Curs Istoria Bisericii

Istoria Bisericii Penticostale din Romqnia Lector Univ. Drd. Valeriu Andreiescu

CAPITOLUL 1

ORIGINI ROMQNE |I AMERICANE

ALE

PENTICOSTALISMULUI ROMQNESC

Un romqn ortodox, scriitorul Mihail Sevastos (1892 – 1967), jurnalist \i editor de

reviste culturale romqne\ti =ntre cele dou] r]zboaie mondiale (de asemenea romancier,

poet \i memorialist), este un observator neutru, adecvat pentru a judeca Reforma Neo-

protestant] romqneasc]. El a scris =ntr-unul dintre cele mai importante ziare romqne\ti ale

timpului, =n noiembrie 1931: %La noi n-au fost fr]mqnt]ri cre\tine, poate \i din pricin] c]

religia maselor []r]ne\ti (=n care se manifest] sectele) sem]na prea pu[in cu cre\tinismul.

Biblia \i evanghelismul nu p]trunser] =n sufletul poporului. +n adqncul []r]nimii era feti\ism.

p]gqnism, vr]jitorie, orice, numai credin[] cre\tin] nu. Chiar popa era mai pu[in preot decqt

vraci... care descqnta vitele. +n aceste condi[ii se =n[elege foarte u\or lipsa prigonirilor

religioase din trecutul nostru. Nu era atqt toleran[] cqt dezinteresare. Mintea []ranului s-a

pus =ns] =n mi\care. A stat =ncercuit] milenii. Acum a sc]pat la libertate \i nu se opre\te cu

una cu dou]. S]teanul vrea s] afle, s] \tie s] cunoasc]. Religia de la putere nu-\i d] osteneala

cu l]murirea credincio\ilor \i cu propaganda =n mase. Acest lucru =l fac sectan[ii. Ei r]spund

unei necesit][i spirituale a maselor. Conduc min[ile \i sufletele care tr]iesc =n nelini\te. Le

dau l]muriri le arat] c]i noi – la cap]tul c]rora poate-i mqntuirea neg]sit] pqn] acum. De abia

ast]zi se formeaz] =n adqncul poporului nostru adev]ra[ii cre\tini.1

Acest text con[ine mult adev]r dar \i simplific] istoria de 2000 de ani a cre\tinismului.

Din secolul III =n secolul IV au fost mii de cre\tini martiriza[i pe teritoriul Romqniei de azi. Ei

au fost romani, str]mo\ii romqnilor. +ncepqnd cu Evul Mediu au existat o mul[ime de

adev]ra[i cre\tini greco-ortodoc\i =n toate nivelele societ][ii. Marea Reform] a influen[at

cre\tinismul romqnesc =ncepqnd cu secolul XVI \i XVII. Biserica Greco-Catolic] (Unit] cu

Roma) a ap]rut =n secolul XVIII \i a ajutat poporul romqn s] devin] o na[iune modern].

Trezirea evanghelic] romqneasc] a =nceput de fapt la sfqr\itul secolului XIX cu Mi\carea

Baptist] \i s-a dezvoltat =n prima jum]tatea a secolului XX. Articolul lui Sevastos este un

document istoric fiind scris pentru ca s] apere libertatea religioas] a penticostalilor,

principala mi\care a acestei treziri religioase.

1 %Adev]rul” 21 Noiembrie 1931

1

1


Cq[iva scriitori neevanghelici au sugerat c] penticostalismul a ajuns =n Romqnia din

SUA =n jurul anului 1910.2 I. M. Popescu a spus c] un emigrant romqn, Pavel Budeanu a

r]spqndit ideile penticostale =nainte de de 1918. printr-o revist] romqneasc] ap]rut] =n

SUA.3 +n 1919 o s]soaic] baptist] din satul Dqrlos, de lqng] Media\ (Transilvania) a fost

prima persoan] care a experimentat =n Romqnia botezul cu Duhul Sfqnt cu semnul vorbirii

=n alte limbi, prin influen[] american] desigur. 4

Printre romqnii americani care au participat la evangheliz]rile \i la =ntqlnirile de

vindecare ale lui Aimee Semple McPherson a fost \i baptistul Petru Pernevan, care s-a

=ntors =n Romqnia, \i prietenul s]u Constantin Sida care i-a trimis o scrisoare lui Pernevan ,

=n anul 1921, povestindu-i c] a fost botezat cu Duhul Sfqnt =mpreun] cu al[i \ase romqni.5

Pernevan i-a ar]tat scrisoarea prietenului s]u Ghe. Bradin care =n anul 1922 a devenit

pastor baptist. Persida Bradin, so[ia lui Gh. Bradin, [inea leg]tura cu Petre Andra\ care =i

poveste\te c] fratele lui Teodor \i cumnata sa au fost =ntr-un grup de \apte romqni care au

fost boteza[i cu Duhul Sfqnt. So[ii Andra\ din America au trimis rudelor lor din P]uli\ o

scrisoare \i o carte de cqnt]ri penticostal] =n Mai 1922.6

2 %Atlasul religilor” 1996, p. 66; I. R]mureanu, M. |esan, T. Bodogae, %Istoria Bisericeasc]”, II, p. 410.3 I. M. Popescu, %Istoria \i sociologia religiilor” I 1996, p. 231.4 T. |andru, %Biserica penticostal]...” 1992, p. 1305 T. |andru, %Biserica Penticostal]...” 1992, p. 126-127.6 T. |andru %Biserica Cre\tin]...”, 1955, p. 262

2

2


CAPITOLUL 2

+NCEPUTUL PENTICOSTALISMULUI +N ROMQNIA

+n iunie 1922 Gh. Bradin s-a rugat pentru vindecarea so[iei sale care suferea de

tuberculoz] \i hidropizie; ea a fost vindecat] de Domnul. Bradin a trimis o scrisoare la o

adres] g]sit] =n cartea de cqnt]ri, men[ionat] mai sus. +n septembrie 1922 a primit un

r]spuns de la Pavel Budeanu \i a hot]rqt s] deschid] prima Biseric] Penticostal] din Romqnia,

=n P]uli\, la 10 septembrie 1922.7 La sfqr\itul anului aceast] biseric] avea 30 de membri. +n

februarie 1923, a fost fondat] o nou] biseric] penticostal] =n Cuvin, lqng] P]uli\, =n casa

so[ilor Vasile \i Persida Semena\cu =mpreun] cu al[i 3 credincio\i. Persida Semena\cu era la

acea vreme prima romqnc] penticostal] botezat] cu Duhul Sfqnt. La 3 iunie 1923 atqt

Persida cqt \i Gh. Bradin au fost boteza[i cu Duhul Sfqnt.8

Primul persecutor al penticostalilor din Romqnia a fost preotul ortodox din P]uli\,

Cornel Popescu care a determinat autorit][iile locale din Radna s] interzic] noua %sect]” =n

1923. Gh. Bradin ca \i conduc]tor al noii asocia[ii religioase \i Dumitru Stoi ca secretar

general au protestat \i au cerut s] fie respectat] libertatea religioas]. Pretorul din Radna a

trimis cererea lor prefectului jude[ului Arad care a trimis-o Ministrului Cultelor ( +n Romqnia

cuvqntul %cult” are un =n[eles pozitiv pe cqnd cuvqntul %sect]” are un =n[eles negativ).

Ministrul a interzis %secta” penticostal] =n anul 1924.9

+n SUA primele Biserici Penticostale romqne se pare c] au fost =nfin[ate pe la 1921-

1922, =n Michigan \i Ohio. Asemenea biseric] a existat \i =n Detroit, unde a fost tip]rit] o

carte de cqnt]ri =n limba romqn].10 Pavel Budeanu (1886 – 1958) a fost ordinat ca lucr]tor

(pastor) penticostal =n 1923; el a locuit =n Akron (Ohio). +n 1924 a fost trimis =n misiune

=n Romqnia. A adus cu sine cartea de cqnt]ri, men[ionat] mai sus, \i a oficiat primul botez

penticostal =n ap] din Romqnia =n rqul Mure\, aproape de P]uli\, pe data de 16 Octombrie

1924 la ora 10 diminea[a, =n mod clandestin.11 Conform celor spuse de T. |andru: % Cu

aceast] ocazie a fost f]cut] \i prima fotografie cu biserica din P]uli\. Pe fotografie s-a scris

data \i numele bisericii, care era %Biserica lui Dumnezeu”.12 +n conformitate cu alte

7 Gh. Bradin, %Jurnalul personal...”manuscris, p. 108 %Cuvqntul Adev]rului” 1 mai 1931, p. 19 T. |andru, %Trezirea...” 1977, p. 7410 T. |andru %Biserica Penticostal]...”, 1992, p. 166., Ioan J. Buia, %Biserica lui Dumnezeu Penticostal] Romqn], 1937 – 1987, Semicentenar”, Detroit, 19877, p. 27.11 T. |andru, %Trezirea ....”, 1997, p. 7512 T. |andru,%Biserica Penticostal]...”, 1992, p. 206 –207

3

3


informa[ii, Budeanu a lucrat =n acele vremuri cu American Assemblies of God; el =ncepqnd

s] lucreze cu American Church of God din anul 1943.13

Pavel Budeanu a fost arestat de jandarmi =n satul N]dab (jude[ul Arad) \i escortat la

praetura din Chi\in]u-Cri\. A\a el a experimentat =n mod personal persecu[ia \i \i-a ajutat

fra[ii printr-o rud] a sa, care era avocat la Bucure\ti. Acesta trimis prima peti[ie la Ministerul

Cultelor prin care se cerea recunoa\terea Asocia[iei Penticostale. Peti[ia a fost semnat] de

50 de membri ai celor dou] biserici penticostale din P]uli\ \i din Cuvin., =n frunte cu

pre\edintele Ghe. Bradin \i cu secretarul general D. Stoi.14

(Fundalul bapistl al Mi\c]rii Penticostale din Romqnia este ilustrat cu numele de

bapti\ti penticostali folosi[i =n acea peti[ie.15 Din p]cate, Dr. Alexa Popovici, =n cartea sa

%Istoria Bapti\tilor din Romqnia” prezint] apari[ia Bisericii Penticostale plecqnd de la multe

informa[ii false \i cu resentimente amare. Cu excep[ia a cqtorva aspecte ale

pneumatologiei, penticostalii \i bapti\tii romqni au acea\i doctrin]; \i =n loc s] se contrazic]

ei ar trebui s] coopereze fr][e\te.16

Peti[ia din 1924 a deteminat scrierea primei Declara[ii de Credin[] a Bisericii

Penticostale din Romqnia. Ministerul Cultelor nu a r]spuns =n mod direct dar decizia sa a

fost prezentat] =n al 5-lea paragraf al Hot]rqrii Nr. 5734 / 29 Ianuarie 1925: %Secta

penticostalilor cu aderen[ii exclusiv din satele P]uli\ \i Cuvin (jud. Arad) este condus] =n

mud exclusiv de c]tre Gh. Bradin. Doctrina este publicat] =n cele 14 pagini ale bro\uri

numite %Declara[ia Funda[iei Adev]rate”. Noi o interzicem, pentru c] doctrina sa nu este

=mp]rt]\it] (=mbr][i\at]) de c]tre to[i membrii ci doar de cqteva persoane ini[iate \i pentru

c] aceasta (secta) nu prezint] garan[ii suficiente c] ar respecta articolul 22 al Constitu[iei.17

Aceast] decizie oficial] a fost publicat] =n ziare \i a fost r]spqndit] =n toat] Romqnia.

A fost primul document oficial tip]rit despre penticostalii din Romqnia \i care totu\i a ajutat

mult ca penticostalismul s] fie propagat. Rena\terea spiritual] a f]cut ca mul[i oameni s] fie

interesa[i =n a afla adev]rata doctrin] cre\tin] iar Gh. Bradin a primit =n P]uli\ multe scrisori

\i vizite din diferite p]r[i ale Romqniei.18

+n 1925, Episcopul ortodox al Aradului, Dr. Grigorie Com\a a =nceput un r]zboi

=mpotriva penticostalilor, fiind cel mai mare du\man al lor (1925 – 1937). Totu\i =n paginile

pe care le-a scris despre penticostalismul romqnesc =n %Noua c]l]uz] pentru

cunoa\terea \i combaterea sectelor” a demonstrat o bogat] \i corect] informa[ie =n

13 John F. Tipei T. |andru %Trezirea...”, 1997, p. 91-92.14 T. |andru %Trezirea...”, 1997, p. 91-92.15 Gh. Bradin, %Jurnalul Personal”, p. 2916 Vezi Alexa Popovici, %Istoria Bapti\tilor din Romqnia” vol.II, Chicago, 1989,p. 397-39817 T. |andru, %Biserica lui Dumnezeu” 1982, p.2918 Gh. Bradin, %Mi\carea Penticostal] din Romqnia”, =n %Vestitorul Evangheliei” 11/1 Iunie 1946, p. 5.

4

4


compara[ie cu istoricul baptist Alexa Popovici. Com\a era fericit c] erau doar dou] biserici

penticostale \i era sigur c] num]rul lor nu va mai cre\te.19

Nici autorit][ile statului \i nici o biseric] ortodox] nu au men[ionat, =ns], c] o mic]

mi\care penticostal] s]seasc], a luat fiin[] =n jurul ora\ului Media\, din Transilvania.20

Aceast] trezire penticostal] =n mijlocul sa\ilor luterani din Transilvania a =nceput =n anul

1919 la Dqrlos, prin intermediul unor s]soaice baptiste care au fost influen[ate de o

penticostal] venit] din SUA. Michael Thelman a fost botezat cu Duhul Sfqnt =n anul 1923 \i

a primit botezul =n ap] =n 1927 la Viena (Austria), =n timpul Conferin[ei Penticostale, unde

l-a =ntqlnit pe misionarul suedez penticostal George Steen. Mai tqrziu, Steen a vizitat

Romqnia \i l-a ordinat pe Thelman ca pastor al bisericilor penticostale s]se\ti (Dqrlos,

Curciu, Boian etc.).21 Se pare c] Thelman avea s] devin] unul dintre cei mai importan[i

pastori penticostali ai minorit][ilor etnice din acel moment. De asemenea autorit][ilor

romqne nu le-a p]sat nici de mi\carea penticostal] din mijlocul maghiarilor. +n anul 1997

Biserica Penticostal] Maghiar] din Timi\oara \i-a celebrat cei 70 de ani de la =nfiin[are (1927

– 1997).

Conform lui C. Cuciuc: %Independent de mi\carea penticostal] din Banat \i

Transilvania, o romqnc] care a venit din SUA a =nceput s] r]spqndeasc] =nv][]tura

penticostal] =n Bucovina.”22

+n 1926 erau deja 6 biserici penticostale =n jude[ul Arad: P]uli\, Cuvin, Arad

(Mic]laca), M]derat, Pqncota, |oimo\.23 Episcopul Com\a =ntr-o peti[ie trimis] prefectului de

Arad, =n 1926, i-a acuzat pe penticostali de fanatism \i c] erau instrumente ale

comuni\tilor. El a cerut represalii \i de asemenea s] fie intentat un proces =mpotriva

penticostalilor, care chiar a vut loc. Gh. Bradin din P]uli\ \i Ilie Gavril din |oimo\ au fost

aresta[i \i trimi\i =n fa[a Cur[ii Mar[iale din Sibiu \i de acolo la Timi\oara, unde au fost

elibera[i pentru c] nu era nici un motiv pentru ca s] fie judeca[i.24

CAPITOLUL 3

PRIMA EXPANSIUNE PENTICOSTAL} ROMAN} (1927-1994)

+n edi[ia din 1927 a “Noului Ghid pentru secte”, Episcopul Com\a a denun[at pe

Teodor Andra\ din Detroit \i pe Pavel Budean din Arkon, c] sus[in pe penticostalii din P]uli\ \i

19 %Noua c]l]uz] pentru cunoa\terea \i combaterea sectelor”, Cernica 1925, p. 74 –77.20 T. Sandru, %Biserica lui Dumnezeu...”, 1982, p. 311.21 T. |andru, %Biserica Penticostal]...”, p. 13022 C. Cuciuc, %Atlasul religilor...”, Gnosis , Bucure\ti, 1996, p. 66.23 Sandru, %Biserica Penticostal]...” 1992, p. 13524 T. Sandru,%Trezirea...”, 1997, p. 92.

5

5


c] au rela[ii cu secta evanghelist] din Ia\i. Observ]m c] penticostalii sunt adesea numi[i

%Evangheli\tii” =n []ri ca Rusia, Ucraina \i Slovacia pqn] =n zilele noastre. Deci erau

penticostali =n capitala unei provincii Moldova din Romqnia, chiar dac] ei pot fi confunda[i

prin numele lor, cu Cre\tinii dup] Evanghelie (=n Romqnia a\a se nume\te Biserica Fra[ilor)

Com\a era bucuros c] erau doar patru biserici penticostale =n Arad \i era sigur c]

acest num]r nu va cre\te.25 Cei patru p]stori penticostali ale acelor biserici erau: Vasile

Semenea\cu (Cuvin), G. Bradin ( P]uli\), Dumitru Buda (Pqncota), Gheorghe Urlea

( Mic]laca).

+n martie 1927, Ilie Ghelbeleu, preotul din |oimo\, a chemat jandarmii din Radna s]

aresteze pe participan[ii unei adun]riri penticostale din satul s]u. Printre credincio\ii aresta[i

erau Partenie Pera \i Mihai Olar din ora\ul Lipova. Amqndoi au fost b]tu[i cu un lan[ pe t]lpile

picioarelor. Partenie Pera nu a rezistat \i a murit dup] cinci s]pt]mqni de dureri

=ngrozitoare, l]sqnd =n urm] o v]duv] \i doi orfani. El a devenit primul martir penticostal

romqn. Jandarmul uciga\ a fost amendat cu 1000 lei \i a fost promovat de la gradul de

agent la cel de plutonier.

+n Bihor, la nord de Arad (cele dou] jude[e din provincia Cri\ana, =n vestul

Romqniei) penticostalismul s-a r]spqndit din 1927, cqnd Pavel Ciuci din Picleu a fost ordinat

de G. Bradin. Evanghelizarea a fost continuat] =n Bihor de lucr]tori =nzestra[i cu daruri

spirituale ca Mihai |arhen[i din Brusturi, Mihai Urs \i Ioan Urs.26

+n Banat (S-E Romqniei) cel mai cunoscut lucr]tor, Alexandru Isba\a a fost convertit

la penticostalism =n 1927 cqnd a v]zut vindecarea divin] a lui Traian M]ngu[], un

penticostal romqn din satul Birchi\. Mi\carea penticostal] romqn] a =nceput =n Timi\oara

=n 1928. Isba\a care era un p]stor =n Birchi\ a devenit pastorul celei mai importante

biserici din Timi\oara, din anul 1947.27 Dinc] Ciolac a fost p]storul unei alte biserici

penticostale din Timi\oara, \i era mereu credincios conducerii lui Bradin, nu ca Isba\a.28 +n

F]get, un ora\ de munte din Banat, p]stor era Ilie Tuda.29

+n Moldova de Sud \i N-E Valahiei, credin[a penticostal] a fost propov]duit] de

Solomon Borlovan din 1928. Prin el Mihai Radu din Gala[i \i Ioan Bododea, un pastor baptist

din Br]ila, s-au convertit la penticostalism =n 1928.30

+n Br]ila, un important lucr]tor penticostal era Leon Ioan.31

25 %Noua C]l]uz] pentru cunoa\tere \i combaterea sectelor”, Arad 1927,p. 106-107.26 Sandru, %Biserica Penticostal]” p.130.27 %Din isoricul Bisericii Elim . Timi\oara” =n “Elim”( Timi\oara) no. 36-37, Oct.- Dec. 1998, p. 14-15.28 Sandru %Biserica Penticostal]” passim.29 Ardeu, manuscript.30 Gh. Bradin %Mi\carea penticostal]...”, =n Vestitorul Evangheliei” (Arad) no. 11, 1 Iunie, 1946, p.6.31 Ardeu, manuscript

6

6


+n Bucovina (N Romqniei) un pionier al penticostalismului era Cristian Gavril] din

Bqlca, din 1928. Al[i lucr]tori mai mari erau Teodor Daniliu, Guranda din Dumbr]veni,

Procopie Mireu[] \i Dumitru Mireu[] din Volov][32 \i Vladimir Onofrei =n R]d]u[i.33

Ministrul Cultelor a repetat interdic[ia Penticostalismului prin decizia nr. 24536 din

1928.34 Astfel =n toamna lui 1928 cam 50 de lideri penticostali s-au =ntqlnit =n casa lui G.

Bradin =n P]uli\, ca s]-\i organizeze activitatea \i s] redacteze %Principiile de Credin[]”.

La =ntqlnire au participat: Gh.Bradin, Mihai Olar, Alex Isba\a, Ioan Neta, G. Lela, G. Urlea, I.

Bododea, Mihai Radu \i al[ii. S-au hot]rqt s] publice revista penticostal] “Vocea Adev]rului” \i

s] publice alt] Declara[ie de credin[]. Organiza[ia Penticostal] a luat numele de Asocia[ia

Religioas] “Biserica lui Dumnezeu Apostolic]” cu G. Bradin ca pre\edinte \i Mihai Olar ca

secretar. Editorul revistei trebuia s] fie Ioan Bododea.35

Declara[ia de credin[] din 1924 a fost retip]rit] =n 1928. Revista “Vocea Adev]rului”

a fost publicat] de Ioan Bododea =n Ianuarie 1929; iar cu nr.3/1929 \i-a achimbat numele

=n “Cuvqntul Adev]rului”.36

Deoarece nu era posibil s] ob[ii recunoa\terea Guvernului pentru o asocia[ie

religioas] condus] de binecunoscu[ii penticostali cu centrul =n jude[ul Arad, leag]nul

penticostalismului romqn, o strategie adecvat] a fost formulat]. La o =ntqlnire =n Br]ila, pe

22 Februarie 1929, bisericile penticostale din S-E Moldovei \i N-E Munteniei (Gala[i, Lasc]r

Catargiu, Costache Negri \i Br]ili[a) s-au organizat ca Asocia[ia religioas] “Biserica lui

Dumnezeu Apostolic]”, cu Ioan Bododea pre\edinte \i Mihai Radu secretar. Scopul era ca

aceast] asocia[ie s] fie recunoscut] oficial \i dup] aceea toate bisericile penticostale din []r]

s] devin] membre ale acelei asocia[ii. Sediul central al Asocia[iei trebuia s] fie =n Br]ili[a (o

periferie a Br]ilei).37

Ioan Bododea |i Mihai Radu au semnat o peti[ie pentru o recunoa\tere oficial] c]tre

Ministerul Cultelor, =nregistrat] cu nr. 15723/15 iunie 1929. La =nceput au primit un

oarecare r]spuns favorabil, =n ceea ce prive\te Declara[ia sau scurta Expunere a Principiilor

Bisericii lui Dumnezeu, dar recunoa\terea a fost amqnat] dup] perioada de testare. +n

1930-1931 autorit][ile statului \i-au dat seama c] noua asocia[ie era penticostal] \i au

interzis-o.38

Penticostalii din zona Br]ila-Gala[i au contribuit la r]spqndirea credin[ei penticostale

la Ia\i, capitala Moldovei \i =n Basarabia (acum Republica Moldova). Pentru un timp au

32 Sandru Bis. Pent. p. 13133 Ardeu, manuscript.34 Sandru, %Trezirea” p. 77.35 Pavel Bochian %Biserica penticostal] 1925-1930”, =n “Buletinul Cultului Penticostal”(Buc.)no.6, Nov.-Dec.1989, p. 8.36 C.V. Roske, “70 de ani de la apari[ia revistei “Cuvqntul Adev]rului”, =n “Cuv. Adev.” Seria II (Buc.), no.3, Martie 1999, p.2.37 Cuv. Adev. Ian. 1931, p. 1.38 Bradin %Mi\carea penticostal] din Romqnia... “, =n ‘Vestiotrul Ev.no. 11/1 Iunie 1946, p.6.

7

7


publicat =n rus] \i romqn] revista Ustishitel (Mqngqietorul) pentru cititorii basarabeni Vasile

Gaspar, un pastor baptist din Br]ila a scris =n 1929 o bro\ur] =mpotriva penticostalilor, dar

=n acela\i an a devenit un predicator =n bisericile penticostale.39 +n 4 aprilie 1930, un bine

cunoscut lucr]tor penticostal |tefan Moscu a fost ordonat ca misionar =n sudul Moldovei.40

+n 1930, 21 de persoane au fost botezate =n rqul Siret =n jude[ul Br]ila.41 Pe 31 august

1930 Vasile Gaspar a fost ordinat ca lucr]tor penticostal.42 A lucrat =n N-E Munteniei

(Greceanca-Buz]u) \i Banat (Oravi[a).

Conform unui scriitor secular I. M. Popescu, Ioan Bododea a introdus un nou sistem

organizatoric la baza comunit][ii sau bisericii locale; apoi ca un organism religios \i

administrativ - filiala unind comunit][ile unui jude[ sau din diferite jude[e; \i =n final

Comitetul Executiv - ca un organ religios, administrativ \i reprezentativ; un sistem care

continu] \i ast]zi.43

Dup] 1929, cqteva Comunit][i regionale ale bisericii apostolice au fost =nfiin[ate.+n

1929, Eugen Bodor din Burdujeni (periferia Sucevei) - un viitor frunta\ al mi\c]rii

penticostale - a fost convertit la penticostalism. Filiala Sucevei a Bisericii Apostolice pentru

Bucovina \i Moldova de nord a fost =nfiin[at] =n frunte cu Cristian Gavril] conduc]torul

filialei.44

Pionierii credin[ei penticostale din Bucovina au trecut lan[ul muntos Carpa[ilor

Orientali c]tre estul Transilvaniei \i au evanghelizat jude[ul Bistri[a. Lucrarea a fost

continuat] de evangheli\ti locali ca: Elisei Rus din Negrile\ti, Dumitru Moldovan din Dobric \i

al[ii.45

+n Maramure\ (N Romqniei)credin[a penticostal] a fost r]spqndit] =nainte de 1930

de un emigrant =ntors din Argentina =n Sighetu-Marma[iei capitala provinciei, unde o

biseric] adventist] s-a convertit la Penticostalism. +n 1936 a fost =nfiin[at] Biserica

Penticostal] din R]zoare.

+n Transilvania penticostalismul s-a r]spqndit din valea Some\ului =n N (jud. Cluj) =n

Valea Jiului =n S (jud. Hunedoara). Pionierii penticostali au fost: Vasile Cri\an \i Ioan Sima

(jud. Cluj), Ioan Bododea, lucr]tor penticostal =n Alba-Iulia, capitala istoric] a provinciei46,

Iacob M]riu[a \i Iacob P]durean =n Turda , re\edin[a jud. Turda, Nicolae Oprean =n Bra\ov

(din 1940).47

39 Sandru, Trezirea... p.94.40 Cuv. Adev., 15 Aprilie 1930/./39) Sandru, Trezirea... p.94.41 Cuv. Adev., 1 August 1930.42 Cuv. Adev. 1 oct. 1930.43 I.M.Popescu, %Istoria \i sociologia religiilor Cre\tinismului”, Ed. Fund. “Rom. De mqine”, Buc. 1996, p.231.44 Cuv. Adev., 1 iunie 1930, p.1. 45 Sandru, %Biserica Penticosta]...” p.133.46 Ardeu,manuscris 47 Sandru, %Trezirea...”, p.96

8

8


+n capitala provinciei Oltenia, Craiova penticostalismul a fost plantat de Tudor

Macarie, dup] 1930. +n 1939 a fost ordinat acolo Alexie Vamvu.

+n Bucure\ti =ntre anii 1930-1942 lucr]tori penticostali au fost Ioan Danciu (din1936)

\i din 1940 Pantelimon Cojocar.

CAPITOLUL 4

LUCR}RILE DUHULUI SFQNT +N ROMQNIA

R]spqndirea mi\c]rii penticostale =n Romqnia a adus cu sine botezuri spirituale \i vindec]ri divine. +n aceast]

privin[], principalele surse istorice s=nt revistele penticostale, care au publicat aceste m]rturii. Astfel, Cuv=ntul Adev]rului

relateaz]: “+n 1923 opt persoane au fost botezate cu Duhul Sf=nt. +n 1924 alte zece persoane din P]uli\ au primit botezul cu

Duhul Sf=nt. +n 1926 patruzeci \i doi de oameni au primit botezul cu Duhul Sf=nt, iar =n 1927 alte 117 persoane au primit

acest botez. Dup] aceea, aceste botezuri au fost mult prea dificil de contabilizat.48

+n memoriile sale, Pavel Bochian (1918-1996) relateaz] despre vindec]ri divine

=nf]ptuite =n satul s]u Mocrea (jude[ul Arad) =n 1929 prin Dumitru Buda, lucr]tor =n

P=ncota. Se spune, de asemenea, despre primul botez spiritual din Mocrea =n 1930. El

depune \i o m]rturie impresionant] despre propriul s]u botez cu Duhul Sf=nt =n 1934,

=nso[it de vindecarea divin] a mamei sale.49

+n cele ce urmeaz] vom prezenta c=teva cazuri selectate din revista Cuv=ntul

Adev]rului. +n martie 1930 Ioan Urlea citea revista “Cuv=ntul Adev]rului”, c=nd

instantaneu a primit botezul cu Duhul Sf=nt.50

Maria Berc din Reia-Ha[eg (jude[ul Hunedoara) a experimentat o vindecare

miraculoas] dup] \apte ani de suferin[]; =n acela\i timp ea a fost botezat] cu Duhul Sf=nt \i

a vorbit =n limba rus]. So[ul ei necredincios luptase =n Primul R]zboi Mondial =n armata

48 %Cuv=ntul Adev]rului” 1 mai 1931(Br]ila), p. 149 Pavel Bochian, %Via[a unui pastor din Romqnia”, Ed. Privilegiu, Bucure\ti, 1997, p.18-23;3550 Cuv. Adev. Aprilie 1930.

9

9


austro-ungar] \i fusese prizonier =n Rusia. El a ie\it =n strad] strig=nd c] so[ia lui vorbe\te

=n limba rus], limb] pe care nu o \tiuse niciodat].51

Mihai |arhen[i din Brusturi a avut darul vindec]rii. Prin el s-au f]cut multe vindec]ri

miraculoase m]rturisite =n scris sau prin viu-grai.52

+n memoriile sale, Pavel Bochian red] c=teva experien[e spirituale personale

impresionante din perioada 1945-1951: vorbiri =n limbi (german] \i slovac]), vindec]ri

divine, exorciz]ri, o viziune prin care a stat de vorb] cu Domnul Isus Hristos (decisiv] pentru

viitorul lui de leader penticostal).53 El relateaz] c] dup] 21 august 1968, c=nd o invazie

sovietic] amenin[a Romqnia, printr-un mesaj profetic =n biserica penticostal] din Vicovu de

Sus s-a spus c] =ngerii p]zeau frontierele []rii \i nu avea s] se =nt=mple nimic. Inspectoru

cultelor a comunicat acest lucru dictatorului Ceau\escu.54

Mul[i de al[i martori certific] lucrarea darurilor Duhului Sfqnt =n Biserica Penticostal]

din Romqn] de la =nceputuri pqn] =n zilele noastre. Nu este, =ns], u\or a le verifica pe

toate \i a separa autenticul de folcloric.

CAPITOLUL 5

PRIMA PERIOAD} DE PERSECU{IE DIN ROMQNIA

Cazurile de persecu[ie redate =n cqteva numere ale revistei Cuvqntul Adev]rului din

ianuarie pqn] =n septembrie 1931 ilustreaz] varietatea \i extinderea general] a

persecu[iilor. Penticostalii erau amenda[i, =ntemni[a[i sau b]tu[i chiar atunci cqnd erau

surprin\i rugqndu-se =n casele lor sau stqnd de vorb] pe strad].55 Casele lor de rug]ciune

erau =nchise, distruse sau golite de mobil].56

Prigonitorii erau jandarmii, primarii, judec]torii, preo[ii \i pesoane private. Chiar =n

=nchisori, penticostalii erau trata[i mai aspru decqt al[i de[inu[i. De exemplu, =n

=nchisoarea din S=nicolau Mare erau pu\i =n celule pline de excremente.57 Torturile ar

putea fi ilustrate cu cele de la Minerul-Arad. Poli[i\tii i-au luat la jandarmerie, unde b]rba[ii

cu muste[i lungi (dup] obiceiul transilv]nean de atunci) au fost spqnzura[i de must][i. Apoi,

51 Cuv. Adev., ianuarie 1931, p.8. 52 Vezi Cuv. Adev., Aprilie1933 (Lipova),p.11-12; decembrie 1935,p.12.53 P.Bochian, %Via[a unui pastor...”1997, p.98,119-129.54Ibid., p.138-139.55 Cazurile lui Romulus Belean din Oarba de Mure\ \i Cristian G]vril] din Dumbr]veni: Cuv. Adev. Ian. 1931, p.3.56 Cazurile caselor de rug]ciune din Lasc]r Catargiu – Cuv. Adev. Februarie 1931, p.11 – Paulian – ibid. Aprilie 1931.57 Cuv. Adev. Mai 1931, p.8.

10

10


podelele jandarmeriei erau frecate cu fe[ele lor \i au fost supu\i la abuzuri fizice.58 +n unele

cazuri, persoanele turturate au ob[inut certificate medicale \i au depus plqngeri la

Ministerul de Interne, dar n-au primit nici un r]spuns.

+ntr-un caz, tortura a devenit un spectacol public. +n Ilva Mare penticostalii au fost

obliga[i ca, =n locul boilor, s] trag] carele pline cu pietre \i balast pe str]zi, =ntr-o zi de tqrg,

fiind insulta[i de cons]teni. La \coal], copiii le erau b]tu[i la palm] cu baioneta. Dup]

plqngerea trimis] Ministerului de Interne, \eful de post trebuia demis \i trimis =n judecat]

=n fa[a Consiliului de R]zboi, dar plqngerea a fost retras], pentru a evita represaliile noului

comandant al jandarmeriei. +n Maieru un astfel de comandant a deschis focul asupra unui

penticostal; denun[area a fost de asemenea retras].59

Cele mai importante ziare democratice romqne\ti ale timpului Diminea[a \i Adev]rul

au fost scandalizate de persecu[ia religioas] (un nou fenomen =n Romqnia). Mai =ntqi

Diminea[a a publicat un articol pe 20 noiembrie 1931 despre teribila persecu[ie =mpotriva

sectelor religioase, subliniind partea clerului ortodox. Mihail Sevastos a protestat =mpotriva

persecu[iei religioase =ntr-un articol publicat =n %Adev]rul” pe 21 noiembrie 1931.

Totu\i, Ministerul Cultelor, prin decizia nr. 114119/1933 a declarat penticostalii, atqt

sub acest nume cqt \i sub noul lor nume de Biserica lui Dumnezeu Apostolic], ca fiind o

sect] interzis]. Dup] multe peti[ii \i proteste, Ministerul Cultelor, prin decizia nr. 44627/1934

a cerut prefec[ilor rapoarte privind conduita penticostalilor. Cele mai multe rapoarte au fost

favorabile, dar penticostalii n-au fost recunoscu[i oficial.

Episcopul Com\a al Aradului a protestat =mpotriva activit][ii publicistice penticostale

din Lipova \i a determinat o ac[iune =mpotriva lui G. Bradin \i Mihai Olar, care au fost

=nchi\i timp de o lun]: din 23 oct. pqn] =n 23 noiembrie 1936; =n acest timp prigonitorul a

murit.60

Ultimul num]r al revistei Cuvqntul Adev]rului =nainte de a fi interzis] =n 1937

relateaz] moartea unui penticostal din cauza persecu[iei =n dec. 1936.61 Pavel Bochian

relateaz] =nchiderea sa \i judecata penal] din 1938, =n timpul regimului autoritar al lui

Carol al II-lea cqnd prim-ministru era Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romqne.62

Persecu[ia a fost, =ns], mai aspr] =n timpul dictaturii militare a generalului Ioan

Antonescu (sept. 1940 – aug. 1944). La 17 sept. 1942 Voicu I. Rusin din Lasc]r Catargiu a

fost condamnat la 25 de ani de =nchisoare pentru c] nu \i-a abandonat credin[a

penticostal]. La 24 august =nchisoarea a fost lovit] de un proiectil, care l-a ucis \i pe Voicu

Rusin, ultimul martir din prima perioad] penticostal] (1922 – 1944).63

58 Cuv. Adev., sept. 1931, p 7.59 Cuv.Adev,.aug. 1931, p.10.60 Bradin, %Jurnal personal”, p.41.61 Cuv. Adev., martie, 1937.62 P. Bochian, %Via[a unui pastor...”1997, p.39-47.63 |andru, %Biserica Penticostal] ”, p. 137.

11

11


Prin decretul nr. 9270 / 28 dec. 1942, mare\alul Antonescu a interzis toate asocia[iile

religioase neoprotestante din cauz] c] aceste “secte” erau sus[inute din SUA \i Marea

Britanie. Cur[ile Militare nu au pregetat s]-i condamne pe neoprotestan[i. +nchisorile pentru

femei din Cern]u[i Jilava, Mislea \i cele pentru b]rba[i din Craiova, Alba-Iulia \i Timi\oara au

fost aglomerate cu neoprotestan[i. G. Bradin men[ioneaz] cazurile lui Franz Michiticiuc \i

nepotul s]u Ivan Bosovac, doi []rani din Ser]u[i, pe care Curtea din Cern]u[i i-a condamnat

=n 1942 pe fiecare la cqte 15 ani de =nchisoare pentru credin[a lor penticostal]. So[ia lui

Bosovac a fost condamnat] sub aceea\i acuza[ie, cei cinci copii r]mqnqnd f]r] nici un suport.

Ei au fost pu\i =n libertate din penitenciarul din Arad dup] c]derea lui Antonescu =n august

1944.64

|tefan Ardelean (77 ani) \i so[ia lui Petra (74 ani) din Gr]niceri –Arad au fost vizita[i

de fiul lor, Moise Ardelean \i Petru Bonca. Praful de pe genunchii lor fu dovada faptului c] se

rugaser]. B]trqnii au fost condamna[i =n 16 aprilie 1943 la un an \i dou] luni de

=nchisoare \i au fost pu\i =n libertate =n 28 februarie 1944. Cei doi tineri au fost elibera[i

pe 1 sept. 1944.65

Mare\alul Antonescu a f]cut un plan de deportare a penticostalilor =n Transnistria.

Sute de mii de evrei \i [igani au fost exila[i =n Transnistria, unde mul[i dintre ei au murit,

dar Dumnezeu i-a sc]pat pe “sectan[i” de acest destin.66 Ei n-au sc]pat, =ns], de

=nchisorile din [ar].

Istoricul I. M. Popescu justific] persecutarea cre\tinilor de c]tre Antonescu, deoarece

ei refuzau s] lupte =n r]zboi.67 Totu\i, nici un penticostal nu a fost inchis pentru refuzul de a

satisface serviciul militar. De exemplu, Ioan Fq\cu din Sucevi[a venise acas] de pe front

=ntr-o permisie =n 1944. Jandarmii l-au prins rugqndu-se cu al[i tineri cre\tini \i l-au trimis

=n judecat] la tribunalul din Cern]u[i. Primarul satului a m]rturisit =n fa[a Cur[ii c] acuzatul

era un bun cet][ean, iar armata a certificat c] fusese \i un bun soldat. Un singur martor a

spus c] acuzatul s-ar fi declarat =mpotriva Statului \i a religiei de Stat. Fq\cu a fost

condamnat la 25 de ani de =nchisoare. Mai tqrziu el avea s] spun] lui Pavel

Bochian:”Judec]torul care m-a condamnat pentru 25 de ani a fost la rqndul lui condamnat la

25 de ani de =nchisoare de c]tre noile autorit][i (dup] c]derea lui Antonescu). Mi-e mil] de

el \i nu-i doresc r]u pentru r]u”.68 De aceea penticostalii romqni nu l-au considerat pe

mare\alul Antonescu un erou, cum =l consider] mare parte din romqnii de ast]zi.

64 Bradin, Jurnal personal, p.41; T. |andru, %Biserica Penticostal] ”, p.137.65 Vestitorul Evangheliei, iunie 1946, p.10.66 P. Bochian, %Via[a unui pastor...”, p.48; Sandru, %Biserica Penticostal] ”, p.138.67 Popescu, op. cit., p..267, 268.68 P. Bochian, %Via[a unui pastor din Romqnia”, p.47.

12

12


CAPITOLUL 6

CONTROVERSE

Cel care l-a =nv][at pe Gh. Bradin doctrina penticostal] a fost Pavel Budean care i-a

trimis lui Bradin articole care mai apoi au fost publicate =n revista %Cuvqntul Adev]rului”69

Budean reprezenta penticostalismul american conservator opus curentului modernist.70 +n

penticostalismul romqnesc curentul principal a fost condus de Bradin, care a fost influen[at

de diferite =nva[]turi (precum cele legaliste) de la Greco-Ortodoc\i, Adventi\ti sau din alte

surse.

De cealalta parte, misionarii str]ini penticostali cu o tendin[] mai modern], au

=nceput o nou] lucrare =n Romqnia. Ace\ti misionari, =n general, erau fo\ti emigran[i =n

SUA, care mai tqrziu s-au =ntors =n [ara lor, de exemplu Gustave Herbert Schmidt (1891-

1958) \i Nicholas Nikoloff (1900-1964) care din 1927 au lucrat =n Rusia \i =n Misiunea

pentru Europa de Est (REEM).71 Publica[ia oficial] a lui REEM a fost %Chemarea

Evangheliei”, sponsorizat] de un om de afaceri californian, C. W. Swanson. Schmitt a

deschis pe 2 Mai 1930, primul Institut Biblic Penticostal =n Europa de Est =n Ora]ul liber

Danzig (ast]zi Gdansk =n Polonia).

Ca decan al Institutului Biblic din Danzig (D.B.I), Schmitt a fost urmat de N. Nikoloff

din 1935 pqn] la 1938 cqnd D.B.I. a fost =nchis.Faimosul =nva[]tor biblic Donald Gee

(1891-1966), vice-pre\edinte al Adunarii lui Dumnezeu din Anglia la acel timp (1934-1944),

a contribuit ca profesor la preg]tirea tinerilor evangheli\ti la D.B.I. Ei s-au =ntors =n mai

multe []ri din Estul Europei, s] =nve[e pe al[ii.

REEM a lucrat =ntr-o strqns] leg]tur] cu Assemblies of God din SUA, pqn] =n 1940

cqnd super-intendentul REEM, Schmitt a fost =nchis de nazi\ti.72 +n 1929, REEM a trimis

misionari =n Ungaria de unde au fost expulza[i. Unul din ei a plecat =n Cehoslovacia iar

cel]lalt, Janos Lerch – la Timi\oara =n Romania.

+n 1930, Gustav Schmitt a venit la Timi\oara pentru a-l vizita pe Janos Lerch. REEM

nu practica ritualul sp]l]rii picioarelor, practicat de penticostalii romqni la fiecare Cin] a

Domnului. Afar] de aceasta REEM a acceptat consumul moderat de alcool, spre deosebire

de penticostalii romqni , care interziceau categoric b]uturile alcoolice. Unii dintre pastorii

penticostali romqni au acceptat aceste lucruri \i alte =nv][]turi ale REEM =n schimbul unui

sprijin financiar.

69 T. |andru, %Biserica Penticostal]...”n. 50, p. 127.70 Petru Lasc]u, % Biserica =n asediu ”1992, p. 162.71 S.M. Burgess, G.B. McGree (Editors), Dictionary of Pentecostal and Charismatic Movements, Regency, Grand Rapids, 1988, p. .276.72 Ibidem, p. 330-331 (s.v.Gee); 770-771 (s.v. Schmitt).

13

13


Dup] C.Cuciuc, %unii predicatori bapti\ti converti[i recent / la penticostali / au

manifestat un spirit noncomformist =nc] din 1930. +n 1931 penticostalii romqni se

despart: divergen[ele s-au ivit =n leg]tur] cu =ncercarea unor lideri de introduce o purtare

modernist] (haine moderne, flexibilitate cu privire la rela[iile maritale, libertatea de a

arenun[a la ritualul sp]l]rii picioarelor, \i de a avea contacte variate cu mi\carea

penticostal] de pe glob, etc.).” 73

Trandafir |andru, explica =mp]r[irea =n felul urm]tor:%=n ora\ul Danzig… a fost

=nfiin[at Institutul Biblic. Unii emisari de acolo au venit =n Romqnia \i au luat contact cu

unii p]stori penticostali \i au dispre[uit opinia liderilor din mi\carea Penticostal]; ei au cauzat

o ruptur] =n interiorul mi\carii. Unii tineri au fost invita[i s] urmeze cursurile Institutului din

Danzig.Nep]sarea =n alegerea lor s-a v]zut cqnd doi dintre ei au fost exclu\i pentru motive

morale (Eugen Bodor \i Gheorghe Catargiu).|coala din Danzig a fos o \coal] bun], avqnd ca

unul dintre profesori pe fratele Donald Gee, cucare, dup] al doilea r]zboi mondial am avut

bune leg]turi. 74

Punctul major al doctrinei celor din Danzig a afirma[ia c], Botezul cu Duhul Sfqnt este

primit cu semnul vorbirii =n limbi, iar cei care nu vorbesc =n limbi, oricum primesc botezul

cu Duhul Sfqnt conform cu 1 Corinteni 12:13.Bradin a negat botezul spiritual f]r] vorbirea

=n limbi \i a continuat s] sus[in] c] modestia =n =mbr]c]minte \i abstinen[a de la b]uturile

alcoolice erau necesare pentru mqntuire.El a pledat pentru actul sp]l]rii picioarelor ca un

act al p]rt]siei \i a respins interpretarea adventist] ca fiind doar un act de umilin[].75Aceste

principii sunt =nc] =n zilele noastre incluse =n Declara[ia de Credin[] a Bisericii Apostolice

Penticostale din Romqnia.

Ruptura =n interiorul mi\c]rii penticostale romqne s-a produs =n 1931.Curentul

principal condus de Gh. Bradin a p]strat numele Biserica lui Dumnezeu Apostolic], la care a

fost neoficial ad]ugat cuvqntul %Penticostal]”, cu scopul s] se difere de grupul =nclus =n

REEM, care a luat acela\ nume \i a mai ad]ugat %Cre\tini boteza[i cu Duhul Sfqnt.“ (Noi am

scurtat numele primului grup cu BDAP \i cel]lalt nume cu CBDS.) BDAP a fost =n mod clar

principala grupare din moment ce ea a p]strat revista %Cuvqntul adev]rului” principala

surs] de informa[ie asupra sciziunii.

+n 1932 centrul BDAP a fost stabilit la Lipova, iar redac[ia revistei =mpreun] cu

personalul s-a mutat de la Br]ila la Lipova, revista fiind tip]rit] la Arad.+n 1933 episcopul

Com\a din Arad a =nceput lupta =mpotriva centrului din Lipova condus de Bradin \i prin

adresa nr.561/1933 s-au cerut prefec[ilor din jude[ele Arad \i Timi\ represalii aspre.

73 C.Cuciuc, %Atlasul religiilor, p.67.74 Sandru, %Trezirea …”, pg.89.75 estitorul Evangheliei, oct., p. 6.

14

14


+n 1933 BDAP a trimis la Bucure\ti pe secretarul Ioan Danciu pentru demersuri c]tre

guvern.76.+n 1936 Bradin \i M. Olar au fost aresta[i. Secretarul general s-a mutat definitiv la

Bucure\ti cu redac[ia revistei %Cuvqntul adev]rului”. El a devenit redactor \ef \i a p]storit

=n Biserica BDAP din Bucure\ti (13, str.Gr.Manolescu).+n 1937 revista a fost oprit].77

Se pare c] Bradin \i Olar nu au condus gruparea BDAP =n 1937-1938, persecu[ia \i

lipsa de bani fiind una dintre motive. Ei au p]r]sit BDAP =n 1938 cu bisericile din P]uli\ \i

Lipova \i s-au unit cu Asocia[ia Independent] Baptist], condus] de Alexandru Szaday, far] s]

nege credin[a lor penticostal]. Ei au ne=[elegeri cu Szaday \i au intrat =n Uniunea Baptist]

din Romqnia, semnqnd o declara[ie de credin[] baptist].78 Astfel BDAP a fost dezorganizat]

=n 1938; bisericile locale nu au urmat pe al[i lideri sau alt] organiza[ie \i au r]spuns apelului

lui Bradin, cqnd el s-a =ntors =napoi =n mi\carea penticostal] =n mai 1945,reorganizqnd

BDAP.

Bradin a m]rturisit c] a f]cut dou] mari gre\eli: prima cqnd el l-a pus =ntr-un post de

conducere pe Ion Bododea =n 1929, cealalt] cqnd s-a =ntors =napoi =n Biserica Baptist].79

Evident aceast] m]rturie a scos =n relief c] Bradin l-a considerat pe Bododea

principalul responsabil de ruptura din 1931.

Provincia Banat a fost leag]nul grupului cuprins =n REEM, dar misionarul Janos Lerch

se pare c] nu a f]cut discipoli romqni acolo, cu excep[ia, poate a lui Alexandru Isba\a, un

pastor de sat, Birchi\ (lqng] Oravi[a) care a primit un important post de pastor =n

Timi\oara, nu mai tqrziu de 1935.

Isba\a s-a putut uni cu CBDS =nainte de 1935, dar nu ca lider al acestora la acel

timp. El a fost dat afar] din BDAP =n 1934.80

Biserica din Timi\oara s-a format =n 1935 \i s-a afiliat la CBDS. Se adunau =n casa lui

Ioachim {unea \i a fost p]storit] de doi pastori: Isba\a \i de Pavel Nicola. Ast]zi numele ei

este Elim \i continu] s] nu practice ritualul sp]l]rii picioarelor.81 Provincia Bucovina, cea mai

compact] regiune penticostal] =n Romqnia, a dat f]r] =ndoial] un lider al CBDS, Eugen

Bodor din Burdujeni – Suceava, care a studiat la \coala din Danzig. Bisericile penticostale

din Bucovina difer] =nc] =n zilele noastre fa[] de celelalte biserici penticostale din Romqnia

cu privire la Cina Domnului \i actul sp]l]rii picioarelor, act pe care nu-l practic].

Vechii penticostali din Muntenia \i Bucure\ti care nu sunt de acord cu sp]larea

picioarelor (de ex Constantin Caraman) se consider] a fi urma\ii lui Ioan Bododea \i Eugen

Bodor. Ace\ti doi lideri au fost la conducerea lui CBDS de la =nceput pqn] =n 1933. Acest

=nceput nu poate fi mai tqrziu de 1932, cqnd Bradin a luat conducerea revistei Cuvqntul

76 Sandru,Bis.Pent. p.139.77 Sandru, %Trezirea”, p.89.78 Ibidem. p. 90.79 %Vestitorul Evangheliei”, iunie,1947,pg.6.80 Cuvqntul adev]rului, Ianuarie,1935.81 Din istoricul Bisericii Elim – Tim\oara =n Elim, Timi\oara, nr. 36 – 37, oct. – dec. 1998, p. 14 –15).

15

15


Adev]rului. A\a c] anul 1929 poate marca =nceputul doctrinei REEM, r]spqndit] =n Banat

de Janos Lerch; =n anul 1930 fiind primul contact al lui Gustav Schmitt cu penticostali

romqni iar anul 1931 apare asocia[ia CBDS (Cre\tinii Boteza[i cu Duhul Sfqnt). Sponsorizat

de REEM, Bododea a publicat pentru un scurt timp revista %Credin[a Apostolic]”.

REEM a sponsorizat mul[i lucr]tori din multe []ri din estul Europei, a\a c] Bododea \i

Bodor nu aveau bani =ndeajuns. La o conferin[] a CBDS ei au fost acuza[i de nepricepere

=n administra[ie financiar] \i au fost da[i afar] din CBDS (1933). Conferin[a a cerut

reunificarea mi\carii penticostale romqne. La o conferin[] =n Media\ cele dou] grupuri

penticostale s-au reunit dar unitatea nu a durat. Gustav Schmitt a trimis din nou suport

financiar \i CBDS s-au separat =nc] o dat] de BDAP (Biserica lui Dumnezeu Apostolic]

Penticostal]). Noii lideri ai CBDS erau Vasile Gaspar \i Gh. Catargiu.82

Revista Cuvqntul Adev]rului raporteaz] luptele din interiorul mi\c]rii penticostale =n

1934. Astfel, Eugen Bodor a fost dat afar] din bisericile penticostal] de c]tre adunarea

general] a acestora din Suceava. El =nv][a din nou la acel timp actul sp]l]rii picioarelor, dar

Bucovina a cedat acest ritual pentru binele tuturor.83

Vasile Gaspar (p]stor =n Greceanca - Buz]u) Alexandru Isba\a (pastor =n Birchi\ lqng]

Oravi[a) \i Gheorghe Alm]jan au fost da[i afar] din BDAP pe baza 1 Cor 5:11. Bine=n[eles

Vasile Gaspar (vechi pastor baptist ca tovar]\ul s]u Bododea) a devenit liderul CBDS,

=mpreun] cu Gheorghe Catargiu (fost student al \colii din Danzig, la fel ca tovar]\ul s]u

Bodor). Gaspar \i-a mutat centrul =n ora\ul Oravi[a. Isba\a a devenit pastor =n Timi\oara

(1935 – 1947) \i =n aceast] pozi[ie, lider al CBDS.

Alt grup penticostal %Ucenicii Domnului Iisus Christos”(UDIC) se pare c] nu aveau

nici o leg]tur] cu ruptura Bisericii Apostolice a lui Dumnezeu, lucru datorat r]spqndirii =nv]

[]turii \colii din Danzig. Toate m]rturiile arat] c] acel grup a considerat profe[iile mult mai

importante ca Scriptura.84 Alte surse consider] =n mod gre\it acest grup ca influen[at =n

unele privin[e de %Martorii lui Yehowa”.85

Cre\tinii vechi din Busure\ti (f]r] ritualul sp]l]rii picioarelor) au considerat c] BDAP a

fost legat] cu Biserica lui Dumnezeu din SUA, CBDS - de Adun]rile lui Dumnezeu din aceea\i

[ar], iar UDIC nu avea nici o leg]tur].

Dup] m]rturia lui Constantin Caraman, UDIC a ap]rut =naintea primului r]zboi

mondial condus de Ioan Jiloveanu. Aceasta este \i opinia lui Petru Ardeu.86 UDIC s-au

r]spqndit r]spqndit =n special =n Bucure\ti, reprezentqnd penticostalismul popular \i avqnd

cel mai mic num]r de membri =n compara[ie cu celelalte dou] grup]ri.

82 T. Sandru, %Trezirea…”, p. 89 –90.83 Cuvqntul Adev]rului , noiembrie 1934.84 de ex.Petru Ardeu, %Istoria Bisericii Romqne\ti” , manuscris, p. 79.85 I. M. Popescu, %Istoria \i sociologia religilor ” partea I: Cre\tinismul, 1996, p. 231.86 Petru Ardeu, loc. cit.

16

16


Conform lui I .M. Popescu, in 1938 a aparut al patrulea grup penticostal, cunoscut

sub numele de %tremuratorii^.87 Batrqnii penticostali =\i amintesc de acest grup doar

pentru c] numele s]u devenise o porecl] pentru penticostalii romqni. Astfel de grupuri mici

adesea ap]reau \i disp]reau.

Oricum, penticostalismul romqnesc nu a disp]rut =n timpul marii persecu[ii a

regimului autoritar (1938-1944), dar era dezorganizat. Dup] anumite estim]ri, existau 7400

credincio\i penticostali =n 1938.88

CAPITOLUL 7

REORGANIZAREA PENTICOSTAL} (1945 – 1950)

Din 23 august 1944 pqna =n 30 decembrie 1947 a fost o perioad] de tranzi[ie de la

dictatura lui Antonescu la un regim comunist absolutist. Mi\carea penticostal] a folosit

libertatea religioas] relativ] pentru a se organiza \i a ob[ine un statut legal.

Tqn]rul de 20 de ani Trandafir Sandru \i prietenul s]u apropiat Iulian Florea au fost

ale\i la o conferin[] preliminar] la Pqncota (ianuarie 1945) drept =mputernici[i ce trebuia s]

ob[in] recunoa\terea oficial] a BDAP. Reprezentantul BDAP =n Bucure\ti era Ioan Danciu. Ei

au aadresat peti[ii =n februarie 1945 Ministerului Ccultelor \i Ministerului de Justi[ie, =ns]

f]r] a primi niciun r]spuns (din cauza unor tulbur]ri interne existente =n Romqnia).89

87 I. M. Popescu, %Cre\tinismul ^, 1996, p.231.88 idem.89 Sandru, %Biserica Penticostal] ^ p. 142.

17

17


Cartierul general al BDAP era =n Arad =n apartamentul lui Petru Oal] (str. Cocorilor ,

nr..65)90 I. Florea, P. Oal], T.Sandru \i al[i fra[i au vizitat adesea =n P]uli\ pe G. Bradin \i l-au

convins pe acesta \i pe M. Olar s] vin] din nou =n mi\carea penticostal], =n mai 1945.

Prestigiul lor a fost necesar pentru reorganizarea BDAP.91 Conferin[a de reorganizare a

BDAP a avut loc =n Arad pe 20 mai 1945.Au fost ale\i G. Bradin ca pre\edinte , Mihai Olar ca

vicepre\edinte, G. Urlea casier general, T. Sandru secretar \i editor al revistei BDAP

%Vestitorul Evangheliei^.92

Direc[ia presei (cenzura comunist]) nu a aprobat aceast] nou] revist] care a ap]rut

din august 1945 pqn] =n februarie 1948 =n Arad.93 BDAP a editat de asemenea =n

maghiar] revista %Apostoli Hit” \i trei almanahuri =n 1946, 1947, 1948.94

O important] reorganizare penticostal] a avut loc =n CBDS oficial numit] %Biserica

Apostolic] a lui Dumnezeu” sau %Asocia[ia cre\tinilor boteza[i cu Duhul Sfqnt”, avqndu-l ca

pre\edinte pe Alexandru Isba\a, cu cartierul general =n Timi\oara (str. Semenic , nr. 4).95

Isba\a a publicat =n Timi\oara revista %Lumina Evangheliei”. Centrul %Asocia[iei cre\tinilor

boteza[i cu Duhul Sfqnt” s-a mutat la Bucure\ti =n 1946 cqnd aceast] asocia[ie a fost

recunoscut] oficial. Noul cartier general a fost mai =ntqi =n strada Ecaterina Bazilescu \i

apoi pe Calea Mo\ilor nr. 312. +n 1947, Isba\a a fost =nlocuit de Pantelimon Cojocaru din

Bucure\ti. Isba\a a replicat convingqnd multe biserici penticostale care nu f]ceau actul

sp]larii picioarelor s] se al]true la BDAP (Arad) p]strqnd ritualurile lor specifice.. +n 1948, P.

Cojocaru a r]mas singurul pastor al bisericii din Calea Mo\ilor nr. 312. Bodor a =nfiin[at o

nou] biseric] =n Bucure\ti strada Col[ea, nr. 8. El s-a al]turat BDAP Arad \i a contribuit ca \i

alte biserici ale %Asocia[iei cre\tinilor boteza[i cu Duhul Sfqnt” s] adere la BDAP.(Arad),

p]strqndu-\i tr]s]turile caracteristice.96

A treia regrupare a fost =n asocia[ia religioas] a UDIC. +n timpul r]zboiului, ei se

=ntqlneau =n Bucure\ti la subsolul sorei Ionescu din Splaiul Independen[ei, p]storul lor

fiind Ion Jiloveanu. Cartierul general al UDIC a fost prima dat] acolo, dup] aceea s-a mutat

pe \oseaua Crqnga\i, nr.23, =ntr-o cas] donat] de Toader Handrea, cea mai spa[ioas] cl]dire

penticostal] din Bucure\ti. UDIC a fost oficial recunoscu[i =n anul 1948.97

Toate cele trei grup]ri penticostale aveau =mpreun] 15000 membri =n 1945. Acest

num]r era probabil dublul celui existent =nainte de r]zboi. +n 1945, membrii BDAP (Arad)

ereau =mpr]\tia[i =n special =n provinciile din Cri\ana \i Transilvania, membrii %Asocia[iei

90 Ardeu, p.97.91 Sandru, %Trezirea...^ , p. 99.92Sandru, %Biserica Penticostal] ^, p.142 .93 Ibid., p.140.94Ibid., p.155-156.95P. Ardeu, manuscris, p. 97.96 Sandru, %Biserica Penticostal] “, pp.143-144; %Trezirea...”, p.95, p.100. P.Bochian, %Via[a...”, p.80; P. Ardeu, manuscris, p.133.97 Bochian, %Via[a...”, p. 107.

18

18


cre\tinilor boteza[i cu Duhul Sfqnt”, =n Banat \i Bucovina \i UDIC – majoritatea =n Bucure\ti.

Muntenia \i Moldova se =mp]r[eau =ntre primele dou] grup]ri existente \i =n Bucure\ti. Din

1945 pqn] =n 1950, num]rul romqnilor penticostali a crescut de la 15000 la aproximativ

30000. BDAP Arad avea prestigiul unui adev]rat leag]n al penticostalismului din Romqnia \i

era cea mai unit] \i mai dinamic] dintre cele trei organiza[ii, astfel c] avea cel mai mare

num]r de membrii.

Pavel Bochian a fost ordinat ca p]stor supraveghetor peste toate bisericile

penticostale din jude[ul Arad la conferin[a de la Pqncota din 29 iunie 1945. +nc] din 1945 el

a sfidat autorit][ile comuniste botezqnd 104 oameni =n Agriju Mare.98 O conferin[] a

A.C.G.P. =n Arad a avut loc pe 28 octombrie 1945 cu participan[i din Cri\ana , Transilvania,

Banat Valahia \i Moldova pentru discutarea Statutului Bisericii.99

La conferin[a mini\trilor marilor puteri de la Moscova (16-26 decembrie 1945) s-au

hot]rqt printre alte chestiuni ce priveau Romqnia, s] se respecte \i libertatea religioas]. De

aceea, Ministerul Cultelor, a asigurat libertatea religioas] \i s-a dezb]tut noua lege a

cultelor.100 Pe 5-6 martie 1946, BDAP a patrticipat la conferin[a =n care s-a discutat acesat]

lege.101 Primul document oficial favorabil pentru

BDAP a fost emis de Ministerul Cultelor pe 20 mai 1946 anun[qnd BDAP c] se poate bucura

de o libertate religioas] provizorie.102 Acest document a fost semnat de un director din

Ministerul Cultelor care s-a convertit la penticostalism dup] Revolu[ia din decembrie

1989.103 +n final, BDAP (Arad) a fost oficial recunoscut prin Decizia nr. 64.803 din 28

decembrie 1946 dat] de ministrul Cultelor, R. Ro\cule[.104

Filialele BDAP au =nceput s] fie reorganizate =n martie – aprilie 1946 de Ghe.

Bradin, M. Olar, Ioan Tivadar, |tefan Moscu \i al[ii.105 +n mai 1946, P. Bochian \i Alexie

Vamvu au lucrat =mpreun] la reorganizarea bisericilor BDAP din Muntenia.106

O conferin[] general] a BDAP s-a =ntrunit la Arad pe 15-16 august 1946 cu mai mult

de 400 de delega[i din =ntreaga [ar]. Pavel Bochian a prezentat un raport despre situa[ia

lucr]rii penticostale =n Romqnia. Liderilor BDAP afla[i =n func[iune li s-au ad]ugat lideri ai

filialelor BDAP: Arad, Bihor, Turda, Cluj, Bucovina , sudul Moldovei, Muntenia.107

Noi filiale s-au format =n mai – octombrie 1947:S]laj, Timi\, Maramure\, Alba, Some\.

Bisericile ucrainene BDAP aveau un rol important =n lucrarea penticostal] din provincia

98 P.Bochian, %Via[a...”, p. 92, 96, 97.99 %Vestitorul Evangheliei” noiembrie – decembrie 1945, p.16.100 %Universul” 22 februarie 1946.101 %Vestitorul Evangheliei” Aprilie 1946.102 %Vestitorul Evanghieliei”, un num]r special din 9 iunie 1946.103 Bochian, %Via[a...”, p.66.104 %Vestitorul Evangheliei”, 15 ianuarie 1947.105 %Vestitorul Evangheliei” Mai 1946, p.11; 3 iunie 1946, p.6.106 %Vestitorul Evanghelieií” ,Iulie 1946.107 %Vestitorul Evangheliei”, Septembrie 1946, p.10.

19

19


Maramure\.108 Delega[ii din 16 filiale au participat la conferin[a general] a BDAP din Arad

(15 august 1947).109

Pe 30 decembrie 1947, regele Mihai I al Romqniei a fost detronat \i a fost proclamat]

Republica Popular]. Ca to[i ceilal[i conduc]tori ai diferitelor denomina[iuni, G. Bradin trebuia

s] jure fidelitate noului regim. Pe 6 ianuarie 1948, conferin[a general] a BDAP Arad a hot]rqt

s]-\i stabileasc] cartierul general =n Bucure\ti \i s] organizeze un curs biblic pentru

misionarii din [ar] =n Arad.110.Ultimul num]r al revistei %Vestitorul Evangheliei “ a ap]rut pe

1 februarie 1948. Dup] aceea, regimul comunist nu a mai pemis editarea revistei.

+n 1948, multe din bisericile penticostale din Bucovina \i nordul Moldovei care pqn]

atunci fuseser] afiliate %Asocia[iei cre\tinilor boteza[i cu Duhul Sfqnt” au decis s] se al]ture

la BDAP \i l-au trimis pe G. Irimiciuc la Arad pentru a semna actul de aderare.111

Ghe. Bradin a fost un autodidact \i un scriitor talentat. +n afar] de articolele

publicate de acesta =n revistele penticostale, a mai editat dup] 1945 bro\urile %Calea spre

cer”, %Suflet \i ve\nicie”, %Preg]te\te-te s]-l =ntqlne\ti pe Dumnezeu”. Bradin a avut o

viziune clar] a bisericii \i o mare

=n[elepciune =n rela[ia sa cu regimul comunist. +n opinia lui Sandru: %Un rol hot]rqtor =n

recunoa\terea Bisericii Penticostale l-a avut strategia lui Bradin, ce se baza pe lunga sa

experien[]. Aici voi men[iona dou] lucruri: primul, circulara trimis] de el tuturor bisericilor

din [ar] =n anul 1948 sau ’49 =n care, le cerea tuturor credincio\ilor penticostali s] fie loiali

(bazqndu-se pe textul din Romani 13:1-2) regimului instaurat =n Romqnia. Un al doilea

lucru, cqnd a v]zut c] regimul nu aproba doctrina vorbirii =n limbi, el a ascuns aceast]

doctrin] %=n spatele” versetelor din F.A. 2:1-4 si 1 Cor. 12:1-31.112

Urmqnd cererea lui Bradin , ziarul %Diminea[a” (acela\i care a publicat primul

protest =mpotriva persecu[iei religioase din 1931) a publicat articolul s]u intitulat

%Libertatea religioas]”. Din cele 425 de cuvinte, aproape 204 erau citate din Biblie \i 22

cuvinte reprezentau un citat din scrierile lui Lenin din anul 1903, un citat incomfortabil

pentru regimul comunist: %Fiecare persoan] trebuie s] aib] libertatea de a apar[ine religiei

ce \i-o dore\te \i de asemenea, libertatea de a-\i =mp]rt]\i credin[a”. El amintea c]

penticostalii au fost acuza[i c] sunt %agen[i ai Moscovei”, prev]zqnd astfel viitoarea

acuza[ie c] ei ar fi %agen[i anglo-americani”.113

Conferin[a general] a BDAP din 1949 a avut loc la Arad pe 2 mai.114 E pu[in cam

exagerat s] se considere c] =n 1949 toate bisericile penticostale s-au al]turat BDAP, =n

108 %Vestitorul Evangheliei”, 1 iulie 1947; 1 septembrie 1947; 15 noiembrie 1947.109 %Vestitorul Evangheliei”, 1 septembrie 1947.110 %Vestitorul Evangheliei”, 15 ianuarie 1948, p. 7.111 Sandru, %Biserica Penticostal] “, p. 144, %Biserica penticostal] a lui Dumnezeu...”, 1982, p. 36.112 Sandru, %Trezirea “, p. 104.113 %Diminea[a”, nr .1357/ 23 februarie 1949.114 Sandru, %Biserica Penticostal] “, p. 145.

20

20


afar] de bisericile %Asocia[iei cre\tinilor boteza[i cu Duhul Sfqnt” \i a UDIC din Bucure\ti.

Conform unei estim]ri aproximative =n 1950, BDAP Arad avea 25.910 membri; %Asocia[ia

cre\tinilor boteza[i cu Duhul Sfqnt” – 4.500; UDIC – 1.500; =n total 31.900 penticostali

(inclusiv copii).

Ministrul Cultelor Stanciu Stoian a invitat pentru discu[ii pe liderii penticostalilor,

bapti\tilor, cre\tinilor dup] evanghelie, adventi\tilor la =nceputul lui februarie 1950. El le-a

prezentat condi[iile de recunoa\tere oficial]. A declarat c] guvernul va recunoa\te oficial

cultul penticostal numai dac] celei mai mari grup]ri penticostale i se vor al]tura celelalte

dou] mai mici. Astfel, =n 1950 %Asocia[ia cre\tinilor boteza[i cu Duhul Sfqnt” s-a unit cu

BDAP \i =n martie 1950, UDIC a f]cut acela\i lucru. Cultul penticostal a primit o

recunoa\tere deplin], sub numele oficial de Biserica lui Dumnezeu Apostolic] din Romqnia,

pe 14 noiembrie 1950, prin Decretul nr.1203 semnat de pre\edintele Parlamentului, Petru

Groza.115

Pentru a preg]ti organizarea administrativ] si financiar] a centrului filialelor CP –

Cultul Penticostal mul[i viitori conduc]tori au fost forma[i =n acest sens prin cursuri de

contabilitate \i subiecte doctrinare la Arad (11-27 noiembrie , 1950).116

Regimul comunist a recunoscut oficial 14 culte. Nu mai existau asociatii religioase \i

nici o sect] nu a fost recunoscut]. Teoretic, penticostalii se bucurau de mai multe privilegii

decqt =n []rile vest-europene, dar practic ei continuau s] fie cei mai persecuta[i.

CAPITOLUL 8

CULTUL PENTICOSTAL

+N EPOCA PRIMULUI S}U PRE|EDINTE

GHEORGHE BRADIN (1950-1962)

Primul congres al Cultului Penticostal a avut loc la Arad pe 21 \i 22 iulie. La acest

congres au fost ale\i pre\edintele (Gh. Bradin), vicepre\edin[ii (A. Vamvu \i D. Zamfir),

secretarul general ( T. |andru) \i casierul central (P. Ardeu). Cultul Penticostal a avut sediul

central la Arad din 1950 \i pqn] =n 1554. A. Vamvu \i T. |andru au deschis un birou

reprezentativ al Cultului Penticostal la Bucure\ti =n toamna anului 1951 =n cl]direa Bisericii

115 Sandru, %Biserica penticostal]., 1982, p. 36 ; %Trezirea% , p. 104.116 Sandru, Biserica Penticostala, p. 146.

21

21


p]storit] de Vamvu pe strada Popa Nan la nr. 106.117 A. Vamvu se mutase mai devreme din

Craiova la cererea BDAP.118 El a=nfiin[at o biseric] pe strada M]rcu[a nr. 58 \i a mutat-o =n

1951 pe strada Popa Nan.119 T. |andru a venit la Bucure\ti =n toamna anului 1951 unde a

urmat facultatea de istorie a Universit][ii din Bucure\ti pqn] =n 1956 cqnd a ob[inut o

diplom] =n istorie avqnd ca specializare istoria antic].120

+n 1951-1952 multe cursuri biblice au avut loc (=n R]d]u[i, Cluj, Timi\oara \i

Bucure\ti) pentru a corecta %sl]biciunile” doctrinare ale predicatorilor locali. +n 1952

conducerea central] a Cultului Penticostal a organizat conduceri locale pentru Adun]rile

Bisericii Penticostale =n toat] [ara.121 Pentru prima oar], 1952, comuni\tii au cenzurat

cqnt]rile cre\tine atunci cqnd a ap]rut a cincea edi[ie a Harfei Bisericii lui Dumnezeu.122

Primele lec[ii de \coal] biblic] au fost redactate de Constantin Caraman \i tip]rite =n

num]rul preliminar al Buletinului CP din 1952. Buletinul CP a ap]rut regulat din septembrie

1953. T. Sandru a fost primul redactor \ef. C. V. Roske (redactor \ef din 1986) a contribuit la

aceast] revist] =ncepqnd cu primul num]r. +n prezent el =nc] public] principala revist]

penticostal] din Romqnia.123 Din 1953 Calendarul Cultului Penticostal a fost publicat cu

lec[iile duminicale biblice \i teme zilnice de medita[ie.124

La 12 septembrie 1954 a avut loc o adunare solemn] la Arad pentru a desemna

mutarea sediului central de la Arad la Bucure\ti. +n octombrie sediul general central al

Bisericii Penticostale s-a mutat pe strada Bradului nr. 38 din Bucure\ti. Anul urm]tor s-a

mutat din nou =n strada Carol Davila nr. 81 unde a r]mas pqn] =n prezent. +n octombrie

1954 Pantelimon Cojocaru din Bucure\ti a ob[inut postul de casier central al Cultul

Penticostal =n locul lui Petru Ardeu din Arad.125

Din 1954 pqn] =n 1958, T. Sandru a fost p]storul bisericii celei mai mari din

Bucure\ti, aflat] pe calea Crqnga\i la nr. 23 ( =n prezent Bis. nr. 1). Aceast] biseric] \i-a avut

=nceputurile =n casa sorei Ionescu din Splaiul Indepenen[ei unde =n mai 1948, credincio\ii

au fost agresa[i de ni\te agen[i ai poli[iei secrete (secorit][ii). Pastorul Ioan Jiloveanu s-a dus

la sediul Securit][ii pentru a protesta \i a fost b]tut atqt de crud =ncqt a murit =n scurt timp

dup] aceea. Biserica s-a mutat la sfqr\itul anului 1948 =n Calea Crqnga\i condus] de

pastorul Gabriel Apetrei (1948- 1954).

117 T. |andru, %Bis. Pent.”, p. 146.118 ibid. p.144.119T. |andru, %Trezirea”p.96.120T. Sandru, %Doctrinele biblice”, ITP, Bucure\ti, 1994, (pe copert]).121T. Sandru, %Trezirea”, p.117.122T. Sandru, %Bis. Pent.” p. 150.123 T. Sandru, %Trezirea”, p. 105.124 P. Bochian, %Via[a...”, p. 81.125 T. Sandru, %Bis. Pent.” p. 147.

22

22


Cursurile biblice de trei luni din 1954/1955 \i 1955/1956 au fost remarcabile pentru c]

printre =nv][]tori a fost \i o femeie Maria Manea.126

Federa[ia Cultelor Evanghelice (FCE), incluzqnd penticostalii, bapi\tii, Cre\tinii dup]

Evanghelie \i adventi\tii a fost recunoscut] oficial =mpreun] cu cultele respective, dar

aceasta nu a durat prea mult din cauza restric[iilor comuniste. Autorit][iile comuniste au

v]zut c] este mai u\or s] =nchid] bisericile prin manipularea conduc]torilor lor, decqt s] se

foloseasc] de ac[iunile ilegale ale agen[ilor Securit][ii. Conduc]torii CP din Bucure\ti =ntre

1951 \i 1954, A. Vamvu \i T. Sandru au fost constrqn\i s] =nchid] Biserica din strada Col[ea

nr. 8 a pastorului Eugen Bodor.127 Mai tqrziu Eugen Bodor a fost =nchis 3 luni pentru

propagand] religioas]. El a fost primul teolog penticostal romqn care a scris cqteva studii

teologice care au circulat clandestin.

Autorit][ile Comuniste au =ncercat o a\a zis] %relementare” a serviciilor biserice\ti

ce trebuia s] aib] loc doar Sqmb]t] seara, Duminica diminea[a \i lunar joia pentru Cina

Domnului. Ei au =ncercat de asemenea s] schimbe unii lideri pentru a controla mai bine

conducerea Cultului. O astfel de presiune a determinat cel de-al II lea congres al Bisericii

Penticostale s] nu-i realeag] pe A. Vamvu, D. Zamfir, T. Sandru \i P. Cojocaru. A fost ales un

comitet executiv al CP, format din pre\edintele - Gh. Bradin, vicepre\edin[ii - P. Bochian \i

Petru Tivadar (care a emigrat =n SUA), secretarul general \i redactorul \e al

buletinului CP - Ioan Manea \i casierul central Ioan Oprea.128 +n 1959 I. Manea \i-a dat

demisia fiind =nlocuit de Ioan Danciu ca secretar general al Bisericii Penticostale \i de Emil

Bulg]r ca redactor \ef al Buletinului Bisericii Penticostale (1959-1964).129

Pavel Budean =n vqrst] de 70 de ani, veteranul penticostalismului romqn din SUA \i

Romqnia a fost primul penticostal din afar] ce a vizitat Romqnia dup] cel de-al II lea r]zboi

mondial. +n toamna anului 1956 el a sosit =n Bucure\ti =n casa lui T. Sandru care era deja

pe lista neagr] a regimului. Budean a fost primit c]lduros =n Bucure\ti \i =n [ar]. +n 1958,

T. Sandru \i A. Vamvu au fost demi\i din func[iile lor de pastori \i da[i afar] din conducerea

CP =mpreun] cu comitetele bisericilor din str]da Popa Nan \i din Calea Crqnga\i. +nainte s]

moar] la Detroit =n 1958, Budean i-a cerut lui David du Plessis, secretarul general al

Conferin[ei Mondiale Penticostale, s]-l invite pe T. Sandru la sesiunile CMP. Aceasta l-a

ajutat pe Sandru s] fie reprimit mai tqrziu =n CP.130 T. Sandru a fost =nlocuit din Biserica

nr. 1 Crqnga\i de =nsu\i pre\dintele CP avqndu-l ca asistent pe pastorul Emil Bulg]r (1958 –

1962). +ntre 1962 – 1964 Bulg]r singur a fost pastor =n Crqnga\i. Vamvu a fost =nlocuit

126 T. Sandru, %Trezirea”. p. 106.127 M]rturie oral] C. Roske128 T. Sandru, %Bis. Pent.”, p.147 – 148.129 M]rturie oral] de la E. Bulg]r130 T. Sandru, %Bis. Pent.”; %Trezirea”, p. 110.

23

23


din Biserica din strada Popa Nan de c]tre Ioan Oprea casierul central al CP. Mai tqrziu

pastorul bisericii din Popa Nan a fost D. Matache.131

Excluderea lui Vamvu, Sandru \i a altor lideri ai Bisericii (chiar a tqn]rului C. V. Roske

=mpreun] cu comitetele celor dou] biserici) a fost parte integrant] a polititicii

Departamentului Cultelor - DC. +ntr-adev]r DC pretindea s] aprobe ordinarea slujitorilor \i

limita num]rul lor. Astfel pentru a primi o legitima[ie de pastor ace\tia trebuia s] semneze o

=n[elegere de cooperare cu autorit][ile statului \i Securitatea \i nu trebuiau s] permit]

manifest]ri supranaturale ca vorbirea =n alte limbi \i proorocia. +n mod evident doar pu[ini

pastori au respectat aceast] =n[elegere. De aceea, Securitatea a =ncercat s]-\i caute

colaboratori printre pastori \i cqteodat] a reu\it. Ei trebuia s] semneze o =n[elegere special]

\i primeau un nume conspirativ; se =ntqneau cu ofi[erii securit][ii =ntr-un apartament

conspirativ, fiind pl]ti[i cu o sum] derizorie. Poate c] uneori ace\ti agen[i au =ncercat s]

apere Biserica a\a c] Securitatea \i-a infiltrat \i oamenii s]i printre membrii Bisericcii.132

O autoriza[ie oficial] era necesar] pentru o biseric] pentru a se aduna legal \i pentru a

avea o cas] de rug]ciune. Astfel de autoriza[ie era greu de ob[inut. Cel mai greu deceniu a

fost din 1955 \i pqn] =n 1964.Autorit][ile s-au amestecat =n oficierea actelor de =nchinare.

Au interzis botezul =n ap] pentru aceia care nu erau n]scu[i din p]rin[i penticostali. Lista

candida[ilor trebuia s] fie aprobat] de conducerea autorit][ilor locale. DC aveau

reprenzenta[i =n toate jude[ele iar ace\tia trebuia s] aprobe serviciile de

botez sau de c]s]torie. Oficialit][iile comuniste trebuia s] aprobe predicatorii din biserici;

predicatorii vizitatori nu erau accepta[i. Rela[iile cu Bisericile \i cu cre\tinii din Occident erau

admise doar cu aprobare special]. Distribuirea Biblilor \i a publica[iilor religioase era =n

parte interzis]. Penticostalii nu puteau ob[ine slujbe =n administra[ie, educa[ie \i mass-

media, etc.Ei erau =ntotdeauna suspecta[i ca fiind agen[i ai Occidentului.

Dup] politica %reglement]rii serviciilor divine”, a urmat politica %simplific]rii” lor.

Orchestrele \i fanfarele bisericii erau interzise, dar dorin[a de a desfiin[a corurile bisericilor

nu a putut fi realizat].133

Ultima faz] a oprim]ri religioase din timpul celui mai greu deceniu a fost %arondarea”

bisericilor, efectuat] =ntre anii 1960 \i 1963. +n multe sate, chiar =n ora\e \i chiar =n

capital] o mul[ime de biserici penticostale \i-au pierdut autoriza[ia sub pretextul c] au

membri prea pu[ini. Credincio\ii erau repartiza[i =n biserici mai mari \i mai =ndep]rtate.

Slujitorii bisericilor desfin[ate \i-au pirdut legitima[iile de pastori. Pastorii erau aproba[i de

autorit][iile comuniste dup] o verificare =ndelungat].134

131M]rturie nepublicat] de la Emil Bulg]r132 M]rturii nescrise de la Vasile Sandor, C.V. Roske \i al[ii133 T. Sandru, %Trezire”, p. 108.134P. Bochian, %Via[a...”, p. 68., 83.

24

24


+n compara[ie cu perioada de existen[] clandestin] a Bisericii Penticostale (1922-

1944), persecu[ia sub regimul comunist nu a p]rut atqt de aspr] precum cea a Bisericii

Ortodoxe. Controlul DC \i al Securit][ii asupra CP a fost =ns] mult mai ap]s]tor decqt

abuzurile nesistematice ale vechiului regim care se limita s]-i =nchid] \i s]-i agreseze pe

penticostali \i s] le =nchid] casele de rug]ciune, f]r] s] le fac] imposibil] o via[] spiritual]

liber] exceptqnd epoca lui Antonescu. Aceast] libertate spiritual] era =ntr-un pericol mai

mare sub comuni\ti care de altfel au renun[at la vechile abuzuri =mpotriva credincio\ilor.

Astfel, unii penticostali nu s-au al]turat CP sau l-au p]r]sit devenind diziden[i penticostali.

Unii dintre ei au negat chiar denumirea de penticostali, numindu-se %credincio\i apostolici”.

Num]rul lor nu a putut cre\te din cauza persecu[iei \i uneori ace\tia au =mbr][i\at doctrine

eretice.

Penticostalii ce au r]mas =n CP oficial \i nu s-au supus reglement]rilor opresive au

fost mult mai eficien[i decqt diziden[ii stric[i, care au avut de =nfruntat o persecu[ie mai

sever]. Cele dou] lucr]ri despre persecu[ia comunist] anti-cre\tin] din Romqnia nu

men[ioneaz] prea mul[i penticostali.135 Este u\or de g]sit exemple de penticostali

persecuta[i care nu sunt =nregistra[i =n aceste lucr]ri cum au fost: Ioan Jiloveanu, Eugen

Bodor (ambii men[iona[i deja) sau Alecu Iacob dirijorul Orchestrei Filarmonicie din Sibiu \i

compozitorul de imnurilor penticostale (cel mai reprezentativ imn penticostal romqn: %Azi

Duhul Sfqnt e roua dimine[ii”), care a fost =nchis =n anii ’60.136

Cel mai faimos penticostal romqn persecutat a fost Constantin Caraman care a

executat munci for[ate la %Canalul mor[ii” Dun]re – Marea Neagr] =n 1951 – 1952. El a

devenit mai tqrziu un reprezentat al tuturor cre\tinilor persecuta[i \i a fost din nou =nchis

(1963-1964; 1977).137 Binecunoscutul pastor luteran Richard Wurmbrand \i so[ia sa Sabina,

ni\te evrei romqni, au fost foarte apropia[i de penticostalii romqni de cqnd au fost boteza[i

cu Duhul Sfqnt cu semnul vorbirii =n alte limbi. T. Sandru =n cartea sa %Trezirea

penticostal]”, a publicat o fotografie a so[ilor Wurmbrand =mpreun] cu cq[iva penticostali

=n 1965 =nainte ca renumi[ii diziden[i s] p]r]seasc] Romqnia.138

Bisericile p]storite de pastorul Pantelimon Cojocaru din Calea Mo\ilor nr. 312 \i de

Ioan Pqnzaru din |oseaua Giurgiului au fost =nchise, dar =n acel\i timp Pqnzaru a redeschis

o biseric] penticostal] =n 1961 pe strada Miule\ti la nr. 29, plantat] =n 1955 de Leon

Cojoc \i Negailov. Aceat] biseric] promitea s] aib] un viitor glorios.139

135 S. Grossu, %Le Calvaire de la Roumanie Chretienne”, Editions France - Empire, 1987(Versiunea romqn] 1992); P. Caravia, V. Constantinescu, %Biserica =ntemni[at]. Romqnia 1944 - 1989 ”, Institutul Na[ional pentru Studiul Totalitarismului, Bucure\ti, 1998.136 M]rturii nepblicate de la C. V. Roske.137 S. Grossu, op. cit. versiunea romqn] p. 106, 154; P. Caravia, op. cit. p. 111.138 T. Sandru, %Trezirea” pag 109.139 ibid, p. 96. M]rturii nepublicate de la Emil Bulg]r.

25

25


Pre\dintele CP, Gh. Bradin a murit pe data de 25 martie 1962. Serviciul funerar a fost

oficiat la Arad pe dat de 28 Martie 1962, urmat fiind de o =ntrunire la locuin[a lui Petru

Ardeu unde vicepre\dintele Pavel Bochian a fost ales ca pre\dinte ad-interim. Guvenul

comunist nu a permis =ntrunirea congresului CP cu scopul ca un nou pre\edinte s] fie ales \i

astfel Pavel Bochian a r]mas ca pre\dinte deplin al CP pqn] =n decembrie 1989, pe baza

Statutului CP.140

CAPITOLUL 9

CULTUL PENTICOSTAL

+N EPOCA CELUI DE-AL DOILEA PRE|EDINTE

PAVEL BOCHIAN (1962-1989)

Pavel Bochian a fost supraveghetorul comunit][ii Arad a CP din 1951, post pe care l-a

ocupat pqn] =n 1965, chiar \i dup] anul 1962, an =n care a fost ales pre\edinte al CP. +n

anul 1965 el s-a mutat de la Arad la Bucure\ti.141

+ntre anii 1951 – 1965, Bochian a fost pastor la biserica Gloria, cea mai mare biseric]

din Arad. Dup] moartea lui Bradin, pastorul Bisericii Penticostale nr. 1 din Bucure\ti

(Crqnga\i) a fost Emil Bulg]r, urm]torul pre\edinte al CP. +n septembrie 1965 el a fost demis

de c]tre autorit][ile comuniste iar Bochian a devenit pastor al Bisericii Penticostale nr. 1 -

Crqnga\i (1964 – 1989), avqndu-l pe Bulg]r ca pastor asistent. (Bulg]r \i-a primit =napoi

legitima[ia de pastor doar pe data de 28 decembrie 1989.)

Dup] %arondarea” bisericilor =nceput] =n 1961, autorit][ile comuniste au pus =n

aplicare politica de %arondare” a comunit][ilor regionale ale CP =ncepqnd cu anul 1962.

Exceptqnd filialele Arad, Oradea \i Suceava, toate filialele (chiar \i cea din Bucure\ti) au fost

dizolvate. Supraveghetorul filialei Bucure\ti, Dumitru Matache l-a =nlocuit pe I. Oprea ca

trezorerier central, iar =n 1964 el a devenit vicepre\dinte =n locul lui Petru Tivadar.142

Filiala Arad era cea mai mare, =ntinzqndu-se de la Arad \i pqn] la Bucure\ti \i

Constan[a. Ea era condus] de c]tre Petru Ardeu, Alexandru Mari\ \i Ioan Berar. Filiala Oradea

era condus] de c]tre Petru Tivadar, Mihai Chi\e \i Ioan Pop. Tivadar a emigrat =n SUA =n

1964. Ceilal[i doi lideri au fost =nlocui[i de Ioan Berar ca supraveghetor \i de Constantin

Creang] ca secretar. Filiala Suceava era condus] de c]tre Grigore Duciuc ca

140 Manuscrisul lui Ardeu, p. 138; P. Bochian, %Via[a”. p.103.141 P. Bochian, %Via[a...”, p. 102 – 103.142 P. Bochian, %Via[a...”, p. 104. 106.

26

26


supraveghetor \i de Dumitru Zamfir. Ei mai apoi au fost pensiona[i \i =nlocui[i de

Constantin Grossu ca supraveghetor \i de Dorin Udi\teanu ca secretar.

To[i ace\tia erau membrii =n Consiliul Bisericesc ca \i ceilal[i lideri biserice\ti

regionali: Maramure\ - Gavril Lati\ din R]zoare; =n jude[ul Bistri[a- N]s]ud – George M]rcu\

din Dumitra; =n jude[ul Cluj – Ioan Pop din Dej \i Nicolae Pop, Ioan Popa \i Ioan Solodan =n

ora\ul Cluj; =n jude[ul

Hunedoara – Ilie Lipovan \i succesorul s]u ca pastor pe jude[, Viorel Moise, =n jude[ul Mure\

- Petru Murar \i Augustin Berindean din Tqrgu Mure\; =n jude[ul Bra\ov – cei doi p]stori,

Teodor Popovici \i Tudor L]c]tu\ care au construit dou] cl]diri biserice\ti aceea\i adres], nr. 2-

4 de pe str. Brqndu\elor (fondatorii unei biserici care =n prezent num]r] peste 700 de

membrii); =n Timi\oara – Ciolac Dinc], Vasile Cri\an, Ioan Mengher, Toma Du[u, Constantin

Leontiuc \i mai tqrziu Iosif Frqnc \i Teodor Codreanu; =n provincia Oltenia - Constantin

Cre[an din Craiova (jud. Dolj) \i Grigore Bot]nel din Tqrgu Jiu (jud. Gorj); =n provincia

Dobrogea - Nicu Topciu din Constan[a.143

Noul pre\edinte al CP, P. Bochian la primul consiliu bisericesc a propus s] fie readmi\i

ca membrii ai CP Trandafir Sandru, A. Vamvu, Chr. V. Roske \i to[i acei care fuseser]

elimina[i =n 1958. Consiliul a fost de acord cu aceasta, dar conform cu Satutul CP

aprobatera necesar \i acordul DC care a =ntqrziat mult de Guvern.144 Sandru considera c]

autorit][ile comuniste au fost convinse s] accepte readmiterea sa =n CP pentru c] a fost

primul romqn invitat la o conferin[] penticostal] =nterna[ional]. +ntr-adev]r, Donald Gee a

sugerat universit][ii Oral Roberts din Tulsa, Oklahoma, SUA s]-l invite pe Sandru la o

conferin[] ce a avut loc acolo din 12 pqn] pe 25 noiembrie 1963. +n 13 august 1963 Sandru

a fost reprimit =n CP \i pe 1 februarie 1964 a fost numit pastor al bisericii de pe strada

Miule\ti nr.29, la periferia Bucure\tiului. Pe 15 octombrie a fost demis din pastora[ie, pentru

c] a =ncercat s] m]reasc] cl]direa bisericii f]r] permisiunea DC.145

La insisten[ele pastorului P. Bochian, Alexie Vamvu a fost de asemenea reprimit =n

CP \i numit ca secretar general al CP cu aprobarea DC. Dup] aceasta a fost numit pastor al

bisericii din cartierul Tudor Vladimirescu din Bucure\ti.146

Dictatorul Gheorghiu Dej a =nceput =n 1964 politica romqn] de independen[] fa[] de

URSS. Aceast] politic] a fost continuat] din 1965 de succesorul s]u N. Ceau\escu.O astfel de

politic] avea nevoie de suportul vestului =mpotriva URSS, din cauza invaziei sovieticilor

=n Cehoslovacia din 1964. De aceea, regimul romqn a devenit mult mai receptiv la

presiunile vestului =n favoarea libert][ii religioase \i de[inu[ii politici au fost elibera[i =n

Romqnia cel pu[in pentru moment, +n aceste circumstan[e, Sandru \i-a rec]p]tat licen[a de

143 Bochian, %Via[a ...^ , pp. 187 – 190.144 Ibid., p.104-105.145 Sandru, %Biserica Penticostal] ^, p. 149.146 Bochian, %Via[a...^ p.105.

27

27


pastora[ie pe 27 aprilie 1968. +n secret, el coopera cu Walter Holllenweger trimi[qndu-i

materiale pentru o istorie a penticostalismului romqnesc. Conducerea CP a fost reorganizat]

cu alegerea lui P. Bochian ca pre\edinte, D. Matache vicepre\edinte \i casier central, A.

Vamvu ca secretar general, \i T. |andru ca redactor \ef al Buletinului CP. |andru a fost ajutat

s] publice Buletinul CP de c]tre Chr. V. Roske care ilegal a tradus =n romqne\te mult]

literatur] cre\tin] tip]rit] =n Germania pentru Romqnia. +n Romqnia a mai editat c]r[i

penticostale de imnuri \i alte c]r[i penticostale aprobate de DC.147 Pavel Bochian l-a numit

pe Emil Bulg]r ca director al Casei de Pensii a CP. 148

Emil Bulg]r \i-a pierdut autoriza[ia de pastor =n 1964 din cauza vizitei unui misionar

olandez =n biserica sa. +n 1967, penticostalii vestici din Norvegia, Fran[a, Marea Britanie,

SUA \i Germania au vizitat Romqnia. +ntre 12 septembrie \i 11 octombrie 1968, Pavel

Bochian cu T.Sandru ca translator, au vizitat bisericile penticostale din Fran[a, Marea

Britanie, Norvegia \i au participat la o conferin[] penticostal] =n Trondheim. Bochian a

reprezentat CPla Conferin[a Penticostal] Mondial] din Dallas (3-8 noiembrie 1970). CP a fost

de asemenea reprezentat la Conferin[a European] Penticostal] din Berna (24 iunie - 2 iulie

1972). Mai tqrziu, Bochian \i |andru au fost ale\i =n comitetul CEP. Delega[ii din Norvegia,

Belgia, Ungaria \i Bulgaria au participat la celebrarea semicentenarului CP =n Bucure\ti pe

14 octombrie 1972.149 Rela[iile interna[ionale ale CP au avut o adev]rat] presiune asupra

Guvernului romqn cu privire la libertatea religioas] a CP. Acest lucru era necesar deoarece

=n anii ’60 o nou] etap] a expansiunii penticostale =ncepe =n Romqnia \i autorit][ile

comuniste au =ncercat s] o opreasc]. De la o expansiune =n regiunile rurale =n special

cauzat] mai ales de natalitatea crescut] din familile penticostale []r]ne\ti, penticostalismul

romqnesc a trecut la o expansiune mai rapid] =n zonele de ora\, astfel =ncqt din 1956 pqn]

=n 1976 =n Romqnia num]rul penticostalilor a sporit de la 54.000 la 100.000. /I. M.

Popescu. op. cit., p. 231./ Acesta a fost rezultatul politicii comuniste care avusese ca scop o

cre\terere ira[ional] a zonelor industriale \i urbane. +n aceste circumstan[e, o mul[ime de

penticostali au fost constrqn\i s] se mute =n ora\e care devin centre ale

penticostalismului.150

Evanghelismul penticostal \i represaliile autorit][ilor comuniste pot fi ilustrate prin

multe exemle. Veteranul Vasile Ga\par a primit (=mpreun] cu C. Caraman) o sentin[] de 3

ani \i 6 luni de deten[ie =n 1963 pentru %activitate distructiv]^. Ei au fost elibera[i =n

1964.151 Predicatorul penticostal C. Tarnvaski a fost arestat =n 1971 \i =nchis pentru

cqteva luni pentru c] de[inea Biblii \i literatur] religioas]. +n 1971, pentru acela\i motiv a

147 Sandru, %Biserica Penticostal] ^, pp. 149-150; %Trezirea ...^, pp.110-111.148 Bochian, %Via[a...^ p.83,84, 106.149 Sandru, %Trezirea ^, pp.116-118.150 Sandru, %Biserica Penticosatal] ^, p. 154.151 S.Grossu, %Calvarul ...^, p.154.

28

28


fost =nchis pentru cqteva luni \i predicatorul [igan, Vasile R]scol din Bucure\ti. +n 1974-

1976, el a executat doi ani de deten[ie pentru c] primise Biblii de peste grani[], f]r]

autoriza[ie. Predicatorul penticostal Cornel Mihai a fost =nchis =n 1971-1972 (=mpreun] cu

C. Caraman) pentru primirea \i distribuirea unor biblii. +n 1974-1976, Chr. V. Roske nu avea

dreptul s] primeasc] nici o slujb] fiind acuzat de %propagand] religioas]^.152 El putea fi

bucuros c] nu fusese acuzat de %parazitism ^ \i =ntemni[at pentru c] nu avea slujb],

precum penticostalii Viorel L]c]tu\ (din Media\), Ioan Samu (din Media\), Francisc Paris

(Dqrlos), care au fost condamna[i =n noiembrie 1978 la 6 luni de deten[ie pentru

%parazitism^ \i activitate %anarhist]^, adev]ratul motiv fiind activitatea lor religioas]. Din

cauza unei cereri de emigrare =n SUA penticostalii Paramon Gagea (Bistri[a) \i Simion

Holbur] (Mijlocenii Bqrg]ului) au fost condamna[i la 4 luni de =nchisoare pentru a\a-zisul

%parazitism^ =n ianuarie 1979.153

Un predicator penticostal Ioan Toader inginer =n Ploie\ti a efectuat mai mult de 5

ani de deten[ie (1981-1986) pentru c] a distribuit Biblii \i literatur] evanghelic].154

+n 1986, pastorul penticostal din Satul Mare, Victor Opri\ a fost condamnat la 9 ani

de =nchisoare pentru ajutorul dat acelor care au =ncercat s] fug] din [ar]. Adev]ratul motiv

a fost activitatea sa de evanghelizare \i =nfiin[are de biserici. +n urma protestele

interna[ionale, Opri\ a fost eliberat dup] doi ani \i \i-a intensificat activitatea sa

penticostal].155

+nmul[irea bisericilor penticostale a determinat interven[ia autorit][ilor comuniste.

Astfel, construc[ia caselor de rug]ciune era adesea stopat]. Noua cas] de rug]ciune din

Cqmpia Turzii a fost demolat] pentru c] devenise mult mai mare decqt fusese aprobat].

Demolarea cl]dirii unei biserici penticostale din Bistri[a avut loc =n =mprejur]ri

tensionate, trupele de poli[ie luptqndu-se cu credincio\ii \i copii acestora. Noul acoperi\ al

cl]dirii bisericii din R]d]u[i a fost d]rqmat. Cqnd N.Ceau\escu a =nceput s] demoleze =n

Bucure\ti toate cl]dirile de cult prin anii ’80, prima a fost demolat] cl]direa bisericii nr. 1

Crqnga\i =n 1980, de\i pastorul s]u era pre\edintele CP, P. Bochian. Ea a fost =nlocuit] de o

mare barac] pqn] =n prezent.156

Regimul comunist d]dea cu mare greutate autoriza[ia oficial] pentru bisericile

penticostale \i a desfin[at bisericile neautorizate , cum a fost biserica %Filadelfia^ din

Media\ care a fost declarat] ca %grup anarhist^ =n 1978.157 Credincio\ii nu erau l]sa[i s] se

=ntqlneasc] nici chiar pentru scrierea unor peti[ii pentru primirea autoriza[iei. Astfel, =n

152 Caravia, %Biserica =ntemni[at]” , sub voce. 153 Grossu, %Calvarul...^, pp.157-159, 156-167.154 Caravia, op. cit., sub voce.155 M]rturii nescrise de la Victor Opri\ \i Radio Europa Liber].156 Sandru, %Biserica Penticostal]^, p.155; Grossu, %Calvarul...^, p.162.157 Grossu, op. cit., p.166-167.

29

29


1979, lucr]torii oficiali ai penticostalilor care au organizat astfel de =ntqlniri =n satul

Strqmba (jud.Bistri[a-N]s]ud) au fost insulta[i \i amenda[i de poli[ie.158

P]storii aveau dreptul s] viziteze credincio\ii care tr]iau la mare distan[] de biseric] \i

s] le dea Cina Domnului cu o permisiune special] de fiecare dat]. +n 1980, pastorul

penticostal Nicu Topciu din Constan[a a vizitat pentru cauza men[ionat] credincio\ii din

satul Nicolae B]lcescu (jud. Tulcea) aflat la o dep]rtare de 100 km. de Constan[a . O

mul[ime de s]teni ortodoc\i be[i condu\i de poli[ie \i oficialit][ile locale i-au b]tut pe

credincio\ii aduna[i =n casa familiei Cql[ea (Dup] revolu[ia din 1989, penticostalii din acest

sat, care aveau acum o biseric] oficial], au fost ataca[i din nou de s]tenii be[i condu\i de

preo[ii ortodoc\i ).159

Pavel Bochian aminte\te cqteva =ntqmpl]ri mai fericite.

O cl]dire penticostal] din Re\i[a a putut fi construit] dup] anul 1965 deooarece

credincio\ii lucraser] la construirea unei fabrici de pqine din ora\. Biserica ilegal] de pe

strada Mestec]ni\ (Arad) a fost autorizat] pentru c] nu era departe grani[a vestic]. Alte

biserici neoficiale au fost tolerate:de exemplu cea din ora\ul Drobeta Turnu –Severin

(aceasta era de asemenea la grani[a de sud-vest ). P. Bochian a explicat conducerii

Departamentului pentru culte c] membrii a 300 de biserici tolerate au accepta[ s] efectueze

pentru consiliile locale munci sociale importante ca de exemplu, s] adune recolta.160

Pastorul T. |andru a ob[inut aprobarea autorit][ilor s] mute biserica sa din Bucure\ti

din strada Miule\ti =ntr-o nou] cas] de rug]ciune care trebuia s] fie construit] pe strada

Sebastian nr. 43. +n 1974, autorit][ile au =ntrerupt construc[ia. +n 1978, presiunea SUA l-a

convins pe Ceau\escu s] permit] construc[ia bisericii, ea sfqr\indu-se =n anul 1979. Aceasta

era pqn] 1999 cea mai mare \i mai modern] cas] de rug]ciune din Bucure\ti. Ceau\escu se

gqndea s] o demoleze =n decembrie 1989 dar revolu[ia l-a =mpiedicat s] o fac].161

Teodor Codreanu , p]storul bisericii Elim din Timi\oara a inaugurat =n 1988 una

dintre cele mai moderne \i mai mari dintre casele de rug]ciune din Romqnia.162 Astfel de

case uria\e de rug]ciune au fost construite pentru prima dat] =n Arad (biserica Gloria –

1966) apoi =n Oradea, Baia Mare, Gala[i, Bra\ov, Vicovu de Sus. Pare de ne=n[eles cum

autorit][ile comuniste au tolerat astfel de construc[ii religioase. Numai rug]ciunile \i postul

pot explica astfel de miracole.163 Conform estim]rii f]cute de CP =n 1982 erau 785 de

biserici oficiale penticostale, 142 de pastori \i aproape 150.000 de credincio\i inclusiv

copiii.164 Statisticile guvernului comunist estimau pe atunci num]rul credincio\ilor

158 Grossu, op. cit., p.161.159 vezi Grossu, op. cit., p. 168-170.160 Bochian, %Via[a...^, p. 69-70, 132-136. 161 Sandru, %Bis. Pent.^, p. 154-155.162 %Din istoricul bisericii Elim din Timi\oara^ =n Elim, nr. 36-37 1988, p.1.163 T. Sandru, %Bis. Pent.^, p.155; P. Bochian, %Via[a...^, p.136-137.164 Sandru, %Bis. Ap. Pent. ....^,1982, p.37.

30

30


penticostali la 58.000. Erau aproape 300 de biserici penticostale. Dup] evaluarea. lui P.

Bochian , =n 1989 erau 300.000 de credincio\i penticostali =n Romqnia.165Aceste bune

rezultate se datorau de asemenea acelora care au luptat pentru libertate religioas] =n

Romqnia. Baptistul Iosif {on, penticostalul C. Caraman, ortodoxul G. Calciu Dumitreasa au

atras presiuni externe =mpotriva lui Ceau\escu care a renun[at s]-i controleze pe

predicatori \i botezurile =n ap]. +n bisericile penticostale vorbirea =n limbi \i profe[ia au

devenit =n general libere. +n 1977, Caraman a semnat un reportaj difuzat de Radio Europa

Liber] \i a fost din nou arestat.166

Relativitatea extrem] a toleran[ei religioase manifestat] de Ceau\escu este ilustrat]

de condi[iile de lucru de la Seminaarul Teologic Penticostal =ntre anii 1976-1989. Dup]

cursurile biblice pentru preg]tirea pastorilor (1974-1976). Consiliul Bisericesc \i comitetele

filialelor au hot]rqt =n 1976 =nfiin[area =n Bucure\ti a STP. T. |andru a fost numit director \i

au fost ale\i 15 studen[i, cursurile durqnd 4 ani. Erau profesori pu[ini \i c]r[i teologice doar

=n limba romqn], dar studen[ii se str]duiau prin toate mijloacele s] devin] buni p]stori.

Autorit][ile comuniste au interzis ca primele serii de absolven[i s] fie ordina[i ca p]stori =n

1980, dar Sandru a profitat de vizita unor oaspe[i str]ini \i a ordinat primii pastori forma[i la

STP. Dup] promo[ia din 1980, DC a redus num]rul studen[ilor de la STP de 15 la 5, iar dup]

absolvirea din anul 1984 au fost admi\i 10 studen[i. Ulterior, doar 3 studen[i erau admi\i =n

fiecare an cu aprobarea special] a Departamentului pentru culte pentru fiecare candidat.167

(Vom numi =n continuare pe cq[iva absolven[i ai STP: din prima genera[ie a STP <

promo[ia 1980 > =i amintim pe Marinel Mesaro\, pastor =n Cluj unul dintre cei mai

importan[i conduc]tori penticostali din Romqnia , Laz]r Gog, pastor =n Los Angeles, Bujorel

Lucaci, pastor =n Sidney; din a doua genera[ie <1984> Ioan Gur]u, supravegheatorul

comunit][ii regionale Bra\ov, Romu Mocan, pastor =n Dej \i unul dintre frunta\ii penticostali

na[ionali; din genera[ia 1988,:Martin Schaser, pastor =n Viena, Luca Cre[an ,

supraveghetorul comunit][ii regionale Oltenia-Arge\.).

Nevoia de manuale pentru STP au determinat pe profesorii STP s] publice primele

c]r[i penticostale teologice =n limba romqn]. %Ghidul p]storului^ (1976)con[inea cursurile

[inute de Sandru =ntre anii 1974-1976. +n plus Sandru a publicat =n 1977 %Via[a

apostolului Pavel \i =nv][]turile sale^ , =n 1979 %Pneumatologia^, =n 1982 %Biserica

Apostolic] Penticostal] a lui Dumnezeu din Romqnia^ (=n englez] \i =n romqne\te), =n

1985 %Via[a Domnului Isus Christos, activitatea \i =nv][]turile Sale^, =n 1989 %Doctrinele

biblice ale bisericii^. C.V.Roske a publicat =n 1979 %Lec[iuni biblice^. P. Bochian a editat

=n 1980 %Biserica lui Dumnezeu \i aspecte din via[a sa^, apoi %Via[a apostolului Petru^,

iar =n 1988 %Credin[] \i fapte^ (=n colaborare cu C.V.Roske). Emil Bulg]r a publicat

165 Bochian, %Via[a...^, p.83.166 Caravia, op. cit., p.111; S.V. Caraman.167 Sandru, %Trezirea^, p.112-113.

31

31


%Geografia \i istoria biblic]^ =n colaborare cu A. Negoi[] de la Institutul Teologic Ortodox,

iar A. Vamvu a publicat =n 1989 %Actele de cult =n Biserica lui Dumnezeu^.

+ncepqnd cu 1980, biserica penticostal] \i-a =nt]rit leg]tura cu US Church of God

renun[qnd la leg]turile cu US Assemblies of God.168

Dup] 30 de ani de la cel de-al doilea congres al CP din1956, regimul comnuist a

autorizat =n final cel de-al treilea congres al cultului care a vut loc =n 1986. A fost un

succes pentru c] =n acea vreme sinodului Bisericii Ortodoxe nu i se permitea s] se

=ntruneasc] pentru ca s]-\i aleag] un nou patriarh =n

locul celui decedat. Mai mult de 100 de delega[i au participat la cel de-al treilea congres al

bisericii penticostale [inut la Bucure\ti \i au fost ale\i prin vot secret o nou] conducere cu

mul[i lideri mai tineri: P.Bochian a fost reales =n func[ia de pre\edinte, C-tin Leontiuc \i

Laz]r Gog au fost ale\i ca vicepre\edin[i, T. Sandru ca secretar general, A. Vamvu casier

general \i C.V.Roske ca redactor \ef al Buletinului Cultului Penticostal. Emil Bulg]r, Marinel

Mesaro\ \i al[ii au fost ale\i =n bordul de conducere al Bisericii Penticostale. Din cauza

presiunii securit][ii, Laz]r Gog a plecat =n SUA \i a fost =nlocuit de Ion Berar ca

vicepre\edinte.169

Mul[i penticostali au luat parte la revolu[ia anticomunist] din decembrie 1989 =n

Timi\oara, Arad, Bucure\ti, Bra\ov \i alte ora\e. Ei nu au considerat aceste evenimente ca o

simpl]lovitur] de stat. Transform]rile religioase, sociale \i politice care au urmat au fost

profund revolu[ionare \i au atins chiar \i economia care era bazat] pe proprietatea de stat.

168 Sandru, %Bis Pent ^, p.156.169 Sandru, %Trezirea^, p.120-121.

32

32


CAPITOLUL 10

UNIUNEA PENTICOSTAL} DIN ROMQNIA

Dup] revolu[ia din 1989, bisericile penticostale \i slujitorii lor au putut s] lucreze =n

deplin] libertate. P]storii nu au mai fost controla[i de autoritatea de stat. Revistele \i c]r[ile

penticostale nu au mai fost supuse cenzurii comuniste. Poli[ia nu i-a mai persecutat pe

credincio\i iar perchezi[iile prin case au fost oprite. Bisericile penticostale puteau fi acum

autorizate numai de conducerea central] penticostal] – toate bisericile neoficiale au fost

recunoscute. Predicarea Evangheliei s-a putut face pe scar] larg]. Bibliile \i literatura

evanghelic] au putut fi importate, tip]rite, distribuite \i noi biserici au fost =nfiin[ate =n

deplin] libertate. Guvernul romqn nu a mai pus nici o restric[ie =n calea c]l]toriilor =n

str]in]tate ale credinco\ilor. Penticostalismul a continuat s] fie o religie “privilegiat]”,

recunoscut] oficial de statul romqn, pe lqng] alte 14 denomina[iuni (=n total 15, =n loc de

14,mai =nainte). Asocia[iile religioase au putut s] existe din nou, iar numele de

“penticostal” a fost rezervat =n mod exclusiv de c]tre statul romqn CP, care =ncepqnd cu

1997 \i-a modificat pu[in numele, intitulqndu-se Uniunea Penticostal] (U.P.).

Vechea conducere penticostal], chiar dac] a ap]rat bisericile penticostale, a fost

totu\i prea conformist] =n rela[ia cu autorit][ile comuniste. Chiar \i Sandru, cel mai pu[in

servil dintre vechii lideri, era caracterizat, potrivit cu David D. Bundy de o: “adqnc] \i sincer]

apreciere pentru guvernul romqn \i de loialitate fa[] de acesta”. 170 Ei au fost dep]\i[i dup]

revolu[ie. De aceea |andru vorbe\te despre “criza psihologic] care a afectat… pe unii

credincio\i penticostali, =n special pe cei tineri, ajungqndu-se la unele incidente

regretabile” \i despre “ inima lui Pavel Bochian care a fost zdrobit] de evenimentele din

ianuarie 1990, cqnd a fost silit s] demisioneze” \i “dispre[ul fa[] de cei de alt]dat]… care \i-

au asumat toate riscurile timp de mul[i ani s] organizeze \i s] =nal[e prestigiul Bisericii.” El

a fost fericit c] cel de-al 4-lea Congres de la Cluj-Napoca din data de 15 Mai 1990, =n ciuda

unor deficien[e a avut meritul de a men[ine unitatea fr][easc] \i de a stabiliza situa[ia =n

cult”.171

La cel de-al 4-lea Congres a fost ales Emil Bulg]r ca Pre\edinte al Uniunii Penticostale

(1990-1994), Marinel Mesaro\ \i Pavel Rivi\ Tipei ca vice-pre\edin[ii, Trandafir Sandru ca

secretar general, Ioan Gur]u \i Romu Mocan ca membri =n comitetul executiv, Cristian

Vasile Roske ca redactor \ef la revista “Cuvqntul Adev]rului”- serie nou] (de fapt, vechiul

170 Walter J. Hollenweger, %Penticostalism”, 1997, p.328 , n. 12.171 |andru, %Trezirea…”, p.122,131.

33

33


Buletin al C.P.). Noii lideri ai comunit][ilor regionale au fost ale\i: P.R.Tipei pentru regionala

Arad, Florian Mudura pentru regionala Oradea, Marinel Mesaro\ pentru regionala Cluj,

Constantin Macoveiciuc pentru regionala Suceava \i Ioan Gur]u pentru regionala Bra\ov. 172

Pavel Bochian nu \i-a =ncetat munca de p]stor \i =nv][]tor \i la sprijinit pe fiul s]u,

Ioan Bochian s] =nfiin[eze Centrul Cre\tin Emanuel =n Bucure\ti, 1990. Cl]direa bisericii de

la nr. 16, str. Al. I. Cuza va fi cea mai mare dintre cl]dirile bisericilor bucure\tene. Pavel

Bochian a c]l]torit mult =n ultimii ani ai vie[ii lui, [inqnd numeroase predici \i predqnd dou]

cursuri la Academia Religiilor din Bucure\ti. La trecerea sa din via[] =n octombrie 1996, el a

avut parte de funeralii de propor[ii na[ionale \i interna[ionale.

Penticostalii au intrat =n Alian[a Evanghelic] din Romqnia (AER) =mpreun] cu

Bapti\ti, Cre\tinii dup] Evanghelie \i o ramur] evanghelic] din Oastea Domnului Ortodox].

AER a organizat mari =ntrunirii evanghelice \i chiar evangheliz]ri prin intermediul

televiziunii, atunci cqnd a fost posibil.

+n februarie 1992, la recens]mqntul de la acea dat] au fost =nregistra[i 219.151

penticostali. Cifra aceasta a fost contestat] =ns] de unii deoarece, foarte adesea oamenii

nu au fost =ntreba[i despre religia lor, fiind =nregistra[i din oficiu ca “romqni-ortodoc\i”.

Totu\i recens]mqntul a confirmat faptul c] penticostalii sunt cei mai numero\i =ntre

credincio\ii romqni evanghelici. Bapti\tii =nregistra[i la acea dat] au fost =n num]r de

109.000. +n Bucovina (jud. Suceava) au fost =nregistra[i 30.577 penticostali \i =n jude[ul

Bihor 25.381. +n 13 jude[e, =ncepqnd cu Timi\ \i sfqr\ind cu S]laj, num]rul penticostalilor

variaz] de la 18.736.la 5.454. +n urm]toarele 13 jude[e, =ncepqnd cu Bra\ov \i terminqnd

cu Gorj, num]rul varia =ntre 4.884 \i 1.137. +n urm]toarele 13 jude[e de la Neam[ la

Giurgiu num]rul era =ntre 846 \i 105. +n Muntenia de Sud au fost =nregistra[i 48 de

penticostali, =n jude[ul Olt \i 42 penticostali =n jude[ul Teleorman.

+n cele 4 jude[e din Nord au fost =nregistra[i 56.667 penticostali; =n cele 4 jude[e

din Vest (Bihor, Arad, Timi\,Cara\-Severin)- 69.459; =n cele 4 jude[e din Est (Ia\i, Vaslui,

Gala[i, Tulcea)- 4.228; =n 9 jude[e din Sud (din Mehedin[i la Constan[a) 6.129; =n 10 jude[e

din Transilvania- 70.814; =n cele 7 jude[e din Muntenia de Nord –8.304; =n cele 3 jude[e

din V. Moldovei –3.550.173

Primul liceu penticostal “Logos” a fost deschis la Timi\oara =n 1990. Urm]toarele

licee deschise au fost la Arad, Pite\ti \i Oradea . +n 1993 au fost publicat un nou Statut

penticostal \i o nou] M]rturisire de Credin[]. +n 1992 , Seminarul Teologic Penticostal a

devenit Institutul Teologic Penticostal Bucure\ti (ITPB). Seminare teologice

penticostale cu durata de preg]tire de 2 ani au fost deschise =n Bucure\ti, Suceava \i =n

172 T. |andru, %Biserica Penticostal] ”, p. 164.173 “Popula[ia penticostal] din Romqnia la recens]mqntul din 1992” =n Elim Timi\oara nr. 16, 1995.

34

34


alte locuri, preg]tind slujitori autoriza[i, evangheli\ti \i =nv][]tori de religie penticostal],

profesori care s] predea =n \colile elementare, =nv][]tori de \coal] duminical], tineri

lucr]tori. Pentru =ntreaga lui activitate, rectorul I.T.P.B.,T. Sandru a primit =n 1992 titlul

academic de %doctor honoris causa” oferit de |coala Teologic] a organiza[iei %Church of

God” din Cleveland-Tennessee, S.U.A.174

Voluntari penticostali au =nceput s] lucreze =n =nchisori, orfelinate, azile de b]tqni,

case de copii handicapa[i \i de copii bolnavi de SIDA. Evangheli\tii penticostali \i-au =nceput

\i ei slujirea =n Sudul \i Sud-Estul Romqniei, regiuni cu o popula[ie penticostal] rar].

+n 1994 a avut loc al 5-lea Congres Penticostal. Au fost ale\i Pavel Rivi\ Tipei

(p]storul bisericii “Betania” din Arad –Br]di\te) ca pre\edinte, Emil Bulg]r \i Mesaro\ Marinel

ca vice-pre\edin[i, Ioan Gur]u ca secretar general, Chr. V. Roske ca trezorier. Mai tqrziu

Ioan Gur]u a demisionat, fiind =nlocuit de Marinel Mesaro\ ca secretar geneneral, Romu

Mocan devenind noul vice-pre\edinte. +n luna decembrie 1995, Secretariatul Guvernului

pentru Culte l-a anun[at pe P.R.Tipei c] statisticile guvernamentale evalueaz] num]rul

penticostalilor din Romqnia la aproximativ 400.000.

+ntre anii 1994-1998 AER l-a avut ca pre\edinte pe Emil Bulg]r.

Vechile filiale penticostale au fost transformate =n Comunit][i Regionale (CR), fiind

=nfiin[ate noi Comunit][i =ntqi CR Bucure\ti, \i mai apoi, CR Oltenia – Arge\ ( =n Muntenia

de Vest). +n func[ia de pre\edinte al CR Bucure\ti a fost ales Emil Bulg]r (1994-1998).

Adunarea General] Penticostal] care a avut loc la Felix, Oradea (23-25 mai 1996) a

aprobat Statutul de Organizare \i Func[ionare al Uniunii Penticostale, Biserica lui

Dumnezeu Apostolic] din Romqnia publicat =n 1997. De fapt acest act fundamental nu a

fost =nregistrat =nc] =n mod oficial, ci el exprim] preocuparea pentru descentralizare =n

circumstan[e care o fac necesar] pentru unitatea penticostal].

Unele organiza[ii penticostale ca SPMCR (Societatea Penticostal] de Misiune Cre\tin]

din Romqnia) au tendin[a de a deveni centre independente. SPMCR a fost =nfiin[at] =n

1990 =n Oradea \i editeaz] revista “Mesaj Evanghelic” . Colegiul Biblic Est- European

(asociat SPMCR ) func[ioneaz] =n Oradea cu acreditare EPTA (European Pentecostal

Theologic Association).

Facultatea Teologic] Penticostal] din Ossijek (Croa[ia) care [ine de Assemblies of

God, condus] de dr. Peter Kuzmic, a deschis o \coal] prin extensie =n biserica Elim –

Timi\oara =n 1990. +n anul 1996 aceast] extensie a devenit o institu[ie educa[ional]

autonom] numit] Seminarul Evanghelic Elim cu acreditarea Uniunii Penticostale Romqne.

Biserica Elim –Timi\oara editeaz] cea mai bun] revist] a unei biserici locale din Romqnia,

intitulat] “Elim”.

174 C. V. Roske %In memoriam”, =n %Cuvqntul Adev]rului”, nr. 10 din oct. 1998, p. 2.

35

35


Bisericile penticostale din Bucovina continu] s] aib] activit][i autonome. Datorit]

tr]s]turilor lor conservatoare, ele reu\esc s] colaboreze cu o misiune menonit], care

editeaz] revista de limb] romqn] “S]mqn[a Adev]rului”. Din 1997 C.R Bucovina editeaz]

revista “ Lumina Vechilor C]r]ri”.

Aradul are tendin[a de a deveni primul centru al Uniuni Penticostale. Al 5-lea \i

respectiv al 6-lea Congres \i alte importante conferin[e au avut loc =n Arad. +n anul

1997 =n incinta marii biserici penticostale “Betania” din Arad s-a deschis Facultatea de

Teologie \i Litere (Limba Englez]) Betania, afiliat] la I.T.P.B. CR.Arad editeaz] revista

“Flac]ra Rusaliilor”.

Biserica Harismatic] “Agape” din Timi\oara are propria \coal] misionar]. O important]

\coal] misionar] penticostal] a fost deschis] =n Constan[a, =n anul 1998, cu scopul de a

preg]ti misionari \i evangheli\ti pentru Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria \i Turcia. +n

anul 1996, a fost =nregistrat] oficial o asocia[ie religioas] Adunarea lui Dumnezeu afiliat] la

US Assemblies of God. Institutul Biblic Romqn - acreditat de US Assembliesof God, EPTA \i

par[ial, de guvernul Romqniei – a fost o vreme asociat acelui grup, ambele avqnd acela\i

lider, dar, =ncepqnd cu 1997 IBR a devenit o \coal] ecumenic] de teologie.

Departamentul de Tineret al Church of God a sponsorizat construirea primei cl]diri

din campusul I.T.P.B. Pe data 4 noiembrie 1996, cu ocazia celei de-a 20-a anivers]ri a inv]

[]mqntului teologic =n romqnia, rectorul T. Sandru a inaugurat prima cl]dire a noului sediu

al I.T.P.B.175 +n anul 1997 T. Sandru a fost pensionat, iar =n 1998 a plecat acas], la

Domnul. Noul rector John Tipei a ob[inut recunoa\tera provizorie din partea guvernului

pentru I.T.P.B. =n 1998, iar =n perioada 5-6 octombrie 1999 a inaugurat noul corp de

cl]dire. +n anul 2001, =n aprilie, I.T.P.B. va fi gazda celei de-a 22-a Conferin[e anuale a

EPTA. +n noua sa form] de organizare I.T.P.B. admite, =n fiecare an, 20 de studen[i la

cursuri de zi ( dintre care 5 fete ), \i al[i 20 de studen[i la sec[ia f]r] frecven[], f]r] nici o

limit] pentru fete. Cursurile de zi dureaz] 4 ani, iar studiile la sec[ia f]r] frecven[], 5 ani. La

absolvire studen[ii ob[in o licen[] =n teologie, cu specializare pastoral] (pentru b]rba[i) \i

cu specialitate didactic] (pentru femei). Ei sunt recunoscu[i de c]tre guvern pentru a preda

religia elevilor penticostali =n \coli \i licee. Institutul Teologic din Bucure\ti editeaz] revista

teologic] %Pleroma” \i alte c]r[i teologice. I.T.P.B. organizeaz] \i sesiuni de comunic]ri

\tiin[ifice. Corpul didactic al I.T.P.B. beneficiaz] de cea mai =nalt] preg]tire academic]

dintre toate \colile penticostale din Romqnia. (Ca dovad], I.T.P.B. este singura \coal]

superioar] teologic] penticostal] recunoscut] de stat. Nici la Timi\oara, nici la Oradea, nici la

Arad, colegiile sau facult][ile penticostale nu sunt recunoscute de stat iar la I.B.R. se pred]

teologie ecumenic].)

175 T. Sandru “Trezirea”, p. 127.

36

36


+n anul 1997, =n luna octombrie s-a aniversat cel de-al 75-lea an de existen[] a

Bisericii Penticostale din Romqnia. La acea dat] UP dispunea de 354 slujitori ordina[i (1 la

6 biserici), 800 de diaconi \i 70 de misionari.176

Statutul UP publicat =n 1997 arat] la capitolul II, articolul 5 c] Uniunea Penticostal]

include de asemenea bisericile din Romqnia \i Bisericile Romqne\ti de pretutindeni care

adopt] M]rturisirea de credin[] \i Statutul UP - ACG din Romqnia. Unele biserici romqne\ti

din Germania, Elve[ia, Australia sunt membre ale UP din Romqnia. Deasemenea bisericile

penticostale din romqne\ti din st]in]tate care sunt membre =n alte organiza[ii penticostale

( =n special U.S. Churrch of God) care colaboreaz] cu bisericile penticostale din Romqnia.

Aceasta este situa[ia bisericilor romqne din USA \i Canada, etc.

Popula[ia penticostal] a Romqniei la recens]mqntul din 1992

1.

1. SV – 30577 15.

15/2. MR – 4201 29.

29/4. DJ – 598

2.

2. BH – 25381 16.

16/3. IF(B) – 3944 30.

30/5. BR – 479

3.

3/1. TM – 18736 17.

17/4. SB – 3095 31.

31/6. VS – 463

4.

4/2. AR – 18355 18.

18/5. PH – 2736 32.

32/7. MH – 446

5.

5/3. BN – 16190 19.

19/6. BC – 2104 33.

33/8. HR – 370

6.

6/4. CJ – 15765 20

20/7. GL – 1966 34.

34/9. IL – 276

7.

7/5. HD –12877 21.

21/8. DB – 1920 35.

35/10. VL – 247

8.

8/6. MM – 12106 22.

22/9. CV – 1911 36.

36/11. CL – 226

9.

9/1. BT – 7662 23.

23/10. IS – 1632 37.

37/12. BZ – 221

176 J. F. Tipei %The Apostolic Church of God in Romania - ACG” =n Burgess \i McGee (editori), %Dictionary ofr Pentecostal and Charismatic Movements”, Regency, Grands Rapids, 1988.

37

37


10.

10/2. CS – 6987 24.

24/11. AG – 1564 38.

38/13. TL – 167

11.

11/3. SM – 6322 25.

25/12. CT – 1343 39.

39/14. GR- 105

12.

12/4. AB – 6067 26.

26/1. GJ - 1137 40.

40/15. OT – 49

13.

13/5. SJ – 5454 27.

27/2. NT – 846 41.

41/16. TR – 42

14.

14/1. BV – 4884 28

28/3. VN – 600

INSTITUTUL TEOLOGIC PENTICOSTAL BUCUREŞTI

38

38


Istoria Bisericii Penticostale din România-curs-

Student: Costea IulianLect. Univ. Drd. Valeriu Andreiescu

39

39


Cuprins

1.Origini Române şi Americane……………………………………..1

2.Începutul penticostalismului în România………………………….3

3.Prima expansiune…………………………………………………..5

4.Lucrările Duhului Sfânt……………………………………………9

5.Prima perioadă de persecuţie……………………………………...10

6.Controverse………………………………………………………..12

7.Reorganiyarea 1945-50……………………………………………17

8.Primul preşedinte ………………………………………………….21

9.Al doilea preşedinte………………………………………………..25

10.Uniunea Penticostală……………………………………………..32

40

40

Curs Istoria Bisericii

Documents

Transcript of Curs Istoria Bisericii