisericä. nouä. de piatrd pe locul unde fusesedin vechiu Facasul de Inchinare de langd cetatea Dámbovitei,Scaunul domnesc al Bucurestilor de odinioara 2.

In cealaltd resedintA, a Thrgovistii, fácù o bisericd dom-neasch a Curtii, längh casele de locuintä pe care le clAdi,flul lui Pátrascu-cel-Bun si nepotul de fiu al lui Radu Paisie,Petru Cercel, la 1583-5e; cládirea se pdstreazä inteo de-shvarsita prefacere din veacul al XVIII-lea. Pdtrascucare muri la Rämnic, unde nu era 'inca resedinfá de episcop,dàdù acestui oras, pe la 1557, biserica Sf. Paraschive. Tre-buie sh bänuim si o bisericd episcopalä in Buzdti, desl laEpiscopia de astAzi se pomeneste numai zidirea ei de catreMatei Basarab 5.

Cämpulungul, In sfArsit, vechiul Scaun domnesc, cáphtädela vdduva lui Mircea Ciobanul, Chiajna, fiica lui PetruBares, biserica domneascd a Sf. Nicolae, azi cu totul pre-fdcutä 6, iar dela particulari bisericuta din §ubesti si o altaIn marginea tärgului, cu piatra de mormänt a unui boje-rinas dela. 1557-8 7.

Mänästirile Plumbuita 8, Aninoasa 9 i Tutana (1582) ", insfärsit, amintesc cea d'intalu pe Alexandru-Vodä, celelaltedousa pe Mihnea, care a pus la Tutana ca ispravnic pe Banul

viitorul Mihai Viteazul. Surpatele din Válcea a fost, in

1 lbid., p. 245 si urrn.2 lbid., p. 255 si urni.3 Ibid., p. 403.4 lbid., II, pp. 309-10.

lbid., I, pp. 363-4.6 ibid., II, p. 29.7 Ibid., p. 30 s't urni.

lbid., I, pp. 84-a.9 Nicolaescu, p. 285.10 Tocilescu, Raporturi, p. 80; Odobescu, in Columna lui Traian,

1873, p. 281.

CLADIRI BISERICErI ALE EPOCEI 141

www.dacoromanica.ro

forma-i d'intaiu, o ctitorie a Buzestilor 1. Si Gorgata,refacutasupt Radu Mihnea, e din aceiasi epoch 2, precum i biserica,acum ddramath cu totul, din Bucsani de care e legat nu-mele lui Badea Cluceru13, ctitor la mAnhstirea Cobiadin 1571-2g unde este si Mihai Viteazul si bisericadin Corna.lel a Vornicului Vintilä din 1596 5; In sfarsit,nfänhstirea Panaghia a lui Udrea Bbileanu 8.

Dintre boiêiii acestui timp, Buzestii ìi fac necropola lorla Chluiu ;Goletii, alt neam mare de boieri, care a datpe puternicul Ivasco si pe viteazul Albu, ii lnàltä mhuhstirealor la Vieros laugh Pitesti, In 4572-3 8; A.lbu, cdzut In lupthCu Moldovenii, e si ingropat aici, intr'un mormânt de o po-trivä cu cele domne5ti. Dobrus, Marele-Postelnic al luiMircea Ciobanul, zideste In VhIcea mhnästirea numith duphel Dobrusa 5. Stepan, Banul cel Mare al Craiovei, ocroti-torul lui Petru §cbiopul, fiul .bicisnic aI lui Mircea, are siel mândria de a-si face mhntistire i necropold ; BucovAtulcel vechiu, lucrat din acelasi material si In acelasi chip eaparaclisuI din. Cozia i alte biserici tipicer ale lui RaduPaisie, a cuprins oasele lui si ale neamului shu, care, pre-cum dovedeste numele fiului lui Stipan, Parvu, trebuieIn leghtwA cu vechii si marii Craiovesti 1°. Fath de mhnh-stirile domnesti, putine si mari, ale Moldovei strAns unitesupt mâna Domnului, Tara-Romaneasch aduce mhntistirilmulte si mici, In numhrul chrora se vhdeste puterea unei

inscriptii, I, p. 182.2 DrAghiceanu, Calauza monumentelor istorice din jud. Dambovilo,

p. 24; Inscriplii, II, p. 101, no. Lvi.3 Drkhiceanu, p. 26; Inscriptii, II, p. 273, no. xxxiii.4 DrAghiceanu, p. 29; Inscriptii, II, pp. 281-2.6 Dr5ghiceanu, p. 27.

Drag,hiceanu, p. 33. lnscriptii, II, p. 277, no. XL.7 Odobescu, Caluita, in An. Ac. Rom., seria veche, seria 1, X.8 Insoriptii, I, pp. 141-2.9 Ibid., p. 166.10 Cf. ibid., p. 213 si urm.; Sate f i meinastiri, p. 347 §i urm.; cf.

August Pessiacov, Acte §i not* istorice, Graiova, 1908, pp. 38-9.


www.dacoromanica.ro

NOUL TIPAR SLATON DIN 'RAOUL AL XVI-LEA 143

boierimi care a scdpat din puterea Domnului i iea pentrusine, supt toate raporturile, viata deosebitelor Tinuturi.

CAP. XI.

Dloul tipar slavon din a doua jumätate a veacului al XVI-lea.

Supt Alexandru Mircea i evlavioasa-i Doamnä, levantindEcaterina, care avea insä in mdndstirea catolicd dela Mu-rano längä. Venetia o soil dupd mamd, Märioara Vallarga 1,Invie i tiparul slavon pentru Tara-Romaneascd. DiaconulCoresie, un Romän, care lucrà Irish, cum se va vedea,peste munti, in Ardeal, i urmasii sal in mestesug dau,lute() slovd mai mdruntä i urda, cu randuri strambe,pentru Alexandru insusi i fiul sä.0 Mihnea, epitropisit demamd-sa, Evanghelia (1562, 1583, 1588), Sbornice de slujbela anume serbdtori (1568, 1580), o Psaltire (c. 1576; alteeditii, 1580, 1588), un Octoih, in cloud 0111 (1.574-5), si unOctoih mic (4578). Se inoià astfel seria cdrtilor de slujbä aletipäritorilor dela inceputul veacului al XV1-lea, si, numärulbisericilor fiind acum cu mult mai mare, se Idmuresc celedoud sau trei editii pe care le au unele din acesteUn timp se stie cd si o tipografie sarbeascä, a incercat sdLed_ acelasi lucru, and poate Triodul-Penticostariu, cugravuri pe lemn -luate din cärtile latine, cdruia i se atri-buie data de c. 1550 2 ; dar ea n'a avut träinicie.

Mitropolitul Varlaam 'Astoria si la 1538 si, pe la 1541 3,el serie, intituländu-se : acu mila lui Dumnezeu preasfintit

V. Contribulii la istoria Munteniei, in An. Ac. Rom., XVIII.2 Cf. 1st. lit, rel., p. 64, nota 1. Un exemplar ce cuprinde pagini

plan§e care lipsesc in cele cunoscute piuà acum, se OA in posesiunea mea.8 La 1544, se alege intAiu Hans Fuchs ; Quellen zur Geschichte der

Stadt Brass& IV, Bra§ov, 4903, p. 503. loan e reales ping. la 1545;ibid., p. 505.

www.dacoromanica.ro

Mitropolit a toatä. Ungrovlahia i prea-cinstit exarh a toaterplaiurilev, sau, in pecete, earhiepiscop al Terii-Romänesti»,Brasovenilor pentru un negustor din Thrgoviste 1.

Cdrtile dela 1545 la 1.547 sänt insä tipärite pe vremeaMitropolitului Anania, urmas al unui Simioa, unui Mihail

Ieremia 2, ctirora inca nu li se poate gäsi loc. Venise delaeparhia Buzäului, unde e pomenit In 1544 3. Tipografiizic numai apreasfintitul Mitropolit munteanD. El pare a fio rudä a lui Neagoe-Vodä, ca unul ce-si gätise si el mor-mântul la Arges, mormânt al lui chir Anania, al teriiUngrovlahieiD, care se vede si pánä astazi, färä, sä se fiintregit data mortii, läsatä in alb 4.

Aceasta s'ar mai inthri prin stiinta faptului c5. la 1556 e/aduse din Sibliu, unde murise, pe a Doamna monahia Pla-tonidaD, care pare a fi Milita Mi Neagoe 6. El apucä. siDomnia lui Mircea Ciobanul, apoi a lui Pätrascu-cel-Bunsi peri in marele mäcel de clerici i boieri poruncit deMircea intors In Scaun, la 3 Februar 4558 6. Cu el a malfost ucis un episcop, spune cronica Terii, i acesta pare afi Ieremia de Buzau, pomenit la 1550 7, - Scaunul rlm-nicean intAmpländu-se probabil a fi vacant 8.

In ti mpul scurtei Domnii a pretendentului Radu Ilias (1553)un eepiscop AtanasieD, care merge si ca sol prin Ardeal,se IntAmpind pe langh Domn 9.

Mircea Ciobanul Mea Mitropolit in '1558 pe un Simion 1° si

Bogdan, Relafille Terii-Romcinegi cu Brapvta, I, Bucure§ti, 1902,p. 307, no. ctxxxt.

2 Lesviodax, p. 398.8 Ibid., p. 440.4 In.scripf ii. I. p. 450.

Bid., p. 451, no. 42.Hurmuzaki, XI, pp. vut-tx.

7 Lesviodax, i. c.8 0 Evanghelie scrisl su0 Anania se af15. acum la Biblioteca Impe-,

Hall din Viena ; Bogdan, in An. Ac. .Rom., XI, pp. 19-21.9 Hurmuzaki, XI, pp. tu, 787-8.

Studii d doc., V, p. 629, nota 4.

144 ISTORIA. EISERICII ROMANESTI

www.dacoromanica.ro

TLIDICII MIINTENI DELA SFAR, ITUL VEAC. XVI-LEA 145

un Efrem, e pomenit la 15601. El nu still sh opreasedpe diacul meter de tipar Coresie, care treca in Ardeal custiinta, härnicia i ravna lui si intrh in slujba luteranilor,a calvinilor si a negustorilor brasoveni cu editiile sale ro-manesti, slavo-romanesti i slavone. Dupä acest Efrem, carenu va fi fost din scoala lui Neagoe, ci poate un Moldo-vean de-ai Doamnei lui Mircea, Chiajna, ba chiar vre-unGrec, din cei multi ce incunjurau pe Domn, vine acumDania B. ti gäsim In 1566, supt Petru-Vodh Schiopul 8.

Dupd Efrem urmeaza In pomelnicul Mitropoliei 4 un Mi-trofan, care e insh strdmutat din vremi ceva mai vechi.Se mai pomeneste, duph documente, la 1569 un MitropolitEftimie 6, cam in acelasi timp and Atanasie era la Buzdu 6.

Eftimie cel d'intaiu era Mitropolit si la 1568, cand Coresi-sitiphreste a doua parte a «SborniculuiD slavon, si inch la4574, când el mantuia partea intaiu din Octoih numele luie pomenit i in pisania, dela 1571-2, a mhnästirii Cobia7.

CAP. XII.

Vlädicii munteni dela sfarqitul veacului al XVI-lea.

Adevhrath Insemnätate are insb." Mitropolitul Serafim, carese iveste la 1576-88. Dese ori intrebuintat de Mihnea-Vodä

Lesviodax, p. 398.2 Nu poate fi nicio legAturà intre acest Daniil i aMitropolitul de

Severin i Ardealn, rksipsiless Il 4PMACKH, care serie judetului 'UrsaPeatrus privitor la niste oameni (de lege greceascAD din Brasov, unde

preot Nicola ; Bogdan, Doc. si regeste, p. 308, no. mxxxit.8 Hurmuzaki, XI, p. 890. V. si Lesviodax, p. 398.4 Studii §i doc., V, /. c.6 Lesviodax, p. 398.

Ibid., p. 440.7 Inscripiii, II, p. 284.

Mentiune la silssitul Psaltirii slavone din 7085, Bianu i Hodos,I, p. 88.

www.dacoromanica.ro


In solli prin Ardeal, el nu pdstrd, se pare, ch.* arhipdsto-reasca si In scurta Domnie a lui Petru Cercel Astfel s'arldmuri inscriptia, din Intamplare pdstratd, a bisericutei BuneiVestiri dela Snagov, In care se spune ea acest Ideas a fostfácut de Serafim Mitropolitul, nu fostul Mitropolit,ecatunci cand a fost alungat din Scaurn, dar se add.ogd cu odeosebith pietate numele Domnilor ce stdpaniau la 1588, InTara-Româneascd, Mihnea-Vodd asi maica-sa Doamna Eca-terinaD, iar In Moldova, Petru-Vocla. Niciodath un Domnmoldovenesc nu se aflä. pomenit aldturi de cel muntean,Inteo inscriptie din Tara-Romaneascd, si aceastä imbinarea celor cloud nume domnesti In pisania Mitropolitului Se-rafim, iardsi Mitropolit dupd aalungarea din ScaunD, ardovedl sentimentele de iubire deosebitd pe care el lehränia, nu numai fald de Mihnea si de mamd-sa, ci i faAd denepotul de vdr si statornicul aliat al acestuia 2. La Snagova si fost Ingropat, de altminterea Serafim, inainte de a seisprdvi, cum se stie la 1591, Domnia lui Mihnea, poatela 4590, cum a cetit cineva inainte de stricarea mal departea pietrei 3.

Serafim erà un cleric invdtat, care a putut dà unuia dinpreotii cArturari dela Brasov, Mihai fiul lui Dobre, cunos-cator de carte sarbeascd, acel Tâle slavonesc de Evangheliedin care s'a fdcut apoi Cazania româneasch, tiphritd acolola 45814. Supt el s'a scris frumos Evanghelia slavond, cuchipurile lui Alexaniru i lui Mihnea, care a trecut apoiIn Moldova si a fost ddruitd la 1605 de Ieremia Movild cti-toriei sale Sucevita5.

in margenea Bucurestilor, pe aceiasi vreme, la 1587,Dan

V. Hurmuzaki, XI, pp. 819, 824, 830, 832.2 Inscrip(ii, I, p. 156.8 Ibid., p. 161, no. 331.4 Ist. lit. rel., p. 91 si urm.6 Melchisedec, in An. Ac. Rom., VII, pp. 255-6 si Rev. p. ist., arch.

f i filologie, vol. II, pp. 48-9.

www.dacoromanica.ro

VLÀDICII MUNTENI DELA SFARITUL YEAC. XVI-LEA 147

Logofdtul incepù o mdndstire pe care o isprävl numainepoatd-sa Visana, ffica lui Marcu Armasul sau Märmtli,.dupd care si manästirea se zice a Märcutäi sau Mdrcuta 1.

Cine a fost Mitropolitul lui Petru Cercel nu putem st1;Domnul cel nou erd incunjurat de favoriti apuseni i s'arfi crezut cd el va ocrot1 catolicismul, cu atat mai mult, cu catinainte de dansul fdcuse inceputul Alexandru, tatdllui Mihnea,care trimese la Roma un (calen, frumos cusut pe brocard.de argint, iar, dupd acesta, Mihnea chiar inthrise privile-giile bisericii catolice din Targoviste2. Dar Cercel se do-fvedl un iubitor al ortodoxiei, cum se si cuvenia pentru fiulainui fost egunien i pentru nepotul de fiu al lui Radu-cel-Mare. L-am vdzut fäcandu-si bisericä in Targoviste, addu-gind pe aceia din S, cheii Brasovului ; un invdta.t episcopgrec, Maxim de Cerigo, i-a inchinat o carte de luptd im-potriva catolicismului, despre purcederea Sf. Duh.

Singur pomelnicul si Lesviodax 3 pomenesc pe Mitropo-Jitul Mihail I-iu, pe la 1586.

Stim însä numele celor cari ají pdstorit la Targovistede la 1590, dupä Mihail ce! d'intaiu Nichifor, pomenit la45904, si Mihail cel de-al doilea. in clipa grea a inclestdriiJui Mihai Viteazul cu Turcii, la '17 August 1595, Meyâzile dupä biruinta româneascd dela Cälugdreni asupra Ma-relui-Vizir Sinan, gäsim pe acest Mihail al II-lea pomenitca Mitropolit 5.

El si cu ceilalti doi episcopi ° negociazä dezastrosul tratat

Inscriptii, I, pp. 83-4.2 Studii f i doc., MI, p. xi.; Iorga, Doc. geografice, din Buletinul geo-

gratic, 4899, p. 15.3 P. 399.4 Lesviodax, 1. c.-5 Melchisedec, in An. Ac. Rom., III, p. 28.

Hurmuzaki, XII, pp. 50, 52-3, 205.

www.dacoromanica.ro

148 'STOMA BISERICII ROMANESTI.

cu Ardealul, In Main precedent, si tot el iea parte atunci, inAugust 1595, la sinodul din lasi impotriva catolicismuluinavälitor.

CAP. XIII

Noile legaturi ale Bisericii muntene cu Patriarchia dinConstantinopol supt Mihai Viteazul. Starea

episcopiilor sufragane.

Inca pe la 1580 vicariul patriarhal Nichifor Parhasios treatprin Tara-Romaneasc5. si Moldova 1, pentru a strange bani§i, iaräi, pentru a se asigura de supunerea caltre Patriarebie-a terilor noastre si a celor rusesti. Venl apoi, la 1586, insusiPatriarhul constantinopolitan, Ieremia,, abia intors In Scrum,La Curtea lui Mihnea-Voda si a lui Petru Schiopul, Ecu-menicul fil primit cu cele mai mari semne de cinstO.Aceastä calkorie a adus apoi la 1589, cand Ieremiaafla Intors In Constantinopol, ridicarea la treapta patriar-halä, pentru RuO, a Mitropolitului de Moscova, kv. Pentrunoi vizita lui Ieremia a insemnat Insh numg Intarirea vechiflegaturi ierarhice, slabitä si amenintata In timpurile dirturma 3.

Sà." amintim MBA cà Biserica din Ipec träià Inca, stPatriarhii din Ohrida, ai ecBulgariei, Serbiei, Macedoniéi,.Albaniei, Moldovei i Ungrovlahieb, un G-avriil din 1586-7,un Atanasie Risèa, care nu-si mai zice deck earbi-episcop al Primei Iustiniane, patriarh al Bulgariei, Serbid§i Albanieh, incepusera a cala."torl pentru aceleasi motive-

ca i rivalii lor constantinopolitani 4.

Hurmuzaki, XI, pp. 415-6.2 Ieroteiu de Monembasia, Bc6Mov lotopcx6y, la aceasa datà.3 Iorga, 1Vichif or dasccilul,la An. Ac. Rom., XXVII.4 ibid.

www.dacoromanica.ro

NOILE LEGiTURI ALE BISERICII MIINTENE 149

De pe urma calatoriei lui Ieremia rdmase pentru noi nu-rnirea in 1592 a lui Nichifor ca aexarh) pentru partilenoastre, pe care, cum se va ved* le amenintà si nouapropaganda catolid. El veril, odatä. cu Turcii lui Sinan, la1595, si trecù prin Bucuresti, prin Targoviste. Uneltirilelui, care erau socotite mai mult politice decat religioase,urmarä si in Moldova, pana ce, la urmd, Polonii, suzeraniai acestei ten, 11 aminora In temnita de unde nu mai ies1pand la moarte 1.

La moartea Mitropolitului Mihail, Mihai-Voda crezii eh ebine pentru politica lui, care urmaria stra.ngerea popoarelorcrestine din Balcani imprejurul steagului san de rascoala,sä intre'n legaturd cu Patriarhia de Constantinopol. Stim, apoi,cd mai tarziu el tima. pe Janga' dânsul pe Dionisie Rail, dinteomare familie greceascd, Mitropolit pribeag de Tarnova. DelaConstantinopol a venit deci intarirea noului archipastor alterii, care lud locul lui Mihail : Eftimie, pe care-1 gdsim apoiIn fruntea sfetnicilor Viteazului 2. Mihai-Vodä serià vicariuluipatriarhal, care era vestitul Meletie Pigas, pe care-1 intrebuintasi ca mijlocitor al san In cele politice pe lang5. Turci,cereà dela dânsul o Evanghelie greceascd si un Nomocanon,o carte de legi Impäräteascä., poate ca gandul, indeplinitnumai de urmasii s'al, de a da terii o Pravild, Intregitoarea obiceiului pämântului 3.

Strangerea legdturilor cu Constantinopolul se explica., dealminterea, i altfel. Asupra terilor noastre de pe la 4560hainte se intinde, tot mai puternicá, Inraurirea Cantacu-zinului Mihai, zis Saitanoglu sau afecioruI Dracului) (-1- 1576).4Mare negustor) al Sultanului, avand sarcina sa-i aducablänuri,(1dinti de peste), etc., din Moscovia ; arendator alaalinelor dela Anchial, unde-si avea si un adevdrat castel,

Ibid. V. §i mai departe.Melehisedee, 1. C.kid.

www.dacoromanica.ro


estAlp al Grecilon, el luase pe una din fetele lui MirceaCiobanul si ale Chiajnei, Maria (la 1566), care Insd, nu voi8.1-1 urrneze la Constantinopol 1 El numia si scoted, dupd,voie, pe Domni si pe Patriarhi, i lui ii datorl deci Ieremianumirea sa la 1572 ".

E usor de inteles astfel cum Tara-Româneasch s'a feritde relatia ierarhicd fatd de Patriarhia din Ipec, inoità prinvointa atotputernicului Mare-Vizir Mohammed Socoli, pentrupatriarhii Macarie, insusi fratele Vizirului, si Antonie 3, si aprimit umbrirea sitpt aripile noului Patriarh constantinopo-litan. Se intelege si de ce nici nepotul lui Socoli, numitIn 1575 Patriarh de Ohrida 4, n'a putut cAstigd I3iseric,a.munteand. Dar Macarie de 'pee crested preoti pentru Ro-mânii din §,cheii Brasovului, ca popa Mihai ; el numid episcopiudeleni, ca popal Eftimie din 1572 5 si «popa D Cristofordin 1574, si Ideeà poate din Daniil, pe aceiasi vreme (1577-8),un episcop (cseverinean i ardeleana, titlu anume aflatpentru a pune in atArnare de Ipec, prin amintirea Seve-rinului, pe noul VIddich 5. Patriarhul de Ipec aved, de al-minterea, i Vidinul 7, si pe la 1580 Turcii cdutau sä. smulghTerii-Romdnesti iTinutul de langb. Cetatea Severinului, pecare o ocupaserd de mult 8.

La 1590 erà episcop de Minnie Efrem, care venise dupdMihail, cAnd acesta trecù la Mitropolie °. Un Eftimie fusese

Cf. Contribulii la istoria Munteniei, in An. Ac. Rom., XVIII, pp.46-8 q't Hurmuzaki, XI, p. VI.

2 lb id8 V. mai ales Jiredek, Der Gross-Vesier Mehmed Sokolovié und die

serbischen Patriarchen Makarij und Antonij, in Archly far slavischePhilologie, XI ; cf. Sate fi preo(i in Ardeal, Bucure§ti, 1902, p. 25, nota 4.

4 Jiredek, in Dyz. Zeitschrift, XHI, pp. 25-6.5 Sate fi preoti, p. 25; ?tefan-cel-Mare Miltai Viteazul ca inte-

meietori, etc., p. 31, no. xtv.6 Bogdan, Documente fi re geste, p. 308, n-1 27.7 Jiredek, In Byz. Zeitschrift, l. c.

Hurmuzaki, XI, pp. 743-8, no. Lxxvitt.Les viodax, p. 432; Studii fi doc., V, p. 433, nota 1.

www.dacoromanica.ro

NOILE LEGATORI ALE BISERICII MUNTENE 151

Inaintea lui Mihail insusi, si el a fdcut in margenea Râm-nicului biserica Oltenilor : pe acest Eftimie trebuie sd-1punem i inainte de Paisie dela 1535, ba chiar inainteapredecesorului acestuia, Leontiel, si anume In timpurile dedupd moartea lui Neagoe, cand unii luptätori pentru Domnie,un aBratul Voevod», un aBogdan Voevod si mama saAnca p sd nu fie boierul Bogdan, care sä fi avutdrepturile sale din nastere printeo mama de origind mun-teand ? , se insemnaserd prin danii, indatd dupá Neagoeinsusi, In fruntea ctitorilor Episcopiei 2.

VIddica Mihail, care dädii bisericii Sf. Nicolae dela 01-teni satul cu acelasi nume si satul Bujorenilor, si care atrase

alte danii din partea boierilor vecini, Drdgoiesti i Zdtreni,trebuie sd fie privit insd ca adevdratul Intemeietor al epis-copiei Ramnicului, care fù asezatä., nu in orasul insusi,cu biserica lui Pdtrascu-cel-Bun, ci in aceastd mändstirea Oltenilor, unde er5. egumen Teodosie 3.

Mihail ajunse episcop supt Mihnea-Vodä, In a doua DomnieIntdrirea-i veni dela Constantinopol 4. Dupd 20 Mart 1594

el ar fi avut ca urmas pe acel Teofil, tot Romän de nas-tere, care e deosebit de alt Teofil de Rämnic, menitajungb. Mitropolit, si care a fost deocamdatd unul din cti-torii literaturii romAnesti incepdtoare 5.

Dupd un Ieremia din 1550, dupd un Atanasie din 1570,Buzdul cdp5.t5. in 4587 ca episcop pe Luca, Grec de nastere,din Cipru, si el un viitor Mitropolit, care a ridicat insemnd-

Istoricul eparhiei Ramnicului, Bucuresti, 1906, p. 21 si urm. Alttepiscopi cari nu se pot asezA cronologic ratAcesc prin pomelnice; lia-ron, Ioasaf. Iosif I-iu, Prohor, doi Grigorie, Saya, Onufrie, Daniil,Luca ; ibid., p. 20.

2 Istorieul eparhiei Rdmnicului, p. 244.8 lbid., p.332. Pentru un episcop Daniil, v. revista Floarea darurilor,

I, p. 260..Tstorieul eparhiei, p. 23 i urni.

6 lbid., p. 31.

www.dacoromanica.ro


tate Scaunului buzoian prin cultura, sfintenia si autori-tatea sa 1

Altfel amândouä episcopiile erau statornice si ocupatede pdstori vrednici. Vechile legaturi cu Constantinopolulfuseserd din nou Inodate. Ardealul, despArtit un timp, cumcum vom vedd. In alt capitol, prin propaganda luteranäcalvinä, sé alipià la ierarhia româneasca din principatulmuntean prin earhimitropolitul» G-henadie, stApAn pestetoti V1Midi i popib) din tara. Supt disciplina constanti-nopolitan5. si In sensul culturii noud românesti, care str5.-bdtuse i in Biserick se dezvoltà acum Biserica Terii-Ro-mânesti. Noua erà slavonk lnceputa prin lntemeiarea Bis-tritei, Incetase deci In locul ei de obârsie.

Sä vedem acum lnrAurirea pe care ea a avut-o asupraMoldovei lui Petru Rares si a Domnilor urm5.tori pänd spresfArsitul veacului, lnainte de a trece la miscarea de Infratirehare legea crestinä i graiul nostru, cuprinzand In el su-fletul national.

Lesviodax, p. 440; Manuscripte din biblioteci stream, II, din An.Ac. Rom., XXI, p. 13.

www.dacoromanica.ro

PARTEA a VI-a.. }

CURENTUL NOU SLAVON IN MOLDOVA.

www.dacoromanica.ro

CAP. 1.

Macarie episcopul de Roman.

Petru Rares, energicul si ambitiosul Domn al Moldovei,care mdritä de cloud ori o fatd a sa, sau pe cloud dintreDomnite, cu Domni munteni din aceastd vreme i stdpanlastfel viata politicd a Principatului vecin, nu era un cdrturarInainte de a luà. Scaunul de stäpanire si n'a putut cdpätanici pe urind invätätura care-i lipsia. Sotia luiMaria, moarta la 28 Iunie 45291, nu aved mai multh stiintAdeck aceia de care se puteau impärtäsi pe atunci sotiileDomnilor i boierilor. Altfel a fost lush chid, la o dath ce nuse poate botärä bine, dar care nu poate fi mult posterioardaceleia la care Maria si-a Incheiat zilele, Petru a luat inchgtorie pe Elena, zisa In documente i Ecaterina, fiicalut loan Despotul. E adevdrat cä i sotia lui Stefan-cel-Tänär,lnaintasul lui Rares, fuseSe de neam sArbesc, fiica lui Neagoe

Stana, care s'a fäcut apoi cdlugtiritd, ludnd numelede Sofronia 2 i sotia lui Bogdan, dar nu mama luiStefan-cel-Tanär 3, fusese o Domnith munteand, Ruxandra,iiica lui Milmea-cel-Räu ; dar stdpanirea lui Stefan a fostprea scurtd, dupä aceastd nuntd din 4526, pentru ca In-

Melchisedee, in Rev. pentru ist., arh. fi filologie, I, pp. 254-5Kozak, p. 91 , _ atna, p. 36.

Inscriptii, I, p. 147.8 El e fiul altei Stane, rte la 4518 i ingropate la Radluti ;

Kozak, p. 110.

www.dacoromanica.ro


rudirea Cu neamul domnesc ocrotitor de culturd slavondEd-si fi dat resultatele sale firesti.

Numai cu Doamna Elena incepe, aläturi Cu ridicarea siimpodobirea bisericilor i mändstirilor, si un nou lucru decdrturdrie. In Macarie, pe care nu trebuie credem insd unucenic ale celuilalt Macarie, Muntenegreanul, ajuns Mitro-polit muntean, Doamna i sotul ei, sfdtuit de dansa, gäsirdumul potrivit pentru a sdvarsi marea prefacere cultural&

Macarie acesta, crescut de Mitropolitul Teoctist al III-lea,asezat intaia ca egumen la Neamt, unde se mai 'Astral-I

traditii de cärturdrie slavond, unde, la 1528, se astrucailuasele lui Teoctist 1 i unde, in sfarsit,atlase addpostul rie mazilMitropolitul Grigorie, care trdi i pand la 15792. Supt dan-sul s'a primit, prin 1523, tipicul lavrei Sf. Saya din Ieru-

scris in Putna, dupd porunca lui Teoctist Mitropo-politul de mana chiar a arhimandritului si egumen Siluan 3.Din aceiasi vreme trebuie sd fie si Sbornicul de cântäri bise-ricesti la deosebitele rosturi ale Curtii Despotilor 4.

Ajuns episcop la Roman, la 23 April 1531 5, In locul luiDorofteiu, care se duse la mAnästire, trdind acolo inch'multd vreme, pdnd prin 1548 6, Macarie a päistorit pandsfarsitul Domniei ocrotitorului säu Petru-Vodd, rdmaindInd in Scaun i supt acel fiu al lui Rares, Dias, cdruia,dupd turcire, era sá i se zicd : (Mahmet», si supt frateleacestuia, Stefan, care, pentru a dovedi ortodwde nepdtatd,a prigonit grozav pe Armeni, chinuind si pe unii din preotiilor 7. Din 1550 e insemnarea la usa de intrare a bisericii

Bogdan, Cron. mold., p. 154. Ave& 60 de ani. Nu e bunä soco-teala de 19 ani §.1 8 luni a pAstoriei lui pe care o face Macarie ; v. p. 105.

2 Ist, lit, rel., p. 45, nota 3.3 Melchisedec, in Rev. p. ist., arch. fi fil., an. II, p. 131.4 Mid., pp. 142-3.5 Bogdan, Cron. mold., p. 156.

Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 65.7 Bogdan, Cron. mold., p. 95, nota 1; Gr. Buicliu, Mina din Tocat

(din (Cony. Lit.)); Dan, Die Verfolgung der Armenier im Jahre 1551,Cernauti, 4894 (din aBukowinaer Posta).

www.dacoromanica.ro

MACARIE EPISCOP DE ROMAN 457

episcopale, care suferl prin el a doua prefacere, dela 1541-2inainte ; Macarie a redactat-o cu un lux de fraze neobisnuit,vrednic de cultura pe care o chphtase si o reprezintà maimult decAt oricare. altul. Si acolo ca si la biserica dinTargu-Frumos a lui Petra Rares, ingrijith In clhdirea eide Petru Vartic, numele lui Ilias-Voda e inlAturat prinbhtaia cu ciocanul 1, precum e sters si In pomelnicul delaBistrita B.

De alminterea Bias scosese la 1550 pe Macarie dinphstorie, puind in loc, dupä sfatul boierulul Nuor, pe unfost episcop Mitrofan3, care trece apoi la Rhdhuti, suptStefan. Rares.

Duph stilul acestei inscriptii dela Roman si cu mult timplnainte de a se descoperl opera literarh Ihsath de Macarie,un cunoscbtor, episcopul Melchisedec, 11 declara, pretuindainaltele lui priviri biblice, aun teolog consumab, un clericCu addschlieD, si nu cu obisnuita arutinb 4. Pana la dar-situl vietii lui Invätatul episcop stdtù in Scaunul shu. Sestinse, de sigur foarte bästran, In Septembre 15583, si fitingropat In ctitoria sa dela RAs9a, frumoash mänhstire instilul moldovenesc clasic, pe phretii &Arda se mai vhd chi-purile lui Petru Rares, lui Ilie, lui Stefan si Constantin,ale Doamnei Elena si Domnitei Ruxandra (deci Chiajnarsotia Jui Mircea Ciobanul, ar fi fata celei d'intäiu Doamne,Maria). Nici inscriptia de mormânt a lui Macarie nu sephstreazä, si In locul ei ghsim piatra mamei lui AlexandruLhpusneanu, Anastasia, pe care fiul ei o numeste, färä drept,Doamnd 6.

Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 183; Inscriplii, II, P. 291.2 Bogdan, l. c., p. 70, nota 4.3 lb ici., p. 466; Wickenhauser, Radautz, pp. 14-5; Arch. ist., I i, p,

125: e pomenit Mitrofan la 5 Iunie 1551.4 Loc. cit., pp. 485-6.5 Ureche, p. 210; cf. Ist, lit. rom. in secolul al XVIll-lea, II, p. 540P

§i urm.Inscriplii, I, p. 54; cf. Cron. mold., p. 470.

www.dacoromanica.ro

Macarie fii lndemnat a scrie o cronicä bogatd de &areDomnul sdu cel d'intdiu si mai iubit si de cdtre ctitorulnästirii Humorului, Logoratul-cel-Mare Teodor (1530-5), Incare s'ar puted veded fratele lui Petru-Vodd, acel care erò.la '1538 In Hotin ca parcAlab trecätor i fù primit de Po-loni In tara lor, färä sä mai poatd apud. Domnia a douaa fratelui sdu, cdci murl la 15391. &A pe atunci Inca egumende Neamt, i, aducându-si aminte de toate epitetele de laudäale istoriografiei bizantino-slave dela Curtea Imphratilor siTarilor, ieremonahul Macarie, (eel din urnaä dintre chlu-Orb, lmbracä. In acest strdlucit vesmänt de retoricd, Impru-mutatä mai ales dela vestitul autor de cronograf bizantinConstantin Manase, faptele celor doi d'intäiu urmasi ailui Rares bdtranul, isprävindu-si lucrul numai in Mart 1542.

CAP. II.

Ucenici ai lui Macarie.

colar al lui Teoctist i repcezintant al noii scoli deslavonie, Macarie a avut o sumä de ucenici, ca unul ce s'alnvrednicit a i se zice : adascAl al Moldoveb 2. Din rdndullor s'a ales Anastasie, care i-a urmat In episcopia Roma-nului, pdstorind pänd. la 1572, cAnd ajunse, pentru o clipd,Mitropolit 3. i acela ce urmä In Mitropolia teriiG-rigorie, care gresise fatd." de Domnie sfintind pe loan-Vodd Despot, luteranul, fostul episcop de Rhdäuti Teofan,gust. la 22 Septembre 1564, de Alexandru-Vodd. Ldpus-neanu, care se Intorsese 1n Scaun, erà aucenicul lui Ma-

1 Cf. Bogdan, Cronicele moldovenegi,NI, pp. 642-3; Hurmuzaki, Supt. Il 1, p.

2 Bogdan, Cron. mold., p. 71.3 Creche, p. 210; Melchisedec, in An.

p. 71, nota 3; Studii qi doc.111.

Ac. Rom., VII, p. 237.

158 ISTORIA BISERICII ROM/Mg'

www.dacoromanica.ro

carie111. Poate din aceiasi scoala sa fi esit colegul, mai nou,al lui Macarie, episcopul de Radauti Teodosie, pomenit o!Augura data', la 2 Mart 1.5482.

De curentul de nona carte slavona se tine si VlädicaGheorghie de Roman, ars de Ion-Voda cel Cumpfit supt In-vinuire de sodomie 3 - caz unic In istoria Moldovei, Domniinelndraznind a se atinge de vre-un arhiereu i intrebuintandt'ata de ei cel mult pedeapsa maziliei4. loan a izgonit, dealtfel, si pe Teofan, care trebui sä fuga peste munti, deunde-1 cerea lnapoi Vodä, la 24 Maiu 1572 sau chiar 1573,aratand cà i-au fugit, «furandu-i multi zloti si alti«un &Lugar anume Tofan, care a fost Mitropolit, i altitrei printre cari poate acel Molodet care a fostpe urma ars 5.

Eftimie, urmasul la Radauti al lui Gheorghie (t 1558),acesta din urmä un cirac al Mitropolitului cu acest nume,

face parte din aceastä generatie de Vladici cu stiinta deslavoneste 6.

intre ucenicii lui Macarie au fost i de aceia cari auramas toga viata lor In cercul Indatoririlor grele ale ca-lugdriei ravnitoare. La Rasca, fundatia sa, el puse ca Intaiuegumen, anacealnic i starep., pe Silvan, care se numl Inschimnicie Sinodie. Un Ghervasie si un Gherman, crescutide dânsul, ii fac piatra de mormânt, insemnAnd pe dama,Cu acel avant retoric pe care Macarie-I introdusese In re-dactia slavond, ca asutletul lui se veseleste In mânile lui

Ureche, p. 221.2 Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 179-80.e Ureche, pp. 224-5.4 Ca fatA de Macarie §i de Grigorie Mitropolitul.

Ureche, t. c. Rezumatul scrisorii slavone§ti a lui Ioan, in Doc.Bistrifei, II, p. 115, no. xvn ; intreagA in Nicolaescu, o. c., p. 197.

e V. asupra lui, care e pomenit la 4552, 4559, 1561, Wickenhauser,Radautz, p. 15. Pe vremea-i s'a fAcut pridvorul bisericii din RAdluti.Cf. Iorga, O alegere de episcopt moldoveni (din Reivafu/ pe 1907).

UCENICII LUI MACARIE 159

www.dacoromanica.ro


Dumnezeu in toatä. vremea% Ghervasie muri Inaintea luiGherman, si acesta-i pune, la 1601, o piatrA de pomenire.

Lui Ghedeon, ridicat ca episcop de Rddauti din mijlocutOrintilor dela IlAsca, unde erà egumen la 1578 1 el Os-toreste in 1587-91 i se aminteste numele de trei ucenictai lui, ieromonahii Veniamin i Ilarion i càlugarul Dosofteiu.Tonul de cálduroasâ iubire, de credincioasä recunostintadin aceste epitafuri e cu totul neobisnuit i ne face sä bá-nuim oarecare indreptari in viata cAlugAreascá., pornite delainvätatul VIddich de Roman 2. Cu mAndrie se spune si deMitropolitul Teofan, pe piatra ce a pus-o la pridvorul Mi-tropoliei din Suceava, pridvor inältat de clansul, dar dupldánsul s'a mântuit reparatia acestei Mitropolii a Sf.Gheorghe, facutä de Bogdan-Vodd si de S, teränità cd ede loe din lhcasul Retscei a.

CAP. III.

Cronicarii Isaia de Radauti i Eftimie de Neamt.

Cánd Vodd LApusneanu fácil mänástirea cea nou5.Slatinei, el asez5. In ea ca egumen Intáiu pe eIacov ce secherna si Molodet1 4; e acel Molodet care a perit pe rug,pentru a i se luà bogätiile, ale lui si ale mantistirii,marea prigonire a lntregii Biserici moldovenesti de cdtreshlbatecul viteaz Ioan cel Cumpla 2. Intre cAlugarii lui eràsi un Isaia, copist cu hArnicie i pricepere, care ni-a Os-trat cronica putneanä in forma prescurtaa, puind-o In le-gAturà cu encomiile lui Macarie si ale urmasului shu, despre

1 Cron. Rom., I, pp. 214-5.2 Inscriplii, I, p. 52 si urm.8 Kozak, p. 135 i urm.4 Bogdan, Cron. mold., p. 171.6 V. mai sus p. 159, §i Bogdan, l. c., p. 283.

www.dacoromanica.ro

CRONICARII ISAIA DE RiDiIITI I EFTIMIE DE NEAMT 161

care se va vorbl Indatd. Isaia copiè, inainte de 1561, si uncronograf pänd la 1425, o cronicd bulgdreascd, una sär-beasch, pe aceleasi foi dintr'un sbornic de cuprins teologic 1,scris de Roman diacul dela Baia.

Bun cunoscdtor de slavoneste, Isaia fù fd,cut episcop deRddduti, catdvA vreme dupd copiarea prin 1560 a acestorpagini de cronicd 2 El a fost trimes de Ioan-Vodd ce!Cumplit, care n'aveù fata de acest apoph» aceiasi ura,hriinitd prin setea de avutiile clerului, pe care o aveà fathde ceilalti, In Rusia Tarului, pentru a cercetà ce s'a pe-trecut acolo cu sotia Voevodului i ca fiul acestuia, I6etru 3.A lndeplinit si o solie in Polonia. Cu toate cà fusesede mult amestecat in rosturile unui Domn care se rasculalmpotriva Turcilor i perl rupt de chmile, Isaia fù pästratJa Radduti si de urmasul lui Ioan-Voda, Petru chiopul,fire bländb., care stià sä uite i sä ierte, si GM evlavios, careaveà respectul cuvenit fatA de arhierei. Numai la 1580pdrdsi el Scaunul de RAdduti ca sd se consacre vietiischivnicesti, In care mud Inteun tärziu numai, la o datàce nu se poate hotdr14, fiind ingropat poate tot In bisericaepiscopald de acolo, reparatd i addagitd cu. pridvor, suptInaintasul sb.u, Eftimie, de Alexandru-Vodä Ldpusneanu 5.

Un mai vechiu ucenic al Macarie a fost Eftimie, carestAte5. In fruntea mdndstirii Neamtului la inceputul Dom-niei Ldpusneanului, In 1553, Decembre. indatd dupd aceastael &LAM dela cruntul Voevod, care nu sdvarsid numai pd-cate pe pdmänt, ci se gändià si ce ar face ca ele sd i seierte In ceruri, sarcina de a serie viata i isprdvile lui caale unui abine cinstitor si de Hristos ctitor de

Bogdan, l. c., pp. 11, 143 i urm.2 Cf. ht. lit. rom., II, pp. 543-4.3 IIurmuzaki, II, pp. 700-1.4 Wickenhauser, Radautz, P. 46; Hasdeu, loan-Vodci-cel-cumplit,

passim ; Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 240-1; Arch. ist., I, p. 27.5 Kozak, pp. 99-100.

www.dacoromanica.ro

162 ISTORIA BISERICII ROBIANESTI

sfinte läcasuri. cAlexandru-Vodà cel Nola isi cApätä astfelcronica sa, in acelasi stil aproape in care Petru Rares fu-sese läudat pentru toate isprävile sale de Vlädica Macarie.

Eftimie ar fi ajuns si el in randul episcopilor Moldovei, cará.'splatä petru mestesugitul panegiric fäcut de dânsul, dad.,fire neastämpäratä, n'ar fi gäsit cu cale sä sprijine pe unpretendent räshrit in coltul de munte de läng6 mändstireasa, pe «Sava)5 sau Stefan-Vodd-cel-Tänär, care se MA cuoamenii domnesti chiar längd zidurile Cetätii Neamtului i fabiruit 1, In Iulie 1.566, Eftimie trebui sä fugd In Ardeal 2,unde ajunse episcop al Romä.nilor cari se aflau, cum se vaardtà mai departe, lute() mare crizä religioasti. In Moldovael pare sä se mai fi tutors odatä.

Cu Teofan, cu Eftimie de Neamt, cu Isaia se mäntuiecurentul nou slavon in Moldova. Alte inräuriri si alte nevoidädurä. dupa 1580 altä. infMisare Bisericii din principatulmoldovenesc.

1 Ureche, p. 221.; Hurmuzaki, XI, p. 586, no. iv.2 Hurmuzaki, XI, p. 589.

www.dacoromanica.ro

CARTEA a Ta

EPOCA SLAVO-ROMANEASCA.

Ce7D

PARTEA I-a.

TIPARITURILE ROMANESTI ALE LUI CORES!.

OEA D'INTAIU BISERICA

REFORMATA A ROMANILOR DE PESTE MUNTI.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Catehismul din Sibiiu.

Cu 6.1\4 timp inainte de jumätatea veaculd al XVI-lea,Sasii din Ardeal, cu cari tenle noastre stäteau In necon-tenite i stränse leghturi cari aveau supt ascultarea lor,acasä, o sumä de säteni români, urmarä cuvântului c5.1-duros al studentilor intorsi din Germania si trecurä, Ianoua lege reformatä a lui Martin Luther. Bibliile germaneIncepurä sä circule si aici, iar pentru famurirea credincio-silor se impärtia Catehismul Reformei.

La 1544, cu un an inainte de primirea Confesiei delaAugsburg, crezul dogmatic al luteranismului, de adunareageneralà din Sighisoara a (Universitätiil säsesti, SibiiulhotArl sà deà. un Catehism din cele nouä In graiul romä-nesc al satelor supuse cArmuirii sale, In jurul Amlasului si al

Tälmäcitorul trebuie sá fi fost vre unul din preotii.acestor sate ; grija tiparului, care se Mcù de sigur cu teas-eurile lui Honterus din Brasov, imprumutändu-se litera dinTara-Româneasch, unde tipäriturile Incetaserd, o avii unzugrav Filip, Philipp Maler, care cunosteà principatul mun-lean in care fusese de mai multe ori ca sol al orasului

Catehismul din Sibiu, redactat late° limb5. bunisoarh,zu toate cä Inräurirea originalului se simte une ori scris

1 CE Bianu i Hodoq, Bibl. Rom., I, pp. 21-3; Hurmuzaki, XI, p.865: Sate fi preoti, p. 20; 1st, lit, rel., p. 64 i urm.

www.dacoromanica.ro

Cu o ortografie simpld, a fost rdspandit, de sigur, In toate.satele din Tinuturile cethtilor sasesti. Exemplare se vor filmpärtit si la Brasov, unde Sfatul hotdr1 numai la 1559'ca biserica romaneascä. a S. Nicolae din Schei sä fie ere-formatd», impuindu-se credinciosilor ei sh Invete Catehis-mul din 15441.

Dar Sasii nu aveau la inddmana lor i Guvernul terii,care, catolic un timp, se aplech dela o vreme spre cal-vinism, and medicul italian Blandrata ajunse favoritul

inspiratorul Craiului loan Sigismund. Alai tarziu, cardasupra Romanilor de peste munti se abrttù avântul co-tropitor al calvinismului unguresc, Catehismul luterana putut fi nimicit In voie de Romani chiar, cari, in marealor majoritate, tineau tot la leg,ea lor cea veche si se cu-tremurau de fried pentru sufletul lor lnaintea chrticeleirdspanditoare de crezuri. Cipariu, harnicul cerceator alvechii limbi românesti, a mai apucat sa vadd acest Catehism,cidruia i se zicea : aintrebare crestineascb, dar noi 11 cu-nontem numai dupd manuscriptul In care e copiat de unpreot din cei d'intaiu ani ai veacului al XVIl-lea 2.

CAP. II.

Planuri de tipar romanesc In Moldova supt Despot.

Doi ani dupä areforrnarea) cu de-a sila a pasnicilor cd-rausi scheieni, cari nu vor fi tinut minte asa ds multdvreme rdspunsurile revolutionare din Catehisinul cel nou,.venia ln Brasov ca vechiu si bun luteran, prieten al du-

Acesta este sensul propozitiei, adesea citatA i discutaa, din cronicalatinA a Braqovului Quellen, IV, p. 80: «1559, die 42 Martii, Iohannes.Bencknerus, iudex coronensis, cum reliquis senatoribus, ref ormavitValachorum ecciesiam et praecepta catecheseos discenda illis pro-

_POSUite.

2 Hasdeu, Cuvente den bdtreini, II, p. 99 gi urm.

166 ISTORIA ifiSERICH ROMANESTI

www.dacoromanica.ro

PLANURI DE TIPAR ROMINESC SUPT DESPOT 167

celui Prusiei si al reprezintantilor noului curent religiosIn Polonia, un tank Grec, iste i limbut, avand planurimari i incredere in steaua sa, Iacov, care se zicea Despotde Paros si pomenia profesia de teologie pe care a facut-oIn Academia din Rostock. Peste catevà luni, dupä usoarabiruinta dela Verbia, el era Domn al Moldovei, in putereacoborarii sale din Despotli... Serbiei toate Despotatele seamestecau, cum se vede, in aceasta minte sireath si nasco-citoare luand locul evlaviosului ucigas de boieri, Ale-xandru Lapusneanu.

Despot, care Mtn bani de argint din policandrul Sla-tinei lui Lapusneanu , nu se atinse de credinta Romani-lor, stiind cat de primejdios poate fi acest joc ; supusii salIl fázura luand parte dupá datinrt la serbarea Bobotezei pecare Apusenii din preajma lui o declarau o ebatjocurd) sio eprofanare» 1; la Roman, in April 1562, el merse intaiula Episcopie, de saruta Evanghelia 2, dei se lacomi mainfult deck °data la averea bisericilor, topind odoarele demetal pretios. Dar se hotara sa creformeze bisericile cato-lice) care se aflau in tard, la Suceava, Siretiu, Baia, MOHui, in satele pe spre munte ale Tinuturilor RomanBacau, precum i, intamplator, aiurea 3. Biografulpretinde cá neobisnuitul Domn ar fi avut In vedere maimult impiedecarea desparteniilor, scandalos de usoare,In mijlocul acestor straini de altä. lege. Pentru acest scopar fi fost adus din Polonia loan Lusinius sau Lusinski,episcop socinian, pe care stim insa, din chiar marturisirilelui Despot fata de un agent imparkesc, ea acesta-1 fad].(Lepiscop al Sasilor i Ungurilorl, eepiscopum nationissaxonicae et hungaricae) 4. In Harlan, apoi, dupa un foc 4,

Sommer, Vita Iacobi Basilici, in Legrand, Deux vies de JacquesBasilicos, Paris, 4889, p. 83.

2 Hurmuzaki, II, p. 407.«Informandarum ecclesiarum romanarum gratia»; Sommer, p. 32.

Pentru policandru, ibid., pp. 25, 33.4 Cf. HllrMUZaki, II, p. 407.5 Ibid.

www.dacoromanica.ro

168 ISTORIA BISERICII ROMANEBTI

in Cotnari, unde erau multe familii de Germani din Un-gana si de Unguri chiar, aduse pentru lucrul viilor dom-nesti, el Moil o scoald de latineste, pentru oricinedand locuinta, hrand i ImbrAchminte copiilor, cari erauinstruiti de scriitori din preajma Domnului, ca acel Som-mer, care i-a scris apoi, recunoschtor, viata 1. Chemh laCurtea lui, rânduith duph normele Renasterii, pe GasparPeucer, ginerele lui Melanchthon i unul dintre cei maibuni reprezintanti ai eruditiei filologice, i trimese duphmatematicul Ioachim Rhaeticus, care se aflà in Cracovia ;o bibliotech trebuià sä puie chrti apusene la Indhmanadaschlilor mari si mici ca cari el voià sd Inzestreze Mol-dova rämasä In urmä 2. Räscoala boierilor, cari inhltarh laDomnie pe tovaräsul lor Toma ca Stefan-Vodd, strich toateaceste preghtiri : Inch mai inainte, Lusinski perise, i sotialui fù zugrumath cateva zile duph catastrofa acestei ciu-date, dar foarte interesante sthpaniri 3; dascälul Sommertrecii prin multe incerchri Onä se vhzù iarhsi slobod 4.

Acestea le spune Iacob Sommer, profesorul din Cotnari.Gaud Irish, peste cathva vreme, un catolic, Anton-MariaGratiani, strAbhtii Mold ova, localnicii stiurh sh-i insiremai multe despre politica religioash a nenorocitului aven-turier. Pe laugh. ca Lusinski se amesteca si In chsnicia Ro-mânilor, supt cuvant eh opreste desphrteniile prea lesni-cioase, Despot lnsusi si-ar fi ras de sfintele taine i dede icoane, sffiramandu-le si arzandu-le ; el ar fi fAcut laCurte slujbe dupd ritul luteran i ar fi strigat fArä sfiald chce phcat sh se imbuibe cu asà de bune mosli un neamasa de trandav i cu gandul numai la burtb, ca preotiiromâni 5.

In tOrgurile sIsesti i unguresti, el pude soltuzi strlini, In locul ce-lor romani, ai lui Alexandru ; Hurmuzaki, II, p. 429.

-2 Sommer, pp. 34-5.Ibid., p. 47.

4 V. i excursurile lui la Viola lui Despot, p. 87 i urm.Legrand, pp. 179-81. 189.

www.dacoromanica.ro

PLANURI DE TIPAR ROMANESO SUPT DESPOT 169

GA Grecul nu-si va fi phzit gura, e sigur, si tot asà cd,nestiind unde sh afle bani, a dezbräcat bisericile pe carele vizita si pentru boghtiile sfinte ale chrora, ca luterandin interes, el nu mai avea nici evlavie, nici crutare 1.inch dela inceput, gandul shu era sä schimbe pe Mitro-polit, ca pe unul ce ar fi avand Inch tragere pe inimä.pentru Alexandru 2.

0 politich de convertire fath de boieri sau chiar fath deVITA n'a Incercat si nici nu putea sh Incerce sträinul acesta,norocos peste astepthrile sale. Dach ar fi vrut sh areformezelpe Moldovenii de bastinh, ar fi adus chili de propagandhdin oficina Sasilor din Ardeal, sau, fiind asa de usor shaduch In principatul shu un shculet ca slove din althtarä, ar fi inceput el lnsusi un tipar menit sà adaugela nemurirea spre care ravnià. Aceasta n'a fdcut-o insh.Se gdsi Insh un agent luteran care, afland de intrareaIn Räshrit a unui principe care voia curätirea legil cres-tine, se gräb1 sh vie pentru a o propovedul prin chrtileslavone pe care le tiphria, departe, In Apus, la Urach, InWarttemberg, pentru popoarele din Balcani, Primus Tru-berus, supt ocrotirea si cu cheltuiala lui Ioan Ungnad. La21 Decembre 1562, venia, cu astfel de chrti, cuprinzand NoulTestament, Wolf sau -Wolfgang ScluTiber, care se add.ca Trimes al imphratului pentru unele misiuni politice.Ungnad, care n'aveà nicio stiinth despre traducerile ce setiphriau In Ardeal, cereä. Ed i se trimeath oameni invätatipentru talmAcirea Evang,heliei, oferindu-se a edita el Cu-vântul lui Dumnezeu si in aceastä limbh 3 sau a trimetechiar materialul tipografic In Moldova*. Despot nu-1 in-Will insä multä vreme, si, pentru a dovedi Sultanului catä.

1 Cf. Iorga, Nouveaux matériaux pour servir li l'histoire de JacquesBasilikos l'Héraclide, 4906, Prefata. Cf. Picot, Coup d'oeil sur l'histoirede la typographie dans les pays roumains au XVI-e siècle, Paris, 1895.

2 Hurmuzaki, H, p, 407; dar cf. p. 425.3 Ibid., pp. 445-6.4 lbid.

www.dacoromanica.ro


credinta-i poarta, expedié la Constantinopol pe bietul Wolf-gang cu cartile lui cirilice, pe care limase sa le ceteascaacuma Turcii T.

Ceia ce propusese Ungnad prin Wolfgang i raspinseseDespot, spuind cä astfel de carti privesc pe mesterii detipar si pe vanzatorii de lucruri tiparite, se lndeplinise lusa,fara ca Schreiber sa fi stiut sau sä se fi facut a stl, decatre Sasii Brasovului supt judele lor Ioan Benkner,dianas Bengner) In graiul Românilor de o parte si de altaa muntilor.

CAP. III.

Tipariturile romanesti ale lui Coresi i Biserica refor-mata a Romanilor de peste munti.

La 1558 Mircea Ciobanul isi taie Vladicii i boierii ; pestecaeva luni, cum stim, judele Hanas sileste pe preotii din.chei, Toma, care se dilugarl apoi, spre pochinta, la ma-nastirea munteanä. a Rancdciovului, si Dobre, nepotul desord al celui d'intaiu 2, sa recomande Catehismul luterancredinciosilor din enoria Ior. In acelasi an, Despot apareIntaiasi data la Brasov si-si tipareste acolo genealogia care-1coborá din zei 3. In toamna anului 1560 «Vladica romänescDal Ardealului venia In acest Brasov, unde nu se temea deeresie, ci, din potriva, aveâ bucurie pentru introducerea eilntre Romanii Scheiului 4.

Acest episcop trebuia sa fie un Vladica trecut la calvi-nism. La 10 April 1562, un act al lui Ioan Sigismund po-

Legrand, /. c., p. 261 §d nota ; Hurmuzaki, XI, p. 876; 1, pp.418, 447-8, no. ccccx ; P. 451 i urm., p. 459 i urm., 468 §d urm.

2 Stinghe, 1st. bisearicei &heitor, pp. 2-3.8 Hurmuzaki, XI, p. 798; Legrand, p. 59 i urm.4 Hurmuzaki, XI, p. 803.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE ROMINESTI ALE LUI CORESI 171

meneste pe vechiul episcop Saya, care fusese Inlocuit, dupástaruintele lui Melchior Balassa, cu Gheorghe de Ocna (Wi-zaknay) i chruia, la data de mai sus, i se da Inapoi cepisco-patul românesc al bisericii din Gioagiul-de-josl 1. 5tim acumch Saya si-a avut casa In LancrAm Idngd Sas-Sebes si a ela plecat din Ardeal, pentru pricini binecuvântate : apara-sirea profesiei evangelice si a invdtdturii crestineD 2

Autoritatea acestor Vlddici se Intindeà mai mult asupra pär-Olor de Apus ale A.rdealului si asupra Banatului, unde se parecd. Inca de pe atunci li se ddduse o protopopie de Inidorasi una de Caransebes 3. in Inidora, de alminterea, ca si In.5eghesti din pdrtile Crisurilor, Fangd Beius, unde un (arhi-diaconD, adecd tot un protopop-VIddicd de acestia, Dan, e po-menit, la 1503, ca i urmasii shi, loan (1538) si Petru (1554),In intdriri de privilegii, ale episcopului latin de Oradea-Mare 4

asezdmAntul protopopilor erà mai vechiu ded.t reforma,La Inidora chiar, incd dela inceputul veacului al X VI-lea, la

1506 si 1526, domnii din castel numiau aprotopop al bisericiiRomanilor, cldditä In orasul InidoriiD, i anume pe la 1458inc5, aprotopop intre preotii Romanilor din Tinutul Ini-dora, pe Petru de aZoczathl, invoindu-I locuinta in casa pro-topopiei i veniturile obisnuite 2. La 1582, castelanul dà pro-topopia (de rit grecescD lui Moise Pestisel, care aved datoriade a ecarmui, a cercettl, a invdtà si a mustrAD pe preotii ro-mâni de supt stdpanirea cethtii 6 Bisericile calvinesti dinacest unghiu ardelean si bandtean se pdstrard bine panadestul de tárziu : intre traducdtorii Vechiului

tefan-cel-Mare, Mihai Viteazul, etc., p. 22, no. nr.2 Butlea, Ierarhia .Romdnitor din Ardeal fi Ungaria, 1904, pp. 303-4.8 &efan-cel-Mare, Mihai Viteazul, etc., passim.4 Bunyitay, Nagy-Varád egyháztortélme, I, p. 349; romanefte in I.

Ardeleanu, Istoria diecesei romdne greco-catolice a Oradei-Mari, II,Blaj, 1888, pp. 8-9; cf. Studii §i doc., XIII, pp. 175-6.

5 Inscriptii i insemndri ardelene fi maramurepne, I (Studiidoc., XII), pp. 278-9.

Ibid., pp. 279-80, no. v.

www.dacoromanica.ro


Testament, din 1582, se Intálnesc predicatorul, apropove-cluitorulD din Caransebes, tefan Herce, si daschlulscoalä, ade spune insusi , din acelasi oras alSebesului, Efrem Zhcan, pe 15.ngh predicatorul din Lugoj,Moise Pestisel i protopopul din Inidoara si pentru HategAchine. Mara de acesta din urmä poate, thlmacitorii Bi-bliei aratá sh fi fost dintre nemesii de prin aceste phrti alevecbilor ajudeteD románesti de ostasi-nobili, al chror neams'a phstrat si pl.nh astAzi : de aceia, duph obiceiul un-guresc, numele de botez li e pus dupd, acel de familie 1.Caransebesul erà. un Insemnat centru românesc, si de aiciporra In 1515, pentru a Incerca s'a cucereasch principatulmuntean, Basarab-Vodd, Laioth cel nou 8; si Radu-Vodh DiasBoa Impotriva lui Mircea Ciobanul, In 1552, pe aceiasi cale 3.

La 1560 Inch, la 3 Maiu, dupá toate aceste preghtiri,Coresi, affliaconul Coresi ot ThrgovisteD, si un ucenic al

diacul Tudor, Incepeau, cu zisa j upánului HanesuBeagnerill, a aMariei Sale» Benkner, pe atunci jude alBrasovului, dupa un vechiu manuscript husit, aflat fdraIndoialà In Ardeal, si nu dupit vre unul adus din Tara-Romhneasch, tiphrirea unei Evanghelii românesti. Ma-nuscriptul a fost reprodus t'ami nicio schimbare,trAndu-se notele i tipi3urile slavone ce se atlau In el.Coresi declara ca dä lucrarea sa epopilor rumanestiInteleagd, sa inveate Rumânii cine-s crestiniD, rugand Inshpe atoti sfentii phrinti, oare Vlädici, oare episcopi, oarepophD, cari o vor veded, sh n'o arunce Meä cercetare, chcisi Apostolul Pavel mhrturiseste eh e mai bine a se ceticuvántul luí Dumnezeu pe inteles decat altfel. O ajelanie»ce a avut cu judele brasovean 1-a indemnat sä. dea Evan-ghelia pe lnteles.

V. i Bianu-Hodn Bibl. Rom., I. p. 95.2 Hurmuzaki, XI, p. 859, nota 1.8 1bid., p. 863, nota 2.

www.dacoromanica.ro

TIPIRITURILE ROMiNESTI ALE LUI CORESI 173

Cum se vede, aceastä carte, care aveà litere i podoabe.imitate dupä ale Evangheliei lui Neagoe-Vodd, erà menitd Ro-mânilor din Ardeal si Ungaria, cari ajunseserd a fi adeväratiacrestini» dupä cer.erile luteranismului, si «popilor» lor, carinu mai aveau asuprä-li aVIddici» de moda veche, ci numaiaepiscopiv alesi, dupà ränduiala cea nouä. Tipäritorul segändiä si la putinta pdtrunderii operei sale in pärtile!liase ortodoxe, dar nu o pregdtise pentru acestea.

Pentru a imbunä. pe Domnul muntean sau, mai bine,pe energica lui mamá si epitroaph, Chiajna, fiica lui PetruBares, mai mult deck pentru a dà o Evanghelie inteleashSlavilor din Balcani, Benkner porund lui Coresi sá lucrezeincd In 1562, din Mart pänd. In Octombre, o Evanghelieslavoneascä, In paginile cdreia se Intálnqte stema Terii-RoMánesti. E o reproducere, putin izbutitä., a frumoaseiEvanghelii pe care alt meter, mai mare, cu mijloace maibogate, o däduse pentru Vodd Neagoe, Basarabul cel evla-.vios i darnic, la 1512.

Apoi tiparnicul lui ajupAnul Hanes» lucra mai departela rdspandirea Noului Testament In romaneste, dd.nd a douacarte de Scripturä In aceastd limbd, Apostolia, pentru pu-hlicarea cdruia s'a propus acum in urmd 1. data de 1563In singurul exemplar phstrat lipseste foaia de titlu.

Coresi serie insusi cäamulti preuti» primird editiile saleromanesti, ha cerurà sá adauge la ele un eTálcal Evangheliei, cum sd poatd i ei propovédul si a spuneoamenilor invdtkurd dupd cetitul Evangheliei». Deci sealese o Evanghelie cu lámuriri, redactatd de curand inungureste, pentru calvini, i prefacutä tuteo formd c,arevddeste une ori preâ mult acest original, asa de deosebit despiritul limbii noastre, In romdneste, de un necunoscut.Cartea se tipdri, pe la 1564, ca achelcIugul i banii» unui

Bianu i Hodo§, Bibl. Rom., I, p. 4g.

www.dacoromanica.ro


nobil ungur, Nicolae .Forró, care erà cuprins de ravna demantul de vechile eresuri traditionale si pe teranii

din *tile ardelene i unguresti. aPopii, patriarsii, vIddicii,episcopii si tot fealiulti de preoti» ai legii vechi erau tratatierr cea mai mare asprime, care loveste de o potriva pecatolici si pe ortodocsi, pe apapistasil si pe apatriercasi»,adaugindu-se si critice care sant In cea mai stransa legh-turd cu viata poporului românesc dela sate, si numai Cuaceasta. Astfel, Inchinarea la sfintii e rasninsa ca un rauobiceiu eretic, insemnandu-se ca singura datorie inchinareacatre Mantuitorul Insusi, ach sfintii morti nu audti ruga-ciunea noastraD, spune crud scriitorul calvin. Pravila Sf.Pärinti e scoasa din cinste, rostul mare al clericilor pelänga Dornni e osandit, aratAndu-se eh ei n'au de ce sh13te5. cu Voda la mash, primejduindu-si sufletul in välma-sagul lumii ; se constata decaderea mandstirilor, din caroa plecat adaschlia) de pe vremuri ; de pomeni pentrilmorti si de rugaciuni pentru dänsii, de farmecele si des-cântecele muierilorp deprinse la astfel de adracii»,petrecerile, betiile si certele de Dumineca nu vrea sd stieacest aphrhtor al legii crestine curate, aceiasi pretutindeni

avand In Hristos singurul ei izvor.

La aceasta lucrare se adause o alta, care In chip firesen'are nicio legaturä cu cea d'intaiu, o carte de rugaciunesari Molitvenic, nu din randul cartilor talmacite Inch In-veacul al XV-lea, supt inraurirea curentului husit 1, citraducere noua, Marta ca asa Inteleaga si popa ce zice in-susu si oameni ce ascultaD. in carticich se dadeau Tan!Nostru, Crezul, rugaciuni pentru cuminecaturd, pentrubotez, pentru nunta, pentru inmormântare, matve pentruInsandtosarea bolnavilor, psalmi i cantece dein Evan-gheliel, i chiar tipicul liturghiei, al Iiecerniei si al aslujbeide demaneatb. Pana acum nu s'a gasit un exemplar

1 Cf.Bianu i Hodn Bibl. Rom., pp. 51-2; Hodn in Prinos Sturdza,p. 235 0 urm.; Ist, lit, rel., p. 74 0 urm.

www.dacoromanica.ro

complet din aceastä lucrare revolutionard, care, cu ajutorulGuvernului calvinesc al Ardealului, a cdrui causo. o servid,a trebuit sä aibd o largh räspándire. Talmdcitorul avusegrija sd arate cd izvorul cântecelor si rugdciunilor sale seOO. In Scripturd, afard de cele ecu int.eles) pentru cu-nunie, In care se zice, In loc de : ecutareD, dupd ungu-reste : eimerecD , iar e vecernia si slujba de demaneatdaveti ca si mainte) 1

1 prinos Sturdza, p. 253.

CAP. IV.

Urmarea dezvoltärii Bisericii reformate a Romdnilorde peste munti.

Inca din anul 1565 se af15. la Brasov un epropovddui-toriuD ca acela din Lugoj, care aya. grija Intoarcerii Ro-manilor dela erätäcirile) lor. Peste un an, In Decembre1566, erà aepiscop si superintendent al bisericilor romä-nestb), episcop calvinesc, numit si ocrotit de Cd'rmuire,Gheorghie din SAngiordzul Bistritei, fostul episcop ortodoxde Vad, care va fi stat chiar In acest mare sat locuit deRomäni. El se plänsese eCraiuluil cä multi preoti nu-idau ascultare, nevenind la soboarele anuale, pe care le ce-rei doctrina cea noud si, mai ales, ceia ce erà cu deo-sebire dureros pentru el , nu-i dau obisnuita dajde pecare din vechiu epopiiD romänesti o rdspundeau cdtre Vid-dica. Dieta ardeleneascd adunatd la Sibiiu hotdr1 ca Invd-tätura cea huna sa fie introdusä si cu sila In bisericile ro-manesti, ca aceia ce nu se Invoiserd cu dänsa sd vie la Vld-dica Gheorghie pentru a fi ldmuriti de catre InvdtAtura siIntelepciunea lui, amenintând pe cei cari n'ar vol sa stiede superintendent, 6:4 va scoate din rosturile lor duhov-

In/MAREA DEZVOLTIRII BISERICII REFORMATE 175

www.dacoromanica.ro


nicesti 1. La 2 Octombre 1567, Gheorghie, incd tot asa deputin multdmit, cdpätd scrisori de poruncd ale lui IoanSigismund cdtre preotii români din stdpanirile sale 2. Elizbuti data acesta, si un sobor tinut de clansul la Tius, l'Angra'

stranse laolaltd destul de multi preoti ingroziti,cari primird a sluji romaneste i iscb.lird o hotdrare redac-tatd In limba poporului 3. Eparhia fù. Impärtitä in protopopliromanesti care corespundeau ImpArtirilor politice ale teriidomeniilor ordsenesti i varmeghiilor ; printeo mäsurd luatä.In dieta dela 1569, se prevdzù i venitul pe care once fa-milie acrestinb trebuie sä.-1 dea aphstoruluip : o ferdeld d'egrau pentru hrana pdrintelui 4. Cu aceastä. bucurie In sulletse stanse cel d'intaiu episcop calvin sau, cum obisnuiaua-si zice ei, cel d'intaiu aepiscop al Românilor in ArdealD 5.

ti urmd, In cursul anului 1569, apiscupulD românescPavel din Turdas, nu departe de Ordstie, pe care Carmui-rea-1 recomanda tuturora, la 8 Februar 6; 11 gisim in anulurmator In satul Lancräm, lângd Sas-Sebes 7, unde cdpdtd,la 1570, casa fostului Vlàdicä Saya 2, pe care o pArds1 InsaIn manile Sasilor din Sebe s la 1574 e. Cum se vede, acestiepiscopi-superintendenti n'aveau o resedintd statornickaceiasi pentru un sir intreg, ci sarcina de a strange soboa-rele se dä.dea pe rand aceluia dintre apdstorii» de sate care-avea mai multd invdtAturä i dovedia o mai sigurä cre-dinta fatd de legea curatä.

La 16 Octombre din anul numirii sale, Pavel Tordásy

Hurmuzaki, 115, pp. 601-2.2 $tefan-cel-Mare, Mihai Viteazul, etc., pp. 23-5.8 Ianuar 1568; tibid., p. 25.4 Hurmuzaki, 115, p. 660; cf. pp. 656-7, 631-3, no. cccxix.

Bianu-Hodn Bibl. Rom., I, p. 95; titulaturà din 1582.?tetan-ea-Mire, Mihai Viteazul, etc., p. 26, no. x.

T Bid., p. 29, no. xrt.Bunea, Ierarehia, pp. 303-4.

pp. 304-5.

www.dacoromanica.ro

sau Turddseanul, care-si zice eepiscop pentru limba roma-neascd), isi tineâ si el, la Alud, soborul. In acesta s'a dis-cutat, indrumändu-se astfel tot mai mult Biserica romaneaschspre calvinismul deplin, chestia liturghiei. Se hotdrä ca dinliturghie sä se phstreze numai ce e adupä cuvantul luiDumnezeu) si priveste enumele, cinstirea si lauda lui Dum-nezeul. Rugäciunile cdtre eräposatii sfinti sau alti mortbse desfiinteazä. Preotii cari nu sänt In stare a Idmurl, md-car odatd pe sdpfämänd, lnaintea credinciosilor, credintacrestineascd, vor fi inläturati, ca si preotii esärbi) cari nu potsluji româneste. Poporenii cari nu vor veni la bisericä stiprimeasca Invdtäturä, nu vor aveà parte de cumineaturtiIn ceasul mortii. Preotii vrednici in chemarea lor duhov-niceascd se pot insurà a doua ' oarä dupd moartea celeid'intäiu sotii. CA.' rmuirea va pedepsi pe cei ce nu se vortineä de aceste hotdräri 1.

La 9 Decembre 1570, apopa Pavel din Turdas, episcopulromänesc) chemà preotimea sa la un al treilea sinod deunire cu calvinismul, In Cluj. Data aceasta, erà sd se com-batd propaganda unor a prooroci falsip si sä se Idmureascrtcele ce trebuie crezute si fdcute cu privire la cuminecd-turd.. Preotii, cari erau indatoriti sä vie neapdrat supt pe-deapsä de confiscare a vitelor, de izgonire si de inchisoare,vor trebui sä aducd si bani pentru cloud dirti noud : una,Liturghia, pe pret de 32 de dinari, o carte pierdutd, cadnu e vorba de o editie deosebitd a Molitvenicului , iarcealaltd, Psaltirea din 1570, pentru care se cereà un florin 2.

Psaltirea lui Coresi, cea d'intAiu Psaltire tiphritd in ro-mâneste, a fost pusä in lucru la 6 Februar din acest an1570 si s'a mäntuit cu o rdpeziciune neobisnuitä "Andatunci, dupä cät se pare dupd stdruinta episcopului celuinou,la 27 Maiu. E reproducerea unui vechiu manuscripthusit, pe care Coresi nu 1-a inteles totdeauna, necum sa-si

1 ibid.; tefan-cei-Mare, Millai Viteazul, etc., pp. 28-9.2 Ibid., pp. 29-30.

URMAREA DEZVOLTIRII BISERICII REFORMATE 177

www.dacoromanica.ro


inghduie a-1 schimbà. Tipäritura, cu slove mari si ränduriputine, se Infhtiseazh destul de frumos. Acum nu se maipomeneste la sfärsit niciun nume de sprijinitor, sas oriungur, ceia ce arath ch Psaltirea din Brasov era o publi-catie oficiará a noii Biserici romänesti oränduite de Carmuire.

Calvinului loan-Sigismund, care, duph o viatä subredä., sestânse Incet, Muhl. Ina, li urmh In stäpâmirea Ardealuluiun om real si practic, inteleghtor al imprejurhrilor, SjefanBáthory. Cu toate ca dieta din Novembre 1571 hothrid caaepiscopii si popii romanesti sh se tie de datoria ce a fostsupt principele rhposat 1», noua Biserich ade limbh roma-neasch» a calvinilor nu mai afld un sprijinitor In ,5tefan,acest om socotit, care intelegeä ca Ardealul trebuià sh aibäalte griji deck aceia a areformhrii» legii aValahilor». El nuasteptd, pentru inghduirea legii vechi a acestora, moartealui apopa Pavel piscupul». Pavel Tordasi se Oa, in adevär,inch la 7 August '1574 in Sas-Sebes, unde ischlià renun-tarea sa la stdpAnirea casei din Lancrhm, iscälind aTur-dasi Palu popu, episcopu' Rumhniloru» 2, si el se stânsenumai prin '1577, chci, la 21 April din acest an, dieta dinTurda Inghduià Romlánilor cari aau phrdsit legea greceaschsi asculth cuvântul lui Dumnezeuv, sa-si aleagh alt superi-tendent», In locul acelui «care a murit» 3.

La aceastä (lath, inch de mult Craiul dhduse Romänilordin Tinutul WI un Vliidich asä cum II voiau ei, dupàdatina cea bätranh. La 5 Octombre 1571 erà intärit ast-fel, dar MIA vre-o hirotonisire In Tara-Româneasch sau InMoldova, at hlugärul Eftimie», deosebit, spune actul princi-pelui celui nou, aprin inväthturh, stiinth, purtäri cinstitesi viatä cuvioash» 4. E adevärat ca tot acolo se vorbeste side «predicarea adevdrului evanghelic», de abisericile ro-

1 Cipariu, Archietz, p. 301.2 Bunea, Ierarchia, pp. 301-5.2 Cipariu, Archiva, p. 301.4 tefan-cel-Mare, Mihai Viteazul, etc., pp. 30-1.

www.dacoromanica.ro

mdnestb, de ecuvântul lui Dumnezeu curat si potrivitadevarul», terminologie calvineasca, dar episcopatul luiPavel nu e pomenit In acest document, si Eftimie e, debuild seama, acelasi care fusese egamen la Neamt i scri-sese acolo povestea cAtorva ani din Domnia lui Alexandru-Voda Lapusneanu. Numai dupä ce ava hArtie dela aCraiu7),Eftimie merse la Ipec, unde-1 sfinii Patriarhul Macarie;la 3 August 1572 Stefan Bdthory faced cunoscut si acestlucru tuturor cdrmuitorilor din tara sa 1.

In Eftimie, episcop de Roman, care se intimpind dupaGheorghie cel ars, din patimä de avutie,- din poruncaloan-Voda cel Cumplit, s'ar putea veded, nu Eftimie carese and in Scaunul Rädautilor si la 1561, ci acestalalt, Carta-rarul, scriitorul de cronici, a chrui episcopie peste muntiar fi fost intrerupta prin aceasta chemaie inapoi In Moldovasa 2 In adevar, socotelile Brasovului hiseamna la _27 Fe-bruarie 1574 sosirea acolo a eVladicai, cu un sol moldo-venesc, pentru ca sit cateriseascä. un Vladica In Moldoval)Ioan-Voda n'aved la indamdna pe Isaia de Radauti, plecatin solie, nici pe Mitropolitul Teofan, fugit de raul lui, iarcu Tara-Romdneasca stated in legaturi rele : de aceia &emit'el pe episcopul romdnesc din Ardeal.

Si aceasta dovedeste cii Eftimie nu erd calvin, ci,toatti forma numirii sale, se pastrd In vechea traditie or-todoxa. Dupa cdderea lui loan-Vocla se puted prea bine.ca Eftimie sii se fi intors inapoi In cliecesa lui ardeleana,pe care nici n'o va fi parasit In chip canonic. in Septembre1572 Inca loctiitorul si viitorul urmas al lui Stefan Báthory,áles ca rege In Polonia si plecat lnir'acolo, fratele ski Cris-tofor intärià pe apopa Eftimie, episcopul RomAnilor -din tuatätara Ardealuluivt, hotardnd in acelasi timp ca dregatoriiBai din partea de Miazazi sh nu mai invoiasch despdrtenii

Ibid., p. 31.2 CC Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 209-13.3 Hurmuzaki, XI, p. 841.

Nefan-cel-Mare, Miltai Viteand, etc., p. 32, no. xv.

URMAREA DEZVOLTXRII .BISERICII RgFORMATE 479

www.dacoromanica.ro

180 ISTORIÀ BISERICII ROMINESTI

In schimb pentru plata de sese zloti. La 6 linde 1574 insh.Cancelarla lui §,tefan Báthory liberà diploma pentru numireaunui nou VIhdich, In locul lui Eftimie, aplecat de bunhvoiev (spontaneum discessum), stim noi acuma candunde i pentru ce scop , a lui apopa Cristoforp, si el unom invdtat, de bunä sama ucenic al lui Eftimie 1. Dataaceasta, se apune l'amura cä episcopul va avea In seamalui pe preotii rhmasi In credinta cea veche, pe apreotii ro-m'alai din Ardeal cari märturisesc legea romanä. [romanarn ;ceteste : româneasch] sau greceascd, deci nu si legea ceanouh, acrestineaschD, evangelich.

La 1573, toamna 2 Eftimie venise la Brasov, si Indatä seinfatiseazä acolo, cu teascurile i slovele i cei patru, apoicinci, ucenici ai säi, diaconul Coresi, gata sä se apuceiaräsi de tiphrituri3. Dar, In acest an i cei urmatori, pänd.la 1577, Coresi nu db.' deck chrti slavone 4, care poartà peele stema munteanh si pomenesc numele lui Alexandru-Voda si al tanhrului Voevod Mihnea. Dela 1577 Inainte, elnu se mai tine nici de acest sprijin, ci tiphreste pe soco-teala sa chrti asemenea cu unele manuscripte din veacurileal XV-lea si al XVI-lea, care dau alkuri textul slavontraducerea româneasc5.3. (Psaltirea cu otveatp, apare astfelIn 1576-7 (7085 dela Facerea Lumii), indreptAndu-se de opotrivh catre preoti pentru slujbh, si catre toti acei cari arfi avut dorinta de a ceti Cuvântul dumnezeiesc in limbalor. Era o intreprindere de negot, care izbuti ; In curando a doua Evanghelie slavo-româneasch se tiphri in Ardeal 6.CM si altii rdstirisera pentru a castigi, In acelasi timp, cu

ibid., pp. 32-3, no. xvi.2 Hurmuzaki, XI, p. 810.3 lbid.4 V. mai sus, p. 143.6 V. §1 Cdtevis documente de cea mai veche Umbá romdneascd,

An. Ac. Rom.,. XXVIII, p. 2 i urm.6 Bianu i }todo/ Bibl. .Flan., I, pp. 80-1; Ist, lit. rel., p. 87 i urm

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA ARDELEANA 181

editii slavone,ca Ungurul Lorint diacul, ucenic al lui Co-resi, editorul acestei cärti slavo-romanesti si al Evanghelieidin Balgrad1, care cerù si capad dela printul Ardealuluiun privilegiu de treizeci de ani, cu care se si lauda. Acestalucra d'ara de once legaturi cu Tara-Româneasca, si el nuvreà sa stie decat de aputerea Marelui Voevod Balar Cristov),care avea intelegere i crutare pentru vechea lege roma-neasca si cartile ei sarbesti ; doar intr'un frontispiciu de s'amai pastrat un corb märunt, care aminteste tipariturilepentru Domnii munteni.

CAP. V.

Mitropolia ardeleanä i tipAriturile romAne0idin vremea ei.

Inca din Decembre 1578, când se Intorcea sfintit demanile lui Serafim, Mitropolitul muntean 2, era un Vladicäortodox al Romanilor ardeleni, care, vrand sa arate ca emai mare decat ceilalti episcopi, aplecati catre calvinism sauIngaduitori fata de legea reformata, se intitula (cprea-sfintitulMitropolit chir Ghenadie al Ardealuluip 3 si cáruia i se ziceade Sasii Brasovului si de Românii din Schei aluminatuldMitropolitula marele Ghenadie, deln totti Tinutulti Ardealuluisi ahí Orazieb, deci al comitetelor exterioare 4, ori chiaramarele, de Dumnezeu luminattt arhiepiscopul Ghenadiece iaste spre totti despusulti Mariei Lui Barda]. CristoviíCu mila lui Dumnezeu carmitoria legiei crestineascaD 5.

Se pare cä acest cleric, pornit din vre-o manastire vecbe,ca aceia a Prislopului, statea. la Sas-Sebe, In preajma Tur-

1 Bianu i Hodos, p. 75.2 Hurmuzaki, XI, p. 819.8 Epilogul Sbornicului slavon din 1581; Bianu i Hodos, Bibl. Rom.,

I, p. 82.4 prefata la Cazania din 1580; Bianu i Hodos, o. c., p. 91.5 lbid., p. 88.

www.dacoromanica.ro


dasului care, dupä ce fusese locul de resedintd al episcopieilui Pavel, adäpostià acum pe un alt preot calvin cu pretentiiepiscopale, pe Mihai, pies piscopuld lidmanilor in Ardealo 1

deci, in apropierea Lancrhmului, uncle se Intampinase,pe la 1570, oel d'inthiu Tordasi.

Ghenadie aveh cea mai mare parte din Ardeal si din co-mitatele exterioare, dar phrtile Clujului i Turdei, Crasna,Doboca si Solnoacele nu erau ale lui, ci ale unui alt urmasal lui Eftimie, pe Ihrigh Cristofor , ale lui Spiridon 2.Ghenadie, VIddica de spre Tara-Romaneascd, erà lnsä ur-masul acelui Cristofor, si el aveh astfel ca vecin pe Spiridon,VIddica de spre Moldova.

Ghenadie cheruä la clausal pe Coresi, in 1581, dddirsa lucreze un Sbornic slavonesc al särbatorilor, reeditat dupdal Särbnlui Bojidar, din Venetia, dela inceputul veacului ;erà menit sä combata amarea stricdciune si cddere a sfin-telor bisericip, pornitd dela alimbile strdine, prin aceia cdpreotimea capdtà iardsi edrtile shrbesti pentru a-si faceslujba la zilele mari. Pentru a se ardtà si mai bine orto-doxia desdvArsita a publicatiei, se pomeniau la sfarsit ceipatru patriarhi ai Rdsdritului 3.

Pe atunci Luca Hirschel ajunsese jude brasovean. ((Hr.&Aid Lucacita erà o cunostintA si un prieten al lui Mihnea-Vodd si al multor boieri 4. El avei si legdturi cu invälatul

harnicul Mitropolit muntean Serafim. GAndindu-se laocrotirea tiparului românesc de cdtre lnaintasul sdu IoanBenkner, si mai ales la chstigul cdpätat de acesta de peurma acelor carti pe inteles, Hirscher lsi fácù planul de adh, In locul vechii Evanghelii cu invdtästurd, pe care ordspingeau to ortodocsii, una noud, care sd nu atingd ch-tusi de putin pe credinciosii legii vechi. Cerd manuscriptul

.1 PrAfata dela Palia din 4582; ibid., p. 95.2 Bunea, Vechile episcopii, pp. 57-8, nota 76-8.

Bianu.'0. Flodn Bibt. Rom., 1, pp. 83-5.4 Bogdan, Relatiile, pp. 287, 299.

www.dacoromanica.ro

slavon dela insusi Mitropolitul Serafim, pe care e silit a-numl (Arhimitropolit)), pentru a nu jigni pe eMitropolitub)Ghenadie, din tara sa. CaphtAndu-1, 11 &Add popilor din Bra-§o v sA-1 escoatb in romAneste, si acest lucru greu se Mailntr'un chip deosebit de multknitor de acela din doi careinvAtase la Ipec carte sArbeascd, Mihail fiul lui Dobre 1.Coresi, adus din nou In Brasov, incepù sA lucreze la14 Decembre 1580 si mAntui la 28 Iunie 4581, and Bi-sericii ortodoxe a RomAnilor si limbii romAnesti unul dincele mOi Insemnate monumente ale lor. Peste cAtevA luni,editorul sas se Mudd ca lucrarea, dei cuprindeA TatAlNostru si Crezul, ca si cele zece Porunci, dupd Catehismulluteran, e foarte céruth pretutindeni unde trAiesc RomAni 2,cu toate CA Prefata pomeneste numai pe stäpAnitorul Ar-dealului si pe al Terii-Românesti. Pe Ghenadie 11 vedemtrecAnd in Tara-RomAneascA si in Novembre 1582 3.

Doi ucenici ai lui Coresi, diaconul S, erban si diacul Ma-rien, luarA In lucru, peste cAtevà luni numai, la 14 No-vembre 1581, isprAvind in Iunie '1582, la OrAstie, oras vecinCu Turdasul VlädicAi calvinesc, o traducere a Paliei, a Ve-chiului Testament, fAcuth bine, dupä originale slavone, gre-cesti si ebraice, de predicatorii din Caransebes si Lugoj, dedascAlul de carte din Caransebes si de protopopul Inidorii,

pe cari trebuie sA ni-i inchipuim deci ca oameni foarteInvAtati pentru vremea lor. Un urmas al lui Nicolae Forró,puternicul Francisc Geszty, care jucd peste putin in Mol-dova rolul de supraveghetor, pentru principele sAu, careerA. atunci Sigismund, fiul lui Cristofor Bdthory,al lui Aron-Vodd, lud asuprd-si cheltuiala tiparului. Cartea nu cuprindedeck cele d'intAiu douà cArti ale Bibliei ebraice, Facerea («Bi-tia») si Exodul (aIshodul»). Dar celelalte pdrti erau gAtite detipar si ele : un manuscript de lAngh Oradea-Mare cuprinde

1 Prefata.2 Hurmuzaki, XI, p. 656:8 Ibid., p. 824.

MITROPOLIA ARDEL E AN i 483

www.dacoromanica.ro


Leviticul, Numerele, Cartea Regilor i ceva din prooroci ;iar dota foi din Levitic se aflä in *tarea Bibliotecii dinBelgrad 1 Se anuntau si alte lucrdri romanesti, dar tiparulardelean nu mai M{111 de acum inainte deck doar cärtislavone a cAror vanzare era sigurd 2.

Intreaga miscare de tipdrire a artilor sfinte si a unorcdrti de bisericd In româneste, care imbogatise i rdspAndiseasa de mult literatura noastrd incepb.toare, n'a produs alaurmare religioasd decat trecerea la calvinism a evarmeghiei»lnidorii si a oraselor bAndtene de supt stdpanirea Bátho-restilor, Lugojul i Caransebesul. Ceilalti Romani din Ardeal

pärtile unguresti rdmaserd credinciosi ai legii celei vechi.Când Eftimie, care avea, dupd intoarcerea sa din Moldova,pe temeiul unei oranduiri acräiestip ce s'a pierdut, Ti1111-turile Turzii, Clujului, deci ale Nord-Vestului ardelenescprecum si cele unguresti ale Dobocei i Solnocului d'in-nAuntru, in acomitatele exterioarel, murl, i se cada, pela 15793, ca urmas, de cdtre Carmuire, Vlädica Spiridon.La 1585 principele Sigismund recunostea pe acestalncredinta inch Solnocul-de-mijloc, Crasna i Maramuräsul,ca unui superintendent calvinesc 4. Dar earhimitropolitv,ocrotit de-a dreptul de un Guvern, pe care din ce in cemai mult Iezuitii andrului principe 11 conduceau In sensanti-calvin, l'Amase Ghenadie.

Locul acestuia fù luat in 1585 de egumenul Prislopului,loan s,. la 20 Mart, intors dela hirotonie in Augustdin care Mihai Viteazul er5. sä facd, inainte chiar de cu-cerirea Ardealului, un adevdrat Mitropolit, stand in Capi-tala terii.

Mangra, Cercetdri literare-istorice, Bucuresti, Carol G61:11, 1896,pp. 13-4; Hasdeu, Cuy, den bit' freí ni, I, p. 6 s't urm.

2 Bianu i Hodos, Bibl. Rom., I, pp. 99-400; 1st. lit, rel., p. 95.V. i Cipariu, Archivu, p. 302.

4 Bunea, Vechile episcopii, pp. 57-8, nota 1; cf. pp. 73-5 nota ;rarchia, pp. 46-8.

5 Bunea, Vechile episcopii, pp. 60-1, nota ; Hurmuzaki, XI, p. 830.

www.dacoromanica.ro

PARTEA a II-a.=LUPTA BISERICII MOLDOVENESTI

cu

«RECUCERIREA» CATOLICA.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Petru-Vodh Schiopul si episcopii din vremea sa.

in Tara-Româneasca si In Moldova, miscarea luterana sicea calviná nu pdtrunserä nici in cea mai slaba masura.Dar In spre aceste teri se indreptä In curand avântul ca-tolicismului, care, trezindu-se din cea d'intaiu toropealä asa, Isi statornicise dogma la Conciliul din Trident si, prinmisionari energici ca un Solikowski In Polonia, un Posse-vinus in Moscovia, cautà sä. cucereasch In Rasarit ten i cucare sa se despagubeasca pentru pierderile suferite In Apus.

Petru Schiopul, care venise ca un Domn de Impaciuiredupd zilele crunte ale ecumplitulub Ioan-Vodd, scoase In1578 pe Anastasie, Mitropolitul acelor zile de prigonirepentru biserici, care Anastasie se compromisese din nouramaind pe längd usurpatorul Ioan Potcoavd, si puse inliitu-i pe Teofan, intors din addpostul lui ardelean I. LaRoman, dupd plecarea din Moldova a lui Eftimie Arde-leanul, care nu va fi asteptat sa deà ochii cu Domnul tri-mes de Turci, 1:Astoria Evstatie, care se intampina dela1577 lnainte 2, la 1584 urmandu-i Agafton. La Rädäuti,dupa trecatorul Dimitrie, numit de Despot si fugar lnaintea.lui Alexandru Lapusneanu intors 3, si dupd Isaia, care nuputa sa ramâle multa vreme si e aratat ca fost episcop Incadela 1580-1, diplomatul In rasa al lui Ioan-Vodd se fdcuse

1 Ureche, p. 232; Arch. ist., 12, p. 27, no. 296.2 Melchisedec, Chron. Rom., I, pp. 213-6.3 Hurmuzaki, XI, p. 72, no. mx.

www.dacoromanica.ro


acum un schivnic färä leghturi Cu lumea 1, fusese pus un fe-cior de boier. Erá dintre neamurile cele mari ale terii si, pelângd aceasta, avuse de mamá pe o rudd a Doamnei Ruxanda.E Gheorghie Movild, ai cdrui frati, Ieremia i Simion, aveaurosturi insemnate pand sà capete chiar coroana terii 2.

Langa Teofan stAteau astfel doi clerici fdrd invdtdturd maidesi Gheorghie Movild invdtase la Pobrata, mdndstire

nona, de chrturari 3. Irátrânul Mitropolit Insusi nu Amasemultä vreme in Scaunul sdu arhiptistoresc. Petru-VoddInlocuit la 1579 de Iancul Sasul, fiul lui Petru Rares Cuo luterand din Brasov, si acest nou stkánitor nu se putaintelege cu Vlädicii si nici cu boierii nostri. Gheorghie Mo-vild zidise o md.ndstire nouä, a Sucevitei, si, supt cuvântcä merg sä sfinteascd acest Ideas de Inchinare, asezat sus,In Bucovina de astäzi, Teofan, Impreund cu episcopul deRädduti si Cu toga rudenia acestuia, fratii Movilesti, cum-natul lor, Balica, i pärtenitorii neamului, trecii in Polonia(1581). Intr'un act din anul urmAtor, Teofan e pomenit ca efostMitropolit)1 si, fireste, (fost episcopl e si Gheorghie Moya.' 4.

Pe urma acestei pribegii, in fruntea cdreia stdteau macardoi din cei trei episcopi, se prdbusi Scaunul de Domnieal celui de-al doilea eretic care izbutise a cdpdtà. sapänireaMoldovei. Astfel scdpä tara de rusinea Cármuirii printr'un(Sas, de lege luteranD, care crestindtatea cea dreapth n'o

ci se va fi l'acorna si el, culeghtorul de dijrnd dinvite i ucigasul de boieri, la averea Bisericii ca si Despot oriIoan-Vodái cel Cumplit 5. Teofan se intoarse In tara In acelai

Melchisedec, o, c.. pp, 210-2.2 Wickenhauser, Radautz, pp. 18-7.8 Candela, IV, 1885, p. 447.4 Hurmuzaki, XI, p, 2, unde se arata celelalte izvoare. V., in deosebi,

Kozak, in Archiv fiir slavische Philologie, XIV 0. observatiile par. D.Dan, In Candela pe 1907, n-r jubilar, §i In editie separata.

6 Bid.6 Ureche, p. 234.

www.dacoromanica.ro

PROPAGANDA CATOLICi A IEZUITILOR 189

timp Cu Gheorghe de Rddduti ; la 11 Septembre 1582 el seallá lângh Domn in tabära dela Tutora 1; actul din Oc-tombre '1583, in care fostul Mitropolit Anastasie e in frunteaclerului moldovenesc, dand lui Petru-Vodd binecuvdatareatrebuitoare pentru ca egumenul Mihail de Moldovita si ur-masii lui sd-1 pomeneascd, trebuie sd fie räu datat 2 i la8 April 1585, Anastasie se M'Id ca efost Mitropolitl, pe cAndTeofan stäted In Scaun la 10 Ianuar si 28 Februar 1586 8.La 20 Decembre 1587, in sf5rsit, ea*. de Mitropolit o tina.Gheorghie Movilä insusi, in al cärui Scaun episcopal delaRAcIduti venise acum arhimandritul din Rdsca, Ghedeon 4.

Domnia a doua a lui Petru Schiopul tina nota ani dezile, si ea inseamnd inceputul infiltratiei catolice.

CAP. II.

Propaganda catolica a Iezuitilor poloni In Moldova.

Inteun act de sigur autentic 5,--si titulatura lui Alexandru-Vodd de Domn si prin mila Sultanului turcesc si a Vizi-rilor se mai intAlneste, si la Mihnea-Vodd, care, inteo scri-soare cdtre Brasoveni, isi zice : (si cu norocul Domnuluinostru, cinstitului Impärat)4, datat din Iasi ; 24 Mart 1565,Alexandru Ldpusneanu recomandd pe fiii Al cdtre Puterileapusene, daca ar fi ca ei vre-odatà.", neputând cilpatà. Domnia

1 Arch. ist., I 1, p. 444, no. 209.2 wickenhauser, Moldowiza, pp. 90-1.5 Arch. Stat., Peingdrafi, I, 4, 6, HI, 3; Wickenhauser, Moldowiza,

pp. 91-2.4 HUTIMIZaki, XI, p. LIII.5 Hurmuzaki, II, p. 532.e Bogdan, Relatiile, p.. 287, no. cm. Vornic-Mare erk la 1565 in

adevA Zbiare, Iona§co Zbiare, care a fost Wat de Ioan-Vodit cel Cumplit ;Sbierea, Familia Sbierea. Cf. §i Pretendenti domnelti, p. 9, nota 1.

www.dacoromanica.ro


dela Poarth, sà meargá pentru ajutor la Curtile din Franto.si Anglia, sau la dogele Venetiei. De atunci lnainte leghtu-rile cu Apusul latini ale pretendentilor, tot mai multi, s'auIndesit necontenit. La 45 Iunie 1589 se lndreptau din Su-ceava, catre Papa, sthruinte pentru Stefan-Vodd, unul dinflu batranului Ldpusneanu, din partea fostului MitropolitAnastasie, care e pomenit, cum am vhzut, i pand pe la1582 ca fiind In preajma Domnilor, pe cari-i binecuvinteazhi,si a unui Grigorid, episcop de Roman, poate supt loan-Vod5.2. Amandoi Vlädicii se plang de robia turceasch, desldbiciunea Domnului, care, fiind din mijlocul dinastieimuntene, e calificat de «strain si veneticl., de Turcii, Grecii,Unguriil de strajh «si Munteniip, de cari e lncunjurat.Cu aceastä." scrisoare a lor, Stefan-Voila, avand cu dansul

cativa boieri tineri, se duse, prin Venetia, la Roma, deunde chpäth atatea recomandatii cate trebuiau ca ln-curce toatà viata, pe care o bhnuim a fi fost scurth 3.

La aceastä datä, Moldova oficialä fnsese apropiatà de ca-tolicism prin silintile unui strhin, care fusese sprijinitorulla Constantinopol si apoi sfetnicul lui Iancu-Vodd si pecare Petru-Vodä 11 primise dela Inaiutasul shu, fhcandu-1càmära i chpitan de_ Lhpusna i incredintandu-i, ca unuiPostelnic, leghturile terii sale cu Crestindtatea vecinh. Bruti,un Albanez italianizat, de lege apuseanh, care dciriâ apoipentru dansul si fiul shu anume rdspldtiri dela Roma, selntelese Cu arhiepiScopul catolic de Lemberg, I. D. Soli-kowski, Cu Warszewiecki, rectorul Colegiului iezuit dinLublin, cu cardinalul Anibal de Capua, pe acel timp nunciupontifical In Polonia, si Cu legatul Aldobrandinisà ajute pätrunderea legli apusene In Moldova.

in Imprejuräri pe care nu le cunoastem, duph un lung

Vezi mai sus, p. 188.2 Hurmuzaki, lIli, pp. 425-6.3 Cf. 'Pretendena domnegi, pp. 50-1.

www.dacoromanica.ro

Studii §i doc., I-H, pp. xxxix, 454.2 Vescovo ehiamato di Moldavia ; cf. Hasdeu, Doc. din Bibl. dorio-

pamfilianci, in Columna lui Traian, VII; Mon. 87av. Merid., XVIII,p. 3 i urm.

Hurmuzaki, XI, Pre rata.4 Przezdziecki, Listy Anibala z Kapui, Var§ovia, 1852; traducere in

Arch. ist., II, p. 22.5 Hurmuzaki, III, p. 400.

ibid., XI, p. LXII: HI, p. 416, no. cm.T Ibid., XI, pp. Lix-Lx.

PROPAGANDA CATOLICi A MT:TUMOR 191-

E.Ar de episcopi titulan i poloni, cari nu väzurd niciodatä.Moldova si de gardieni ai mAnhstirii, din Bachu, a chrorserie se incheie la 1572 1, Ieronim Arsenghi, Grec unit dinChios, care aveà multi compatrioti printre negustorii din

ales episcop latin al .Moldovei 2, acordandu-i-sesituatia mai Inalth de evicariu apostolic». I se dAdil rese-dinth la Bachu, unde, de multä vreme, perise once urmh avechiului centru catolic. Arsenghi, Bruti i .Petru-Vodh/nsusi, care tinuse pe o fa-a a lui Cherepovici din Ardeal,calvind ori catolieä, Elena 3, trimeserd, inainte de Iunie 1587,scrisori chtre Solikowski, instiintandu-1 ch propaganda ca-tacä poate fi deschisä 4. Färh multh zähavh sosiau In Sep-tembre scrisorile de multämire di partea Papei. Ìn pri-mhvara anului 1588 se fdcuserä oarecare progrese : Iezuiti fu-seserä. asezati In Iasi si pärtile vecine, cum e Cotnarul, undeli se dädu si din vinurile domnesti 5, iar Franciscani seaflau räspânditi in satele dela munte, avându-si mandstireaIn Bachu, la dregerea chreia lucrà Arsenghi, asezat pAndatunci In chmärile de lemn de lângä. biserica Sf. NicolaeCu venituri In satul vecin Trebes 6.

Insemna aceasta ocrotire a catolicismului de un bietDomn moldovenesc cu multe nevoi i Cu putinä minte,aratä scrisoarea lui Petru-Vodd, trimeasä la 1-iu lanuar1588 Papei ghsesti inteinsa, pe lângh multe complimenteumilite, i flighduiala ch, lmphciuindu-se Polonia tulburatä,unde el lnsusi ravnise, o cliph, sh fie rege 7, i, fireste, rege

www.dacoromanica.ro


catolic, va trimete soli la Roma pentru ashrutarea picioa-relorp, se vorbeste mai ales de areformarea Bisericii catoliceaici In tara noastrd, a Moldoveiv 1.

in satele locuite odinioard de terani buni catolidpätrunsese husitismul veacului al XV-lea, apoi Ioan-Vodd Despot Meuse areformatie) In sensul lui, i poatechiar, acum de curänd, Iancu-Vodd luteranul va fi 15.saturme de rävna sa pentru legea crestind acuratb. Un vestitpärinte iezuit, care vizitd Moldova Intre 4582 si 1586, gdsIbiserica vechilor catolici ieseni plind de steaguri si pietresculptate cu steme si având drept preot pe die un aerieluteran in cdlätorie 2; el nu putii sä, rdmaie, dupd dorintaputinilor credincioi, cari fägAduiau sd-i capete dela Domnnumirea de episcop, pentru restaurarea catolicismului a. Cândagentul papal intre Slavii dela Rdsdrit, preotut AlexandruComuleo sau Komulovié, teal prin tali, el cdpb.td dela Petru-Vodd porunca de a nu se mai prim' predicatori luteranisupt amendä de o sutd de boj pentru fiecare comunitate 4.

Aceste mdsuri vor fi avut succes In °rase, dar sateletrebuiau aduse acum la catolicism, urmându-se lucrareade recuc,erire pe care, Incä de supt Bogdan fiul LA-pusneanului, o lncepuse, la Hui si Roman, un preot dinTrotut; Mihai Tabuc, puind-o supt ocrotirea episcopuluide Camenita 6. Erau sa fie Insa Ihsati In pace, neapdrat,acei multi catolici, din Iasi si de aiurea, Raguzani, Chiotis. a., cari trecuserd la legea terii 6. Asezdrile dela Rd-sdritul Siretiului cdpdtard preoti dintre Iezuiti, pe cAndFranciscanii erau sä serveascd pe cele de cätre =Ante. Bi-sericile ddrätnate se fdceau din nou In toate aceste vechl

I Ibid., HI, p. 98 0 urm.2 ibid., XI, p. 146.3 ibid., p. 117.4 Aid.5 Ibid., H, pp. 698-9.

Ibid., XI, p. 116.

www.dacoromanica.ro

PROPAGANDA CATOLIOI A IEZUITILOR 193

adAposturi ale catolicismului reprezintat de Unguri si Ger-mani, In numAr de 15.000, dupd socoteala lui Bruti 1.

Bruti, care cereA si Bernardini, militie catolich nouA, pentrua duce lupta cu si mai multà izbAndd, voiA pentru sineun titlu ca acela de (procurator i apdrOtor al catolicilorimpotriva ereticilor», adecA a aereticilor din ArdealD, spuneel In aceiasi scrisoare 2, a aereticilor din Ardeal i celor ger-mani», cum se vede in altä scrisoare cu aceiasi dat5.3. CAPetru-Voda pusese scrisorile Papei la frunte, dupA datinarAsdriteand, nu InsemnA de loc, cum crede5. Solikowski,ci el a declarat astfel pe Prea Sfantul Phrinte ca aadefá-rata cApetenie a Bisericii intregi si mostenitor al Sf. Petra» 4,

astfel bucuria aceluiasi cä a fost cAstigat pentru catoli-cism neamul care a dat pe Stefan-cel-Mare, «puterniculDomn, biruitor al Turcilor, al regilor Poloniei i Ungariei»,si care se coboard dintr'o «colonie italianä», era putin campripitO 5.

Sperantele de rAspAndire a catolicismului In *tile noastreerau insA foarte vii, lute° vreme dud si Petra Cercel,Domnul muntean fugar, scapat din temnita Hustului ma-ramurAsean, se afld la Roma, fdcAnd tot felul de protestOridespre sentimentele sale de veneratie pentru achpetenia cre-stinOttitiil 6. La 3 Septembre din acelasi an 4588, Warsze-wiecki Insui, cu doi tovaräsi, Than Kunig si Justus Raab,Iezuiti amAndoi, se infAtisA lui Petru-Vodd in tabAra delaTutora, unde acesta se OA de teama ciumei. Domnul Mol-dovei primi cu placere o carte cu icoane si se invoi la ri-dicarea unui seminariu catolic, cu cheltuiala phrintilor le-zuiti 7. Ìn chestia religioasA el nu rágOdul insd mai mult

1 Ibid., III, p. 100.2 Ea poartA data de 44 Ianuar 1588; t. c.

Ibid., p. 401, no. Lxxxvir.4 Ibid., p. 103; scrisoare din 26 Februar 1588 cAtre PapA.5 Ibid.

Scrisoare a lui din 1-iu Iunie 4588, ibid., pp. 105-6, no. =I.I Arch. ist., I 1, pp. 174-5, no. 257.

www.dacoromanica.ro

I94 ISTORIA BISERICH ROMANnTI

decat ca va gonl pe strdinul care nu va Ora& eresia si vascoate chiar din randurile sträjii sale de Unguri pe ere-tici, ceia ce se si fdcù supt ochii Trimesului engles laPoartd, Hareborne, care tocmai strdbdted Moldova 2.

Warszewiecki si tovardsii sai rdmaserd In Tara. Ei primiräscrisorile de rdspuns ale lui Petru-Vodál catre Papa, In careDomnul asigurd cd. si VIddicii sdi lucreazd de fapt pentrustarpirea ereziei protivnice catolicisnaului. Bruti Insusicu el, Ieremia Movilà, fratele Mitropolitului, care aya,cele mai mari. simpatii pentru Poloni si toate ale lor, mer-sera In solie peste Nistru, ducand si scrisori catre nunciu 3.Ei aduceau cele mai bune stiri despre inaintarea misiuniiiesuite si a celei franciscane ; Warszewiecki, a chrui plecareo ceruserd. Franciscanii, alcdtul un memoriu In care se ardtà.cä Patriarhatul constantinopolitan, de care n'ar vol sd maistie Mitropolitul Gheorghe, e ca si desfiintat, pentru ca Pa-triarhul Ieremia pribegeste prin Rusia Tarului, pe cand Sul-tanul a facut moschee din biserica lui patriarhald si cere105.000 de galbeni ung,uresti dela cine vrea aceastd. situatie 4.S'ar puted. castiga Biserica Moldovei, Ingaduindu-se numai ritulgrecesc si mai departe, si tot asa s'ar dobändl si Tara-Ro-maneas* al cdreia Domn are mama catolied : supt el, addugim,lnainte ori dupd misiunea lui Alexandru Komulovié sauComuleo 5, luteranismul fù scos din Targoviste prin silintileunui misionar cretan

Un bun seminariu plata de Papa ar fi potrivit pentruca sä." aducd foloase asa de mari. Era vorba de un Colegiu,de tipdrirea unor calendare si de introducerea cu timpulchiar a stilului nou, abia primit in Apus. Deocamdatd Ie-zuitii din misiunea polonä i alte cinci persoane dintre aceia

1 Cf. Fourquevaux, in Acte $1 fragmente. I, p. 37.2 Hurmuzaki, III, p. 108, no. cm ; p. 122, no. cvlt.

lbid., p. 110 s't urm.4 ibt:d., pp. 120-1 ; XI, pp. L XIII-IV.5 V. mai sus, p.192 fi Birbuleseu, Cerceteiri istorico-filologice, p. 81.

Studii fi doc., MI, p. 416.

www.dacoromanica.ro

PROPAGANDA CATOLICA A IEZDITILOR 195

pe cari-i gonise dieta ardeleanä., se asezard la Roman, in-Cepand, la randul lor, opera de convertire 1 ; ei nAddjduiausä ispiteasa aici clientela lor scolar d din tara pe care tre-buiserd a o párdsi 2 Era sd se inceapd in postul mare alanului 1589 opera de predicare si convertire, i Brutipentru Moldova nevoia unui episcop, sufragan al Lember-ului, in locul lui Arsenghi (Arsengo), dispárut fdrä sä putemsti cum 3. La 2 Februar 1589, «Ungurii, Sasii, Lesii si cei delt neam cari sant de legea Papeil In Iasi, Cotnari, Harldu,

Vasluiu, in Roman, Piatra si satele unguresti erau lndemnaticu hothrare sa se intoarcd la vechile lor obiceiuri, sa pos-teascd, i sd-si deà copiii la scoa15.4. Solikowski cdpdtA, InAugust, sarcina de a ocrotl, controla i Indemna Biserica In-temeiatd. In Moldova, ca «superintendent general si(10 August 4589) 5.

Moartea lui Sixt al V-lea nu distruse rezultatele ce secästigaserd pand atunci. in zddar mai amintia Bruti nouluiPapd, la inceputul anului 1591, de Biserica latind a Moldovei 6Acesta n'o trecuse cu vederea, ci numise, in 1590, pe pro-vincialul franciscan al Candiei, Bernardo Querini, ca episcoppentru amândoud terile noastre, cu titlul de Arges, Inviatpentru dansul 7. Nu era vorba insd nici acum sd se Incercecucerirea Romanilor chiar, din Moldova si Tara-Romaneasc5.;1nsusi episcopul InstiintA pe Domni cd e trimes numai pentru

cei ce trdiesc dupd ritul latin (alla latina) i' 8. Querini zaboviInert mult timp la Roma si Creta ; el nu porni deck in 1597e.

1 Hurmuzaki, III, p. 123.2 Mid., XI, p. um..8 Aid.4 Ibid., pp. usiv-v.5 Ibid., III, p. 126; pp. 128-30, n-le cxut-tv.8 Ibid., IH, p. 141 si urm.7 Aid., III, p. 515. Pentru Intaia creare a diecesei, mai vezi Conn,

¡lit. pe 1904, p. 415.8 ibid., p. 545.O Ibid.

www.dacoromanica.ro

I96 ISTORIA BISERICII ROMANESTI

Child Petru-Voda parasi, In August 1591, Moldova, defrica urgiei turcesti, rostul catolicismului la noi se incheiase-de fapt, dar numai dupa ce se inapoiasera Romei sufletele-de Unguri i Sasi care fuseserd un timp Instrdinate de &ma.Iar Petru-Voda', care duceà cu sine cele douä. PsaltiriPraxiul In româneste, tipariturile lui Coresi 1, si care, tot-odatd, vorbià, in surgunul sdu, de marele dor ce are de a cer-cetà Roma si de a saruta. piciorul Papei numai sa se vadascapat din Tirolul hánuielilor i prigonirilor in Italia libera!,Ii avea MO el pe Mitropolitul Gheorghie, pe preotul Teo-dosie Barbovschi, pe un alt preot grec, si n'aveh de gaudsa se Lek acum la sfAsitul vietii, catolic. Trupul lui a fost-ingropat de aceia, in 1594 , nu in biserica insdsi a Fran-ciscanilor din Bozen, ci, ca si al Doamnei sale, Rusoaica,Irina, afara, langd. zid 2. Numai fiul lui Petru, botezat orto-dox, probabil de Mitropolitul ad us la legea ApusuluirIn Colegiul Iezuitilor din Innsbruck si s'a invrednicit, murindpe pragul tineretii, de o inmormantare in biserica paro-hiald din acel oras. Dar el erà acum un strdin, a cardcredinta si ale careia fapte nu mai priviau Moldova.

Querini declard formal la 1599, chnd se and la Roma,.asteptându-si intdrirea, ca Mitropolitul Gheorghie Movildom lipsit, de alminterea, de once cultura bisericeascd sauprofana, In Tirol Nemtii isi bateau joc de dänsul,candu-1 abivol» a , nu recunosteà de fapt pe niciun Pa-triarh, ash luck cu vorbe bune, din partea Papei insusi,Cu lndemnuri pe MO fratele sdu Ieremia, ajuns DomnAugust 1595, cu ajutorul si supt ocrotirea statornica a Po-lonilor, ar puteh fi cAstigat pentru ascultarea de Scaunulroman*.

lbid., Xl, p. 555.2 lbid., p. 451, no. DUN,. V. Iorga, O familie domneascci in exg,

.Biblioteca pentru toti».Hurnmuaki, II, p. 526.

4 gBenCliè sia Moldavo del rito greco, non conosce per supe-

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

Legäturile Bisericii moldovenesti cu Patriarhiaconstantinopolitanä.

in adevar, dacä supt Mihnea-Vodd, care primiä pe tri-mesul eálugdrilor dela mändstirea Vlatadonului din Sa-Ionic si li dadeä. 2.500 de aspri 1, Biserica munteanä paresä, fi avut legAturi neintrerupte cu Scaunul patriarhal dinCapitala Impärätiei, Moldova din vremea lui Petru *chiopulsi a urmasilor säi, pänä la sfärsitul dinastiei iubitoare decrestini i ingdduitoare de catolicism a Movilestilor, aratàfi avut numai afaceri politice cu unii dintre clericii cari se bu-.curau de mai multh trecere la Constantinopol. A.stfel PatriarhulIeremia serse Vlädicäh Gheorghie la Bozen pentru a-1 In-demnä sä gräbeascA plecarea lui Petru-Vodà, chruia i se va-eäpätà din nou stdpânirea Moldovei 2, si se indreptà cätreDomnul fugar insusi, fiul sufietesc iubit al Smereniei Luiv,dändu-i nädejdi de inoirea Domniei a. Dovezi insà despre o.adevdratä ascultare de Patriarhia ecumenicá. In cele bise-ricesti n'avena de spre partea Moldovenilor.

Domnul Moldovei ca si al Terii-Romänesti, primiä in Con-stantinopol miruirea din partea ctipeteniei recunoscute a orto-doxiei, care-1 privià ca pe un fel de urmas, släbit, umilit i trimesIn surgun departe peste Dunäre, al imptiratilor abine-cre-dinciosip si de Dumnezeu incununatil ai trecutului bizantin :

riore il Patriarca di Constantinopoli, ne altro Patriarca d'Oriente, e.con molta facilità si potria ridurre ella debita obedienza di V. S. Beati-tudine et della Santa Sede Apostolica, quando V. Santiti si degneri scri-verli quattro parole, dopo che scriveri al prencipe suo fratello, haven-Zomi gii promesa° d'unirsi meco), etc. Ibid., III, pp.s. 546-7.

Contributii la Istoria Munteniei, in aAn. Ac. Romo', XVIII, p. 38.2 Hurmuzaki, XI, p. 313, no. ceccxm.

pp. 370-1, no. nxvt.

LEGITURILE BISERICII MOLDOVENEgi 197

www.dacoromanica.ro


Inaintea tinzii bisericii care se Invredniceste de slujba Ecu-menicului, el e Intampinat, In ziva sfintirii sale, de lnaltiidemnitari aí ,Curtii patriarhale si de Mitropolitii se se in-tampla a fi In Constantinopol sau se afla statornic In Si-nodul aBisericii celei marb). In naos 11 asteaptà Patriarhulinsu,si, i Scaunul imparatesc e gätit pentru a prim' pesingurul stápanitor crestin ce a mai rämas In Rdsaritul or-todox. Ectenfile ce se canta 11 prearnaresc intocmai curnse preamäriau odataimptiratii Romei celei noua, urandu-i-sedprea-cucernicului, prea-senínatului i prea-Innaltatului nos-tru Domn putere , biruinta , trainicie, sanatate si mart-tuire), precum i once biruinta asupra dusmanului 1. Dupäungere, Voevodul asculta o cuvantare patriarhala, In careera sfätuit BA fie drept, carmuiasca bine tara siapere Bisericar., al cärei ocrotitor firesc este, In lipsa, macarpentru cata timp, a unuia mai mare deck ansul 2. Darniciun Mitropolit moldovean i, pana la Mihai Viteazul,

cAnd, pentru scurta vreme, datinele vechi se intoarsera,niciun Mitropolit muntean, nu trebuia capete carja delaConstantinopol, nici mäcar sa mearga ori sä scrie acolopentru o recunoastere care nu: se mai socotià de nevoie.

Totusi, mai mult din lipsä de bani cleat din simt demandrie, Patriarhia constantinopolitanä aveä nevoie de te-rile dunarene, care o uitasera asä de mutt. Cu acest gandvenise In Moldova lui Alexandru Lapusneanu, la 1561, pa-triarhul Ioasaf 8i care se aflà in tara la 1-iu Ianuar din acestan, luand parte, de sigur, si la punerea temeliilor mänä.s-tirii Slatina 4. Pentru aceia venise In partile noastre, bine.primit i in Bucurestii lui Mihnea-Voda si in Iaii luí Petru

chiopul, .Patriarhul sträng6tor de pomeni Ieremia 6. Aface-

Canternir, .Deseriptio Moldaviae, p. 48 Id urm.2 Ibid.

Bogdan, Cron. mold., p. 41.4 Inseriptii, I, p. 45.

V. mai sus, p. 148.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE MSERICII MOLDOVENEM 199

rile Patriarhiei rdmaserd in seama adascdluluip, a lui Ni-chifor Parhasios, acântdretul, vicariu patriarhal, a cdrui mândse dovedl prea darnicd pentru Vistieria aproape secatä. aEcumenicului flämänd. Nichifor ingriji, dupd intoarcerealui Ieremia, de interesele lui Aron-Vodd al Moldovei, si prinstdruintile lui Petru Cercel isi aflä. sfArsitul In apele Märii.La 1593 el ar fi Impiedecat, daca este sä-1 credem, planullui Sinan-Pasa, Marele-Vizir, de a face pasalkuri din terilenoastre

Dela 4592, edascdluh era aexarh patriarhalp, mai alespentru tenle de peste Dunäre, pe care Ieremia le credeAcistigate prin cäldtoria lui. El se indreptd deci cAtre prin-cipate In anul de mare primejdie i strälucitd glorie 1595,pentru a pune stavild catolicismului, care se inthrià intreLatinii vechi, supusi Domnului Moldovei si care, prin In-grijirea lui Solikowski si Warszewiecki, prin Colegiile dinVilna, Lemberg si Polock, in sfärsit prin sprijinul noului regepolon Sigismund al III-lea, care voià sd se ardte un di maibun catolic, cdpätase acum sufletele celor mai multi dintreRutenii ce trdiau supt puterea regelui Poloniei, i procla-mase chiar aceasta convertire in sinodul tinut, cu optVlàdici rusi, la Brzesk, In ziva de 42 Iunie 1595 2.

Nichifor se asteptase sä gäseasch la noi linistea trebui-toare pentru a se tineh un sobor de intärire a ortodoxiei.Dar el ven1 odatd cu °stile cotropitoare ale lui Sinanvdzil Cu ochii shi mändstirea lui Alexandru-Vodd si afiului ski Mihnea, amdndstirea de cArdmizi de langd Bu-curesti», prefdcuta In moschee si cuprinsd, cu cimitir cutot, in apalancas noud de apärare, pe and intreg orasul

Nichifor dasciitul, in «An. Ac. Rom.s, XXVII, pp. 3-5. Cf. mai sus,p. 148-9.

2 Engel, Gesch. der Kozaken, pp. 76-7. Imi lipse§te studiul lui Schir-mer, Zum Martyrium der Uniaten in Galizien ; «Revue internatio-nale de Théologies, X (1902), ca i alt articol al aceluia§i, ibid., 1904.Rezumate In C/u7sostomos A. Papadopulos, 01 IVATEncipmcc 'Isp000Mp.cuv ;

Ierusalim, 4907, p. 26 i urm.

www.dacoromanica.ro

era incunjurat de Intdrituri ce purtau In bastioanele lortunuri 1. Si la Tärgoviste el a fost poate martur al stricdriiunor biserici de cdtre Turci 2; la Sf. Nicolae se vede siastazi insemnarea cä zidirea a fost aspartd la Sinan-Pasa» ;Mitropolia a adäpostit pe hogea. Islamului fAcandu-si rugd-ciunea 3. Totusi, cälätorind rdpede, adascdlub) ajunse la IasiInainte de intrarea lui Zamoyski cu ostile lui polone In Mol-dova, pe care Cancelariul si Hatman o smulse chtre sfärsitullui August de la noul Domn al ei, Stefan Rdzvan, pus deArdeleni tocmai pentru a fi o stavild In calea Polonilor casi in a Turcilor 4.

La sinodul din Jai (17 August 1595), pentru Infrânareapropagandei catolice in Tinuturile rusesti i romdnesti, seadunará poate episcopii ruteni cari protestaserä. la 1-iu Tulleprecedent lmpotriva actului de Unire dela Brzesk, GhedeonBalaban, episcop de Lemberg, si colegul sdu din Przemysl ;ei erau sprijiniti de Cazaci, cari se si ridicara In arme asupraPolonilor, la 1592, supt Kosinski, i la 1595 din nou, suptLoboda si Nalivaico 5. Se vor mai fi adunat Vlddici, poatemoldoveni : Moldova aveä ca Mitropolit pe Mardarie

Afard de acestia toti, Tara-Romäneascd erà reprezintataprin Mitropolitul Mihail, care luase locul lui Eftimie, scosde Mihai-Vodd, de sigur pentru trAdare In Incheiarea tra-tatului cu Ardelenii 6.

1 Hurmuzaki, Supl. 111, p. 360 si urm.2 Cf. Inscriptii, I. p. 403; II, p. 89.3 Hurmuzaki, 1. c.4 Ibid.5 Engel, 1. c.e Eftimie e pomenit in acesi tratat. Astfel trebuie indreptate deci cele

spuse la pp. 147-8. Actele sinodului din Iasi le-a tipArit Petrusevici, inculegerea sa Acti otnosagiesia cá istorii zapadnol Rusi 1568 goda,pp. 127-8 (cf. Melchisedec, in An. Ac. Rom., HI, pp. 28-9) : nAdAjduiescBA le pot reproduce in anexele acestei cArti, opera lui PetruOvici ne.ilsindu-se in bibliotecile noastre publice.


www.dacoromanica.ro

Sh urmdrim inthiu istoria Mitropoliei moldovene in acestiani, Gheorghie Movild fugise In Apusul catolic, impreund cuPetru chiopu1. Aron-Vodd trebuise astfel sä, deà terii unnou Mitropolit, si pentru aceasta el ridicä la cea mai inaltdtreaptd a ierarhiei bisericesti moldovene pe VIddica Agaftonde Roman, care se retrase pe urmd, asezându-se In md-nästirea Moldovitei, de unde scrih cdtre Bistriteni, intre1601 si 1604, aVIddica Agafton de tara Moldovell 1. PentruScaunul din Roman alegerea lui se oprl asupra unui clericcunoscut i "And atunci, Nicanor, care a zidit vechea mrt-ndstire din deal dela Agapia, mändstire astdzi in mind ; o

povestire târzie stie sä spuie despre inrudirea dintre acestNicanor, care e pomenit la 28 Februar 1592 intr'un actdomnesc de märturie 2 Aron-Vodd, aflindu-i nepot Mi-tropolituluiD 3; Domnul se &Meà drept fiul lui Alexandru-Vodd Ldpusneanu, dacd mdrturia legendei puse In scrisde Neculce e adevdratd, ar urmh cä Nicanor erá fratelefemeii cu care Läpusneanul a avut pe acest norocos copildin flori 4. Nicanor prin singurd infAtisarea sa milnioasä arfi silit pe nepot sä fuE,,d peste munti child fù descoperit cdmaid pe la o mändstire de cdlughrite, si o stâncd tdiatä pentrua se face drum prin ea ar fi pomenind, printr'o pisanie,azi stearsd, intdmplarea acestei fugi. Nicanor ar fi stat, dupào alth versiune a povestii, ca staret al Agapiei incà dinzilele Doamnei Elena a lui Petru Rares, ucisá apoi de L'd-pusneanu, i s'ar fi addpostit ca schimnicul Nil, dupd cepArds1 Scaunul arhipdstoresc al Moldovei, in locul de uncle

Agafton ca Mitropolit la 28 Februar 4592; Iorga, Rel. coin. cu Lem-,bergul, I, Bucuregti, 1906 (din oEconomia Nationala»), pp. 75, 442;ea mazil, .Doc. Bistrifei, I, p. 3, no. V ; alta scrisoare a lui, mai tarzie,tot din manastirea Moldovita, probabil din 1621, flind vorba de mer-gerea Domnului la Sultan, ibid., p. 13. 0 hotarare judecatoreasca a luiAgafton, in [Al. Lapèclatu], Documente romilnegi, Bucuregti, 1907, I,

p. 7 §i urm., no. 9.2 .Relaiiile cu Lembergul, p. 75; cf. ibid., pp. 112-3.

Studii ci doc., III, p. 38.Se spune mai departe a Nicanor venià ounchiun lui Aron ; ibid.

LEGATURILE BISERICII MOLDOVENESTI 201

www.dacoromanica.ro


i se Incepuse rostul de carmuitor bisericesc 1. De fapt, ele ardtat ca fost episcop Inteun act al lui Petrudin 4 Ianuar 1586, privitor tocmai la mdndstirea Agapia.9.Aron 11 chiamä a doua oard la episcopie, unde se afln la 10August 1594 3. De acolo trece, pentru scurtd vreme, la Mitro-polie, iar apoi se ascunde la Agapia, care a fost, pänd aproapede noi, mändstire de cdlugari, si nu de cdlugdrite : acolo seIntâmpind, Intr'un document nedatat, eNicanor biv Mitro-polit) 4. Mormântul Jul, care nu se mai poate deoseb1 astdzi,ar fi tot In acel ultim addpost al säu

La 10 August 1594, Mitropolia Moldovei o aveä un Mi-trofan, de obarsie mänästireasca necunoscutd. : el Intäreste.un act de danie cdtre mändstirea Pobrata, aldturea CueNica) dela Roman si cu episcopul de Rdddut,i, Mardarie,urmas al lui Ghedeon G. Spre sfärsitul anului, el merse,Impreund cu Vornicul CrAstea, la Curten. ImpArdteascd,pentru a face declaratia de supunere 1. La 7 April din anulurmdtor, el aratd Bistritenilor din Ardeal, unor vechi prie-teni, ceia ce ar dovedl cä el fusese egumen la vre-o ma-nästire din munte ch. Domnul sdu, prietenul crestinättitii,se luptä de sarg Impotriva pägânilor, adusmanii lui Hriston,ucigand, acum In urmä, la Smil sau Ismail pe toti apdrä-torii ca si pe toti locuitorii acelei cetäti nenorocite 8. To-vardsul de gänduri rdzboinice ale lui Aron-Vodd si co-respondentul Sasilor din Bistrita nu pästrd cärjapänä In acele zile din Maiu urmätor, când Domnul sdurästurnat de Ungurii din strajd i dus In Ardeal, undesi

1 Legenda spune a Aron, ca Ed se razbune, ar fi ascopit» pe Nicanor,care prin aceasta ar fi fost adus a pAr5s1 lumea cu totul.

2 Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 216-8.3 Hurmuzaki, XI, p, 905.4 Bibl. Ac, Rom., doc. Lxx, 166.5 Cf. i Melebisedec, Notite, pp. 30; 48 §i urm.6 Wickenhauser, Radautz, p. 19.7 Hurmuzaki, XII, p. 24, no. Lvm.

¡bid., p. 40, no. Lxxxix.

www.dacoromanica.ro

LEGXTITRILE TISERICI1 MOLDOVENE§TI 203

.5tefan Razvan, urmasul din mila lui Sigismund Báthoryal lui Aron, Ii. Mat alt Mitropolit, pe Mardarie de Raclauti,si, astfel, acesta 8016 aláturi de Mihail al Ungrovlahiei Infruntea Vlädicilor strdnsi la Iasi pentru a impiedeca sifin-tile spre Unire ale misionarilor catolici.

Hotardrile sinodului din Iasi nu ni s'au phstrat, dar pu--tem harm' lesne cuprinsul lor. Ele nu fura insa aduse laindeplinire, cad un Domn .ca Ieremia Movilä, care Inlocul,Inca In August 1595, pe .5tefan-Vodd, nu puteã sá aibà odirectie ortodoxa prea strictd, °data ce faceà parte dintresfhtuitorii lui Petru chiopul, odath ce era fratele Mitro-politului Gheorghie, Ing aduitorul si curtenitorul catolicilor,°data ce, acum In urma, ajunged unde nu visase vre-o data saajungd, prin armele lui Ioan Zamoyski, Hatmanul Polordei.Poate cà Mardarie phrasi Scaunul shu arhipästoresc incadela venirea In Domnie a Ieremiei : oricum, acesta nu-1puted suferi mult timp in preajma lui.

Ìn curând se tinii un al doilea sinod Impotriva propa-gandei latine, dar nu in Moldova, care nu fù nici repre-zintata la dezbaterile cele nouä, ci In orasul Brzesk, carefaceà parte din stapânirea printului de Ostrog, Constantin ;acesta, un prieten al lui Mihai Viteazul, Meuse In Capitalasa o tipografie, care dadù Biblia slavonä din 1581 si oscoala mai inaltti, la care chema ca director pe MeletieSmotricki din Camenita si pe acel Gheorghe Palamede, dinCreta, care a cantat in lungi versuri grecesti palide avitejiile)lui Mihai Viteazul 2. La el se addposti si un Mitropolit grec,Pafnutie 3. Nichifor dascalul, care fusese Inchis cátvá timpde Ieremia, pentru cä ar fi spionat In folosul Turcilor, laHotin, alerga si el la acest mic centru al ortodoxiei celei

Engel, k c.2 Legrand, Bibliothè que grecque vulgaire, vol. ultim. Cf, ht. lit,

rom. in secolul al XV111-lea, II, p. 609.3 aPap-huntinuss; Nichifor Dasciilul, p. 44.

www.dacoromanica.ro

204 ISTORIA BISERICII ROMINEUI

mai sigure si mai hotdrate. Planul lui Ieremia-Vodd de a-1prinde din nou Cu ajutorul Polonilor, plan aratat In scri-soarea lui dela 18 Iunie 4596, Minase zddarnic 1. Cdt pri-Veste pe Mardarie, fostul Mitropolit moldovenesc erà In1602 egumen In Tinuturile gdzduitorului sä,u, la mAnds-tirea Sf. Gheorghe din Drohobycz, i faceà negot prin ne-potul sdu, Grecul Dimitrie Georgiowitz din Zamosc 2.

De acum inainte lupta dintre catolicism si ortodoxie semdrgeneste in hotarele Poloniei. Sinodul din Brzesk, in1596, se pdred cá trebuie sà se mantuie printr'o sdnge-roasä luptä cu armele ; la urmä, cele doud partidedurä d ouä. adunäri deosebite : a unitilor aratä aplecarecdtre politica regelui Sigismund si a lui Zamoyski. Dar oa doua, in fruntea chreia erau Nichifor si Chiril Lucaris,hotdrâ cä episcopii cari si-au ldsat legea, au pierdut, cuMitropolitul lor, Mihail Bagoza, In frunte, si situatiile lorarhieresti. Constantin de Ostrog, acneazul Constantin Va-sileD, rdmase si el in pdrerile lui, sprijinit de Cazaci Impo-triva acestora din urmd se &Oil la 1597 o mare loviturd, prin-zändu-se una din cele douä cdpetenii ale lor, Nalevaico, alcdrui cap cdzù In chiar acest an. Din parte-i, dascAlul Nichifor,dupd ce fusese lntrebuintat, un timp, de lnsusi Ieremia-Vodd,pentru a-1 impdcd, de spre Turci, cu Sinan-Pasa, fù inchisla Marienburg si nu fù liberat de acolo niciodatä. 3.

In zädar 11 ceril Patriarhul de Constantinopol prin MihaiViteazul, in Octombre 4598, si apoi Sultanul insusi 4; el numai ies1 niciodatd la ivealä.

Hurmuzaki, Supl. II 1, pp. 389-90, no. cxcviu.2 Relaliile cu Lembergul, p.' 444.

Nichifor dascalul, p. 9; Melchisedec, 1. c., p. 31. la Analele Acade-miei din Petersburg pe 1899, III, p. 578 si urm., P. Zucovici a tipArit unstudiu iDespre cercetarea vinoviitiei.arhimandritului Nichifor, preziden-tul sinodului ortodox din Brzeski, mie neaccesibil ; v. Papadopulos, I. C.

4 Cf. Chrys. Papadopulos, L. c. i Hurmuzaki, Supl. 111, p. 483.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

Movilestii i catolicismul.

Ieremia Movild, care a chemat din nou pe fratele shuGheorghie pentru a pästorl tara, nu poate fi privit ca unaderent hothrat al catolicismului. Ctitorul dela Sucevita,care a fdcut-o din nou, mai mare si mai frumoash, impodo-bah cu picturi bogate i alese i cu un pridvor in stil cutotul nou 1, era un evlavios al legii vechi, si nu vre-uninoitor, pe care, de alminterea, nu 1-ar fi lndurat nielboierii, nici clerul. Episcopul Querini se lauda fath de Papach ar fi slujit in voie In ziva de Corpus Domini, ducAndduph dAnsul, in alaiu, pe Domnul insusi, pe MitropolitulGheorghie, pe Vlhdicii ceilalti, boierimea si oaste 2, dar Po-lonii, cari reprezintau catolicismul in straja domneaschJa Curte si ar fi vrut sh nu se amestece un strhin in cd-lhuzirea lor sufleteasch, 11 invinuiau pe dansul ch iea parte-la shrbätorile ortodoxe si mAndnch In asemenea zile la masadomneasch 8. Pare sigur ch Ieremia-Vodh a dat si 300 descuzi pentru impodobirea bisericii catolice a Maicii Dom-nului din Suceava si ch a venit de douä ori, cu epis-copii säi, la slujba dumnezeiasch a lui Querini, care pre-dicA In greceste si intrehuintà chiar un thlmaciu moldo-vean 4. Fetele si le-a dat duph Poloni, al chror frumosnume nobil, Potocki, Korecki, Wisznowiecki, 11 Meeà ehnu se gAhdeasch mult la deosebirea de lege 5, chci Domni-tele strdmutate peste Nistru trecurh la catolicism, si, dad.Maria Potocki i Ecaterina Korecki nu-si schimbarà numele,Stana lui Przerebski se chem5. Ana, iar din Zamfira se fdcii

V. Neamul romilnesc in Bucovina, p. 454 i urm.2 Hurmuzaki, III i, p. 549.8 Columna lui Traian, VII, p. 319.4 Hurmuzaki, /. c.

Papiu, H, p. 137 0 urm.

MOVILESTII I CATOLICISMUL 205

www.dacoromanica.ro


la nunta Cu Wisznowiecki o Regina 7. Dar sinoclul comuncu episcopii moldoveni i seminariul catolic care s'ar fi fd-gdduit lui Querini nu inftitiseazä de sigur elemente serioaseIn politica religioasd a celui dintre Movilesti 2.Titlul pe care dd Querini, intr'o scrisoare cätre Za-moyski 3 la 1603,. de episcop al Moldovei si Terii-Romänesti

episcopus utrius que Valachiae, n'av'eà niciun rost real.

De alminterea catolicismul erd servit cum nu se poatemai slab : pe lAngä Querini, erau doar preoti sfintitiprin Ardeal, ereticiD, preoti insurati i coplesiti de toateviciile, preoti cari abia stiau in numele dril legi vor-bese 4. Demnitatea de episcop se cdpatà prin alegerea depreoti si de orasele catolice : Bacdu, Roman, Cotnari, Tro-tus, Suceava, Ilârlàu, Neamt, Baia si Iasi, dar se ziceà deobiceiu cà Domnul numeste, pdnd vine rdndul sä. intdreascdSf. Scaun 5.

Astfel, dupd ce Querini murl, färd sh fi fácut o adevä-ratUt ispravd, dusmdnit cum erò. de Poloni, cari4 invinuiaucd s'a pus sd sape dupä comori supt turnurile cetatii Su-cevei2, nu se gäsi pentru a-i lud locul, cu totul M'A in-semndtate, decdt fostul vicarhi Arsengo, numit de Papá la17 Septembre 1607, dupd moartea lui Ieremia si a frateluisdu, Simion, care-i urmase 7. Pentru mostenirea lui Ar-sengo se cldda, incepAnd din Iunie 1610, o lupa inviersunattiintre vicariul mortului episcop, Valerian Lubieniecki, Polonguraliv i rdzboinic, care purtase armele i l'acuse isprdvi sdn-geroase In Ardeal pentru ca sd urmeze in Moldova cu afa-

lbid. Nunta acesteia se l'Ami la Suceava §i de sigur dupit ritul or-todox; Hurmuzaki, Supl., 112, p. 259, no. cxxvni.

2 Hurmuzaki, III, /. c.3 lbid., Supl. 112, pp. 282-3, no. caer..4 ibid.6 Studii ;i doc., I-II, pp. 418-21.

Columna lui Traian, I. c., p. 319 i urm.Eubel, in Rbmische Quartalschrift, 1898 (XII).

www.dacoromanica.ro

M0VILE$TI1 I CATOLICISMUL 207

ceri scandaloase, si intre celelalte elemente catolice din tail :Franciscanii unguri dela Bacdu, In fr ante cu fratele loande Varad, si parohul Baltazar din doinneasca Suceavd. 1.Valerian ii birul, prin documente de laudd si legitimare,ca i prin puternice protectii, dusmanii, si la 1-iu Februar4611 el cdpdta la Roma recunoasterea sa 1. Un alt Polon,Goski, Ii urmd in Novembre 1618, si dupd acesta veni, la 49Iulie 1627, un al treilea, care mull. In 1631, Gabriel Fredro 2.Niciunul nu sthted In tara, unde catolicismul erà aduzitde preoti fdrd pregdtire si rdspundere si de gardianul dela"Nan cu lingurii sdi, cari nu erau cu mult mai chematipentru greaua lor sarcind.

Pe cänd confesia latind urmä acest drum In Moldovastapanita de Movilesti, Mihai Viteazul nu intelegeà sä aibdniciun amestec cu o alta lege decAt cea Inatinatd In prin-cipatul Terii-Romänesti. El inceped acolo o politic:A reli-gioasä statornich, ce alcdtuieste unul din capitolele celemai interesante ale Domniei lui.

Ea se razimd pe strängerea legdturilor cu Patriarhiaconstantinopolitand, Indltatd intru cfftva dela o bucatd devreme, i cu alti factori ortodocsi din Räsdrit. In al doilearand, pe curdtirea vietii mdndstiresti pentru ca Bisericamunteand sd poatd cdpdtà de acum Inainte episcopi vred-nici. In al treilea, pe lntemeiarea unei vieti bisericesti ran-duite, unei ierarhii canonice In Ardeal. In sfärsit, nu sepoate tAgadul cà el a dorit sh apropie asà de mult Incatsà le uneascd bisericeste, tenle romänesti Intre sine.

I Columna tui Traian, i. c.; Studii §i doc., I-II, p. 417 td urm.; cf.Kemeny, Ueber den Bisthum und das Franziskanerkloster zu Bakovin der Moldau, in Kurz, Magazin, 11 (4846), p. 3 O. urm. Cf. Bandini,In An. Ac. .Rom., XVI. pp. 219-20.

2 Ibid.

www.dacoromanica.ro

PARTEA a III-a..=.

POLITICA RELIGIOASAA LUI

MIHAI VITEAZUL

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Mihai Viteazul i arhiereii din Balcani.

Dela Constantinopol Mihai cere candva, prin Eftimie Mitro-politul, s'a i se trimeath o pravilä de canoane si una din chrtilesfinte ; acolo 1i trimete el Mitropolitii pentru a fi sfintiti sau, celputin, de acolo cere el inthrirea lor duph ce el i-a numit,pe temeiul unei alegeri, cum se intalneste mai ta.rziu , fa-cuth de episcopii terii si de cei strhini pe cari i se intamplan.-i ghzdul 1. El ajuth i alipirea mai stransh a Bulgarilor, pecari voià ridice pentru Crestinätate, de Patriarhia dinConstantinopol, care avek nu numai in Capitala Impärätiei,dar si la Tarnova, la Sofia, la Cerven tanga Rusciuc, la

umla, la Lovcea 2, in sfarsit, Mitropoliti asculthtori declansa, de neam grecesc 3.

Meletie Pigas, unul din cei mai mari printre clericii gre-cesti cu Invätaturd in acest timp, cäpäth, fiind numai Pa-triarh de Alexandria dar avand in grijh Scaunul Constan-tinopolului, pe care-1 *Así in curand, sarcina, din parteaSultanului, de a negocia pacea cu Mihai insusi, ca i, apoi,cu Ardealul i cu imphratul, cap al legii crestine pentrunoua cruciath. Dela 23 Maiu 1597 inainte, avem scrisoridela Meletie chtre Domnul muntean, pe care el nhddjduiash-1 poath castiga pentru prietenia cu Imphratul pagan al

V. mai sus, p. 149; Melchisedec, in An. Ac. .Rom., III, pp. 42-3.2 Hurmuzaki, XII, p. 290, no. ccccxxxiii.

lbid., p. 291; cf. pp. 4268-9.

www.dacoromanica.ro


Rdsdritului, dela care isi asteptà inaintare i ocrotire 1.Corespondenta cu invdtatul arhiereu gree urmeazd si incursul anului 1598, avänd de scop aceiasi intelegere sta-tornica a lui Mihai cu Turcii 2. De fapt, Sultanul se alese cupacea de care aveà atka nevoie, iar loctiitorul de Patriarhal Tarigradului cu pomeni de mai multe sute de galbeni.

Dela un agent ImpdrAtesc pe längd Mihai-Vodd aflärn eh'el, in planul lui cel mare de a-si Intinde puterea zdrobi-toare asupra Balcanului Intreg, avd, intelegeri cu Mitropo-politii din Filipopol si Sofia, Greci si ei 3. Cel dela Adria-nopol veni ciliar la Tärnova, unde sthtù doudzeci deasteptand ivirea noii cdpetenii crestine, ca aceiasi sete cu.care ar fi asteptat «Ziva Judecatiiv 4.

Acolo la rárnova tineä cärja arhiereascd un Grecneam mare, inrudit de curänd si ca Cantacuzinii,Ralli, care-si zice5. si Paleologul 5. Pe cand altii avurämai legdturi trecdtoare cu Mihai, acesta se alipl de dänsuldupd ce vdzù cd ndvälirea In Bulgaria, káduitd pentru anuf1597, nu se putù aduce la indeplinire. Din satul de MugaNicopol, de unde pändiä. sosirea Romänilor, el trecù,Octombre, dincoace de Dundre, i inträ, In rändul sfetni-cilor obisnuiti ai Voevodului, In care ndeldjduiä toga Cres-tindtatea rdsáriteand, gata sä se miste si sa meargd dupdt

D'id., p. 299, no. ccccuvu g't nota 2; Melchisedec, in An. Ac. Rom.,[II, pp. 34-5. Cf., pentru Pigas i scrierea sa, Orthodoxoslit. roma ne in secolal al XVIII-lea, I, p. 449. Scrisori de-ale la aufost tiparite, nu de mult, de cAtre gmile Legrand. Altele, cuprinse in-tr'un manuscript din Challa, au servit lui Mali§evschi pentru biografitelui Pigas, pe care o rezuml Melchisedec, I. c.

2 Hurmuzaki, l. c., p. 329, no. ceccxevu ; p. 334, no. D ; p. 417, no.-ocxxxu ; pp. 1264, 1265-6.

3 lbid., pp. 1285-6.4 lbid., p. 291.6 Testamentul lui Radu-VodA erban, in Socotelile Sibiiutwi, An.

Ac. Ron., XXI; p. 24 sau LApAdatu, Doc., I, pp. 52-3.

www.dacoromanica.ro

steaua norocufui shu. Si in cele sufletesti, Mitropolitul Dio-nisie fù duhovnicul aliatului sdu politic. La facerea jura-mântului cdtre imparatul al lui Mihai-Vodd el erà de fatd,In Iunie 1598, Impreund cu (Eftimie arhiepiscup) 1, un Ro-mAn, dar nu i cu ceilalti episcopi munteni 1; comisarii ger-.mani auzird din gura lui cd, pravoslavnicii greci i slavidin Impärdtia turceascd n'au gdnd mai drag decAt al ras-coalei mântuitoare a. TrecAnd, In Octombre 1599, cu Mihaicuceritorul In Ardeal, el se Imphrtäsi, In noua resedintddin Migrad, de toatd bundvointa, cinstea i increderea dinpartea acestuia ; In lipsa Mitropolitului Eftimie si a nouluiMitropolit ardelean Eicut de lnsusi Mihai, sau si In prezenta_acestora, el slujià Inaintea Domnului, si, la Boboteazd, el 11stropl, dupd datind, cu aghiazmà. In gdzduitorul shu elvedeà un mare viteaz, dar pregetà sä mustre viata lui carenu tina. seamii In toate de poruncile dumnezeesti ale blAn-cletei i curätiei. Pentru Imperiali, pe ldngd cari cdutâ Cuonce prilej a se liad bine, el aveà la lndämând vorbe dulci

smerite, mari fágkluieli orbitoare i sfinte icoane dinvremea lui Constantin-cel-Mare Insusi 3. Fatd de Eftimie,care stäteA bucuros la masa domneascd pdnd ce treceipeste once margeni 4, Rall1, un cleric sever si cu autoritate,Ideeà o bund impresie i aveà o mare inraurire.

Dar si alti arhierei greci se adunaserd pentru a Impodobiputerea lui Mihai-Voda In zilele lui de mdrire. Astfel, si-nodul pe care acesta 11 face sa fie tinut In Moldova pentru

1 IscAlitura lui Eftimie, in plansele la vol. XII din colectia Hurmu-zaki ; cf. vol. III, p. 330.

2 Cf. i Hurmuzaki, XII, p. 359, no. raux.Cf. Contributii la istoria Munteniei, l. c., p. 48; Hurmuzaki, XII,

tabla Studii f i doc., IX, p. 27 si urm. O scrisoare a lui All-CeauscAtre Petru chiopul, fArl datA, pomeneste pe «Dionisie VlAdica deTArnovas ; Varsovia, Bibl. Zamoyski, ms. de corespondentA romino-polonl, p. 81.

Hurmuzaki, XII, p, 826.

MIHAI VITEAZUL I ARHIEREII DIN BALCAN1 213

www.dacoromanica.ro


alegerea unor noi Vladici In locul celor ce fugiserd cu Ie-remia, e prezidat, In Iunie 1600, de Insusi patriarhul Ohri,dei, Nectarie, care, iscdlind, nu mai pune in titlul sduterile noastre, zice numai earhiepiscop al IustinianeiPrime, al Ohridei, a toata Bulgaria, al Serbiei i celelaltel 1,

Un Mitropolit aziatic, Gherman de Cesarea lui Filip, leaparte la acelasi sinod. Pentra a se face numdrul cerut de(membri, sant de fatd apoi un Mitropolit macedonean, de.Vodena, Teofan, i unul venit tocmai dela Hebron, Efremfcare stia sh scrie slavoneste 2.

Pentru intaiasi data, prin izbanda In rdzboiul purtat im-potriva Turcilor ajungea un Domn roman sa aiba In jurutsäu atatia reprezintanti ai Bisericilor räsaritene, cari Infätisall

dorinta neamurilor crestine din acele pArti de a-1 vedea,Bosind In mijlocul lor pentru a mol, Inteo forma oarecarervechea viata libera din vremea impdratilor aincununati deDumnezeul. Ei stätura in umbra steagului shu atata vremecat vântul gloriei 11 Mai sd Male, i apoi, lncredintati cgniel dela Dundre, nici din Apusul german nu poate ventca rdsplätitor cineva mai tare deck Turcul, ei 1i cdutardiarasi rostul pe langd un stapan pe care-1 urau pentrulegea lui 'Agana, dar inch' mai mult pentru si mai pag,Analui lacomie nesätioasa.

Prin politica si arme nu eram in stare a strange injurul nostru In chip statornic pe Rdsdriteni ; Domnii ceimari, bogati i harnici din veacul al XVII-lea stiuracastige trig pentru multa vreme prin cellalt, si mai sigurtmijloc de inraurire, cultura.

I studii gi doc., IX, p. 31.2 Mid.

www.dacoromanica.ro

CELE D'INTAIU INCHINARI 245

CAP. II.

Cele d'intaiu Inchindri de läcaquri romaneti laLocurile Sfinte.

Se pare chiar cd Mihai e cel d'intaiu Domn roman caresd, fi inchinat la mändstiri din Rdsdrit prisosul veniturilorvre unei mdndstiri din tard, din dijma dela terani, platace dddeau Tiganii spre a fi scutiti de munca robiei, vindriciuls. a. 1. Caci nu mai afläm alt act de acest fel pana la aceladin 28 August 4599 prin care el Inchind. mdnästirii Simo-petra din Atos biserica din Bucuresti inoitd si inzestratä dedânsul cu chilii In preajma Curtii sale, bisericd al cdreinume, eMihai-Vodb, 11 aminteste Inca 2.

Pana atunci tragerea de inima fatd de Locurile Sfinte silavrele rdsdritene se ardtase, In adevdr, prin danii de bani,prin zidiri, prin odoare sau oddjdii, prin danii, directe sinelmpärtite, de mosii, ca acelea pe care, la 4590, jupaneasaCaplea le lasd tot Simopetrei, mdnästirea iubitd, deci, deMunteni, chreia si Mihai-Vodd li clädii sate 3 Si o Evangheliefrumoasa 4.

E drept cd la 1591 incd, Patriarhul Ieremia, care, cuplatd, impärti mai multe intdriri de stäpanire la noi, Inanii 4591-2, faceà din abiserica Sf. Nicolae din Tara-Ro-maneaschl, aceiasi cu aMihai-Vodd) , o stavropighie, cead'intaiu bisericd din principate care sä fi atarnat numai dePatriarhie5. Nu era, totusi o adeväratä inchinare, ca aceiape care Clucerul Parvu o fäcuse la 4588, dand Bucovdtulmand.stirii Sf. Varlaam din Räsdrit 6.

1 V. Cipariu, Archivu, p. 311 o urm.2 Cipariu, I. c., p. 317.2 lbid., p. 499.4 Ibid., p. 175.5 Bid., p. 197. Dar v. Studii fi doc., V, p. 433, nota 1.6 V. 0 Studii §i doc., V, p. 142.

www.dacoromanica.ro

216 ISTORIA BISERICII ROMANMI

Cä Petru *chiopul, aunchiull lui Mihnea, ingdduise pechlughrii dela Sf. Saya din Ierusalim sttipani metohulCu acelasi nume, clddit de ddmii la Iasi, din nisté case dd-ruite de Domnie, in 1583 1, nu insea.mnd o inchinare, cileghtura fireascd dintre mAnästirea-mamd si cea intemeiatdde (Musa pe phmant strdin. Cat despre metohul, cu hramulSf. Arhangheli, al mdndstirii Sinai, cu care Petru Schiopulstim cä avuse afaceri de bani2, metoh pomenit In 4597,e mandstirea Frumoasa de azi, si el a fost Inchinat numaide Movilesti 8, dupd epoca lui Mihai.

Toate aceste cazuri, de o naturd deosebitä, eraunumai cu totul rdzlete : unui Domn crescut in Ildsdrit,trait intre cdlughrii de acolo, legat prin atatea legAturi deSfintele Locuri, ddduserd si Invhlätura de care eraasa de mandru, lui Radu-Vodä Mihnea Ii era pdstrat rolulde a incepe era alnchinärilor), afierosirilonD, pentru md-ndstirile noastre.

CAP.

Sinodul lui Mihai Viteazul pentru disciplinaclerului monahal.

Printeo fericitd intamplare ni s'au phstrat actele sino-dului dela Iasi, despre care va fi vorba mai pe larg indatd.Am fi castigat si mai mult avand pe acelea ale sinoduluimuntean, alcdtuit din Eftimie i colegii sdi, Teofil deMinnie si Luca de Buzdu, care hottiri o noud viata md-nästireascd.

Sinodul urma. Indemnul Domnului, care vdzuse 'Ica auInceput sfintele mändstiri niste obiceiuri carele nu sant de

1 Arch. ist., I 1, p. 127; cf. §i p. 112; 12, p. 49.2 Cf. Hurmuzaki, XII; Arch. ist., III, pp. 75-e.8 V. mai departe.

www.dacoromanica.ro

tocmeala sfintei pravilip cerute, cum stim, de Eftimie dinConstantinopol.

Se ieau mäsuri de oprire apentru egumenii ce incap laegumenie cu mith, M'A voia soboruluip, adech a soboruluichlughrilor din mänästirea lor, ((san oameni sträini din alteten, flird nicid milä la sfänta cash), aduchndu-se astfel arhsiphsi grade». Mirenii, de once treapth, i ierarhii, pänh la Pa-triarhii inii, n'aveau sh se mai amestece de acum la mAnhstiripentru a pune egumeni, pentru a-i izgonl sau pentru a faceschimburi i cumphrhturi cu averea rásala de ctitori : eAudab, spune actul din 1666, care aminteste, pe scurt,aceste hothräri, inthrite de patriarhul Ieremia 1, atuturorsfintelor mänilstiri ca sh aibh pace si repaos : nimeni dinbojar, sau Vlhdich, sau episcop, sau fiestecine din dre,g6.-tori, sh n'aibh voie a lila cu bani, au vence din mhnästire,nici a pune egumeni, nici a scoatel. Toate le hothrdstesingur soborul, care dea seama si de venit si de cheltuiald».Judecata asupra cälugärilor o va aveà. egumenul cu so-borul säu, iar päcatele cele mai grele, pe care totdeaunasi le phstrase Domnul, vor fi judecate inaintea lui 2.

Ca un sfätuitor la aceastä m'asura trebuià privit acel egu-men Shrghie de Tismana, din care Mihai fIcA un episcopde Maramurhs. Cunoastem si pe egumenul din Bistrita, Teo-fan, in mänhstirea chruia sthtfi Mihai fugar, in toamnaanului 1600, cumphrand, cu acest prilej, din leafa ostasilorce se mai aflau pe ranga dansul, satul Costestii, mosnenesc,si inchinându-1 sfäntului Ricas al vechilor Craiovesti 3. La1603, putin timp dupä moartea lui Mihai, intalnim in Cozia,unde se addpostise maica Teofana, mama Domnului, peegumenul Teodor, care mArturiseste pentru o danie, acu

V. doc. I/Lxxiv al Academiei Romane, copie ; reprodus in partela Partenie, Anastalie Crinica, p. 35, nota 2. Data de 4593 poategresitii.

2 Jorga, Doc. Cantacuzinilor, pp. 64-5, no. xxvii.8 Papiu, Tezaur, I, p. 394 s't urm.

SINODUL LUI MIHAI VITEAZUL 217

www.dacoromanica.ro

218 ISTORIA BISERICII ROMANEVI

tot soborulp, duph randuiala ce cunoastem acum : doi pro-egumeni si un monah se afld, cu acest prilej, Intre echlu-&HD episcopului de RAmnic, care erd de fath 1

1 Ibid., p. 390.

CAP. IV.

Noua Mitropolie din Balgrad.

Planurile de innoire si lnthrire a Bisericii, pe care leformase Mihai, se Intindeau lush si asupra Ardealului ro-manesc.

In Maiii 1595, clerul inalt si boierimea Terii-Romdneti,ai cdror delegati Intrecuserä ainvdthturaD pe care li-o (IA-

duse Domnul, strdns de apropiata nhvalire turceasch,lneheiaa, In numele lui si dupä placul lor, un tratat deinchinare fata de principele ardelean cu ifosuri de adevArat(Craiu», catolicul Sigismund Báthory. Acest ucenic al Ie-zuitilor, care asezh pe un episcop latin, Dimitrie Naprágy,In Scaunul din Alba-Julia, izgonind pe superintendentulcalvin si luptand sh dezradäcineze eresia, n'aved nimic Im-potriva ortodoxiei românesti In sine. Ba, erá chiar bu-curos ca ea sh se Innalte, sh se organiseze deplin, desfh-cdndu-se din leghturile de pänä atunci cu calvinismul siajungand In stare sd se poath aphrd si pe viitor de onceIndlcare din aceasth parte.

Deci el se Invol foarte lesne la supunerea tuturor abi-sericilor românesti» de supt puterea sa chtre Mitropoliadin Thrgoviste, chtre dreptul canonic si datinele pe careea le infhtisd. Si aceasta cu atdt mai mult, cu cdt Tar-govistea nu mai era acum in tara strhinh, de oare cetratatul lnlaturà once neat:An-we politich a principatuluimuntean, fdcand In adevhr o unire total. si desb.vdrsithintre el si Ardealul crhiesc, ao tarl ca alaltä), scrie pe

www.dacoromanica.ro

NOUA MITROPOLIE DIN BÀLGRAD 219

atunci un corespondent al Bistritei ardelene, din Moldova,care se &id si ea in aceiasi situatie politic& I. Tratatuldin 20 Main spune lärUurit : (Toate bisericile romdnestiv

se pd.streaza deci acest termin calvin de abiserici)din tara Mariei Sale vor fi supt judecata i despusul Mi-tropolitului din Tdrgoviste; dupa dreptul bisericesc i ord'n-duiala terii aceleia, si preotii lsi vor puted strdnge veniturilelur indatinate si obisnuite 2)).

Peste cAteva zile, principele Sigisinund supuned nouluiurmasul, dela 1585 inainte 3 --, al lui Ghenadie,

abisericile) din Tara Fagarasului, care, de bunii seama,fuseserd mai mult timp calvinizate. Prin chiar actulde numire, Ioan aved, de alminterea, in seama sa etoatebisericile romdnesti din Ardeal i pärtile unguresti, garb,de acele biserici, peste care, dupä invoirea noastra, pb.sto-reste (pracest) Vladica Spiridon, care e si ddnsul Romdn4),adeca partile de Nord-Vest ale Ardealului si cele ungurestiinvecinate cu ddnsele.

Ca urmas al acestuia se intdmpina acuma la Vad, In1600, un loan Cernea (Cllyerna0, cdpuia i se zice, lute°afacere de mosli, aepiscop sdrbesc), adecd de rit rasa-ritean (al unor biserici rombnestiv 5. Dupa orAnduialadin 1595 insä acest Vladica al partilor de Miazdnoapteerà sá fie si el In ascultarea Mitropoliei tArgovistene, pe

1 Doc. Bistrifeti, I, p. 3, no. iv.2 Hurmuzaki, 1111, p. 212: sOmnes etiam ecclesiae valachicales in

ditionibus Suae Serenitatis existentes erunt sub iurisdictione vel dis-positione archiepiscopi tergovistiensis, iuxta ecclesiastici iuris et ordinisillius regni dispositionem, proventusque saos solitos et ordinariospercipere potetunts In aceiali clang se spune a tot clerul munteanIli va pAstri privilegiile indltinate.

Numit la 20 Mart; la 18 August se intorcei hirotonisit din Tara-RomAneasca ; Banca, Vechile Episcopii, pp. 60-1; Hurmuzaki, XI, p.830; cf. Sate fi preoti, p. 36.

4 Bunea, 1. c.5 Bunea, Ierarchia, p. 298.

www.dacoromanica.ro

220 ISTORIA. BISERICII ROM iNESTI

cand Inainte, arara de amestecul, in ce priveste credinta,al superintendentului calvin, el gravita catre Suceava,de unde venise, prin mandstirea Vadului, aceasta episcopie,precum cealalta veni, prin manästlrea Prislopului i apoi aGeoagiului, dela Domnii Terii-Romanesti.

Dela Inaintasii sai calvini, Inlaturati cu totul acuma,dela aMitropolituLD Ghenadie, Ioan aveà stapanirile

titlurile lor de pana atunci, si a lui era acum casa de pedealul cetatii Balgradului, casä de care vorbeste o hotarnicadin 4581, care, zicand aepiscop românesc», Intelege, neapdrat,pe cel recunoscut si sprijinit de Cármuirea din acea vreme,apiscupub calvinesc 1. Era acolo si o biserica a Románilorde legéa Craiului, bisericä in care si-a aflat locul de odihnä.la 4595 un Trimes al lui Mihai Viteazul, Danciul din Brán-coveni, al cb.rui fiu ajunse, peste vre-o patruzeci de ani,Matei-Voda, urmasul lui Mihai2.

La sfIrsitul anului 4596 Mihai petrecii in Ardeal ca oaspeteal lui Si,gismund, Intrand In cetatea Balgradului sau Albei-Iulii la 30 Decembre, Cu o sutä de calareti din boierimea sa.Principele ardelean, care ajunsese a Intelege lnsemnatateaacestui vecin, ti Mal o cinste neobisnuith, innaintela un sfert de mita. La 1-iu Ianuar 4597, dupá ce amandoistapanitorii de tara, caci tratatul din Maiu 1595 fusesesfäramat inca in cursul aceluiasi an , vorbisera desprerazboiul cu Turcii Inaintea nunciului papal, Mihai ascultaTanga aliatul sha slujba In biserica latina a Balgradului,care cuprindeà ramäsitele lui loan Hunyady cel tanarale Zápolyestilor. Peste catevà zile, el se intorceà in tara lui.

Atunci, cred, in clipa darurilor, laudelor, faghduielilor,cand Mihai era mai trebuitor lui Sigismund, i se darulmosia Buia, In partile Tarnavelor, unde s'ar mai vedeà lncä.

Dobreseu, Fragmente, p. 10.2 Arch. Statului, Mdnastirea dinteun lemn, pach. 18, no. 4: Studii

gti doc., Y, p. 639; Inscriptii din bisericile Romaniei, I, pp. 203-4.

www.dacoromanica.ro

urme de zugraseala In stil räsäritea.n pe vechi phreti debisericä profanat'd si pdräsit5. (si In Ocna Sibiiului, Mihai,ajuns Inda-Cä urmas al principilor apOi sa se.inalte, supt ingrijirea Vistierului Vasile, o bisericä pe care oputem vedeà inca., si pe care, dupa &adema lui, Romanii dinoras, cu popa Oprea din Alamor in frunte, trebuird s'A, o ras-cumpere dela daramare, plalind o taxä in folosul bisericiicalvinesti a Ungurilor) . Si, tot atunci, se dála voie luiMihai a face din non biserica din preajma cefatii Albei-lulii. Ea fa claditd ape deal lana' cetatep, zice Naprágyviar Petra Movilä 2 arhiepiscopul Chievului, marturiseste,peste vre-o douazeci de ani, ch zidirea se fácil, anu in ce-tate, ca nti cumva cu schimbarea vremilor sa o risipeasca, ciJa margenea orasului, langei zidul cet ätii, intr'un loc frumos).

Se alese hramul nou al celor trei Arhangheli, dintrecari unul era. patronul Voevodului. i episcopul catolic-Naprágy, care priva aceasta ca o scddere i batjocurire

Bisericii sale, asigura cä Sigismund ar fi mers asa dedeparte cu bunavointa, incat ar fi inzestrat cu mosli arde,lene mAnáistirea româneasch din resedinta sa 3. O astfel deneobisnuita mhsura prielnicd Românilor s intelege, de alt-fel, gandindu-se cineva ea' pe atunci Statele ardelenesti nuprea aveau rägaz sä vorbeasch si, chiar daca' glasul lor arli fost mai slobod, in cetate i hotarui ei era stäpan doarprintul, si, precum isi aveà in chiar cuprinsul Intarituriloro bisericg a catolicilor, asa el putá sa ingäduie, de hatarullui Mihai-Vodä si in ciuda calvinilor, o manästire a orto-docsilor 4.

Peste cevà mai putin de trei ani dela Intalnirea sa cu -

Inscrip(ii fi insemnari ardelene maramarefene, I (Studiti i Do.r.=mente XII), p. 280, no. vil.

2 V. mai departe.a Burmuzaki, IV', p. 287: tmonasterium in colle penes civitatenz

sumptibus Michaelis extrui permiserat praediisque donaveratt.4 Cf. Cipariu, Archiva, p. 303.

NOVA MITROPOLIE DIN BÀLGRAD 221

www.dacoromanica.ro


Sigismund Báthory in cetatea Bälgradului, Mihai intrà inea ca biruitor, dupä ce zdrobise oastea cardinalului Andrei,varul lui Sigismund care perl in fuga omordt de ai shi.Acuma Mihai erà liber sa intregeascä i ctitoria lui ardele-neascd.

Voevodul biruitor dadit lui loan de Prislop cârjä nouade Vladica stdpânitor, si cu acest Mitropolit loan incepeirul arhipastorilor canonici ai Romdnilor de peste munti 1.

Cärja de argint s'a pdstrat panä tärziu, pomenind numelelui Ioan 2. Se pare chiar cä pecetea cea mai veche, a carelmatrice s'ar aflà inca In cancelaria Mitropoliei din Blaj, aretot acest nume al lui loan 3. Documentele muntene, de In-arme din partea Domnilor urmatori, stiu si ele de bisericape care a fdcut-o eMihai-Vodä pä vreame cänd au fost CraiuInteacea parte de loe) 4. Ìn sfärsit, pana i cronica Terii-Roma-nesti, scrisä de Logoratul Teodosie, cuprindeä In partea eipierduta azi ca original, dar pdstratd In prefacere de catreMitropolitul pomenit al Chievului, Petru Movild, fiu de Domnromän, In notele acestuia despre viata sa, stirea ca In adevarMihai Viteazul a intemeiat Mitrapolia. El ea mutab, zice acestsigur izvor, eepiscopia la Migad (caci mai inainte traiau In altloc episcopii), unde pana astazi este cu ajutorul lui Dumnezeu,si a asezat acolo pe cel d'intáiu episcop de Migrad, loan,barbat smerit, binefäcator i sfänt, care, traind in acel loccu sfintenie, s'a lnvrednicit a priml i darul facerii de mi-

neputrezindu-i trupul i ramAind cu bun miros ; ominune, povestith de Hrizea Vistierul si de Dragomir Pitarul,tovardsi de lupa ai lu1 Mihai in Ardeal, ar fi aratat, de altminteri, din capul locului si celor mai Impietriti tagadui-

V. pomelnicul, Cu insemnare dela VIAdica Atanasie, care a flicutUnirea, in Studii i doc., IV, p. 66; cf. Sate ci preoti, p. 40, nota 2.

2 cipariu, Acte ;i. fragmente, p. mv.3 PAr. I. M. Moldovanu, cete§te astfel : odia peclat lob Ion ? Mi-

tropoli[t] [sto]l bel[gradschii]; Cipariu, Archivu, p. 781.4 Socotelide Sibiiului, in cAn. Ac. R0111.2, XXI; pp. 19-20, nota.

www.dacoromanica.ro

iNTOARCEREA EPISCOPIEI DE MIINCACIIJ 223

tori, Cu cdt e mai bund credinta Românilor decat a celor-lalte neamuri ardelene ce stau in mijlocul lor I.

Astfel a luat fiintd, prin cheltuiala, sarguinta si ideiarodnicd a lui Mihai Viteazul, earhiepise,opia i MitropoliaBd1g,radului, Vadului, SilvasuluiD sau Prislopului (FA-gdrasului) dupd descalvinirea Tinutului (Maramurdsu-lui i Terii Unguresti, iprociD 2, cu resedinta In chiar Scau-nul de stäpânire al terii,cel mai trainic si mai de folosasezdmânt al neamului nostru de peste munti.

CAP. V.

Intoarcerea la Romani a episcopiei de Muncaciu.

Ioan Cernea, din Vad, a trebuit deci sd se supuie lui Ioandin Migrad. Acesta avù lusa un al doilea episcop sufragant,pe Sarghie de Muncaciu.

S'a spus cà pentru tot Tinutul maramurdsan, precumpentru Shlagiu, adecd partile Crasnei, pentru Arva,

Ugocea, Bereg, Tinuturi vecine de cdtre Apus, precum sipentru unghiul nord-ostic al Ardealului, cu Ciceul si Un-gurasul, fusese fd.cut, la 1391, locotiitor de episcop In nu-mele Patriarhului din Constantinopol, exarh sau delegat,avändu-si resedinta Intr'o mändstire stavropighiald, scutitdde orice altd superioritate ierarhich, egumenul din manas-tirea Peri, langd Sighet, fama de neamul lui Drago s3.

Ghenadie Enaceanu, Din 'stork& bisericeascd a Romdnitor, ex-tracte din jurnalul eBiserica Ortodoxa Romanas pe anul al VII-lea,4883; Bucuresti, 1882, p. 144 si urm. ; &efan-cel-Mare, Mihai Viteazut,etc., p. 12 si urm.

2 Titlul obisnuit mai tarziu.8 Actul In Archiva romAneascd, I, ed. II, pp. 11-3 Petru Maior,

Ist. bisericeascd, p. 14 i urm.; Basilovits, Brevis notitia fundationis

www.dacoromanica.ro

224 ISTORIA BISERICII ROMANMI

Urmasii egumenului Pahomie nu e puturh phstrà In aceasthsituatie strdlucith pe care o crease celui d'inthiu, In chid-toria lui la Constantinopol, Ba.liä fiul lui Sas-Vodh *sipitan de margine al regatului in acele phrti. Pe la 1450,egumenul Simion e numit, despretuitor, numai achlughrlysi cei zece oamenil ce se mai aflau cu el In manastirea ceamare si cea mica dela Peri nu caphth mäcar acest titlulde monahi.

in schimb, la 1494, in cetatea Muncaciului, Incunjurath desate rusesti, staieà un alädich al Rusilorl, care stiù sä-sicapete dela rege, pe Mgä toate veniturile episcopale inMaramurhs, i dreptul de a stà. In Peri, de unde Insh-1putù scoate, de cloud ori, urmasul lui Simion ca si al (cpoperLuca», Ilarie. Dar regele, &And dreptate acestui din urmh,Ii hothrl sä asculte, nu numai de Vlädica Muncaciului,dusmanul shu, dar si de episcopii latini ai Ardealului 1.drepturile de arhiphstori le pästrarh episcopii rusesti dinveacul al XVI-lea, un Ilarion, din 1552, care face din noubiserica Sf. Nicolae din Ailuncaciu, un Vladislav, din 15972,La 1600 locul de Vlädica 11 aveh Petronie, care venl laMihai Viteazul duph cucerirea Ardealului i 1uä parte lasoborul dela Iasi, supt hothrarile chruia el ischleste Inlimba slavonä. 3.

În Iunie 1600, prin urmare, Rusul Petronie, raliat lacauza lui Mihai Viteazul, puteh sä iseäleasch eepiscop alMuncaciuluiv 4. Phrib. In Septembre Insà, cAnd se mäntui

Theodori Koriathovics, Cagovia, 4799-804; Duligcovici, DiscuOi istoriceungaro-rusefti (rusegte), Ungvár, 4874; Magazinul istoric, III, p.173;Miklosich gi Mailer, Acta patriarchatus, II, pp. 156-7; Mihályi, Di-plome maramurepne, I, pp. 109-10. Cf. mai sus, pp. 51-2.

Iorga, Scrisori Qi inscriptil ardelene fi maramureqene, I (Studildoc., XII), p. )(XXVIII g't urm.2 Dupi Basilovits i Duligcovici, In Scrisori f i inscripii, 1, p. xt.tv.8 Studii fi doc., IX, p. 31 gi urm.4 Ibid.

www.dacoromanica.ro

INTOARCEREA EPISCOPIEI DE MUNCACITJ LA ROMINI 225

stdpanirea ardeleneascd a lui Mihai-Vodd, acest Petronie murlsau îi phrds1 Scaunul, &ad Sarghie, egumen de Tismana,lud locul, desl pentru foarte putind vreme numai,trdiniciaVlddicdi românesc In Maramurds neflind mult mai maredecat trdinicia Domnului romanesc in Ardeal si comitateleexterioare. in 1603 numai, Sarghie merse la Chiev pentru a fiintdrit acolo, Carmuirea cea nou'a ardeleneascd a lui Bastaneingaduindu-i legdturi prea stranse cu Tara-Româneascä 1Totusi Simion-Vodd Movilä, catva timp lupthtor, cu armelePolonilor, Tatarilor si Moldovenilor, pentru mostenirea luiMihai Viteazul, i apoi pasnic Domn al Moldovei, sprijinlpe acest arhiereu román si fa.' i se deà, de cdtreordsenii din Hust, averile pe cari acestia le luaserd dinInändstirea unde el isi avea locuinta obisnuitd. in 1606,a poi la 9 Mart 1607, puterea duhovniceascd a ec episcopal u iromânescI e recunoscuta astfel de stdpanii locurilor asupracdrora ea trebuia sd. se Intinda 2 Avem si douä acte mun-tene privitoare la Sarghie, care-i dau titlul de fost a episcopIii sfânta episcupie ce sh chiamd Muncaciu, in Tara-Un-reascd.D, de a fo8t arhiereu la Muncaciu si la Maramurk,asezat de rdposatul Mihail Voevod, cand au fost Domn inpdmantul

Sarghie, pe care-1 afldm ca egumen la Tismana inca' din1588, trebuie sä fi fost un cleric bdtran, impodobit Cuoarecare Invdthturd.

FA inlocuit abia In 1614, prin Atanasie Krupeski, dinPrzemysl in Polonia, Unit, care fù ales de Gheorghe Ho-monnay, stäpanitorul de fapt al Maramurdsului, pentru casd aducd pe Rusi si Romani la credinta catolich 2 Duprtpierderea rostului ski episcopal, Sarghie trecù insusi inPolonia, de frica prigonirilor. mal intalnim apoi tot inldcasul de unde pornise si In care-si petrecuse cea maimare parte din viatd ; e din nou egumen, i i se zice, in

Buliscovici, H, p. 79, nota 2.2 Basilovits, 1, pp. 42-3, 45-6, 48-7; Mihályi, p. 394, nota.

www.dacoromanica.ro


amintirea episcopiei ce avuse o clipd, arhimandrit sau nu-mai earhiereuD. Numirea lui din nou la Tismana s'a fácutde Radu Mihnea, Domn al Moldovei, care-1 chemd, 11 ada-postl trimese peste Milcov, fiului säu ascultätor, luiAlexandru Coconul 1.

Astfel se mântul cu episcopia româneasd, din Muncaciu,pentru tot Maramurdsul. Dela Krupeski inainte, vine unintreg sir de VIddici rusi : Eftimie din '1618, Portirie, Pe-tronie, poate tot cel vechiu in 1623, loan GrigoroviciIn 1627 2 Dela o vreme, ei nu mai au legAturi cu Unirea,

urmasul lui Ioan, Vasilie Tarasovici, a fost sfintit de Mi-tropolitul Moldovei la 1633e.

Din partea lor, principii, catolici sau calvini, ai Ardea-lului cauta sá. lege Maramurdsul Rusilor i Románilor detara lor si pe calea bisericeascd.

Astfel Spiridon Ardeleanul, intarit din nou, de GabrielBáthory, la 1608, capritil si drepturi asupra Mararnurásului 4.

vedem pe acesta scriind Bistritenilor, asupra vidiculuiromânesc al chrora se lntindea puterea lui, si luánd, inasemenea scrisori, titlul de «Vradica Spiridon de ArdealMaramurà i celelalte párti din tara ungureascb 5.

tn Maramuráis, Spiridon erà reprezintat adesea printr'unloctii tor, un «chip», statornic sau IntAmplator 6, Si, cum se vavedea, mai tárziu, prin anii 1630, Mitropolitii ardeleni orto-docsi nu-si mai schimbau achipub ce numiserá odath pentruMaramuräs.

Diploma din April 1626 a lui Alexandru, in Ara. Statului, Tis-mana, pachetul 7 din Netrebnice, no. 6 ; publicat de Gr. G. Tocilescu,in Columna lui Tratan pe 1874, pp. 237-8.

2 Dupa izvoarele citate, Scrisori qi iiiscriplii ardelene i marantu-rit§ene, I, pp. xLvi-vir.

8 Ibid.4 Bunea, Vechile episcopil, p. 76, nota 4; Doc. Bistri(ei, II, pp. 94-5,

n-le =un,.6 .Doc. Bistrifei, l. c. Iscale§te irisa al[a]d[i]ca Spiridonc

lbid.

www.dacoromanica.ro

Bunea, Vechile episcopii, pp. 76-7.

Spiridon era superintendent si supraveghetor al tuturor bi-sericilor romänesti, cum a limas si Ora la moarte 1, dar, pre-cum spune si diploma luT de numire din nou, la 23 Septembre1605, numai cu conditia sä nu supere pe Mitropolitul din BM-grad,chruia, ce e drept, tefan Bocskai, principele In numelecanna se da intarirea, nu-1 mai recunoaste ca arhiepiscop,ci numai ca episcop al partilor ardelenesti de cätre prin-cipatul mu ntean.

Astfel, prin atnestecul Vlädical de Vad In rosturile Mara-murasului romdnesc si prin asezarea pe un picior de ega-1itate a celor doi episcopi, stapdnitorii unguri ai Ardealului,veniti pe urma lui Basta, aduceau Inapoi vechile vremuricând CArnmirea terii recunosteà douä episcopli In legatura-Cu cele douà Domnli romdnesti, dar, bine inteles, i aceastaAurnai atunci cand nu faced loe, printre ele si peste ele,superintendendentului calvin.

CAP. Vi.

Episcopii Ardealului dupd Mihai Viteazul.

Astfel de Incalcari in dauna Mitropoliei Bälgradului seinteleg lesne, cdnd se urmaresc pagubele i suferintele eiduph peirea marelui intemeietor al ierarhiei bisericestipentru Romdnii din Ardeal si Tara Ungureasca.

Dusmanu 1 personal si Inviersunat al lui Mihai Viteazul,reprezintantul in Ardeal si partile exterioare al catolicis-mului strict, Basta, nu puted sä, Ingtiduie Mitropolia luiloan de Prislop. Radu erban, care ucise, lute() mare luptabiruitoare, pe Moise Székely, ridicat ca principe ungurescneatarnat impotriva stapAnirii germane, avii legaturi cu in-Tatatul popa Miha din Brasov, dar ele erau numai politice,

EPISCOPII ARDEALTILIJI DUPI MIHAI 227

www.dacoromanica.ro

228 ISTORIÀ BISERICII ROMINESTI

si la o sprijinire a Mitropoliei celei noud din Migrad mis'a gándit niciodatá noul Domn muntean.

Basta vol chiar sd catolicizeze mandstirea de langä ce-tatea de resedintá a vechilor principi ardeleni. Despre Va-lerian Lubieniecki, nobilul rdzboinic, buclucas si desfrAnat,care ajunse in 161A episcop catolic pentru Polonii säi sipentru satenii unguri din Moldova, un pArds din 4610spune cä el, care se luptase i fusese rànit prin Ardeal intulburdrile de dupd moartea lui Mihai, ea luat, fdrä nicioIn voire a Scaunului apostolic, in sttípänirea sa o mancistire-schismaticci Iângd Alba-Iulia si a stat acolo mult timp, in-deplinind toate functiile sacerdotale0. Din aceasth mdr-turie de o mare insetnndtate urmeazd .cä loan fusese gonitla Prislopul sdu, unde se va fi stáns, iar cä in mhndstirealui Mihai Viteazul, rämasä acum pustie, Basta a gásitcale sä aseze un rdzboinic (Entre mercenarii lui pentruaved hirotonie de preot, ambitie de episcop si, din vremeacdt satuse in straja lui Ieremia stià ceva roma-neste. Totusi in suita lui Basta se allá un Vladicd roma-nesc, mic de Stat, pletos, ca carja de argint In mAnd., carese luptd, ca i Lubieniecki, aiurea, la aphrarea Sattnaruluiasediat de oamenii Craiului Bocskai, dusmanul Germanilor,

dupd multe vajnice lovituri Cu halebarda, cu epalosul nem-teso), perl, eimpuscat tocmai prin mijloc,» 2. Poate sii fi fostloan, ajuns la intelegere cu Basta.

Teoctist, care se intd'mpind ca VIddicd. de Bhlgrad la '13Mart 1.606, scotand, impreunä cu superiorul säu, care-Isfintise, Mitropolitul mantean Luca, pe preotul brasovean,Neagoslav a, e cunoscut numai prin pomenirea cu acest pri-

I «In Transilvania tienes Albam-Iuliam monasterio schismaticosuam sine omni licentia Sedis apostolicae authoritate accepto, permul-tum ibidem, sacra peragans omnia, permansit temporisi ; Columna haTraian, l. ult. cit., p.. 309.

2 incai, la anul 1605.3 Stinghe, Istorila besearecei 'chectilor, p. 6; Sate fi preo(i, p. 45.

www.dacoromanica.ro

Studii qi doc., IV, p. 66.2 incai, II, p. 504-6, dupl o tiplritura din 4653: latineste la Fiedler,

Die Union der Walachen in Siebenb firgen, in «Sitzungsbericbte derwiener Akademies, XXVII, 4858, p. 350.

Dobrescu, Fragmente, p. 49 i urm.ibid., p. 23.

5 lbid., pp. 24-5.

EPISCOPII ARDEALULUI DUPÀ MIHAI 2293-

lej in cronica romaneascd a orasului acestuia si prin in-scrierea In pomelnicul Mitropolitilor, Cu insemnarea ala-turata cä a facut o carja arhiepiscopala de argint 1. Poatecá tot in folosul lui se luara si hotärdrile dela 9 lunie4609 ale lui Gabriel Báthory, care scoteá pe preotii romanidin randurile iobagilor, oprind i punerea lor la lucrul cam-pului pentru domnul de pamânt si impiedecarea lor de ase stramutà dupa plac 2; ei aveau sa dea stapanilor mosieipe care-si indepliniau datoria sufleteasca sufleteasca numaidarul abisnuit.

Oricum, Inca din 1614 se numia ca episcop predica-torul calvin al Romanilor In 135.1grad, Teofil din Prislop,manästirea lui Ioan, de unde poate venise si Teoctist. La1-iu Februar din anul urmator, el cdpatà si grija biserici-lor din *tile de sus : ale Turdei, Dobocei, Solnocului,Crasnei, Maramurasului, unde fusese Spiridon, care numai erà deci in viafrt acum, precum i In ale Bistritei, Gur-ghiului secuiesc, i chiar ale Bihorului 3. Cred c actul luid'intaiu de numire se poate recunoaste peste &Rua paginiinteo diploma necompleta, din care reiese ch. lntre Spiridon

Teofil, asezat si peste partile de sus, a fost acolo unA.ugustin, care, supt acelasi principe Bethlen, fugi din tarafärä nicio lamurire si alergä in Moldova4. Gaud Teofil dis-parii, nu stim cand si cum, In acest Nord ardelean fù asezat,pana in *tile Chioarului si Satmarului, un Eftimie, caree pus intaiu de Stefan 13ethlen, guvernatorul Ardealului

Maramurasului, si intarit apoi de Craiu, la 1-iu Iunie1623 5.

www.dacoromanica.ro

230 ISTORIA BISERICII R0MIN4TI

O schimbare In aceste rosturi bisericeti ardelene o aduce-numai Radu-Voda Mihnea. Vom vedea marea lnsemnatate aDomniilor sale din amandoua principatele pentru dezvoltareaBisericii romanesti. Ardealul nu putea sí rAmaie in afartide luarea lui aminte : pe Sarghie, episcopul pribeag alMuncaciului, el 11 aduse la sine, atunci când era Domn InMoldova, dela 1623 la 1626, si-1 Mai din nou egumenla Tismana. In *tile Vadului i Maramurasultii, trebuiasA caute a strange iarasi legaturile ierarhice de odinioarb,Cu Mitropolia lui suceveana.

Lui i se datoreste, far& Indoiald, cä, dupd moartea lui Efti-mie, superintendent poate pentru tot Ardealul i pentru celde jos i pentru Maramurds, noul principe ardelean, calvinhotArk Mira Indoiald, dar prea bun om politic pen tru a jertf1interesele sale convingerii religioase, primi la Vad un episcopmu, pe Dosofteiu. El veni din Moldova, unde, precum spune

fusese «In Roman si in Hui si mai mare pestre toatemAnAstirile teriei MoldoveeiD, ceia ce nu inseamna de loGca Dosofteiu ar fi fost Intaiu VIAdica de Roman, apoi deFlusi I, cAnd se stie GA, aceasta din urma episcopie era maimicA si mai nota ar fi voit apoi sà treacd In Ardeal,unde situatia lui trebuia sA fie cu mult mai scazutä si maiputin sigura in ceia ce priveste veniturile. Noul episcop alVadului va fi fost numai dichiu al celor doi episcopi mol-doveni, si, ca unul ce avea drepturile de judecata i asupracAlugarilor, va fi fost el emai mare) peste manAstirile dinaceste eparhii ; s'ar putea iaräsi ca el sA fi avut protopopiaIn Moldova, care, Inch' pe aceste timpuri, n'avea deck nu-mai, din cand In cand, un singur protopop, protopopii deTinuturi cari se Intampind In Ardeal, ffind o nAscocire cal-vineasca 2. Dosofteiu fusese pe laugh Stefan-Vodti Tomsa,

I V. mai departe.2 Bani de potropopies se pomeneac la 4683; multi acearcas, cu

deosebite sume, pentru a clpIti aceastl dreg-Mode, spune Driigu§baVistierul, din Cimpulung; Doc. Bistriei, II, p. 39, no. ccxxxi. Cf.Grama, Institutiile calvinegi in Hiserica romdneascd din Ardeal,Blaj, 1895, p. 461 §.1 urm.

www.dacoromanica.ro

EPISCOPII ARDEALULUI DUPÀ MIHAI 231

apoi fugise din tard la navälirea lui Alexandru-VoddCu Korecki, cumnatul sàu sfarsitul lui 1615 , si se

intorsese In Moldova numai dupa inlaturarea Domnului;-prijinit de Poloni 1. Era un om incercat, de oarecare In-semnatate, a carui mdrturie puteà sh tie locul unor actedomnesti scrise. El n'ar fi trecut in Ardeal oricum, ci nu-mai trimes de Domnul sdu, care trebuie O. fi avut deciIntelegerea de nevoie Cu stapanitorul nou al Ardealului.

Dela Dosofteiu avem intaiu o notita la 21 April 1622 2. E,de sigur, chiar dela Incephtul pastoriei lui peste munti. Denceia simte nevoia de a-si amintl sarcinile de cinste ceavuse In tara lui cea veche, precum i vizitatia canonicd cea facut in partile de ca.tre Tisa, care se tineau si ele delarga stäpanire, bine asigurata si carmuita bine, a lui Bethlen :asi am fost in Tinutul Sacmariuluiv unde perise unlaaintas de-al sàu, apand. la Dobritirn. Era ortodox, desigur, ca unul ce venise dinteo tara cu ortodoxia sigurd.Mtn) scrisoare Indreptatd. catre Bistrita, scrisoare pentrua cere dajdea, poelonul de un florin, pe care i 1-a invoit, serieel, Craiul, apoi aosfesteniileD, pentru sfintiri, sipentru pacate canonice, ca aimpartiturile», fratiile, acus-criileD, ecumatriilev si alte efara-de-legh In ce privestecdsätoria Dosofteiu nu are prilej sa pomeneasca pe epi-scopii calvini i, In deosebi, pe Spiridon, dare nu putea fiuitat asa de usor, ca un Ioan Cernea de pildd3. El leagainsd 'Astoria lui de-a dreptul cu a lui Eftimie cel nou, -- siacesta poate Minas In credinta cea veche, ca toate concesiileformale ce va fi trebuit sh fach si el calvinismului dominant 4.

Folosindu-se de sprijinul lui Radu-Voda si al (Craiuluiv,Dosofteiu a putut sa-si zicà dela inceput, ca i Spiridon,de altfel «Vladic[a] In Ardeal si In Maramuresp, sau,

1 Arch. ist., II, p. 93.2 cipariu, Archivti, p. 781.3 Doc. Bistrifei, II, p. 4, n-le mAni-tv.4 ¢G loabele dela Vlddica Eftimie incoacen ; ibid.

www.dacoromanica.ro


ca in scrisoarea pe care o indreapta din Brasov, unde aveàdeci putere, cätre mändstirea Bisericanilor, aarhiepiscopulchir Dosoftei al Bälgradului si a toatb." tara ArdealuluiUngureascä i celelalte», iar in rävasul cätre Bistrita : acumila lui Dumnezhu VlAdica de Belgrad i a toatä tara», ori,simplu, aVIddica Ardealului», intrebuintând i pecetea Cucei trel arhangheli. El are o insemnätate i pentru orân-duirea acestei Biserici ardelene, peste care intreagd izbutisea-si intinde autoritatea.

Pe Eftimie, numit anume pentru pärtile de sus ale Ar-dealului, izbutise a-1 inläturà ori mostenl in 1622. Dupäce fäcuse, la 1624, ca preotii säi sä fie scutiti formal dedijma gränelor si a vitelor 1, el stränse, la 4 Iulie 1627, unsobor de reformä, ca BA stie de acum inainte clerul romd-nesc acum trebuiaste a tineà leagea lui Dumnezäu prentruispäsenie sufletului». Se hotdri purtarea de ahaine lungipänd la glesne», in locul vechiului port teränesc, si, in acelasitimp, precum dorise el incd din 1622 , intrebuintarea laslujbä a cärtilor romanesti ce se mai pästrau de pe vremealui Coresi, pedepsindu-se aceia care nu vor sti de'nteles»,mdcar Crezul, unele rughciuni i pärti din Evanghelie 2.Dosofteiu stäteä chiar ain claustro albensi metropolitano»,In mänästirea Mitropoliei din Bälgrad, de unde scrie, caec episco p românesc al terii Ardealului» numai, la 1-iu Ia-nuar 1625 Bistritenilor, cu privire la un preot care, cuscrisori acräiesti», se duce in Moldova, la Radu-Vodà si laMitropolitul terii 3.

Totusi Dosofteiu nu e insemnat in pomelnicul MitropolieiBälgradului : ca strain intdiu, ca episcop de Vad apoi i, insfärsit, pentru cä ajunsese un sprijinitor fätis al calvinis-mului, pe care principele voià chiar sä.-1 introdueä cu totul,ceränd si un fel de blagoslovenie dela Constantinopol, dela

Fiedler, p. 366; Hurmuzaki, Fragmente, II, p. 5.2 Dupl Petru Maior, in Cipariu, Acte fi fragmente, p. 150 §i urm.

tefan-cel-Mare, Mihai Viteazul, etc., pp. 33-4.

www.dacoromanica.ro

EPISCOPII ARDEALIILUI DliPi MIHAI 233

C,hiril Lukaris, prietenul calvinismului, pentru a inldturàonce urmä, de alcdtuire bisericeascd deosebitä a Românilor 1din Statele sale. Tot asa Timarle In afarä de pomelnic si ur-rnasul lui Dosofteiu, Venedict, care scrie, tot Bistritenilor,din Budis, pe phmântul chiar al Bistritei, la 4 Maiu 1631. .,S.i

el are legaturi cu Moldova, si trimete la aceastä, datd peadiaconul sdu romanesc TeodorD, pentru eafaceri bisericestb,Ja mAndstirea Sucevitei2.

In curand Insd VIddica Ghenadie Brad, din Bälgrad, sfintit,dupd cuviintä, nu In Moldova, ci in Targovistea munteand,!si punea echipul vlddicescl in pdrtile Vadului ,si Maramu-räsului, de unde disphruse aepiscopul Venedictp. Gheorghesau Ghenadie Brad, ajuns episcop inca d'inaintea datei de4 Decembre 1628, cAnd face o Intä.rire de protopop a, capdtd.dela Bethlen, a cdrui Domnie se apropia de sfarsit, RaduMihnea era mort Incd din cele d'intdiu zile ale anului 1626 ,Invoirea de a purta titlul de Mitropolit ain Scaunul Bäl-gradului, al Vadului si Oradiei-Mari si Satmarului, si a togatara Ardealului si celelaltel.

Recunoscand asezdmäntul calvinesc al protopopilor, ilvedem intärind pe Iands din Inidora, care urmase, mai.de mult incd, lui Moise Pestisel cel invdtat, dändu-i voiea cerceta bisericile : «de acoperis, de tinterimuri si desdcriul din läuntru), adecd de chivot, a vedea «cum In-vatd sfänta Evangheliev preotii si a inldturà pdcatele ca-nonice, anecdderileD, chsgtoriile apand la al cincele vdrD,.acuscriilev si acumetriile», si despdrteniile ; cu egiuratiiDsai impreund, el va putea adespArtip si ebirsdglui» cu ogloabd de 12 florini 4. Astfel ajunserá in stäpAnirea lui sibisericile romanesti calvine din acest oras si, de bund seamä,

1 Ardeleanu, lstoria diecesei Oradei-Mari, II, Blaj. 1888, pp. 17-20.2 Oefan-cel-Mare, Mihai Viteazul, etc., p. 35.a Studii §i doc., XII, pp. 280-1 ; cf. Petra Maior, Ist. bis., p. 72 §i

orm., nota ; Cipariu, Z. c., p. 253 §i urm.'L. c.

www.dacoromanica.ro


din Lugoj i Caransebes, dar nu acelea, strict ortodoxerdin pdrtile turcesti, supuse Pasei din Timisoara, ale Inhuluisi Lipovei, unde se Intalneste IncA la 1608 un VIddicd fararesedintd, de bunä seamä. romln, Saya, urmas al unuiTeodor Vladica, pe care-I afläm pomenit In cursul luptelorlui Sigismund Báthory cu Turcii, la 15951.

Iands din Inidora ajungeà astfel a porund eln chipulvsingurului Vlädicti romanesc din Ardeal si Tara Ungureasclprin intarirea din 1628. Acelasi sistem fù lntrebuintat si InMaramuräs, unde aceste drepturi de vizitare, de judecatä,de strangere a veniturilor, le capätä esmeritul loan, ar-Idepis[co]pub, ceteste : arhidiaconul, sau protopopul

eehipul Vlädicai lui Ghenadie de Belgrach sau, maisolemn, ecu mila lui Dumnedzäu chipul vIddicescu popabu din Maramures).), si anume edin erasul-de-sussu, dinViseul-de-sus:» cu. locuinta. Puterea lui se intindeà parid laTelciu, si el aveà dreptul de a pune i de a scoate proto-popi pentru Tinuturi ca acela al Bistritei, al Moiseiului,unde cAlugärii putneni fäcuserä un metoh al lor 2, al Bu-dacului 3, al Mocodului i vidicului bistritean, care obisnuiàa-si tineà soborul si pe la Näsäud4, cari toti ii edädeausamä de randul venitului vIddicescfn 5. Stand la Visäu, cuajutorul i poate scriitorul säu, eeräi AvrilieD, preotul Au-reliu, care-i imprumuta si pecetea pentru a-si intarl rd-vasele, Ioan Inlocuia dupd putintä pe vechii VlAdici aiVadului, grämädind pe episcopul rusesc de Muncaciu inpärtile de sus are Maramuräsului 2.

I Cf. dupl Marki Boro, in Unirea pe 4894, p. 189 0. urm. ; Wolfgang-Bethlen, Historia, la aceste date.

2 V., pentru acest protopop, Doc. Bistrifei, II, p. 53, no. cuna.8ibid., p. 30, no. ccxiv ; p. 42, no. ccxxxvn.4 Ibid., pp. 33-4, no. ccxx.5 Doc. Bistri¡ei, I, p. 43, no. Lviii; p. 63, no. Lxxxiv.a V. mai sus, p. 224 §*1 urm.

www.dacoromanica.ro

Cát priveste pe Ghenadie, el strálatea tara ca stapAn alsufletelor românesti. Odatä-1 vedem poruncind din Sighi-soara cutarui biräu sh opreasca rudele unui preot 1.

Prin el, unitatea religioasá a Românilor din Ardeal si Tara-Ungureascä, dorita si, in cea mai mare parte, pregatità.' deMihai Viteazul, ajunsese un fapt, i unul din cele mai in-semnate pentru dezvoltarea culturala si politica a neamu-lui nostru.

CAP. VII.

Dezvoltarea Bisericii moldovenesti in aceastä epod.Episcopia Husilor.

indata ce ajunse in stapánirea Moldovei, Mihal se ingrij1sa faca si aici acea buna oranduiald pe care o introduseseIn Tara-Româneascd, locul de plecare al märirii sale.

Cu Ieremia-Vodä., cu neamul intreg al Movilestilar i cuboierii cari-i pastrau credinta, fugiserd la Hotin cei patruierarhi ai Moldovei. Ei erau : Mitropolitul Gheorghie 2, epis-copul de Roman, Agafton; cel de Rädauti, Teodosie Barbovschi,aligar din Pobrata, care fusese invätatorul, adaschlulD, ta-narului flu al lui Petru-Voda chiopuI,Stefan-Vodä, si in aniipe cari batrAnul Voevod apucá. sä-i mai petreaca In Apus,Ja Innsbruck si Bozen 3 si care, intors in Moldova Cu VIA-dica Ghenrghie, inlocuise, dupa data de 25 Mart 1598, peRadauteanul Amfllohie, necunoscut altfe14, si, in sfarsit,episcopul de Hui, loan 5.

Doc. Bistritei, I, p. 42, no. Lvii.2 V. mai sus, p. 188 §i UT/12.8 Hurmuzaki, XI, tabla.4 Poménirea lui Amfilohie la 2 August 4597; Hasdeu, Arch. ist., III,

p. 76; cf. Wickenhauser, Radautz, pp. 20-1: e pomenit t¿i la 22 Ianuar4597; Solka, p. 67: la 25 Mart 1598. La RAdauti aflAm pe Mardarie, inziva de 40 August 4594, acela§i an; Hurmuzaki, XI, p. 905.

5 V. §i Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 226: pomenirea lor in 1600,fArA lund, de Ieremia.

DEZVOLTAREA BISERICII MOLDOVENESTI 235

www.dacoromanica.ro

236 ISTORIA BISERICII ROM ANE$TI

Prin urmare, in primdvara anului 1600 fiint i aceastdnoud episcopie a Husilor. N'avem hrisovul domnesc de in-temeiere, din partea ctitorului ei, Ieremia Movild, dar s'apdstrat In traducere actul de danie din 71. , färd unitatein cifra datei i *iba insemnarea de lund si de zi, prin careIeremia-Vodd, arobul stdpiinului säu Domnul Dumnezeu siMAntuitoriului nostru Iisus Hristos si inchinätoriu SfinteiTroite», sfdtuindu-se Cu ierarhii Bisericii moldovene, lntrecari i cu acest nou Vlddicd loan, däruieste anoului) sduläcas de rugäciune, Episcopia, cu hramul Sf. Petru si Pavel,satele pe care le avuse pAnä atunci el Insusi, Domnul, Inhotarul Husilor : Plopenii, Cozienii, Rosiestii, silistea Cre-testa si Sphriatii, precum, si, peste Prut, in Tinutul Lä-pusnei, satul Cdchcenii 1. Marturiile boierilor, care sAnt in-tocmai ca si acelea dintr'un document al lui Ieremia cudata de 12 Maiu 7114, adeca 1606 2 - cu acea deosebirecä in actul pentru Hui pärchlabi la Roman sánt Crástea

Gherman, pe cás.nd cellalt are In locul lui Gherman peManole, care nu se mai intalneste statornic de aici Inaintear ardtà cri aceasta d'intaiu Intäriturd de mosli pentruepiscopia de Hui trebuie pusä In primdvara sau varaanului 1606, In once caz nu inainte de sfdrsitul lui lunie,cd'nd Ieremia-Vodd Isi mântul viata. De oare ce insd actuldin 42 Maiu 4606 are ca Mitropolit pe Teodosie Barbo vschi,pe loan ca episcop de Rddauti deci el inaintase si laHui pe Filoteiu, i schimbarea Mitropolitului, a episcopi-lor de Rkläuti si de Husi nu era incd sdvársith la 21 A.u-gust 1604 a, trebuie sri se admita cd dania lui Ieremia-Vodde din ultimele luni ale anului 1604, din 1605, sau din cele

luni ale lui 1606.

Cu privire la adäugirea acestei a patra episcopli moldo-

Melchisedec, Cron. Hufilor §i a episcopiei Cu asemenea numire,Bucure§ti, 1869, I, p. 91 0. urm.

Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 22 0. urm.; cf. Hurmuzaki, XI, p. 908.3 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 228 i urm.

www.dacoromanica.ro

venesti poate sa lämureascà si o scrisoare, dintre 1597 si1599, a lui Meletie Pigas, patria.rhul Alexandriei. Din ea sevede ea' Ieremia-Voda ceruse «Abril BisericiD constantino-politane, cond use atunci de Meletie, recunoasterea Mitro-poliei Moldovei ca earchiepiscopieD cal-unicà si ca In vedereaacestei recunoasteri se creza de cuviinta a mai da un su-fragant noului arhiepiscop, care priml chiar amantia pa-triarhald cu patru inchipuiri §i, cu patru izvoare», precumsi mina. Dar Pigas pleca la Alexandria inainte de a se filuat o hotarare Fi a se fi pus In scris tomos-ul patriarhalpentru eparhia Husilor 1.

Motivul Intemeierii celei de-a patra diecese moldovenestice poate lntelege, gandindu-se cineva la Imprejurarile po-litice de atunci ale Moldovei. Rascoala lui Aron-Vodä, to-varasul de aliantä si de lupta al lui Mihai Viteazul, da-duse terii Tinuturile pierdute catre Turci in 1484, cands'a luat Chilla si Cetatea-Alba cu o Intreaga zona sau raidde sate, si mai ales In 1538, cand Sultanul Soliman,turand pe Rares, ridicá hotarul acestei raiele pana sus laBender si la linia Bacului. Ismailul si alte locuri vecinenu se Intoarsera Indata catre Turci, si asezarea TatarilorIn Bugeac, pe care cei d'intAiu o hothrAsera atunci pentru asta In coasta principatelor, nu se lndeplinise. Pentru acesteparti smulse dela pagani itinute Inca de Ieremia cu spri-jinul lui Zamoyski si pe Simion-Voda, fratele Ieremiei,.11 vedem ddruind, la 28 Iulie 1606, manastirilor Rasca. siBistrita elocul numit Cavahulp sau Cahul acu toate apelesi cu toate garlele care se varsa In el si care iese din el,.locul ce este dela stalpii Galatilor (raAtiTtlikM) pana laDundre si cu tot venitul 2).) , se fäcù deci noua epis-

melchisedec, in An. Ac. Rom., III, p. 37 §.1 urm., dupA ms. dinChalke. Pentru Meletie Pigas, cf. 11 Agatanghel Ninolachi, MeXi.noçIlvaç (1545-1602), Chanioi (Creta), 1903.

2 Arch. ist., III, pp. 68-9.

DEZVOLTAREA BISERICII MOLDOVENMI 237

www.dacoromanica.ro

copie, care fir asezatd la IIusi pentru crt aici erau mosiiale Domniei, care puteau fi ddruite si pentru O. in orasse afla o bunä bisericä veche dela Stefan-cel-Mare.

CAP. VIII.

Sinodul dela Ia§i. (t600).

Inca fiind Mihai Viteazul in Iasi, la 2 Iunie '1600, se deschisesinodul pentru caterisirea episcopilor moldoveni fugan, carierau priviti ca rdsculati si trädätori fath de Domnia ceanouä. Afarä de bätranul Mitropolit Nicanor, scos anumepentru aceasta din mrmästirea ga Agapia, si de Petroniedela Muncaciu, erau tot prelati greci, Patriarhul Nectariede Ohrida, Mitropolitul de Tarnova Dionisie, Gherman alCesareii lui Filip, Teofan de Vodena si Efrern de Hebron.

Sinodul tinir seamh de uneltirile lui Ieremia pentru a da.Tara-Romäneascä fratelui shu Simion, de dreptatea cauzeilui Mihai, de trädarea fätisti a VIddicilor, de refuzul lor dea se intoarce, chiar dupä ce Mihai li rugase de aceasta,prin protopopul Moldovei, cel mai mare In rang dintre de-ricii ram* in tard, Teodor. Se hotära, potrivit cu canoanele,ca ei asant chzuti din Scaunele lor si neiertatiD : Dionisie,fiind si exarh patriarhal in Bulgaria, cAprttä invoirea de aproceda la alegerea altor episcopi, cu obisnuitul sobor dearhierei.

Mitropolitul arnovean, care si ischleste ca a vechil alMoldovlahieiD, nu zhbovi. Filoteiu fir ales pentru Hui, in rpentru Rädäuti Anastasie, care nu e cel ce fusese pawlatunci egumen de Galata 1, cäci acela murise in alaiul depribegie al lui Petru Schiopul, ci viitorul Mitropolit mol-dovean, caligraful si ctitorul de rrangstire Anastasie Crimca.

1 V. catastiful Galatei in Cut), den bd trani, I; cf. Hurmuzaki, XI,p. 218, no. cccu ; p. 251 §i. tabla.


www.dacoromanica.ro

La 15 si 19 Iunie 1600 ei jurau credintä lui Milai, fiului aces-tuja, Nicolae-Vodh Petrascu, si luau, in juramàntul lor, inda-toriri care nu erau poate In obiceiul terii panä atunci.

aveau sh primeascä cele septe soboare pentru «drepteledogmep, sä ap6.zeasch pravila si sfintele porunci cele dedemultD; nu vor primi niciodatia mitä si nu-si vor ch1cá da-toriile nici de frica dmphratului, nici a DomnuluiD, fiesupt amenintare cu moartea.

Dionisie rhmase cu ei, nu numai ea vechil, ca Oda atunci,ci ca «preasfintit domn si Vladieä. Mitropolitul sfintei Mi-tropolii, de Dumnezeu päzite, a eethtii Sucevei si a toathtara MoldoveiD. Mitropolitul Cesareii sthtea lângh el la ju-decatä, si se pare eh loan de Hui, care nu fù inlocuit, fh-ghduise a se intoarcel. Egumenul Atanasie de Bistritaalti chlughri nu se sfiau a veni inaintea lor pentru mär-turisiri 2.

Cand, peste patina vreme, Milai pierde.' Moldova, Dio-nisie sà plece din tara. El se alipi pe l'inghRadu-Vodh *erban, noul Domn al Terii-Románesti, si Infruntea marturilor testamentului fäcut de acest Domn eapribeag la Viena, in ziaa de 28 Februar 1620, se aflh «Dio-nisie Paliolog, Mitropolitul dela Tärnov» 3.

Anastasie Ii asteptä vremea pentru a intrà statornic inierarhia moldoveneascä 4. Filoteiu apare ea dost episcopinsärcinat sh faca o hothrnicie la Silla, in ziva de 21 Au-gust '1604g. Pà.nä la inceputul anului 1606, Teodosie Bar-bovschi, care se pricepeà sh indrepte manuscripte slavone

Studii vi doc., IX, p. 29 si urm.lbid.

8 Socotelde Sibilului, pp. 201 : Upddatu, Doc., I facsimile in FloareaDarurilor, II, si in lstoria Romdmlor pentru poporul romdnesc.

4 V. P. Partenie, Mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovel, Bucu-resti, 4907.

5 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 228 si urin.O Melchisedec, in Reo. pentru ist., arch. fi fil.,J 2, p. 52.

SINODUL DELA 1,qI 239

www.dacoromanica.ro


luà locul lui Gheorghie Movild, care se stinse astfel cucAtevä luni lnainte de fratele ski Vodd Ieremia (-1- 30 Iunie1606), sau pdrds1 Scaunul de arhiphstor pentru a se add-pos/1 la Sucevita 1. Peste putin pleca din Scaun lAtranulepiscop de Roman, fost, se pare 2, si trecdtor Mitropolit 2,-Agafton, care aveä inca dela 6 Maiu 1605 ca urmas paAnastasie Crimca 4. Ioan, din partea lui, treca atunci laRddhuti, iar Scaunul de Hui ffi cdpdtat In sfärsit, dupdo lungh asteptare de pocdintä, de cdtre Filoteiu.

GAP. IX.

Biserica Moldovei supt Movilestii intorsi In stäpanire,Mitropolitul Anastasie Crimca.

Ace,stia furd episcopii din ultimele zile ale lui leremiaMovilà; Simion Ii avù si el in scurta lui Domnie, care semântuie printr'o moarte näprasnicd In Septembre din anulurrnator. ti intämpindm pe toti si In stkAnirea vremelnicda lui Constantin, tia' Ieremiei. in Ianuar 1612 acesta eräscos din Domnie de cdtre Turci, dar Inch din 1608,lnainte de mântuirea erei de relativd neatärnare a man-drilor Movilesti, Anastasie se intämpind ca Mitropolit alMoldovei, Intâiai data, la 1.5 Iunie , pe cänd laRoman vine Mitrofan, ucenic al lui Agafton si fost egumende Moldovita 5. Teodosie Barbovschi mantuise rhu pdstoria

1 Bid., p. 50: ar fi fost acolo la 1608-9, dupl inscriptia de pe aicoanA.

2 Cf. mai sus.3 DacA n'au fost doi Agaftoni.4 Acelasi, Cron. Romanului, I, pp. 251, 237; Partenie, l. c., p. 49 f

v. i Arch. ist., III, pp. 68-9; cf. 1st, lit, rel., p. 124, nota 5.6 Partenie, p. 19 si urm.; Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 240; Doc.

Bistrifei, I, pp. 42-3, no. xv ; pp. 80, 99-100; 1st, lit. rel., pp. 125-6 gip. 125, nota 1.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MOLDOTEf SUPT MOVILEUI 241

sa : él Incercase a otrAvi In impArtäsenie pe tângrul Domn,o ticdlosie de care nu s'ar ti Acut vinovat, de sigur, nici-unul din inaintaii säi 1; el fir descoperit i supus multavreme la chinuri pentru a-si argth. tovaräsii2.

Anastasie e ultimui reprezintant al cärturAriei celei vechislavone, al datinei de clridire a mänäistirilor frumoase, alrnestesugului de impodobire miOloa-ä a manuscriptelor.Fiu al targovetalui loan Crimca din Suceava si al Crästinei,are e Ingropatä. la PA.trAuti, supt o piatrd de mormAnt cu

data de 15952, el poate fi acel «Ilie diiacü, fiul Crimcoaedin SuzleavaD pe care-1 pomeneste o danie din 1587 a luiPetra care r5splati cu silistea Ungurasii, pe apaSucevei, pe acest ajutator credincios Ici lupta grea a bie-tului Domn släbb.'nog cu nävuilitorii Cazaci 4. Nu stini Ince mAnAstire si-a f6.cut infalkura In ale bisericii si aleartuririei. Erá insä un caligraf cu gust i ribdare, delacare au limas frumoase manuscripte, Impodobite cu

Evanghelia din 1.609, cea de pe la 1614, Apostolutdin 1610, Liturghia din 1610 si cea din 4612, manuscripteeare se pAstreaza astázi Ind. la Dragomirna, afarä de unul,0.116tor in biblioteca ImpArateascä. din Viena 5.

Pe atunci, dupA, Petru chiopul, care Meuse numai Ga-lata, si Ierernia Movild, care, tu tot neamul s'au mare, pu-

Hurmuzaki, IV 2, pp. 308-9, no: cccxv : raport venetian din 29Main 4610, dupl tiri venite din Moldova. Pare ed fie vorba de Teo-dosie.

2 Aceste chinuri ar fi urmat in 4610. SA nu fie .vorba ins& de bit-nuieli care EA fi atins. o clipA, pe Anastasie insu§i?

Cf. Pretendenti Domnegi, p. 76, nota 4; Kozak, p. 59, unde gatlipsuri i gre§eli In cetire ; Neamul romdnesc in Bucovina, p. 46; Studii§i doc., XI, p. 47, no. 2; Melchisedec, in Rev. pentru ist., arch.12, pp. 70-3.

4 Studii gi doc., I. c.

5 Melhisedec, in Rev. p. ist., arch. f i fil., 12, p. 70 si urm; Bogdan,in An. Ac. Rom., XI, p. 21 tA urm.

www.dacoromanica.ro

242 ISTORIA BISERICII RONANESTI

ternic i bogat, ddduse terii o singurd. mandstire, Sucevita,rdvna pentru clddirile sfinte in,cepuse din nou. Nistor Urecne,boier iste i harnic, amestecat in lucrurile tainice ale maimultor Domnii, iar, dela un timp, omul Movilestilor i epi-tropul fiilor lui Ieremia-Vodd, alese un loe in muntii Neam-tului, intr'un ascunzis de codru, nu tocmai departe demdndstirea strdveche a Neamtului, i numl dupd *An'sec ce curge hingd (Musa, mAndstirea Secului. Frumoasa,dar complicata, impleticita inscripti° cuprinde data de 1602pentru zidirea inceputd in Iunie i mantuitd in Octombre 1;danii de multe sate se fac de Nistor, de sotia sa, cAlugd-ritd. acum, Mitrofana, sora Movilestilor, se pare , si decei patru copii ai lor, Vasile i Grigore, Nastasia, care lurtpe Balica, si Maria, viitoarea sotie a lui Constan tin BatisteVevelli, in cursul anului 16042.

Noul ideas mtindstiresc fâ potrivit, in linii i podoabe,dupd Galata lui Petru chiopul, de care se deosebeste astdzinumai prin urdtele adausuri de mai tdrziu, un pridvor, ovesmântdrie si o proscomidie 3. Pentru Dragomirna sa, inapropierea Sucevei uncle se ndscuse, copildrise i lucrasepoate ca diac la crtrti bisericesti ca foile impodobite, Anas-tasie Crimea, ajuns acum Mitropolit al terii, aved o am-bitie mai inaltd. Din banii strdnsi de ddnsul cand erà mireansau numai calugdr, pand a nu ocupd statornic un Scaunepiscopal, si din aceia pe cari dtidura." Stroicestii, rudelesale, el Mai hied de prin 1602, prin mesterul Dima, poateun Grec4, o bisericuth pentru bolnitd, Idnga o mändstiremai veche, de proportii mai restranse, probabil injghe-batd din lemn. Ca episcop de Roman el incepii i isprdvlapoi biserica cea mare, una din cele mai frumoase Iii toaidRomanimea Malta cum nu se mai ridicase alta pAnd atunci,

pentru aceia pdrand ingustd ; nici o inaintare in linii,

Inscriptii, I, pp. 29-30.2 1st. lit. rel., pp. 119-20 qi notele; Inscriplii, I, p. 33.8 Sate tri meinclstiri, p. 122 §i urm.4 melehisedee, in Rev. p. ist., arch. fi fil., 12, p. 69.

www.dacoromanica.ro

care sant cele indätinate in sistemul arhitectonic al luitefan-cel-Mare, dar podoabe care se ivesc numai acuma :

contraforturi lucrate cu grijä, brau sapat, Cu infatisareaunei funii lmpletite, incingand togà zidirea, alte colace de

sculptatä. In acelasi chip, urcandu-se Pana la varfu-rile boltilor gotice, cadre de forma nona. In jurul ferestilor,trandafirasi, rozete de piatra pe toata intindere,a turnurilor

ici-colo, pe linia lunga a funiilor impletite, care mai Os-treaza vechea lor zugravire cu rosu, albastru i aur 1. Opiatra de mormânt t'ara inscriptie pe &lisa arata in aceasta.stralucita biserica sculptata locul unde se odihneste ctitorul.

Pe urmele lui Anastasie se bid Domnul care venl in Moldovadupa scoaterea lui Constantin Movila, incercatul si asprulbatran .5tefan Toma, care, In ratacirile lui de ostas prinApusul catofic, nu uitase totusi vechea lege rdsariteanaa lui Toma-Voda, pe care invoca drept tata. Domniilelui moldovenesti, despartite prin navalirea si scurta petre-cere in Scaun a lui Alexandru Movilä, inca unul din copiiiDoamnei Elisaveta a lui leremia, se pomenesc i prin<Urea mankstirii bucovinene Solca.

Are, ca i Dragomirna, pe care insa n'o atinge in frumu-seta, o usa in l'ala si o alta Usa laterala, boli gotice, ciubuceimpletite i rozete, inoirile cele mai insemnate ale unui timpcare, pastrând tipicul in stil, cautà sa-si puie pecetea macarIn deosebita ingrijire rabdatoare a amanuntelor 2.

Anastasie, oricat ar fi cäutat sä se impace i cu Domniaainui Toma, era, prin legaturile sale de inrudire ca i prinrecunostintd, un om al Movilestilor. Deci, cánd Alexandru-Voda cel nou birul si se asezd In Scaun, el li turna pe

V. Neamut romdnesc in Bucovina, p. 39 i urm.; Kozak, p. 1,1 si11/111.

2 Cf. Wickenhauser, Solka i Neamui ramdnesc in Bucovina, p. 72urm.

BISERICA MOLDOVEI SIIPT MOVILE$TI 243

www.dacoromanica.ro


frunte rnirul Domniei. Iar, and cel din urm5. din ,sirtil Dom-nesc dat de familia Movi1ä fii izgonit de Turci si RadaMihnea, armuitorul muntean, se stramuta in MoldoVa,zilele pAstoriei lui Grima erau numarate, si, de fapt, el hlInldturat, dei numai pentru atiza timp, In 1617.

Tot pe atunci, dar nu in urma hothrarii vre unui sinod derdzbunare, ca acela din 4600, ci pe Incetul, fura inlocuiti siceilalti ierarhi moldoveni : episcopul Pavel Nemteanul, deRoman, dela 4613 , fdcuse loe ina din 1616 lui Atanasie ;episcopul de Rdda'uti , urmas, lila din 4609, al luiIoan , Efrem, de obärsie duhovniceasa. din Moldovita, Isi*Aseste Scaunul de .prin 161.5 1; Filoteiu de Hui nu 8emai Intampind dup5. 1613 2 Mitropolitul mazil se va fi ad.-postit la Dragomirna ; Pavel se dusese la metania sa dinNeamt, unde-1 aflhm inch la 7132 4623-4 si undei se vede mormAntul, cu o inscriptie slavond, distrusti. In.parte a.

1 V. Wiekenhauser, .Ftadautz, pp. 22-4; Eozak, pp. 189-91.2 Melehisedee, Cron. Hu6lor, I, pp. 102-3. Erro*: Efrem (-1617).

Toa Mitrofan (dela 1617). ¡bid.3 Melehisedeo, Cron. Rom., I, p. 254 ; Notie, p. 5.

www.dacoromanica.ro

PARTEA. a IV-a..,..,=.

INTEMEIAREA INRAURIRII GRECESTI

PRIN

RAD U-VO DA MIHNEA.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

imprejurarile Bisericii muntene dupi Mihai Viteazul.

Mostenirea lui Mihai Viteazul cdutase s'o aibh intaiuSimion Movila si Radu erban. Acesta din urma biruise siavuse o stgpanire indelungatA pentru acele vremi 1 impo-dobitä cu biruinta. Ìn ceia ce priveste insd Biserica, ea nuinseamng nimic, i ca adev6ratul urmas al lui Mihai Viteazultrebuie privit numai acel Domn care dutase i inainte sh-1inlAture, cu ajutorul Turcilor, si care-si asezase In sfärsitputerea pe sfAramdturile norocului trecdtor al lui Radu§erban, Radu-Vodd Mihnea, prigonitorul, in Moldova,unde trecil la 1616, lAsAnd Tara-Romaneasca pe numeleecoconuluip sd.0 Alexandru si in seama Doamnei lui, Ar-ghira, al celui mai insemnat cleric de scoald româno-sla-vonit din tot acest timp, al lui Anastasie Crimca.

Radu erà fiul lui Mihnea-Vodà Turcub sau Turcitul,evlavios crestin, ctitor i ddruitor de biserici i mAntistiriinainte ca, de fria, sh se prindd de poala lui Mohammedmantuitorul. Fusese crescut, spune cronica, In *tile rd-slritene, dui:A mazilia pdrintelui sdu i peirea lui sufle-teascd. : o cronia in care se cuprind stiri din acele vremichiar, spune el mama lui Radu, Doamnav Visa, de fapt numaio iubitd, a MAriei Sale viitorului Turc cu mai multe nevestefurl pe fiul ei, pe ccopilul mai min al Domnului si-1 as-

Contributii la istoria Muntenlei, passim.

www.dacoromanica.ro


cunse, multämita vre unuia dintre calugarii greci cari erautotdeauna la indemana In tenle noastre, la manastireaIvirului, a Iberienilor, dela Muntele Sfânt Atoe. De aiciel trecii la Venetia, trimes se spune tot de ocroti-torii i crescatorii lui, calugdrii, de Mina seamd In chiliilebisericii grecesti de acolo, Sf. Gheorghe, In cimitirul cäreiase odilmià, dela 1599, Zotu Tigarà, ginerele lui PetruSchiopul si, in acest chip, ruda tandrului cocon Radu 1.Gaud fù numit, la 1595, in locul lui Mihai Viteaztil, pecare Turcii credeau ca-1 vor putea scoate, Radu era Incala carte, in departata. Venetie, si fatal, San, beiul, teeminainte pentru a-i hid in stäpanire Scaunul, In care acum,ca Turc, nu puteâ fi deck trecatorul ispravnic al fiului saunevrastnic. in 1596 Radu Invatà acolo aliterelel i cereaturcescului sat' parinte cai de rtizboiu. Dar, Inca in celed'intaiu zile ale acestui an, el trebul, In nadejdea uneiDomnli de fapt, sa tread. Maread la .Ragusa. De aid merseJa Constantinopol i, ODA capatil steagui de numire pentruTara-Romaneasch, el MI mai partisi Capitala turceascP.

insa, din cat statuse la Atoe si In Venetia, %am! Invataseacute greceasca i latineasca», Trait Internu mediu curatgrecesc si monahal, el ajunse un sprijinitor de capetenieal ierarhiei si culturii rázimate pe vechi, rosturi rAsaritene,In toate stapânirile, asigurate i deosebit de pompoase, decare se Invrednici In viata sa, Un laudtitor grec al luiadauge Ca stià i limba arabá, asa hick se putei intelege,intr'un stil Invátat si elegant, cu Turcii, sttipanii sai, slujititotdeauna cu eredintä de ansul, de-a dreptul q. 461. c es t om

cu lnsusiri care 1-ar fi fäcut altfel un amare filosob, aveacresterea, cunostintele i conceptia care erau de nevoie pentrua face din el, Domn romanesc de dona ori in principatulmuntean, de doua ori in Moldo va, iar dela 1623 la 1626, timp

Hurmuzaki, XI, p. 534, no. Def.xxv ; cf. Contribuiii, p. 99 0 urm.2 ibid.8 An. Ac. Rom., XXI, pp. 43-4.

www.dacoromanica.ro

IMPREJUBIRILE BISERICII MUNTENE 249

.de trei ani, in arnândou.ä tenle noastre,-- avand la Bucuresti,

.de forma, ca loctiitur pe fiul shu Alexandru Coconul,Inte-meietorul unei politice m'arete, Intemeiate pe comunitatea-41e lege ortodoxl a crestinilor din Imphrhtia turceasch, peinfratirea ion sufleteasch lu aceiasi culturd superioarh ele-nich, pe supunerea lor catre aceleasi supremo autoritatibisericesti, politich (lela care celorlalti ortodocsi li-auvenit ajutoare Ihnesti, tiphrituri, bisericesti; scoli inalte, iarterilor romanesti dela Dunhre o einste, o strhlucire, unprestigiu, ce-1 dreptul, foarte bine pldtite, pe care nuJe avusera panh atunci In acelasi grad.

Radu mostenise dela inaintasii shi pe Mitropolitul Luca,care ar fi fost numit chiar, ca épiscop de Buzhu, duph oInsemnare nesigurh, l 1587, deci In Domnia lui Mihnea,tathl lui Radu fn 4605, duph hceleasi /nsetnnhri, In zilelelui Radu '*erban, totusi un Domn de tarä, cu privirile In-dreptate chtre Apus i chtre eellalt Irnpärat, Luca fu Thaintat,

färh a trece prin Rämnic, unde alihm pe Teofil Si pe unEfrem, poinenit la 4602, la 4606 si pänä. la 46122, la.Scaunul metropolitan, In care, inlocuind pe un Ieremiacunoscut numai prin pomelnicul Mitropoliei 8, el stät4 pAnä.la 46294. Erà, spune acelasi panegirist care, a läudat peinsusi Radu-Vodh, un com bun si de credinth, având dinfire o inimh deschish, crescut din fragedä. vrästh In stareamonalliceasch i deprins &arte la taligrafiet) ; cresterea luibunh sé lhmureste i printeaceia cä. era din Cipru 5, insulhfreceasch, supush Venetienilor, ca i acel preot Adatn, robräscumphrat dela Turci, care intovärhsise pe Petru-Vodd

Lesviodax. p. 440.Ibid., p. 432; Istoricul eparhiei Rdinnicului, pp. 33-4; Studii f

.doc., V, p. 292, nota 2.8 Studii gi doc., V, p. 629, nota a.6 Lesviodax, p. 399.5 L. c., p. 13.

www.dacoromanica.ro

250 ISTORIA BISERICII ROMiNJWI

chiopul prin rdtacirile apuserie ale acestuia j. Radu-Vodd.-idatoriá recunostinth pentru cà el lucrase, cu alti boieri, easá-1 aduca In Scaun. De si Gree de obársie, II vedem dândhotárdri judecktoresti in romäneste 2 puind supt ele is-d'aura slavond indatinatd. Ca episcop de Buzdu, el a seriasupt Mihai Viteazul, la 4594, o strdlucitä Evanghelie greacd,ce se pastreazd incd in Ierusalim 3. Cu MItropolitul Anastasieal Moldovei a trdit in bune legaturi, i acesta, pentru cd addruit la Thrgoviste niste eproloage) slavone, e insemnatIn randul arhipdstorilor munteni4. Mormântul lui s'ar fiallând la foasta mánkstire Izvoranu din Buzdu, ctitoria lui,se vede.

Ceilalti ierarhi munteni n'au fost Greci nici pe vremeaacestui iubitor al elenismului bisericesc, cultural si politic.Din potrivd, la Ramnic ajunge, inca din 1619 6, Teofil cel nou,fost staret la Bistrita, mdndstirea de dirturari a Craiovestilor deodinioard 4. El e acela care a scdpat de profanare, in timpuliiävälirii Ungurilor lui Báthory Gábor, la 1610-11, moasteleSf. Grigorie Decapolitul, rnândria si scutul mAndstirii,cand veni Radu Mihnea sa li se inchine, supt acelasi Teo-III, el plati pentru a se face oaselor slinte un chivot de lemntrainic i scump 7. Teofil erà un iubitor de carte româneascd

puneà sä se serie in limba terii chiar si pe odoarele care leddruià, precum se vede pe crucea data de el Bistritei eaepiscop de Rámnic, intr'o vreme cand limba slavondIn deosebi iubitä i scoasd la iveald cu once prilej 8. Dela

1 Hurmuzaki, XI, tabla. Patriarhul rusesc Ignatie dela 1605 e ahCipriot.

2 [upddatu], Doc. rom., I, p. 37-8.8 Papadopulos Kerameus, qgpocrobp.cuxt 116XwEhixn, III, pp. 199..

200 (4).4 Lesviodax, p. 449.5 Isloricul eparhiei Ramnicului, p. 35.

An..Ac. Rom., XX, p. 47; XXI, p, 11.7 lnscriptii, I, p. 497, no. 5.8 Bid., p. 198, no. 10.

www.dacoromanica.ro

deinsul va fi mostenit urmasul shu in egumenie, Anania,pe.caligraful Niardarie, care se IntAlneste la 1627 1. In sfarsit,lademnului shu se dato rete prefacerea In limba noastrti acelui d'intaiu Cronograf, cu inadire de anale sArbo-bulgh-resti si de stiri privitoare la toate tenle noastre 2, de cb.treun Mihail Moxalie, in 4620, care a intrebuintat' eizvoadel,uriginale si slavone 3; felul bucuros in care se vorbeste deizgonirea lui Alexandru Dias, aun Grew), de chtre LupuMehedinteanul, aLupu Romcinul, care fusese Peiharnicutlui §'erban Voevoch, de athierea tuturor Grecilor lui i rh-pirea comorilor Ion), de aducerea lui Gavril Movild, a chruiai se dh Tara-Româneasch), se potriveste, nu numai cu*erne domnitoare atunci In Oltenia, dar si cu acelea pecare le hrdnia V.15.dica Teofil insusi, un dusman al strhi-iiilor si al rosturilor lor

Nu stim de ee neam va fi fost Chiril de Buzl,u, care arli pdstorit dela 4612 la 4620; urmasul shu insh, Eftem,arath prin numele ski de familie chiar, TrufAsel, ch se ri-dicase dintre clericii din tar6. 5.

Cat priveste pe stareti, Grec a fost, dupd cat stim, nu-mai unul singur, i anume InvAtatul i mesterul caligrafMateiu, nhscut in Pogoniana Asiei Mici i fost, catva timp,protosinghel la Constantinopol, iar apoi episcop al Mirelor,portul din aceiasi Anatolie care phstreazà, dad nu moastele,strhmutate de cordbieri italieni la Bari, mhcar amintirea

Odobescu, in Revista Roraincl,2 V. Studil §i doc., III, p. 1 i urm.8 Ed. Hasdeu, in Cuvente den ba trdni, I cf. Ist. lit, rel., p. 128

urm.4 Si de Mihai-VodA se spune cA ave a dreptul sA a§tepte, in 1600, ajw,

torvl, nu trAdarea Ardelenilor ; Studii fi doc., III, p. 6.6 Lesviodax, p. 440.

papadopulos Kerameus, `IspcaoXup.tVitt BL6XL004.1), p. 257 fiurm. (461): ms. al lui Nicolas Milescu ; HI. pp. 196-7 (2), 204 (6), 208-9(10); IV, pp. 147-8 (175), 412 (435); 'lap. ltaxuoXoyEx, I, p. 438 giurm.; Lampros, ATtov iSpoc, 13- 306-

ibletiETITRARILE 131SERICII MIINTENE 251

www.dacoromanica.ro


Sifintului Nicolae fdcdtorul de minuni. Mateiu aflase bundprimire In Moldova, la 1599, In manästirea Sf. Saya, siapoi In Tara-Romaneascd, pe timpul când Radu 5erbanstdpânid incd asupra ei i se OACI in seamd mAndstireadomneascd a Dealului, Cu acelasi brana al Sf. Nicolaeunde se inmormantd pe vremea lui si fugarul Dona], mol-dovenesc Mihdilas Movilk ginerele lui Radu *erban 1. RaduSerban insusi a fdcut n3andstirea Comana, yncle i s'au adusapoi i oasele, tocmai din Viena 8. Aici scrise el versuriintru lauda Fecioarei, Viata si aslujba) SI. paraschiveo cdrticid. impotriva Latinilor 3.

Suferiad si el de pe urma nävälirii (Ungurilor celor rdip,Mateiu aflä scdpare in petera dela Bistrita a Sf. Grigorie peca-politul i, spre multdmitk Ii serse, tot In greceste, neapdrat,slujba, cu o prefata istoried despre intampldrile din 1610-11,prefatd pe care o prefaca apoi intee scurtd cronicd a rdz-beaielor lui Radu .Serban 4. Se bucurd de venirea lui RaduMihnea In Scaun, dar rdmase in tard i dupà plecareaacestuia, ddnd sfaturi versificate lui Alexaudru-Vodd Bias

povestind, in acelasi graiu al poeziei, cele petrecute Intara dela inceputul Domniei lui Radu .5erban pänd in lunie4618 5. El urmà astfel cronica rimatd a Vistierului Stavrinos,unul din boierinasii greci i lui Mihai Viteazul ale cdruiaaisprdvib s'a crezut In stare sa." le cante 8. Lucrareapuse supt scutul u,nui ocrotitor, care erd nepotul de r sordal lui Petru cbiopul, Banal Ioan. Mateiu nu e un insirdtorde fapte contemporane dintre cei obisnuiti, ci, Grec caiubire de neamul Mi, pe Români insa sfdtuieste pe ai sdi

Inscripfii, I, p. 99, no 3.2 Inseriptii, I, p. 84 13't urm. ; Ldp6datu, in Butelinul comisiunii mo-

numentelor istorice,Ms. Erbiceanu ; Le Quien, Oriens christianus, I, col. 970 ; An. Ac.

Rom., XXI, p. 2 i nota 1. Cf.. Hurmuraki, Supl. II p. 333.4 An. Ac. Rom., Xj, p. 45 i urm. ; XXI, p. 7 §i urm.5 Reprodusli in Papiu, Tesaur, pentru cele d'intAiu edigi, v. Ma-

gazinui istoric, I, p. 251 i urm. i G. t'era. Teoclorescu, in Literaturafi arta romdnit, L

Aceleavi .editii.

www.dacoromanica.ro

iMPREJURIRILE BISERICII MUNTENE 253

a-i cruth, chci doar Grecii lui se hrhnesc din munca acelora,el plânge sfdrsitul lui Mihai-Vod5,, Deli-Mihali, In care

nAdajduià R5shritul dorit de libertate, i cere ajutor delaregele Spaniei, dela Venetieni si dela Rusii abhlanil aiMoscului, pentru ca un Ìmphrat crestin sit sta. iarhsi InConstantinopol si din strana Sf. Sofii, In lumina asoareluidrepthtiiv, sh asculte slujba Patriarhului Lumii Intregi. Pentrulocuitorii terii care-I tineà, Mateiu cere dajdi mai putine,drumuri mai bune si scoli mai lnalte din care sh iasa altlelde preoti decht bietii amânchtori de colivb din vremea sal.

Un al doilea Grec dela Curtea Domnilor nostri din acesttimp e Ieroteiu, arhiepiscop de Monembasia, vechea Lace-domon5.. inch din anul 1570, el scrisese un CronografInteun stil, si cu o conceptie chiar mai nouh. Scriitorul,venl la noi din Rusia Tarului la 1591, si, aarhiereu cinstitv,serie consdngeanul shu Mateiu al Mirelor, fù ucis la 1618,In clipa rdzbun5.rilor shdrsite impotriva elementului gre-cesc de rhsculatii Lupului Mehedinteanul. I se täiò capul,

trupul dezbrdcat de vesminte fù aruncat In drum, sfhrsitnevrednic pentru un om de carte si de cinste. Cartea sa13c6Xfov f.crcopotbv se tiphrl numai In 1631, la Venetia, cu chel-tuiala lui Apostolo, fra tele lui Zotu Tigarà. 2, care intrebuin-teazh acest prilej pentru ca sa laude pe Alexandru Coconul,asà de bine crescut prin lngrijirea unui tath gat de In-telept, care de cinci ani 11 Ihsase acum sh-si catite singur,duph priceperea sa, de sarcinile i greuthtile Domniei.

Predica la Curte o face5. la 1619 Neofit Rodinul, vestit

Data mortii sale nu e cunoscutl, dar trebuie BA fle apropiata deaceia and 10 Incheie cronica. TrAii la 20 Novembre 1621. PapadopulosKerameus, Bc6X., pi, p. 412 (435). Cr. IA LAp6datu, EpiscopiaStrehaii, P. 7, nota 2.

2 V, pentru moartea lui, Papiu, Tesaur, I, P. 347; .cf. Legrand, Bi-bliographie hellénigue, I, p. 294; Papadopulos-Kerameus, I, o. c., I,p. 194 si urm. (III); III, p. 66 (28),

www.dacoromanica.ro

prin Didahiile sale, i el traduced la Iasi In 1619, suptRadu IVIihnea sau putin timp dupd cdderea lui, Viata Sf.Saya in limba greceascd vulgarä 1. lar la 1632 grija cudn-tdrilor serbdtoresti ca si a talmdcirii pentru solii sautoril strdini o aved un Cretan, preotul Benedict, care invd-tase septe ani teologie la Wittenberg si stia astfel, pe langil,Jimbile gread, i arabh, latineste, italieneste si nemteste 2.

cVlddica Pafomie», care-si lud o vie la nrgoviste, Antonie,care stAted la Arges, apiscupul» care locuià la TAnganul pela- 1620-30 par sd." fie i ei din rAndn1 Grecilor lui RaduMihnea 3, ca i Haralambie, ce stäted. la Snagov In 16254.

CAP. II.

Arhierei greci in trecere prin terile noastre.Chiril Lukaris.

In sfd.rsit, precum odatd Patriarhul Ieremia venid la noipentru a priml darurile Dornnilor si rdsplata boieriloregumenilor, cari-1 puneau sà isedleascd spre intdrire peactele lor de proprietate sau sti Ii dea gramate patriarbaleca blestem, spre vesnich stdpánire, astfel sos1 In Tara-Ro-mâneascd. i apoi In Moldova vestitul Patriarh de AlexandriaChiril Lukaris.

El fusese trimes incd din 1594 ca esinghel» In Rusiapolo* de cd.tre Meletie Pigas, pe atunci Patriarhul Ale-xandriei, pentru a sprijinl pe Vasile de Oetrog In luptdCu Uniii i luase asuprä-si conducerea scolii de teologie

papadopulos KerameuS o, o., III, pp. 149 (90), 235-6 (5); IV, 147(175)): Lampros, o. c., p. 381.

2 calitoria lui Strassburgh: i In Cipariu, Archivu, p. 43.3 Arch. ist., 1, pp. 35, 105.4 LApédatu, Episeopia Strehaii, p. 7, nota 2.6 Chrys. Papadopulos, p. 29 i urm.

254 ISTORIA BISPIRICII RODIANEM

www.dacoromanica.ro

ARHIEREI GRECI IN TRECERE PRIN TERILE NOASTRE 255

ortodoxä i limbh greceascd de acolo 1. El stä apoi in stranselegdturi cu ortodocsii din Lemberg, cari se uniserd in jurulbisericii Adormirii, abisericii moldovenesti», a lui AlexandruLdpusneanu si a vamesului shu Constantin Corniact 2, ziditàdin nou cu ajutorul lui Petru Schiopul si al Stroicestilor9si dusa mai departe, elute° formä mdreatä si mai mândrav

fd.rä a o mdntul , de Ieremia Movild 4, care spune frumos,Inteo scrisoare a lui din 4598, cd va cheltul cu aceasta bi-serica in strdinätate, mdcar cä si in tara sânt amulte bi-serici i cetdti care cad in ruindl. Din scrisorile lui Ieremia 5si lui Luca Stroici se mai vede ea' Viddica Ghedeon Balabanse intorsese acurn la dreapta credin0.6,. sau se cuvenià BAfie crutat de Domnul moldovean si de ai säi pentru a faceplAcere regelui Poloniei 7 : stim cä urmasul lui, Iosif, a fostsfintit de Gheorghie Movild 9.

Patriarhul de Alexandria insusi stäruià pe längä nobilulrutean Gavriil Teodorovici sd facd si o tipografie pentrucd.rti bisericesti pe care sä nu le ti preluerat Iezuitii 9: eràvorba chiar ca Lukaris sd fie Idsat la Lemberg ca duet.'

ca conducdtor al tipografiei, In preajma lui GhedeonBalaban 10

1 V. i lucrarea, mie neaccesibild, a lui Osviannicov despre PatriarhulConstantinopolei Chiril Lukaris vi lupta lui cu propaganda latind inRdsdrit ; Novocercasc, 1903.

2 Cf. Relafiite eu Lembergul, p. 39 0 bibliografla citata acolo.8 Hurmuzaki, Supt. II I, p. 315 0 urm.

ibid., pp. 451-2, no. ccxt, ; cf. pp. 457-8, no. ccxmv.6 Ibid.; cf. 0 n-1 urmAtor ; apoi pp. 461-2, no. cexLvtl.

lbid.7 Cf. 0 ibid.,. p. 479 i urm., pp. 523-4, n-le ccmixt-It ; pp. 537-8,

n-le cmxxxt-n; p. 548; pp. 564-5, no. ccxcix ; p. 634, pp. 635-6, no.cccut; 112, pp. 177-8, 179, 283, 330, 343-5, 345-51, 358-61, 364-7, 375,383-4, 387-8, 425, 536, 586.

8 Mouravieff, A history of the Church of Russia, Londra, 1842, p. 144.9 Chrys. Papadopulos, p.34; 0 dupl scrisorile lui Pigas tipitrite de

Regel, in Analecta byzantino-russica, Petersburg, 1891.lo lbid., p. 35.

www.dacoromanica.ro

Uti al dbilea drum al lui Chiril, data aceasta cu titlulde aexarb,, se factl In 1599; la 28 Iulie -1600 Cneazul Con-stantin scrié Regelui .Poloniei cä Trimesul soseste acoloacu scrisori ale preasfintitilor Patriarhi, de dat 1n Ostrog) ;el /I apara de cursele dusmanilor sai religiosi, cari voiau

opreasca la Uniev, dupa vesti dela Balaban arhimandritulneuhit de acblo 1. La 1602, intors rtipede, cum 1i si ceruseraPolonii, catre cari aveà alte scrisori patriarhale, el erà alespatriarh In locul lui Meletie, raposat 2.

Vazii rapede insa ca. acola, In Egipt, é numai saracie i ne-putinta, i alerga iarasi In partilb noastre pentru a lncercaInviarea ortodoxiei dincolo de hotarele Moldovei. Tipogratiadin Lemberg Incepuse a lucrà i, Indemnat de exemplul datacolo, Ieremia-Voda trimete, la 12 lanuar 1605, pe diacul.Andreiu «ca sä cumpere hartie de scris carti i sá afle diecide scris cärti pentru treaba noastrap, ceia ce lnseamnahdrtie de tipar i dieci tipografi ca vechiul diacon Coresis,

In 1613-5 Chiril tineà predici inaintea Domnilor, la ser-batorile cele mari4. In 1620 Inca, el lucra, 1n Tara-Ro-maneasca, atacand pe catolici 1n credinta lor despre pur-cederea Sf. Dub si Purgatoriu i scriind lui Radu-Voda contraazimei 5, si dà stiri despre imprejurarile de räzboiu din Moldovaprietenului sau, cu care discuta i lntrebari religioase, Tri-mesului olandez la Constantinopol 6. Pentru Intretinerea lui,Domnui Ii. daduse marele sat S, egarcea, din Dolj, care enumit, In Octombre 1622, asloboziaD lui, mosia lui sclitita

1 Hurmuzaki, Supt. 112, p. 628.2 Ninolachi, o'. .c., p. 467. V. tsi Michalcescu, Die Bekenntnisse und

die wichtigisten Glaubenszeugnisse der gr.-or. Kirche, Leipzig, 4904,p. 262 gi urm.

8 Hurmuzaki, Supt. 112, pp. 343-4, n-le cmcut-iti.Papadopulos-Kerameus, o. c., IV, pp. 59 (30), 23 §i urm. (263), 445

(439). Cf. Legrand, Bibt. hell., 111, p. 269 §i urm.; Xenopol i Erbi-ceanu, Serb. fcotartí, p. 374.

6 Michalcescu, 7. c., p. 263.6 Studit i doc., IV, p. 178 i urm.


www.dacoromanica.ro

ARHIEREI GRECI IN TRECERE PRIN TERILE NOASTRE 257

de once amestec al Carmuirii 1,si Chiril o alipl la stäpani-rile mänästirii Strtnesti, care in curand fù Inchinatä Pa-triarhiei de Alexandria 2.

In 1622, Mart, Lukaris, sprijinit mai ales de reprezintantulStatelor Generale ale Olandei, ajungea patriarh de Constan-tinopol, dipetenie a ortodoxiei, pe care peste catva timp eras'o tulhure prin inoirile lui calvinesti, iesite si din prieteniaca ocrotitorul stin diplomatic3. Scrisoarea de multrunitä,din Mart, e datatrt din Constantinopol, dar noul Ecumenicfusese chemat acolo din Tara-Româneascä, unde locuia deatata vretne 4. Si mai tarziu mänästiri dela noi alergau, cujertfe. Minesti, duprt Infäririle solemne ale lui Chiril si aleurrnasului sdu la Alexandria, Glierasim, cum face mänästireaRadu-Vodä pentru satul ei IzIazul, la 46265.

Fatä Cu aceste vechi si stränse legAturi ale lui Radu-Vodd cu acel care ajunsese a cdltinzi Biserica Räsdrituluise intelege acum mai bine märturisirea lui Miron Costincrt : Panti nu de mutt aceastä tara [a Moldovei] a stat inascultare de acel Scaun [al Ohridei]l fireste ingt, demultà vrezne nutnai o ascultare nominalä, apand la Radu-Vodä, pe timpul stäpanirii lui Sigismund [al 111-lea] In Po-lonia. Dupti cel d'intaiu räzboiu [intre Turci i Poloni] laHotinv, e vorha de expeditia la Nistru a Sultanului OsmanIn anul 1621; a doua Domnie moldoveneascd a lui Raduincepe insà numai In August 1623, la un an si jumAtatedup5. ce Chiril cäpätä carja celui mai mare intre Patriarhi

(Radu-Vodil puse preotimea acestei ten i supt ascultareapatriarhului de Constantinopolp 6. Ultima oara cand unOhridan trece pe la noi, e In August 1598, supt Ieremia-

Studii t3i doc., V, p. 437, nota 1.2 Ibid., V, p. 442.8 ¡bici., IV, p. 182, nota 4.4 lbid.6 Ibid., V, p. 437, no. 5.6 Bogdan, Cronice inedite, pp. 171-2.

www.dacoromanica.ro


Vodti, când Nectarie, calificat de Domnul Moldovei numaica earhiepiscop de Ohrida In Tara Sarbeasc5.), sträbatetara pentru a se duce in Polonia Mr& alt gänd cleat aleleimosinei 1; sederea lui (mg mult de un an de zile) Intard ne face sä credem a el a fost lntrebuintat pentrucrearea episcopiei nouà a Husalui si pentru sfintirea celuid'intAiu ierarh al ei.

Astfel se lndepliniä. In Moldova acelasi fapt hothrätor Inceia ce priveste ierarhia, pe care Mihai Viteazul 11 sävärsisecu treizeci de ani lnainte peatru principatul Terii-Romanesti.

CAP. III.

Legäturi ca Patriarhii. Calatoriile si opera lui Teofanal Ierusalimului.

Cu celelalte Patriarhii relatiile principatelor erau mai raresi mai putin insemnate. Intämplätor nu mai, Joachim, patriarchde Antiochia, däruise lui Gheorghie Movilh, and acesta erànumai episcop de Rddauti, la 1.587, o icoanál care se pas-treazä Inch' .1a mandstirea Sucevita 2. Astfel de Patriarhinu puteau sà ail-A o Inrä.urire mai Insemnatä asupra vietiinoastre religioase, ci se iviau numai din cAnd In &andpentru sträns pomeni : si Ioachirn chlätorise pentru acestscop, ducAndu-se la Moscova, unde i se arätä numai preaputind cinste 3.

Din lerusalim veal la noi numai viitorul patriarh Teofan,trimes Intäiu, la 1603-5, In Rusia Tarului pentru obisnuitulajutor bänesc 4. E acelasi care, ca Mitropolit, la 1600, pri-

1 Hurnauzaki, Supt. Il 1, pp. 478-9.a melchisedee, la Rev. pentru ist., arch. t;i M., I, vol. II, p. 50.3 arys. Papadopulos, p. 13 si urm.4 ibid., p. 37.

www.dacoromanica.ro

LEGATURI CU PATHIARHU 259

mise o cruce dela Doamna Neaga a lui Mihnea-Vodä Tur-citul, adapostita la Atos, cu fiul din flori al sotului ei

Dupa ridicarea sa in Sca.un, Teofan merse, lndemnat si decolegii salt patriarhali, spre Moscova, in 161.7, luand iardsidrumul prin tenle noastre a. Data aceasta, el indeplinl inTinuturile rusesti ale Coroanei polone, care fusesera cas-tigate pentru Unire numai in ce priveste detinatoriiScaunelor episcopale, o mare opera trainica de reorgani-pre si Intarire a ortodoxiei. Patriarchul din Moscova, undeTeofan fù primit cu o deosebitä pompa de catre lntemeie-torul nouhi dinastii de Tari, Mihail Romanov,Filaret, fnales inteun sinod prezidat de respectatul oaspete, care sistint1 pe noul cap al Bisericii moscovite. Vechi greseli fatade canoane sau de datine fura indreptate Inteun timp candRusii acestia dela Rasdrit nu se mai mandriau fata. deGrecii «eretici cä fac crucea numai cu douä degetespun numai de douh, si nu de trei ori, aaleluia). Unde afost numai cu putinta, s'au Intemeiat, dupa modelul efra-tieip din Lemberg, alte asemenea intovardsiri ortodoxe, me-nite sä lupte Impotriva Inrauririi catolice, i avand deseori, pe langd biserica al carei nume 11 purtau, un sprijin

in scoli aelino-slavelp, de dogma, si latinesti, «de Mere».Disericii ortodoxe, ramase curate de amestec, i se dada

o ierarbie, sfintindu-se deocamdata pe ascuns stareti si epi-scopi de catre Teofan, impreunä cu reprezintantii colegilorsal patriarhali, arhimandritul Teofan pentru Alexandria siprotosinghelul Iosif pentru Constantinopol, i cu alti doiprelati greci, veniti intamplator In Rusia Mica, la Chiev,Neorit de Sofia si Avramie de Stagai. tu noaptea de 6 Oc-tombre '1620 ajunse astfel egumen la Chiev arhimandritulIlie Copinschi, iar peste trei zile Mitropolia Chievului se&flea dascalului de pana atunci by Boretchi ; in cateva zile,

erà si un episcop de Polotc i unul de Vladimir. Spri-

- 1 Arch. ist , I 1, p. 181.2 Chrys. Papadopulos, o. c., p. 43. Papadopulos Kerameus,

I, p. 250 §i urm.

www.dacoromanica.ro

260 ISTORIA 13ISERICII ROMANESTI

jinul Hatmanului Cazacilor, dorinta, din partea regelui Polo-niei, de a-si cdstigi pe acesti viteji i indrazneti luptatori in räz-boiul inceput cu Turcii, lipsa de neroc in acest rdzboiu ca-tastrofa otirii polone, chemate de Gaspar-Vodd, In Mol-dova'. silird pe regele Sigismund srt inchidtt ochii asuprauneltirilor religioase, cu asà de insemnate urrndri politice,ale arhiereului grec, ce-i stäted, de atittea luni de zile intara, i, intamplându-se ca Sigismund sä moard peste chtvdtimp, Vladislav, urmasul säu, trebul sä recunoascd mdcarIn parte rezultatele ostenelilor lui Teofan a.

Teofan plecase spre depdrtata Moscovä, unde fusese che-mat, in Mart 1617, si el asteptd mult timp In tenle noastresosirea solilor muscälesti cari trebuiau sd vie la Constantinopolspre a-1 intovards1 inteo cdldtorie asd de gred i plinä deprimejdii. Ei zdbovird *hash foarte mult, prelungind astfelpetrecerea Patriarhului in Principate pAnd In tulle 1618.In acest timp erà ca neputintA ca un om asd de rävnitorpentru reforma bisericeasca sä nu se fi ingrijit si de lu-crurile noastre. In Tara-Romäneasca stdpAnitä de AlexandruDias rdscoala impotriva Grecilor, care aduse Domnia luíGavril Movilá, izbucni. in Iunie 4618, dupd plecarea luiTeo fan , Patriarhul gäsl bune datini grecesti, asà incdtn'avit prilej sä se amestece 3. Pentru vinovatii pe care nule cunoastem, dar probabil pentru oarecare moliciune in le-gäturile lui cu catolicii, Anastasie Crimea., Mitropolitul Mol-dovei, e scos, si in local lui apare, la 25 Mart 1617, Cu doiepiscopi noi, Efrem de Rdda.uti si Mitrofan de Hui, Mitro-politul Teofan, care poartd, poate nu intilmpldtor, acelasinume cu Patriarhul, al cdrui ucenic va 11 fost. CA el erd

An. Ac. Rom., XXI, p. 35 i. urm.2 Chrys. Papadopulos, p. 46 vi urm.8 Daca actul diii. 12 Februar 1618, publicat In Arch. ist., 12, p. 190,

In care se intampina Gavril-Voda cu fratii sai, Petru i Moise, ar aveidata de 4618 §i nu 1619 Teofan ar fi avut prilejul de a cunoaltepe ttinalial fecior de Dtrnin care erà BA fie, in ptirtile ruse§ti supuseloniei, urma§u1 lai in opera de intarire a ortodoxiei.

www.dacoromanica.ro

NOUI iNCHINXRI DE MitNISTIRI 261

un sträin, si nu un &Mugar din manästirile moldovenesti,dovedeste si faptul ca, dupa retragerea lui, care se va fipetrecut Inca dela 1619, odata cu iesirea din Dotnnie a luiRada Mihnea, ocrotitorul säu, Teofan 'si cauta adapostulla Bistrita olteanä, ande se allá in 1622-3, ca efost Mitro-polit al Suceveh 1. Urmase acolo pe Radu, care luä Domnia.munteand in 1620, iind-o pana In A.ugust 1623. Daca maitarziu 11 gasim iaräi in Moldova, stand, impreuna cu egu-menul Partenie, in fruntea soborului manästirii lui Ale-xandru Lapusneanu, aceasta se lämureste prin intoarcerealui Radu-Voda in Moldova, la 16232: odata el trimete ()a-mena stii, dar de huna seama numai pentru afacerilelugarilor, Intre cari se säläsluia acuma, la Vladica arde-lean Ghenadie Brad 3.

CAP. IV.

Nouä inehindri de mänästiri.

Petrecerea Patriarhului Teofan in Moldova se vadesteDatina inchinarii de manastiri românesti catre Locu-

rile Mate era mai veche, inca din ultimii ani ai veaculuial XVI-lea. Supt Ieremia Movila se inchinase Secul saueXeropotamub, Xeropotamului din Atos, refäcut de La-pusneanul cel batran , de catre Nistor Ureche i sotiasa, ctitorii noului Ideas 4. Si alta zidire a lui Nistor Ureche,biserica Sf. Vineri sau Sf. Paraschiva din Iasi, astazi da-ramata 5, a fost inchinata Inca dela Intemeierea ei, i anume

An. Ac. .Rom., VIII, p. 496.2 Dota scrisori ale lui Teofan sariepiscori, ce-ad fost Mitropolits,

Bistrifei, I, pp. 35-6, no, xLvtt ; p. 42, no. Lw.3 Ibid.4 Cf. 1st. lit. rei., pp. 449-20.5 Cf, inscripfii, II, p. 196.

www.dacoromanica.ro

262 ISTORIA BISE RICII R OM ARE STI

chlughrilor dela Muntele Sinai 1 Domnul insusi nu inchinhSucevita sa, dar face daruri alavrei celei mari a Sf. Ata-nasie din AtosD 2, ramita din nou si inzestrath cu o icoanhimbrhcath 'n argint de Neagoe-Vodh. 3.

La 1606, in Domnia aceluiasi Ieremia, care nu erà totusisprijinitor al rosturilor grecesti, Ana, vhdu va Logehtului loanGole, i fiul ei Mihail inchinau mänh'stirea lor, zish aachtre altd lavrà dela Sf. Munte, Vatopeau14. Domnuf insustcrezii de cuviintà sh inthreasch aceasth legAturd, phrhsindrin acelasi timp, unele din drepturile sale asupra mAnhs-tirii, care era sh recunoasch de aici inainte alt stäpfin 6,Pe vremea Movilestilor treca in atarnarea .de Muntele Sinaisi mhndstirea lui Balica Hatmanul, ace este la Galata läng,4tärgul lai1or, unde este hramul Sveti Arhangheli Mihail siGavriil i alti fä.rh de trup puterip, adech viitoarea aFru-moasal din jos de Galata, mhnhstire prefAcuth de rerd-mia-Vodd, de fratele shu Simion si de Balica tänhrul 6 adhu-gindu-se si ajutoral dela Nistor Ureche i sotia sa, Mitro-fana 7.

Inca dela 1614-5, Radu, care prefAcuse Cu totul bisericade lángh Bucuresti a tatälui i bunicului su, inkastireazish a aRadului-Vodhp dupd acest nou si mai insemnatctitor biserica se phstreazd pánä azi, dar cu totalschimbath, cuprinzänd in ea frumosul mormânt de mar,murh, cu inscriptie romà.neasch, al lui Radu , o inchinkca semn de recunostinth pentru ingrijirea si invhthtura ce-idadusera chlughrii dela Ivir, in tinereth, acesteilalte mhnhstiri

Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 246.2 Studii fi doc., VI, p. 443.

Cipariu, Archivu, p. 174; cf. mal sus, cap. corespunz5tor.4 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 237; cf. Cipariu, Archivu, pp. 197, 317,

Pentru arti Oiga scrise Cu cheltuiala lui loan Gole, v. Melchisedec,Notife, p. 230 sau lnscriplii, II, pp. 468-9; Conv. lit.. XXV, pp. 505-6,

5 Actul din partea Anei e datat 20 Ianuar, iar cellalt: 30 Mart 1606,6 Arch. ist., I2, p. 490.7 Inscriplii, II, p. 334 i urni.

www.dacoromanica.ro

atonice 1; actul de danie e datat 40 Februar 1643 2. Sipoate chi de atunci chiar se Inchinh mändstirilor ade peculmil, In Tesalia, Meteora, mhnhstirea Golgotei sau a Gor-goteip, facuth din nou de un Nicolae Vistierul din Ianina 2.

and Teofan se ghsi in Ia0, Radu-Vodä se gandi a-i dàuna din mänhstirile terii. Aici lush el n'avek nici peurmh, o ctitorie a sa, chci In zilele lui se fitca numai duph unplan mai vast biserica mänhstirii Sf. Saya, de chtre Marele-Postelnic Ianachi, nepotul lui Skarlatos a chrui flied a fostmhritath duph Alexandra- Vodä Coconul, la 1625 4, meterfiind un Grec, Gheorghe din Constantinopol si egumenun altul, din Cipru, Ieroteiu a. Mese, din acelea ale Ina-intasilor shi, Galata lui Petru Schiopul, cea mai bogatinzestrata probabil din toate, i, aducând lnainte reaua gos-poddrie a egumenilor de Ong atunci, eslAbiciunea si sä-rdcial acestui lhcas domnesc cu atAtea mosii si alte danii,risipa trapezhriei si a chiliilor, imprhstiarea odoarelor, aodhjdiilor, Instrhinarea phmânturilor, o häräzi, la 25 Mart4617, Patriarhiei Ierusalimului, dela care se astepth o maimare Ingrijire si un mai aspru control ; Patriarhia erà shprimeasch In fiecare an prin Mitropolitul Moldovei prisosulvenitului asupra cheltuielilor a.

Cam in acelasi timp, Gavrilas Movild, Domnul muntean,care se sul In Scaun la 4618, Inchina Patriarhiei deAlexandria manastirea Sthnestii din VAlcea, a Buzestilor 7.

el dh.ruià o mhndstire asupra chreia n'aveb, personal sau

Inscriptii, I, r. 245.Cipariu, Archivu, p. 316; cf. G. M. Ionescu, 1St. laineiStirli Co-

troceni.8 Ibid., p. 101.4 lnscriptii, II, pp. 137-8.5 ibid.6 Melchisedec, Notite, pp. 279-81; Uricariul, V, pp. 214-8; IX, pp.

146-9: cf. Hurmuzaki, XI, p. Lxx si nota 2; Cipariu, Archivu, p. 316(ami data e 26 Mart 1618, iar in Uricariul, V, 25 Mart 1617); Partenie,Anastasia Crimea, p. 28.

7 Studii §i doc., V, p. 437, nota 1.

NOIJI INCHINXIII DE liaNISTIRI 963

www.dacoromanica.ro


prin mostenire, dreptul de ctitorie dar stim, cA mosteni-torii lui Rada Buzescu se Invoird la aceastä danie, sau,cum se spuse In curând, dupä grecescul &pima; , afiero-sire Constantin-Vodà Basarab Intäreste mai tärziu, cu totasà de putin drept, aceastä Mänästire2.

Tot pe atunci a trebuit sä treacà altä fundatie a Buzes-tilor, Cäluiul din Romanati, chtre Patriarhia de Constan-tinopol, tot in vederea arhiereului de o exceptionalh Insem-nätate care tind. cärja3. La o (lath necunoscutä, si bisericalui Aron- Vodä, längh Iasi, ajunsese In atärnare de mänästireaChalke, In Insulele Principilor, längä Constantinopol 4.

In astfel de imprejurhri, intelegem de ce MitropolitulCrimca, pe care acest nou curent, care folosià moral si ma-terial Grecilor din toate unghiurile Rrsiritului, 11 Ingrijia,luase mäsuri Incà dela inceput, In 1.620 , ca Drago mimalui sà nu aiba aceiasi soartä. : eMiirturisim cu aceasta scrisoarea noastrd, and se va intämplà vre-o datA &lintei mänästiridupd moartea noastrd vre-o nevoie, care-1 va alege Dum-nezeu sä, fie Domn In tara Moldovei, sà nu cuteze cinevè.din Domnii ctitori sau din boieri sau din rodul nostru aInchinà. (110KAOHHT11) Släntului Munte sau Ierusalimului, oria dà mändstirea noasträ supt puterea vre unui Patriarhori vre unui Mitropolit, ori a scoate pe cdlugärii din taraMoldovei, ori a orändul egumen din mänästire sträinä, ci.sä aibä a läsà mai sus zisa sfäntä mänästire in toga pacea

neclintitä in vech, cazand blestem asupra capului aceluicare ar face impotrivä, blestem arhieresc Intreit, cu eanaf-tema si amaranaftav, de care nu pot sä scape nici cândsufletele 5. in acest strigilt de dureroasä ingrijorare a unuiRoman cu dragoste de tara lui si de datinile ei osebite In

1 Studii i doc., V, p. 442.2 Cipariu. Archivu, p. 317. Cf. o a treia intArire din veacul al XVIII-lea,

Studii tn: doc., V, p. 142.Studii si doc., 1. c.; Archivu, p. 316.Inscriplii, II, p. 179 §i urm.

6 Nelchisedec, in Rev. p. ist., arch. §i fit., I, pp. 73-4.

www.dacoromanica.ro

religie ca si In celelalte ramuri ale vietii se cuprindesingura protestare a calugärimii de tara impotriva elenis-mului, care Inainta biruitor.

Anastasie stäteà ascuns in Dragomirna cea cu portileferecate impotriva nävälirii sträinilor, and, In Mart 1621,supt Alexandru Bias, sfatuit i ocrotit de Grecul Minetti,Patriarhul Teofan se Intorcea din cele (loud Rusii, in careporuncise de o potriva ca restaurator al ortodoxiei : din Iasi,Ja 21. ale lunii, el scria lui Filaret, Patriarhul slay, pus detlänsul in Moscova, in Scaunul creat de ConstantinopolitanulIeremia, pentru a-i vesti ea a scapat de dusmanii ce voiausa-1 prindä. si se afla acum dincolo de hotarul puterii La-tinilor prigonitori

Acest spirit, al cuceritorilor In puterea drepturilor ie-rarhice i puritatii de dogmä, a culturii si a traditiei, iesiseInvingator din scurta luptä cu un popor care, pe aceastavreme, nu mai stiet sa se impotriveascä la niciun fel decotropire. Reforma In stilul lui Teofan nu zalovi deci niciIn Moldova ; Radu Mihnea n'o Indeplini, dar ea vine supturmasul acestuia urmas si In ceia ce priveste indreptareapolitica Miron Barnovschi, ginerele lui Radu, care Mironpurta totusi i numele, indreptätitor de Domnie, al Movi-lestilor, ce i se cuvenià dupä mamä, i avea legaturi stranse.cu neamurile cele mari ale vechii Moldove.

Barnovschi i mamä-sa, Elisaveta, au fost i ctitori demankstiri. Lor li se datoreste biserica din Iasi, pe vremuriinconjuratà de chilii, care poarta numele acestei familiitlaca schimbat forma, cuprinde incä un aier, cu ins-.criptie greceasca, dela intemeietori 2. Miron-Voda a inceputsä ridice biserica Sf. loan Botezatorul, pe care o lasa Deis-pravita si care nu se putii inältà a,s5. cum o dorise ctitorul 3.La BArnova, el a fost ctitorul cel d'ititaiu si stilul bisericii

Chrys. Papadopulos, p. 65.2 Inscriplii, H, p. 130.

Ibid., p. 136.

NOUI INCHINA.RI DE BaNASTIRI 265

www.dacoromanica.ro

266 ISTORIA BISERICII ROMINqTI

aminteste epoca lui 1. Si in Topordutii Bucovinei, alt Scaunal neamului säu, se vede o bisericä. Mona de dánsul 2.muntii Neamtului el clddl ldcasul singuratec de inchinareal Hangului, i cu cheltuiala lui se isprdvi si Dragomirnast biserica moldoveneascd din Lemberg, la care se incl.&din zilele celui d'intdiu Domn din neamul Movilestilor.

Unul din boierii Moldovei In acest timp, Hatmanul Nico-ritä, Mai, pe o inältime care stdpäneste Iasul Intreg, bise-rica pentru pomenirea lui 8, pe cdnd tovardsul sau de dre-ghtorii, Costea Bucioc, inddià la Rdsca un pridvor lncd dinvremea lui Constantin Alovild si a lui Radu Mihnea 4. Dintreaceste mdnästiri, una singurd, a lui Barnovschi din ecdriculIasului», a fost Inchinatd chiar dela inceput, si anume totSfantului MormAnt, de ctitorul ei domnesc, da luminatulsi Sfântul Mormdnt al lui Hristos» 5.

CAP. V.

Reforma lui Miron-Voda.

Barnovschi se incumetd insá a a clerului moldovean anoud rAnduiald, de prefacere spre bine, de insändtosire.

Chemänd un sobor, cu Anastasie, care erà a doua oardMitropolit, i tovardsii sal de pästorie, Atanasie dela Roman,.Evloghie din Rkläuti dela 1.623 la '16276 - si Pavel al Hu-silor in care Scaun se urmaserà iute, cum stim, un Iosif

I Ibid., p. 213 0 urm.2 Neamul romdnesc in Bucovina, p. 221 0 urm.3 Inscriptii, II, p. 145.4 Ibid., I. p. 52.5 Arch. ist., 12, pp. 488-9; cf. ibid., p. 6, no. 277; Wickenhauser, Bo-

chotin, Viena, 4874, p. 72 0 urm. ; Miron Costin, p. 290.6 Wickenhauser, Radautz, p. 25.

www.dacoromanica.ro

REFORMA LITI MIRON-V0Di 267

si un Mitro fan, 1617-22 Miron-Vodä., care si in ordineasociald a luat mäsuri de Inlaturare a abuzurilor 2, hotärà, la20 Septembre 1.626 si apoi la 20 Mart 1.627 3, dupd asfAntapravild) a Sf. Vasile 4, In ce chip trebuià sd se desfäsoare deacum inainte viata cälugrireascd in Moldova, pentru a fi inconcordantä cu normele- cele nota canonice care fuseserdintroduse de Teofan in pärtile rusesti vecine Cu noi.

Se_ opresc cdlugärii de a mai tineà avutia lor deosebitä,anice cal, nice stup, nice alta dobitoc, nimicd, nice arä.turi,Dice din afard, nice din lontru in mAndstirev, afard de ¡minade pe ddnsii si de uneltele de lucra, dirora li se zice, dupäslavoneste aricodealia». Mai de mult se stie cd un caing,drputed sd-si aibk rosturile lui personale de stdpâ.nire si ve-nituri : vedem doar la 1540-1 pe egumenul din RistritaMoldovei si soborul lui ingdduind unui monah sí-si !acá.prisach pe mosiile domnesti sau chiar ape loc mänästirescv,dAnd numai Idcasului In care tedia si el, o parte din cdstig,iar dupä moartea sa ldsdnd mänästirii rodul unor ostenelicare n'aveau de sigur in ele niinic duhovnicesc 2.

Egumenul va hotArl dacd un cAlugär poate pdstrA ce i s'adat de rude si prieteni. Cu atAt mai mult se °preste negotul,Cu vitele sau cu miere i darea banilor cu cdmatd, cu aslam.

alugdrii strdini n'au voie a petrece mai mult de treizile Moteo mändstire. Toatd obstea, cdlugdrii i fratii la-o-

vor alcdtui o singurd (adunare», un singur asohor),ca viatä de obste, dupd modelul chinoviilor din cele d'intdiutiinpuri ale vietii monastice. Aceiasi trapezare sau (ova-

Melchisedec, Cron. Rwilor, p. 103 §.1 urm. ; Ateneul roman, 1861,Maiu-Iunie, p. 13.

2 Arch. ist., I, p. 475 td urm. Un act al lui privitor la Tiganii mA-nAstire§ti 11 tipArim in vol, XVI din Studii fi doc., Doc. Paladi.

UrechiA, in An. Ac. Rom., X, p. 251 §.1. urm. i Studii doc., VI, p. 414.4 Cf. si ala hotArAre asemenea, din 27 Februar 1627, Arch. ist., 11,

p. 44.5 Arch. ist., 12, pp. 26-7.

www.dacoromanica.ro

tdrieti li va primi pe aceleasi banci de lemn, lnaintea acelorasiicoane, pentru a se hränl din aceleasi bucate si a beà aceiasibduturd, adecd, neapärat, afarä de zilele de praznic, apdrece. i aegumenul i staretub) s'ar crede CO. e vorba deegumen la mdndstirile cu datine grecesti, si de staret lacele mai vechi, dupd rAnduiala Sf. Nicodim, dar reformaprevede la aceiasi mhndstire un egumen i unul sau maimulti stareti pe lângd el vor stà in fruntea tovardsilorde rughciuni si de pocdintä, fdrd ali aveà In cdmdrile lorhrand si bäuturd mai bune. Tot ash nu se face nicio deo-sebire In ce priveste arudele de boieri) sau de tärgovetiori cälugäri veniti de prin alte teri, cu altfel de obiceiuri,&ad si acestia din urmd sAnt datori a päzI a obicina mAnd-stiriip. in chilie se bea anumai apä) ; dacä insd vine vre-uiiepiscop, vre-un alt egumen, vre unul dintre ctitorii sau dinboierii terii, i se poate face, in chip extraordinar, cinste cumAnchri alese i vinuri scumpe da chilia egumenuluip si Iizilele cele mari ale hramului. Atunci fiecare chlugdr Ii poateaveà oaspetii dintre rude, prieteni, cunoscutil sau chiar dintrestrdini ; el va fi slobod a-i priml cum intelege, lntre ceipatru päreti ai shi. In achelariuD si In pivnitd, nu se beà cuniciun chip, nici In zilele obisnuite, nici in zilele mari.

Ca sä nu se furiseze unii dintre cdlugari, pentru o viatA maislobodd, in singuratäti, unde puteau sä scape de un controlnepldcut, se hotdreste cà nimeni nu va puteà plecà inschimnicie fära invoiala egumenului si a soborului, care-Ivor i puteà aduce inapoi, clack' sä poartd rdu, ca asd hiesuptu ascultarep.

Pe cdnd inainte era obiceiul, in lipsa mdndstirilor demaice, cdci numai In Tara-Romäneascd se pomenesteuna Incd dela 1512, fdcutb. de &Mug-Arita. Magdalina, vd-fluva boierului Hamza, la Corbii-de-piatrd ca mandstirilede cAlughri sä gazduiascä intämpldtor si &Ate o maicdbdtrAnd, cum, de pildd, mama lui Mihai Viteazul calu-

1 Arch. ist., '1, p. 142.


www.dacoromanica.ro

REFORMA Un MIRON-VODA 269

garita Teofana, sth la Cozia 1, celelalte calugärite, ca Eli-saveta, mama lui Miron-Vodä. Darnovschi, ori Mitrofana luiNidtor Ureche, stdteau In mijlocul lumii, pe care se chernach o pardsisera, aceasta se opreste acum cu totul.pentru invatfitura dela monahi, se aduceau ecoconi mici»cari ajungeau apoi mai adesea boieri mari decat smeriticalugari. Acuma se ()preste cu totul, pentru a se inlaturaonce Intetire la desfrau, petrecerea acestora in cuprinsulmändstirilor. Tigancele din averea In oameni a mänastirii,nu vor mai sta intre zidurile ce trebuie sh desparta cutotul de mireni, ci vor petrece, la un loe cu Tiganii lor,afarä. In casele robilor.

Slujba sä. fie Medita, de alminterea, nu de fetele tigänesti,si cu atat mai puiin de aslugi, curteni», ci numai de aceiposlusnici pe cari Vistieria li scutià de bir pentru a fi lainclamana phrintilor rugatori pentru binele crestinilor. Insfarsit, pentru a nu se face vorbh cu vecinii, si mai cuseanaa pentru a nu phtrunde anume erezii calvine sau anumevechi rdtaciri catolice, Ungurenii, Romana de peste munti,nu vor mai fi primiti In mhnastiri, n'Asura care se in-telege cänd därn de anume reclamatii pe care domnii sasikiau unguri ai acestor pripasiti le Indreapta Impotriva ma."-nastirii care-i primise 2

Egumenul va fi un ieromonah, ales de sobor, imp u-nerea de catre ctitori, de catre puternici, sau de catre Domnchiar, flind oprita dela soborul lui Mihai Viteazul incoace.Va carmul numai un an, si va trebul sh stea in tot acesttimp la mandstire, parasind-o doar cu voia staretilor i avandlana el (un frate pre carele va vrea saborul sh meargaCu nusul». Numai dach a carmuit bine, el poate fi ales dinnou de catre sobor, lnaintea chula e dator sa se «pros-teasca», adeca sa-si paräseasca situatia. i staretul sau sta-retii sit aibd grija de purtärile lor, in timpul cát imbraca

Papiu, I, pp. 388-99; Onciul, in Cono. ¿iterare pe 1901, pp. 716-7,2 Cuari i in Doc. Bistrifei.

www.dacoromanica.ro

270 ISTORIA BISERICII ROMANEFI

o demnitate care e f ärt soroc, chei altfel pot fi si ei de-phrtati de sobor, ea oi raioase)). Un econom, pe un an dezile, va avea grija drumurilor mai putin lnsemnate, aleetrebilor mai märunte». Un avistearnic sau eclisiarlD) rardlegatura cu egumenul sau staretii, ci de-a dreptul ales desoborul suveran, va phstrà achelciugull, castigul mhnhstirii.Egumenul va avea la dispozitia sa, din toath boghtia mdnit-stirii numai doi cai, pentru kslu jbav lui. Eclisiarhul vapästra si el numai un an de zile puterile ce a chi:Ala prinalegere. Grija schiturilor, a bisericilor inchinate ch.trenästire, a meloarlor o vor avea ametosari»,anuali si ei.

Soborul se strange cand vrea, inaintea celor douh ph-hare de vin ingäduite, ablagosloviteaD, si el iea .socotealafiechruia, el face toate alegerile ; numai duph bine-cuvan-tarea din partea lui isi poate tinea fiecare din demnitariimändstirii castigul ce a cdptitat In cursul anului still deslujbh.

O astfel de mhnhstire reformath in asezäminte si mora-vuri are scuteli largi, ca In vremea veche : supusii shi dinsatele de pe mosiile ce i-au fost dhruite n'au a face cu boieriisau slujbasii Domniei. Doar parchlabii dach' sant chematisà judece afurturile)) si atalhäriile» ori apelurile Ilicute ladansii ; gloaba e totdeauna a chlughrilor, i numai la apeluriparcälabii sant indreptätiti a MA plata pentru o asemeneajudecatä nouä, amenda prevhzutä in toate invoielile, in pa-guba celui care le calch : feria sau heraia 1. Desugubinariivor venl numai °data pe an, in Septembre, pentru a cercetarhpirile i alte phcate impotriva cuviint,ei, iar Tiganii ma-nhstiresti n'au aface nici cu aslugile)) Statului, nici cu juziitighnesti obisnuiti 2.

AlAturi cu mAsurile lui Barnovschi trebuie puse acelea

1 Arh. ist., I 1, p. 176.2 Ibid.

www.dacoromanica.ro

REFORMA LUt MIRON-V0Di 271

pe care Alexandra Coconul le decreth pentru Tismana la15 April 7134=1626, dupd cererea lui Shrghie arhiman-dritul, fost episcop de Muncaciu, care fusese pus Intaia ()arilla Tismana acu blagoslo venia prea-cinstitului si prea-sfin-titului si mare patriarh Ieremia al Tarigradului i cuvoia tuturor boierilorD. E asezat din nou ca aldcuitor batrandin mAndstire, incä din tineretele luiD i i se invoieste, (Icadupä moartea lui altul de alta parte sh nu fie egumen, saudin satul mhahstirii, sau din Rumhnii mändstirii Insá iero-monah sh fie In poslusania mandstirii, iard egumen sh nufie) deck cel ales de sobor, aprecum au fost obiceiul ma-nhstirii din bhtranele soboare i cu mari jurämänturi precumau !bat Sf. Nicodim), cu inthritura pe rdnd, a PatriarhilorEftimie (1410-6), Ioasaf (146I-6), Ieremia, din anii 1580-90,si a lui Sofronie de Ierusalim (al IV-lea, 1573-83). Se vaputed luà egumenul si «din cei mai de sus» In afard demhnästire

Aceste mäsuri, in parte nouä, unele din ele cu neputinthde pus in practick inläturau, pe langh ath.tea rele, toateacele vechi datine de tarh, la care lumea, si cea din mh-ndstiri, tineh foarte mult. Nu se puteau infrci(1, pentru aluà un exemplu de datine frumoase i folositoare, de i cutotul necanonice, douä mhnhstiri intre sine, precum fäcuseräIn 1622 a Bisericanilor ca cea de pe Ceahlhu, dupá sfatul datodinioarä. de Mitropolitul Gheorghie Movilä el Insusi, lnda-torindu-se a-si primi i gdzdul Intre sine chlugärii2. Poatecá semintia chlughrilor cari erau In stare sa falsificedocumente numai sá aibh mai mult phmänt astfel ceidela Bistrita invhtarä pe un Bilhi, apoi, diacon In Scheiacare erà atunci ucenic al egumenului bistritean Niculai,sh lucreze un act fals, hiclean, ras si scris din non, acunesti mesterluguri diiavolesti), ca dela alt Domn, pentru a

Arch. Statului, Tismana, enetrebnices, pach. 4, no. 6; 1.46datu,Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2; cf. i mai sus, p. 226.

2 Arch. ist., J 2, p. 29.

www.dacoromanica.ro

272 ISTORIA BISERICII ROMXNEUI

putea smulge pe temeiul lui o mosie a Bisericanilor 1,siegumenul Nil dela Pangarati, acu tot soboruh, Indemndpe preotul Pavel din Agiud sä astearnd o hotdrare dom-neasch ddundtoare pentru Bisericani pe aun uric pecTatluit

nescrisp, care i se trimese pentru aceasta la el in Agiud g-- se Imputind dupà nasurile lui Miron, pe care acesta leva fi adus la indeplinire cu hotdrarea i stdruinta care-Ideosebesc. Poate cä nici uricele de stdpetnire ale mAndsti-rilor nu se mai pierdura." In mana poslusnicilor egumenesti,cum i se Intampld Bisericanilor pe vremea nhvalirilor po-lone g. Dar o multime de puncte din actul de reforma TA-maserd numai pe hartie, obiceiul vechiu si interesele inrd-dheinate dovedindu-se mai puternice decat toatd bundvointachrturarilor si dättitorilor de canoane.

Astfel si mai tarziu cdlughrii ii pdstrara averea perso-nald, ddruind-o, vanzand-o, Ihsand-o mostenire la rude.Eladie din Bisericani cumpdrd astfel pe la '1650 dela unpreot de sat, cu 6 galbeni, cu un cal apdtrar» si un bou, olivadd, un a pomätD, prin unchii säi, Ioil i Mihail, din so-borul aceleiasi mändstiri ; numai dupà moartea lui Eladie,Evade era sä intre in stdpanirea de obste pe care o prevddmdsurile lui Miron-Voda." 4. Egumenul rdmane pe toatd viata,si afacerile mändstiresti se poartd numai prin mana si perdspunderea lui g. El singur scrie In numele soboruluiare legdturi cu episcopul, pentru care face Intampldtorstdruinti g. El are grija vanzdrii produselor mänästirii, achel-tuirii bucatelorD si cumpardrii vesmintelor cdlughrestivedem pe acel din Voronet cum lea din Ardeal aveo 2sute de coti de pdrulia de sa va gisi ca[m] eftindi sa fie de

Ibid., I', p. 71,2 Ibid., p. 106.

Ibid., p. 92.4 Ibid., p. 94.5 Cf. ibid., p. 95.

Doc. Bistr I, p. 31, no. xL.

www.dacoromanica.ro

camesi calugarilor 1». Femei strhine se vor mai fi rätticitpe la manastiri doar se plangeau in aceasta privintaorasenii din Arges, la 1649, catre Domnie cä parintii dinctitoria lui Neagoe Basarab aumbld cu famine), facandu-iastfel, spune Mateiu-Voda cu durere, (de ras si de mas-cara 2) Ungurenii se primira si mai departe, si la Slatina,unde egumenul Partenie, un Näsaudean, calugarit cu de-asila, serie o scrisoare catre Bistritenii din Ardeal pentrua li spune cä in adevar tot färä voie a fost calugärit fiulunui preot ardelean, care fiu primise i in Slatina abucatesi incallii) dela Partenie 8. In sfarsit un misionariu ca-tolic de pe la '1680 putea sä scrie, cel putin despre Tara-Ronancasca Toate mandstirile de calugäri au Tiganii lor,ale caror femei, babe batrane, fete mari, copile, umbld slobodprin manastire, coc pane, fac bucate i matura 'n casa 4).

De preoti nu se ocupa reforma lui Miron Barnovschi.Rostul lor cel vechiu urma si mai departe ; el n'avea, doalminterea, nicio legatura cu ierarhia si invatätura elino-slava de care purtau grija reformatorii. Preot, popa.apopa) nu era, cum s'a vazut si mai inainte, o porecla,un termin de batjocura sau de despret se puteà faceoricine cu banii trebuitori pentru a capata sin ghelia, actulde numire. De obiceiu insa, dach diaconii rhsariau dintrefiii de terani, crescuti la manastire, cari invatasera a seriefrumos, deprinzand mestesugul de dieci, preotia se mosteniò.Preotul aveà de platit, in adevär, dajdea sa epreoteasca)

abanii carjei), la fiecare asezare de episcop nou, dar aceadajde, pug in randul dajdilor speciale, pe bresle, pe cor-poratii inchise, privilegiate supt raportul sarcinilor fiscale,era mai usoara deck birul terdnesc. i apoi ea nu sestriangei, cu multe ajafuril i «pradaciuni), cu adaus de

Ibid., p. 55, no. Lxxn.2 Arch. ist., I 1, p. 107.8 Doc. Bistr., I, pp. 55-6, no. Lxxut.

Magazinul istoric, V, p. 56.

REFORMA LUI MIRON-YODI 273

www.dacoromanica.ro


tot felul de anäpAstb, de chtre oamenii Domniei, multi lanumär, särdcuti i nesatiosi, ci de diaconul pe care-1 tri-meted, protopopul, ce nu mai erà calugärul locotiitor deodinioara cum a ramas si la Armeni, de pild5.1, sau InArdeal, unde el, cu juratul säu 2, fAceau ca un fel de Curtevlädiceascä mai mica ci un adunätor al dajdilor, caretineä catastifurile, värsá banii logofetilor de episcopieMitropolie, Intárià i supraveghià pe ispravnicii cari aveaugrija finantelor mandstiresti si avd, numai pe alAturioarecare sarcini de control duhovnicesc3. E adevärat cäune ori, ca In Moldo va de prin anii 4660, se rae& deose-bire Intre adajdea impäräteascap, o contributie la birul terii,

adajda vlddiceasch, Indätinatä In Principate, ca i inTinuturile românesti de peste munti, si se adAugeau (Leo-lacii), precum i alte adäri de toate de cAte sintu pre altipreoti In tara Domnii MealeD, apune Domnul, intr'o po-ruma a sa 4. Oricum Insä, erà mai bine In cercul mairesträns al preotimii, decat In randurile dese ale poporului.Deci, un phrinte preot cu grijä de viitorul fiului sdu tre-buià deà silinti, si mai ales sä dezlege baierele pungii,pentru ca i acesta sä. se ImpArtäseascä de aceleasi usurdri

scutiri si, poate, intr'o mäsurà mai luid., de aceiasicinste.

Feciorul de popä care voià sa se hirotoniseascd trebuiàsä ailrä oarecare Invätäturä. Une ori i-o dädea tathl, candn'aved prea mult de lucru cu plugäria sau cu grijile denegot ; alte ori el intrà Intr'o mänkstire pentru cat timptrebuià ca sa Invete binisor cetitul, scrisul, cânthrile,unele molitfe mai obisnuite, pe de rost ; cel putin maitärziu, candidatii puteau ctipatà intreaga lor pregätire la

Arch. ist., 11, pp. 439-40, au. 1669.2 Doc. Bistritei, I, p. 93, no. 117: eprotopop $tiru, giuratul

in Nimtius, c. 4650; II, p. 53, no. 258, an. 4685; pp. 68-9, no. 288,an. 1689.

8 V. mai ales actele protopopiei de Arges, in Studii §i doc., XIV.4 Arch. ist., Il, p. 120.

www.dacoromanica.ro

episcopie chiar, unde se duceau pentru a priml darul. Vedemodatä. pe unprotopop din Maramurds, dela Moisdiu, care facejntâiu popa pe fui-ski i numai dupa aceia ti tocmeste cadasc6.1 In casa pe un calugar : aacestu calugara.,s, al nostru,ca ne este dascal si seade in casa noastra de ne invata un,fecior al nostru, ce este popa I». In veacul al XVIII-leapreotul, odata hirotonisit, daca mergeä, in satul care-I astepta,se invoia Cu protopopul, dànd zapis ca nu va para& pana la,moarte parohia ce a fost &Aä pentru dansul 2.

Numarul preotilor era margenit numai la bisericile dom-nesti, unde se &idea plata dela Curte, prin Vornicii de Poartasau prin cei din orasele ce erau inchinate pentru cheltu-ielile Curtii. In.colo, chiar prin orase, puteau sa fie preoticat de multi, dupa cum se oferiau : astfel in Targoviste, la1631, erau trei preoti pentru biserica Sf. Paraschiva (aSf.Petcal) sau Sf. Vineri 3. Acestia slujiau macar din cand In.cand, pe cand la sate erau o multime de preoti cari aveaupopia lor numai in legatura cu fiscul si nu intrau poateniciodata in biserica, nepricepandu-se ce sa faca acolo. Cuatat mai multi erau diaconii titulan, cari nici nu purtau unyesmänt deosebit si scoteau numai cartea de singhelie,tlestul de ieften plätitd, de cate ori un incasator obisnuit

darilor cuteza sa se apropie de persoana lor sfintitä.Avea astfel dreptate Mateiu al Mirelor, cand, in sfaturilesale catre Alexanclru-Voda Ilias, el zugravia astfel pe preotiinostri : apreotii nu stiu sä boteze pe copii, nici sa litur-ghiseasca rugaciunile lui Dumnezeu ; de cununie i maslucand aud, se minuneaza si pe celelalte taine mai nu le:gtiu nici din nume ; strasnic s'au salbatacit, nu mai stiunimic, ci manca doar la colive ca dobitoacele. i, asa cumse gasesc, buni ori rai, cum vor fi, dar, daca se vor trece

1 Doc. Bistritei, II, p. 53, no. ccvm, an. 1685.2 Studii i doc., XIV, p. 225, no. XXV.-8 Arch. ist., I 1, p. 32, no. 34.

REFORMA. LIJI MIRON-YODI 275

www.dacoromanica.ro


ei, nu se vor ghsl altii, si, de nu se va face scoald cacäläuzeascd, nu se va mai allá popd sä boteze pa

oameni 139.

Aici ar ti fost foarte mult de indreptat si de oranduit,dar Patriarhii i Domnii n'aveau grija popimii de ránd,n'au avut-o decát foarte tárziu, supt Fanarioti. Din partealor, episcopii isi strângeau veniturile, ei judecau pe preotiicu vinovdtie canonick putand sí.-i batd si sd-i inchicld,8e ingrijiau ca popordnii sd nu treacd dela o parohie laalta, ingdduind globirea celor pdrdsiau c(beseareca lor,unde le zac mosii, i pdrintii, i feciorii Alte vederialte planuri, n'aveau.

1 Papiu, Tesawr, I, pp. 370-1.Hotarare din 1631, a Alitropolitului Alanasie, in Arch. 11, p. 106..

www.dacoromanica.ro

PARTEA a V-a.

TLENISMUL BISERICESC IN LUPIA

cu

SLAVONISMUL 1NVIAT

§I cu

NOUL CURENT ROMANESC DIN PRINCIPATE.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Grecii lui Leon-Vodä i räscoala lui Mateiu Basarab.

La 1618, Mitropolitul Mateiu al Mirelor indemnd. pe Greciisài sa nu abuseze de ospitalitatea romäneascd. Peste cdtevàluni izbucnid. In Tara-Româneasch rdscoala impotriva acestoroaspeti din Rdsdrit, si ea atinse si pe clerici, jertfindu-secu cruzime invdtatul episcop al Monembasiei, Ieroteiu 1 Cunumirea ca Domn a lui Gavril IIovilä, patimile párurd ase potoli, si un Radu Mihnea, un Alexandru Coconul, apoichiar Alexandru I1ia, intors in stdpánirea din care fuseseizgonit cu rusine, in sfdrsit, Leon-Vodá. Toma, un Romdncu totul grecizat, avdnd de sotie o Levantina' de lege or-.todo* Doamna Victoria, care a ddruit o frumoasd icoandimbrdcata cu argint mAndstirii de maice Vifordta de ldngdTargoviste 2,venird cu obisnuitul alaiu de Greci, pe cari-Ivor fi asezat si pe la mandstiri ca egumeni. Cunoastemastfel pe un Partenie, care a fost episcop de Prespa(tipecnoticK1H))), egumen la Snagov, egumen numit pe victfclla 1628; pe VIddica Macarie) care stäted in 1629 la Dealu 3.Se addugi o politicá financiará nedibace, care fdcea peboierii din treptele mai de jos strdngdtori cu rdspundereai ddrilor i apoi neastAmpdrul Olteniei, ca si dorinta dea stapâmi a boierimii mai in vrdstä, depring cu rdz-

Mateiu al Mirelor, In Papin, Tesaur, T, p. 347 v't urm.inscriptii, I, p. 97.

8 Llpedatu, Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2.

www.dacoromanica.ro


boaiele, ce aduceau glorie si pradd, ale lui Mihai Viteazul,oastea Iui de 50.000 de oameni era pomenità cu mandrie siclurere 1. Astfel o seamd de boieri trecura In Ardeal, pribegirecare prevestià o schimbare de Domnie. Dusmanii, adäpostitiacum peste munti, ai lui Leon-Voda eGrecub vorbiati,pentru a-si indreptätl mai bine fapta si planurile, mai alesde numdrul mare al Grecilor cari impdnaserd, pe langddregdtoriile Taai mdrunte, dar producatoare de venituribune, si clerul muntean, Impotriva hotdrarilor luate deMihai-Vodd.

Astfel Leon fa silit a strange el, Constantinopolitanulprin crestere si inrudire, un mare Sfat de obste, cu eboiarimari si mici si rosii si mazdli si loti slujitorii), ImpotrivaeGrecilor tarigradeniD, de cari, dupd lndemnul pribegilor,se plangea tara. Tema era eniste lucrure si obiceaiure realece s'au fost adaos de oameni striini in tara Domnii Mele,care obiceaiure nimenelea nu le-au mai putut obicini). S'au,gdsit de vind Grecii chmdtari si uneltitori, «Grecii strdini»,

nu neamurile lmpdmantenite, ca al Cantacuzinilor, prininrudire si indelungata. petrecere Intre Romani , carieprecupescp si tulburd toate. Printr'o elegAturd si jurdmântmare), shvarsindu-se ceremonia afuriseniei de noul Mitro-polit Grigorie, un Roma.n, pal poate chiar de Leon, cdcipdstoria lui incepe la 1629 2, si de episcopii Teofil de Ramnicsi Efrem de Buzau, amandoi de acelasi neam Cu Mitropo-litul, se hotdrâ scoaterea vinovatilor si intoarcerea elegilorsi obiceaelor bunep dela eDomnii bdtrani ce li se feri-ceazd viiata lor». Pe &and Rosa, scutiti de once dijmd,aveau sä dea numai cate 40 de ughi nu galbeni, ci lei,cred In doud rate, la Sf. Gheorghe si la Sf. Dimitrie,de fiecare ecalD, ale& unitate de cavalerie, cuprinzand maimulti oameni, birul epopilorl era hotdrat la 60 de ughipe an. Suma e mare si face std. se Inteleagd cat li se lua,

1 Strassburgh, in Cipariu, Archivu, p. 44,2 Lesviodax, p. 399.

www.dacoromanica.ro

GRECII LUI LEON-V0Di t RISCOLLA LUI MATEIll 281

.de pe spinare In vremea abuzurilor acum afurisite, canddadeau, pe ranga ddrile ce aphsau pe omul de rand : abirde luna, galeatä cu fan, bou, oaie seacd, cal, miere, ceard.),

ddri speciale, eimprumutulD si abanii de cununie 1).Cdlugdrii strdini, ecari au cumparat mAndstirile de le-au

facut metoase, ca sd li ja venitul, sd-1 scoatä dein teard,Arginturile, i mosiile», vor fi Inlaturati, aducandu-se Inlocul lor echlugäri rumani, cum au fost de veac),vor dà seamd de averea incredintata. lor.

Se bid in acelasi timp m'asura, foarte insemnatd, de a nuse mai al:ata cu simonie nici eparhiile : «Mitropolia, episcu-pille, egumeniile sä nu se schimbe pre mita, ce sd fie presoborD. Patriarhul nu va mai «tremite aicea in teard niciepiscop, nici eguinenli. Tara va pdstra drepturile ei strdvechi-de alegere, Biserica tarigrddeand fiind Indatorith a luà numaizunostintä de ceia ce s'a fdcut in. sobo r si a *Mari pe ales :nPrea cine va aleage eara §i, Sfatul Vlddicet sau egumen,acela set fle, [ci] numa set tremip la Patriarhul, set deablagoslovenie, cum atï fost de veach.

Era prea. Varziu Insd : Leon cdza, i prin rdscoala. Mateiu-Aga din Brancoveni cdpdta Domnia, inldturand pe Radu,fiul lui Alexandru Ilias, numit i sprijinit cu armele deTurci. La Poartd, unde merse pe la inceputul anului 4632,-el se indreptäti tot prin prdddciunile Grecilor cari eau spartgradina imphratului cu jahurile si cu toate rdutdtileD 2.

Editii in Mag. ist., I, pp. 122-5; Arch. soo. t. i lit. din kui, V,p. 72 urm.; Buletinul funtlafiet Urechid, I, no. 1, p. 27 §d. urm.;August Pessiacov, Acte i notife istorice (154(3-1761), Craiova, 1908,pp. 50-3. Cf. Studii fi doc., IV, p. cmciv, nota 5.

2 Stoica Ludescu, in Magazin, IV, p. 319.

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

Ctitoriile lui Mateiu Basarab.

Mateiu-Vodd, anepotul lui Basarab)D, care amintià astfel,In titlul säu domnesc chiar, o coborare din vechiul BasarabNeagoe, a cdutat sä meargd pe urmele acestuia, imbogd-tind numärul fru-moaselor cltidiri de bisericá si mdnästiredin tail. Cronica munteand, care cuprinde, cu privire laDomnia lui, multe polite contemporane, Insirdcare i se datoresc. La Campulung, a prefdcut vechea md-ndstire domneascd. «a Negrului-Vodd), adecd a lui NicolaeAlexandru Voevod, -Ingropat intr'Insa, mAndstire pe careun cutremur o ddduse jos In Iulie 16281; e cea dintdiuctitorie a lui, facuta dela 1635 la 4636, prin lngrijirea bole-rului din Cornäteni, Socol 2 Se pare eä biserica din Pitestipe care a Inaltat-o e Precista Veche, MIA inscriptie astdzi,cad altd bisericd mai bätrAnti, Sf. Gheorghe, spune prinpisania ei pdstratd ca are drept ctitor pe Constantin-Vodd,cellalt Basarab, urmasul lui Mateiu 3 ; langa oras, Aga BuligaMai schitul care-i poarta numele 4, acelasi Lupu Buliga,din Severin, mort, In luptd de viteaz la 1.655, caruia i sedatoreste si mändstirea Topolnita din *tile Mehedintului 5.La Thrgoviste, fdrAnd din nou cetatea i Curtile domnesti,Mateiu s'a Ingrijit sd aducä In stare bund i biserica de pel'Angd Curte, bisericti In care si-a ingropat fiul, tot Mateiu, ea siDoamna, Efina supt un strdlucit monument de marmurd,sdpat In Ardeal, si In care el Insusi gdsit cel d'intaiuloe de odihn5.6.

A treia bisericd targovisteanä, pornita din evlavia

1 Inscriplii, I, p. 128-30.2 Ibid., pp. 130-1.3 Tocileseu, in An. Ac. Rom., VIII, p. 4. Data e 156; ibid.4 ibid.5 Inscriplii, I, p. 208 çi turn.6 Ibid., p. 403 §.1 urm.

282 ISTORIA BISERICII ROMINEgI

www.dacoromanica.ro

moasä a unui Domn, e Sf. Constantin si Elena, Inältatä. de Ma-teiu la 16501. A patra bisericä domneasch din oras, Sfanta Vi-neri, are In ea mormântul ctitorei de-a doua, Doamna lui Con-stantin-Vodä, Balasa, care a fost, ca i Doamna Elina, aa multemoaste ale stintilor impodobitoare, säracilor miluitoare, credin-lii dereapte rämnitoare i lucrure scumpe pururea lucratoaresi a toatä särdcimea, oameni pätimas, ca o destoinicä ajutätoa-reD 2 Ea fdcii aici casele unui adhpost pentrLl säraci, precumaltul fusese fäcut la Simidreni, iar un al doilea ade'nnainteaportii bisericii din mänästirea de la Argep, inch din zilele luiNeagoe 3. Domnul moldovenesc din vremea lui Mateiu, Va-sile Lupu, adäugi o nouä bisericá domneascä, a Stelei,mitä astfel dupä vechea zidire 4 negustorului cu acestnume 4.

Luati inainte de aceste exemple, boieri, ostasi, negustoricheltuirà agonisita pentru clädiri bisericesti. Dimitrie BuzincaStolnicul a Idsat astfel biserica Sf. Dumitru5 din Targoviste ;Radu Värzarul o bisericA a Värzarului, darâmatá MunazicApitanul de Sarbi Misco e pomenit In inscriptia dela Sf.Nicolae Simuleasa ; la 1645 un iuzbasä de fustasi Ingrijikpentru Domn sau vre-un boier mare, lucrul la Biserica Thrgu-lui7, in acelasi oras. Socol insusi va ti Impodobit mhcar, daca nuridicat din temelii acea bisericä din mahalaua Targovistei,In care membri din neamul lui se astrucau incä dela In-

1 lbicl., p. 116; II, p. 87 0 urm.2 Bid., I, pp. 110-2; pentru cea d'intAiu bisericl, v Arch. ist. I 1, p. 22,

no. 34. Pentru altA Sf. ParaschivA, ca mormAntul unui Mircea-VodA,bisericA azi distrusA, v. DrAghiceanu, p. 1. c., 21.

8 Privilegiu al lui Vladislav-Vodl Fentru ele ; Arch. ist., P, p. 104.4 inscriplii, I, p. 112 0 urm. ; cf. Buletinul citat. Despre stilul acestei

biserici va fi vorba indatl, la caracterizarea arhitecturii rno1dovene0idin acest timp.

6 lbid., II, 90-1.6 lbid., pp. 88-9.7 lbid., pp. 93-4.

CTITORIILE LUI MATEIII BASARAB 283

www.dacoromanica.ro


ceputul veacului 1, si el e ctitorul bisericii, azi ddrâmate,din Rdzvad 2.

Mai departe, biserica Santului Nicolae a Vornicului Maneafù facutd din nou de cei doi soti domnesti, In 1653 3 Si SfintiiVoevozi, ai cdreia rdposati ctitori ei nu sh stie cine sant),trebuie sh fie din aceiasi vreme Mitropolia fù acoperitdde Mateiu a doua oard cu plumb 5; poate dela el sd fie sibazele crucilor de pe turnuri, In forma de turban, care zacastdzi aruncate 6. Se poate zice astfel cà Mateiii-Vodd, carea Indrägit Targovistea, stand In cuprinsul ei Intdrit maibucuros decAt in Bucurestiul slobod, ce se gisia supt ame-nintarea Turcilor din Giurgiu, a fost marele ctitor monu-mental al vechii resedinti domnesti.

In Ploiesti, tâ.rg nou din vremea lui Mihai Viteazul, bisericaclomneased e darul lui Mihai-Vodd ; prefácutd de niste negus-tori de pe la jumdtatea veacului al XVIII-lea, ea däinuiestepâ.nd. acum 7. Episcopia din Buzdu fil zidith din nou de Mateiu,Ja 1649, adupd ce mai Intaiu au därâmat din temelie pre ceaveche, fdcutä de strdmosii deci de Neagoe BasarabilarsA si stricata de Mvälirile varvaricesti 8», de sigur pevremea ndvdlirilor tdtdresti din vremea lui Mihai Viteazul, careIIi silit sä creeze o a doua Bdnie, de Rasara, a Buzäului

pentru aphrarea acestei margeni6. Tot vechiul Se-rafim episcopal, acuma urmas al lui erà Stefan, ajuns apoiMitropolit, care urmase si el lui Efrem Trurdsel 1°, e In-

Bid., pp. 95-6.2 DrAghiceanu, pp. 24-5; lnscripfii, II, pp. 271-2.8 inscrigii, II, p. 89.

Ibid., p. 357.5 Ibid., I, p. 117.

DrAghiceanu, 1. c., p. 11.Inscripiii, I, p. 369.Bid., p. 363.

g Hurmuzaki, XII, p. 373, no. cLxvin.jO Leaviodax, p. 440. S'ar puta. insl §i o confuzie Cu Serafun epis-

copul din 4649 (ibid).

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE LUI MATEIU BASARAB 285

senanat In inscriptia celei din urmh reclAdiri ca cincel:Moracestui Scaun 1». La Gherghita, veche resedinth domneasc,h,din veacul al XV-lea, tar acuma tilrg de ostasi, de Rosi detara, cari erau meniti s'a apere acelasi hotar de chtre Mol-dova, In 1641 se mäntuia. o cladire, Inchinath Sfäntu-lui Procopie lupthtorul, Ingrijitor fiind C.hpitanul Iancu 2.

biserica din Tarsor, care aya cam aceiasi soarth cuGherghita, cäpAth ca nou ctitor pe darnicul Voevod, achrui pomand a fost Innoitä dupa douhzeci de ani de cMre-urmasul shu Antonie-Voda 3.

In Bucuresti Matei ar fi adaus la bisericile domnesti maivechi, a Curtii, a lui Mibai-Vodä, a Radului-Vodä, dincare douh erau mändstiri, biserica Shrindarului, si ea cuegumen, biserich-mänästire astdzi desfiintath, rara a se pästramhcar piatra lämuritoare de de-asupra usii ; Särindarullipseste insä din Insemnarea zidirilor lui Mateiu pe care acuprinde cronica. terii Plumbuita, lang,h orasul de Scaunra fost inoitti de dansul5. La Slobozia lui lenachi, orasulSloboziei,care Inca de pe atunci, supt Mateiu-Vodd, ajunsesea fi un loc de tärguieli In margenea BArAganului, se zidiiaräi o bisericà domneasch, a chrei inscriptie n'a fost cu-leash inca i publicath ; sthpänul mosiei fusese Ienachi,.ziditorul mänhstirii Sf. Saya din Iasi 7.

In Craiova, mosia celor de un sange cu Domnul bogat in cti-torli, a Craiovestilor depe vretnea lui Neagoe-Vodä, Mateiu inoi-

biserica domneaschl, adecä biserica acelorasi Craiovesti, Sf.

1 Inscriplii, 1. c.2 Ibid., II, p. 3.3 lbid., pp. 4-5 si Cronica lui Ludescu, 1. c.4 Magazinul istoric, IV, pp. 320-1. Nedelcu Miliiceanu §i Anca fá-

euserl aici fria de pe vremea lui Vlad CAlug&ral biserica Sr. Gheorghe-Vechiu, unde slujiau, apune o inscriptie de mornint mai xtoul,tropoliti; Inscrip¡ii, I, pp. 241-2.

5 Inscripiii, I, P. 82.e V. Cronica, 1. c.7 CalcItoriite patriarhulut Mac.arie, pp. 254-5,

www.dacoromanica.ro


Dumitru, care a fost datd la pamant i scandalos rerkutd In%ilele noastre 1. Pe local unde Mihai-Vodd lsi avuse lagdrulde observatie impotriva Turcilor, la Carachl, ajuns astfel untarg pentru mosnenii din phrtile Romanatilor, Mateiu fácilniste curti, ale cdrora ruine se aratd Incá, si o bisericd, petemeliile aceleia care fasese ziditd mai de mult, de BanulBarbu, a cdrui stäpanire se lntinded i pAnd aici ; e bisericanitui sfdnt de oaste, Sf. Gheorghe 2.

Apoi, la turd, pe câmpul luptei dela Cdhydreni, la care va filuat parte si el, in tineretd, Mateiu orandul sd se facti o bise-

chiar lä.ngb." zidul unde s'a hotärdt norocul ; nimic n'amai ramas Insd din ea 3. in margenea unuia din lacurilejudetului Ilfov räsdri prin jertfa lui de bani mandstireaCdlddrusanilor, care-i poartd incd inscriptia de amfnare.rot In ses, la Pldthresti, ctitoria lui se pdstreazd inca;alt mucenic ostas, Sf: Mercurie, are aici hramul 4. in mar-genea Moldovei, el aminti la Mdxinenii din Rdmnicu-Sdratlocul unde ea tábárdt prea malul STretuluiD, Inlocuind oMata cocioabd «de nuiale i lipitrt cu luti printeo fru-moasd bisericä de piatrd, a cdrei soartd n'o mai stim astäzi,când i s'a desrdcut Ingrijita inscriptie In cinstea Sf. loanBotezdtorul, ce se pastreazd In micul Muzeu bisericescdin Sinaia 5. Cu prilejul acestui rdzboiu Impotriva vecinuluizelui räu din Moldova, oastea lui Mateiu, e Ungurii si Mun-

pustiind, «ca si pägAnii Tatarb, prdeld schital late-meiat de cdlugdrul Partenie dela Bisericani, la Babe, pe rdulPutna Mateiu se a pentru acest pdcat fácut de ostasi cemergeau supt steagul lui, si el ajutd deci pe Parteniefacd alt schit, esupt muntele Zboina, pe räul Dobromirulub,.cu cheltuiala Gálughrului insusi si a mopeanului Negreadin Vrancea, ha chiar cu ajutorul eTarului muscdlesc»,

V. ibid.2 inscriptii, II, pp. 59-60, no. 459.8 Cronica, I. c.4 Inscriptii, II, p. 6, no. Iv.

lbid., p. 97.

www.dacoromanica.ro

!rala pomenire a inrauririi religioase, prin pomeni mari sidese, a Rusilor din Moscova 1. Pe la 1640 biserica schitu-lui Sovejei era gata, dar Mateiu luä asupra." -si a o face si maimare, acum cand se Imphca.se ca Vasile Lupa, i astfel,Ape un loe vranceann al Moldovei, supus aprea-iubituluisdu frate», dusmanul de ieri si de mane, Mal el la1644-5 acea mdastire a aDobromirii din Sovejav care stdpana astdzi 2.

In muntele principatului sdu, Mateiu zidi mAndstire mare§i frumoasd, cu un puternic turn de clopote si de strajd,Ja Brebul Prahovei, ispräsitd la 1650 3; biserica fù Mere-dintatd celui d'intaiu egumen, Vasilie, poate acel ce se aflä.la Plätdresti in 1646 , de cdtre ispravnicul de cdpetenieal zidirli, Cdpitanul Mogo; sfinti purtdtori de sabie, (celefdrä de trup puteril ale arhanghelilor, Mihail, Gavriil, Az-rael sau Ozriil Rafail, au paza ldcasului4. La a Negoiesti,pre apa ArgesuluiD se aminteste iardsi5 o mändstire a luiMateiu ; satul se afld In judetul Arges, dar'panä acum n'avem§tiri asupra bisericii de acolo, care-si va fi pierdut chiliilecdlughrilor dispäruti.

Grija cea mai mare a avut-o insd, fireste, Mateiu pentruOltenia lui. Aici Moleste el biserica fdcutä. de Craiovesti laBrancoveni, leagdnul sdu insusi i mosia sa de cdpeteniela dánsa se lucra In anii de pribegie si lupa ai ctitorului 6,§i turnul cel mare dela poarth, asemenea ca acel dela Brebu,aminteste stilul obisnuit supt Matei Basarab, care, In ceia cepriveste aceste puternice turnuri dela Intrare, se inspirasedela acela, vechiu si vestit, din Campulung. În ses, el mai

I Melchisedec, Cron. ROM., I, p. 260 §*1 urm.8 Cf. Inscripfii, I, pp. 24-5; Studii fi doc., VII, p. 315, nota 1; Mel-

Chisedec, 1. c., p. 267.8 inscripta, II, pp. 43-4.4 lbid.6 Cronica, 1. c.

inscriptii, II, pp. 72-3.

CTITORIILE LUI MATEIU BASARAB 287

www.dacoromanica.ro


zideste o manästire la Sadova, iar in munte, pe MO GuraMotrului, isi face In Arnota un Idcas de ingropare, ingusthclddire umbroash, pe un vArf de muncel, cu pridvor inchis

zimti de caramidd scoash cu unghiul In afarä. ; aici se sivede mormântul, shpat in marmurh, cu o pompoasä inscriptieslavoná in stil inalt, al ziditorului, langh care, jos pe phmânt,e piatra tathlui shu 1. Strehaia, altà ctitorie a Craiovestilorye Melia din nou de Mateiu, care-si simtià parch datoriade a inoi pretutindeni urmele neamului puternic i vestitpe care-1 reprezint5.2 Îri sfärsit, in forma ei d'inthiu,ndstirea adintr'un Lemn» a fost ridicath, de piatrh3, eatot numele mostenit dela un umil lhcas mai vechiu, tot deMateiu, cel mai darnic dintre toti ctitorii de mdrastiribiserici de panä. atunci.

§i urmasul marelui Domn a dada, mergindu-i pe urme,sesul muntean, la Dobreni, se vede biserica Inhltath de

Constantin Basarab, kind numai boier inch, in satul undermaich-sa Elena trdise ca fath de preot, destul de frumoashpentru a robl pe Radu-Vodh Serban4. La JitianuCraiova, azi ruina dela (Balta-Verdep, e ctitoare Doamnalui, Balasa 5, care dädii un sicriu strhlucit, de metal lucrat,moastelor dela Bistrita 6. i, In sfärsit, Inshsi viitoarea Mi-tropolie a Bucurestilor, al chrei stil nu 1-a schimbat esentiaireparatia dela sfdrsitul veacului al XVIII-lea, e ctitoria acestuiConstantin Basarab 7, care ar fi fäcut poate si mai mult dachinfrangerea nu 1-ar fi aruncat intr'o pribegie care-i addsi ea prilejul de a reface biserica episcopalh din MuncaciulMaramuräsului, la 16618.

1 ibid., I, p. 203 §i urm.2 Ibid., pp. 210-11.8 Ibid., p. 481 i urm.4 Ibid., p. 89; an. 4848.6 Cronica, p. 336: inscripii, I, p. 197.8 InscriNii, I, p. 197.7 Ibid., I, p. 239 i urm.8 Studii §i doc., XII, pp. XLVII-VIII; inscriptia in Basilovits, o. c., I,

PP. 100-1.

www.dacoromanica.ro

Pe langh bielsugul de zidiri pornite din mdrinimia evla-vioasä a lui Mateiu lnsui, boierii, mai shraci acum si maiingustati in toate, zidesc mai putin declt marii boieri, bogati

aproape färd stäpan, cari fac sá li se aminteasca numeleIn cladiri bisericesti de-a lungul veacului al XVI-lea. LaTinthreni se eeteste in pisanie numele lui Mihai Cotofeanu ;Bunea GrAdilean u d'al:leste in Dambovita mdirdstirea care-ipoarta numele Lhculetele se. atrihuie lui Matei insusi, de

nu e cuprinsh. in lista din cronica terii 2.Se inai aminteste biserica din Secuieni a Postelnicului

Neagoie, rhinash'n mare parte asa cum a tOst la inceput 3.Curivaza cladire dela Balteni in Ilfov, al chrei pridvor pestalpi lnoirea de capetenie in aceastä epoca'. urmeazhin dreapta si in stanga, oprindu-se munai la rotunzireastranelor, erà insa inantuita pand la 4626 de unul (Entrecei mai lnsemnati boieri pe cari Matei Ii mosteni din epoca luiRadu Mihnea, eRadu-cel-MareD, al chlugärilor si acesta,de Hrizea Vornicul cel Mare 4. in 4641-2 se isprAvi bisericadin Filipestii-de-targ, fh.euta de bogatul boier de vith cons-tantinopolitana Constantin Cantacuzino Postelnicul si deginerele acestuia, Dumitrasco Filipescu, ale chrui case inruina 8e si vhd langa malul apei vecine 5. Ceva mai de-parte, boieri inhrunti de-ai lui Mateiu fac,- inch din 1636,biserica dela Chline§li o A.ceiasi ctitori ca la Filipesti Inallamhndstirea Marginenilor in locul uneia mai vechi, a boieruluiDraghici 7. Udrite. Nhsturel, fratele Doamnei, Fácil biserich,ajutand i aceasth &n'A a sa, in 4641, la Fierdstii din Ilfov 8

CE'. Studii fi doc., V, p. 142; Dragliiceanu, o. c., p. 32.2 Draghiceanu, p. 28.

Inscriptii, II, p. 277.4 Ibid., 11, pp. 109-10; Buletinul Ilion. htorice pe 1908, no. 3.5 fbid., p. 263 fi urm.6 Ibid., p. 265.7 Ibid., I, p. 92 i urm.

lbid., I, p. 90 fi uno.: Vasiliu Nasturel, in Albina, pe 1906.

CTITORIILE LIJI MATEIU BASARAB 289

www.dacoromanica.ro

Se pare in sfdrOt ch Mitropolital Stefan a cheltuit cu bisericaAdormirii in satul Costestii, unde el se nhscuse ca fiul shte-nilor Dimitrie si Dimitra

CAP.. III.

Petru Movilá, Mitropolitul Chievului.

Clerul innalt a fost alchtuit, In aceasth erà a lui Nlateiu-Voda, cu o singurd esceptie, din RomAni. Mitropolitul Gri-gorie, care unse pe Domnul voit de OA, nu trhi mult dupàschhnbarea politich din 1632 (-1637). Intrebuintat in solia deimpäciuire trimeash de Leon-Vodh, la pribegi2, el puteà fibdnuit de noul staphnitor al terii, dar nu fa silit astfelpärdseasch. indath Scaunul.

Phstoria lui dela 1632 inainte se inseamna mai ales prinpätrunderea, Intdiu la acest principat, a noului curent ru-sesc, pornit din Chiev.

Pe cand prelatii greci doritori de pomene, un Averchiede Berrhoea, un Paisie de Salonic, un Iosif de Sevastia,alergau la Moscova, unde se certau intre ei dela banii evla-viei muscdlesti 3, miscarea de inviere a ortodoxiei släbià interile Coroanei polone, uncle unul dintre hirotonisitii luiTeofan de Ierusalim, Meletie Smotritchi, cu toate drumu-rile sale in Rdshrit, treca la Unirea cu catolicii 4. Ivireaunei rnarturisiri de credinth Cu caracter pronuntat calvi-nesc supt numele Patriarhului constantinopolitan Chiril,care nu in zddar avuse indelungata lui prietenie cu amba-sadorul olandez i cu cel arcielean la Poarth, facii pe multi

1 lnscriptii, II, pp. 331-2.2 V. Studii §i doc., IV, p. CLXVI.a Chrys. Papadopulos, p. 69, nota 2.4 lbid., p. 68 i urm,


www.dacoromanica.ro

BA-si piarda increderea In siguranta indreptarelor rAsAritene.E atlevArat cit Teofan veril din, nou pe la noi, tocmai In.ajunul tulburarilor muntene, la 1630, si cana sa risipeascánemultrunir'ea i tulburarea pe care le cäsunase de,claratiaEcutnenicului 1, dar Lukaris era de fapt un partas al ideilorcalvine, cutn se vede si din declaratia pe care o facit prie-tenu lui situ olandez la '1622: Fie sigura evlavia cretina

d- tale eiS. ne leaga ratiunea religiei evangelice i neune:-;te strans ca membre vii ale trupului mistic supt Dom-nul liristos, capul nostru, cu voiv 2 Murind la 1631. byDoretchi, cel Mitropolit de Chiev din sirul cel nou,tan statornic in credintele lui, desi nu tocmai energic,soarta pravoslavici trezite de Teofan in aceste phrti ru-sesti de Apus atarna dela persoana acelui ce va fi ales caurnms al ráposatului arldepiscop. Noul rege Vladislav re-cunoscù Rusilor din Polonia dreptul de a-si pastra legeasi de a-si avea chiar patri' episcopii, dar el cera sa seuleagrt din nou arldereii Disericii agrecesti» din Statele sale.Astlel Isaia Copinschi, ales la moartea lui Iov, trebul sh-sipäraseitsca Scaunul si in locul lui veni acum Petru Mo-villi la 28 April 1633).

Era until din tiii lui Simion Movild si al Marghitei ; senAscuse la 21 Decernbre 1596, la sfArsitul celui de a-1doilea an din Dornnia lui leremia-Vodä, unchiul su.un copil de nouh ani cand 0.0.1 säu isi tncepù Domnia,care tinù doar cateva luni, mäntuitä printeo moarte na-prasnica. Fratele lui alai mare, Mihailas, avù o stäpAniresi mai scurtii, in luptä cu vhrul sau Constantin, si el sestànse peste putin la Targoviste. Petru, sau, cum i se ziceàinch atunci, Petrascu-Vodd, care nu-si aratase pofta de

Bid., pp. 69-70; cf. Ghenadie Enaceanu, Petra Moya, p. 285.2 «Pro certo nam habere debet christiana pietas vestra quod religionis

evangelicae ratio nos conglutinat et tanquam viva membra corporismystici sub Christo domino capite stricte coniungit vobiscums ; Studiifi doc., IV, p. 182, nota 1.

PETRU MOVILL MITROPOLITUL CHIRYULUI 291

www.dacoromanica.ro

292 ISTOPTA BISERICH ROMANESTT

Domnie, puta sä. se Intoarch deci In vremea lui ConstantinMovilä pentru a vedeä. Sucevita, ctitoria neamului silu,4610.

CAnd alt frate al säu, Gavril, cApätä. la 1.618 Tara-Ro-maneascil, Petra si un mai mic flu al lui Simion-Vodä,Moise, se adApostirá pe lAngä, dAnsul. Dar fuga lui GavrilIn Ardeal, In vara anului 1620, aruncä pe tAndrul aVoi-vodiciD, fecior de Domn adecd, iark3i intre Poloni si Rusi,In felul cärora fusese crescut, de un cima. (lela stavro-pighia din Lemberg, InvdtAnd limbile terii si latineste 1. Fa-milia lui ständ In Lemberg, el a putut sil urmeze si lascoala de acolo, alhturi cu alti tineri Moldoveni, si chiar cuGrigore, fiul lui Nestor Ureche si viitorul cronicar 2.

Petru Movild petrecii un timp pe längä Hatmanii poloniZolkiewski i Chodkiewicz, un prieten al neamului sau,fárä a mai rdvni, in Moldova sau in Tara-Romäneasch,mostenirea lui Simion-Vodd. in 4627 Insä, Mitropolitul lovcästigä pentru cAlughrie su/letul acestui tänär, care ayeàca bunic pe cillugtirul Ioanichie, ca tatä si unchiu pe cti-torii Sucevitei, ca mamä pe chlugArita Melania, si pe caramulte suferinti si prigoniri 11 dezgustaseril de viata mire-nilor si de o tarä. In care nu-si puted allà rostul. Dela In-ceput el fd sfintit arhimandrit si pus in fruntea lavrei dinPester'á dela Chiev, pe care Patriarhul de Constantinopoll'Acuse stavropighie, smulgänd-o de supt ascultarea episco-pilor ortodoxi, de teamä sil nu cadá, In mäna celor uniti 2La 1629 el fû onorat cu titlul de exarh patriarhal, care-i&Mea o situatie exceptionalà4.

Acuma el puse in lndeplinire gändul de tipografle pe care-1avuse si Ieremia-Vodà, Biserica ortodoxa din Rusia avAnd

Ilurmuzaki, Supl., 12, pp. 317-8, no. cxcvnt.2 Ghenadie Enkeanu, o. c., pp. 165-6 Prinos Sturdza, p. 204 §.1 urm,8 Glienadie Enaceanu, p. 168 §*1 urm.

Chrys. Papadopulos, p. 7 L Vara sa mAritatà Cu Wisznoviecki atrei mthAstiri in epathia .Chievuld. (Bis. ortodoxti, VIII, pp. 7-8).

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILI, MITROPOLITUL CHIEVULUI 293

neapáratä nevoie de dirti slavone sigure, f t'ira nicio inrau-rire a Unitilor Mitropolitului din Lemberg, care-si aveä otipografie slaba la Sniatyn i Crilos. Poi Rusi, fratii Berânda,

dintre cari unul, Pavel sau Pamvo, a tiphrit in 4627 si undictionariu slavon-rusesc pentru usurinta intelegerii Scrip-turii si vechii literaturi In leghturh cu dánsa, impreunhcm un al treilea, Taras Zemca 1, Incepurh lucrul folositor desuflet. Materialul, asriftul)), erh al tipografiei lui GhedeonBalaban, Mitropolitul unit, si-1 scoseserh In vanzare moste-nitorii.

Dela 1624 pAnh la 4640 teascurile lui Movilà lucreazhsingure, spre folosul anatiei rusestiD, apoporului nostrurusesc», cum serie acum feciorul de Voevod moldovenesc 2,si al tuturor ortodocsilor cu limbh de Stat si Biserich sla-vonh,o suma de chrti pentru slujb5., ca i pentru luminareaminii asupra adevärului legii crestinesti intelese apravo-slavnicp. Se da, ca In sirul de tiphrituri slavone dela ince-putul veacului al XVI-lea, pornite din Cetinie si urmate lanoi, apoi in Ardeal, un Liturghieriu, care ajunse la a treiaeditie, o Psaltire, de trei ori tiphrith, un Minologhiu, cu slujbaserbálorilor, un Octoih cu trei editii apare la Lembergun Triad cuprinzand chnthrile cele mai insemnate ; si elare douh editii apoi un Antologhion, cu «molitfe i invath-turi duhovnicesti spre folosul sufletesc al spudeilom, al sco-larilor säi, cari erau sä fie cei d'inthiu clerici chrturari in pártilerusesti, un Acaftist doud editii , un Nomocanon (1629), unImnologhiu, un Evharisteriu, un aCanon pe scurb, un Slu-jebnic (1638), un Evhologhiu, Evanghelia si Cazania, Evan-ghelia cu tale a lui Calist patriarh de Constantinopol(4637). Traducen i sau prelucrhri, fácute de Petru Movilàinsusi sau intru cinstea vredniciei sale arhieresti si strAluciteisale obársii domnesti, se dau in acelasi timp, precum Agapit

V., pentru Pamvo, Gr. Cretu, Lexicon slavo-romdnesc de Mardarieeozianul, Bucuresti, 1900, Prefata.

2 Hurmuzaki, Supl., 112, pp. 596-9.

www.dacoromanica.ro

294 ISTORIA BISERICII ROMANESTI,

11 Doro ftei (1628), Crucea lui Hristos (1632), Euf onia (1633),Paramitia si Macarie Egipteanul (1634), Litosul, «PiatravImpotriva Unitilor (in limba polo*, afarh de un Patericpolon, de aChrti ale minunilor in aceiasi limbh si de micilucrtiri ltiudätpare ale scolarilor din mhnhstirea aFrAtieb,acea Braca, a chrei Insemnatate culturalh se incepe acum 1.

CAP. 1V.

tnrdurirea lui Petru Movild asupra Bisericii muntene.Curentul noil elino-slavon de supt Mateiu-Vodä.

Multe din manuscriptele pe care egumenul dela Pecerscarapoi eMitropolit de Chiev, Haliciu si toath Rusia», le intrebuintä pentru editiile sale, erau culese din terile noastre,care vor ti pierdut cu acest prilej o parte din boght.iile lorliterare si artistice. Miron Barnovschi, o ruda a thntiruluiMitropolit el zice2 lui Ieremia-Voc1ä aunchita, asa inchtli venià vhr, primar sau al doilea, lui Petra , li trimese,pentru tiphrirea Octoihului, la Lemberg, un manuscript moldo-venesc, din Neamt, si cartea de cânthri iesi in douh forme, unnumär de exemplare avand, nu stema Mitropolitilor Chie-vului, ci aceia a Domnilor Moldovei g. Acestea din urmäse vändurà deci In stilphnirea lui Miron-Vodli, care, sti maifi rhmas Domn al Moldovei, ar fi sträns si mai mult legh-turne bisericesti cu acest Chiev al reformei bisericesti, alInvierii slavonismului, peste care phstoriä acum, cu ingh-duirea regelui Poloniei, o rudh asa de apropiath. Clnd Moise-Vodh, fratele lui Petru, chphta Domnia In 1630, o tinepänä. la 1631, Intirchndu-se dela 1633 la 1634 , In si maimare numär vor fi intrat chrtile din Rusia dincoace deNistru.

1 Picot, Pierre Movild, in Legrand, Bibliographie liellénique, IV.-

2 Inteun document inedit.3 Picot, /. c.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA LUI MOVILI ASURA BISERICII MUNTENE 295

Dar, cu toatä apropierea, cu toate leghturile de s'AugeIntre Mitropolitul rusesc si doi Domni ai Moldovei, In Tara-Româneasch Intäiu aya Inräurire vdzutä mirarea ce fuseseinceputh. de Teofan lu sens aelino-rusl i urmata in sensaruso-elim, M'A a se hilatura atingerile cu civilizatia latinacrutandu-se Intru câtvà susceptibilitatile catolicismuluioficial, de Petra Movild.

Mateiu-Vodh, om de tara, care yola sä vadä tot oameni detara in jurul lui, nu prigonl cu inviersunarea ce s'ar puteacrede, rosturile G-recilor la noi. Un Patriarh de Alexandriamurl pe vremea lui In Tara-Româneasch, la 1639 1, si anumeMitrofan Kritopulos, unul dintre cei mai invätati clericigreci din acest timp, un fost scolar dela Oxford, autorulunei 'Op.oXoyEce, unei Mdrturisirb de credinth, trebuitoareIn acest timp cand calvinismul cotropitor ameninth vechiulRäsarit 2 La Margineni erà ca egumen, cAnd manhstireafa t'Acata din nou de Constantin Cantacuzino si DumitrascoFilipescu, un episcop Partenie, Grec färä ìndoial, cu Scaunulepiscopal prin vre-un Tinut räsäritean, in partibus 3. Va fiprimit cu cinste pe Grecii cari mergeau la Moscova, dedorul pomenilor si de dragostea pentru cultura elenich,pentru ortodoxia curatä : un Iosif daschlul, un arhimandritAntim, un arhidiacon Neofit, un Teofan de Patras (1645),un arhimandrit Venedict, cari, ca sa ajunga la Tar si lanoul shu Patriarh, trebuiau sä treacä neaphrat prin Tara-Româneasca si Moldova 4. Urmasul lui Teofan, noul Pa-triarh de Jerusalim, Paisie, isi faca la 1649 drumul pe lanoi5, la inceputul calatoriei sale triumfale prin UcrainaCazacilor si Moscovia Tarului. Si un fost Patriarh de Cons-

papadopulos Kerameus, "Igp. 116X., I, p. 349.2 V. Michalcescu, Die Bekenntnisse und die toichtigsten Glaubens-

zeugnisse der griechisch-orient. Kirche, p. 183 i urm.3 V. §i mai sus, p. 289.4 Chrys. Pa padopulos, p. 72 i urm.5 lbid., p. 76.

www.dacoromanica.ro

296 ISTORIA BISERICII ROM ANES.TI

tantinopol, Anastasie Patelaros, care merse la Moscova säse inteleagh cu Patriarhul «iuhitor de Greci) Nicon, MaiRomanilor cinstea, mai mult sau mai putia costisitoare, de apetrece In mijlocul lor, la 1653 1 ; cu opt ani inainte, inFebruar 1645, el era in Moldova de mai mult timp, gonit fiindde acasd de «creditorii agareni i jidovb 2: stätù in adevär, laGalati, in mändstirea Sf. Nicolae, dela 1642 la 4654.

PredicatorulCurtii erà pe vremea lui Matei, a simplului boier olteanfärä lnrätäturä i mandrie, insusi viitorul arhiepiscop deGaza, Pantelimon, apoi Paisie Ligaridis, un Hiot care Meusestudii bune la Roma, In scoala de convertire a SfântuluiAtanasie, In care fù crescut cii chelluiala vestitului LeonAllatius 3,i petrecuse multi ani In Rdshrit ca misionariusecret al Unirii Grecilor Cu Roma. In Tara-Romaneascdveni el numai in 4647, ajungand indatd dascäl, hierokyrix,adecd propoveduitor, «crainin de cele sfinte, pand a nu

impreunä cu Paisie, la Ierusalim, unde-si urmd ca-riera 4. Mateiu pldti i pentru scrierea de frumoase manu-scripte grecesti care si azi amintesc Räsdritenilor numele.

Dacd el insusi nu mai Inchind mändstiri la LocurileSfinte sau in alte pärti grecesti, mdrgenindu-se numai aface daruri esi la Sfântul Ierusalim si la Sfäntul Munte

intealte pdrtil6 nu opri pe boierii sdi de a face.inchindri : astfel vkluva lui Mihai Cotofeanu i fratele lui,

Aid., p. 84; cf. si Papadopulos Kerameus, Bta., tabla ; ComnenIpsilanti, pet& r4v acoatv, an. 4654: Càlátoriile lui Macarie, p. 2notele d-rei Cioran (dupA Papadopol Calitnah, in Conv. lit., XXIII-IV).

2 melchisedec, Notite, pp. 208-9.8 Chrys. Papadopulos, p.88 si urea. N'arn avut la lacktinAnk studiul

despre Ligaridis pe care L. A. Lavrovschi I-a tipArit in Analele» Aoa-demiei din Petersburg pe 4889.

4 Y. i Legrand, l. c., pp. 20-1.5 Papadopulos Kerameus, o. c., III, p. 223. Cf. si p. 438 (780);

III, p. 499 (3); IV, pp. 40 (26), 171 (496), 338 (365); Lampros, o. c.,pp. 217, 363 (pentru Moldova).

6 Cronica, p. 321.

www.dacoromanica.ro

iNfUURIREA LUI MOVILi ASUPRA BISERICIL MUNTENE 297

Dumitrasco Spineanul, dtiruird Patriarhia din Ierusalim cumAndstirea olteand Tântdreni 1.

El primi deci cu pldeere la dänsul pe Grecul Meletie,ndseut In Macedonia, cdlugtir la Atos, in mdmästirea Zo-grafului, fäeuth de Stefan-cel-Mare, si care, de dragul mes-tesugului tipograflei, fusese si el la Chievul lui Petru Mo-vild B. Meletie fù numit de Mateiu, pentru huna sa rän-duiala chlugireascà si cunostinta sa de elineste si slavo-neste, egumen, andstavniel la mändstirea Govorei, dar poatemai Intäiu la aceia, abia mäntuith din lucru, a CAmpulun-gului, de unde vedem apoi ischlind greceste i pecetluind sla-voneste rävase romänesti cdtre Brasoveni, ce par icoana cul-turald a timpului 3 pe un alt egumen grec, Melchisedec. Odatdasezat In Oil, Meletie sfAtui pe Domn ca, pentru mdrirealui, pentru binele ortodoxiei i pentru cAstigul Vistierieidomnesti chiar, sä Inceapd a tiptirl cärti bisericesti slavonepentru peninsula balcanied, In care produsele tipografiei luiPetru Movild puteau sträbate numai cu greu.

Pe atunci tipografii dela Chiev allaserd urmdtori si con-curenti. Astfel la Lemberg si la mändstirea Cutein 4, se por-niserd la lucru mesteri, cari dädurä dela 1636 inainte cdrtislujbh, precum Antologhiul din Lemberg (1.628), apoi Octoihul

Triodul, din 1640-42, sau &M.O de petrecere sufleteascd,cum e vestita poveste a lui Varlaam çi loasaf (1637), lu-crare a cdlugdrilor din Cutein. Vânzarea cartilor bisericestise fd.cea rdpede si bine, si unele din ele avurd, cum s'avdzut, ale trei editii. Ideia lui Meletie, sprijinith, färd In-doiald, si de fratele Doamnei, Cämardsul Udriste 5, Iorest,

Studii fi doc., V, p. 142.2 Bibliografla romcind, I, p. 106, no. 36.8 Bra§ovui §i Romanii, pp. 129-31. Una din scrisori poart4 data

de 164-6.Asupra intemeierii areia v. Bis. Ort., VIII, p. 97.V. i Studii gi doc., IV, p. maxxiv.

www.dacoromanica.ro

298 ISTORIA HISERICII ROMANESTI

Oreste sau Uriil, In toate limbile pe care le sta. , carefticuse studii In Rusia si stia desävarsit slavona cea maiinfloritä, fù primita i i se add sarcina aducerii tipogra-filor si a asriftului) : prin tovardsul sdu Nectarie din Pe-lagonia, cttlugdr dela Cdmpulung stramutd astfel in m6.-nästirea luí pe Timoteiu Alexandrovici si Ivan Glebcovici,cei d'intaiu tipograll. din aceastd noud epoch' ; ei cäpdtardtain si se pornira la lucru in 1636, alegind o carte carenu mai apdruse pand atunci, Trebnicul 1. Cand aceastaisprdvitd, la 30 Iulie, cei doi Rusi, supt ingrijirea Grecu-lui, incepurd o Psaltire din Psaltire iesiserd numai doudeditii rmesti ; o a treia ieì insti indatd, cdt se lucrà ceamunteana, la Mohiltiu, unde se asezase o aslugdo a luiPetru Movilä. Ea aptird la 1637, si in 1638 Stefan din Go-vora Incepea lucrul la o a dom. Psaltire, care trebuia sä.cuprindd si un Sinaxariu. Schimbarea Mitropolitului aduselush scriderea râvnii, si cartea iesi la lumind numai in 1641,La Govora incepuse astfel incd din 4636-7 tiparul ronA-nesc.

Grigorie Mitropolitul murise : dupti datinä ca si dupä.ajutorul pe care-1 (Muse cauzei lui Mateiu, trebuiaurmeze episcopul de Minnie, patronul caligrafilor, indem-nätorul la scris al lui Moxalie si unul dintre cei d'intaiuctitori ai limbii romanesti in BiserickTeofil Bistriteanul,La 1637 el era. Mitropolit i pästrd carja pand In 1648.

Pe vrernea lui, cum am väzut, tiparul, care pornise suptinraurire româneascd de peste hotare, venità din Rusia luiPetri' Movild, acum arhiepiscop de Chiev, urmeazd. Noul Mi-tropolit nu-i era inceptitorul, cdci lucrul lncepuse la Cdmpu-lung, In chiliile dela mdnästirea domneascd, Indatti dupd,refacerea zidurilor ei de cdtre Mateiu, la 1636; Teofil, Olteanprin obarsie ca si prin Indelungata lui pdstorie la Minnie,

1 Bibliografia romdnit, 1, pp. 103-5; cf. pp. 529-33; Arch. soc.§t.lit. din Icqi, IV, p. 321 i urm. Pentru o editie pregltitl la MoscoVarMuraviev, p.181.

www.dacoromanica.ro

fIgRAIIRIREA LUI MOVILÀ ASUPRA BISERICII MUNTRNE 299

alege In loc mrmastirea G-ovora, a lui Radu-cel-Mare si, de sigur,dreasrt si ea de Mateiu. intean timp cand Domnii se gandiaua rändul viata calugarilor si a introduce norme de legalitatesi moralitate superioare datinei in viata publica, cand ei!si luau in carinuirea lor atitudini imparätesti, canoanelebisericesti trebuiau cunoscute. Se mai adauge cà nomo-can oan e bizantine fusesera tiparite In Rusia polonä la 1620si 1624, dand u-de si o a treia editie, de Petru Movildla 1629. Lasand deci neisprävith In Sinaxariu Psaltirea sla-vona pe care o lucraserä mesterii de tipar ai lui Vodä laGovora, in April-Iunie 1638, Teofil dä,dù Intaietate uneitraducen i de m'Inane pe care o avea dela cärturarul säudin Raninie, t1oxuIie. Astfel apard la 1640 cel d'intäiu No-mocanon, era d'intaiu Pravilä in romaneste, supt titlul :aPravila, acesta ieste direptatoriu de leage, tocmelea sfin-tilor Apostoli, toemite de 7 säboara, catre aceasta si a prea-cuviosilor parinti, invatátorilor lumieD.

La inceputul lui Septembre 4640 prin moartea lui Ghe-nadie 13rad Scaunul Balgradului era vacant, si filtre aceiacari-1 ravnira, cerandu-1 dela superintendenta calvind carehotärià mai In toate privintele asupra lui, a fost si tipo-graful lui Mateiu-Voda, care trecil In Ardeal, isi arätä me-ritele tipografice pentru raspandirea in popor a cunoasteriilegii si cerù sä fie numit, asa cum se faceà acolo, fardse intrebe vre-un sobor. Geley, superintendentul, li pusein vedere tot ce se a;teptà dela ansul cerù In ma-terie de dogme raspunsuri pe care bietul om, un teologmai slabut, nu era, In stare a le dà faca sä ceteascà princärtile lui grecesti i slavone. Astfel se trecù asupra lui,dar candidatul cäzut la Vladicia Balgradului nu mai aveace cauta la Govora, a cärei egumenie se dadii, de sigurmultdmitä noului Mitropolit Teofil, unui Roman, lui Sili-

V. §i Cipariu, Archiva, p. 557: rezumate de scrisori ardelene.

www.dacoromanica.ro

vestru 1, pe care Teofil 11 cunosted ca bun si iute caligraf,-ca tttaha.

Silivestru isprtivi Psaltirea slavond, care asteptd de mult.Dar el aved tälmdcirea româneascd, fdcutd Ind. din 1638-9(1.642), a Cazaniei ce iesise, Cu un an inainte la Rusi ; Udri,IteNdsturel 11 ajuth si el serse prefata (1.642). Erà a doua cartepe care o dAdeau cArturarii si mesterii munteni In sirul delucrdri romdnesti pe care-1 incepuse, credincios Intreguluisdu trecut, Teofil.

Peste cdtevà luni numai dupd Cazania cea mare apdreduna pe scurt, o cdrticicä de 60 de foi, cuprinzAnd ainvä-thturi preste toate zi1ele, poate dupd einvätäturile du-hovnicestb pentru tineri ale lui Petru Movild. Le almdciseIn romd.neste G-recul Melchisedec din Morea, care pdstoridacuma in mAnästirea Cdmpulungului, un om foarte ingrijatsä-si capete innapoi banii, in acostandelev plAtite de preoti.Melchisedec erà insä numai un traducdtor de zile mari, siIn curdnd 11 vedem tipdrind la mändstirea Dealului un nouAntologhion slavon a.

CAP. V.

Tipdrituri ardelene.Pravila se vindeà Cu 21. de ecostande de argintti), pret

mare, si ea gag cetitori si In Ardeal, unde Ghenadie Bradpriml, dupà o dorintä, care aratä fericita intdrire a legg-turilor ierarhice si culturale intre Biserica Bhlgradului si aTärgovistii, un numär de exemplare cu semnul lui.

Prin tipar se apropià astfel viata sufleteascd. a Românilordin deosebitele teri. Cu prilejul venirii sale la Brasov in

pentru candidatura in Ardeal a lui Meletie, v. Bunea, Vechile Epis-copii, pp. 87-90.

2 Bibliografla romand, I, p. 120 §.1 urm.

300 ISTORIA RISERICII ROMANEgI

www.dacoromanica.ro

Mart 1639 1, Cu cdtva timp inainte de solia pe care Mi-tropolitul Teofil e indeplinl In Ardea12, si intr'un timpcdncl prietenia dintre Mateiu-Voda i aCraiub) ardeleanGheorghe Rák6czy erd foarte bine Intemeiata, Ghenadiecera asrifh dela Munteni, precum acestia 11 cerusera delaliui si, fireste, si data aceasta, °datà cu slovele, veril simesteral, anume apopa Dobre»., chruia i se zice i adas-chlu13». El nu erd sä lucreze carti slavone Intr'o tara unde«cartea pe 'ntelosD era impusa de armuire. Ïn legaturaCu tendinta calvina de a se tdlcul cdt mai mult, asa IncAtoricine sri priceapä i intelesul cel mai ascuns al Scripturiidumnezeesti, Ghenadie se gdndi la o editie nona a Caza-Vici din arasov.. Ea se isprilvi cäteva luni dupa moartea sa

intamplatä In cele d'intaiu zile ale lui Septembre 1640,in cursul anului 1611.

Aceasta tiparnita ardeleneascd era s'a fie Insä In ser-viciul altei cauze decdt a vechii ortodoxii puse la in-drundna poporului, In limba romdneasca. De si aliataparinte» al lui Mateiu, Domnul muntean, Rdloiczy, calvincon vins, aved, si el planurile lui de propaganda ca i prin-cipii unguri din Ardealul veacului al XVI-lea. ti Intetiàmai luna spre o actiune de «luminareD a pepilor romanidin tara sa superintendentul sau, Stefan Geley, care e siunul dintre cei mai insernnati reprezintanti ai culturii un-gures,ti din acest timp.

El aved un intreg plan pentru alndreptareaD BisericiiRominilor, coplesita de asuperstitii bäbestiD si de alte urmeurdte ale unui trecut de barbarie. Predica, scoala, carteatrebilian srt mântuie sufletele amenintate ale teranilor aya-lahixs'Preotii erau sa lamureascä pe credinciosi asupra ade-värurilor legii In fiecare Miercure si Vinere, iar Dumineca

1 Sale Fi preofi, p. 51.2 Stadii sfi doc., IV, p. QCI.8 Bibliogralla romcind, I, p. 415.

Cipariu, _Icte i fragmente, p. 74; Sate i preofi, p. 51.

TIPXRITURI ARDELENE 301

www.dacoromanica.ro

de doud ori. La BOlgrad, in manOstire sau (in alt loo po-trivit) trebuia IA se int...meieze scoalà pentru Romani, cu

trei dascOli i ca limbi de predare : latineste, roma-neste si chiar greceste, precum in Rusia polondspudeii, primiau si ei invAtOtura in trei limbi : greeeste,latineste si, in al treilea rand, i slavoneste. La tipar tre-buiau sä se dea trei chrti : rugiciunile de dimineatil si deseard, canarile din Psahni i Catehismul 1

Despre cele cloud din urmO se spune cà erau acumtraduse la moartea lui Ghenadie. TOlmäcirea lor se dato-reste aceluiasi om, FagirOseanului boier Stefan, eare-si.zicea, (Wpä datina nobililor : Fogarasi, si ajunsese pred icatorIn Lugoj si Caransebes, orase In cea mai mare parte ro-manesti, care-si ptistraserd cultul calvin din vremile luiMoise Pestisel si Stefan Herce. Cantarile lui Stefan Foga-rasi eran intrebuintate in cele clouä centre ale Romanilordin Banat, dar ele n'avurd, parte de tipar ; le cunoastemastäzi numai dupti copia cu litere latine pe care a facut-oceva mai tärziu Joan Viski, predicatorul calvin din Santa-Maria Hategului (Boldogfalva) 2. Catehismul lui Alstedius,profesorul la scoala calvind din Alba-Iulia, in traducerealui Fogarasi, nu fiz mai norocos: el nu vazii lumina tipa-rului cleat In 1648, chid se gisl pentru ca sä poarte chel-tuiala un nobil roman ungurit, Acatiu Baresai, care ajunsevi print al Ardealului 3 !net, putin timp innainte de moartealui Ghenadie, care zOcea de grea boald, si de asezarea altuiVlaclicA, mai sigur in simpatiile lui pentru calvinism, Geley

pe popa Dobre, i, furisandu-1 de mini episcopuluiocrotitorului sdu, 11 asezd. In satul Prisac de lang6 BOlgradunde-1 sill a lucrà In doukeci de zile 5-25 Iulie un al tcatechism calvinesc, care fa rdspandit apoi, de Carmuire,

Dupi Augustin Otv5s, Geleji Katona István élete és levele= Viatascrisorile lui $teran Katona Geleji, in fJj Magyar Muzeum, I, p. 203urm., Bunea, Vechile Episcopii, p. 86 i urm.

2 Silasi, in Transilvania pe 1875, n-le 42-4.Bibliografia ronzgnii, I, p. 160 §i urm.

:302 ISTORIA RISERICII ROMANESTI

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM 303

In toatä tara si chiar dincolo de hotare, printre Romäniisupusi Domnilor 1. Predicatorul Craiului insui, GheorgheCsulay, luase asuprd-si cheltuiala.

CAP. VI.

Biserica moldoveneascd la epoca lui PetruMitropolitul Varlaam.

Acest Catechism, adaus pe ldngd acela al lui Chiril Lu-karis, care, duph ce fusese catva timp mazil, cdzuse ucisJa 1638, chernd la luptd. Dach In veacul al XV1-lea chrtileCu tendinte calvinesti putuserd trece fdrd nicio protestaredin partea clerului ortodox din principate, erau acuma cdr-turari In stare a rdspinge atacul.

Nu In Tara-Româneasch Insä. Aici bldnclul Teofil n'aveà cu-nostintele trebuitoare pentru o discutie de dogme, si ceilaltilerarhi nu erau ma i invkati decAt ddnsul : la Rdmnic phstoridIgnatie, acel preot «sdrb)) din Nicopol care purtase scrisoride dneltire In folosul lui Mateiu-Vodh atunci cdnd el erdpribeag in Ardeal, ajutase pe langd puternicul Pasd. du-ndrean Abaza a, iar stefan, fiul lui Dumitru si al Dumitrei,teranii din Costesti3, care aved cârja episcopiilor de Buzdu,nu Meuse nici el studii mai inalte, nici nu rhsfoise preamult prin vechile chrti de disputa toologich.

Din Chiev si, prin Chiev, din Iasi se intinse scutul deapdrare al ortodoxiei impotriva calvinismului care, plecândIn acelasi timp, din Tarigradul Impdratului si din BdIgradul

Catechismul acesta nu .s'a glsit, dar in ultimele timpuri s'a des-coperit cartea de raspuns a Mitropolitului moldovenesc Varlaam, v.mai departe. D. I. Bianu incepuse a o tipAri in cAn. Ac. Romine». Cf..Tst. lit, rel., p. 145 0 nota 3.

2 Cronica terii. p. 314; Studii ,t3i. doc., V, p. 70, no. iv.inscriplii, II, pp. 331-2.

www.dacoromanica.ro

304 ISTORIA BISERICII ROMANETI

Craiului, 'Area c amenintd sd mece constiinta pravoslavnicäa Romänimii intregi.

hi Moldova, pdstoria lui Anastasie Crimea se mantuisein 1629, cAnd Atanasie de Roman erò. acum MitropolitCrimea se acldpostise iardsi la Dragomirna lui, unde In curandse stAnse ; de oare ce Domn la plecarea lui din Scaun erò.Miron Barnovschi, un prieten si o rudd, trebuie sd se ad-mild cä Anastasie a paretisit, a demisionat de bund voie,fiind obosit trupeste i doritor de odilind. Despre Atanasie,urmasul sdu, nu se ponte spune nimic, i moartea luiloe, Indi din 1632 (t 13 Iulie), cand stdpAniä. Moiseunui nou arhipdstor, Varlaam 2.

Era un cAlugrir dupd nevoile timpului i dupd dorintaunui Teofan, unui Petru Inoitorii ortodoxiei Inaceste pdrti. Nu fin de boier ca Gheorghe Movilà, catasie Crimea, ponte ca Teodosie 13arbovschi, al cdrui numede familie 1l. poarth i sfetnici ai Domniei, ci, ca i episcopulfpe urmä. Mitropolitul muntean .5,tefan, contemporanul saufun fecior de teran. Se ndscuse in phrtile Putnei, si dinaceiasi cdsutd de sat pornird alti doi frati cari nu se ri-dicarä niciodatd. la mdrire : unul, rdzds, In Tinutul Botosa-nilor, i altul, tefan ; Varlaana si-a imptirtit averea intrecopiii celui d'intäiu, rdzäsul Andreias Motoc i Manta,sotie a preotului domnesc Ursul Cergariu, i lntre tiff celuide-al doilea, Popa Ursul i Toderasco 3. Ffi unul dintre ceid'it itai u odlughri del mandstirea lui Nistor Ureche, Secu, undeajunsese egumen pe la 1610, multdmitri lui Anastasie Crimca 4:aici addposti el pe episcopul de Roman mazil, Mitrofan 5.

1 Partenie, I. c., p. 212 Cr. Melehisedec, Cron. Rom., I. p. 255; lnscriplii, I, p. 41, no. 7

(mornizIntul la Bistrita).8 cr. Arch. ist., 11, p. 80; Ureelliti, in An. Ac. Rom., X, p. 348;

Studiivi doc., VII, 322, no. 26; 1st. lit, rel., pp. 145-6.4 Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 247-8.5 Bid.

www.dacoromanica.ro

inca din 1621, Varlaam mergeh la Petru Movirá pentru a-i daveste de o minune, lntamplat5. la Sucevita In 1621, ingreuiareamoastelor Sf. Ioan ce! Nou cand Mitropolitul voih s'a lestrrtmute de teama cetelor de Cazad i prAdalnici ; 11 trimeseseMiron-Voa. Insusi 1 ; si cu alte prilejuri va fi adus el laChiev scrisori domnesti, i poate chiar crt a l'Amas aici obucatá de vreme, pentru a invti.t,à cele ce se pretindeauacum dela un ierarh ortodox, cutn era sortit sä fie el. Tre-buie srt fi avut In adevär insusiri sufletesti si daruri destiinth deosebite pentru ca sà fie numit de-a dreptul Mi-tropolit, fdrrt sä fi trecut, dup6 obiceiu, Cu zähavá. Indelun-gatá, prin Scaunele de Husi, Rddiluti si Roman, ai crworepiscopi, Mitrofan dela 1627 la 1633 a, Evloghie intorsIn locul lui Dionisie la '1631 3- i Dionisie, fost de Rrtautidela 1631 4-, vor fi indurat numai cu greu umilitoarea tre-cere cu vederea.

Numai unei pretuiri deosebite a lui Varlaam de PetraMovilh i supunerii lui Alexandru Dias fatái de un ash deputernic frunta; al Disericii i cel mai sigur reprezintantal ortodoxiei, Intr'un timp cand si Tarigradul avea un Pa-triarh eretic, i se poate datori o numire facutrt In atat deneobisnuite imprejurtiri.

La 23 Septembre 1632 se l'Acá hirotonisirea lui Var-laam si cuvantul de salutare 11 tmea insusi Meletie Sirigul,cel mai mare filosof teolciic al Grecilor din acest timp 5 :acest vestit invlitat si protosingliel al Bisericii constantino-politane, autor al unor (Capitolel ile combatere a lnvrttrt-

Ghenadie Enitceanu, pp. 481-4.2 Melchisedec, Cron. Iltqilor, I, p. 408 si urm.3 Wickenhauser, Radautz, p. 27.4 Melchisedec, Cron. Rom., 1', pp. 254-5.5 Bianu, in Columna lui Traian, 1882, p. 212. Cuvantarea lui Sirig

se p5.4treaz6. in ms. 748 al Bibl. Metohului Sf. MormAnt in Constanti-nopol, fol. 27. V. Pargoire, in Echos d'Orient, pe 4908, p. 72. Biblio-teca fiind de un timp inchisä publicului, n'am putut ctiptith o copie:altii vor fi poate mai norocosi.


www.dacoromanica.ro

306 ISTORIA BISERICII RO3IANEVI

turii calvinesti din aMärturisirea» lui Chiril Lukaris, sttitasi mai tárziu in Moldova, chpatand dela Vasile Lupu Bar-cina de a-i preface in greceasca vulgarh argumentarea im-pb."ratului loan Cantacuzino impotriva islamismului . Deaici va fi scris el, in 1649, i acel opuscul despre Litur-ghie pe care i-1 cerusa patriarhul Moscovei Nicon 2. Intre1646 si 1649 a preracut in greceste, la lasi si la Suceava,Viata Sf. loan cel Nou3.

Trecuserd numai cdtevá luni dela venirea in Domniea lui Mateiu si, dupá exemplul dat de Munteni, «boieriisi tara» se ridicard in Moldova asupra lui AlexandruIlias si a Grecilor shi. Sprijinitorul strdinilor trebul shplece, i iubitorii une Domnii romanesti cu boieri ro-máni credeau sä poath aveá iarási pe Vodh Barnovschi,

intre cei cari-1 intdmpinarh la Iasi, trebuie gt fi fostacel vecbiu credincios care erò. Varlaam, noul Mitropolit.«Preoti i chlughri» merserd cu el, spune cronica, impreundcu o seamh de boieri pentru a-1 cere dela Poarth, asá pre-cum Grigorie Mitropolitul, Teofil de Ramnic i unii epopi»fäcuserä cale lungh pánd la Constantinopol pentru a cucerlDomnia lui Mateiu Basarab 4. Dar Mateiu se intoarse re-cunoscut de Turci, pe cari-i speriase biruinta lui, pe cändBarnovschi fù prins i thiat ca sä nu se facä obiceiu dinaceste izgoniri de Domni i alegere de alti Domni dupaplacul terii.

In locul lui Barnovscbi mort de sabie, veril iarhsiMoise Movilä, stdpän pacut pentru Varlaam, uceniculfratelui acestuia. Dar el se impäch bine si cu urmasulacestuia, Vasile Lupu 5, omul iubitor de lumind, cu-

1 V. i An. Ac. Rom., XX, pp. 45-6.2 Chrys. Papadopulos, pp. 75-6.3 Pentru acest ms. i altele, v. Pargoire, art. cit.4 Cf. Miron Costin, p. 296 §i Cronica munteanA, p. 318.6 Pe o Lit urghie greceasca din 1633, scristi, din porunca lui, fiind

Vornic, de un calugar Porfirio. i se inseamna data vetara in Scaun :27 April 1634; Papadopulos Kerameus, jep, Bc6X., III, p. 499, no. 3,

www.dacoromanica.ro

noschtor de carte grecea-scd veche, desl nu in m'Asurape care o pretind lduddtorii shi interesati, tnandru si darnicde cate ori era vorba de o lucrare prin care sd i se po-meneasch numele, in tara si departe peste hotarele ei,iot Rdsdritul crestin supus Turcilor. Cu acest Domn asi-gurat in Scaun, prin boghtia si istelimea sa, prin numdrulpatronilor tarigrddeni, Varlaam patea face mai mult in cepriveste cultura decat chiar cu un prieten trecdtor ca MoiseMovild.

Vasile-Vodd cdutd, dela inceputul stlipanirii sale, sd facäo bisericd, mai frumoasd i scumpd decat toate celelalte,in care sd. aseze, ca la Chiev, o tipogralie si o scoald. Incepitsä prefacd, ajutand i fratii Cantacuzini din Moldova, Tomasi Iordachi, al chror neam se si ingropd acolo, mdniistireamai veche a lui Golea, care nu filt isprdvità insti decat dupdiesirea sa din Domnie, la 1660'. Dar grija de cdpetenieo are pentru ctitoria sa cea noud (lela Treile_Lhi, incare pe un trup de piatrd ca al mdtástirii lui Petru Schiopul,Galata, el puse podoabele introduse in arhitectura noastrh.dela Inceputul veacului al XVII-lea, In randa' intaiu braieleImpletite i rozetele, si, element ce nu se intampind inaintede dansul, Vasile fdcù sd se lucreze In finii. sculpturd, laoare va fi intrebuintat mesteri räsìíriteni, mii de florinrabescuri pe lespezile de marmura din ca.re se alcdtuiaupdretii. La 6 Maiu 1639 se sfintià aceastti bisericä ininunatd,dar lucrul odoarelor, policandre, candele, linguri, perdele,legdturi de chrti, urmd si mai. departe, pana la 1641.

In acest an totul era. gata In mandstirea celor Trei Ie-rarhi, chreia poporul i-a zis, duph slavoneste, a Trei Sfe-itelor, si Vasile Fácù sä se aducd de peste Dundre, din!.Constantinopol chiar, cu binecuvantarea, castigatd prittmulte pungi de bani, fárd indoiald, a Patriarhului Partenie,

H, p. 161 i urm.


www.dacoromanica.ro

308 ISTORIA BISERICII ROMA.NETTI

moastele Sfintei Paraschive, care pdtimise mucenicia InSerbia. Chivotul fii Intovrtrdsit de troj Mitropoliti, Ioanichie-de Heracl6a, Partenie de Adrianopol i Teofan de Palaio-patrai. Domnul însui, boierimea si, dintre ierarhii terii, Ev-loghie de Roman i Gheorghie de llusi 1, iesird inainteasantelor rrundsite pänd la Galati si Ismail; Vasile insusiinträ, mergand In urma lor, cum se vede si intr'o stampddin vrernea sa, la Iasi, in ziva de 13 Iunie 1641, an, adaugeinscriptia de pe chivot, cAnd si Domnului i s'a ndscut,dupd, slabdnogul Ioan-Vodd, un al doilea fiu, botezat .. tefan

frumos nume domnesc vechiu cdruia, In inscriptiacitatd, scriitorul, de bunä seamä Varlaam InSUi, ii ureazäviatrt indelungatd.8.

Indatd se intemeiò si scoala, care trebuid sù. dea, cascoala-model din Chiev, dela a0bitel BratcaiaD, inväthturdde greceste i slavoneste in acelasi timp, poate si cu oare-care notiuni de latineste, ca i aceia. La 15 April 1641,Vasile-Vorlä cumpdrä dela boierul Mihail Furtund, fostMare-Comis, cu 200 de lei, casa din Ulita Ciobotdreascä,ldngd andlesteul Bahluiulub3. Aici se läcii scoala, i Var-laam cdpdta dela Petra Movild pe insusi rectorul de panaatunci al scolii din Chiev, ieromonahul Sofronie Podatchicare, ca egumen si director, lucra In Iasi In iarna urrna-toare 4; câtivà dintre tinerii cari-si mantuisera cursurile acole11 IntovarasiSerd, si e pticat cä nu stim numele acestor vechiprofesori sträini ai Moldovei, Inchtusath inctí in culturaveche slavonti. si In cea nouä greceascd. Materia° erau tot

wlchisedec, Cron. Hu6.lor, I, p. 114.2 lnscripLii, II, pp. 451-2; Bibliografla romana, J, p. 412 : plana

Doc. Bistritei, I, pp. 74-3; cf. II, p. xvit ; cf. Miron Costin, p. 310Studii qi doc., IV, p. 33; Melchisedec, Notife, p. 475.

3 Doc. Callimachi, 1, 450, nota 4; Melchisedec, Nolite, p. 223 si urm.4 Scrisoare a lui, din 17 Februar 1642, in Arch. soc. vt. i lit. din

II, p. 326; scrisoare a lui Teofil Korydalleus Otro el, Revistateologied, II, p. 315 i urm., p. 359 §i urrn.; Melchisetlec, Noli(e, p.101 vi urm.

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

Tipografia lui Varlaam Mitropolitul. «Sobora§ul» dela Iaqi.

Ìtì Ianuar 161c1, Vasile-Vodd, care ceruse Fift cdlugd-rilor dela Frätia din Lemberg, fiindcä i erau mai aproape,primia rAspuns cá ei ingdduie a se turna slovele de careel are nevoie i sAnt gata s5.-1 ajute i altfel ; la 12 alelunii, Domnul trimeted pe un preot i un vames, cu bani,

.cele obisnuite la Chiev, adech materiile ce se predau si InColegiile iezuite din Apus, ori i In cele din Polonia aleOrdinului 1: gramaticd, retoricd, dialecticd, aritmeticä, mu-zicd, geometrie, astronomie i teologie 3.

Pe când se lntemeià o scoald ca aceasta, menith sá deAbuni scriitori de hrisoave solemne, Intelegdtori de slavonabisericeascä si poate si un cärturar adevdrat, cum a fostNicolae Milescu Spdtaru13, Varlaam se gAndià si la tipo-grafie.

1 V. mai sus, p. 189 i urm.2 Actul lui Gheorghe stefan, urma§ul lui Vasile Lupu, prin care, la

2 April 7161=1656, intare§te mAnAstirii calor Trei Ierarlii trei sate :Rachitenii, Ttimtt§enii i Juganii, inlAturAnd pe dascAlii greci ce ar fivenit in locul celor slavoni i s'ar fi dovedit cà snu aduc niciun folosde invittAtur5 ca acta plmAntului nostru», a fost fallificat, de almin-terea in scopul de a inzestra cele d'intitiu §coli rom5.ne§Li din epocade regenerare, de atre Asachi, care pretindea a-1 fi descoperit aintr'ocondia veches ; v. Uricariul, III, ed. a 2-a, p. 283 §i urm. E adev5rat.cä boierii adu0 ca marturi corespund ; cf. Studil f i doc., IV, p. 44.Dar forma documentului e cu totul neobipuitti ; Gheorghe stefan nuputeà numl mAnastirea Braca, de unde, i nu dela Pecersca, s'au adusdascAlii, astfel adela Chiev Pecerschi a sfintei Lavrea, nici nu putazice aparintele l'Atrapo Aroghilas ; in sfar§it el n'ar fi cutezat a by].cu Mata asprime in alugArii greci.

13 V., pentru el, capitolul ce-1 prive§te in 1st. lit. rel.

TIPOGRAFIA LUI VARLAAM 309

www.dacoromanica.ro


pentru a Incepe preghtirile 1 Podatchi Insusi merse duph,materialul trebuincios si, primit Cu neincredere, chci InLemberg nu erà mula drago3te, nici la neunit', pentru°amena din Chiev, el izbutl totusi. Tipograila avù Indathde lucru : sinodul din Iasi (11 MartO Decembre 1642)provoca Intaia ei lucrare 2.

Acest sinod, esinodaster», scrie medicul lui \l'asile Lupu,Danezul dr. Scogard, acest esoborap deci 3, nu e o adunarea Bisericii moldovenesti, cum s'ar puteà crede, si el nu nepriveste deck prin caracterul general ortodox al milsurilorsale. Patriarhul de Constantinopol, Parten je, .se lnvoise CuPetru Movilh pentru afurisirea propozitiilor calvine din(Märturisireal lui Chiril Lukaris. Gel d'intaiu si arunch ana-tema asupra acelui care supt numele de Chiril a scris propozitiieretice impotriva ortodoxiei 4. Petra preghtise mai de multo adeveiratä eMärturisire ortodoxhl, care fusese si apro-bath de un sinod provincial al Rusilor din Polonia la 46405rIndreptatä de autor, trimeash apoi intr'o formh latinh lui SirigIn Constantinopol, prin soli, si prelucrath de Sirig insusi, ca side Porlirie de Nic6a. Petru voià Insh o recunoastere mai deplinäsi mai solemnh, de arhierei din mai multe neamuri rhsh-ritene, si intr'un oras care sä nu lie supt puterea unui stä-panitor de alta lege sau cu aplechri chtre vre-un fel deerezie, ci unul care, pe langh evitejia» In aphrarea dogmeicelei bune, sh alta ,si bogätia märinimoash ce trebuia pentrua da tainuri bune phrintilor.

Sinodul era EA fie insh, Inairite de toate, un sinod rusesc,Patriarhia din Constantinopol trimese un exarh al ei, pe-acel Porfirie, Mitropolitul Niceii, si pe Meletie Sirigul, cel maibun cunoschtor de dogme din tot Rhshritul grecesc. incolor

I Hurmuzaki, Supl. Il 8, pp. 1-2, no. T.2 Reprodusl §d in cartea lui Dosofteiu de Ierusalim despre sinodub

de acolo, 'Aaric bp8oaoVa; ; in ed. Michalcescu, p. 154 §i urm.s Hurmuzaki, IV 1, p. 888.4 Michalcescu, p. 151 12.1 urm.2 Ghenadie EnIceanu, pp. 280, 291 §i urna.

www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA. LUI YARLAAM 311

luara parte episcopii moldoveni, cu Varlaam in frunte, desigur toti dascalii dela Trei Ierarhi, si apoi trei teologi dinRusia, in truntea chrora stated Isaia Trofimovici din Cozlov,presedintele Sfatului metropolitan de pe laugh Petru Movilkceilalti doi fiind rectorul Colegiului, Iosif Conovici si pre-dicatorul Ignatie Xenovici. Nici episcopii si staretii Rusieipolone, de frica fata de Guvernul lor, nu cutezarä a veni laIasi, si ei isi adausera numai ischliturile pe actul sinodal. Dinalte parti nu veni nimeni, nici chiar din Tara-Romaneasca,din Ardeal. De alminterea, asà-zisul sinod nici nu era menitsä fie o adunare, solemna, de Vlädici, ci mai mult un con-venticul, o conferinta de teologi rusi si greci stransi pentrua dà o aprobare definitivá Marturisirii de credinta pe careo alcatuise impotriva calvinismului amenintator Petru MovilaSi Cu sfäluitorii sal din Chiev.

Sirigul, prielnic catolicilor si, pentru aceasta, cel mai maredusman al calvinilor, ar fi voit ca raposatul Patriarh C:hirilsa fie declarat solemn eretic si amintirea lui lovita de ex-comunicare. Aceasta nu i se invol insa de catre Rusi, departea carora stated si Domnul. In schirnb, acestia trebuirdsá paraseasca punctul lor de vedere in ceia ce privesteexistenta Purgatoriului in care se curätä sufletele si pre-zenta dumnezeiascä. reald In impartasanie. Trei luni de zilese cheltuira in aceste dezbateri si, dacd, la inceputul luiNovembre 1642, se credea eh teologii din Chiev stau saplece (In cateva zilel 1, se pare cä ei mai zabovira pana InDecembre, cad numai la 20 Decembre 4642 iesia de suptteascurile dela Trei Ierarhi Podatchi ceruse dela Lembergslova greceasch inch dela inceputul anului 2 - gramata pa-triarhului Partenie, care osandià propositiile din catechismullui Lukaris 3. Teologii multamirti. apoi In termini exagerati,

1 Raportul medicului lui Vasile Lupu, dr. Scogard, in Hurmuzaki,1. c. ; 6 Novewbre 4642.

2 Ghenadie EnAceanu, p. 293.8 Bibliografia romand, I, pp. 199 (41); Pargoire, art. cit.

www.dacoromanica.ro


de curtenie retorich si de apologie bisericeascä, lui Vasilesi plecarä in sfärsit, unii spre Chiev, altii spre Constantinopol,fard sä. se 11 inteles in adevdr. Petru Movila se simtià jignitde indreptarile ce-i Meuse Sirigul, iar Grecii nu puteaupriml din toed' inima o declaratie de principii ortodox6,Cu pretentia de a servl drept normd pretutindeni, careplecA dela ucenicii lor, abia scosi din barbarie, de la Chiev 1.Dar, dui:id ce Sirigul indeplinl misiunea, ce i se dase la Iasi,de a indreptà cartea, el o trimese Sinodului constantinopolitanla 30 Octombre 1643, si acesta priml noul catechism ortodox'Op068goç 6p.oXoyfcc, pe care Partenie Patriarhul o intarl, in cepriveste singur textul grecesc, la 11 Mart 1643, impreund cuceilalti trei Patriarhi i cu episcopii din sinodul sdu 2. Ai doileaPartenie anulà hotdrarile de aprobare ale celui d'inthiu, siaMärturisirea pravoslavnicäv a lui Petru Movild, tipäritä In1645 la Chiev, supt titlul modest de aCorp de invätdturd pescurb, reprodusä. la 1649 inteo editie moscovitd i editatdIn sfärsit si de Lioveni, In tipografia lor cea noud de pelangd Mitropolia intoarsä, acum la ortodoxie, n'ava treceredeck intre Rusi. Din forma greceasch se ddda numai pestevre-o zece ani, Cu banii Marelui-Dragoman Panaioti Niku-sios, o editie latino-greceascd la Amsterdam, in 1662 (editiaa 2-a, 1672) 3.

Trebuie sd se insemne si aceia cd la sinodul din 4642nu fusese de fatd nici chiar cel interesat mai mult la tinerealui, Petru Movild : inainte de 15 Decembre 1644 el negociàde-a dreptul Cu Sirigul in ceia ce priveste Catechismul, si-1schimbd asa de mult dupd arätdrile acestuia, incAt Me-letie puteà vorbl de o lucrare comund 3. Apoi In Februar 4645

Demetrakopulos, .0068loc 'Mk p. 154 in Michalcescu, p. 23.2 Michalcescu, p. 28.8 Cf. Picot, Pierre Movilei, Cu Legrand, o. c., II, p. 202; editie critia

la Leipzig, 1695. A poi : Leipzig-Frankfurt, 1727 ; Breslau, 4754 ; Kim-mel, in aLibri symbolici Ecclesiae orientalisn, 18U; in sfar§ito. c., p. 26 §i urm.

4 Melchisedec, Notite, p. 205, nota.

www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA LITI TARLAAM 313

Movilä binecuvântd, acesta fiind si scopul venirii saleinvitatiile se fac la 1-iu Novembre 4644 , Impreund cu ar-hiereii moldovenesti, i chiar cu tefan Mitropolitul muntean,.casAtoria Mariei, fiica lui Vasile, cu Ianus Radziwill, printJitvan de lege calvind, ctisdtorie pe care unii boieri evla-viosi, ca fratii Cantacuzini, o socotiau ca primejdioasd pentrusufletul miresei si jignitoare pentru rostul ortodox al terii

Totusi Petru Movilá insusi, care a si antat nunta intr'unacuvant duhovnicesw, pusese la cale incuscrirea, trimetand canegociator pe arhimandritul de Ovruci 2. i tot pe acest timpel stdruià impreunä cu Vasile pe lângh Patriarhul de Constan-tinopol ca sä ingkluie cdsdtoria intre fiul regelui Danemarceisi fiica Tarului fdrä a cere sh se rdsboteze mirele 8. VasilePetra Movild urmard, de altfel, si mai departe cu aceste std-ruinti, care se sfdramard Insd de inddrätnicia Grecilor 4.

Din leghturile lui Vasile ca lumea slavd rdmase tot maiputin, mai ales dupa moartea inainte de vreme, la 22 De-cembre 1646, a subredului fiu al lui Simion Movild. Nustim cdtd vreme a ramas Podatchi cu tovardsii säi la scoalacea noud din Iasi, dar petrecerea lui n'a pu tut tined maimult deck Insdsi Domnia intemeietorului scolii dela Trei-sfetitele, Domnie care se mântul in 4653. insh, la patru.ani dupd Incheierea acestei stärdniri glorioase, vedem peMitropolitul Moldovei, pe episcopii de Roman si de Hui,.acu invoirea) Domnului, care erd pe atunci Gheorghe .Stefan,sfintind un episcop de Cernigov, pe Lazdr Baranovici, petemeiul mArturiilon date din partea lui Silivestru Cosov,

1 Cf. Hurmuzaki, IV 2; Fragmente, III, p. 139; Hurmuzaki, Supl.II 2, p. 9 si urm.; Acte Fi fragmente, I, pp. 196-8; Memoriite lui Re-rneny, ed. Neagoe Popea, pp. 33-4 si notele ; An. Ac. Ron., XXI, p.-264; Brafovu/ i Romanii, pp. 92-4.

2 Hurmuzaki, Supl. lE 3, p. 3 si urm.8 Hurmuzaki, IV 1, p. 693 si urm. ; Melchisedec, Notile, p. 202 si urm.4 Melchisedec, pp. 200-2.

www.dacoromanica.ro

314 ISTORIÀ 13ISERICII ROMANESTI

noul Mitropolit al Chievului, si a Hatmanului si a grämdti-cului ostilor cdzdcesti (8 Mart 1657) 1

Cazacii, a1iai ai lui Vasile Lupa, care fusese nevoitda fiica, Ruxanda, dupii liul Hatmanulul Bogdan Hmilnitchi,dupd viteazul i brutalul Timus, se desfäceau tot mai mult delegdturile lor cu Polonia si se apropiau, neputand face altfel,de Turci. Erà deci lucru tiresc ca ei Sh' sfinteascA episcopulpeste hotare, In tara, nelnrauritrt de vointa regelui polon, aMoldovei, luand pentru hirotonisirea de cätre ierarhii mold°.veni numai emärturiall de alegere dela Chievul Mitropoli-tului Rusilor apuseni si dela dabtira» Hatmanului Ucrainei,Cunoastem acest singur caz, dar trebuie sä fi fost maimulte in aceastrt vreme cand räzboiul dintre Cazaci i fostiilor stäpani Polonii facii impo8ibild acea sprijinire pe CazadiIn cuprinsul regatului polon pe care o visase un Teofan,un Petru Movilà, i sllibi astfel esential puterca Scaunuluimetropolitan al Chievului : el rämase oarecum in prinsoareaPoloniei, pe and Chzdcimea lua orientare religioasd cdtreMoldova inrauritti si prefEicutd de spiritul ortodoxiei refor-mate i sprijinite pe canoane.

Arch. ist., I', pp. 65-6.

CAP. VIII.

inraurirea greceasca in Moldova.

Mult mai trainicä se dovedi inraurirea greceascei in Mol-dova. Patriarhul Partenie I-iu al Constantinopolei trdia,mai mult din ajutoarele lui Vasile Lupa, care-i pldti, demai multe ori, din datoriile care apäsau greu, cum seplangea i Atanasie Patelaros, asupra Scaunului ecumenic,precupetit de cämdtari. Atanasie Patelaros petrecit la Galati

www.dacoromanica.ro

cum s'a spus, doisprezece ani, para in 1654, stand la mka-stirea Sf. Nicolae de langd oras, care airea i danii dela TarulAlexe 1. Soarta unui patria eh mazil, acel Parten je al II-leacare l'acuse o politich contrarit hottirdrilor dela Iasi, o hotära.Ja 1645 Vasile, arätand Turcilor, cari-1 intrebaserti, cà nu ebine a-i face altcevà decat a-1 trimete in surgun la Cipru 2.Cand, in 1601, Partenie ft prins i aruncat In Mare, dupAce fusese gituit, se atribuí aceastd strasnic5, fapth Domnilorromâni, la cari el trimesese totusi, dupti o Indelungatà dus-

doi Mitropoliti pentru impticare 3.Atanasie Patelaros isi petreceà acum zilele de mazilie, en,

tain dela Domn, intr'o män5stire de Janga' Iasi, pe care Greciio numesc aPagoniv, adecä mAnAstirea lui Pdun Vamesul,cunoscutà si all fel, ca manästirea dttramatä pe la 4700Clatia dela Buciumi ; era inchinatä Xeropotamului, cabiserica ieseanh Dancu, din vremea lu.i Petru Bares si bise-ricuta dela Copou a lui Vasile-Vodd, Sf. Atanasie4. VasileIndreptà odatd, in 1644, clupä ce prkise destul pe mai totiarhiereii rdshriteni, stransi In acea ara 'n sinod la Cons-tantinopol, cgtre unul mai bogat decat dansul, Taru15.

Cancl Teofan de Ierusalim murl, el dädù grija de a alegepe urmasul säu, i fratelui Patriarh din Capitala ImpArätieiturcesti, i apAratorului, iar, mai ales, mArinimosului hrhnitoral ortodoxiei, Voevodului moldovenesc 6. Sinodul de alegerese f5.cù in lerusalim, dar sfintirea nu se savars1 acolo oriIn vre-un alt oras supus puterii turcesti, ci In Iasul lui

Papadopol Calimah, Despre Atanasie Patelarie, in Conv. lit., XXIII,p. 4015; XXIV. p. :-.;0; Paul de Alep, ed. Cioran. pp. 1-2. BisericaDumitru de acolo fa inchinatA la Atos ; ibid. Si Precista din acest,oras era inchinatA la Vatoped ; Melchisedec, Notife, pp. 311-6.

2 lbid., p. 204.8 Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 160-1.4 Erbizeanu, Cron. Greci, p. 96; Studii qi doc., VI, pp. 57-61.5 Melchisedec, Notife, pp. 207-8.

lbid., pp. 199-200.

ÎNRAURIREA ORECEASCX IN MOLDOVA 315

www.dacoromanica.ro


Vasile-Vod'd ; un prelat grec, delegatul Ecumenicului, toc-mai Vasile trimesese In surgun la Rodos pe Atanasie Pa-telaros Grigorie de Larisa, Impreuna cu MitropolitulVarlaam, Cu Anastasie de Roman si, pentru a se Intreglsoborul printr'un Grec, Cu Lavrentie episcop de Ca-sandra, miruird, nu pe Mitropolitul rtigiritean Meletie,care umblase dupä, mostenirea lui Teofan, ci pe can-didatul moldovenesc biruitor, pe egumenul dela Galata

reprezintant In Moldova al Patriarhiei de Ierusalim,pentru care strdnged veniturile, pe Paisie 2. Ceremonia2.ceasta a sfintirii se fdcii In mäntistirea Triei Ierarhilor, la23 Mart 1645. In 1651, la lntoarcerea din Moscova, Patriarhulpetreced la Curtea Domnilor nostri.

Si un patriarh de Ohrida, ha chiar unul de Ipec, totGreci, venir'd In acest timp pe la noi3.

Inainte de 1644 Inch, Vasile lntemeid o episcopie a eProi-lavuluiD, a Bräilei, pentru orasele si Tinuturile ce se ti-neau de raiaua turceascil Noua episcopie nu erà sá fad,parte din ald.tuirea ierarhica moldoveneasch, ci stAted de-adreptul supt autoritatea Patriarhului. Pentru acest loe pro-puse Vasile pe Meletie Sirigul, care si fa santit : 1n aceastAcalitate owed sd fad. el In 1644 drumul la Moscova, cuscrisori de recomandatie dela amdadoi Domnii nostri 4. Is-mailul, &Taint, locuit In mare parte de Români, cari aveausi o veche biseric5. a Sf. Nicolae, de prin veacul al XVI-lea,Ismailul unde veniserA boierii si clericii moldoveni la 164'1pentru a priml moastele Sfintei Paraschive, erà cuprins ineparhie , care se si numid «a Brdilei si Im-

lbid., p. 209.2 Ibid., pp. 209-14.

Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 161-2; Ciitatoritle tut Macarie, pp.79, 89; ed. englez5., p. 282; Muraviev, pp. 398-9.

4 Melchisedec, Notite, p. 199; Cron. Ihqilor, II, p. 461 si urm.;Ghenadie EnAceanu pp. 298 i urm., 302; Melchisedec, in An. Ac. Ro in.,XII, p. 36 §i urm.; cf. Iorga, Chilia i Cetatea-Atbd, pp. 234-5; An. Ao,Rom., XXVII, p. 3.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA. GRECEASCA. IN IliOLDOVA 317

preunrt Cu Renii, Chilia, Cetatea-Albd, Benderul, si poate-chiar cetrttile muntene ocupate de Turci. Dar tocmai Inacesi an 1611 si In zilele serbdrilor pentru aducerea moas-telor, Patriarhul Toanichie Ingdduì chlugärilor dela Sf. Munte,din mAndstirea Caracal, fdcutä. de Petru Rares, a mol bi-serica Sf. Nicolae, fAcand din ea o stavropighie patriarhald,ludatorita numai sa trimeatä Patriarhului pe fiecare an zeceocti de icre 1. PzInd si episcopi de Naupact, de Georgia aflauaddpost bun la Vasile-Vodä 2.

Supt un Domn asà, de mult amestecat In afacerile rdsä-ritene, Inchindrile de mdndstiri moldovenesti nu puteau firare. La o datd pe care n'o putem cunoaste, strdlucitautistire a Trei lerarhilor fit supusä tuturor lavrelor atoniceJaolaltrt. Illincea, inceputd de Vasile si isprdvitd numai la1660, fa Inscrisd si ea lntre lrtcasurile Instrdinate 3. Biseri-cuta Si. Atanasie (lela Copou, in cealaltd margine a Iasului,fit sfintitd, la 30 April 1628, de Patriarhul Clinti Lukaris,care a facia deci, putin timp lnnainte de moartea sa, ocalatoric in Moldova, unde In curând erau sä i se afuri-seascd invdtdturile ; miroc al Trei Ierarhilor, ea avù aceiasiatarnare do obstea Atosului ca si aceasta 4. Biserica Sf.Ditnitrie din Galati, cred : Mavromolu15, care a gazduitmutt tirnp un mare arhiereu grec 4, ar fi fost si ea supusabirului dare manastirile Mshritene 1. Si mdntistirea lui A ron-Vodd crà 11 1011 In gam-tare de acea din Chalke 8 DupdVasile, hi sfarsit, Gheorghe Sjefan fdcù o stavropighie a«Bisericii celei Mari)), din mänästirea sa, a Casinului 9.

Melchisedec, Gro n. Ituilor, II, p. 152 §i urm.2 alleit. ltti Macarie, p. 34.8 V. htscrip(ii, II, lip. '108-9.4 Mid., pp. 146-7.5 Ibid., p. 344.6 V. mai suq, p. 315.7 Mi Ichisedec, Notije, p. 218.8 &Mil tti doc., IV, p. 32, nota 1; cf. 1st, lit, rel., p. 163, nota 4.9 CcIleitoriile liti Macarie, p. 135.

www.dacoromanica.ro

CAP. IX.

Tipariturile romdne0i dela Ia0.

Daca aceasta era politica religioasa a lui Vasile-Vodil,care in toate tintia spre ma.rire, fail a tinea In seama deajuns temelia reala a situatiei sale, Biserica Moldovei, careinsemnà kite° privinta asa de putin pentru acest facator siizgonitor de Patriarhi, pentru acest prezident de Sinod sipatron al intregii vieti crestine din Rdsärit un preot, eco-noni al Mitropoliei din Pogoniana, Partenie Chrysokentitos,care copià la 1632 Canoanele lui Mateiu Vlastaris, traduseIn greceste de Kunalis Kritopulos, dateaza dupä PatriarhiiConstantinopolei si dupä Domnii din alahobogdania»i , seIndreptá in alth directie. Varlaam, un harnic traducator Incadin zilele odilinei sale dela Seca, intrebuinta tipografia, cepornise cu un decret sinodal grecesc, pentru scopurile Ii-resti ale neamului sau.

Pe vremea aceia, and limba poporului patrundea in pi-sanii de biserici, in epitafe domnesti (ca al lui Radu Mih-nea), In zapise, si cand ea strabateà chiar, supt Simion Movila,ori si supt Radu Serban, supt Radu Mihnea, in amandouatenle (In Moldova dela Stefan Torna), in documente deIntarire si judecata pentru primanturi, fara a mai pomenide tratate, ea al lui Radu Cu Brasovenii, era o suma demanuscripte romänesti care asteptau tiparul. Nu vechi tal-mäciri maramurasene de pe vremurile de barbarie a uneilimbi incepatoare, ci bune traducen i noua, pentru care da-dusera. Indemn tipariturile lui Coresi. Pana si compunerioriginale, euvantari la morti se incercau in româneste, siavem pe aceia care a fost tinuta inaintea sicriului So-froniei Ciogolea la 1639, intr'o limbh bunä, de dascalul

1 An. Ac. Rom., XX, p. 214 §i unn.

318 ISTORTA FIISERICII ROMANE$T1

www.dacoromanica.ro

V.

Toader, de loc din Ardeal 1. Un G'uvant pentru curd Ore sialte pArti din Molitvenie, frumos traduse, asteptau tiparul 2.

In 1642 aparuse la Govora a.Evanghelia invdtAtoare»,aCazania preste Duminecile anului si la praznice gos-podschb adecd lmpdrätesti «si la alti Stinti mari.), lu-crare a egumenului Silivestru, carte destul de slabd in cepriveste limba i färd o potrivire pentru Imprejurdrile ro-mânesti. in 1.640 incrt, se tiphrise la Migrad Cazania arde-leneascd. in cea d'intdiu Varlaam puteà s'a vadd o lucrarede care Muntenii, dusmanii Domnului sdu, se puteaumandri, In cea de-a doua un mijloc de a face sh patrunddunele idei calvine. El insd, ortodoxul Mitropolit al Mol-dovei, ayeà incd mai de mult o altä, Cazanie, cu totul noud,almdcad de dänsul duprt originale slavone, dupd niai multeEvanghelii cu invdtäturd, flind «adunatd din toti trdcovniciiEvanghelii, dascali Besearicii noastrep. Era o scriere de ceamai mare insemndtate in ceia ce priveste adevärul graiuluiromdnesc ca si mlädierea unor perioade construite dupdslavona medievald, care si ea imprumutase tesraura defrazä a vechii limbi grecesti. in acest stil viu i plin decoloare, in care puted serie doar unul care sä.-si fi pe-trecut o huna parte din viatä nutnai liare terani sau intrecalugärii ridicati din mijlocul lor nu se mai fdcuserd cArtibisericesti pAnä. atuncea. Varlaam tipärl acum pe a sa, la1643, inteo slovd mare, grduntatd, care e aceiasi cu atipdriturilor rusesti, si ciliar in acelasi format cu acestea,sdaugind multe hiere impodobite, frontispicii, ha pe alo-curea, i ilustratii. Titlul erd : aCarte ronläneasc5.1. nurumcineascci, Varlaam avänd, ca i contemporanul sän Gri-gore Ureche, alcdtuitorul celei d'intdiu cronice romdnesti aMoldovei, constiinta obArsiei romane a neatnului (de In-vatAturd Duminecel[e] preste an si la praznice Inphrätesti

V. Parvan, Un vedat monument de limbei ¿iterará romcineasceiextras din Convorbiri ¿iterare, an. XXXVIII; Bueuresti, 1904.

2 Gaster, Crestomatia, I, pp. 45 si urm., 80 si urm.

TIPXRITURILE R0MINqT1 DELA 319

www.dacoromanica.ro

:320 ISTORIA BISERICII ROMANEgI

si la Svänti mari, tälmacitä dein limba slavoniasca pre limbaromeniasca)D. O inraurire a titlului muntean se vede, darVarlaam vorbia mai pe inteles oamenilor cand Inläturà cu-vantul slavon Cazanie, si el punea in acest titlu chiar maimare insemnätate pe caracterul românesc al cartii salfdeck pe insusi cuprinsul ei

Ea fu primita Cu o deosebita intelegere si pastrata cuiubire In toate Tinuturile romanesti ; pana astäzi incá, indepärtate locuri ardelene, oamenii, dezgustati de un scris-modern, impestritat cu vorbe de imprumut, pe care nu-1inteleg, cer dela preotul mai tallar, care vrea sä predice'original, a mai deschide pentru dansii vechile foi unseroa.se ale Cazaniei moldovenesti din vremea lui Vasile Lupu.Si intre cärturarii de atunci ai Terii-Românesti aceastlpublicatie a trebuit sä destepte interes i sa indemne la o-intrecere folositoare pentru inaintarea scrisului romänesc,

In 1644 Varlaam a cälatorit la Targoviste, stand in frunteaunei solli de pace ; atunci cunoscù pe Mitropolitultovards cu aceleasi ganduri, dei cu mai .putind pregatirerla acelasi lueru. I se va fi cerut voie sä se adauge la Ca-zania munteana materialul de Vieti de sfinti si sfaturibune crestinesti care se afla In aCartea de invatäturib mol-doveneasca si, pe o vreme cand flecare era bucuros doarde folosul pe care-1 puteà aduce munca sa, farb." a se gandlsi la drepturile ce poate aved asupra roadelor ei, Varlaamse va fi invoit bucuros. Astfel, schimbandu-se unele pagini,si mai ales adaugindu-se foarte multe, se cäpata a douaCazanie din Govora. O lucra,In aceasta manastire, unde-egumenia un Varlaam care nu-si ziceà in zadar : Arapul, civa fi venit din partile Sine, si apoi la Dealu,Meletie Mace-doneanul, care nu izbutise a lua Scaunul ardelean nici(lupa izgonirea biruitorului sau din 4640, Ilie lorest, cialergase acum iardsi dupti Imbielsugatul i sigurul tain,['ara a mai pomen1 alte daruri adause, al Domnului mun.-tean. Impreunä cu un Rus, un Sarb si un croitor din targulr

www.dacoromanica.ro

TIPÀRITURILE ROMANEUI DELA IAI 32E

vecin Cu Govora, al Ocnelor-Mari, el dädn, supt un titlucare aminteste si pe cel vechiu si pe al lui Varlaam(Evanghelia Invdthtoare Duminecelor preste tot anul si lapraznice domnestil Indreptarea cuvAntului : testidin ktCartea moldoveneascd , etc., aceastd nouh si niaimare Cazanie.

In 1644 Varlaam rnergea. ra Munteni In fruntea soliei de1mi:ideare pe ¿are Vasile o trimeted noului shu drate». Mi-tropolitul Moldovei putù cunoaste atunci pe Teotil, al Terii-Romanesti, marele iubitor de chrti romAnesti i Incephtorultiphriturilor In aceastä limbd pe phtnant romanesc de or-todoxie, precum si pe reprezintantul la Curtea din Targo-viste al curentuldi nou de cultura slavonä ruseased, peatunci Logofdtul Udriste Nästurel, care i se pärd eboiarincinstit si slovesnicu, i Cu toatä destoiniciia si inteleagereaharnic, i drept pravoslavnic crestin» 1. Aici gdsì el un Ca-techism calvinesc din Ardeal. si fdrh zalavä aleätul c(Räs-punsurb) scurte, care se tipdrird In 1645 la Iasi. Iu ele seaphrd maslul, nelnsurarea preotilor duph moartea celeid'intdiu sotii, cultul icoanelor s. a., lovindu-se rarà erutareIn acei eretici calvini cari In multe privinti sant mai rdidecdt epriganii: Turcii, Tatariip 2.

In documentele moldovenesti se Intâlneste numai rareori ca martur odatd, pe la 1639-40, chiar ca martur la unbotez un Logofht dintre cei mai mici, un al treilea Lo-gofdt, Evstratie, care stià nu numai slavoneste, lucru nea-pärat pentru unul cu dregdtoria lui 3, dar si greceste, vecheagreceascä. Om cu multe cunostinti, el t'Ad]. i Insemndri peunul din manuscriptele cronicii lui Ureche 4. Acest Evstratie,

Udriste aveA o crestere sistematicA in cartea slavonA : data, cadela 1-iu Mart.

2 Cf. 1st. lit. rel., p. 153.3 Cantemir, Descriptio Moldaviae, rp. 81-2.4 OrAsanu, Cron. moldoveni, pp. 98-9; cf. recenta scriere a d-lui Gin-

rescu despre cronica lui Ureche (Noi contribufiuni la studiul croni-cilor moldovene, Bucuresti, 1908).

www.dacoromanica.ro


care iscdlià, altfel, de-a dreptul Istratie 1, tälmacise dinelineste, alimba cia mai suptire si ascutitä din toate litn-bilei), o carte despre legi, o aPravilrt aleas5.1, dupä. Zonaras,Vlastaris si Charmenopulos. Tot el ayeà in manuscript oprelucrare romäneascd, razimatà pe hotä.rarile soboarelorecumenice, despre Tainele Bisericesti, probabil in cea maimare parte traducerea cdrtii cu acelasi titlu a lui GavriilSeverels Peloponezianul, Mitropolit de Filadelfia, care statamulti ani de zile la San-Giorgio dei Greci din Venetia, pas-torind marea si bogata comunitate a Grecilor de acolo 2.

Dupä. Cazania sa, Varlaam dädù tiparului amändouä. lu-crärile Logoftitului. Cele (Siapte taine a BeseareciiD apdreaula 1644, dä.nd preotilor moldoveni si unora dintre boierilä.muriri asupra esentei credintii lor si ferindu-i prin aceastade atingerea calvinismului, care ataca mai ales, prin t'Alma-cirea noud, Tainele. Apoi, la 1648, aceiasi cetitori aveau inmänä. (Cartea romäneascâ de invä.tatura dela pravilele in-parätesti si dela alte gludeatel, in care se cuprindea o partenumai din Nomocanonul tradus intreg de Evstratie.

Cartea de canoane a lui Evstratie n'a ramas, de altfel, rarainraurire asupra Bisericii moldovenesti din acest timp, ciprovoch, la 24 Februar 1649, o legiuire privitoare la cler ingenere si la arhierei, care intregeste mäsurile luate cu privirela mändstiri, cu cava timp inainte, de Miron Barnovschi.

PArcAlabii, globnicii, desugubinarii, vdtafii, boierii in ge-nere nu vor mai aveà nimic a face ca intregul cler, mireansau monastic. Potrivit cu «Sfänta Pravila a Besiariceb, ju-decata, afarä de cazurile de moarte, o vor aveA episcopii,

1 Act din 30 August 1630 in vol. XVI din Studii fi doc., Hirtii Pa-(ladi. Din nenorocire nu e originalul, care ni-ar fi dat iscAlitura acestuiscriitor.

2 V. Hurmuzaki, XI, tabla ; cf. Crusius, Turco-Graecia, pp. 522 ourm., 530-1. Pentru carte, Michalcescu, pp. 129-30, 180: e pomenitdcevh mai thrziu de Patriarchul Dosofteiu al Ierusalimului.

www.dacoromanica.ro

cari i ei shnt supusi judecAtii Mitropolitului i intreguluisobor al terii. Arhiereii singuri judecá procesele privitoarela cdsätorii : ade cuscrli si de curndtrii si de sánge ames-tecat si de aceia ce petrech din afard de leage» 1.

CAP. X.

Biserica Ardealului in epoca lui Petru Moviläsi a lui Varlaam.

intre cele doud lucrdri ale Logofatului Evstratie se asea*cum s'a spus, o carticica de polemicd impotrivasi calvinizantilor din Ardeal scrisd de Varlaam

Mitropolitul ardelean Ilie Iorest, numit in 1640, eràcdlugär putnean, de si ndscut In (Tutea. Terii Ungurestip,.de unde fusese ispitit spre viata de mdndstire Ir-red din co-

ca altii despre cari a fost vorba mai sus; aiciinaintä ajungh.nd ieromonah. MAndstirea nu mai aveà. acurnEicio insemnätate deosebitd, dar cdrturdria slavond se vafi putut cAstigi si acolo. in imprejuräri pe care nu le cu-noastem bine, dar poate pe angd episcopii Dosofteiu si Ve-eedict, veniti din Moldova In Scaunul Vadului, trecù el pestemunti, i, cAnd Ghenadie Brad se stânse, el multdmi Gu-vernul mai bine de cum o puteò. face Meletie tipograful,asa incht fù numit, de si o scrisoare mai thrzie a ierarhilorMoldovei spune cä, cramásind Românii färd pdstor, s'au rugat-de Craiul Racoti Gheorghe sä li inghduie pune pästor.dupd voia lor, si ei si-au ales pe acest Iorest). Hirotoniase Fácil insd, dupä datinh, la Thrgoviste, si, la 9 Novembre,

se intorceà de acolo cu un mic alaiu de noud sotide drum 2.

melchisedec, Cron. Ihqitor, I, pp. 149-20.2 Sate §i preoti, p. 52.

BISERICA ARDEALULUI IN EPOCA LUI P. »VIII 323

www.dacoromanica.ro


El luase asuprd-si sarcina de a aduce la indeplinire pro-gramul lui G-elev, jurand chiar, la numirea sa, aunelepunctel, primind anume ac.onditii» si Indatorindu-se a facecutare alucrutii ce i-au fost prescrise» 1. ti vedem umblandprin tard, pe la Fdgdras, pe la Brasov, poate pentru a in-cercd sd se tie de cuvant, .dar mai degrabä. ca sd-si strAngdflorinul, e v enitul vlddicesc». Tipogralii 11 pdrAsiserd, el nea-vdnd, se pare, bani pentru dànii, si propovdduirea Cre-dintei curate, pe care o void Craiul, lancezià astfel, spremarea nemultdmire a superintendentului. Se mai adausenemultdmirea lui Ralcòczy pentru sinodul anti-calvinesc din,Iasi, la 1642, nemultdmire pe care o mai puteau at'atd le-gdturile lui Iorest cu Moldova, de unde-i venl, In 1641 chiarsay. In 1642, proegumenul Ghervasie, acu treabele svinteimänästiri» 2. Deci el I'd dat In jadecata unui asobor obstesc.al tuturor protopopilor» calvini, asi pastorilor» , nupreotilor romani de riturile grecesc i sirbesc» ca sd-i catenod In papurd pentru a-1 izgoni. Acesti cucernici pdrintigasird c5, Viddica lor e un stricat, care-si petrece cu a fe-meiustile mai tinere i frumusele ale popilor si ale altorar 3.Pentru acest pdcat pe care nimeni altul din clerul ardeleande pe acea vreme n'ar fi fost in stare a-1 shvArsi, lorestscos din VIddicie, despoiat de averi si de scrisori, in cre-dinta cà prin ele se poate ajunge la cunostinta unor comortascunse prin deosebitele Tinuturi romanesti bdtut cuvergi, litchis noud luni, si apoi liberat, dupd ce fdgidul, cu24 de sodc4i , chizesi cd va strange prin tenle ortodoxevecine pretul sdu de edscumpdrare, In sumd de o mie detalen. El nemerl in Moldova ardtand cd 1-a clevetit predi-catorul Curtii, Gheorghe Csulay, cheltuitorul pentru tipd-rirea unui Catechism pe care Iorest nu-1 va fi rdspandit cu:destula rAvnd, cd i s'au adus impotrivd Invinuiri care want

Petra Maior, p. 72 i urm.2 Doc. Bistr., I, p. 76, no. cn. IscAlitura ini Iorest aratA mi bum

caligrat.Cipariu, Archivu, p. 629, nota, dupA o cronicit sAseascAt

www.dacoromanica.ro

.«un mare neadevärl, cd 3n temnita sa au stat cu el a multi,preoti si crestinb, cari de sigur n'aveau aceleasi leghturineIngAduite cu demciustele mai frumusele), si ch. toate.acestea le-a indurat, anu pentru vre-o vinovdtie, ci pentrucredinta crestineascd, de oare ce nu voià sd. se Intoarcd laluteranisan (sic). Culese marturii de purthri bune din parteaegumenilor din Putna, Moldovita, Slatina si Bistrita, apoide la toti ierarliii Moldovei : Varlaam, si noii episcopi,Anastasie (lela Roman, 5tefan din Rddduti nu se aflaIn pomelnice si Ghedeon de IIusi, un viitor Mitropolit I

urmasul lui Gheorghie, paretisit 2. Din Putna, unde,ea si la Soveja, addugim, se pomenesc marii cneji a iMoscovei un cdlugär de acolo, care vindeà si a sobolb,se lntAlneste in Moldova, la 1653-42 , Iorest merse cuaceste recomandatii, in Iunie 1645, spre Curtea Tarului ln-susi. Nu stim ce va fi fácut acolo acest om care nu puteàfi un stricat si un netrebnic, odatä cc lntreg clerul mol-dovenesc din acel timp li la In scris apdrarea, dar as fiaplecat sd cred cä e acelasi cu Iorest, care, dupd scurta pdstoriedin 1656 a lui Saya, ajunse episcop de Hui, insä si acoloRumai pentru putind vreme, fdd.nd loc, In 1657, lui Teofan 4.

Lui Iorest i se dddeà un urmas inca dela 10 Octombre1643, atunci cand el zdceà in temnità. Il chemò. Simon sauSimion stefan si fusese preot in Migrad, preot calvin fi-reste, in mdndstirea ortodoxä de odinioard, din care vor fifost gonit,i calugdrii. .5i acesta trebui sä primeascd un pro-gram dela Geley : va predich pretutindeni, pAnd si la In-grophciuni, aCuvântul lui Dumnezeu duph BiblieD ; va in-troduce Catechismul din 1640; va ImpArtds1 numai pe oa-meriii de vrAstd si cu purtdri bune ; nu va pune inchinarea

1 melehisedec, Notite, pp, 211-2.2 Acela§i, Cron. Hu§dor, I, p. 416 §i. urm.2 Studii, qi doc., IV, p. 265.4 Cron. Hafflor, I, p. 122; Stinghe, Ist. besearecei ?cheador, Apen-

dice, p. 4.

BISERICA ARDEALIMUI IN EPOCA LIJI P. MOVILi 325

www.dacoromanica.ro


cdtre Mantuitorul pe aceiasi treaptä Cu acinsteal cuvenitd,sfintilor. Gracile i alte asemneD din biserici vor fi socotite-numai ca podoabd ; pomenirea mortilor nu se va mai faceCu asuperstitii babestil. Nuntile se vor celebra numai dupälnstiintdrile cuvenite, ca sd nu se incheie lmpotriva canoa-nelor, si se vor despartl numai aceia ai chror soti voriesit din teara fdra a li se stl de urmd cate patru-cinci ani.Päcdtosii nu vor putea. intra In bisericd. Se vor tinea si-noade anuale, Intrebandu-se superintendentul, (Kepiscopulortodox ungurescD In cazurile mai grele ; protopopii sezice : asenioresl, bdtranii, se vor face de sinod, si nu pebani, si nu se vor scoate färà pricind i fdrà cunostinta su-perintendentului. Judecdtile se vor sdvars1 Intaiu de VlAdicaIn cAldtoria de vizitatie, Impreunä cu protopopul, si apoi laBdIgrad, In Scaunul vlddicesc, cu mai multi protopopi i cusfatul aceluiasi stdpan, superintendentul. i, in sfarsit, elnu va uitâ sà deà pe an aCraiuluiD sdu, cdruia se cuvine a-ipdstrà credintd, treizeci i cloud de piei de soboli i patrupiei de ras.

Vladica n'avea sä se amestece In viata bisericeascd aUngurilor deck doar atunci cand un flacäu ungur ar luàpe o Româncd si ea n'ar vol sä se cunune cu popa strdin.Nu va nelinisti nici pe eaceia dintre RomAni, preoti ori te-ranit, pe cari Duhul SfAnt ii va fi adus sa se mAntuie Cutotul, supuindu-se eepiscopului ortodox» al calvinismului.El nu se va amested. macar In acele Tinuturi care fuse--sera castigate de reforma, deck cu voia superintendentului,.

Intre aceste Tinuturi se numärd, pe laugh' Hateg si Ini-dora : Aldmor, Ordstie, Ilia, Crisurile deci Oradea , celetrei protopopli fdgdrdsene noud. Cu privire la Banat, cuLugojul, Caransebesul, desdvarsit cucerite, nu se mai spune-nimic. Mud de vidicul Bistritei si de Tara Barsei, apoiafard de satele Tarnavelor, ii rdmanea. lui Simon tefannumai provincia pe care o avuserd °data. Vld'dicii de Vad 1.

1 Cipariu, Archivu, p. 628 §i urm.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ARDEAL1ILLI IN EPOCA LUI P. MOVILi 327

Cum se vede, Maramurdsul, pe care eCraiulv nici nu-1stdpânià de fapt, fiind aici numai feudal, edomn pe pd-mAnt), ca si familiile Homonnay i Rák6czy 1, e ldsat la oparte din cercul de actiune al Mitropolitului care-si zicedea nidndrie : earhiepiscop al 135.1gradului, al Vadului, alMaramure'qului si a tot Ardealului episcop de ritul gre-cescp. Aici Varlaam al Moldovei trimesese in 1633 pe Va-silie Tarasovici, care, prin aceastä hirotonisire moldoveneascd,päred cä voieste a inoi rostul episcopilor de Vad, pe care-1reclamau, de alta parte, un Dosofteiu, un Venedict, daracestia cu pretentie de Mitropolie ardeleanä. El Ii avedprotopopul sdu, pe loan Marinici, i purtà titlul de : ealMuncaciului i Maramuräsuluil). Nu stim supt ce inrduririVasilie incepù s'a aräte tragere de inirnd pentru Unirea cucatolicii, pe care o primiserà vecinii sdi de peste munte,din Galitia polond. Aceste apuchturi nu puteau sä" placalui Gheorghe 11.6.1i6czy I-iu, care ave6, stdpanire si inaceste Tinuturi, si astfel se luarä impotriva lui tocmai ace-leasi mdsuri ca i impotriva lui Ilie Iorest cu cdtivà animai tdrziu. Fa pus la temnitd, i i se smulse demisia, dupdmai bine de un an de inchisoare (13 Decembre 1640April 4642) 2.

Vlädici necanonici, ambulanti, mergdnd de ici colo)),hräniti, dar nu si tinuti 611 Mutua peste seamä de sate,cutreierau Incd de mult, fard sä voiascd a recunoaste peepiscopul rusesc din Muncaciu, care fa primit formal deeCongregatieD, de hatarul eCraiuluiD, dar cu respectareadatinilor nobiliare, la 1630 , Maramuräsul, primiti si deecongregatiav nemesilor, dar lipsiti de sfintire, din Moldovasau de aiurea, i färd diplomd dela «Craiup. 1.1 vedem ti-närid soboare, luand gloabe in cele patru eraHri, judecdndcazuri canonice si strdngänd venitul obisnuit. Dintre ei tre-

Symbolae, pp. 830, 836-7.2 Dupl Mondok, in Bunea, Vechile episcopii, p. 01; cf. Hurmuzaki,

IV, p. 665.

www.dacoromanica.ro

328 ISTORIA BISERICII ROMANEVPI

buie sh ile apopa Miron) (August 1635Iunie 1637), carese pare a fi stat In Vad chiar si epopa Dumitrtn, invoitde eCongregatie) la 15 Decembre 1637, care se saläsluid laMoiseiu, strangand venitul sau de un florin dela terani si unpotronic dela nemesi, iar de la biserici 21 de bani pe an,impreund cu patru piel de miel si 22 de lumanari 2. Erauingaduiti de nobili, de aboierb, i aparati impotriva pre-tentiilor de stapanire ale lui Ghenadie Brad, ca i impo-triva parilor cate unui preot ca acel din Borsa, si aveau drep-tul de a fi Intovaräsiti, mal ales la judecati, de solgabirai sisfätuiti de vicespani. Ei trimeteau, cu stirea econgregatieb,soli la Vlädica ardelean supt Iorest, In 1641 3, i nobilii seingrijiau de felul cum se vor acoperl cheltuelile. acestordrumuri 4.

In aceasta tard farä nicio randuiald bisericeasch stator-nich, Rák6czy puted sä astepte ceva pentru legea sa cal-vina, de care insä nu void O. stie nimeni, dar lucrurile seindreptau catre declaratia de Unire cu Apusul catolic, de-claratie care se Mai In econgregatiab. din Ungvár la 23April 1649. Atunci abia se alese si un nou episcop laMuncaciu, Petre Rotosinschi, In cdlugarie Partenie, pe care-1recomandase in scris Vasilie, dupd liberarea sa i in aju-nul mortii, intamplata In August 4648g. Vaduva Craiu-iui Insä impotriva lui pe un Grec calvinizat, PorfirieArdan, sprijinit numai de doisprezece preoti rusi din po-sesiunile ei dela Muncaciu, putini de tot fata de cei 370de preoti, Rusi si Romani, cu ese protopopi, cari primi-sera pe Partenie.

Noul Mitropolit ardelean, care n'avea a face cu vaduvalui Raloiczy I-iu, ci Cu fiul acdstuia, aCraiub cel nou,

Cf. Budu, Disertafiune despre episcopii si vicarii romäni din Ma-ramureq, Gherla, 1891, p. 50.

2 Ibid., p. 49 si urm.3 Ibid., p. 53.4 ibid., Z. c.

Dudek, la Bunea, Vechile Episcopii, p. 101.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ARDEALULUI IN EPOCA LUI P. MOVILI 329

Gheorghe Rák6czy al II-lea, sfinti tot pe Partenie, chula,pentru ideile lui catolice, arhiereii moldovenesti nu i-arfi dat consacrarea, ha pomeni chiar In dalterie, pe längdzapisele de invoire ale preotilor, diploma datä lui din parteaepiscopului de Vat, in numele arhiepiscopului primat alUngariei 1. Recunoscut din nou dupd sfintirea shismaticade superiorii catolici la 22 Iulie 1655, dar tinut din parteaCármuirii departe de resedintele episcopale obisnuite, PetruPartenie, al Muncaciului, dar nu si al Maramurdsului, seasezä, lángh Ungvár, in mdndstirea Krasnobroda 2. CAt pri-veste pe Calvini, Porfirie al lor rdmase numai pentru sa-tele Rusilor din Miaidnoapte avand vre-o sutà de preotilar pentru Romäni, ignorándu-se VIddica-popä din MoiseiulPutnei si din Bistra, se numl, Ind. dela 11 August 1652,fdrä a se Intrebá Mitropolitul din Migrad, cu dela sineputere din partea superintendentului, preo tul Simion Pe-trascu 3; el trebui sh primeasch aceleasi conditii ca si Si-mion Stefan el insusi, cu acest adaus cà aboscoanele cealedela botez si dela cununie) trebuiau ldsate la o parte 4.

De fapt insd, anarhia sufleteasch domniä. In acest Mara-murds, unde satele aveau cáte patru pánä la zece preotitrdind In munca i umilinta iobagiei 5, cum rämaserdpe urmä, cu toatd dorinta de indreptare a ierarhiei catolice 6.

Ca preot al Bistrei erá la 1651 un Saya, care-si zicedVlddicd, si, urmând traditia lui Miron si a lui Dumitru dinMoiseiu, 11 vedem sfintind, Impreund cu Simion .5tefan i cuun Vlddicd moldovenesc pribeag, pe Partenie al Muncaciului 7.

Fineai, III, p. 81 i urm.2 Basilovits, II, pp. 88, 94 i urm.; Nilles, Symbolae, p. 824 §i urm.

Bod, lu ineai, III, p. 84; Cipariu, Archiva, pp. 610-1, 656.4 ¡bid.5 Nilles, I, p, 831.

Bid., p. 837.V. Petra Maior, /st. Bis., p. 153; Pray, Specimen hierarchiae un-

garicae, I, P. 396 §i urm.; Nilles, pp. 824-43; Duli§covici, III, p. 97,nota ; cf. Bunea, o. c.. p. 99 i urm.; Studii qi doc., XII, p. XLVII.

www.dacoromanica.ro


2n apropierea Ardealului, la Ciuciu, Cu putere' asupraZarandului intreg, fiintà acum protopopia Crisurilor, la carese numià In 1648 (15 Decembre) nemesul Petru de Ciuciusau Csucsy ; numirea acestui protopop se fácil tocmai Inaceleasi conditii ca acelea ce se impusera lui Simion Pe-'trascu 1. In Bihor e numit Inca din 4641 «episcop Avram dinBurdan (Burdanfalva) ; pe lângh conditsiile obisnuite, el e-dator a bhgà de seamä cä fiecare sat sd-si aib5. biserica Inbunä stare, dar gloaba celor ce vor face altfel o va lua el,Craiu12. Astfel de protopopi sau predicatori conciona-tores neatärnati, erau mai de mult In pärtile Beiusului, laVajdafalva (Voivodeni)3, unde gäsim la 1608 pe Mihail,urmas al Narhidiaconuluil Ioan din Seghesti, dela 4554, sial lui Petru 4. N'avem actele de numire ale protopopilorflgäräseni, nici ale celor din llateg, Inidoara si lila. Stim lusacd inainte de 4659 la Inidora era. protopop Nicolae fiul luiIoan, care Nicolae, ce e drept, aveà act de numire delaMitropolitul Stefan ; el se cobord din linia vechilor protopopi,cu drept de mostenire dela 4506 inainte 5.

La Lugoj si Caransebes nici nu era protopopie, cipredicatorii din orase aveau toata puterea duhovniceascä. :unul din ei, care ni este acum cunoscut, Stefan Fogarasi,izbutià sa-si tipäreascA In sfarsit, la 1648, inteo tipografiecu litere latine, din Migrad, traducerea-i mai veche, «Cate-chismul, summa szau meduva à uluitej si a kredinciej christi-naszkaep, titlu care marturiseste In de ajuns de barbaria

Márki, in Bunea, Vechile Episcopii, pp. 97-8: II, pp. 236-7.2 Ibid., pp. 26-9.8 Cipariu, Archivu, pp. 609-10.4 Bunyitay, Nag y- Varad egyhaz torténelme, I, p. 349. i in veacul

al XVII-lea protopop se traducea cu earchidiaconuss; v. Nilles, p. 824:sarcbidiaconorum sigilliss, etc.

6 Dobrescu, Fragmente, pp. 41-2. Alt protopop, la 4540; ibid ; cf.mai sus, pp. 171-2; nobilitarea unui preot de Ucuri§ la 1650; Dobrescu,Fragmente, pp. 29-30.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ARDEALULUI ÍN EPOCA Ll'I P. MOVILI 331

ortografiei si a limbii ; cheltuiala o purta Acatiu Barcsai,care erà unchiul predicatorului Curtii, Csulay, supt ochiicdruia se si fdcil tiparul. De acum inainte, In poezii deocasie, ca ale lui Mihail Haliciu, care invdtd la 1674, In Basel,la calvini, de blind seanfa pentru a fi si el predicator inBanatul sdu, ca i in dictionare romdno-latine, scriereaCu litere latine rdmAne o datind pentru Romdnii locuitoriIn acest unghiu de Apus de la hotarul Ardealului.

Toti acesti protopopi erau agentii religiosi ai Guvernului,si totusi cele mai aspre pedepse-i asteptau dacd ar fi cutezata trece peste margenile competintei lor ingustate. Da dietadin 1651 hotArd cd aceia dintre ei cari vor mai despdr0 causurinta inddtinatd vor fi pedepsiti cu moarte 1! eVlädicipde acestia, cari (skit oameni färä resedintAlo, vor puted.chemati inaintea oricdrui tribunal dacà ar face nedreptatenobilului sau chiar iobagului român, adauge dieta din 1655e.

In de obste, terdnimea pdstrd si mai departe cultul icoa-nelor care fac minuni i varsâ lacrimi, care poartd la gâtsalbe de multä.mitd si se acopdr cu chipuri de argint ceamintesc boala de care a scdpat credinciosul prin rugiciuniindreptate anume cdtre acea icoand; ea vedeà si mai departeIn cdlcarea posturilor cel mai mare päcat cered sä i sefacd maslu la boalä si sd se tie toath rdnduiala veche atainelor plangeà pe morminte i silid pe once preotfacd acolo, dupä datina striveche, ce se coboard in timpu-rile päginilor, slujba obisnuith ; aboscoadele bdbestiD erauhrana obisnuitä, a sufletului ei. De dogma nu-i pdsà de loc,la predica abià ascultd, i doar de se bucurd pAnd adanc insufletul ei de graiul romänesc, fie si mai putin sfdnt, carepdtrunsese in bisericd.

Preotii, doritori de a träl ceva mai bine, Mil, sarcinilejugurile iobagilor, se fdceau a fi calvini, adecd recunosteau

Cipariu, Archivu, p, 436.2 Ibid.

www.dacoromanica.ro

pe Vlàdicii sau protopopii pusi de aCraiul» din Billgradcumpärau catechismul lui Rák6czy I-iu. i poate-si flädeauosteneala sh-1 lnvete pe din afarä, cheltuiau potronicii lors,i pentru alte tiph.rituri poruncite de Carmuire si nu lipsiaudela soboare, cum nu lipsiau dela targ. Nemesii, din dorintalor de a fi recunoscuti, cinstiti, mdguliti de Carmuire, sipoate si din aceia de a nu fi ca oamenii ceilalti, teraniifdrh diplome latinesti ascunse in lädite, cari se tineau delegea veche, se fäceau bucuros calvini, shmdnand astfel cuUngurii la lege, cum shmhnau la nume si, cand si-1 puteauplAtI, la port. Asa fäceau si boierii fhgdräseni, ajunsi acummai adesea in randurile teranilor liberi, dar avand mandriaeh sant de áltä fiinth, au alte drepturi si alta chemare cleatdansii. Iar, intre cei mai mari, cate unul, ca MitropolitulSimion .5tefan, de si fätäria cea mai mare acredinth» reli-gioash fath de aCraiu» si pea mai deplind ascultare fath desuperintendentul acestuia, de si predica, tipäria i prezidàsinoade, de si inlhturà icoanele din preajma sa si se feriash nu se vadä la dansul un singur rand scris slavoneste,de si ceia ce se petrece intaia oara pazindu-se de oncebAnuialrt ch ar mà leghturi cu terile romanesti ortodoxe,nu se ducea mhcar la Targoviste sh. fie (Arita acolo, ci in-deplinia sarcinile arhieresti pe singurul temeiu al diplomeiaCraiului», ca si Porfirie Maramurdseanul 1 totusi sthteade vorbä bucuros cu catolicii, sfintia Itt taind cate im \TM-dich unit si-i spuneà chiar, suspinand, cand erau numaiei doi impreunh : ace bucuros as face si eu ca Sfintia Ta» 2.Chci clasele mai luminate ale unui popor neliber n'au mhcarvoia sa-si aleaga o lege si sà o tie, sä pästreze astfel co-munitatea sufieteasch de nevoie cu multimea nechrturarilor,care nu protesth, dar nu se supune si nu lash nimic din-Wale ei, !Arä sä-si deà seamä de binele ce poate izvorlmai tarziu din aceastä inertie a toate rálddtoare.

Catolicii scriu despre el : asine ulla alia consecratione etiam schis-maticis graecis consuetas; Nilles, p. 831.

2 aUtinam et mihi liceret eandem Unionem profiterio ; Nilles, p. 828.


www.dacoromanica.ro

Mitropolitul Simion .5.tefan s'a privit, dela un capat a/pastoriei sale 'Ana la cellalt , a murit pe la 1653 1, caavänd legaturi numai ca superintendentul calvin al Ar-dealului i Cu printul acestei ten. Neflind stintit la Tär-goviste, el n'a avut nicio comunicare ierarhica sau fra-teasch Cu Biserica munteand. De aceia si-a zis el, In deo-sebire de lnaintasii säi, i avänd constiintä de valoarea ter-minilor pe cari-i intrebuintà, aarhiepiscop, vränd sh zichastfel ca Mitropolia lui n'o are dela nimeni si n'o Inchinanimanuia. Dar el nu se apucä la lupth ca arhiereii ro-inani din Principatele ramase ortodoxe ; numai dupamoartea sa un cleric romAn, urmänd sfatului poruncitor,poate chiar dictärii superiorului sau ungur, intinse, la 1656,lcipotriva atacurilor lui Varlaam, «Scutulii catichizmusulub,In titlul cdruia chiar el declard cä va aduce araspunsuden Scrhptura Sv[an]ta lmpotriva rdspunsului a doao fdrifard Scripturd &pap», lucrare pe care o plati, de sigur,si cauta sh o rhsparideasca, de sigur, acelasi predicator pu-ternic Csulay, care dacluse si Catechismul, reprodus acum

doua oarä. In brosura de polemica 2. .5,i, data aceasta, Ca-techismul, cu platosa-i noua de polemica, nu porneste delaVladica romänesc subjugat de calvinism, ci dela Statulinsusi, care-i tine jugul pe grumaz.

Simion Sjefan tipärise Insa alte chili, care nu jignira penimeni, dar fäcura sh lnainteze literatura poporului

PAM la dänsul, aereticul» i razvratitul ardelean, Ro-manii n'aveau decat o singura Psaltire, tipärith singura sauCu textul slavon, invoit de Biserica, in Ltd, de mai multeori, prin osteneala lui Coresi si a ucenicilor si, si Inc,6aceasta nu putuse patrunde deck prea putin in Principate.

Cf. Sate i preoli, pp. 339-40.2 Reeditardde Bar4, eCatechigmula calvinescu, impusu clerului si

poporulni romanescu sub Domni'a principilor Georgiu Rakoczy I si II,1879; cf. Bibliogralla romtinci, I, p. 537, no. 61 ; 1st, lit. rel.,.

p. 173.

BISERICA ARDEALULIJI IN EPOCA LIJE P. MOVILI 333

www.dacoromanica.ro

334 ISTORIA BISERIGII ROMINESTI

A.ceiasi soarta o avuse si Evanghelia, data, dupa aceiasiveche tälmacire husita, care umbla de un veac si jamb.-tate manuscriptd, de Coresi insusi si, cu mai multe schim-bari Incd, de concurentul acestuia, Lorint diacul, carepusese In fatb, si un text slavon pentru a inlatura astfelbanuiala de erezie si a face sa creasca vanzarea. inteun,manuscript al Academiei Romäne, n-1 296, avem si o nouatraducere de prin anii 1620-30, a carei limba se asamdnatu aceia din citatiile Noului Testament pe care le db. Var-laam in Cazania sa, ceia ce ne-ar Indrepta catre acestainsusi ca autor al versiunii nouh 1.

Varlaam nu. träiä. In &Jar Inteo vreme cand ortodoxia,Inca nelamurita intr'o multime de probleme religioase pecare le scosese la ivealä numai filosofia ultimelor timpuriaplicata la Credintä, era navalitd de curentele noua de ideisi, ferindu-se de catolicism, &add. In calvinism, pentru ca,pe urma, frica de calvini si luterani s'o faca a trece dincolode cararea cea dreaptd, abid trasa, si a se ratdei In largulcamp al dogmei latine, desavar;it precizatd In evul mediuprin Toma de Aquino si scoala sa. Multi se Intreaba dacain aMarturisireal. chiar a lui Petru Movild sant mai multeorientdri spre ashismav catolica sau spre aerezial noudritsärita din aceasta. Pe cand odinioard nimeni n'ar fi cu-tezat sa atingh, in teorie sau In practieb., dogma limbilorsfinte, dincolo de care Cuvantul lui Dumnezeu nu se poateimbraca farb. pacat In graiu omenesc, acuma nu in zadarse propoveduise de pe la 1560 lnnainte cdtre Rorná.'ni, petemeiul afirmatiei apostolului aneamurilor», marele Pavel,cá fiecare popor are drept la Cuvantul lui Dumnezeu inrostul inteles de dansul. Ortodoxul Varlaam, aparätor alvechii Credinti drepte, face marturisiri ciudate In Predos-lovia eartii romanesti de invataturdl : Scriptura se po-goarcl ape lntelesul oamenilora, pan' au inceputù a scoate

I Cf. ht. lit, rel., p. 183, nota 2.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ARDEALULIII ÎN EPOCA LIJI P. MOVILÀ 335

2.Seasi cinesi pre limba sa, pentru ca sa inteleagä hiecinest lnveate si sä marturisasca minunate lucrurile lui Dum-nedzaup. Parc'ai auzi pe Coresi, Indreptätind cele d'intaiucarti sfinte In limba poporului sä.u, ori pe acei Vlädiciromâni din Ardealul celor d'intaiu printi calvini, cari, dinconvingere si ravnä, sau din porunca ori de fried, tunauIn cuvintele lui Pavel Impotriva indäratnicilor boscoroditori

slavoneste ! i Varlaam, care se sfieste Inca a scoatetipariturile rusesti din bisericile terii sale si a da la tiparPsaltiri i Evanghelii românesti, uita iaräsi de conceptitlestrict bisericesti, care nu pot privl pe oameni deck numaica suflete unite prin aceiasi credintä i cuprinse In aceiasialcatuire duhovniceasca, farä deosebire de neam sau deloc, MIA cäldurd pentru aceste Intamplatoare i trecatoarelucruri ale pämäntului, and se indreaptä catre toatasementia româneascä pretutinderea, ce sit aflä pravoslavniciinteadasta límbä, intinzandu-i ca un «dar» facut lor4limbii romanesti» carti prin care se poate ajunge la inte-legerea Credintii si se pot furia ici si colo parti din pro-poveduirea lui Isus, prefacuth in umila limba de toate zilele.

Cu gat mai mult trebuia sit doreascä. un Vladicä ro-nianesc de lege calvina, pe care nu-1 oprià niciun Patriarh,niciun sobor mare sau mic, nicio traditie sfantä, nicio puterelumeasca, ci, din potrivä, aceasta-I indemna &Ate talmaciresi talcuire in toate, räspandirea psalmilor si a pildelor,a Invataturilor, a prezicerilor Mântuitorului in limba ceade obste. Varlaam Isi mai uità de datorie and arata iu-hire pentru cartea româneascb, spre care-I indemna su-fletul sat). ; Simion Stefan, facându-si datoria, care-i vorbianumai de intelegere din partea tuturora si de luminareareligioasä. a «poporuluill dacä acesta ar fi inteles ungureste,n'ar mai fi fost de ce sa se faca atas.tea cheltuieli cu tiparulIn cirilice simia si el cum i se desteapta in sufletu-ide fecior de teran, ca si Varlaam, dusmanul din tara faraScriptural', iubirea pentru insusi acest Vain al Românilorde pretutindeni. i atunci, cugetand, nu asupra folosului

www.dacoromanica.ro


Intämpldtor al limbii, menitd sá slujeascd, de o potrivd CUpoporul lnsusi, rosturi strdine, ci la frumuseta dulce siduioasd a acestei limbi lnsesi, iatd cd-1 iea condeiul lnaintecd scrie aceste cuvinte, vrednice de o vesnicä amintire, fiindIntala formulare a nevoii si conditiilor unei singure limbiliterare românesti eAcTasta Incä vá rugrimu, sa luati aminteed. Rumanii nu grdescu In toate tdrdle lntr'un chip, inch,neci intr'o tara toti intr'un chipti ; pentr' aceaia cu nevoepoate sä scrie cinevä sá inteleaga toti, gritindti untlunii Intr'unil claptí, altii Intealttl cbiph : au vesmtint, auvase, au altele multe nu le numescu Inteun chiptí. Binestimu cá cuvintele trebue sd fie ca banii, cä banii aceiaskit buni carii imblà In toate tärdle, asia i cuvintele,acealea sdntü bune, carele le Intelegh toti. Noi, dereptùaceaia, ne-annt silit, de, In &at am putut, sa izvodim asiacum sä Inteleagâ. toti ; iarä, sd nu vortí lnteleage to Li, nu-ide vina noasträ, ce-i de vina celuia ce-au eisfirat Rumdniiprilntr'alte tdri, de s,'au mestecat cuvintele cu alte limbi, denu grdescu toti intr'unu chiptí» (Nota Testament din 1648),

Pentru lucrdrile sale, Mitropolitul ardelean a gdsit aju-tAtori, nu lutre ai srii, ale cdror cunostinte de carte scilzuserdasà hick nu se mai puteau allá oameni Invdtati ca aceicari dilduseril la 1582 Palia, ci intre chlugdrii din Tara-Romäneascrt, pe cari se vede ch nu-i sperià prea mult erezia,bine rtispldtitoare, a VIddicrti din Balgrad. Talmaicitorul Psal-tirii din 1651 dupd «limba jidovasch»insâsi, caci, zice Simion.5tefan, tapa totu-i mai curatà si mai limpede In izvortl dealIn phrae, di, de ce sä departrt apa de izvoru, totu-i mai ln-mestecatâ si mai turbure , nu e numit. Cat priveste NourTestament, crici nu e o Evanghelie potrivitti pentru slujba,ci o carte de cetit ca intàiu traducdtor al lui se 1n-seamnä Silivestru, etahigraful» muntean, fostul egumendela Govora, care a fAcut deci ca si Meletie Macedoneanul,.lnaintasul sdu, qed.nd, fdrd sfiald si phrere de rdu, hotarulpolitic ca si cel religios. Fiind dela un credincios al

www.dacoromanica.ro

BISERICA AR DEALULUI 1/i EPOCA LM P. MOVILI 337

vechi, traducerea a fost, neapärat, revazuta, eposleduitaD,Mitropolitul insusi se lauda cd, cunde n'au fost bine, a is-pravit si a lmplut, si a tocmit diln catil a phalli), adäugindsi o esuma», un rezumat al earth, de bunätatea si adevarulcareia ajunsese astfel a fi sigur.

Astfel Românii castigard." inteo limba energica, siguracuprinzatoare, intr'o forma autentica, razimatä pe aiz-

voadep vechi latinesti si pe dizvodulp slavonesc nou dinMoscova, cele cloud carti mai de capetenie, din toata Scrip-tura, pentra sulletul crestin care cauta mAngâ.iere i im-bunare, care vrea Eä se inalte i sa se curate de pacatelepamAntului, pentru sufletul omenesc insetat de bunatate,de blandea, de iubire i de ideal. Frumos tiparite, scoaseIn vanzare cu un pret mic, lipsite de once ar ti pututpar& eres, ele erau menite sa razbata In toate partile ro-manesti, pentru care se si aleses- numai acele cuvinte careerau ban bun, mergator pretutindeni. E indoielnic Insadaca ura Impotriva Mitropolitului calvin a ingaduit patrun-derea acestor lucrari minunate, si, cdnd, mai tarziu, ur-masul lui Vasile Lupu, Gheorghe §,tefan, izgonit acum dintara i pribeag prin Germania, Livonia, Suedia, asezat insfOrsit intr'o biota casuta din Stettin, batràn, sarac i bolnav,avand Iânga dansul numai o slugä ce-si lad apticaturi deDoarnna, cautà un balsam pentru sarmanul lui Bullet ränit,care ispasià in duren i tradarea fata de Domnul sau, am-bitia nesatioasa, necredinta fafd de sotia lai pdrasita Intara pe care -iu era s'o mai vada, i cered Psaltirea ceapentru toate b ,ferintele, duhovnicul säu, Antonie fostulegumen de Moldovita, trebul sa se apace, se pare, de o nouatalmacire din slavoneste, care s'a pastrat din fericire i 'Anaacum, avand impreuna si o copie a ccilaspunsurilor luiVarlaamp, serse in tara de luterani si calvini 1

Manuecriptul 11 are pAr. canonic I. M. Moldoveanu, dar e proprie-Latea Mitropolitului Victor.

www.dacoromanica.ro

338 ISTORIA BISERICII ROMANEVTI

CAP. XI.

Alta tipärituri muntene, slavone i romanesti.

Pe eánd apdreau, la 1648 si 1651, cele doud mari lucräriromânesti ale calvinizantilor ardeleni, Moldovalirostul tiparului, odatd cu moartea lui Petru Movild, cu is-pravirea traducerilor gata fdcute, cu inchiderea sau sld-birea scolii blavone, ca aruncarea lui Vasile-Vodä in aceleprimejdioase aventuri politice, cu perspectiva ,stapanirii inTara-Romaneascä si chiar in Ardeal, care, la urrnd., li rd-puserd capul. tu Tara-Româneascd, Udriste Nästurel ajungeconducdtorul operei literare si al tipografie;, in ultimii aniai pdstoriei bdtranului Teofil si in cei d'intaiu ai urmasuluisäu,Stefan din Costesti.

La Dealu, fiind egumen un Slav, un Bosniac dela md-nästirea Gomionita, trecut prin Atos pentru a invdthgreceste, se dau pe rand, dupa ce acum tiparul din Chiev

dupä el, acela din Lemberg, se odihniau, cdrti de sluj13àIn limba slavond. Liturghiariul din 1646, cu chipul luiMateiu-Vodd si al Doamnei, apoi Slujebnicul din acelasian, si acesta curat slavon, pe când un cleric din acesttimp incepea unul româno-slavon, care Insd a ramas infrumosu-i manuscript 1 Anal 1617 aduce o Imitatie a luiHristos, minunata carte in care sufletul vorbeste de-a dreptullui Dumnezeu stdpan si cAlduz, dar inca o lucrare slavond,neinteleasd pentru cei mai multi, exercitiu de invätaturdal lui Nästurel, care o prefkuse din originalul latin. Si,precum se tineà ca o curiozitate nevrednicd de tipar Slujbape romaneste, astfel acelasi invdtat boier nu dAdeà meste-rilor dela atipografia domneascd) ace,a. Válmdcire roma-neased a lui Varlaam §i Ioasaf, care se rdspandi insà inteoserie de manuscripte i numai ddundzi a vdzut lumina 2.

Ms. 1790 al Bibl. Ac. Rom. V. Bibt. Rom., I, n-le 49, 51.2 Mss. Gaster, Chrestomatie, I, p. 129 §i urm.; mss. 2458, 2470 ale

Ac. Rom. ; ms. Cernica, Biserica ortodoxa, pf. 4902; catalog, no. 52.D. general Vasiliu IsIlsturel a publicat in ultimil ani aceasta traducerea lui Udri§te.

www.dacoromanica.ro

ALTE TIPIRITURI MUNTENE, SLAVONE SI ROMINESTI 339

Tipografia se stramutd la Targoviste apoi, avand tot peBosniacul loan in fruntea ei ; Doamna Elena Inchina pro-los-ului, celui d'intaiu intre egumenii Sfântului Munte, luiDamaschin, poate pe atunci oaspete al Curta muntene, unTriod, in 149. in anul urmb.tor egumenul greco-slav dinCampulung, Melchisedec, cäruia-i urmase la 1.658 una episcopD Dionisie 1, lucreazä o noua Psaltire slavonl, caun an inaintea Psaltirii romanesti din Migrad.

Dar lucrarile romanesti ale tiparului crdiesc din Ardealnu puteau sa ramaje fara inraurire. Mitropolitul ..5tefanIncepe A faca a se simt1 dorintile si aplecarile sale, Indauna modei slavone dela Curte, sprijinite si reprezintatede cumnatul insusi al Mariei Sale. Un diacon Mihail, nustim de unde, fh prins de ravna tiparirii unei carti din care.65. se invete si preotii necarturari a cetl rugaciunile deose-bite ce se cavia la ingroparea clericilor. Avand un ma-nuscript slavon si unul grec, el starul de a oameni carturaribuni si inteleptiD ea sa-i faca acea «Carte ce sa cheamaPogribania preotilor mireanh' si a diaconilorD, si el, diaconul,Ingrijit, nu numai de (burla murireD, ci si de alma po-gribanieD, platl pentru aceasta brosurd de cinzeci de paginicarc deschide la 1.650 sirul tipäriturilor romanesti.

Cu o talmacire a sa, pe care o intituleaza, poate tiindu-seprea strans de un original latin, dres in ce priveste dogma,Mistirio sau Sacrament, apare acum insusi Mitropolitul la1.651, lamurind deocamdata preotilor sal, prea adesea In-Ninuiti de agrositne si grubieD, botezul si mirul ; a douaparte a ramas In manuscript 2.

Era o incercare de-a da si clerului mantean ceia ce sedaduse eelui moldovenesc prin cele §7,apte Taine ale lui

1 LApOdatu, Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2.2 Dupl acest manuscript foarte ingrijit, pe care 1-am gAsit fu ina--

atistirea Cernica, a publicat-o d. I. Bianu in anex1 la cuirintarea saDespre introducerea limbii rometnefti in Biserica Romdnilor, discurs

.de intrare la Academia RominA ; 1904.

www.dacoromanica.ro

340 ISTORIA BISERICII ROMANEM

Evstratie Logofdtul. indata, Stefan vol sa lnlature si ste.Intreacd i cealalta lucrare a cartura.rului de elineasca pecare-I avuse Moldova. tIndreptarea legiip, marea carte decanoane care se Imparte la 1652, trebuia sa fie facutti,dupä un text elin al lui Alexie Aristinos sau Rodinul din.vremea Imparatului Than Comnenul, care, de fapt, a co-mentat numai pe larg, un original al Logofatului Simioncuprinzand legi imparatesti, ca si hotarari de sitioade, ca-noane augaresti ale Sf. Vasile i recomandtiri ale SfintilorPà.rinti ; manuscriptul fusese capatat dela Vistierul al doilewmuntean, Glieorghe Karidas din Trikke (t 1655)2. UMcolar al lui Pantelimon Ligaridis si al lui Ignatie Petritzi,

cel d'intaiu, predicatorul lui Matei-Voda, cellalt, necu-noscut calugarul Daniil Andrean sau Adrian, de loeTara Ungureasca, pentru care-si zicea, in retoricä elineascä.arheologica, c(PanonianulD, fù Insarcinat cu traducerca. Daracesta gag ca e mai bine sä reproduch un manuscript.complect al Nomocanonului lui Evstratie, schimband doar,dupa textul grecesc, dela care Ina unele lucruri, orclineac,apitolelor. Cu o greoaie i confusii prefata a Mitropolituluidespre felul cum s'au alcatuit canoanele bizantine si cumulte ilustratii, de tot frumoase, se publica aceasta greoaie-si nepractica stransura la 16523.

Peste cateva saptamani, Targovistea mai dadea o Tetrno-sanie, din greceste i slavoneste, carte de folos Inteurrtimp cam' se fáceau din nou si se dregeau atatea biserici).de harnicia evlavioasa a lui Mateiu-Voda si a Doamnei Enna..Aceasta ultima tiparitura romaneasca din epoca lui Mateiu,.In preajma rdzboiului cu Moldova, a tulburarilor si a mortii

Krumbacher, Gesch. der byz. Litteratur, p. 607.2 Studii i doc., IV, p. cci.xu ; Cron. lui Constantin Cdpitanul, ed..

Iorga, p. 433, nota3 RetipArire de Minn i Blaremberg, 1871 ; apoi de Bujoreanu, Conec-

tiune de tegiutiri, ; cf. Pie, Die rumilnischen Gesetze und ihr Nexusinit dem byzantinischen und slavischen Recht ; Praga, 4886. V.Xenopol, lst. Romeinilor, IV, p. 463 tji urm. ; C. Popovici, in Candela,.mg. 2474 al Ac. Rom.

www.dacoromanica.ro

ALTE TIPIRITURI MUNTENE, SLATONE I ROMANE$TI 341

marelui Domn, are si aceastä hotaratoare insemnatate, ca,fie si in dart de slujba propriu zisa, obisnuitd, un Mitro-polit ortodox indraznià sä. prefaca Inteo alimba vulgara»rughciuni tipicale, care nu fusesera pronuntate niciodata in.alta forma deck aceia a limbilor vechi iasfinte). Tot mailarg se deschidek in paguba vechii ortodoxii cu canoane

ierarhie elina, poarta prin care noul curent romanescpatrundea si in cladirea pe veci a Bisericii, in tot cuprinsulRomanimii.

Din toate aceste lupte Si din tea aceasta munca iesia"insä un folos indoit, -din cele mai insemnate pentru litera-tura bisericeasca si pentru Biserica, dar, in acelasi timp,pentru scrisul romanesc si pentru constiinta româneasca.Si iata care anume.

Pe de o parte, Biserica iesia din vechiul ei cerc de ac--tiune, care era. Intaiu curat religios, in. al doilea rand ar-tistic, prin legdtura artei cu cladirile bisericesti, cu zugra-veala, cu facerea odoarelor si odajdiilor, cu caligralialmpodobirea cu miniaturi a manuscriptelor, intrebuintand

servind, afara de aceasta, o veche cultura straina ce numai hrania sufleteste niciun popor. Acuma intre limba ro-maneasca si cultura bisericeasca si Biserica insasi se Meuseo legaturä pe care nimic n'o mai putei sfarama : nicinuielile ortodoxiei de tipic vechiu, nici modele de Curte,nici epitropia marilor clerici ai Räsaritului, nici rolul depatroni ai Rasaritului crestin, de mostenitori in unele pri--vinte ai imparatilor crestini pe care si-1 ieau ca pldcerecâtiva dintre Domnii nostri cei mai mari, nici, In sfarsit, nea-mul strain, grecesc, de care se tin, prin obarsie, prin limbalor obisnuita, prin sentimentul national une ori, urmasii lorde dupa Mateiu Basarab i Vasile Lupu.

Aceasta limba romaneasca era apoi a Romanilor de pre-tutindeni. Varlaam spune aceasta i Simion Stefan o repeta;färä a face o märturisire limpede in acest sens, astfel socotià

Mitropolitul muntean Stefan rostul acartilor romänesti).

www.dacoromanica.ro


Aceste chrti le intelega oricine dintre acei mai putini &ht.-turari cari tineau, in afarh de aceasta, la crestinhtatea lor,pe care nu erau in stare sh o cerceteze prea de aproapeIn ceia ce priveste apravoslavnicia» sau eresurile, ecurAtialtsau superstitiile i aboscoadeleD, purcederea numaiTatal, sau si din Fiul, a SfAntului Duh-. Lege crestinh, delncredere in Dumnezeu cel bun, de judecath dreaptä mbicarpeste mormânt, de viath viitoare dupä faptele fiecaruia, peand cea de aici atArnh de atatea alte motive pe care Dumne-zeu nu le-a binecuvantat, nici le poate binecuvântd, de iu-bire Intre oameni, cari trebuie sä se simth frati si sh se-poarte frdteste unii Cu altii, lege crestind, zic, i graiu ro-ranesc, legAnd cu marturisirea Credintei, cu evlavia

cu frumusetile mai inalte ale Scripturii, cuvantdumnezeiescp, toath viata inimii celei vii i gAndului celuiumil al oamenilor, atata li trebuià lor. i Biserica Inteleseaceasta, cel putin phnä veni clipa cand, inhltatil pe o.treapth mai de sus a culturii, ea se inchise In mhnhstirilealugarilor.

www.dacoromanica.ro

PARTEA. a VI-a.. }

VIATA BISERICEASCA A ROMANILOR

I

LITERATURA BISERICEASCA DELA 1653-88

W

LEGATURILE NOUÀ

DINTRE ARDEAL SI TARA-ROMANEASCA.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Mitropolitul ardelean Saya Brancovici.

In care din tenle românesti era sd urmeze eurentul ro-mdnesc In Bisericd, dupd izgonirea lui Vasile Lupu, carelud cu el mändria, averea darnic cheltuitd, prestigiul im-pArdtesc, legAturile cu Intreg Rhshritul slavo-elinesc, i dupdmoartea bunnlui baträn Mateiu, cu care se inmormäntäpacea fericith a terii, iubirea lntre sine a boierilor, vene-ratia fiascd a tuturora fath. de Domnul phrinte si, In sfärsit,dupd stingerea luminatului Mitropolit al Ardealului SimionStefan, cel din urmà care stia ad se facd respectat deCarmuirea acrdiascd» ?

Simion Stefan muri dupä ce cdpdtase dela Gheorghe BA-liòczy al II-lea, principe ardelean dela 1648 inainte, !nth.-rirea solemnd a drepturilor de care si 'And atunci se bu-,curaserd pretii ronidnesti 1 inch din 12 April 1650, inDomnia lui se ddduserä drepturi episcopale in pärtile de sus,(dincolo de Sieu si Somes, in Solnocul Interior si Mijlociu,In Tinutul Chioarului, de asemenea In comitatele Maramu-rdsului i SAtmaruluip, unui apopa Savav (Sfavul) 2; el erà..dator sä rdspAndeascd cele trei cäri calvine : Catechismul,Noul Testament, Psaltirea si, pe MO vechile conditii,judece cu protopopii i sä primeascä ultimbil apel la su-

1 incai, III, pp. 92-3, au. 1653; Cipariu, Acte 6 fragmente, p. 205.2 Dobrescu, Fragmente, p. 31 §i urm.

www.dacoromanica.ro

perintendentul din Bälgrad, unde se vor tined si soboarele,Iar peste un an Mihail Molodet ajunge episcop de Mara-murtis 1, unde se si intdmpind pand mai tdrziu, ca urmasal apopilor) cAldtori de pAnä atunci. Ingustat astfel dintoate pàrile, cu toate silintile sale de a servibietul apopa Simon Stefanv, trebul sä ceard cu umilintä ai se mol Vlddicia peste Ardeal, ceia ce se si fd.cil la 7Iulie 1651 2.

Urmasul lui incd din 4652 nu inainte de 1652 sipentru cd la aceastd datd, el erd In Tara-Româneascd,(rah)) inaintea mdretiei Mitropolitului sdu , a fostArdeleanul, aPanonianuto Daniil. Csulay, acuma superin-dent, se ingriji ca el sd primeasch, jurdnd, aceleasi con-

de care inaintasul situ fusese silit a se tineà in tottimpul pästoriei lui 3. El n'avit parte insh de o carmuirelinitith.; Gheorghe Raluiczy, om pornit i ambitios, carevisd Coroana Poloniei i Incept:I chiar, In Decembre 1656,un rdzboiu, cu ajutoare moldovenesti i muntene, pentrucucerirea acestei ten, nu era un ocrotitor sigur nici Inteoprivintd. Cu cloud zile inaintea manifestului säu de rdzboiuimpotriva Poloniei oficiale, la 28 Decembre, el numià unalt episcop, dupä recomandatia aceluiasi Csulay, färd a po-men1 mdcar in actul de numire fiintarea trec).toare a Mi-tropoliei lui Danii14.

Saya, superintendent si urmas al superintendentilor ceau mai fost, va trebui esd tipdreascd carti In limba de obstea bisericilor peste care e pus», ad atie scolip si sA-si p16.-teased datoria "cdtre Craiu, dupä datind, fdrd a se mai po-meni acum indatoririle impuse si lui Simion .tefan. El vaaved supt puterea lui tot Tinutul pe care-1 avuse acestardar si unele pärti care nu fuseserd supuse adevdratului

¡bid., p. 34; cf. Birlea, 1nscripii maranturefene, in Stud ji j doc.,.XVII, p. 42, no. 164; p. 43. no. 164 (1653).

2 Dobrescu, 1. c.., pp. 34-6.MArki, citat td de Boro, in Unirea dela Blaj, n-1 jubilar.

4 Cipariu, Archiva, p. 648 i urm.


www.dacoromanica.ro

TAITROPOLITUL ARDELEAN SAYA BRANCOVICI 347

sän inaintas, precum : comitatul Albei, Severinul tot si«MeIiaília' Iii legatura cu el, deci Inidora si locurilerdin prejurul ei, Biborul lntreg si regiunea Beiusului, Mara,muralul si, nu mai .putin, toate Scaunele secuiesti i. sä."-

sestiv, lntru cdt priveste pe cei de rit ortodox, iGreci,-SArbi i Români». Protopopii vor ascultà de ddnsul.

Fägarasul singur ramdsese astfel de o parte ; cele patruprotopopli do, aice fura unite cu acest prilej lntr'un epis-copat formal, fireste curat calyinesc 1 Aici stapdnia casus, in Maramura.s, väcluya lui Rakeiczy cel d'intdiu, SusanaLorántry, care fácil In Fagdras si o scoalä româneascalatineased, menith a lumina si a calviniza in acelasi timp3.

Daiiiil priml sa ramaie i in aceasta situatie inch mai su-pusä si lit acest cuprins asa de strämt. Saya Insa nu volsd-1 recunoascä, si numai In 4662, la 20 April, dupä lämu-rirea vremilor grele ce veniserä. peste Arden!, cu scoaterealui Rakóczy cel de-al doilea, numirea In locu-i a lui AcatiuBarcsai, Banul de Lugoj, apoi a lui loan Kemeny, prietenullui Mateitt-Voda, dupa intrarea Turcilor in tard i jafarilelor neauzite, noul print Mihai Apaffy, In urma cererii luiloan BAhlen, istoricul, scotea partile de peste Olt de suptautoritatea Vlaclicäi de Balgrad, supuindu-le statornic luia Daub! episcopal» ; cu acest prilej i se spuned deslusit cava trebui sä se tie de conditiile obisnuite i asä, fie supusepiscopului legii ortodoxe», aded. hii Csulay 3.

Nici aici nu puta el sh ramdie statornic ; gonit intaiu, la odata pe care o putem hotärl, pe la 1650, cdnd. noul principe

1 ¡bid., p, 554: pomenirea une concesii a principelui Apaffy pentraca Rominii de acolo 4E314 tie protopop romAnesc i episcops ; fdr1datA.

2 Dupl Pokoly, lstoria Biseric4 roformate in Ardeal, la Bunea,Mitropolitut Saya Brancovici, Blaj, 1906, p. 62.

3 Actul e tiparit pentru intAia§i datA de Bunea, le Vechile episcopii,p. 113, nota 2.

www.dacoromanica.ro

Acatiu Barcsai adäugl Fdgarasul iardsi la Vlddicia Billgradu-Jui 1,cu acest prilej se scutird de bir, dar nu si de cinstea dom-nilor de pdmânt, preotii fagardseni 2, - de dusmtinia fireascaa lui Saya, care, cum vom veded, prin obArsia lui si legti-turile detot felul ce aved, erà mult mai tare deck acest bietpribeag bdtut de asprele furtuni ale nenorocirilor, Daniilse addpostl, la urma, in Tara-Româneascd, unde iscdlià In-tr'un tdrziu, cand se faced la Bucuresti, prin anii 1680, alt'Mitropolit de Bälgrad, Varlaam, proin Ardeleanv.El murl astfel intre clericii ca cari trdise s,i lucrase pentruculturd ca tAnär, pArdsise la moarte rätäcirile calvi-nesti 8.

Saya eBrancovici si Corenici» staruià si 'Inca mai multdecat dansul tineà la aceasta fratele sdu G-heorghe, care-siziced Insd une ori i BrAncoveanu14, cd se coboard. dinDespot,ii cu acelasi nume de familie ai Serbiei s ; cu toatd,cronica scrish de Gheorghe i genealogia alckuitä dedânsul 7, aceasta cobordre din ultima dinastie care a std-panit asupra Serbiei, inrudindu-se, dupa pierderea acesteiten, cu Neagoe-Vodd i cu Petru Rares, nu se poate ad-mite s. Se nascuse la Mau, in acele pärti in care necon-tenit se purtà lupta dintre Turci i crestini, dintre cari ceid'intaiu avurä stapAnirea terii pAnd la rdscoala intetita deSigismund Bdthory la 1595; atunci, multamita mai alesvitejiei lui Gheorghe Borbély, se luard in curând

Dobrescu, Fragmente, pp. 36-7.'2 Did., p. 39 e't urm.6 Condica Sfeintii, la anul 4687, no. xxr.

Studii 6 doc., XIII, p. 202.6 Cu aceastA chestie se ocupA acum profesorul I, Radonici dela Bel-

grad.6 Revista critico-literard,7 In anexi la Engel, Geschichte von Serwien.

La Alexandru LApu§neanu erau adApostiti in 1566 Gheorghe, ravel,tefan, Ecaterina si Maria, copiii lui Micläu i nepotii de tii ai her-

tefan ; Jirecek, Gnont.-Opncss, pp. 90-1, no. 96.

348 ISTORIA ifiSERICH ROMANESTI

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL ARDELEAN SAVA BRANCOVICI 349

tabdra ardeleanä era la lnäu la 1.4 Octombre 1,iria, Cea-nadul, Aradul i Lipova2, si astfel Incetä beglerbegatul deIndu, care e pomenit la 1588, de pildd 3. Peste putin Turciicdplitarä lusa iardsi cuiburile lor dela Inda si Lipova 4, deumle Mihai Viteazul, ajuns stápán al Ardealului, n'ar fiavut rhgaz scoatá ; dar cetätile acestea se dlidurti delasine Irnpliratului pe care-1 reprezintà Voevodul cuceritor 5.Slujitorii, ostasii lui apdrau Lipova si Indul,spre cave rävniau iardsi Turcii, la 16006 Pierdut, Indul erà,ckttigat din non de crestini la 1605 7.

Voevozi särbi si romäni, Cu un numär de pedestri, stäteauacum ca stdpani prin aceste locuri, si din mijlocul preotilor,ortodocsi, iiu calvini, ai acestor slíteni rdzboinici se ridicdchip firesc cAte unul care puteà fi socotit ca un protopop, darli ziceft Vlddicd, dupb." exemplul acelor Vlädici, pusi de Turcipentru raiaua bandteand si pentru Severin, pentru Ardealul lacare poftiau, i sfintiti la dintre cari am cu-noscut pe unul, Daniil, cal Ardealului si Severinulub 8.Unul dintre acesti episcopi, Saya, e pomenit, la 15 Ianuar1608, de Sigismund Ildkóczy, noul principe ardelean siaCraiu) unguresc, recunoscändu-i-se drepturile de mai lna-inte asupra eunor biserici sArbesti i romzInesti din Tinutul

ditionis nostru ardelenesc9V; dar scotAndu-se de suptascultarea lui preotul Mihai din Voivodeni, un fel de pro-topop calvin. Saya se luptase i uneltise la Lipova, pentrucdpdtarea din nou a cetätii, snaulse de Turci dupd ckierealui Mihai Viteazul, i aveà de aici inainte resedinta

Hurmuzaki, XII, p. 137, nota 2.2 V. i Hurmuzaki, XI, pp. 380-1, no. nxxviii.

lbid., p. 709, nota 1.lbid., XII, p. 448, no. DCCI.

5 iljid., p. 509, no. DCCCXVIII ; p. 536, no. DCCCIATI ; p. 615, no. cret.xxiv.6 !bid., pp. 818-9, no. ma.xxxxit ; p. 836, no. mcciv ; p. 988, no. hiCCCVI.r7 Bunea, Mitropolitul Saya Brancovici, p. 25.8 V. mai sus: cf. tabla.9 Cipariu, Archivu, pp. 609-10.

www.dacoromanica.ro


acolo ; In apropierea Lipovei Rák6czy4 däruise i catevimosii, care fusesera in atarnarea cetätii1; mai scoteá veni-turi, pe MO acelea culese dela eoarecare biserici [ale.Sarbilor] i Romanilor, ce sant risipite prin Ardealp, delao moara langl Radna, pe Mar* 2 Cand lnsä, dupä moartealuí Sigismund Rakeiczy, Turcii intrarä din nou in Lipova,Vlädicia lui Saya trebul sä aibd, neapdrat, un sfarsit, sipreotii bänäteni se sfintirà pe la schituri cu privire laviata mänästireascä prin acele pärti n'avem hash niciostire sau prin vecini. Numai In Novembre 1013, dup5. o,scurth fazà de stäpanire imperialä, Bethlen Ga.bor, cu aju-toare turcesti, puteà sä-si adauge la Ardealul säu Lipova

Inäul, care-1 apärau spre Apus. Incä la 1658 Tinutul afost apoi ardelenesc, avandu-si centrul in Inäu, in (Boros-IntiuD. Dela o vreme insä, rämaind al Turcilor, multe fa-milii din aceste párti trecurh In Ardeal, undeInca de pe vremea lui Mihai Viteazul unul dintre Voevoziisarbo-romani din Tinutul murásan, Rat Mihail, fdcuse bi-serica din Tius 3.

E deci cu neputintä sä se primeascä cei trei episcopibänäteni din neamul sdu pe cari-i 1nirä Gheorghe

: Mateiu-Moise, Longhin (!) si Saya. Cellalt Saya, inmirenie Simion, a petrecut catva timp, Impreunä cu ununchiu al shu, in mänästirea Comana, a lui Radu erball.Apoi se intoarse acasá, tocmai in vremea candLipova se alipiau la Ardeal. Ar fi dus viata obisnuitä apreotilor din aceste locuri de margine, si despre el s'ar fispus cä e aziva poph, noaptea hotD, din partea Turcilorpe cari astfel de clerici räzboinici Ii tulburau necontenit.Toate sant insä zvonuri tarzii, pe care nu se poate punemult temeiu, iar cA Gheorghe Brancovici avea o imaginatiefdrA päreche, nu mai trebuie sii se dovedeasca. De fapt,aimic sigur nu se stie despre nobilul sarb Saya Brancovici

Dobrescu, Fragmente, pp. 15-7.2 ibid.8 Cf. Bunea, Vechile episcopii, p. 446 cu Studii §i doc., XIII, pp. 191-3.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITIIL ARDELEAN SAYA BRANCOVICI 351

din care diploma din 1656 a lui Rákelczy al 1I-lea facea unepiscop al Ardealului.

Gheorghe l3rancovici aduce Inainte gramata de intärirelui Saya din partea lui Stefan, Mitropolitul muntean ; ea

poarta data de Septembre 1656 Domn muntean erò. atunciConstantin Serban, fiul lui Radu Serban, ctitorul Comanei,uncle i se adusesera i oasele ; usor de inteles, deci, spri-jinirea, de chtre acest bun aliat al lui Rakóczy, a unuilugar care-si Meuse ucenicia In tara la noi i restrangerea,prin aceiasi Inraurire, a lui Daniil, care-si pardsise ortodoxiapentru o situatie mai bunä peste munti. Se intelege iarhsicum, in momente deosebit de grele, cand avea nevoie detot sprijinul Domnilor vecini in lupta Cu Polonii, RákáczyBe Inv& a da lui Saya o larga putere i a-1 scuti de In-datoririle scrise la care fusesera supusi unii din inaintasiiishi. De alminterea, atotputernicul Csulay, calvinizatorul fa-natic, se aflà inch i acum intre cei vii, si el recomandaseehiar, pentru un motiv sau altul, pe Saya.

Peste putin, stäpanirea lui Rá.k6czy, Invins In Polonia simatur deci pentru razbunarea Turcilor, suzeranii säi, earlerail jigniti de o ambitie ce nu mai tinea seama de nimio, seprabusià. Ostile Sultanului intrara In tara pentru a izgoni pe,acest hain care cuteza sà fach politica pe socoteala lui proprie.Astfel, Saya avii nevoie de Intarirea noului print ardelean,Acatiu Barcsai, acelasi Ban de Lugoj si ruda a lui Csulay,tare la 1648 tiparise pe cheltuiala lui Catechismul calvintradus de Fogarasi, predicatorul din Lugojul sau. Actul sedadù la 9 Ianuar 1659, din Dej, in drumul spre Bistrita,acum Saya dobandià i Fagärasul, smuls dela Daniil, carefù izgonit din Ardea12. A'mandoi Domnii romani, Mihneaal 111-lea din Tara-Româneasch. i Gheorghe Ghica dinMoldova, se aflaserd in oas tea care in 4658 dhdii puterea

I V. Mangra, Mitropolitul Saya Il Brancovici, Arad, 4906, p. 50.2 Dobrescu, Fragmente, pp. 36-7 0 de aici la Mangra, o. c., pp. 457-8.

www.dacoromanica.ro

352 MUTA BISERICII ROMANESTI

lui «Borcea ACOS.); cel d'intaiu avea pretentii de cunoscatorIn teologie i pusese pe patriarchul de Antiochie, Macariecare, pentru a doua oard., intorcandu-se dela Cazaci, strd-bdteà terile noastre, sä-1 incunune ca pe un Craiu neatarnat,In Targovistea sa, de Rusalii1. Ìn timpul cand inthrià peSaya, crescandu-i puterea, Barcsai avea Incd in jurul säu,dupä intoarcerea dela Indul intarit de ostasii români dedincolo de munti, in Octombre din anul trecut, strajd de-acurtenip din Principate, nu mai putin dé seisprezece stea-guri, si In curand el trebuià sd incheie, ca sä poatd, rä-manea, tratate formale cu amandoi Domnii B. Ìn aceleasizile cand Romani in arme, supt boieri munteni si moldo-veni, hotdriau toate In Ardeal, Saya mergea la dieta stransrrIn Bistrita de Acatiu Barcsai si era intovArdsit de MartinSzarpataki, insemnat nobil ardelean, care, la acurteal. luidin §arpatoc, din «S.arospatacD, unde a fost lngropat apoiRákòczy 8, aveà «giudeD roman, pe Mandin Cozma 4.

Saya erà pe atunci incà rara resedintä, cdci Turcil arseserd-totul in Bälgrad ; nu-si falcuse nici pecete noud, In loculcelei vechi distruse In nimicirea mändstirii si a bisericii luiMiliai Viteazul : II vedem In 1659 pecetluind cu un talerde-ai Imparatului Ferdinand4. Cu acest prilej cdpdtä el, de-care Barcsai avea nevoie pentru a-i atrage pe Romani, scu-tirea preotilor romani de dijme, de enone), de acvinteD siacvartev, atat in Ardeal, cat si in eomitatele exterioare6;Cum stim, peste catevà zile preotii fk,Ydraseni in deosebierau si ei scutiti de once dajde crdiasch obisnuità 7. aCraiulv

Studii f i doc., IV, p. ccxcli i urm. Patriarhul de Antiohia Ioani-,-chie e pomenit in D)c. Czntacuzinilor, p. 9: no. xt.

2 bid.p. 136.

4 Cf. Doc. Bistr., I, pp. 96-7, no. cxxvin ; H, p. 9, no. cLxxvi:6 Doc. Bistr., II, a. 9, no. ct.xxvt.6 incai, la anul 1660; latineste la Gipariu, Archiva; pp. 171-2, 1&.

Fiedler si de acolo in Mangra, Saya Brancovici, pp. 458-9.7 Dobrescu, Fragmente, pp. 38-40.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL ARDELEAN SAYA BRANCOTICI 353

cel nou se an in April la Gherla, i, insulletit i acum deaceiasi bunävointd fata de preotii romdni, cari-i puteanasa de folositori, el fäceà nobil pe unul din ei Fard niciunfel de conditii i presiuni se intdrià apoi in Lillie protopopuldin Inidora g.

La 28 August '1659 insä Gheorghe Rákóczy era acumtutors in Ardeal i incepeà lupta pentru recdstigarea puteriipierdute. Romdnii in cea mai mare parte se hotdrArd. pentruviteazul lor aRacolcea». Cu sutele i miile, boierii fdgd.rd-seni, in frunte cu credinciosul lui Gheorghe Sjefan-Voda,Iacob Nagy de Harsdnyi 3, terani din sate, preoti alergausupt steagurile lui; dintre cei din urmd se deosebi prinstäruintä si indräznealä fostul protopop din Inidora, In-locuit de Barcsai, calvinul Chirild, care aved cu el sesesute de Români si pe cdpitanul .. tefan Roman din Teleagdsi se luptä cu ei la Sibiiu, la Inidora, la Deva si apoipärtile de Apus, In Tara Motilor, pe Crisuri, lAnga Orade,chemând pe ai sdi din sate la rdzboiu si la räsplata nemesiei ;fit vtizut la Zlatna, la Aiud, ca un inaintas al luptAtorilor(le mai tärziu, prdand i prinzAnd pe nobili, cari-i ziceauaticAlosul de popa Chirifd», ptInti muri luptAnd cu TurciiIn cd.mpul Cristisului de Idngä Turda, acolo unde fuseseucis si Miltai-Arod5.4.

Sä se aduge cä la Rtilaíczy, cu care se aliase Milinea-Vodii, veni In solie Mitropolitul muntean Ignatie Sd.rbul,urmasul lui .. tefan care sfmtise pe Saya, cä pe langddAnsul isi cdutd. norocul i Constantin-Vodä, cel care aridicat din nou biserica din Muncaciu, i Gheorghe .t;tefan,care stätuse un timp la Sighet, in acelasi Maramuras, cala Curtea lui se inNisä si un sol dela Hatmanul BogdanHmilnitchi 5. Saya nu putea face, din partea lui, altfel decdt

Ibid., p. 41.2 Ibid., 41-2.

Cf. Acte i f ragm., I, pp. 285, 288-91; incai, III, pp. 420-5.4 incai, III, pp, 126-7 §i 430; Sate 0 preoti, pp. 65-7.5 Studii 0 doc., IV, p. ccxcvu i urm.; incai, III, p. 124.

www.dacoromanica.ro

354 ISTORIA RISERICII ROMANEUI

sä treacd In tabdra raelczyand, unde erau toate leghturilesi toate datoriile lui ; 11 vedem scriind dela BAlg,radul acestuiCrain in Decembre 1.659 1.

Barcsai fugise, dar Turcii bAndteni 11 adusera inapoi,multe luni de zile, In 1659 si 1660, pänd 'n primävard, elstdta In Sibiiu, inconjurat de Gaudy, cu seimeni de pestemunti Si cu sdteni romdni din Ardeal 2.Si el axed uniiostasi români, ca pe Petru Bahnos din Szamostelka, nemessi el, care murl la 25 April 1660 si fa ingropat romkeste,Cu antäri lu limba sa si cu lumândri al). rinse ; si PetruBuday, alt Ronan, se AA inchis In cetate. La lngroparealui BalmoS, nu la biserica româneascd, fäcutd pe vremealui Ghenadie Brad 3, de juran Stoica, ci la cimitirul ereticSf. Elisaveta el fa petrecut de eepiscopul pdrintilor arde-leni» parinthiaricm transylvaniensium 4. ti stim numele :erà Ghenadie, care in Iulie 1659 lsi dd titlul de arhiepiscopde Bdlgrad, Maramurds si a toatä. tara Ardealului si pri-veste pästoria (\radial Saya» ca isprdvit5.5. i Brasovenii11 primiau, trimetAndu-se din S, chei solli la anal' pentrua li face acte duhovnicesti 6.

Tulburdrile, rdzboiul Iduntric, amestecul Turcilor ur-marä. In Ardeal si dupd moartea, intAmplatä tot in cursulanului 1659, a lui Gheorghe Rákóczy al II-lea. Din ele .n'amai iesit VIddicia de Sibiiu, de asediu, a lui Ghenadie. Darpe Sava-1 Intälaim la 18 A.pril 1661 judecand un procescanonic 7. Cand Turcii impuserd Domnia lui Mihail Apaffy,acesta intärl pe Saya, cu toate cä Csulay nu mai traiàacuma, numai In pdrtile de dincoace de Olt, ldsänd, de

I Doc. Bistrifei, II, p. 9, no. cr...xxvI.2 Studii gi doc., IV, pp. cccv-vr.3 Inscrip(ii ardeiene, II, p. 480.4 Sate gi preofi, pp. 67-8.5 Doc. Bistrifei, II, p. 9, no. cr.xxv.6 Stinghe, Ist. besearecei &heailor, p. 10.7 Ibid., p. 10, no. CLXXVII.

www.dacoromanica.ro

iNRAURIREA RUSEASCi A MOSCOVEI ASUPRA ROMiNILOR 355

Bigur, Tara Fagärasului, nu lui Ghenadie, ci vechiuluiVIAdica Daniil (23 April 1662)1. Totusi printul cel nou nufacii greutäti pentru a intArl, la 1663, scutirea de dijme apreotilor romäni, ad6u,gind acuma cä ei nu vor dà nicidijma viilor a. De aici inainte insä, Tara-Româneascti., easi Moldova, nu mai are nicio Inraurire politicä., nicio pu-tintä de amestec In Ardea.1, si astfel Saya se &este singurinaintea principelui säu.

El nu tipäreste nimic ; nu mai aveà, dupà cumpfitele prä-däciuni turcesti, nici.litere si nici mäcar casa de lucru sau delocuinth, cetatea Bälgradului fiind pentru cava timp cu totalruinatä. Zhbava in publica rea de cArti c,a.re i se porunciseinca prin cel d'intä.iu act de numire si i se amintise prinacesta de-al doilea, se thrägäni insä prea mult. Trebuiideci numai un superintendent mai hotdrät si mai bhg-ator.de seamä in Scaunul de pe care Csulay ingrozise si batjo-curise, pe ränd, dezorganizase i lnjosise, la sfärsit, Bisericaromâneasca de peste munti, pentru ca prigonirea sä. inceapä.Saya &da insusi cel d'intäiu prilej de actiune impotriva luínaergänd duph milostenie la Moscova, in 1668.

CAP. II.

InrAurirea ruseasca a Moscovei asupra Romftnilor.

Färä inräurire asupra noasträ supt raportul politic, si Cufitat mai mult sulit cel religios, fuseserä legäturile de Inrudireale lui Stefan-cel-Mare ca dinastia Tarilor Rusiei prin ea-sätoria flicei sale Elena 3. Multa vreme numai intamplatoroameni din pärtile noastre au nemerit in Marele-Ducat al

Bunea, Vechile episcopii, pp. 120-2, nota, i de aici in Mangra,.o. c., pp. 160-2.

2 Cipariu, Archivu, pp. 572-3, de unde in Mangra, p. 162-3.V. 1st. tui tefan-cel-illare, p. 204.

www.dacoromanica.ro

356 ISTORIA ISERICII ROMANESTI

Tarului, chutand blAnuri i fildes pentru Sultanul, fhcandapoi mai tarziu pad, la depärtatul (MOSCD negot de Ca-zaclii. Vasile Lupu s'a amestecat in afacerile Tarului nego-ciind in chestia Azovului, ocupat de Muscali ; el Mat shse predea garnizoana, cumparath de dansul, a orasului : inoastea turceasch de supt ziduri se aflau i Romani, ba chiarcilpitanul contingentului muntean fa ucis 1. Dupd 3 Mart 1654lush, Cazacii, pe rand dusmani si prieteni ai lui Vasile Lupu,pentru acelasi motiv de incuscrire 1ntre Timus fiul Hatma-nului i Ruxanda fiica lui Vodh, se supuneau Tarului Alexie,celui de-al doilea Romanov, i acesta pornise, pentru adrep-turile neamului rusescl, de care vorbise i Petru Movilil, rhz-boiul cu Polonia 2. Cu soli chzacesti, venira atunci la noi pentruIntdiasi dath Trimesi ai Tarului, cu vorbe pravoslavnice pebnze i cu llicomie in inimd. Mateiu-Vodd nu vol sh-i pri-measch §i nici sh-i vada cu ochii lui de bolnav care simtiacä i se apropie sfarsitul, dar Gheorghe Stefan, DomnulMoklovei, rhea altfel.

Era un om evlavios, care cládi in muntii Bachului, chu-tând sh imite mhcar in säpaturi Trei lerarhii stäpánuluildusmilnit pe care-I rhsturnase, frumoasa manästire a Ca-sinului, unde i s'a adus apoi, din strhindtate, si trupul. Darchrti n'a tipárit, si din vina Mitropolitului shu. Cad Vor-laam se dusese (la muntev,ceia ce inseamná. In vechiullui ideas dela Secul,in clipa trhdhrii si a rhscoalei, lásandpe un arhiereu cu constiinta mai usoarh sä Incunune peambitiosul biruitor. Nici Anastasie de Roman, nici epis-copul de Rhdauti, farh a-si phräsl, mhcar, cel carjarnu alergard la chemarea chIciltorului de credinth si de ju-räma.nt. Ghedeon de Hui nu se uith lush asa de aproapela trecutul i vrednicia morald 4 Domnului celui nou siturnh pe crestetul lui unsul sfintirii. El ajunse astfel Mi-tropolit 3. Pe cand Varlaam cauta de averea mdndstirii

Studii fi doc., IV, p. ccv tsi urm.2 ibid., p. ccuv urm.3 Studii §i doc., IV, p. CCXLIV i urm.

www.dacoromanica.ro

INRAIMIREA RUSEASCA A MOSCOVEI ASURA ROMINILOR 357

unde-i pornise tot rostul de cleric si scriitor si se pregatiàde sfärsit, scriindu-si, la 18 August 1657, In prezenta epis-copului de Rädäuti, Saya (dela 1658, la Roman), ultima diatà

moartea marelui Mitropolit se intampla ind. din 1658,si la 16 April el intrase acum, färä frängere de suflet,casa cea cea de lut a mosilor säll 1, Ghedeon cärmuiò.M'A cea mai micä strälucire sau cel mai slab semn de ori-ginalitate Mitropolia moldoveneascd, as,A de sus inaltata pevremea lui Vasile Lupu.

Ghedeon, care sfintià si episcopi pentru Rusii din Po-lonia 2, era In fruntea Bisericii Moldovei caud solii rusisosirä la Curtea lui Gheorghe Stefan. Acesta erà prea ba-tan i prea incercat pentru sa sA poatà fi lnselat de pre-fädtoria religioasä a Muscalilor. O legäturà Cu dansii, caripropuneau lucruri asà de bune, ca ajutorul färd tribut,inapoiarea Bugeacului, a Chiliei, Ismailului si Cetätii-Albe,A Benderului, i se pAra !m'A prielnicd supt raportul politic.Ghedeon fù unul dintre solii moldoveni cari merserä laMoscova pentru a lua In biserica Sf. Ioan din Cremlin ju-rämäntul Tarului Alexie 3.

Ei aduserä si o invoire de negotcum se si rágiiduise,data de Tar la 29 Iunie 16564. Pe acel timp cdlugärii rusiveniau cu märfuri si cu uneltiri, la Soveja se Meeà mä--nästire cu bani dela Moscova, la Putna se pomeniau Tariica binefädtori si Mitropolitul ardelean izgonit, Iorest, unPatnean, alergi la imparatul Alexie Mihailovici pentru a-sipläti gloaba impusä de aCraiu) 2.

1 N., pentru mormintul sdu, inserip(ii, I, p. 31: inscriptia, slavond,a pus Varlaam sä i-o sape, pe o pida albd, impodobitd numai cu unchenar i o singurä floare, incl din 1642. Pentru testament, An. Ae. Rom.,X, pp. 345-6. Cf. Ist. lit. rel., pp. 164-5.

2 Arch. ist., I 1, pp. 65-6.8 Hurmuzaki, IX1, p. 217: mdrturisirea din 1664 a lui Gheorghe-

t,efan pribeag.4 Studii i doc., IV, pp. 244-5, no. Lxxx.5 V. §.1 mai sus.

www.dacoromanica.ro


Pe atunci Moscova par& sä se pregateasca de un marerol panortodox. Luptele lntetite de fel de fel de agenti,chiar de Domnii nostri, Intre doritorii de cinstea cea mai mare-ce puteà sa capete un Grec, apoi erezia lui Chiril Lukaris,-nehotardrea urmasilor shi filth de dansul, luarea unor mrt-suri a caror initiativa pornise din Chiev i proclamareaunei alarturisiril de ortodoxie, al chrei concept venise dinmânile lui Petra Movila, släbisera foarte mult au toritatea(Bisericii celei Mari» din Constantinopol 1. Patriarhii va-gabonzi si cersitori din Alexandria si Antiohia nu Insemnaunimic. Cei din Ierusalim, stapAnitori de mai multe bogatiiIn *tile slavo-române si premergatori ai reformei dindogma, datine, ierarhie, viata canonicä si viata cultura laIn ortodoxie, avura un insemnat rol supt Teofan i suptPaisie, dar acesta se obos1 curând, i numai norocul care-idadit ca urmas pe un cleric Invatat ca Nectarie (1661-1669)mentinù o bucatä de vreme prestigiul Patriarbiei. Dar n leiacest nou Patriarh nu erà un harnic calator, i astfel grijaortodoxiei la Bucuresti, la Iasi, la Chiev si la Moscova o.avù, un timp, Paisie Ligaridis, latinizantul cu douà fete, care,ajuns, In umbra Patriarhului Paisie, arhiepiscop de Gaza,.se intorsese la noi In '1654 si juca un mare rol in jude-cata dintre Patriarhul rusesc Niconsi Tarul,care la 1660pornise lmpotriva lui, fara a-1 putd. doborl 111sä asà deusor cum doboilse un print ardelean pe Vlädicii din 'pa-rnânturile sale 2.

Intluenta moscovita In ortodoxie fit lmpiedecatà insà deaceasta ceartä Indelungata si din ce In ce mai plina deInviersunare Intre Tarul Alexie i Patriarhul Nicon,rnare Patriarh, de sigur, prin lncrederea In dreptatea luir-prin energia cu care o apara si maiestatea cu care stiù sa.o reprezinte. Ligaridis, a carui chemare ar fi fost sà faca'

V., pentru luptele dintre arhierei, Hurmuzaki, Fragmente, III, pp.-468 i urm., 176-7, 208 0 urm., 218 0 urm.

2 Chrys. Papadopulos, o. c., p. 87 0 urm.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA RUSEASCX A MOSCOVEI ASIIPRA ROMANILOR 359

pace, pentru binele Crestinhttitii in Ráshrit, suflà asuprafocului, poate pentru vechile sale aplechri latine, dar poate

numai din ambitie, din setea de intrig-i a chlughrulnigrec,. Duph ce dihonia dintre Tar si Patriarh fil astfel in-veninath prin silintile dibace ale rhului oaspe, trebul sil seajungä la o mare hothrtire sinodalh. PAnh atunci trecurhpe la noi spre 'Moscciva o sumh de prelati greci, cari im-prospätard simpatiile pentru elenismul religios, cel maisigur phstrtitor al datinei. insuF,A Patriarhul de Ierusalimveril in terile noastre la 1664, primit foarte bine de blajinulDomn betiv al Moldovei, Istratie-Voda Dabija, pe card-Isfatuiau si-1 chlhuziau Cantacuzinii, si mai putin bine deDomnul muntean Grigore Ghica, totusi un Ildsäritean delimbh greceasch, desi dinteun neam de Arnáluti shraci.Nectarie fû oprit insh de a trece hotarele impárätiei sth-phnilor shi, i astfel el se intoarse, -dupä ce petrecii un timpJa Iasi, In chiliile dela Sf. Saya, mitoc al SfAntului Mor-,mAnt, ulule &idea Inválthturh elineasch Nicolae Kerameus,care trecii apoi la Atena,el murl acolo In 1663 1, iar, duphdansul, alt daschl, mai putin vestit, Teodor din TraPezunt(t '1665 2).

Totusi se ajunse la un Sinod de judecatä, duph sosireala Moscova, in 1664, a Mitropolitului de Iconiu, Atanasie,,trimes al Patriarhilor, cari ischliserh un et6p.op in aceastä,privintd. Dach Nectarie nu putfi sä vie, multhmindu-se atrimete acolo pe arhidiaconul shu Dosofteiu Notaras, dach siPatriarhul de Constantinopol, Dionisie, cu atAt mai mult,un inaintas al shu, Partenie, fusese spAnzurat, In Mart 1657,supt invinuirea eh ar stâ in leghturä cu Tarul pentru eascoate Grecia din robie 3)) --, fû impiedecat de a se duce la

I V. Chrys. Papadopulos, Gag% ,hp., (v. mai departe), p. 2.2 An. Ac. Rom., XX, p. 217. Cf. Papadopulos Kerameus, IV. p: 305

(331) 1.1 Sathas, %oral. cpt/oX., pp. 322-3. Pe Istratie-Vodl, care kitiâel plAteascit, il laudan i profesorii co1ii grecesti din Padova ; Legrand,o. c., II, p. 439; cf. p. 356, no. 548.

8 Studii fi doc., IV, p. cci.xxxii i notele ; cf. Ccilcitoriile Patriar-hului .Macarie, trad. Cioran, p. 160, nota 1.

www.dacoromanica.ro

360 ISTORIA BISERICII ROMAN4TI

Muscali, Patriarhii de Alexandria si Antiohia luarä asupralor judetul. Prin Georgia, si nu pe drumul obisnuit alTerii-Romanesti i Moldovei, care li-ar fi fost lnchis, ei rdz-batura pana la cetatea de resedinta a Tarului, unde sosiauIn Novembre 1666. Sinodul se incepU indatti, si, cu toate.simpatiile generale de care Nicon se bucurà in Rdsdrit, elfù scos prin decret sinodal, iscalit de Macarie al Antiohiei,de Paisie din Alexa:ndria si de alti douazeci si noud de arhie-rei, rusi, greci, i chiar sarbi, in Decembre urmAtor 1 DarDosofteiu Notaras trebui sa stdruie la Constantinopol pentruca Patriarhii sa se poata intoarce nesuparati pe unde erauobisnuiti sà calatoreasca. Peste putin, la 23 Ianuar 1669,Nectarie de lerusalim ii parasià carja si, Impotriva astep-tdrii tuturora, si a lui chiar, se alese in locu-i foarte ta-närul arhidiacon Dosofteiu --aneliind barbati. in Ierusalim),spuse cineva ironic, ea - domnit Debora).

Cu ridicarea lui la demnitatea patriarhala incepe la noi onouä era greceascd, fara ca totusi lnraurirea Moscovei si aRusiei polone sa inceteze cu totul. tare cele clouä curentese da; de pe la 1670 la 1700, o lupta, care face interesanta,si din alt punct de vedere decat al personalitatilor, al con-ilictelor dintre ele si, In alt ordin, al rdspandirii limbii ro-manesti in cetire i stujba, aceasta parte din dezvoltareaBisericii romanesti 2.

Indata chiar dupa inchiderea sinodului din Moscova, Saya,Mitropolitul ardelean, impreuna cu fratele sàu, nelinistitulGheorghe Brancovici, care ar fi vrut bucuros sà unelteasca,in seama Tarului printre crestinii din Balcani, sosiau laMoscova, pentru a strange banii cu cari sä se faca din nonresedinta metropolitana din Balgrad 3. Gheorghe dd. Insusi

Chrys. Papadopulos, Map. ,Ice., p. 150 i urm.2 In general, v., pentru Dosofteiu, Chrys. Papadopulos, A0010410C,

7Catptcfpric 'Ispoaol6p.wv (1641-1707); extras din, eN603. IAN, b, V;Ierusalim, 4907.

MeMoriile lui Brancovici; v. Mangra, p. 66.

www.dacoromanica.ro

INRIURIREA RUSEASCL A MOSCOVEI ASUPRA ROM/INILOR 361

oceastd stire, adäugind cd, la 29 Iunie 1662, de Sf. PetruPavel, Saya a luat parte la slujba pe care o fdcurd cei

doi Patriarhi greci, cari nu apucaserd a pie* i noul Pa-triarh pus de ansii in Moscova 1.

Principii ardeleni dela Inceputul veacului avuserä legituride prietenie cu Tarii, trimetänd la ei si ate un Grec dintreCantacuzini 2. Data aceasta însä, chlätoria VIddichi romdnesc,care trebuid sí fie calvin si care se intorced cu mânilepline dela ortodocsi, dela cei din Moscova, cari atrdseserdluarea-aminte a tuturora prin drama luptei i infrângeriilui Nicon, cari aveau hi mijlocul lor doi Patriarhi si o mul-time de prelati din tot Räsdritul, si cari iesiserd abia dinvdintele unui sinod unde se afurisiserd rascolnicii rusi,dusmani ai elenismului ierarhic si canonic, pärù deosebitde indoielnicd. Turcii stätuserä pe gdnduri innainte de aingAdul intoarcerea Patriarhilor cari luaserd parte la sinoduldin Moscova, i unul din ei trebui sä aparetiseascdp:zdbavd. Apaffy, omul Turcilor, nu crezù cà poate läsà inliniste pe VIddica lui, tutors din asemenea locuri primej-dioase, Cu oddjdii, cu cdrti slavone, dar poate nu numai cuatAta, 2.

dupd stdruinta noului predicator al Curtii, abid.Intors din Apus, Mihail Tophaeus, care puse In miscare pesuperintendent, un om mai tolerant, se impuse lui Saya, la20 Februar 4669, a doua zi dupd intoarcere, dacd nu chiarIn lipsa lui, acelasi program de pdstorire calvineascd, cucare se injugase grumazul inaintasilor stii. Se mai adauserdeu acest prilej i alte puncte, precum : intemeiarea de scoliromânesti in 136,1grad si Inidora, in Maramurds, in *tileChioarului, rdmAind ca invdtdtura tinerilor sà se poatd urmA

In alte coll, cu aceiasi limbd (uberiore linguae cultura);

ibid.2 Szilágyi, Bethlen Gabor fejedelem levelczese, p. 416; cf. Studii §i

doc., IV, p. cmx.I Cipariu, Acte §i fragmente, p. 257 0 urm.

www.dacoromanica.ro

362 ISTORIA B1SERICII ROMANEM

innoirea tiparului din Migrad, pentru a se cid la lumintiachrti folositoare, mai ales cele sfintev ; inlocuirea preotilorcari nu stiu decdt sá aboscorodeasch slavoneste), cu altiicari sà cunoasch etemeiurile de nevoie ale Leg,ii crestine)calvinesti iascrisul romanesc ; supunerea tuturor mhsu-rilor de ocdrmuire la apreciarea superintendentului si, duphisprhvirea oricdrui sobor ronidnesc, lnfhtisarea Vltidicai si aunei delegatii In sinodul maghiar calvin, pentru a se re-vedeà hothrarile si a se Inviità. elucrurile Legii celei ade-N-Arate si preceptele bisericesti» 1

Saya n'aved nici putinta, dar nici voia de a urrnd acesteinvästhturi, si el erd Inch destul de tare, prin leghturile, prinboghtia si prin insusirile sale personale, pentru a nu fi tul-burat din cauza nelndeplinirii lor. Sh se mai adaugeTophaeus nu erd Inch deck inspiratorul politicii religioasea lui Apaffy i ch nu ajunsese la demnitatea de superin-tendent care-1 puned intr'o situatie mai potrivith pentru alovi. Deocamdath actul din 1669 rhmase numai ca o amintirea mhsurilor ce fuseserh luate in trecut si ca o Indrumarepentru viitor. in sfdrsit, Gheorghe Brancovici se fhcuse fo-lositor, prin cunostinta lui de limbi i oameni, prin talentullui subtil de a legd, si a dezlegd intrigi politice, lui Apaffy,care aveà greuthtile lui la Poarth. CAnd fratele mireanphth mosia Vintului-de-jos si erà Insdrcinat la 4675 shreprezinte la Poarth pe principele shu 2, erd greu O.' segoneasch, de hatärul fanaticului tänhr predicator, frateleepiscop. Din potrivh, vedem, la 20 Decembre 1673, ch affscutesc preotii romdni de °rice dijmh, ca pe vremurile luiBarcsai 3

Cdnd un nou superintendent, Gaspar Tiszabecsi, urmalui Petru Kovdsznai, el cerili i chp5.th dela «Craiu», la-14,

Cipariu, Archivu, pp. 611-2; Mangra, o. c., p. 163 i urm.2 Thallòczy in Szazádok, 4888, p. 698; §.1 in Ungarische Revue.8 Cipariu, Archiva, pp. 573-4; Mangra, o. c pp. 166-7; traducerea

lui Samuil Clain, ibid pp. 70-2.

www.dacoromanica.ro

INRAUHIREA RCSEASCA. A MOSCOVEI ASITRA ROMANILOR 363

lunie 1674, o porunch privitoare la descoperirea tipogratieilui Rálóczy si la dreptul srtu de a supraveghid oricdnd peaVlarlica, pe vicarii lui, pe protopopi i toti pastorii bise-ricilor romdnesti din Ardeab, acestia fiind datori a se In-fatisft °Hunde i-ar chemd el o hotardre menita saramaie numai pe hdrtie, °data ce in dosul VlAdicai statedputernicul frate al acestuia. Domn muntean erd, apoi, peacest timp Grigore Ghica-Voda care in multe rAnduri ayalegrtturi tainice cu Apaffy, negociind intre acesta i impärat

Vladica Saya alergase sa nidngdie pe Doamna lui GhicaIn elipa grea a celei d'intdiu maziliri a sotplui ei, cand eafugisc desnädajduita, In Ardea13. Mai mult, fratele episco-pului, Gheorghe, aved inca din 1673 o lntelegere tainicacu Vodä, i spre alargirea» Bisericii ortodoxe4.

Totusi, la 4675, Saya tinù cel d'intdiu sobor al sau pentruindreptarea clerului In sens calvin. Predica romdneasca,

romAneasch In Bisericä, scoala de catechism, pe te-meiul, fireste, al celui din 1640, din care Cipariu asigurdct s'a dat o noud editie la 46576; se inlaturA multe shr-batori, se hothreste slujba zilnica in orase, iar la sate detrei ori pe saptamdna, M'arä de serbatori ; se opreste cu-nunia lntre rude, a fugarilor, cari poate au legaituri de ca-sAtorie aiurea, a oamenilor rai ; se opresc vechile datinedela morti: fuga inaintea preotului ce a cuminecat pe bol-nav, tipAtul pe uliti al femeilor, frica de ingropare Lunea

Aliercurea, darea de aoi sau vacil, de gAini, de coladpeste mort ori peste groapä, aruncarea banilor In ea pentrudrumul sufletului pe la multele vami din alta lume,finca mortului i rdcorirea lui cu (capa pre pajiste), spa-

1 Cipariu, Archivu, p. 575; incai, la anul 1674; Mangra, pp. 72-3,467-8.

2 Studii §i doc., IV, p. cccxn ; cf. Despre Cantacuzini, p. cana i tirm.O Sale i preoti, p. 69.4 Hasdeu, in catalogul de documente ardelene publicat in revista

Traian ; Revista din 1ai, 1; Neamul Romitnesc pe 4908, p. 252.6 Cipariu, Acte f i fragmente, pp. 60-70; cf. Mangra, o. c., 475, nota '1.

www.dacoromanica.ro

larea, Cu molitvd, a oaselor se scrie, In batjocurd eoaselor,hainelorp; aprinderea de focuri ein curte la Gioi Mari saula Blagovestenii» pentru inchlzirea mortilor, spälarea epi-eioarelor dobitoacelor» si arderea lor ecu lumina In frunte».Preotii vor fi numiti de Vlddied, IntrebAndu-se protopopulsi aducandu-se märturii serse de bune purtdri ; ei nu vorpetrece la vin, nu vor primi sa fie vornici la nunti, nuvor lì emilseärici i vrrijitori» ; ei nu vor ingtidul botezuleu mir si aprt sfintitd, fásarea In pardsire a bisericilor, ne-cumenicarea de patru ori pe an, purtarea epastilor pre deafard» ashnilate cu ecina Domnuluiv ealvind de catremireni, bineeuvantarea dobitoacelor si molitvele asupra lor,evrdjilev si eserbdtorile drdeesti» de Marti si Miercuri, nicitoaca de PAresimi a copiilor cari alergau la bisericd azi,In Bucovina, de Pasti, nici bdtaia cu lopata, nici stropireac'u aph de Inviere, nici hora In ceasuri de biseried 1. Cumse vede, se satisfdeeau toate vechile cereri ale calvinilor ;si ea' hothrarile se luaserd eu gandul la Guvernul terii do-vedeste si aceasta : emit amu avutu si pand acumu obi-

poruncd, cumu in toate rugheiunile noastre sdfacem pomand. pintru Mdrie Sa Craiu, milostivul. Domnu»,Nu se poate tägAdul serios nici aceia ea' Saya a primit cueu acest prilej, si in forma limpede, botezul cu once [el deapd i easätoria cu jurdmant 2:

În schimb, la 30 Deeembre din acest an, Saya era asi-gurat de Craiu cd nu i se vor mai ettlea datinile celebune, nici nu se vor mai smulge parohiile romanesti, nicinu se vor lua florinii cuveniti Vlädicäi, precum, se pare,Incepuse a face Tiszabecsi 2. La 4676 apoi se porunci asprua nu se mai MA dijrnd dela preotii nostri4.

Cipariu, Acte i fragmente, p. 445 i urm. ; Mangra, o. c., p. 79§i urm.

2 Aceasta o aratii par. Bunea in lerarhia Romcinilor, p. 266 §i urm.,td n'o poate infirma par. Mangra, o. c., p. 82 §i urm.

8 Engel, Geschichte von Serwien, pp. 482-3; Cipariu, Archivu, p.651; Mangra, o. c., p. 74.

4 incai, la acest an ; dupl Clain, in Mangra, o. c., pp. 74-5; v. pp. 168-9.


www.dacoromanica.ro

INRAURIREA RusgAscl. A MOSCOVEI ASUPRA ROMINILOR 365

Dar In Iulie 1679 se tineà un sobor pentru a luà so-cotealä lui Saya de averea Bisericii sale si, mai ales, deavenitul scolei s'a tipograflei), la care contribuise(CraiulD insusi, dänd 40 de fiorini, 40 de vedre de vinsi 12 milsuri de grew., pe care se ()feria a le serv1 Infiecare an, pentru a se lncepe tälmäcirile i tiptiriturileMitropolitul venì In fata dusmanilor säi si se dezvinovät1pe deplin, aducAnd lnainte tot ceia ce se credeà c6 ar firisipit 2.

Pacea s'ar fi Intärit. apoi din nou, intre el si Apaffy,spune Gheorghe Brancovici, prin diploma dela 24 Oc-tombre 1679, de nouä lntärire pentru Saya, diplornä pecare acesta ar II fäcut-o sä fie aprimitd» In dieta dela 16Ianuar 1680, spre mai deplinä asigurare impotriva dusma-niior, cari-i uriau ortodoxia, pdstrath inc5, In ciuda hotä-rdrilor de formä. din 1675, ce atingeau dogma, dar loviaumai ales urmele pägäne, nu si cele ascrise la sauimpotriva celor eari, sträini, rävniau la bogätia lui, ori, Romäni,umblau ¡ea Scaunu13. Am puteà descoperi cui se datoreseaceste privilegii : noului Domn muntean, om mAndru i ener-gic, cu care toti vecinii trebuiau sä socoteascä, lui Serban-Vodä Cantacuzino, care, ca urmas al impäratilor bizan-tini, se simtik i apärdtor al ortodoxiei : el 1i incepuseIn Novembre 1678 Domnia, care erà menitä sä de& o nouriviatti politicei Principatului muntean, si a Romänilor Inde obste 4.

Pala un timp lnsà politica lui erban-Vodä se ltimurica prietenoasil crestinilor, celor din Apus, spre cari-1 in-dreptau misionan i franciscani, ca i Gheorghe Brancovici,.

Magyar Thrt. Tar, 1878, I, p. 240.2 Zaconicul din Cipariu, Acte i fragmente, p. 259 si urm.8 Aceste acte se pomenesc de Gheorghe Brancovici ; cf. Cipariu,

Archivu, p. 651; Mangra, o. c., p. 75.4 PAr. Bunea tAgAduiqte aceste acte, aducAnd inainte el dieta a anulat

unele privilegii ale a preotilor greci i rominis care nu fuseserl inscriselegal ; Mitropolitul Saya Brancovici, p. 81, nota 1.

www.dacoromanica.ro


care se visa acum Despot al Sdrbilor, liberati cu ajutorimpärätesc din vechea roble a Turcilor. Apaffy, dusmanulNomtilor i credinciosul desdvdrsit al imphratului sal]. dinConstantinopol, erd pentru ansul un spion, o piedecd, oprimejdie. Creza cd poate, cu bani, sä facä un aCraiuD, siel se puse 'n intelegere deci cu pribegii ardeleni cari aler-gaserd la Poartd, .5tefan Csály, Pask6 acestia catolici

Beldy. La inceput, cdnd isi luase abià Scaunul In primire,el se vestise ca prieten al vecinului sdu, dar indatd elschimbd foaia, si nu trecii mult pAnd ca Apaffy afrá cinestà la spatele trIldtorilor säi, cari, la Constantinopol,ghtiau cdderea Partidul principesei, in frunte cu Teleky,Cu Székely, cu Naláczy, Indemná pe Apaffy la mdsuri deenergie Impotriva celor ce se compromit, prin leghturileCu pribegii 2.

in Februar 1680, Brasovenii plätiau pentru potcovireatailor alddicdi Romdnesn (des Bldschen Bischoff)* acarise trimet CraiuluiD 3. Confiscdrile incepuserd : s'ar puteá. caSaya, care aliase cà i se pregiteste soarta lui Iorest, criciprocesul deschis impotriva Mi, in Iulie 1679, urrnd 11)04,si din deosebite parti veniau plAngeri impotrivacare numeste preoti fárd sà intrebe pe protopop i sfintestebiserici fdrd stirea aCraiuluiD 5, - sd fi trecut atuncea inTara-Romaneascd, aln pdrtile turcestID, spune actul de osdlidd,

ca indatd. dupd intoarceresä fi fost adus cu sila la Balgrad,unde se imbolndvi. La 2 Iulie se incepa In acest oras ma-rele sobor de judecatd ; luau parte reprezintantii lui Apaffy,ajuratii i titorii» Mitropoliei, intre cari Pavel Suciu, pro-

V. i Studii i doc., III, pp. 96-8: scrisoarea e din 1691-2, cAnd seputeà gindl la mucarer, la intarirea dup6 trei ani, Patriarluil lacovnumit la 1689.

2 Cf. Sate i preofi, p. 73 si urm.3 An. Ac. Rom., XXI, p. 222.4 V. actul de (mana, in Mangra, o. c., pp. 170-1.5 Bunea, Vechile episcopii, p. 128.

www.dacoromanica.ro

iNRAURIREA RITSEASCA A MOSCOYEI ASIJPRA ROMANILOR 367

topopii dinlgrad, din Deva, din Ormenis si din Vinti.Se aduse impotriva bbitranului VIddica bolnav invinuireaca nu cautà de catechism si de tipografie i apoi pentrua mai mbirl putintel scandalul si a da o umbrä de indren-%tire pentru mäsurile cele mai sAlbatece, si aceia eh elar fi trait cu tiitoarea fratelui sdu insui, Unguroaica Eca-terina TC)mòsvari, care si dupd neam nu-i putea fi ruda,cum s'a adaus pentru a-1 apdsà si mai mult. Taöi, Tophae-us, acum aepiscoro al Credintei curate, isi alese un pro-curator pentru a para pe Saya, iar «Craiub) numl o comisiejudiciard, din care fäcea parte protonotariul shu, un pastorcalvin i protopopul din Alvinti, loan Zoha. Gheorghe Bran-covici si negustorul Pater lands 1 nu erau in stare sa in-duplece sau sh induioseze astfel pe judecdtori. Fard a stamult pe ganduri, ei scoaserd, prin hotdrarea din aceiasi zide 2 Iulie, pe Saya si din Viddicie i din ceata preoteasdi 2;dandu-1 in manile magistratilor.

Ìndatd sinodul alese pe Iosif Buday de Piskints, vre-o rudda celul ce stätuse inchis in Sibiiu cu Barcsai ; deci un nobilpentru alt nobil. in imprejurdrile ob4nuite, noul Vlädicäar fi iscdlit i jurat conditiile calvine, de care nu scdpb.,nici de cele vechi, nici de cele mai nouá, si ar fi pdstoritIn liniste, ca Simion Stefan, Lira a se mai trudi cu gandulca nimeni nu 1-a intärit i sfintit duhovniceste. Dar Apaffytià bine ce poate impotriva lui mania Domnului muntean,

pe care 6 trezise. Deci, inainte de a da actul de numire luiStefan, el 11 trimese, ca doi protopopi, ca spioni si chizesi,la Mitropolitul muntean, penttu a /I intárit acolo, adupdleageL

De fapt, Iosif a fost recunoscut i sfintit, dar marturiace i se dddii la Bucuresti, e cea mai asprd critica a neo-

Asupra cdruia v. Sate i preoli, p. 76; Doc. Bistrifei ; Upèclatu.In Prinos Sturdza, p. 301 i urm.

2 Mangra, o. c., p. 469 si urm.

www.dacoromanica.ro


meniei sävdrsite la Migrad. aCel mal denainte MitropolitaSayal, spune acest act, care nu dovedeste numai solidaritateortodoxa, ci i simtire rornhneaged, ascotindu-se den Scaunilde cela ce domneaste acolo Craiulti Ardealului, Inpreunä cutota Svatuld tdräl s'a protopopilorti BiseariciI noastre, cariishnta acolo, pentru ale lui neipdsti, de carele Svatuld, caniste oanteni slohozi, 1-ati judicata acolo, nepohtindu jude-cata de aiurea, i alegAndu-la de acolo Craiula cu tota SvatutàräT i cu voia protopopilortt i crestinilord pravoslavnicI, careshnta acolo Ricuitori, pre chir Iosif ieromonahulal,se pri-meste noul Vlädicä atarnätor de Scaunul Thrgovistiimembru al c(Bisericii noastrei), numai eca sh nu l'Anide acelaScauna %/Ocluya si crestiniI de acolo MI% pästoria, neputhnducelu maI denainte sh-s1 dobändeascd Scannula, pentru ne-mutatele obiceaiurI si tocmeale ce are respublica ta.rdI Ar-dealuluIp 1.

La aceasth data va fi ajuns la Curtea lui .. erban-Vodä,Gheorghe Brancovici, care alergase la Banul Radu din Cra-iova, lui Udriste Misture12, si de aici la Domnul ocro-titor pentru a-i cera sO apere, odatà ctí dreptatea frateluishu, ortodoxia comunh i cinstea neamului 3. Desi se dAduserlie si pentru motivele arOtate, si In forma aceia, IntOrirealui Iosif, care priml, dupd cerere, cea d'inthiu condich" dazaconie episcopal 4 i incepù vizitatia sa 5, plAngeri se fäcurdla Constantinopol lmpotriva grosolanei samavolnicii din Iuliasi la 30 Septembre Apaffy trebuià sh se Indrepthteasca fatAde oamenii shi de la Constantinopol, arOtänd ca Saya a fostscos prin sobor i ch are vinovätii care si de moarte 1-ar

Actul este in Condica publicat de Cipariu, Acte vi frarmente, pp. 234-5; Popea, Vechea Mitropolie, pp. 7-8; Ghenadieceanu, Condica Sfantei.

2 Studii i doc., V, pp. 710-11.3 Memoriile lui Gheorghe Brancovici.4 cipariu, Acte vi fragmente, pp. 257-63; Mangra, p. 92 si urm.6 Doc. Bistr., II, pp. 30-1, No. ccxv ; socotelile Bistritei, in Studit

vi doc., MI, p. 52.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA RUSEASCi A MOSCOTEI ASUPRA ROMANILOR 369

face vrednic 1. Si (Craiului» ii spusese In fatä. Serbannumai de hatarul crestinilor din acele pArti a fost stintitTosif si ch nici n'a tinut In seamd ce s'a adus Impotriva luiSaya, care aici, In Tara-Romaneascti, trebuià sä fie judecat 2Totusi Apaffy, Incredintat cd Brancovicestii stau In leg6.-turd cu Beldy si pribegii si cd de aceia a si fugit Gheorghe,arund in temnitd pe Saya, care nu pillase scdpà, aceasta

pentru a-1 Impiedeca de a merge prin tad., csfintindpreoti si bisericb, cum 11 pâraserä. dusmanii 3 . Numai la 28Decembre, Iosif Isi cdpdtd diploma de numire pentru te-ritoriul panti la Olt 4. Dad In temnita sa, Vladica Saya afost insultat si bätut, rdmane tot asa de indoielnic camulte allele care S'all scris pa seama lui certe cu Craiul,prietenie cu Crdiasa, etc.; aà cevii n'a Indraznit poate Apaffy,care stià ce bine pot sd sape Domnii romani, cu Greciilor mai dibaci decat toti mandrii agenti unguri ai Ardea-lului. La '1681, In August, Csálcy i Pask6 se lnvoiau 1nscris Cu Constautin Branco veaan, nepotul lui Serban-Vodd,pentru a da iaapoi, da.ed ar fi sh capote ei puterea, ScaunulvIddicesc lui Sava, si totodata (set lase in vechile dreptari pidatine Biserica noastrci din Ardeal : sa ingáduie legea or-todoxd, ce se zice de obste : romaneascd in obisnuitele eiceremonii vechi, cu liber exercitiu, dupti legile terii, i, dadunele lucruri ar fi apäsate iinpotriva vointii lor [a Roma-nilor], sa facem a se aduce, iard;i, In starea de libertateveche, public, Inaintea terii . Ïn curand nici nu mai era nevoe

1 TorCA-Mag. Ailam-Okm., VI, p. 101.2 Ibid., p. 97; Septembre 1680.

T5rt. Tar, 1878, II, p. 706: cf. Sate fi preofi, p. 312 c urm.4 Cipariu, Acte i fragateate, pp. 60-70; Mangra, o. c., p. 473 ei urm.5 Petra Maior, p. 80, nota ; Cipariu, Archivu, p. 652; Mangra, o. c.,

pp. 179-80: eReligionem ortbodoxam, vulgo valachiçam, ab antiquosolids cerimoniis eos uti, cum libero exercitio, secundum canones pa-triae, et, siquae contra voluntatern eorum in suis terminis oppressa fo-rent, coram Regno pristinae libertati restitui efficiemus, Metropolitamsea Vladikam Szavam, cum plena restitutione honoris, pristino officio

www.dacoromanica.ro

de cea mai grosoland formd a prigonirii, chi Saya murià,In temnitA la Vinti, pe mosia fratelui sdu, ori liber, darfArd putintä de a päräsi tara.

Si In Iulie 4681 unii 11 linean de VIddica 1. In ultimelelui zile el ar fi fost cuprins In diploma de baron data deImphratul fratelui sdu, Gheorghe, la 7 Iunie 4083, (lar nu maitrdi pänd In Septembre, cAnd acesta fù fdcut si comite 2

Aceste diplome, citate numai de istoricul s'Ad) Raid, n'arfi false, cu toate cd, pentru Serban-Vodd, Gheorghe erá. Incá.in 1688 numai adumnealui Gheorghie Brancovicip3 si la 4689i se zicea la Viena : eacel indivich, etc. 4. El fa 1ndatd arestatsi stdtù doultzeci si doi de ani inchis.

Astfel prin cazul VIddiclii Saya, care se poate pune, ince ne priveste, aráturi cu acela al Patriarhului Nicon, Bi-serica romaneasch din Ardeal ajungeà sd-si strangd si maimult legáturile cu cea din Thrgoviste, si, once ar fi fdgd-duit trechtorul episcop Iosif, care dispare In 4682 incd 2,se dAdeà prilej de afirmare si de recunoastere, chiar dinpartea principelui ardelean si a nobilimii acestei ten, a drep-tului de existentd pe care-1 aved ortodoxia romAneascd acolosi a dreptului de control pe care, de aici, 11 putea reclamàBiserica romäneasch a Principatului muatean.

In adevär, cand Iosif inchise ochii, urmasul sdu, Ioasaf,un fost episcop de Lacedemona, trecut dela noi in Ardeal,fù numit in adevär In Ardeal, In dieta ce se adund In Fd-gdras si nu in 13d1grad chiar , dar, pe urrnd, el trebulsä treacd muntii pentru a fi ales din nou de cdtre un sobo rmuntean.

uti cum plena authoritate elaborabirnus et contra quosvis illegitimos im-petitores, tam in religione, quam in libero exercitio ac cerimoniis iis-dem patrocinabimur.»

Studii i doc., XIII, p. 400.2 Ciparia, Archivu,f p. 653. D. Radonici crede cl diplomele sint autentice.

Gen. Cant., p. 235 i urm.4 Mangra, p. 22.5 Sate §i preoli, p. 81.

370 ISTORIA BISERICII ROMINEgI

www.dacoromanica.ro

BISERICA MIINTEANX PELA 1654 LA 1682 371

Astfel se zhdärniciù regula pe care Iosif trebuise a o in-scrie in fruntea Zaconiettlui säu, rknas altfel nescris : eAlea-gerea Vrtdicdi nostru rumänescu aida. In Ardeal este denmila si den voea Craiului, care lucru ne este noa5. InOduitde la Craii cei mai de mult r5posati ; chid va fi lipsä, sese stränO toti protopopii, si Incd si dentre ceialalti preuti,si, den voe a tot sdborul, unindu-se toti la un cuvAnt, asease-1 aleaO ; care, de se va pä.reà si Craiului ch. este harnic,D.:.-ea-1 va Intdri In ViMicie precum se veade In ProbataeConstitationes, titlul al optulea, articulus Inthb

Sigismund Boer, un a boier de nOras» de-ai aCraiuluip,intrò. In Brasov cu Ioasaf la 26 Mart 1682 si la 1-iu Aprilacesta pornià spre trechtoarea Branului un adevärat drumde isp5sire, o Canosä a politicei ardelene calvinesti. Iar la 11April .5, erban-Vod(t porunciA, sh se strAnO sobor la Mitro-polie ca s1 aleaO i sri hothreasch pe cel ce se va Osimai vrednic spre ingrijirea cea pdstoreascd a Mitropolieinceia 3».

CAP. III.

Biserica munteanä dela 1654 la 1682.

Care erà. insä starea Bisericii muntene intr'un timp andun Domn energic Intiltà asa de sus prestigiul ei ?

Mitropolitul Stefan isi prelungl pästoria si In vremurilenelinistite de'naintea mortii lui Mateiu Basarab. Ìn 1652el tipärià. Pravila cea mare, iar in Novembre 1653, In urma

Albe rAmAn rubricele eVlAdica cu ce randuiall trebue se triliascAce-i deregAtoria titorilor ; ce este venitul Beseareci ; canonul protopopilor,canonul popilor ; de popii carii vin dentr'alte tari ; de sAborul mareobiclaiul, slobozie, ark. ; de slboarAle mici ale eparfiilor ; despre alea-gerea diacilor, pre p.opie». Tot programul calvin clzuse. Cipariu, Acte

frag»tente, pp. 257-63: Mangra, p. 93 i urm.2 Art. Ac. Rom., XX, p. 223.3 Condica Sfantei, no. xvit.

www.dacoromanica.ro

372 ISTORIA BISERICII ROMAITETI

rdzboiului cu Moldova, iesià Inaintea Patriarhului d An-tiochia, Macarie, care intrd In Tárgoviste 1 Mitropolitul Ig-natie, Sárbul dela Ramnic, cave si acolo-si ziceâ aarhiepiscoiral Ramnicului si al Mehadiei toate0, Hurmd, In imprejurdr1 necunoscute.

Acest Mitropolit sluji la Inmormintarea lui Mateiu, la sfinti-rea lui Constantin-Vodd 3. Räscoala Seimenilor II crutd, si elmerse In fruntea soliei inuntene care cercetä in Maiu 1655pe G.heorghe 13.6.1{.(5azy al H-lea*. i Mihnea cel Ràu Ii dd,sarcina de a se intelege cu (Craiuir, in 1659 5. O scurai,retragere la Rámnic In '1655 nu se prelungise prea multDar, dup. caderea Domniei lui Mihnea, Gheorghe-Vodá.G-hica, sau nácar fml säu mai hotdrát, Grigore, cherna inScaun iardsi pe Sjefan, care stätù de acum inainte ca Mitro-polit, fárd a se mai Insemná In vre-o privintd, parid la. 25April 1068. Pe mormântul sin. in Mitropolia din Tárgoviste,careia tocmai Ii flAd use un clopot 7, se Inseamnä cu mândrierIn romaneste, cd el a cfost phstor In Scaun ani 20D, tre-cálida-se astfel cu vederea ca nedreaptil i necanonicd pas-toria trecrttoare a Sárbului din Nicopol, Mitropolitul tulbu-rdrilor 8.

Soborul alese, la 20 Maiu 4668 9, in locul Romanului*tefan, din Rdmestii Valcii de obársie 1°, ndscut insrt dinpdrinti dela Costestii Argesului, pe alt Romän, Teodosier

patriarhului Macarie, pp. 78-9; cf. Istoricul eparhiel,R4mnicului, p, 44.

2 Istoricul eparhiei Ramniculai, p. 42; la 1646.3 V. Cronica terii, p. 335.4 Studii i doc., IV, pp. ccLxv, 33 §.1 urm,6 lbid., p. cuca, dupti Szilágyi, Bellum boreo-orientale, II, pp. 557-8

Mon. Comitialia Trans., XII, p. 388; cf. Studii 6 doc., IV, p. ccc.patr. Macarie, p. 161.

7 inscripii, I, pp. 117-8.8 Ibid., pp. 122-3. Pentru ea doua venire n Sean a» a lui stefan im

4657 (apoi vine i a treia oarit), v. Condica sfanta, notele la no. IX.Condica Sfantei ; Studii i doc., V, p. 629, nota 4.

lo Studii fi, doc., XIV, p. vm, nota 2.

www.dacoromanica.ro

MEER= MIN-MANX DELA 1654 LA 1682 373

.care erà de loe din Vestemul Ardealului si se cälugarise laCozia, ajungand apoi egumen la Arges1.

Nu se dileau astfel drepturile episcopilor RAmnicului si Bu-zdului. in cel Scaun, In locul lui lgnatie Sdrbul fu-sese asezat, la 1653, egumenul Coziei, Dionisie, care ramasein tot cursul stapdnirii tulburate a lui Constantin-Voda.ined din Septembre '1658, stated Insä la Rdmnic un al .doileaIgnatie, diruia i se zice, pentru a-1 deosebi de cel :

aC;recul»,arhiereu ambitios care, cälcând pe urmele Sdr-bului, i intrecAndu-1 chiar, nu-si ziced numai episcop, cumerd de fapt, ci : crcu mila lui Dumnezeu arhiepiscop Mitro-polit chir lgnatie de Rilnanic, a toatä tara», adeca a toatäTara Oltului 2 Domnul insä nu tid, fireste, decdt de «pis-cupia dela Rämnicul-de-sus» si aphrintele piscupul EgnatieGrecul» 3.

Grecul nu erà, de alminterea, dintre cärturarii din acestneam cari se silläsluiau dela o vreme la noi, si pästoria luie tot asa de stearpd ca si a inaintasului säu romdn. Lamoartea lui, IntArnplatä In Mart '1668, se alese, in ziva de21 ale lunii, Serafim, care erà episcop de Buzilu incd dinvremea lui Mateiu Basarab, dela '1649 4. Seralim erà unpred nou episcop de Rdinnic pentru ca sà aibä dreptul dea pretinde la Mitropolie, i inch mai nou erà Grigorie dela

fost egumen de BrAncoveni un ucenic de-al Mi-tropolitului Grigorie ales la 4 April inlocuitorul inacest Scaun al lui Serafim.

Dar, pentru a se aduce In fruntea ierarhiei muntene unsirnplu egumen dela Cozia, mai trebuià cevd. Dupä ineheiareaDotnniei lui Mateiu-Vodd, duph främdntärile din timpul lui

1 Cf. §i Lesviodax, p. 400.2 istoricul eparldei, pp. 45, 48 §i. unn.3 Studii i doc., V, p. 604.4 Le3viodax, p. 449; Condica sfantd, no. 1.5 Condicasfanta, n-le ; cf. ki Istoricul eparldei Rdmnicultd, p.52,

www.dacoromanica.ro


Constantin Basarab, dupa venirea Domni straini, grecirIn Scaunul muntean, ca unii ce puteau fi mai siguri Incredinta lor fata de Turci, se alcatui In tarti, in jurul luiConstantin Cantacuzino Postelnicul, pe care Grigore Ghicapuse sa-1 zugrume la Snagov, pentru tradare, si In jurutfiilor säi, dintre cari doi, Draghici i5,erban, ràviiirâ Doinnia,un puternic partid al boierilor de t ard, Romani sau roina-nizati, neamuri bune i vechi, care Intelegeatt sa nu Im-partà cu nimeni cinstea, dregatoriile, veniturile. Cand placulTurcilor, cumparat, ca de obiceiu, cu bani, Mat din RaduLeon, fiul lui Leon-Voda Toma, un Domn al Terii-Ro-manesti, acesta fit aratat cu degetul ca strain el insusi i ocro-titor de straini, ca strichtor de datini i cillciltor de drep-turi, i boierimea, care cetid In cronici si axed i altfel in-tipärite intamplarile ultimelor decenii, se hotdra a biol.

Impotriva lui ceia ce se Meuse de generatia batranilor Im-potriva lui Leon-Voda

Pricini de plangere Impotriva acestui Radu-Voda carevorbià greceste erau destule : emarghiolii» lui, Sofialaul, Bu-lasachi, nu crutau nici manhstirile In lacomia lor de banisi; de bucate ; din argintul icoanetor, spune cronica de fa-milie si de partid a Cantacuziniior, se facurA schri i tipsiisi sale ferecate» pentru mandria trufasa a Domnutui ; pedegetele lui sau ale vre-unui puternic ocrotitor din Tarigradse vor fi mutat cele ((Iona inele de aur cu pietre scumpe»de pe oasele sfinte ale moastelor lui (popa Nicodim» dinTismana, pe care Mateiu-Voda o inchinase la Sí. Munte 1;-averile egumenilor treceau In Vistieria domneascil. Cel putinasà spun dusmanii 2.

Se pregatid o räscbala ; *erban Cantacuzino, Mare-Spätar,-erò. In mäsurd a strange la Bucuresti pe Cápitani, iuzbasislujitori 3; trebuià ca un Mitropolit Inteles cudin acest partid (national» sa fie gata a MA crucea In /liana-

tefulescu, Tismana, p. 489.2 pp. 370-1 din Magazinul istoric,3 Cron. lui Constantin Capitanul, p. 460.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MUNTEANI DELA 1654 LA 4682 375

pentru a merge, In sunet de clopote, inaintea cetelor rds-culate. Oameni evlaviosi, darn ici pentru cele sfinte, ctitoride biserici In 1671 ei isprävirh frumoasa biserica delaCoeni pe Arge, iâingä Curtile lui Radu-Vodd Serban, buni-cul lor 1 Cantacuzinii aveau multi pärtenitori printre cle-rici. Si astfel, Cu voia lor i pentru interesul lor politic,fù ales Mitropolit Teodosie.

Supt cuvant cä Domnul vred sä ucidä pe boierii cari nu-iplac, se strAnse la Curte, in ziva de 3 Decembre 1668,pe and se lntorced dela Moscova Mitropolitul ardeleanSaya , o mare multime de boierime i oameni din popor.De aici gloata 'Ana spre Mitropolie, unde clopotele se pu-será in miscare pentru a lnmulti si mai mult numärul lup-tätorilor Impotriva tiranului patron al Grecilor. Un fel desobor al räscoalei se tint" la Cotroceni, unde peste cdtivaSerban erà sá ridice mänästirea sa, o capodoperh aartei bisericesti dupä tipicul definitiv care se elaborasepdra atunci. Aici se alese deputatia de plAngere care trebuidiá caute tocmai In Tesalia pe Sultan spre a-i cere curätireapämdntului terii de Greci. Radu-Vodà se grAbise a se le-Odd, la 9 ale lunii, prin act formal, Indreptat cätre aarhierei),

tustrei episcopii erau de fatä aarhimandriti, egumeni,boieri, slujitori, popi, diaconi i toti täranii cAti sá aflä vie-tuitori In tara Domniei Sale», de Greci laolalth si de fiecaredin cei mai mari in deosebi, asigurAnd bunele datini de pevremea lui Vodä Mateiu bätranul 2.

tu mänästirile neinchinate, el se Invoid a nu se puneegumeni decdt «Rum5.ni, dupä obiceiul si tocmeala lor, iaroin strein, grec, sà nu fie volnic nimenilea a puneD. in-chinäri nouà se opresc. CAlughrii greci vor iesi din bisericadomneasca a Curtii, fäcând loe unor «popi mireni rumAnip.Asupra acestor puncte, Radu fácil jurdmAnt la Mitropolie B.

De fapt, inch' din April 1666, supt Inraurirea Mitropoli-

1 Inscripfii, I. p. 88.2 may. ist., 1, pp. 131-4.

www.dacoromanica.ro


tului stefan, Radu Intarise hotárarile lui Mihai Viteazul cuprivire la lnlaturarea strainilor din fruntea oricarii mana-stiril si, cu catva timp Inainte chiar, el oranduise intoarcereaacelor eobiceaiuri bune ce erà pierdu te si precupite de streinb;un strain putea rdvni la egumenie, nutnai daca, Iiind sieotn de folos», stateà un timp la noi, ca esa se dea loculub,daca-1 primià soborul si daca jura ca e va lacui pana lamoarteD In manastire, carmuind-o in dreptate i credinta

tiind In seama soborul. Egumenul, de once neam, va 11scos daca' se va dove(11 e vielean si va incepe a lacul raz-vratit si va ti de zminteala fpatilor», mai ales instrainandaverea 2.

De fapt, daca pe lángli Rada-Voda se gaseste episcopulgrec Sofronie, de Vidin,la Tismatia, la Arges Teodosiela Dealu, la Snagov, la Campulung, la Caldarusani, la Arnota,la toate manastirile domnesti deci, care sant Insirate inaceasta ordine 3, erau la 14 April 1666 numai egumeni ro-máni si cetind romaneste.

Astfel Rada-Voda grecul erà prea slab ca sà poata luà m'a-suri impotriva acelor dintre rasculati, cari ramasera ; ceilalti,Intre cari i Mitropolitul, adusera nurnirea unui nou Doma, po-trivit pentru ca neamul si aliatii Cantacuzinilor sa poarte toatetrebile dupi vointa Ion 4. E batranul Antonie-Vodb." din Po-pesti, (lela care Saya Ardeleanul capatä, la 25 A.pril 1670,precum Simion .5tefan capatase, cu toata calvinia lui, delaMateiu-Voda. In 1650, Intarirea mosiei pe care MitropoliaBalgradului o avelt, inca din zilele lui Mihai Viteazul, InTara-Romaneasca 5.

Doc. Cant., pp. 64-5, no. XXVII.2 Actul v. Doc. Cant., pp. 61-2, no. xxii, e 'atara de Parteuie

al Constantinopolel la 7173. Sc hotdreste crt intre cele trei mAndstiri,Tismana, Cozia i Bistrita, va fi o legAturd care sd ingAduie unui calugdr dintr'una din ele a fi egumen si la celelalte.

3 Doc. Cant., P. 69 sau Mag. ist., I, p. 401.Mag. ist., IV, pp. 371-2.

6 Purariu, In m'ele libere, Sibiiu, 4837; Socotelite Sibliulni, p. 18,nota 1.

www.dacoromanica.ro

Teodosie dda, fireste, carie de blestem pentru deseo-perirea acelor boieri cari indemnaserd la uciderea batranuluiConstantin Cantacuzino 1. El intarl masurile luate pentru apedepsi pe Stroe Leurdeanul, puind supt actul de afuri-sanie iscalitura egumenilor romdni : dela Tismana, Coziaunde era un Teodor, dela Ilistrita, Arnota, Dealu, Campu-lung, Glavacioc viitorul Mitropolit Varlaam, poate unMoldovean , dela Snagov, GOVOra, Caldarusani, si, 'In aldoilea rand, ale celor greci, dela Sf. Treime Radu-Voda»din Ducuresti,dela St. Gheorghe, mitoc al Ierusalimului,dela Gruia, dela Mislea, dela Sarindariul din I3ucurestidela manastirea Mihai-Vodd diii acelasi oras, afara de aegu-menul Doamnei, Dionisim) (dela biserica bucuresteana aDoatnnei lui erban) 2 Prin ei toti, Vornicul Stroe seprefácù, 'tara cea mai micd bundvointa, In parintele mo-nah Silivestru», calugarire t'ara pilda pana atunci, pentrua scdpâ (lela moarte.

Cand Grigore-Voda Ghica ajunse iardsi Domn, iireste insäca verá ceasul rasplatirii pentru Mitropolitul cantacuzinesc

episcopii de partid. Caterisirea lui Teodosie s'a savarsit!adata dupa venirea In tara, In pritnavara anului 1672, aDomnului din a caruia poruncd fusese ucis Constantin Pos-telnicul Cantacuzino. De sigar ca a fost un sinod de ju-decata, din care trebuie sà ti l'acta parte, nu Vladicii terii,partasi la toata actiunea politica a fruntasului lor, ci epis-eopi greci de peste Minare, pe cari Ghica-i puteà atragetot asá de lesne ca si Radu Leon. Pand atunci Mitropolitulprigonit de Domn ii pardsise Scaunul de bulla voiesau fugise peste hotare ; o judecata sinodald, asemenea cuaceia care, In chip atat de dramatic, se ispravise abia.la Moscova, era si lucra gingas, si lucra greu aceastaputea sa o stie Grigore-Voda din punctul de ved.ere al ob-servdrii canoanelor. Se pare cd Ghica va ti fost sfatuit atunci

Doc. Cant., pp. 75-6, no. xxxu.2 Doc. Cant., pp. 77 si urm., 82-3, n-le xxxiu,

DISERICA MUNTEANA PELA 1654 LA 1688 377

www.dacoromanica.ro


de arhiereul grec care in aceastA vreme a avut mai multAInrA.urire asupra intregii vieti religioase a RomAnilor.

Dosofteiu de Ierusalim, noul Patriarh tAnAr chci de el evorba, se ocupil in cele d'india timpuri ale administratieisale cu oránduirea (FrAtiei SfAntului MormAnt) dela me-tohul ierosolimitan la Constantinopol, cAreia-i &Mil unepitrop i un ecomitet de frati alei, apoi el incepii c1A-direa mändstirii din Betleem, pentru care Constantin-VodACArnul dAduse in mAna Patriarhului Nectarie 7.000 de lei I,si, in sfArsit, cu sinodul provincial din Ierusalim, menitsA alcAtuiasch acea declaratie prin care se vestiA lumiiintregi cd in zAdar aduc lit sprijin Calvinii din Frantain lupta lor cu Jansenistii catolici dogmele Bisericii rasa-ritene, care nu consimte cu Chiril Lukaris 2. Dar, inainteI lupa dinod, el trebul sA cAlAtoreascA pentru ca prin po-menile strAnse sil poath acopen l o datorie de 100.000 delei care apäsA asupra Patriarhiei. ErA in Iasi, la Duca-VodA,prin 1670-1 si, de oare ce fil chemat in 1674 la Constanti-nopol din (Macedonia, Bulgaria si Serbia», trebuie sä secread. cA, duph sinodul din 4672, el a venit iardsi printenle noastre, ai chror Domni si boieri puteau ajutA maimult pentru acoperirea cheltuielilor Scaunelor patriarhaledin RAsArit decAt teranii slavi de peste DunAre 3.

Un Grec fá pus in locul lui Teodosie, unul dela Atos,egumenul Sfintei Treimi, deci al mAnAstirii Radu-VodA,Dionisie 4. El nu stätû decAt prea putinA vreme in Scaunsi, dupA moartea lui, incá de la 24 Decembre din acelasian, se alege Varlaam din Glavacioc, care cillAtorise si el prin

Chrys. Papadopulos, Aol1et0; 7C. Ie2., pp. 6, 8.2 Michalcescu, p. 426 tu urni.8 Ibid., pp. 6-7.4 V, Upédatu. in Cono. lit., XXXIX, n-le 11-2; Studii fi doc., V, p.

629, nota 1; Condica 3/i-bita, no. X.

www.dacoromanica.ro

Moscova, la 1666-7 1, si aprin 4674) ajunsese episcop laRainnie 2 acestuia i se propusese Mitropolia 111cà din pri-trAvarh, dar el nu voise sá primeasch, precum mhrturiseteInsusi la iesirea sa din Scaun : «chir Teodosie In silä s'ascos den Scaon, si, episcup Rämnicului ffind, mi s'a fäcutsild ile cel de atuncea Donan ca sä mti mut la Scaonul.Ungrovlahiei, si am primit toga spaima Domnului, ea sh nufach acedt lucra far de cale», si chiar a doua oarti, cAndlea &cija chzuth din degetele unui mort In loc de a o smulgefila manile Mitropolitului sha viu, el ar fi fäcut aceastatot «avandu-se sita de spre Domn» 3.

Dupti Decembre 1672 se fhca o inoire care lovia greu Ineparhia Rämnicului, de uncie plecase Varlaam. Grigore-,Vodd avea langh el pe un Daniil, «striin, din tara Moldovei),Cu care era legat prin cine stie ce amintiri sau interese,Acesta va ti rävnit locul pe care-1 chi:Atase Varlaam, saumhcar Scaunul Ramnicului; neputändu-1 multhml, pentrnmotive pe care nu le cunoastem, G-rigore, care cetia prínletopisetele terii si se invätase de acolo sä cearä lui Apaffyfeudele sale ardelene FägArasul i Amlasul, si §tiä. despreSeaunul cel vechiu de episcopie a Strehaii, pomenit si Incronicä, «s'au socotit d'inpreunä cu toti citistitii sfetniciiMhrii Sale si au tocmit si au asezat aceasth sfantá mänhstirea II episcopie a Terii-Romanesti) ; Daniil fa stintit de Var.laam singur4. Episcopia Strehaii, pentru Mehedinti, pelaraacea «toath Meedia) de care vorbià Ignatie Särbul, fa phshtrata'. de Duca-Vodh, supt care e pomenith In 4674 si 16756.

erban, aducand lnapoi rosturi canonice, a trebuit sh Inläturedela Inceput aceastà ciudath episcopie din placul domnesc 6,

1 Biserica ortodoxa romana', XIII, pp. 678, 689-97.2 Istoricut eparhiei, p. 53i urm.; Condica sfdntd, n-le3 Condica sfäntd, p. 54.4 Pisauie contemporana la Liipèclatu, Episcopia Strehaii, pp. 8-10.

Ibid., pp. 6, 14; cf. An. Ac. Boom., XXVI.6 a Arhiepiscopul Daniil* care se aild in 1686 in Foc§ani pe lingl fostul

BISERICA MUNTEANI PELA 1654 LA 1682 379

www.dacoromanica.ro


LästInd la o parte rostul lui Varlaam In tiphrirea de chrtiromänesti, el ajuth pe Doamna lui Grigore Ghica sí ridiceschitul välcean Fedelescioiu. O fericith. inhimplare ni-apastrat izvodul cheltuielilor fhcute cu cladirea, inceputh la30 Iulie 1673, si astfel stim ch s'au pus 90.000 de carrimizi,.In parte dela Jiblea, cu 80 de bani si un leu mia, dändu-seIn 6eaina amesterului de zich Stoica, si a zidarului Marfil,pe cari-i supraveglied Logo fatul Dragomir ; ch vlirnicerii aucostat 10 galbeni unguresti, ch piatra de var a fost stränshde oamenii din RAdhcinesti, Schunesti si Dolofani, lar lucrulla zid, pentru chrat i altele, de Jibleni ; c. piatra, In abu-duri» si ecuiburi, s'a adus din Albesti, cu «vhtaful depietrariD Stoica, plhtindu-se un anhernD destul de ridicatchrhusilor de catre dichial Stefan ; ea, pentru lemne, s'autocmit patru mesteri; o evaughelie tiparith i frumos legaldcu argint, o cruce, un potir, un discos, o zveasdä, o Jin-gurh, o copie, o cadelnith si trei candele cu azale» le-a datDoamna, si la aceasta d'intdiu zestre Vlädica, din partea lui,adause : o aLiturghie de Mosc», un Octoih, o clidelnith sio cruce 1.

in acest timp, la Tismana erau inchii fostul Mitropo-lit Teodosie, logofhtul si cronicarul cantacuzinesc StoicaLudescu si Gheorghe socrul lui Aga Mateiu Cantacuzino :Gheorghe fù ucis aici, inch, din Maiu 1673 2, iar Teodosie,care stlita si mai departe la azhtocenieD pentru amulteleprihAnb ce i se aruncase3, scrià nhchjit dela locul silupochinth, la 9 August din anul urmhtor, cerAnd lui RaduCretulescu, cutnnatul Cantacuzinilor, si fiului acestuia, Pdrvu,surguniti i ei in Mdrgineni, ash nu pregete la ce s'ar ch.de.5.

Mitropolit moldovenesc Teodosie Sturlit fi doc., VII, pp. 321-2 , nupoate fi acest Daniil, care fusese numai episcop. E desigur proin Ar-deleanula, fugit, pentru vre-un motiv politic, din Tara-liornineascá.

1 Studii fi doc., V, p. 484 i urm., i, pentru mosii, cf. lstoriculeparhiei Reannicului, pp. 57-8.

2 Cronica fui Ludescu, Mag. ist., V, p. 11; cf. P. 12.lbid.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MI1NTEANA. PELA 1654 LA 4682 381

pentru dAnsul» 1 Plastgeri si stdruinti, care trebuiau sa ftezddarnice atetta timp cdt Ghica i apoi Duca-Vodd, care nuerd sa revizuiascd doar procesele pierdute de partidul can-tacuzinesc, avurrt Scaunul muntean.

CAnd insa Serban cdlcrt peste pri tonire ca peste pragulmdririi sale, luerurile se schimbard.t'inelata i se fdcii judetlui Varlaam. in primdvara anului 1679, ddnd pare eh luiApaffy un exemplu pe care acesta-1 urmá potrivit cu in-teresele sale si intr'un mod care-i erd special, Serianstranged la Bucuresti, dupd cererea lui Teodosie, Indairtadus dela Tismana, i dupd «tomul» de invoire al Patriar-hului de Constantinopol, Dionisic, care Al, prin urmare,intrebat, dupd norma amintitrt de curAnd in Moscova,un sitiod. k(Biberica ceo.. Mare» era reprezintatrt de episcopulde Mire (Mireon) si de Ienachi Porphyrita, care nu erd numaiagen tul lui Sorban la Poartrt 2 -- el li i cumpdrase Domnia,biruind pe Rusetesti, sprijinitorii lui Duca-Vodd ci siLogofatul-cel-Mare al Patriarldei3. Si alti arhierei strdini,eccari se intamplase atuncea aicir, au fos.t de fatü, Metodiede Dristra (Silistra) 4 -, impreand cu Qarhiereii terii»Stefan al Ramnicului, fost cgunten de Sadova si ales deacolo la 13 Ianuar 46735, un Romdn ai crtrui nepoti sechemau B idea si lrimia, amandoi logofeti, iar prtrintierau Bogdan si Nalelea 6si Grigorie de Buzau ; egumeniica si boicrii au fost chemati sä iea parte la dezbateri. Var-laatn 1111 LACA nicio impotrivire, ci recuitosca lipsrt de vi-novdtie a lui Teodosie ; apoi ((VI pus cdrja pre masdinaintea Domnului si a tot soborul», ca odinioard Nicon,de suferintele chruia tid, fireste. aSi, ludnd cdrja, Domnul

1 Stuclii i doc., V, p. 487. n-le 25-6.2 ¡bid., Hl, p. 96 si tirm.3 C. Cron. lui Ludeseu, in 111ag. ist., V, pp. 49-20.4 V. Condica sfcintti, no. xlv. i un Ernanuil de Patras erà pe atunei

la noi (ibid., no. xu).n-le xu-lit, pp. 45-6.

Istoricul eparhiet Rft»iniculai, p. 71.

www.dacoromanica.ro

382 ISTORIA BISERICII ROMA.NEFTI

ati dat-o Viddichi Teodosie, i 1-au trimis la Mitropolie cumare chiste, Mari, in stipta.mana cea mare inaintea Pas-tilor, Aprilie 26»1.

Schimbarea cea nora in Biserica munteanh fusese RicutaInteun chip care nu ingaduià nicio critica. Vladica depus

cel adus inapoi in Scaun nu-si pästrara. ura.. Varlaamchi& In liniste, in eparhia Mitropolitului, la Trivale, JangaPitesti, un schit care-i pomeneste inca. nurnele a, pe cándTeodosie ii facea si el o mhndstioarà pe dealul de de-a-supra Ramnicului vAlcean, la Cetätuie, isprävindu-1 la 19August 16803. Apoi Varlaam, care tral pana dupà sfarsitulDomniei lui 5erban-Voda, izgonitorul sàa, fù asezat de noulDoma, Constantin Bra.ncoveanu, la manästirea Rancacio-vului si acolo poate isi inchei6 zilele ca schivnic4, separe dupd Septembre 4698 ciliar.

Acest sobor mantean, prezidat de un Mitropolit de loedin Ardeal, care se intitula cu naandrie In titlul Litur-ghiei din 1680 aMitropo1itul j Bacure§tilor,arhiepiscopulti a toata Ungrovlahiia i exarhu laturiloriprocil o traducere iredentistä, am zice azi era che-mat sä. faca la 1-iu April 1682 alegerea unui nou episcopardelean.

CAP. IV.

Biserica Romanilor din Ungaria pftnä la Unirea cu Roma.

Pe atunci era, atotputernicä inraurirea lui Dosofteiual Ierusalimului, care nurnai ca ajutorul lui S,erban Can-tacuzino izbutise a rezolvi. la Poartil in sensul dorit deel vechea chestie a arniina.stirilor inchinate» ca.tre Ierusa-

1 Cron. lui Ludescu, p. 20; cf. gi Condica Sfäntà, pp. 54-5; .Efeme-ridele lui Cariofil, trad. Erbiceanu, p. 12.

2 inscriplii, I, pp. 140-1, no. Lx.lbid., pp. 177-8, no. Lxx.

4 Biserica ortodox6 roincina, XIII, pp. 678-9; InscriNii, I, p. 441.

www.dacoromanica.ro

lim si care cdpätase de curAnd, dela Stefan Petriceicu,Domnul Moldovei, lnchinarea chtre Sfd.ntul Mormânt aTrei Ierarhilor, o inthrire a inchindrii fdcute de insusictitorul, Vasile-Vodd 1. Grecii nu mai erau priviti cuochl räi ca pe vremea lui Rada Leon, cAnd interesul po-litic al unui puternic partid cered aceasta, ci, diu potrivd,se urcau lesne la locurile d'intdiu, In care se puteau asezdfhrh grijä. Astfel Grecul, Ioasaf, fost episcop de Lacede-mona, fù ales de soborul romdnesc din Bucuresti, care,dupä conceptia curentd atunci, se gdndià mai mult la or-todoxie decdt la neam 53. El Mai jurdmdntul formal de or-todoxie neprihänita.

Ioasaf trecii In Ardeal ca un rhsplhtitor i pedepsitor,simtind in el toath cäldara unui Inviersunat aphrdtor alierarhiei statornicite, al neschimbatelor canoane. Scoaterealui Saya Brancovici o märturisid fáti ca un abuz, chciepiscopal numai de Patriarhul shu drept-credincios se poatejaded., iar nici de cum de «CraiulD mirenilor, si de popiilui unguri, eretici, in& mai putin. Saya trebuià sh facà apella Constantinopol, de unde ar fi venit delegati patriarbali.Tiphrirea de chrti pentru slujliä In sens calvin e un marephcat, si el nu se va face ca niciun pret vinovat de ddnsul,ci, ca ierarh ortodox, recunoscdnd insh, ca limbrt inghduitä.in Biserich, limba poporului, va tälmdci si va dd la lu-minä carti de credintä dreaptro. Farä sä lntrebe pe nimeni,cu puterea lui vlddiceasch, nethgäduitä, el scoase pe pro-topopii calvinizanti din Armeniu, Sachdate, Aloha, Corabiasi Daia. Erä. 11°0.01, cu puterea dela Patriarhul Dosofteiu,a izgoni pe preotii Insurati a doua oarh.

Once s'ar zice, din punctul de vedere national astdzi,once s'ar fi zis atunci din punct de vedere calvin, de

Chrys. Papadopulos, o. c., pp. 34-5.2 Candidati mai fuseserg un Nicodirn §i un Partenie,

doi, cred ; Condica sfantd, n-le xvir-vin ; cf. Popea, Vechea Mitropolie,pp. 9-10.

BISERICA ROMINILOR DIN UNGARIA 383

www.dacoromanica.ro

384 ISTORI1 BISERICII ROMANESTI

protopopii din Vint, din Daia, din Biilgrad, Inidora, Ilia,Tuscea i Romosel, reprezintantii legii reformate in mij-locul Romkiilor, ha chiar de protopopul Staicu dinBrasov, once-ar fi fost rugati sh adauge magistratii dinSas-Sebes, despre nestiinta de româneste a unui episcopcare ar fi spus greceste si Tattd Nostril, Crezul, cele zecePorunci i ar 11 predicat greceste de Pasti si-1 1im ehischlia numai greceste, ()rick s'ar fi cärtit impotriva celordin jurul lui, preoti i chlugari rhshriteni cu pletele lungi,oricAt ar fi fost invinuit ch a dat bani pentru Scaunul sausi eh a numit pentru dare de bani, Ioasaf merith tot res-pectul pentru credinta, consecventa si curajul sau. Orto-doxismul militant intrase cu Ioasaf, zis Acachie, in Arclealuldeprins cu toate uneltirile religioase impuse de Guvern, cutoate prefilchtoriile si imbrobodirile. Cand i se cerii soco-teala de un sinod chemat pentru a-1 izgoni, nu voi sarecunoasch forul inaintea chruia, el, episcop, fusese admis ;cerAnd sh-1 asculte Craiul însui, farh a spune o vorbh deindreptatire, se lash despoiat de miträ si carjh de chtreaceia cari nu i se putean infatisa altfel deck ca niste bar-bari i eretici, prigonitori ai Bisericii celei adevarate (12-11Tulle 1672)1.

Ioasaf pleca spre o mhndstire deoílilinä, increilintatsipe deplina dreptate facut datoria intreagti. Mitro-politul Teodosie, din partea lui, bine sfatuit i energic In-demnat de Patriarhul Ierusalimului, nu erá om care sh fachpe voia lui Apaffy, Iiisfind a se izgoni episcopul pe care-1alesese si-1 sfintise dupd canoane i trimetand apoi dupaporunca un altul sau alegAnd i sfintind pe acela ce i-arfi fost trimes de dincolo, de catre soborul de alegere si deaCraiulD, stapAnitor si in Biserica Românilor. Daca superin-tendentul Tophaeus isi avuse rdzbunarea, Teodosie lash,

Mon. Comitialia Transyl vaniae, XVII, p. 292 i urm. ; T8r5k-Magyarkori Allam-Okmcinytitr, VI, pp, 273-1. Cf. Sate i preofi, pp.82-3 ; Dobrescu, Fragmente, p. 43 i urm.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ROMANILOR DIN UNGARIA

in schimb, mai multi ani de zile Ardealul Mira pastor, °datace nu-f folosise lnstiintarea pe care o daduse la 1680. Bainéa se fad' drum Inteacolo, la 1.683, fratilor Lichudis,pe cari Dosofteiu de Ierusalim li trimesese In Moscovia pentru

intemeia acolo o Academie ; ei petrecura o bucatä devreme in Tara-lionaneascd, bine primiti de Serban Canta-cuzino, si de aici trecura In Ardeal, unde statura vre-otrei luni, cercetand ca deosebiti teologi despre deosebiteleintrebäri teologice i despre Purcederea Sfantului Dahl.

Joan din Vinti ava in acest rastimp conducerea, In celmai rdspicat sens calvin i In cel mai josnic servilism gu-vernamental, a Mitropoliei neocupate. Despre inältimea luide conceptie ajunge marturisirea facutä la sinodul din 1682ca principele, tCraiul», are toate drepturile asupra tuturorbisericilor din tara, pentru ea lui i imparatului turcesc,iar nu Patriarhului, Ii pläteste lumea birul 2 AsezAndu-sela Sas-Sebes nu In Balgrad , el incepù i lucrul de tiparpe care-1 doriau stapAnii sai: o culegere de predici la morti,culeasa din cdrti unguresti, Sieriula de aura (1683) si ocarticica de morala calvina, un fel de catehism poporal,Cdrarea pre &art, au fost traduse de el In romaneste.in sfarsit acela care la once prilej se arata Incunjurat dettoti protopopii i totii saborulti Rumanilor din Ardealiltinù la 1.684 si un sinod dup.' normele prescrise de To-phaeus, patronul sau3.

Numai când Ioasaf marl, Biserica româneasca de dincoacede munti, a principatului mantean, alese un inlocuitor aleau, pe un calugär de loe din Vestem, satul lui Teodosie,

pe unul care poarta caracteristicul nume de Saya, cao amintire a Vlädicai prigonit si lntemnitat de Apaffy ; él

Chrys. Papadopulos, Ikap 'Up , pp. 194-5.2 Mott. Corn. Trans., 1. c., p. 293.

Ibid., XVIII, p. 237.

www.dacoromanica.ro

386 ISTORIA BISERICII ROMA'NqTI

veni din Tara-Româneasca, aducAnd cartile de slujbä ro-mânesti tiparite acolo si pe care Domnul i le daduse cumaiia lui t. Ioan din Vinti i ai lui, attitati de nelmjAcatulTophaeus, nu-1 vor fi primit, sau el va li parasit iute, prinmoarte sau prin retragere, rostul sau de Vladica.

Dar la 1.-iu lunie 1685 soli munteni dela. Serban-Voda,care se Incredintase ca Turcii nu vor sprijinl pe Csalcy3,se aflau la Fagaras, si ei se lnvoiau a paths). Causa acestuiavdnzator al Ardealului) si a Inchèià cea mai stransa le-&lirä de aparare reciproca cu Apaffy 3. O urmare fa siaceia c principele Ardealului se lntelese la alegerea inMitropolia din Bucuresti si dupä normele voite de Serbana unui nou Vlädich ardelean. Se alese Varlaam, ucenicpoate al Mitropolitului muntean cu acest nume, care plecala 23 Decembre 1685 din Brasov, cu alaiu, pentru a capatàputerea episcopala dela izvorul ei traditional si canonic 4.Avuse doi concurenti greci, pe egumenii dela Cotroceni siRadu-Voda ; 11 sfintira. Teodosie i. Daniil, fostul episcop deArdeal. E drept ca, la Intarire, in ziva de 19 April 1686,.i se impuserd conditiile stiute, dar nu si pe acelea care seadaugisera pe vremea lui Saya Brancovici 5. Si Varlaam tinùapoi soboare binecuvAntate de noul superintendent, StefanHorty6, si el läsä pe loan din Vinti si pe Gheorghe dinDaia, indiscutabili calvini, sA lucreze cele d'iutdiu ceirti deslujbei romdnesti, eu dogma acuratav : un Ceaslovet din 1687,o Reinduialci a diaconstvelor din acelasi an si, In 1689, unMolitvenic, pe lAnga opusculul PoVestea la 40 de mucenici.Mtfel bun gospodar, el Mai daruri Bisericii din Bdlgrad, de

1 Sint amintite in averea Mitropoliei; Cipariu, Acte fi fragmente,p. 261; Mangra, o. c., p. 95.

2 An. Ac. .Rom., XXI, p. 296 i urm.8 Mon. Com. Trans., 1. c., pp. 341-1, no. XCV.4 An. Ac. Rom., XXI, p. 228.5 Mon. Com. Trans,I. c., p. 486 qi urm.: Cipariu, Acte fi fragmente,

pp. 238-9; Cond. sfein1d, n-re xxi-u ; cf. n-1e mx-xx.6 Cipariu, 1. c., pp. 264-5.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MOLD. DELA CADEREA LUI GHEORGHE STEFAN 387

mull ldsatA in pardsire pe vremea certelor dintre episcopisi protopopi 1. Prima sà fie numai eVlddica.t. Romanilor, al.cdror cpispec se intitulà Horty, ca si, dupd dansul, StefanVeszprémi 2

Se gäsise in sfarsit un om moale care stià sl impaceortodoxia din inima lui cu calvinismul scos la ivealdin toate cbipurile si Domnul muntean nu mai era aplecatFA se indusmdneascd pentru prefhcAtoriile lui Varlaam cualiatul ce castigase in 1685.

CAP. V.

Biserica moldoveneascd dela chderea lui Gheorghe *tefaninainte. Noile lucrari literare i tipdrituri

In Moldova. Mitropolitul Dosofteiu.

tri 1664, cand venl intaiu ca arhidiacon pe land arhie-reul indatd, inlocul ca exarh pe Patriarhul Nec-iarie in terile dela Dundre,apoi in 1669, cand racii celd'intaiu drum al sdu in Moldova, Dosofteiu a putut cu-noaste la Curtea lui Dabija-Vodä, care se ardtd dela in-ceput un cdlduros sprijinitor al elenismului i ortodoxieireprezintate de cucernicii oaspeti din Rdsdrit, pe un ar-hiereu roman, care purta acelasi nume ca si dansul si aye&aceleasi gusturi de chrturar, aceiasi pfacere pentru tiparulIn slujba legii, aceiasi bärnicie. Dosofteiu Moldoveanul eràdintr'un neam de negustori rdsdriteni : tatAl sdu se chernadoar Leontari, bunicul Barila, iar mama Misira, toate numecare nu sund toctnai romaneste 4. Fiindcä el zice tatdlui

1 incai, III, p. 206.2 Cf. Bunea, Vechile episcopii, pp. 140-2.3 Dosofteiu, Psaltirea in versari, prefata a doua ; Nectarie, 'Aler:Wrjcnç,

Jai, .1682, Prefata.4 Arch. ist., II, p. 118.

www.dacoromanica.ro


sätt cLeontar Barilovich, flindcd MCA dela mänästire stia, nunumai slavoneste si greceste, dar poleneste si latineste, tre-buie sä se creadä ea neamul lui se asezase in Polonia, undetediau o sumä de Greci si Armeni hränindu-se cu negotul, iar-numele mhtusei sale, Stanca, si al unui cumnat, erbul, dove-desc ea ai lui se strämutaserä mai de tnult in Moldova 1; eise socotiau, spune un cronicar care a. cunoscut pe Do-softeiu, printre amazili» 2. A petrecut cativa ani poateSchitul-cel-mare, slavo-romanesc, din Galitia, dar mai ales.la Polwata, mänästirea rhmasd un timp in uitare si aproape.In phräsire, cdreia lush Vasile Lupu Ii dädit la 1645-6 unnou zid de imprejmuire va II Meat si alte daruri, avl.-zand lucrurile mänästirii InvechiteD 3 Si, adäugim, stricade pe la 16'20 4, dupd näväliri de hoti, focuri, rh-maind biserica doi ani i descoperit5.5.

La 10 Maiu 1658 Dosofteiu era, desl. Inch tanär, episcop deRusi, inlocuind pe Teofan, precum tot atunci Saya inlocul peAnastasie la Roman : lämurirea o puteni gäsI in cäderea JulGheorghe Sjefan-Vodä, in fuga lui trädätoare : in vremea unuiDomn dela Turci, Gheorghe Ghica, bänuim un sinod ca aceladin 1600 impotriva episcopilor pribegi 6. Mitropolit rämäseseincä Ghedeon, des1 omul lui Gheorghe .5tefan i agentul luide odinioarä la Moscova ; ttilburAri le molqovenesti din 1658-9,cu nävälirea Domnului mazil Si cu scurta Domnie a lui Cons-tantin Basarab, care, gonit dela Munteni, 1i incercä no-rocul si in Moldova, dadurä. lui Ghedeon prilej 86 se com-promità si mai mult. Astfel el fit scos In folosul lui Saya

1 G. Popovici, Index Zolkieviensis, in Candela pe 1884, pp. 750-1;IbIelchisedec, Cron. Rom., I, p. 279.

2 Neculce, P. 233.3 Inscrip(ii, I, p. 62.

mArturia lui Dosofteiu ; Melchisedec, Noti(e, pp. 163-4.5 Ibid. oldan Vornicul i Gheorghe fratele lui Vasile-Vodl lucra-

serA la clisearnitA, la un turn i la trapezArii. dar luAnduli ca platit eparte din avutul mAnAstirii; ibid.

a Cf, Melchisedec, Cron. Hufilor, 1, pp. 425-6; Con. Romanului, I,pp. 277-8.

www.dacoromanica.ro

BISERICA AIOLD. PELA CADEREA III GHEORGHE VrEFAN 389

de Roman, chlugdr dela Seca si ucenic al lui Varlaam, langticare i se si odilmeste trupul, In margenea phretilor

lui Nistor Ureche. In acest chip Dosofteiu, cleric cultsi de neant bun, e:4MA episcopia Romanului. El intrebuintdbanii sdi, si altii pe cari-i putuse cdpätà, pentru a drege Po-brata, de unde pornise, tnantuind trapezdria, facand o a douapentru vard, ddruind vestninte i altá zestre 1; mai tarziu,La 4677, el era s'o inchine, apre mana» lui Dosofteiu Pa-triarh ul Ierusalitnului, unde «sant incepdturile spdsdniiirodului ornenesciID 2.

Rdsaritean de obarsie, avandu-si Oddcini in Polonia, pds-trand tragere de inimà pentru aceastrt tara, Dosofteiu ti-1Uinteo vreme cand ravna inchinärilor se pornise din nou :la 4660 Hlincea, ispräsitil de S tefan, fml lui Vasile Lupu,trece la o mAndstire din eRumelia) 2; mdndstirea lui TeodorMovild diu Burdujeni, innoith de Costinesti, fù supusd md-adstirii atonice Sf. Pavel ; apoi, incii dela inceput, va fi fostinchinatd mAndstirea din Dealul-Mare, a «codrului Iasilor» pecare o racti Iani Hadambul4; in sfirsit Duca-Vodd, inchinandCeettuii sale, isprdsitä la 1671, ca metoh al Ierusalimului,Elincea vecina, dddil ca despdgubire mändstirii «rumeliote»Andriano dela Argyrokastron hiserica Sf. loan Gurd-de-aur,pe care o M'al la Iasi in 1682 5. Dosofteiu satù astfel, dela in-ceput, supt inraurirea omonimului sha grec, care-1 sfdtuiain chestii de dogmh si de canoane. Deci tiul lui Leontari nupoate fi privit ca reprezintand acelasi curent romanesc ca

feciorul de teran Varlaam. Iubirea lui lusà pentru lege,talentul säu de a serie, in prosd i chiar in versuri, inteolintbà pe care o stilpftnia acum foarte bine, munca lui

Melchisedec, Notije, p. 165.2 Ibid.

Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 280.4 inscrip(ii, II, pp. 106-7, no. Lxt.6 Cf. N. Costin, pp. 7, 24; Inscrip¡ii, I, pp. 13-4, no. VII; II, pp. 108-9,

Lxitt ; pp. 131-3, no. xv ; Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 280-1.Clopotele Cetãtuii, turnate in Danzig, sint din 1669.

www.dacoromanica.ro

390 ISTORIA BISERICH ROMANESTI

pentru a da. Moldovei un tipar nou, 11 aseazd, nu numaiprintre cei d'intdiu ierarhi ai IlomAnimii, dar si printremai vrednici ctitori ai literaturii noastre.

La 5 Ianuar 1664 murid Mitropolitul Saya 1. Uu Ghedeonrpoate altul decät cel vechiu, pe care nu intelegem de ce1-ar fi adus inapoi Istratie-Vodd Dabija, un Ghedeonpostrig din Secul, unde a ddruit o Evanghelie slavonk-scrisd de tpisetub Daniil , la 14 Mart 1664, si linde eingropat supt o piatrd rara inscriptie,Ii luä locul, tiindu-Ivre-o septe ani 2, caci numai in 1671 Dosofteiu se intal-neste 'n Scaunul arhiepiscopa13. Poate insti di el urmase-lui Ghedeon Incä dela 4670, cdci In ziva de 26 Ianuar4671, Duca-Vodd, om lacom si crud en boierii, dar evla-vios, darnic pentru cele sfinte a fdcut, dupä modelul TreiIerarhilor, pe deal de-asupra Iailor eleganta mAndstirea Ce-.tdt,uia, incinsä Cu un fin brdu de sculpturi scrid fra-tilor) dela Lemberg sd-i tipäreascd (400 de Psaltiri dupd,cartea ce adaug aici, scrish cu litere slavonesti, dar in limbdromâneascä, ca sei poatet intelege mai lesne poporul, CCITV1121, tie slavone§te, precum si o carte Cazania, cu intre-bäri si räspunsurip deci uft fel de Catehism ortodoxtin scrisoare romdneascAD, ce trebuie sá iasd numai in doudsute de exemplare, spre einvätätura cres,tinilor, räspandireamänirii lui Dumnezeu», cdci, apune Vodti, sau Mitropo-litul care dicteazd in numele sha pisarului lesesc, tprin;cdrti sfinte se imprdstie credinta pravoslavnic4 si din ele-sfscoate Biserica lui Dumnezeu stilirta si asezaminteleD 4.

La Lemberg Insd nu se gdsi o primire bund pentrixaceasta propunere. Atunci Domnul se indreptd ctitre cd1u-gdrii dela Uniev, alti tipografi, si la acestia aphred, numai

Inscriplii, I, pp. 31-2, no. 68.2 Pomenit lila la 15 August 1670; Melchisedec, Cron. Rom.,

p. 282. Cf. Notife, pp. 23-63 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 282.4 Hurmuzaki, Sttpl., 113, pp. 84-5, no. L1.

www.dacoromanica.ro

BISERIOA MOLO DET,A aDEREA T.TH GHEORGHE STEFAN 291

In 1672-3 insh, duph chderea din Domnie a lui Duca siin mijlocul tulburArilor räzboiului dintre Poloni si Turci,minunata carte de versuri, nouà in esatura i plinä deenergie concish, carte lucratäIn curs de cinci ani de zile,care e Psaltirea in versuri a luiDosofteiu, In stare ea siguräa-i asigurà gloria literarh : i astäzi se cântä versuri din-trInsa de copiii cari strälat Cu steaua strAzile oraselornoastre nhphdite de alte datini i stitpdnite de alte gusturi

Gdndul lui Dosofteiu erd Irisa mai mare si Cu total nou :volt). sä pule In mal-lile preotilor cartea româneasch deslujbh, aptirdndu-se impotriva ortodocsilor tipicari cu vor-bele cunoscute ale Apostolului Pavel, pe care le Intrebuintausi calvinii, precum i cu acelea, mai putin rhspAndite, aleliti l'arcu de Alexandria 2. Dach Psaltirea lui e numaipentru invhtälturh, el trecù indath la alte carti, care tre-baiau sä smulgh calvinilor unul din cele mai firesti si maiputernice mijloace de propagandh. Chlughrii (lela Un ievtrimeteau (NNO. Cu Psaltirea In versuri, care ayeà la sfdrsitCrezul in slavonege, versificat, al Sr. Ambrosiu de Milan siAugustin de IIippona, si un Acaftisteriti roina.ne3;c si el, darcu titlul mai mult slavon : cuprinde Paraclisul MaiciiDomnului, canonul din StImbhta Pastelor, ea intreaga slujbeide searei 1m romaneVe, «canonul la toti sfintii den paraclis),ruahciuni pentru cine merge la cuminectiturà 3. Cärticica fùasà de malt chutath, incdt peste cdtvd timp trebul sh sedeà o a doua editie, Intr'o cArticich in-12, din care nu maiavem niciun exemplar complet 4.

Lucrul lui Dosofteiu fù zabovit de imprejurärile nepri-elnice ale räzboiului, Mitropolitul, impreund cu noul episcop

Cf. /st. lit, rel., p. 483 si urm.2 prefata editiei a doua din Liturgltie ; BOA. rominci, L pp 232-3;

no. 77.3 Cf. §i Melchisedec, Cron. Rom., 1, pp. 300-2.4 ht. lit, rel., p. 496, nota 2.

www.dacoromanica.ro

392 ISTORIA BISERICII ROM A1MTI

de Roman, Teodosiel, Cu Serafim, trecut in 1667 dela Huila RHAuti, in locul Putneanului Teofan a, si Cu noul episcopal Husului, loan, ctilugAr dela Secul a, se allá in taladraTurcilor In Iunie 16734. Cand noul Domn, Stefan Petrusau Petriceicu, un iubitor de crestini, fd.rd multd chibzuialdinsd, lua hothrärea de a trece la Poloni in lupta dela Hotin,el erà sig,ur de invoirea lui Dosofteiu. Turcii rdmdinelIn stdpdnirea Moldovei, pe care Stefan nu puta s'o tie decAtscurt timp, cu ajutor polon Decembre 1673 piind la Ianuar1674 Dosofteiu trebui sd fugd impreu^d ca el. and seintoarse apoi, In Domnia lui Dumitrascu-Vodd Cantacuzinoapdrat de Tatari, el glisi un alt Mitropolit, care nu erd altuldecdt Teodosie de Roman. Fostul Mitropolit nu cutezd saiasd din mdnhatirea Sf. Saya, unde-1 apdrà autoritatea prie-tenului sdu, Patriarbul de Ierusalim b; el stAteà aici cat'un fel de inchisoare onorabilä, soarta Vlddicilor mazilitipentru motive politice, si de acolo nu-1 scoase decAt iesireadin Domnie a lui Dumitrasco-Vodd. Incd. din 71851676-7 supt Antonie-Voclä. Roset, Dosofteiu, ca (Mitro.polit al Suceveb, impreund cu Ioan, trecut la Roman, cuSerafim de Rddiluti si cu noul Husean Calistru 6, inchindmtinästirea sa Pobrata, la care se l'Acuse ctitor nou, cdtre Sf.Mormänt, pomenind si pe Domnul din Scaun, pe (cinstita)sa Doamnd, Zoe, si pe dubitii fii ai lor 7. Cât despre Teo-dosie, el mai traid la 1697 in Focsani, indeletnicindu-se cugospoddria sa de mazil 8

Melchisedec, 'ron. Rom., I, pp. 302-3.2 Acesta moare la 1670; Wickenhauser, Itadautz, p. 29.2 ingropat acolo ; Inscrip(ii, I, p. 32, no. 70. Cf. Cron. Hufilor, I,

pp. 131-2.4 iSt, lit, rel., p. 180 §.1 nota 2.6 N. Costin, pp. 12-3.6 La mijloc intre el t3i loan fusese §.1 un Sofronie ; NIelchisedec, Cron.

Iltqilor, I, p. 136 §i. urm.7 DupA. Candela pe 1885, P. 147 i urm., in Melchisedec, Notile, P.

162 §.1 urm.Studii f i doc., VII, pp. 321-2, no. 23.; p. 323, no. 30 §i. nota.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MOLD. DELA CADEREA LDI GHEORGIIE STEFAN 393

RdmAnând asigurat in Scaun, avAnd peste putin, dinNovembre 1678, in Domnia IVIoldovei pe ocrotitorul care-1rfficuse Mitropolit, Dosofteiu lud iaräisirul tipdriturilor ro-mânesti. Data aceasta, el nu mai ceril sà i se tipareascalucrdrile peste hotare, ci edutä a-si face, cu banii Domnuluice-i stAted. In ajutor la toate, o tipograae in tard. Slova ocdpdth dela Patriarhul cel nou al Moscovei, Ioachim, careabid lncepuse el insusi lucrul cdrtilor slavone curate, decare aved. nevoie Biserica lui, in sfd.rlit linistitd. Va fi avutmijlocitor pe acel Nicolae Milescu, fost scolar la Trei Ierarhi,fost secretariu la capuchehaia moldovenesc din Constantino-pol, fost al doilea sau al treilea Spdtar i ajutdtor, din partealui Ghica-Vodd, al «CraiuluiD Acatiu Baresai, fost favoritsi lui Stefan-Vodd Lupu, in sfArsit, care-1 einsemnb lanas pentru intelegerile sale trAdAtoare cu (CArnulD Con-stantin-Vodd. Dupd ce IntAlnise pe Gheorghe Stefan pribeagul

mersese pentru afacerile lui pfind la Stockholm, undeddelii In «Enchiridion sive stella orientalis occidentali splen-densD o marturisire de credintd ortodoxd, in care, ca si ina Scutulp lui Dosofteiu de lerusalim, se inldturd once elementcalvinesc furi;at dela Lukaris incoace 1, si pdnd. la Parisullui Ludovic al XIV-lea, Milescu, ne mai avand de lucru inApus dupd moartea Domnului sdu, la 1668, trecii la Rusi.Nicolae Spdtarul slujise la «biuroul ambasadorilory, in carese allá. la 1674, lucrase la Moscova, IncepAnd din 4672, maimulte carti de cunostinti elementare care lipsiau pand atunciRusilor a scris i despre tAlcuirea proorociilor 2 i despresibile si cAldtorise pentru Tar pând In Siberia si la gra-nitele «Chitaii» depArtate. Se imprietenise i cu PaisieLigaridis, care void sd-i lase in 4673, cAnd naddjduidpoatd pled in Palestina, casa-i din Moscova 3, si mai tdrziu

Eneitiridion, se aflA in aLa perpetuité de la foy de l'gglise catho-ligue touchant l'Eucliaristies, Paris, 1669, II, p. 50 qi urm.

2 Cf. 1st. lit, rel., p. 176 i nota 3.8 Chrys. Papadopulos, Hay. '19., p. 168.

www.dacoromanica.ro


Dosofteiu de Ierusalim ii cerit la 1689 o descriere gre-unscrt despre China, si din raportul lui Milescu mai ales.redacta. Hrisant, nepotul Patriarbulti, acea carte despre-aChina Supustiv, acca Soadmacc, care s'a tiparit nu-'Hai In zilele noastre 1.

Pr;i1 Spätar, tutors din China, se *Mara literele rusestiruhrunte, rotunde, aduse de diacul Ionasco al lui Bilai, deciBilevici, cu care se incepa tiparul cärtilor românesti la1679, de mesterul rus Vasile Stavnitchi, ajutat, pentru sä.-paturile In lemn, de faurul roman sau tig,ano-roman Stancul,.

pe langa ei, de un Mitrofan, din noua manästire decarturari a Bisericanilor, care dada i Rusiei un episcop, pe-Pahomie de Voronej 2, si de ucenicii sal Ursu, NicolaeA ndrei u.

tu aceste imprejurari se tiparl in Iasi, la 1679, ceaLilurghie In romaneste, eDumnedziliasca Liturghiev a

Jul Dosofteiu, cu materialul liturgic tradus din grEceste,nu din slavoneste, du'pti obiceiu, ca un «dar limbii rumâ-neti i, In acelasi timp, o carte de ajutor pentru preotii(carii nu 'ntilleg sarbiaste sau elliniastev ; cartea fit asa debine primita, incat trebul sa se dea la 1683 o noua editie,binecuvantata de Patriarhul Partenie de Alexandria, ce seAilla In format mic, pe care o ingriji tipojafulroman iNicolaa 3. Ea cuprinde si o suma de molitve, la sfin-titnl la prinosul roadelor, la «aria cIa cu painev,Ja cculesul viilorv, la vinul pus in crania, la cuminecatura,Ja colive, la ablagoslovitul matilsorelor la Duminica Flo-riilorv ; apoi Cazan ja la Joia Mare, un ecuvant de invataturav,slujbe de ve3ernii si de utrenie, eotpustulav, denii, polu-nostinta., evazglIseniii de Pas:Li 4. in al doilea an, Mitropolitul,ca odinioarä Coresi Ardeleanul, si pentru acelasi motiv, ca

1st. lit, rel., p. 177.2 Melchisedec, Noti(e, p. 76 i urm.3 Bibliografiu romtinii, 1, pp. 262-3.4 V. ¿bid, 1, p. 262.

www.dacoromanica.ro

BFERICA MOLD. PELA CIDEREA LI-I GHEORGHE MFAN 395

sà Impace judecata cea nourt cu prejudechtile celP vechiale altora, si cu aceiasi Indreptd tire cd -agrädina Incuiata

fantana pecetluità, de dansele de-arnAndoaà ce folosu-b),se publica o Psaltire slavo-romAnd, tradusd dupä Biblia luiIeronim, Cu adaus de rughciuni, Intr'o loarte frumoasd limbdromâneascä. in 1681, Dosofteiu dd uf,O1olitvdnici1 de 'n-Vilestil, cu atainele svintei Besiarici, cu carile sa face spd-seniia nostrà a crestinilortin, Molitvenic lntreg, afard doqrde acele molitve, speciale si locale, care se dau lntaiasidata In anexele la a doua editie din Liturghierit, uneledin buchti fiind alcdtuite de Mitropolitul Insusi, ca acearugdciune pentru ploaie pe care a scris-o; cum lnsusi spuneCu acest prilej, la 23 Iunie 1674, In Cethtuia lui Duca-Vodä.. Un Octoih, diti care s'au pdstrat namai cateva foi,venì acum la rand 1 Pariniile preste an, (late de atipar-nita thrai la 1682, in Octombre, care Incepe cu lauda Inversuri a Domnului si a lui Ioachim, Patriarhul ddruitorde tipar, cuprind, pe kIngtl, traducerea unei phrti din Scrip-tura Vechiului Testament, care se ceteste ln bisericd, Intimpul postului mare, si acanoane» din Tried, Penticostariu

Mineie. in acelasi timp, dela 1682, pentru cetire însä, nupentru Intrebuintarea In bisericd, el lnceped eiia Vietilorde Sfinti pe care, din slavoneste, cdt si din greceste, in-cepuse a le traduce de mult, supt Gheorghe Ghica 2.

Când Polonii ravalird iardsi In tard dupd despresurareaVienei, In Decembre 1683, si Warà cu ansii pe Duca-Voda,pentru a pregät1 o stdpanire de trei luni lui ,teran. Petriceicu,Dosofteiu n'ava niciun amestec lii aceastd ispravd. RdmaseMitropolit si dupd plecarea lui Stefan-Vodd, si 031 vorbebune pentru Dumitrascu Cantacuzino, care I'd numit atunci

Romana, I, p. 263, dupà Melchisedec, in Rev. p. ist., arch..i fil., I, p. 275.

2 Dou6 din cArtile ce a intrebuintat, o aCulegere de istoriio i Bc61tovwcXo6p.evov 'ExX6rov din Venetia, 1663, se aill Inca azi la AcademiaItomina, §i ele cuprind insemtilri de ale lui; cf. 1st, lit rel., p. 197§i urm.

www.dacoromanica.ro


a doua oard. Sfintl si pe Constantin-Vodd. Cantemir, bietom bätrAn care nu pred intelegeà mult din. chrti i nicin'aved aplecare sä cheltuiascä pentru ele, chiar dad arrost ca pärintele Vhddica puie si pe ddnsul ca si peDuca in raudal celor mai mari Imphrati binefdd.tori aiBisericii. In '1686, lasusi regele polon Sobieski, cu care erd in-teleasd towth partida Costinestilor Miron Costin, marelecronicar i autorul de versuri, de poeme despre Moldova,in limba -polond, Isi crested copiii la Iezuitii din lasi 1, iarGrigore Hdbdsescu Hatinanul, In. numele lui si al altor boieri,fäced, la 30 Mart -1673, o profesie de credintA curia cato-

declardnd cä asteaptd tot binele CrestindVatii dela Papa 2intrd In tara si tina catevd. zile Iasul, din care fugise

Vocid Cantemir. Marele lui plan de a Ostra. Moldova, iz-gonind pe Tatari, se zddärnici insa prin neizbdnda expe-ditiei fäcute de ddnsul in Bugeac ; Polonii trebuird sd iasddin Moldova, nu farà oarecare rusine si multe suferinti 3.

Dosofteiu va fi venit Cu icoanele Inaintea cuceritoruluicrestin, si el creza deci cd nu niai poate sà rdmAie in tara:luand cu ddnsul odoare, odAjdii, documente ale Bisericii mol-dovenesti, ba chiar i moastele Sf. loan cel Nou, crezdnddéei cä are dreptul a duce cu el toatä zestrea de veacuri

Mitropoliei, pe care o despoiâ acuna, dupd ce pAnd acoloo ilustrase, el plecd in suita hit Sobieski, dela care astep-tase mdutuirea. Ca o pedeapsd pentru aceasta faptdcotitd, nu se mai puta intoarce niciodatft in tard.

Neapdrat di un sinod strAns de Cantemir trebui ad ieiecercetare fuga lui Dosofteiu, pdrdsirea de Seaun, des-

poiarea Bisericii, pdcate din cele mai grele pe care le poatesdvarsi un arhiered. Se cera ainestecul Patriarhiei, si de-

i Pentru aceasta, y. Studii f i doc., I-II, p. 54 i urm.; Conv. lit., pe1907.

2 1 A,rdeleanu, lstoria diecesei romane greco-catolice a Oradei- Mari,1, p. 422.

$ Cf. Studii fi doc., XI, p. 461 §i urm.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MOLD. DELA CIDEREA LUI GHEORGITE STEFAN 397

legati de-ai Bisericii celei Mari dela Tarigrad luarà partela caterisirea i afurisenia unui Mitropolit cate fugise Cuun rege catolic 1. Dosofteiu fû numit atunci episcop polonIn partite rusesti, la Zolkiew, de unde nu se mai clinti ;bogätia vesmintelor arhieresti furate din Moldova, el obis,nuia sil se imbrace pentru a MO ca pompa la zile mariregale, si atunci nobilii noii sale patrii, deprinsi cu simplicitateagrosolana a necärturarilor Vlädici rusi, ramaneau uimiti, va-zand efrumoasa teremonie ce era in Biserica terii noastret °.Trecii apoi la Muscali i captith dela dansii, cilnd luara dinnou A.zovul, episcopia acestui eras. Dar Turcii 11 capätarrtinapoi la 1711, dupà neizbanda räzboiului dela Prut, si

atunci hietul episcop de Azov, care despretuise stralucireaMitropoliei moldovenesti, se asläpostl in säracul port vecittal Taganrogului, si, acolo, intre pescarii salhateci, isi aparkel viata In acelasi an 17H, care vrtzù falimentul politicelcrestine de nuanta ruseascä, precum anul '1686 vazuse fa-limentul aceleiasi politice in vesmänt polon 3.

Acest fugar, sortit sa mäntuie In pareri de eau, departerde tara sa, pe care n'o vkuse de peste doukeci de ani,indeplinise insa prin cartile sale, nu numai o Insemnataopera literarä, dar, in acelasi timp, Incepuse o adevaratärevolutie bisericeasca, din cele mai potrivite cu timpulmai folositoare pentrn dezvoltarea neamului.

Ceia ce spuseserä deslusit, din spirit calvin, primitvoie sau fara voie, VIOdicii ardeleni, In tipariturile lor pelimba poporului, ceia ce Inganasera inca silos un Varlaam,un Stefan al Ungrovlahiei In ccartile romanesti) publicatede (Musa, se proclama, se trambità acum in auzul oricui,Cu puterea unei convingeri ce stapaneste viata intreagil.Liturgbia se da la lumina prin tipar, spune titlul insusifca 'ntaliagà totil sp[a]seniia lui Dumnedzau Cu Intreg

Mentiune la Neculce, p. 233; cf. N. Costin, p. 36.2 Neculce, /. c.

Candela, l. c.

www.dacoromanica.ro


intgles». Dosofteiu gonia astfel pe calvini, la cari se gán-deste cand aparg cultul stintilor fácgtori de minuni, in pre-fata (Proloagelor» sale, din cea mai puternicä a lor ceta-tuie, i dgdea cartea sfantg, ca tirana sufleteascd, de cetitsi de ascultat in biserick mai ales caci in popor eranasa de putini cei cgrora puteà sä li foloseascg de-adreptul 1 unui popor intreg. Cela ce, prin ascunzgtorimanästire, lucraserd, dupg priceperea lor, un Rafail deDragomirna, tglmäcitor la 4661 al unui Paraclis, un Stoica,dela care avem, in tnanuscript, un Molitvenic din 1669 1,iesia acum .1a luminä, spre folosul multora, in forma datgde Mitropolitul Moldovei. i aceste cgrti erau sigure i cu-rafe, controlate cu originalele elinesti, traduse de-a dreptul-dung acestea. aSlovenii» nu mai erau dascglii i stäpanii ;din acelasi izvor luaserä i ei mai de mult, de acelasi izvorse apropia acum i neamul nostru, pentru sgtura seteade Scripturg. Tot ce venia din trecutul slavon nu mai aveaacum acelasi pret ca mai inainte, o revizuire generald saumai bine o nouci forma a intregii literaturi bisericesti petemeiul cercethrii riThddtoare a celei d'intaiu traditii scrise

pana.' la evreieste e adevgrat eh nu se urcau noiica aceia cari, In Ardeal, dAduserg. Palia din 1582 sau

,Noul Testament, Psaltirea din 1648-51 se impuited,

CAP. VI.

Tipdriturile Mitropolitilor munteni Varlaam i Teodosie.

indemnandu-se din munca roditoare ce se clieltuia In Mol-dova, Mitropolitul muntean Varlaam se gandeste si el a inceriotipgrituri, ca in vremile laminate si fericite ale lui Match.'Basarab. Deocamdatg nu se incumetti a preface in românestopgrti din Scripturg, dar el plgteste unor adascgli», dintre

V. Gaster, Chrestonzatia, I, pp. 178 i urm., 475 si urm.

www.dacoromanica.ro

cei de limba'slavond, tot mai rari si mai slabi, traducao lucrare, iesith' la Lemberg, a lui Ioanichie Galetovschi,arhimandrit de Cernigov, si ea apare la 1678, cu plansesäpate de Rusul Ivan Bacov i tiparul era de forma ru-seasca, luat din Moldova, fära indoialä. aCheia intelesulub,cuprinzhnd un numbr de lamuriri pentru cei ce voiescinteleagä mai adânc cartile sfinte. Erà. Inca un inceput slab,o dirticich aleasa IntAmplator, mai mult dovada de ambitiedeck de intelegere.

Dar iata cd Domn ajunge Serban Cantacuzino i ca Teo-dosie Mitropolitul vine de-si ieh locul lAngd. (Masai. Fratelenoului Domn, Constantin, e un om foarte In,atat, de ocetire si de o eruditie unica, fost scolar al lui GherasimCretanul si al lui Dionisie, cultivat apoi la scoala Walla dinPadova 1; stie (Ind nu slavoneste, greceste, elineste,are o frumoasä biblioteca pe 'care 'a cules-o rdbdator Inwernea petrecerii sale prin Apus, biblioteca din care semai culeg din timp lii timp chrti razlete. Nepot de ilia allui Radu erban, el se simte, cu toata obarsia greceaseda tatalui sdu, Romän i urmas al Domnilor Terii-Romd-nesti. I-i jale de halal In ca:re i-a ajuns neamul i, Ont.sä-1 planga In Cronica sa, rämasä neispravitd, a tuturorRomänilor, el 11 zugraveste ca amaraciune In prefetelecdrtilor .religioase tipärite la Domnia fratelui sau. «Jalnic

pldnguros lucruD, spune el, e a se vedea «atäta micso-rare si calcare - rodului nostru cestui rumdnesc, careleodatd i elli numarat intre putearnicile neamuri si Intretarii oameni sa numarà., iara acumil atAta de supusti si deocdräti1 iaste, citt nice invätaturä, nice stiintd, nice arma,nice legi, nici nice un obicIaiu hare tota roduld ce sä pome-neaste astäzi Rumän Intre Rumäni ce zicem, cuprindemsi pe Moldoveani, ca tot dinteo fäntana cura nu iaste,

Operele lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, Bucureqii, 1901,pp. 11-2.

TIPIRITURILE MITROPOLITILOR MIJNTENI 399

www.dacoromanica.ro


ce, neste nemearnici i orbi inteun obor invArtindu-seinfdsurdndu-se, dela streini si dela varvari, doard si delavrdjmasii rodului nostru, cer si sá Imprumuteazd, si de cartesi de limbâ si de Invdtäturd.. O grea i duroasd Intdm--plare !... Cdt nestine va puted pentru ca s ajute roduldfealiuld lui, datorid iaste, i mdcard o schnteae, cdtrd atäteamii ale altora focuri marl ce O. vàdü, zgandärdndil, dea lumind denteun tAciunasi catd de micti, incd nestine ao Idsd si a sh lenevl de a nu o miscd, nu trebueD. amd-cinarea si mdcinarea ce pdgdnestile porunci fan, eostile,

hldpiilep II dor, si el ar vrei prin once mijlocsi stie bine cd niciunul nu e mai potrivit decAt cultura inlitnba ridice neamul deckut si cueundat In asa dedes intunerec.

El a fost deci indemndtor la tipdrirea de cdrti romdnesti,si &dui lui 11 simtina in acéle prefete care poartd iscäli-tura lui Teodosie si stau inaintea cartilor tälmdcite deadascAlii) cari se tocmesc si se plätesc i revhzute detineri boieri cu crestere bund, ca fratsii Greceni : **erban,incä numai al doilea Logofdt la 1.688, si Radu, care,panä sä ajungä cronicarul domnesc al lui ConstantinBrancoveanu, nu puteà alipl niciun titlu de numele sdu.Intelegem de unde pornesc tendintele de a puue la hide-mdna preotilor, a diaconilor si a oricdrui credincios cdrtileJai Dumnezeu si cdrtile Bisericii : (Bine ar fi si de mare-folos cAndif fiesilcarele tri osebitä limbä a sa o aril auzi[Liturghia] i o ard inteleage (mdcard i altd slujbil a Besea-recii) ...A. auzl tuturor den fire i de obste datil iaste, mrt-cart', in streind, mdcard intr'a lor insas limbd ; iard a o In-teleage, unii numai sdnta, ì mal värtos cei numai cerazmati sântil lntru invätäturd i ostenescil Inoptändilmdnecandu pe cetaniia. Multi, de nu mai multipreoti si alaltd cinú beserecescd de a cunoaste ordnduiala

teremoniile ei, cum a de sluji trebue i fiestecare .1avreamea ei de a sä zice si de a sti gldsul; putincIosi. nu

www.dacoromanica.ro

shntti Sh dea la toti dumnezhescul cuvhntti...In zioa de astäzi ramasii niclun neamti, nido limbh(mhcarti ì varvarä i carii la ceale de apoi hotarh ale lumiidephrtati), ca sä nu eiteasch Intru a lar limbh dumnez5.-lasca Scripturri... Na santti tainele credintii noastre ca aleElefsineanilortID misterele de la Eleusis esa zach ascunse

inchise, ce toti cade sà ia darurile ceale bog,ate ale luiDumnezdu pentru sphseniia

Astfel iesl intálu o ct rte (le Liturghie, in tipogralla Mitropo-litului Teodosie, lucran(' fa dama chlughrullnochentie si Chi-riac ieromonahul, ucenici ai Molde venilor ; se spune in titluchiar eh as'au data in lumia. Intru folosulti tuturoril preo-tilor si diaconilor, ca sà peatä pe lesne cunoaste de aslujl cum sh cacle; dar in romaneste sant numai rece-mandatiile chtre cel ce slujeste, tipiciti, iar nu si rugheiu-nile : eLiturghia toataD, spune Mitropolitul, sau cel ce seriepentru dänsul, mai respectuos de traditie decat indräznetulinoitor Dosofteiu, aa o prepune pre limba noastrà si a omuta., nice am vrütú, nice am cutezatD, pentru neindes-tularea limbii, pentru dipsa däschliilortiD, adech a cunos-tintelor mai irialte In cler, pentru aneinteleagerea nä.roadelorDde rostul cel adevärat i adane al Bisericii simbolice, darsi adech lnainte de toate apentru neobicIaiul Beseareciinoastre, ce phnä astAzi s'au tinutD. Altfel, aceastä publi-catie de concurentä si de apärare impotriva unui cumaremitiese prea hotärk cuprinde acelasi material liturgicca i tiphritura lui Dosofteiu.

1.7rma o Evanghelie Cu textul inoit, lucrath de Chiriacsingur, la 1682. Nu e numai pentru cetire, ci i pentru slujba,si se pune cä a eindereptat-o) iaaslizat-op, in vederea acestuiscop, puind-o inaintea tuturor celor Ce voiesc s'A ceteasch, darmai cu seamä in mana clericilor, alt frate domnesc, lor-

PAn1 aici din prefata Liturghiei muntene din 1680. Celelalte dinprefata Biblia dela 1688.

TTARITURILE MITROPOLITILOR MUNTENI 401

www.dacoromanica.ro

402 ISTORIA HISERICII ROIANESTI

dachi Cantacuzino. Apostolul din 1683, cuprinzänd ieFap-tele Apostolilor i Epistolele lor, tiparit eintru folosulti

inteleagerea pravoslavnicii rumanestii Beseareci», altalucrare a estiutilorri i invatatilord carif s'au intamplatù das-caliD, are si el un scop practic. Iar pentru cetirea singurase pregati, printr'o indelungata cercetare a traducerilor maivechi, prin apropierea lor de textul grecesc si versiuneaSeptantilor, Biblia intreaga. Lucreaza la dansa un arhiereugrec asezat de mai mult timp in tara si cunoscator de ro-mäneste, Ghermano de Nisa, Nisis (IsItcranO, apoi, neaparat,Grecenii, iar ca ultim si de cdpetenie revizuitor StolniculConstantin Cantacuzino. Aceasta märeatä lucrare, pentruexecutarea tipografica a cdreia se aduse din Moldova aju-tatorul lui Dosofteiu, Mitrofan, pe care acesta-1 Meuse pela 1683 episcop de Hui, ieì intr'un stralucit volum la1688 si e cel d'intaiu document sigur de limbh literardstabilitä pe intelesul tuturor Românilor si la inalimea ori-cäror conceptii generale omenesti.

www.dacoromanica.ro

PARTEA a VII-a.=LUPIA INTRE

STRICTA ORTODOXIE GRECEASCAI

NOUL ASALT AL CATOLICISMULUI,cu

STAVANIREA LIMBII POPORULUI

IN BISERICA.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Initurirea Patriarhului Dosofteiu de Ierusalim ; lupta luicu catolicismul i incercdrile catolice in Principate.

Dosofteiu se Iduda cà lucrdrile sale bisericesti, in care nuinai erá nimic exclusiv slavon, sant facute dupd tipiculSfantului Munte si al (Marii Biserich. Cdrtile muntene autoate, in titluri si in prefete, insemnarea cà sant scoaseapre izvod grecescihLiturghia, precum umbla [cartea]cea ellineascb Evanghelia adupa ordnduiala ,si ur-marea grecescului tipic,edupä adävärattl izvoda grecescfn

Apostolul ; Biblia se dti la tipar numai cu voie de lasfanta si muma noastra Beseareca cea Mare». Cum se vede,elenismul bisericesc ne cucerise intaiu, supt Ieremia i Ni-chifor dascAlul, prin ierarbie, apoi, pe vremea lui Teofan,prin canoane si, In acelasi timp, prin tot mai desele inchi-nari de mdnastiri, iar acum, la noi ca si la Moscova, elluptà pentru inlaturarea tolalà a slavonismului i inte-meiarea prin noul biglotism romano-elin a unei 'loud in.-rauriri grecesti In literatura si slujba bisericeasc6..

Intru aceasta, a avut un mare rol Dosofteiu PatriarhulAtizulD Mitropolitului Dosofteiu 1 Mult timp din anii cati alost Patriarh al Ierusalimului, l-a petrecut el in Tara-Ro-,maneascä sau in Moldova. Era la Bucuresti in Februar

I Care el ii zice aka ; Bibl. Romand , I, p. 213.

www.dacoromanica.ro


4670, la Buzan, Focsani, Iasi in Maiu urmAtor ; din Consdtantinopol, unde plecase, el veni In Tara-RomAneascá. 'ITtOilll iernii anului urmAtor. Drumul dela Bucuresti la Iasi11 fAceA In Maiu-Iunie 4673; In 1674 II gäsim si prin Ba-nat, la Becicherec, de unde merge la Belgrad. in Decembre-4677 treceA Dunärea spre Capitala munteanA, resedintA alui Duca-Vodh. in al doilea an de Domnie al lui 5,erban-Vodd, Patriarhul lsi raceà obisnuita eálAtorie la noi In Maiu4680. Apoi veni numai dupá sese ani, In April 1686, pentruamândouA terile 1. in Iunie 1693 el vindeA drepturile Scau-nul sclu, asupra mAnAstioarei sArticite dela Polovraci, prin-tr'un act seria romAneste, Cu singura intitulare greceascA 2.

(ITAzAnd pe Moldoveni oA au tipografie), serie el, (ciarGrecii nu, muriam de nhcaz.) PlAtl In 1680 lui Mitrofansá.-i faca una, si acesta, d'u* harnic, care stid si elineste,-se prinse. Litera costa' o Rita de lei numai, si la 1682 puteA-sä aparA cea d'intalu lucrare a lui Dosofteiti.

Acesta voià sá. lumineze Räshritul de limba greceasaasupra ortodoxiei, sä lAmureascd n sigurantele, s5. Inlature-Indoielile, sà rAspingrt once amestec de erezie. ANTA In ve-dere pe calvini, dar, mai mult decAt pe dAnsii, pe catolicirpe cari Sobieski, marele rege polon, si larAurirea francezá,In Orient li sprijiniau din räsputeri. in 1684 fratii Lichudis-discutau la Lemberg cu lezuitii, de fatA fiiind si Domnulprins al Moldovei, Duca-Vodd, si credeau cá. i-au Invins 3,dar li gAsirá si la Moscova unde ambasadorul austriac selAudà cá li-a cApAtat voia de a locul statornic 4. SimionPolotchi si Simion Medvedev aphrau prin graiu si prin seria

1 Lista, dupA Lebedev, istoria Bisericii greco-rdsdritene (ruse§te)rPetersburg, 1903, la Chrys. Papadopulos, Llooifisoç, pp. 56-8.

2 tefuleseu, Poiovragéi, Tárgul-Mului, 1906, p. 63 si urm.s Chrys. Papadopulos, OE ncapuipxot lepocroMp.cov, p. 195.4 Ibid., p. 198.

a' v

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA PATRIARAULII DOSOFTEIU 407

phrerile Latinilor 1 Un Iezuit, Mihail Iacovevici, crezir chiarsh poath chpäta Scaunul patriarhal al Moscovei duphmoartea lui Ioachim. Mitropolitul Ghedeon al Chievului eràsocotit ca sovhielnic In ortodoxie. Panh la sinodul de afuri-sire din 1690 primejdia catolieismului se phstrd Inch InStatele, Tarului. IzbAnzile Polonilor In phrtile Moldovei, aleImperialilor in Banat, In Ardeal, In Tara-Romhneasch phreausa le preghteasch terenul; planurile ortodoxe, national-sar-besti ale lui Gheorghe Brancovici furä curmate prin Intem-nitarea lui 9.

Dosofteiu preväzù razhoiul si are meritul de a-si fi ghtitcel d'inthiu armele.

Principate situatia catolicismului, despre care, obucath de vreme, nu se poate spune nimic decht sh se In-serie episcopii In partibus ai Moldovei, era mai prielnicä,si aceasta mai ale I in Mordova. In aceastd tara, care secherna ch. atarnil In cela ce priveste poporatia sa latinh, deepiscopii poloni, pe cari nu-i puturh. Inlocul, cum voiau la1631-3 lupte intre Hiptist Zamoyski, de o parte, si dealta, un della Fratta, un Paolo Bonnicio 3 Franciscaniiconventuali, Vasile Lupu Incerch sà puie un episcop grecunit, i cerd pentru aceasta dela Paph, ca sthruinti si dinpartea Imphratului, pe Iacint Makripo,lari 4. Nu-1 cäpathsi Polonii au si mai departe cu nurnele phstoria Moldoveicatolice : un Kurski, reprezintat la 1660 de Italianul Ga-briele Tommasi, un Rudzinski, de la 1665 Inainte, un Go-racki, numit in 1678, un Dluski, c,are-si caphth diplomade numire la 1681. Pe vremea acestor episcopi de Bachu,t;ari nici nu trec granita terii, viziteazd satele, si mai alesmicile colonii catolice din orase, misionari cunoscuti, cari

!bid., p. 497.2 V. mai sus, cap. respectiv.

Acte i fragm., I, p. 6i §i urm.; Studii f i doc., MI, p. XLII, 423-4,N-le xx-it ; Eubel, I. c.

Studii fi doc., Mi, pp. 4§1-5, 140.

www.dacoromanica.ro

408 ISTORIA BISEEItYIJ ROMINEM

lasa descrieri de cdlatorie interesante, In lipsade alt folosBandini, Petru ParceVich, cel d'Intaiu supt Vasile Lupuinok iar celalt, la 46731 arhiepiscop de Marcianopol, supt'.5tefan Petriceicu, care serie si la Genova dupa ajutor lm-potriva Turcilor si se Indreapta catre Papa, ceránd sä se.fac,á din non bisericile catolice daramate 2. Pe aceiasi vreme.Matei Basarab cereá, la 1650, sa se d'ea un bun pa.s.tor bi-sericii Baratilor din Targovistea sa, i i se trimeteá, In Fe-bruar al anului urmator, Conventu.alul fbnaventura deCampofranco; Papa numia totodatä., du.pa staraintile acestuiDomn, care aveà multe legaturi ascunse cu crestiniii dinBalcani, pe. Francisc Soimirovich, alt Franciscan, la episcopiade Prizren si expediá. la Curtea munteanil ca plenipotentiaral sau pe archiepiscopul de Soda, din acelasi Ordin a. Ar-biepiscopului i se datori Intoarcerea catoliciJor. din Cámpu-Ilung, trecuti la luteranism Inca de tnult, la legea lor ceaweche 4.

Multi Domni, din interes palitic, se arata prielnici a$àde mult, lnat fac i profesii de credinta In aellS catolic.pribegia sa, Gheorghe S,tefan declara ca a recunoscut ade-va.rul dogmei romane si, lnainte de aceasta aparenta scbim-bare de lege, ciudatul aventurier Mihnea, care-si ziceà Mihaiu-Voda i rama la gloria Viteaztflui cu. acest nume, avenid ne-voie de sprijin Imparatesc si de adapost In partile apusene,daca vitejia nu 1-ar duce la bun capat, tritnese In 1658, toamna,pe un calugar franciscan, (confidentul ski, Grigore dinChiprovaci, pentru ca sa arate ce veneratie deasebitatreaza el Scaunului Apostolic". Qn acest prilej i Mitropo-

Cf. Stadii î doc., I-II, pp. undedeosebi, Pejaesevich, Peter, Fr. von Parchevichreichische Geschichte», LIX (1880), p., 337 i ur

2 28 Mart 1673; Ardeleanu, o. o., I, pp. 134-2;PP. 150-1.

Studii gi doc., pp, 425-6, No, xiv.4 Mag. ist., Y, p. 61.5 Studii fi doc., MI, pP. 4264,

izvoarele, V. insil, inin cArabiv far tuder-.

of,Stutiii fi docs,

www.dacoromanica.ro

iNRIURIREA PATRIARHULUI DOSOFTEW 409

litul lgnatie fa pus A. serie catre afrateleD sdu din Roma.cd e «unit», impreand cu tot clerul sdu i cd doreste caep.iscop latin pe Gabriel Tommasi, sfätuitorul de toate zileleal Domnului sdu. Mihnea fdcuse din nou Bdrätia targovis-tea* Ii ddruise a dona oard mosiiie de odinioard si aveape Janga dansul pe arhiepiscopul de Sofia, Petru 2.

Turcii, cari puserd capät acestei Domnii a rdscoalei, ar-serd mAndstirea catolicd din vechea Capitalä a terii, dar,Raclu Leon lud asuprd-si s'o facti lá loe, la 1664. Pe vre-mea Jai, Conventualii t'ara scosi prin decizia romand dinMart 1665, si Targovistea, Campulungul, ca i alte centre.catolice muntene furd unite cu provincia Observantilor dinBulgaria, Cu arhiepiscopatul de Sofia, mutat dela un timpla Nicopol 3. Pribeag prin Apus, Grigore-Vodd Gbica, ale.cdrui sperante eran puse in Germanii c,ari se aflau in rdz-,boiu cu Turcii si visau cuceriri, Mar din Viena, unde se.adapostia la 10 April 1667, jurdmant de credintd catoli-cismului, in manile nunciului Spinolá, care se lauda O. aputut cuceri acest sufiet viclean 4. O astfel de declaratievenia cu atat mai usoark cu cat el era fiul unei Levantinecatolice i fusese ndscut in Pera 5 Cand, la 1671, intele-gandu-se cu prietenii din Constantinopol, porni prin Italiainteacolo, el se scuza ea n'a putut faca datoria de pe-lerinagiu la Loreto si Roma ciliar O. ti botezase catolic unliu ndscut la Viena din cäsiltoria lui cu Doamna MariaSturza, numise Leopold in hatarul Imparatului. Dar ca-tolicii nu se resimtira de loe de Domnia lui a doua, ince-

sTanquam ad meum fratrem has meas exaro... Cum unito meocleros ; Theiner, Velera 3Ion. Bassiue, I, p. 38 ; Ardeleanu, I, pp.429-31.

2 Arch. istorica, 1 2, p. 48.lbid.

4 Cf. Studii 0. doc., p. 427, no. XVII; Ardeleanu, /. c., pp. 449urm., 429; Hurmuzaki, IX, pp. 247-8.Ardelqanu, p. 120: sessendo nato in Pera, e di madre cattolicas.Studii 2i doc., I-II, pp. 428-9, no. E.

www.dacoromanica.ro

410 ISTORIA RISERIOII ROMANESTI

putti la 1675, decAt (loar prin necia cá incepurti, nu M'Agreutäti, a-si face o bisericut5, la Bucurestil.

Un chlugär catolic, tovaràsul lui Antide Dunod 2, asigurNcti S,erban Cantacuzinu cel kLcrudl, elacomp, (san-geros)D, einseltiton, e ecel mai rrtü dusman al catolicilorun adevArat Aman» 3; el citeaza s,i faptul batjocurii sAvrt.r.sito asupra Jai Andrei, judet de Câmpulung, care, nevoincisrl. trama la legea terii, pe care o declara earaturt i plumbpsrata de eaurulD latin, ar fi fost ras (ea Papa)), aldsandu--i-se numal la btirbie un vdrf ca o coadti de rAndunicbsi btItut pe uliti 4. Dar el respecta credinta negustorilor bul-gari catolici din Chiprovaci (Ciporovci) i Copelova (Cope-lovci)5. Si, ceia ce hottirdste mai mult, Ln al doilea mi-sionar catolic, Giovanni-Battista del Monte, care spune in-susi cä a stat douhzeci si doi de ani prin pArtile noastrelnu potneneste nitnic de prigonirile lui Serban, ha asiguraciliar cd doi din katii s'A Constantin si Mateiu, care vati stat deci si el un timp la studii In Italia, earnandoiloameni invàtati si buni filosofi i binevoitori fatd de rituIlatin), ar fi chiar aGreci unit,b) 6; unul din ei, ConstantinStolnicul, primià, de alminterea, la 1696, dedicatia cartiilui Nicolae Comnen Papadopulo din Padova, aPraenota-tiones mystagogicae ex jure canonicoo, In care se chutàa se dovedi unitatea dreptului grec i latin, carte pe carocardinalul Kollonits o dä. ca Indreptariu unitilor din Al.-(leal 7. CrJnica Bardtiei din Targoviste vorbeste de doartemulte averb ce s'ar ti dat de .5 erban bisericii, pe care ar fi

muy. ist., V, pp. 64-5. Dacl nu e vorba de inttlia Domnie ; Arde-leanu, p. 420.

2 Cf. Cronicile ~lene, in An. Ac. Ro»z., XXI, p. 429 §i. urm.Muy. ist., V, p. 37.

4 ¡bid., pp. 37-8. Nora judetului fusese intAiu ortodoya, apoi imbra-ti§ase catolicismul, pentru ca, pe urm5., ca cei doi fli ai ei, sA meargdla Patriaphul de Ierusalim sd-§i cearl iertare; ibid.. p. 62.

5 lbid., pp. 63-4: $bornicul buljAresc pe an. 4907.6 Ardeleanu, I, p. 120.

7 Nilles. p. 360, nota I.

www.dacoromanica.ro

INRXURIREA PATRIARHULVI DOSOFTEM 4E

voit chiar s'o facd din. nou 1. Del Monte, Dunod, arhiepis-copul de Nicopol chiar, Antonio Stefani, furà Intrebuintatiadese ori In negocierile Dornnului cu Itnperialii 2. Catolicii,privind cu hucurie la lnaintarea ostilor Impärätesti, cereaunurnirea unui vicariu pentra Tara-Romemeascd, ba chiaralegerea dreghtorilor celor marl, In noua alcAtuire a terii,dintre crediuciosii Bisericii apusene. Sä. nu uitäm tiphrireade vicarial pentru Moldova, Vito Piluzio, In Roma, la 1677,a unui catehism latin in romaneste3, al doilea dupä cate-hismul pe ca. re-1 thlmilcise Gheorghe Buitul, Bandean delainceputul veacului, tiphrindu-1 la 1636, Catehism Mare dupä.Canisius 4.

Astfel din toate punctele de vedere o actiune a Patri-arhului de Ierusalim, prin traditie repreziatant al ortodoxieicelei mai curate in pArtile slavone si rornänesti, se impunea.,

Cea d'Inthiü lucrare pe care o tiphri. la Iasi Mitrofan,rhspunsul lui Nectarie, Inaintasul lui Dosofteiu ca Patriarhde lerusalim, la argumentele aduse de a fratii» din orasulsfant, pentru Primatul Papei. Aceastä sc.urtä. Camer3(3-iatc din168'2 erà foarte potrivitä. pentru a deschide focal. indatà,Patriarhul trimese, din Adriahopol, unde se gäsià In tre-cere, un manuscript al vestitei luceiri de liimurire a cre-dintii pe care o &Muse In vremurile bizantiae Mitropolitulde Salonic Simion ; supravegherea tiparului o avir, dataaceasta, In raport cu lnsemnätatea lucriirii, un Ioan Mo-lybdos din Perint sau Heracléa, care nu erh vre-un arhie-reu, ci un medic care se intampind mai pe urmä In servi-ciul lui Constantin-Vorlä. Brdncoveanu 5 si ajunse numai duprt

I Arch. jet., 12, p. 49.Ardeleanu, p. 120; Gen. Cant., p. 214 i urm.; Doc. Cant., p.

323 urm.3 Bibl. rom., I, p. 213; Bianu, in Columna lui Traian, pe 1883, p.

142 i urm.4 Bibl. Rom., I. p. 447 ; Archie fiir siebenbilrgische Landeskunde. IV;

.Fiplye, XIX, p. 629. Am tiphrit undevh o nolitil culeash in ttibl. liatthyauyi diu Alba lulia despre nest Buitul.

0 Clirys. Papadopulos, Hasp. lap., p. 206.

www.dacoromanica.ro

412 ISTORIA RISERICII ROMINESTI

.ckvä. timp Mitropolit al Silistrei, supt nnmele de Ioan Com-nenul 1. Cartea esi la 1683, si in 1686 se trimeteà un exem-plar la Moscova pentru ca fratii Lichudis 86 dea o editieslavoneascä, impotriva Iezuitilor cu cari aveâ de lucru 2.

Ïn curänd Dosofteiu 1i strämutä ti parul grecesc in ati-pografla domneascä» din Bucuresti. Ca gändul la .5,erban-Vodä publicase el la 1685 slujba greceascA a Sf. Sergiu siBacchus, al cAror ltram 11 purtà, pe lingä al Maicii Domnului,mänästirea cea nouä inceputh la 1679 de acest Domamijlocul pädurilor dela Cotroceni, mändstire pentru carese adusera dela Inceput, dupä intelegerea cu trimesii obstiiatonice, Natanail dela eLavra Impäräteascii» si Paisie delalvir, calugäri greci supt un egutnen de acelasi neam, Par-tenie, un Ivirean asezat mai de mult In tarä, i poate chiaracel care duse la Atos vestea pläcutil a zidirii noului metohromânesc 3.

Dad,' in Moldova, vegetà scoala elineascd din Sf. Saya, d upàmoartea la Iasi a lui Nicolae Kerameus, ingropat In Cetd-tuia 4, dacä In aceastä tard cresterea copiilor lai Duca-Vodäerà incredintata lui Molibdos Comnenul, lui Spando:Li, efi-losof peripatetic», si lui Azarie Tzig,ala din Santorin, caretreca apoi ca dikaiophylax al Oisericii celei Mari» si «das-cal de stiinti» in scoala din Constantinopol 5, apoi dacäpentru invätätura iubitorului de carte fiu al necarturaruluiConstantin-Voclä Cantemir, s'a adus alt afilosofv, IeretniaKakavela, Curtea din Bucuresti sate& cu mutt mai presusin ceia ce priveste sprijinirea clerului gree, pästrätor alcelei mai sigure ortodoxii, si a dascalilor greei, a cdror afi-

1- Cf. Papadopulos-Kerameus, in Deltion, al societhii ist. i etnogr.din Grecias, II, 1889, p. 667 §.1 urm. (n'am avut lucrarea la indAmiud).

chrys. Papadopulos, l. c., p. 197.8 Doc. Cant., p. 113 si urm.; inscripii., I, p. 79 §1.1 urm.

Bibl. .Rom., 1, p. 465.6 Ibid., p. 300.

D. Cantemir, Descr. lifoldaviae, p. 454; lst, imp. otontan, I, p. 435,nota 11 ; Erbiceanu, Cron. greci, tabla ; cf. Papadopulos Kerameus,Isp Bc6X., IV, p. 400; 1st. lit_rom. in secolia al XV111-lea, I, p 37.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA PATRTARHULUI DOSOFTRITI 413

losofiel se impleticià in chip firesc Cu teologia cerutà acumdela once crestin cu o cultura mai innalta. Si Patriarhutde Constantinopol Dionisie Seroglanul, duprt ce fa scos dinScaun, afia catva timp bunrt primire la Ducuresti I. La5erban-Vodil alergara Mitropopolitul de Ad rianopol (1682) a, alSofiei, Auxentie, al Silistrei, Ghenadie, al Nisei Ghermanounii mazili, ali1 porniti in crtliitorie de intremare bäneascri.loan Cariofil, unul din fruntasii Grecilor, i Logofät al Pa-triarchiei constan tinopolitane, se AA in Bucuresti la 16794-.

scoalrt de elineste fa asezatä. la Sf. Saya, in care banuimincä un metolt al Ierusalimului, ca i mänästirea Cu acelasinume din Iasi ; aici stia Domnul muntean, prin larga sadarnicie, srt atraga pe Sebastos Kymenites Trapezuntinul 5,care a scris un Calendariu bisericesc si critica nnintelege-rilor dintre Biserica Rastiritului si a Apusului 6 .. erban-Voilhcheltuia pentru tipärirea Noului Testament la Venetia, sitot en banii luT iesià povestea, fireste moralizatoaresens bisericesc, a Evreicei Marcada 7.

Moartea lui erban-Vodd, in toamna anului '1688, Impie-decA mutarea tipografiei la Bucuresti. Supt Brincoveanuinsa, ea lucreazil aici, pentro binele intregii ortodoxii inlimba celei mai curate si mai vechi datine.

La 1690, trei ani dupä intrarea Ardealului in stapanireade fapt a Imperialilor, Iezuitii se apropiau altfel de hotarse tipäria la Bucuresti, ecpentru a se imptirti in dar orto-doxilor», o carte de polemica mai veche, dar vestitä, (Ma-

1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, I, p. 33 ; Studii qi doc., III, p.36 i urm,

2 Papalopulos Kerameus, I, p. 252.$ V. mai sus p. 402; actele sinodului din 4682; prefat,a Bibliei din

1688; Del Chiaro, lstoria delle rivoluzioni della Valachia, p. 43.Efemeridele lui, trad. Erbiceanu, p. 43.

5 Legrand, Epistolaire grec, pp. 4-2.6 Cantemir, 1st, imp. otoman, i. c.

7 Legrand, Bibl. hellénique, II, pp. 246-7, 439-43; Helladius, Status -praesens Ecclesiae graecae, 4744, p. 9 si urm.

www.dacoromanica.ro

414 ISTORIA BISERICII R051ANE$TI

nualul impotriva schismei papistasilor», .E.rxecplarov xatet Te)13x:oporto; saw scris de unul care statuse in mijloculcatolicilor din Ierusalim, Maxim Peloponesianul, ucenic allui Pigas Urtneaza indatd, In acelasi an Incd, o ala carte,aceasta impotriva calvinilor, rdspingerea de chtre MeletieSirigul a ideilor cuprinse In. Mdrturisirea lui Chiril Lukaris.Se adauge si un Manual scris la 4672 de Dosofteiuaimpotriva viltämärii de suflet calvinestb ; notarial MariBiserici, Mihail Macri din lanina, vine insusi pentru a In-grijI de indreptdri, iar Mitrofan de Hui, 1110, de pe la.4687 fugar in Tara-Romaneascd, poate in urma prigonirilorpricinuite de campania lui Sobieski In Moldova, avir ti-parul Insusi a. Cartea fusese trimeasd in Ardeal la 1680,ca sd ajute pe ortodocsi a rdspunde calvinilor : ea a fostdatá prin urmare In maulle episcopului Iosif, care nu s'afolosit tocmai mult de &usa, i unii boieri romdni arata-sera, inch de pe vremea lui §erban-Vod5, intentia de a otalmdel, pentru aceiasi apdrare a ortodoxiei impotriva ata-curilor calvinesti 3. Altà carte nu se mai elAtù In tipariu»*,

iartisi Iasul ajunse local de unde se rdspandird cArti deInväthturd asupra intregului Rhsdrit.

in adevar, Domnul de prItiä atunci al Moldovei, VatrAnulCantemir, care n'aved bani pentru tipografi, thlinhcitori sitot felul de rulascalip si care nu stià sd strhngh mhcarjurul sdu pe arhiereii greci, murl, in 1VIart 1693, si, duphcele cdtevà shptilmâni de stApdnire a invdtatului VoevodDumitrascu Cantemir, ales de tara, i uns de PatriarhulAlexandriei, Girerasim, puterea o cdpätä la Poartd Constantin,liul lui Duca-Voclit, ctitorul tipografiei moldovenesti. CuBrAncoveanu, Patriarhul nu se mai allá in aceleasi legtiturica odinioarä, de cand acesta ocrotise i prirnise la el pe

Chrys. Papadopulos, toa., p. 41.2 Cf. Melehisedee, Cron. Hugului, I, pp. 146-7.8 Prefata a doua a lui Dosofteiu; Bibl. Rom., I, p. 303.

Bibl. Rom., I, p. 319.

www.dacoromanica.ro

iNRIURIREA PATRIARHULUI DOSOFTEIII 415

loan Cariofil, ale carui pareri (libere» cu privire la ffprezentareala» in Eucharistie, imprumutat dela dascalul sail TeotilKorydalleus, fuseserd osandite de un sinod constantinopo-litan, adunat la 1691 acu cheltuiala si prin ingrijirea» luiDosofteiu, si mantuit cu un mare scandal, Patriarhul ru-pand In buchti cärticica lui Cariofil, iar Alexandra Mavro-cordat, Talmaciul-cel-Mare al Portii, luandu-1 chiar labataie 1. Domnul muntean, asa de malt laudat p4na atunci,trebul sa auda din gura aceluia pe cara de atatea ori ildaruise cu pomeni imbielsugate, aceste cuviate tari : a Le-gile lui Dumnezeu nu s'au dat pe muntii Terii-Romanesti,nici de Dotnnii Terii-Romanesti, ci In Constantinopol si decatre /mparati si sinoade ; dacä are deci ceva de spus Ca-riofil, sh mergem laolaltd la Constantinopol si sd vorbeasca 'D.La Jai, untie tanaral Du.ca luase Insa, In Novembre 4693,pe Maria, tuca Brancoveanului 3, faca sa apara Dosofteiuun (Manual» Impotriva lui Cariofil, pe care i-1 lucra, inJanie '1694, un non tipograf de greceste, altfel necunoscut,Dumitru Padure. Cu aceasta carte de 108 pagini iesi unopuscul, cuprinzand Cu vantarea lui loan Eugenikos im-potriva Sinodului de Unire cu Roma, tinut la Flo renta,sinod la care si loan luase parte 4.

Timp de vre-o doi ani de zile, din 1.692 pana In Fe-bruar din anal 1691, lucra. Mare acum la o Intinsacarte de combatere a vestitului Leon Allatius, promotor alcatolicismului lntre Greci si &scat al lui Ligaridis, care intr'oscriere despre Purcederea Sf. Duh atacase pe Greci. TthioçxacccXX./y/c Cartea Schimbdrii, cuprinde lucrari, mai vechisau mai nota, ale unui numar de teologi ortodocsi, ca acel loanEugenikos, din veacul al XV-lea, Gheorghe Koressi, Ma-carie Macrl, Teodor Agallianos, polemist din aceiasi vreme

1 Chrys. Papadopulos, I. c,, p.41 si urm.; cf. Erbiceanu, Cronicariigreet, pp. 37, 185.

2 papadopulos, 1. c., p. 44.B ht. lit. ron., I, p. 332.4 Cf. Krumbacher, pp. 495-6.

www.dacoromanica.ro


Cu loan i Macarie, ca Mateiu Vlastaris, din veacul al XIV-lea,cunoscut prin culegerea-i de Canoane 1, apoi hotäriiriledouti adunäri constantinopolitane, tinute in .Sf. Sofia 2. Eleprivesc prin urmare Sinodul de Unire din 1439 si aratace chip au fost combätute si inlliturate hotdrärile lui deteologii i arhiereii stränsi In sinoade ai Bisericii räsä-ritene din veacul al XV-lea.

0 a doua carte din acest ciclu de lucräri grecesti,muritoare ale ortodoxiei, apare la 1698, (Cartea Dragosteiv,'Aycircnc, supt Ingrijirea lui Kakavelas i cu lucrul tipo-tipogralic al unui cälugär Dionisie, care nu stià. greceste.In ea se dau scrieri de-ale Patriarhului constantinopolitanFiloteiu, din veacul al XV-lea, hothräri sinodale, scrisori derImpärati si de Patriarhi, note polemice lmpotriva unor lu-cräri de polemicd, tratate de-ale lui Marcu Eugenikos, dus,-manul Unirii mai nouä ale Latinilor, proclamate la FlorentaScrisori de-ale lui Fotie, lnceptitorul eSchismeb pentru ca-tolici, dezbateri sinodale supt prezidentia lui, scrierilui Nicolae Kerarneus, profesor la Iasi (I- 1672) si ale luíMeletie Pigas, lämuriri ale lui Dosofteiu Insusi fac impre-unä. (Cartea bucurieb, Xccpac a triumfului, adecd, publicaläla 1705 4, In Rämnic, dupä Impäcarea ca BrAncoveanu.Dociofteiu voi6. sit Incheie aceastä intinsà compilatie polemicäprinteo Ist orie a patriarhilor din lerusalim, ca statornici.märturisitori i apärätori ai ortodoxiei, care apärù inshmai dupä moartea sa, prin Ingrijirile nepotului Iirisant 5.

Cf. Krumbacher, o. c., p. 143-4, 608, etc.2 Asupra cArora y. Chrys. Papadopulos, 1. c., p. 46.3 Chrys. Papadopulos, p. 48.4 Ibid., p. 50.

ibid., p. 50 i urm.

www.dacoromanica.ro

NEGOCIERILE ARDELENILOR PENTRU IINIREA CU ROMA 417

CAP. II.

Negocierile Ardelenilor pentru Unirea cu Roma ;cele d'intdiu Invoieli.

Asemenea ctirti erau acum In adevär de nevoie pentru orto-doxie. In adevar la 1696 Ardealul, unde era Mitropofit romä-nesc, dela 1692 (Decembre), Teofil, care primise din partea gu-vernatorului calvin al Ardealului, Gheorghe Bánffy, conditiileobisnuite 1, trecuse Iii stapanirea formalä a Impäratului ul-timul (Craiin, al doilea Apalfy, pdra.sindu-si drepturile, pe carenu le mai putea mentinea In& dela 1692, 23 August,Imparatul (Muse de veste cä preotii rdsäriteni, cari vreau

scape de toate greuthtile, sà nu mai pläteascd adecd datoriade iobagi catre domnii de pärnant si sä culeagd In schimbdijma dela credinciosii lor, n'au decat sä teach' prin Unirela iliserica apuseana de care se tine si Märia Sa, stdpanulcel nou al terii2. (and ne &dim la cate umilinti era,supus un biet preot roman, chiar daca dregätorii observaufata de dansul hotdra.rea craiascd de a nu se supune laniciun fel de dijind preotimea noastrd, cand ne &dim ca.,In locul veniturilor de care se bucura pastorul sas orimaghiar, el avea drept doar, dupd ultimele mdsuri, luateprin 1688, la o claie de grail si una de oväs, un. ca s deSampietru, sau doi potori In schimb, la o zi de coasduna de secere pe an, afard de cei 12 bani ai botezuluitot ataa pentru cununie2, vom intelege cat de ademeni-toare erà ispita ce se intindea bietilor oameni sdtui dendcazuri, cari n'aveau mdcar In sufletul lor intunecat con-vingerea de adevär, simtul de Iliad chemare care Intäresepentru o luptd cat de grea.

Nilles, p. 10 i urm..; Sate i preofi, p. 472; Cipariu, Acte 111fragtnente, pp. 254-5.

2 Nilles, p. 162.8 Cipariu, Acte i fragm., p. 264.

www.dacoromanica.ro


Nici episcopul Teofil, un neme s din Teius, care se che-mase pana atunci Toma Szerémi i era aplecat chtre da-tinile ca i chtre limba colegilor shi nobili, dintre Unguribiatä unealth a Calvinilor cari-i intäriau in scris numirilede protopopi 2, - nu era. In stare sh duch o lupa pentrucredinth, istim sigur cä Inca din 1697 el intrase In legh-turi cu Iesuitul T3aranyi, care-1 lndemna sä prindh cuamând °n'A marine un prilej care nu se va mai Intoarce 3.O nouh editie a Catechismului lui Canisius, nu pentrupopor, ci pentru preoti, carte tipärith cu litere cirilice siortografie obisnuith, aphrea., la Sambhta-Mare (Tyrnau),centru scolar al Iezuitilor la hotarele Ardealului, In 1696 4.

amintim eh in Principate chiar, de curand, Armen iidin Moldova, castitpti de un misionar din neamul lor, Axentiesau Oxindie Virzirescu, päräsiserh Moldova pentru ca,supt acest nou episcop unit, sh träiasett, primind dogmaromanh, In Statele Imphrhtesti care li se deschicleau primi-toare 5. Cei rämasi in Botosani, Iasi si Roman intemeiau la4690 o a frätie a tinerilorl pe care o puneau supt scutulPapei Intaiu, al catolicosului In al doilea rand, iar, In altreilea, supt al a locotenentului cte episcop al eparhiei Su-cevei, al astintelor schituri din Suceava, lnchinate sfantuluiAxintiel Zamca, veche biserich moldoveneasch trecuttila Armeni si inthrith milithreste, indatä, la 1691, de regeleSobieski 6 metocul Hagigadar Hagi - Koh - VarzarèsMandruh, episcop al lor i inainte de Unire, Inch de pela 4677f. Episcopia insh fusese asezath acam pe pärnantu 1Imphratului, la Gherla, care e de atunci un targ armenesc

Cf. Cipariu, p. 239.2 Cipariu, o. c., pp. 254-5; Studii fi doc., XII, p. 282, no. x.8 Sute qi preofi, p. 173.4 Bibl. .Rom., I, la aceastd datd.6 Doc. Bistrifei, I, pp. cv-vi. Benk5, passim ; Gr. Goilav, In Arelt. soc.

§t. Fi lit. din Icqi, VII, p. 634 §i urm.; Nilles, p. 9450 firm.V. Studii §i doc., VI, p. 636 §i urm.

7 'bid.

www.dacoromanica.ro

NEGOCIERILE ARDELENILOR PENTRU UNIREA CU ROMA 419

un focar de propaganda unita lntre Armenii ramasi Inlegea veche.

La Ineeputul anului 1697, In Februar, Ardelenii ajunserala o botärare cu privire la propunerile, pline de fagaduielisi de ingaduinta, de prietenie si de crutare, pe care le fa-ceau catoliaii, arhiepiseopul primat al Ungariei insusi, car-dinalul prin Iesuitul Baranyi, negociatorul nelipsital Unirii. Se tinn. la Bälgrad un sinod ca acelea obisnuite,- i pentru judecati, fiind de fatd mai toti protopopiifoarte multi dintre preoti. VIddica Teofil, bueuros sa scape.de jugul calvinesc, vorbi, arb..tand cate a phtimit pangatunci biata Biserica romaneasca dela stapanitorii teriiintemnithri si batiai ale Mitropolitilor, ea In cazul luíSaya, control aphsator si jignitor al tuturor actelor aaes--tora, vizitari In sila de catre oameni superintendentului,cari se uitau sd vada si ce fierbe 'n oala teranul In zi depost, batjocura portului si a icoanelor, räspandirea de callpierzatoare de suflet, dilearea privilegiilor care (Rideau preo-timii scutirea de dijrnd. Acuma clerul romaneie se poateintoaree la vechile-i datine, pe care Imparatul 66 de el,si nu de prelatii catolici ai Ungariei era. vorba, le recu-noaste pe toate, cerand ea Romanii sä se uneasea doar cuansul in ceia ce priveste numai patru puncte de credintasà primeasca primatul Papel, lntrebuintarea panii nedospite,azimei, In cuminecatura, purgatoriul In care se limpezesesufletele si purcederea Duhului Sfa.nt, nu numai dela Tatal,ci si dela Fiul.

Era putin, pe laugh ce se impusese panä atimbi.terani, mireni din orase, preoti, protopopi i Vladici, tineaumai mull la icoane decat la Patriarhul did Tarigrad, pecare nu-1 vdzusera nicioiatd, i nici n'avusera prifejauda macar de clausal ; pdstrarea posturilor era pentru dansiimai mare lucru deck judeeata asupra puterii Papei saasoarta sufletelor pana ajung in Raiu ori in Iad, unde etot temeiul, i tipicul de slujba, obiceiurilë la inmormantarí,

www.dacoromanica.ro

420 ISTORIA BISERICII ROMiNE$TI

la botezuri i nunti, aveau mai mult pret pentru ei decafelul de purcedere al celui de-al treilea ¡postas al Treimitde o finta i nedespartite, si cine fägaduià sd li pdstrezeritul intreg, osebeascd oriunde de latini, in cari ve-deau i acuma niste papistasi primejdiosi, sä lase in putere,tot pravila i canoanele, si nu cine stie ce drept nouputeà cere multe, mai ales cand fagaduià sä inldture crudalregim din aCompactateD si a A.probateD, care faca. din Ro-mâni un aneam tolerat), si nu aadevarati fi ai patriciD.Siguri cä in sfärsit vor puteà t'al si ei ca oamenii, preotiimari i mici din adunare iscalird si pecetluird deci cu ceamai mare bucurie, facand impdratului pentru anta bineun mic hatär, fie si in patru puncte ; dar, fiind oamenipätiti, ei insernnard deslusit ca Maria Sa li va dà scutirksi venituri pentru clerici, slujbe pentru mireni, primirea inscoli pentru copiii Românilor.

La 21 Mart, actul solemn se puneä in scris, iar la '10Iunie, spre mai multa incredintare, se addugiau si iscdli-turile Teofil, dand aceasta stire la 21. Mart, addugia doarsau lasà. pe. Baranyi sä adauge cd se primesc amaicele patru puncte, cerändu-se cu acest prilej ca onceparoh sa-si aibä biserica, i aceasta phmäntul ei, eclejia,ca preotii sä atärne numai i numai de Vlddicd, iar nu side mireni. La 23 August 1.697 se si botariä la Viena capreotii romäni se vor bucura de drepturile religiei catolice-la care se vor alipi 2.

Astfel se eintoarsex, Biserica Romänilor din Ardeal lalegea catolica. Dar schimbarea se raen in t'acere, fardrazbata ceva la urechile Domnului muntean si ale Mitro-politului sau. Din aceasta parte nu veni deci nicio protes-tare, desl Teodosie se intitu1à cu gandul la Ardeleni, aexarlr

Ortus et progressus, Cluj,1730, 1764 ;Laurianu, in Ilagazinui istoric,.III, p. 267 i urm. ; duph Clain, in Cipariu, Acte si fragmente, pp. 80-34Iupli original, in Nilles, p. 465 i urm. Cf. Sate § preq i, p. 174 i urm.

2 Mag. ist, HI, p. 280

www.dacoromanica.ro

NEGOCIERILE ARDELENILOR PENTRI" UNIREA CU ROMA 421

laturilor», nu totdeauna eplaiurilorD, si Patriarhul Dosofteiu,In Prefata la Biblia din 1688, puneà supt inraurirea bise-riceascà a ierarhiei muntene pe (Rumâni, Moldovani siUgro-Vlalib, supt care nume se cuprind fireste locuitoriiromani de dincolo de munte i.

eUnirea» Românilor de supt Coroana Ungariei era sälea Irish' peste putin forme mai hotärâ.te si un caracterpublic, care nu puteau sii lase nesimtitoare Biserica orto-.dox5. a Românilor din principatul muntean, care ajunsese.si ocrotitoarea, epitroapa vietii bisericesti a fratilor depeste munti.

Lupta intre Unire si dusmanii Unirii incepea, interesand..s.i amestecand in v5.1naäsagu1 ei, mai mult ori mai putin,pe toti Românii, din intreaga intindere a Romanimii.

Teofil fusese totusi incepdtorul, si hotArdrea soborului.s5.11 e cel d'intAiu semn al afasierii unitdtii românesti informa bisericeascA, singura cu putintä, prin care sestatornicia, ca urmare fireascd, unitatea culturii, stranseInca 'n jurul Bisericii nationale.

1 BOA. romanei, I, p. 289.

www.dacoromanica.ro

ADAUS.=.

Lipsa de caractere cirilice In numdr suficient mà face azabovi pänd la incheierea lucrdrii publicarea actului sinodaldin 13 August 1595. Deocamdatä observ numai cd el edat, ca scrisoare, chtre puternicii din Polonia, stdruindasupra necesitAii dogmei constantinopolitane, de Nichiforprotosinghelul, de Mardarie Mitropolitul moldovean, de

ihail cel muntean, de Agafton al Romanului si de Am-tilohie al Rädäutului. Nichifor iscdleste intaiu ca fost vi-cariu in Constantinopol, apoi Marilarie, in al treilea rändMihail ; urmeazd Agafton, dar dupd el andm pe Luca deBuzdu iscälind greceste, dupä acesta pe Amfilohie, iar laurrnd pe un Rdninicean, Partenie.

Un articol ischlit S. Dragomir, In «Revista Teologichdin Sibiiu, II, n-le 9-10, adauge lucruri insemnate, pe te-meiul izvoarelor sarbesti, cu privire la Saya Brancovici.

Se vede dinteo icoand dela Hilandar in Atos, descrisdIn «Spomeniculp särbesc pe 1898 (XXXIII), cd Longhin.Corevici a fost cu adevdrat aMitropolib de Indu si s'aaddpostit In Tara-Romäneascd, unde lucra icoane, pentruMateiu Basarab, Doamna Elina i Mitropolitul Teofil, InAugust 1643, ajutat fiind de fruntasi boieri ca VistierulStroe, al doilea Vistier erban i Udriste Msturel, peatunci al doilea Logofdt.

Se pomeneste si piatra de mormant azi neexistentd

www.dacoromanica.ro


dela manastirea Comana, a lui Longhin, cu aceasta inscriptie :aCu mila lui Dumnezeu Longlin, cu neamul dintre Core-vici-Brancovici, arhiepiscop de Inau».

Tot acolo despre rudele unguresti ale Brancovicilor.Un studiu al räposatului arhimandrit Ruvarac arata cä

kan patriarh de Ipec In veacul al XVI-lea era Roman.

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULUI.

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULUI...=

Pagina

Pnefafa , . .

Irtroducere: I. inceputurile vietii crestine la Duniire . . 1

Il. Cele d'intAiu oranduieli bisericesti In pArfle noastre. 7

CARTEA l-iu.

EPOCA SLAVONA..

PARTEA I-A.

CAP. I. Lupta catolicismului cu VIAdicii de schituri pentruluarea in stapAnire a terilor rom "Snesti . . . 15

CAP. II. intemeiarea Mitropoliei ii-Romanesti . . . 17CAP. Hl. Cele d'intaiu bisel iei românesti 23CAP. IV. A doua episcopie a Tez ii-Bornttnesti si vista bise-

riceascii In acest prineipat pini la Inceputul vea-cului al XV-lea 32

CAP. V. Deettdei ea Int Auririi grecesti. Noua inrAurire gamo& 38CAP. VI. Luptele cele din urma ale Patriarhiei constantino-

politane pentru pAstrarea drepturilor ei ierarhiceasupra Moldovei 49

PARTEA a II-a.

Legeiturile Bisericii celei noud Cu catolicismul luptiitor. . 55CAP. I. Biserica munteani si eatolicismul 57CAP. II. Catolieismul in Moldova supt Alexandru-cel-Bun 60CA?. 111. Manastirile lui Alexandru-cel-Bun 67CAP. 1V. Uriiiaii lui Alexandi u-cel-Bun i mAastirile Mol-

dovei 70

www.dacoromanica.ro


PARTEA a III-a. Pagina

Ortodoxia de limbá lavonei in epoca lui ?tefan-cel-Mare. 79CAP. I. Mitropolitul Teoctist 81CAP. II. Clerul moldovenesc siyt Milropolitul Teoctist 84CAP. III. Crearea epi,copiei Radàutilor 89CAP. IV. MAnAstirea Putnei 92CAP. V. Alte mAndstiri i bi,lerici ale lui Stefan-cel-Mare 95CAP. VI. Biserica ltin supt Stefan-cel-Mare. Rezumat . 98

PARTEA a IV-a.

Biserica Moldoveneasca supt Petru liare§ 101CAP. I. Clà.diri 103CAP. II. Urmasii Mitropolitului Gheorghie. Teoctist al II-lea 105CAP. III. ClAdirile bisericesti din epoca lui Petru Rares. -108

CAP. IV. Petru Rare i Biserica Ardi alului . . . . 110

PARTEA a V-a.

Curentul cel nou de cultura' slavo-greceascci In epoca luiNeagoe-tiodei 11'1

CAP. I. Alatuirea noului curent slavo-gtecesc in Tara-Ro-maneascA 113

CAP. II. Patriarhul Nifon i organizarea Bisericii muntene 116CAP. III. MAnAstirile oltene de culturA slavonA ale Grajo-

vestilor 119CAP. IV. Mitropolitul sârb Maximian 121CAP. V. Macarie, mesterul de tipar slavon 424CAP. VI. Ctitoriile lui Neagoe-Vod6 127CAP. VII. M6nAstirea dela Arges. Alte zidiri ale lui Neagoe 129CAP. VIII. Neagoe-Vodit ea scriitor 133CAP. IX. Urmasii lui Neagoe. Mitropolitii i ctitoriile lor 135CAP. X. ClAdiri bisericesti ale epocei . . 140CAP. XI. Noul tipar slavon din a doua jumAtate a veacului

al XVI-lea 443CAP. XII. Vlildicii munteni dela sfArsitul veacului al X VI-lea 145CAP. XIII. Noile legAturi ale Bisericii muntene cu Patriarhia

din Constantinopal supt Mihai Viteazul. Stareaepiscopiilor sufragane 148

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULUI 429

PARTEA a VI-a. Pagina

Curentul nou slavon In Moldova '153

CAP. I. Macarie episcopul de Doman 155CAP. II. Ucenici ai lui Macarie 158CAP. In. Cronicarii Isaia de Itädduti si Eftimie de Nearut 160

CARTEA a II-a.

}TOGA SLA.VO-ROMANEASCA..

PARTEA. a I-a.Tipariturile 1'0 In co tesi ale lui Coresi. Cea d'intdiu Bise-

ric4 re(ormatil a Bombiilor de peste munti . . 163CAP. I. Catthismul din Sibiiu 165CAP. II. Planuti de tipar rotnänesc in Moldova supt Despot 166CAP. 111. Tipariturile romane§ti ale lui Coresi si Biserica re-

formatä a Românilor de peste munti 170CAP. IV. Urtnarea dezvoltarii Bisericii teformate a Romäni-

hir de peste munli 175CAP. V. Mitropolia ardeleana si tipariturile romilnesti din

vrernea ei , . . . 181

PARTEA. a II-a.

Lupta Bisericii moldovene§ti cu recucerireaa catolicd . 185CAP. I. Petru-Voda Schiopul si episcopii din vremea sa . . 187CAP. 11. Pi opaganda catolicA a lezultilor poloni in Moldova. 189CAP. Ill. L.gAturile Bisericii moldovenesti cu Patriarhia

constantinopolitana 197CAP. IV. Movilestii si catoliciimul 205

PARTEA a Ill-a.Politica religioasd a /ui Mihai Viteazul 209CAP. I. Mihai Viteazul si arhiereii din Balcani 211CAP. 11. Cele d'inläiu inchinari de lacasuri romänesti la

Locurile Saute 215CAP. III. Sinodul lui Mihai Viteazul pentru disciplina cle-

rului monahal 216CAP. IV. Noua Mitropolie din Balgrad 218CAP. V. Intoareerea episcopiei de Muncaciu la Romani . 223

www.dacoromanica.ro


Pagi

CAP. VI. Episcopii Ardealului dupà Mihai Vitcizul. . . . 227CAP. VII. Dezvoltarca Bisericii moldovenesti in aceastA epocA

Episcopia Husilor 235CAP. VIII. Sinodul dela Iasi (1600) 238CAP. IX. Biserica Moldovei supt Movilestii intorsi in stApA-

nire. Mitropolitul Anastasie Crimea 240

PARTEA a IV-a.

Intemeiarea inrecuririi grece§ti prin. Rada-Vodei Mihnea . 145CAP. I. Imrejur6ri1e Bisericii muntene dupA Mihai Viteazul. 447CAP. H. Arhierei greci in trecere prin terile noastre. Chiril

Lukaris 254CAP. III. Lega turi cu Patriarhii. Cálatoriile si opera lui Teofan

al lerusalimului 258CAP IV. NouA inchinAri de mAnAstiri 161CAP. V. Reforma lui Miron-Vodà 276

PARTEA a V-a.

E7enismul biqericesc In lupta Cu slavonismul inviat 1 Cu noulcurent ronicInesc din Principate 277

CAP. I. Greed lui Lron-VodA i rAscoala lui Mateiu Basaral) 279CAP. II. Ctitoriile lui Mateiu Basarab 282CAP. III. Petra NfovilA, Mitropolitul ChieVului 290CAP. IV. hirdurir a lui Petru MovilA asupra Bisenicii ruun-

lene. Curentul nou elino-slavon de supt Mateiu-VodA 294

CAP. V. TipArituri ardPlene 300CAP. VI. Biserica moldoveneascii In epoca lui Petru MovilA

Mitropolitul Varlaam 903CAP. VII. Tipografia lui Varlaam Mitropolitul. aSoborasul»

d-la Iasi 309CAP. VIII. rnraurirea greceascA in Moldova 314CAP. IX, TipAriturile romAnesti dela Iasi 318CAP. X. Biserica Ardealului in epoca lui Petru Movilá si a

lui Varlaam 323CA:P.. XI. Alta tipArituri muntene, slavone i rolnAnesti . 338

www.dacoromanica.ro

ERA TA.A se indreptà :La p. 76, rAndul 10 de sus : Floren fa pentru Roma.

TABLA EUPRintillii 431

PARTEA a VI-a. Pagina

Viata bisericeasca a Romdnilor fi literatura bisericeasccidela 1653-88 §i legliturile 'total dintre Ardeal §iTara-Romcineascei 343

CAP. I. Mitropolitul ardelean Saya Brancovici 345CAP. II. inraurirea ruseascd a Moscovei asupra Românilor 355CAP. III. Biserica munteand dela 1654 la 1682 371Clip. IV. Biserica Romanilor din Uogaria petnit la Unirea cu

Roma 382CAP. V. Biserica moldoveneascd dela cdderea lui Gheorghe

Stefan inainte. Noile lucrdri literare i tipdrituri inMoldova. Mitropolitul Dosofteiu 387

CAP. VI. Tipdriturile Mitropolitilor munteni Varlaam §i

Teodosie 398

PARTEA a VII-a.

Lupta intre stricta ortodoxie greceascei §i noul asalt alcatolicismului, cu stapetnirea limbii poporului inbisericci 403

CAP. I. Inraurirea Patriarhului Dosofteiu de Ierusalim ; luptalui cu catolicismul §i incercarile catolice in Prin-cipate 405

CAP. II. Negocierile Ardeleuilor pentru Unirea cu Roma :cele d'intaiu invoieli 417

Adaus 423

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BISERICII...PREF ATA Stint nzai mulfi ani de zile de &bad Ministeriul de Ins-truefie mi-a cerut o...

Documents

Transcript of BISERICII...PREF ATA Stint nzai mulfi ani de zile de &bad Ministeriul de Ins-truefie mi-a cerut o...