Ntt 244- Braşov, Vineri 31 Oetomvrie (13 Noemvrie n.) 1914.

ABONAMENTUL-P i en M . . .2 4 Cor. Fa o jam. da au 12 „Fa ira i luni. 6

Pentru România şl •trâinâtato :

Fa un aa . . . 40 lai. ? • o Joja. da an 20 „

f j f r i r im rr-. m*« ZIAR POLITIC NAŢIONAL.

Anul LXXVII■£

R E D A O Ţ IA *Şl ADMINISTRAŢIA

Târgul ţnututNtf 80 >

1NSKEATXLK aa prlmeio la »fijbbfii* traţla. Praţnl după tarif-i

fitO ioU L

Maouaoriaala nu » aa d p i’ napoUudk

sate

Mizerabilii „denunţianţi“.Din calvarul unii preot român.

„ . . . Doaere aceita b&riuaH buu mwnifertat şijln.aii^piraticB aata eonoreta. Singuratice organ* militar« şi politia le, dând as­cultare în mod uşuratic şoap­telor mrrvrabiiildr den anţi&nţi, an’ţras în' • curgw« proceduri t centra unor preoţi“. (Din acrit“ sQareA conteÎLu Tisi& »dreasitâ epiaoopilor da Eperj&xşi Mun- k&ca),'

IR cunoscute scrisoare adresată episcopilordin nordul Ungeţriei con- tdeTfoza asigură pe episcopii a- mintiei ,că. în toata cazurile, ce i*se voc adnoe la cunoştinţă, e gata a proceda sta contra aoefora; cari sunt responzabiii pentru oîntrelăsare sau

Folostodu-fio.deaeest prilej, a* ducem da cunoştinţă contelui Tlsza următOareascrisoare ce nr se trimite* spre publicau«:

MaU Onorată Redacţia !InarticolnJ »Gazetei« din Nr. 163

dala 7 August >. a. c.*.; » Pentru trouai ţQtă r— şic(mări< se descrie starea şi situaţia subscrisului aci in oauux&a mixtă română-maghiară, Tulghaş, delà frontiera română.

In acei* articol Ori. Redacţiune zi* e ş c l â ape»aşa fie necrezut ca in aceste timpuri a tâ t de critic* pot să se Întâmple lucruri ca şi acelea ce s’au întâmplat cu mine şi cu flui meu Emil » IU ziua de 1 August a. c. Şi cu toate

Itoesto* taroral a fost aşa şl deatunci în toc ca patimile aă se potolească şt rău* făcătorii mei să revină la sentimente i mai bune şi mai creştineşti, pe zi» ce merge sunt to t mai rabiaţi şi mai pro* visători.

f Când In scrisoarea mea din 3 Aug. a.; c. am făcut cunoscut M. Oo. Redsc- ţUmi cum mi-sa făcut perchiziţie domi­ciliară !n ziua de 1 Aug. şi cum am fost escortat de 4 Jandarmi ca un cri* mic aii st şi făcător de rele la primăria comunală şi apoi la poliţia da vamă şi acolo ţinuţi, ca ş i fiul meu, flămânzi pănă seara când am fost eliberaţi, tot atunci a n făcut luceai cunoscut şi Veo. Consiitor^dln Bis) şi am cerut s ă facă paşii de lipsă, ca să ani .se dea satis­facţie pentru uitragiul ce mi se adus.

Ven. Consister a şl intervenit la înaltul Minister şi- de acolo s’a dispus cercetarea 4n cauză.

In JL6 Oetomvrie a eşit aci la faţa locului căpitanul de jandarmi dl Mâriâ laki Endre dela comanda de jandriemi Mu Braşov ş l ne-a ascultat!» protocol atât» pe mine, Învăţătorul Ioan Huru- bean^t contabilul Siarion Reteşan — cât şl pş sergentul de jandarmi; Bara

László. După ce am descris lucrul cum a fo s t cu perchiziţie domiciliară şi a- restarea mea, m’a întrebat dl căpitan : dacă doresc să fie pedepsiţi ? Eu am răspuns, că, după ce dl sergent în trac- tărea faţă cu mine s’a purtat necorect, — doresc ca să fie pedepsiţi. Că au fost pedepsiţi sau nu, nu ştiu, nu am cunoş­tinţă.

Am insă cunoştinţă de alteispră- vuri de ale d*ior jandarmi. Din ziua de 1 Aug, a.i c*nu pot face un pas din csa&cfâri *x»isă au mă urmărească unul ssb doi unguri. Bacă merg la vre-un bolnav am ínnal te afaceri oficioase sau primate,i tari spionează j to t pasul , UQdei«m fost, cu cine am vorbit, şi ce amiporaitil? Gendarmii le trac acestea la răboj-şi )le raportează d-lui föszolgá- birău. .

Unul şi altul dintre poporenii mei mi-au atras atenţiunea, că iarăşi se tic* lueşte ceva în contra mea, că de mai multe săptămâni jandarmii au întrebat pe — unii şi pe alţii: ce am zis eu câfid am Înmormântat pe fata lui Pavel Onu? Au fost citaţi mai mulţi la dl föszolgábiráu şi ascultaţi la protocol. Pe mine Insă nu nFa Întrebat nime n i­mica.

Cugetam că nu*i modru, că dacă au ceva în contra mea, mă vor Întreba ;şi pe mine după axioma; audiatur et altera para.

Dar m’am înşelat amar, căci Marţi In 3 1. c. am primit citaţiunea ca pe Lan! In 9 Noemvrie 1914 s ă ' fiu de faţă la pertractarea procesului pornit contra mea la judecătoria din GyergyO- szentmiklos pentru agitaţie — (izgatás büntette miatt).

Am rămas încremenit. Aşa dară pe lângă alte calităţi şi însuşiri, mal sunt şi agitator! Dar oare când, cum şi prin ce am agitat eu? Dar după ce svonurile vorbesc despre înmormânta­rea ficei lui Pável Ona, apoi atunci trebue că am agitat. Dar să vedem ce s’a întâmplat a tunci:

De fapt în 35 August 1914 am înmormântat pe Maria Onu, flcă de 15 ani aiul Pavel Onu, român fruntaş de aici. Pe la noi e obiceiul că la înmor­mântarea tinerilor necăsătoriţi, feciori sau fete, se înpodobeşte un brad, cu mai multe năfrămi şi alte zorzoane, pe care la «moartea unui fecior îl duce o fată, iar la fete un fecior până la groapă şi acolo ii aşază lângă crucea de la capul mormântului. Bradul acesta împodobit ţine loc steagului pentru că respectivul sau respectiva atunci merge ia cununie şi între bocete şi cântări da jelanie îl petrec până la groapă.

Aşa a fost şi aci. Când a fost să plecăm cu moarta, tatăl moartei a ve­nit la mine şi mi-a zis că bradul voeşte să-l ducă cutare tinăr de săcui. Eu

am zis că pe mine nu mă priveşte cine duce bradul sau cine j nu, atâta totuşi aur aţinut să observ, că nu se cuvine să ducă bradul un străin de legea noastră ; să-l ducă unul de ai noştri. La aceasta tatăl moartei a zis, că nici el nu seînvoeşte ea bradul să-l ducă feciorul săcni şi prin urmare a dispus de l’a dus un fecior român. Asta mi-a fost agitaţia.

Ungurii, cari au fost venit să se sature din bucatele valahului, văzân- du-se probabil atinşi în ambiţiunea lor au făcut din acel lucru de nimica un mare caz. M’au acuzat cu câte minciuni şi absurdităţi pe cari le-aşi fi spus despre unguri. Şi toate spusele lor d*l protopretor le-a luat de «bani buni şi m’a arătat la judecătorie ca agitator, pentru că nu am lăsat să »’amestece un străin de legea noastră în afacerile noastre rituaie-naţionaie.

Chiar când scriu aceste rânduri mi a venit »Gazeta* Nr. 235, în a cărei articol de fond: »Mizerabilii denun- ţianţU. se cuprinde întreg calvarul meu. Da. căci »mizerabilii denuţianţu, sunt de vină şi aci. In contra mea este pusă 1* cale o mare conjuraţiune care are de scop să mă nimicească prin tot felul de intrigi, minciuni şi caluinnii.

C e i : din pricina . mea s’a închis vama din spre România de nu mai capătă făină pentru pâne. Şl după ce a fost redeschisă, ca mulţumită pentru că nu i-a lăsat să piară de foame — nu-i mai slăbesc pe cei de la vamă din »büdöse şl »mocskos oláh«.

După ce din cauza aceasta din nou nu le dă ce le trebue, iarăşi sunt eu de vină. Ba auzi lume şi te minu­nează: Războiul european încă din pri­cina mea s’a pornit, căci de nu eram ea «ci, războiul european nu ar fi iz­bucnit!

*Luni la 9 1. c. prezentându-mă la

judecătoria din Gyergyószentmiklos, d-1 jude Incze, om cinstit şi corect, îmi spune că sunt acuzat cu măi multe lu­cruri şi anume: că în 25 Aug. când am înmormântat pe Maria Onu, fica lui Pavel Onu din Tulgheş, a-şi fi zis pu­blice Înaintea poporului adunat, că: »ce caută săcuii cei puturoşi şi flămânzi la înmormântările noastre, că mie aşa nri-s de urâţi ungurii de nici în ochi nu i pot vedea«. Iar pe tânărul acela de săcui, care a voit să ducă bradul împodobit până ia mormânt, nu l’am lăsat Nu i’am lăsat să ducă nici cru­cea sau prapori, nici să ajute la duce­rea moartei.

Eu am răspuns şi pretins să se ia la protocol, că toate aceste sânt min- dani, calumnii şi intrigi. Adevărul e aşa cum l’am descris mai sus. Am zis, — dar în cerc restrâns, — în auzul al 2 oameni: gojmaoul (crâsnicul) şi can­torul de ocazie care era lângă mine, cătră tatăl moartei!: că nu e cuviincios ca un străin de legea şi ritul nostru să se amestece în afacerile noastre rituale.

Am zis-o aceasta şi pentru aceea, că ungurii catolici ne acuză mereu pe noi preoţii gr. c a t că am »valahisat« pe mulţi unguri. Nu am voit ca tână­rul acela, Sndulcindu-se de Xrustseţile ritului nostru oriental, să se facă şi el greco catolic »valah«, — şl ca prin a- ceasta să dau de un nou budue nu mai puţin mare ca-şi acesta.

Toate celelalte sunt minriuni şi calumnii. Sunt intrigile jandarmilor, cari aduşi Ia rezon pentru cele ce mi-au făcut în 1 August a. c., din ură şirăs- bunare contra mea, se folosesc de toate ca să mă nimicească.

Eu în toată viaţa mea de 24 ani de câpd sunt preot tot-deauna am pre­dicat poporanilor mei: pace, bună înţe­legere şi dragoste creştinească faţă de toţi. Deci, dacă nu am făcut lucruri de acele nesocotite in tinereţele mele, poate cineva socoti şi presupune des­pre mine, că aşi fi făcut acum la bă­trâneţe?

Toate denunţările făcute t contra mea sunt manoperele duşmanilor mei, carj voesc să-şi răsbuhe asupra mea cu orree preţ, — eu insă sunt nevinovat şi cer să flu eliberat de sub acuză.

Observ, că aceasta a fost numai cercetare preliminară. După aceasta se va hotărî ca să se pornească proce­dură criminală contra mea ori să flu scos de sub acuză.

Blaj, la 10 Nov. 1914Qregoriu Nislora

paroh gr. cat. al Tulgheşului.N. B. Scrisoarea aceasta o seria din

Blaj. Am venit să fac lucrai caaosoat In. P. S. Sale d-lui Metropolit şi Ven. Consistor.

pe câm pul de răsb oiu .Azi dimineaţă am primit dela bi­

roul de pressă al prkn-nrioistrului urmă­toarele comunicate oficiale telegrafice :

Luptele din sudul Monarhiei.

Budapesta 11 Nov. n. In di­mineaţa zilei de 11 Noemvrie ara luat după o luptă înverşunată de patru zile cu asalt înălţimile M i sar- Şdbaţ respingând prin aceasta aripa dreaptă duşmană înspre interior. Am capturat mai mulţi soldaţi sârbi. Duşmanul a trebuit să evacueze li­nia bine întărită dintre M isar ş i Gerna-Planina. Puternice trupe duş­mane de rezervă desfăşură încă o vie rezistenţă din poziţiile de apă­rare posterioare.

Spre sud ost dela linia Bosnica- K ru pan je decurge încă cu succes ofensiva noastră cu tot focul viu,

pe care*l sloboade asupra-le rezerva de acopezire a duşmanului.

înălţimile dinspre răsărit dela Zavloka sunt deja In mânile noastre.

După cât ni-e cunoscut până acum, în luptele din 6 —12 1. c. am făcut prizkraeri 4300 de S&bt* şi am capturat 16 mitralieze, 28 de tunuri, între cari unul greu, un steag, mai multe cacă de muniţii şi foarte multe muniţii.

Luptele din nordul Monarhiei.

B udapesta , 11 Nov. n. Pe câm­pul de luptă döla nord-ost operaţiu­nile noastre décnrg în linişte, bine plănuite şi nealterate de duşman.

In Galiţia de m ijloc , pe teri­toriul evacuat de noi din propria» noastră voie, Ruşii au trecut peste Visloka de jos înaintând în direcţia Rzezovon-Lisko.

Przemysl-w/ e ia ră ş închis d in toate părţile de d u şm an .

In valea râului S try un deta­şament duşman a fost silit să se retragă dinaintea focului unui tren panţerat de-al nostru sprijinit de un atac repentin şi surprinzător, pe care Ta dat cu hotărâre cavaleria noastră^

General HŐFER, locţiitorul şefului de stat major.

Luptele anglo-franco- ruso-ger mane.

Budapesta 11 Nov. n. Din marefe cartier general german se comunică oficial cu data dé azi :

Am progresat eri în raionul Yser. Am luat D ixm uiden-ul cu asalt. Au căzut în mânile noastre mai mult de 500 de oameni şi am capturat 9 mitralieze. Trupele noastre au progresat şi pe teritoriul dinspre sud trecând canalul.

Iu răsunetele ariei „Deutschland Deutschland ueber allesu regimen­tele noastre au înaintat spre primul front al poziţiilor duşmane, poziţii situate la vest dela Lagenm ak şi l’au ocupat.

Am făcut prizioneri cam 2000 de infauterişti francezi capturând şi 6 mitralieze.

Spre sud dela Ypreş Fam scos pe duşman din S am U C h i, pentru obţinerea căruia s’a dat o luptă îndârjită de mai Urnite zile* Aici am captivat cam o miiedé oameni luEndiH duşmanului şi 6 mitralieze.

înălţimile, cari domineazâ te­renul dinspre nord de Afm entieres

lui.Schfl-nenh.a.iifir.

W btthrr IR * faţricpchmea f In viaţă.*— Urmare..—

Orie« plăcere stă tu Intrebuinţa- m jffcM m ţfcim pixşriittr; «Mi puteri; aţ mei mare durere este observarea ffpfeeVfiţputerl aeete, trebuhiţăde eia^Fentru blnel» său,„ a& - caute fiecare tff ce ratnarfi de acthdtăte ar pa*M4chitt fiMi«bîrie, sa» « n e ie che- ra a sn amdeke şir •ai^ ooithreapşctelUttt», pentru este ^ chamaLsau pentru xdţn ao simt», destoiaia. Aşa, ~va simţi ădeSeorl bdeurie pentru calităţile sate^fivaxareed. durere pentru lipsa lor. DMAite iaş^ amăgit de tendinţe contrare, cari cer adecă însuşiri ce nu temJpteuvei Jpsbi pentru lipsalor, trariRRţA«aM >B p«mte cea mai mş- re durere IntelecUaUL.

In copRărfe,' omăt" m r cunoaşte ImposibBitateA de a sririmba legile na- turei.' Copîttn Crede; că şl lurcrurtte făta viaţă i se vot supune şid ver Împlini dorinţele; poate, pen tracă se simte una cu natura aşi *se*crede Imprietinfll cu ea. AfţjuA.aflarib pe mine ca . copil, cum

aruncasem un papuc al meu Intriun vas mare, plin de lapte şi-l rugam apoi din toată inima, s l sară afară.

„.Şl firea animalelor răutăcioase trebue să înveţe copilul a o cuuoaşte înainte de a se putea apăra de ele. Insă numai după o matură esperienţă vedem noi, cât de inflexibilă este na­tura omenească In caracterul fiecărui Ins. Nici rugarea, nici poveţele^ nici exemplul, n id binefacerea nu pot face pe om, să-şi lase felul său de a fi, cu necesitatea unei legi a natúréi îşi ur­inează «I modul său propria de' a cu­geta şl de a lucra; şi ori ce am face, el r&mâae jacelaşi. Numai după ce am cunoscut adânc aceasta prin noi înşiue renunţă» de a îndupleca pe oameni, de a»i echimbaşLa-i forma după voinţa noastră. In loc ds aceasta, stăruim a- tunoi.a ne pune in armonie cu ei, întru cât nu ne putem lipsi de ei; sau a î ne. depărta de ei, întru cât nu putem merge Împreună.*)

I

*) Teória lui Schopenhauer despre im* posibilitatea de « schimb» -firea morală a lo­mului prin eduo&ţianea din copilărie, poate fi adevărată numai despre indivizii cu o puter­nică pornire spre bina sau spre rău, numai despre cei născuţi a fi virtuoşi sau criminali: nu- insă despre mij looia caracterelor, individu­ale eari formează nuţj oritatea.

Traducătorul.

In lumea cugetării, ideile absurde îşi păstrează, cu scurte întreruperi, o permanentă domnie. Nu altfel este in artă. Aci operete de adevărată valoare sunt rare, şi şi mai rar sunt preţurile după merit; totdeauna sunt înlăturate de lucrări manierate, triviale şi fără gust.

Şi tot. astfel e şi pe terenul fap- tel or- »Cei mai mulţi oameni sunt răi« — zice Blas. Virtutea este o străină ia această lume. Egoismul fără raar^ gini, viclenia, răutatea sunt la ordinea zilei. Nu e drept să înşelăm tinerimea despre aceasta. Altfel va vedea mai târziu, că învăţătoriul ei a fost cel dintâiu înşelător peste care a dat. Sco­pul de a face pe tineri mai buni, spu ' nându-le că oamenii sunt minunat de bani, nu este ajuns. E mai bine să ie spui; că mai mulţi oameni sunt răi; dar fii tu mai bun. Aşa vor fi pregătit a întră în lume înarmat cu prevedere şi prudenţă; şi nu va trebui, ca numai prin esperienţă amară să se convingă despre falsitatea învâţ&turei profeso­rului.

Viaţa noastră este aşa de săracă încât toate comorile lume) n’ar putea-o îmbogăţi, pentru că izvoarele plăcerii se află în curând că sunt superficiale şi înzadar săpăm, să dăm de un fons

perennis. Pentru aceea sunt numai două mijloace de a întrebuinţa averea pen­tru propriul său bine, sau s’o cheltueşti pa lux şi pompă, ca să te bucuri de admiraţiunea ieftină a unei măriri în­chipuite, înaintea mulţime! prostite; sau încunjurând orice cheltuieli zadar­nice, să-ţi adaugi mereu averea, ca să aibi un scut tot măi sigur în contra lipsei şi a nenorocire!, având în vedere că viaţa este aşa de bogată în rele, şi aşa de săracă în mulţămiri **)

Legile cugetării şi cunoaşterii sunt aceleaşi pentru toţi, însă cunoaşterea şi cugetarea despre aceleaşi lucruri e foarte felurită, după caracterul şi tem­peramentul fiecăruia. Pentrucă, cum zicea B?şon, intelegeaţa omenească e subt înrâurea voinţei şi a simţe- mlnteior.

**) Mai e şi un al treilea mijloc de a oâştiga prin avere o adevărată mnlţămire su­fletească: este mijlocul de a o întrebuinţa pentru scopuri mai înalte decât plăoerile şi binele personal. Aşa a făcut îusuşi autorul a- cestor aforisme, care prin un traiu eoonomic, aproape îndoit averea moştenită, şi a lăsat- o apoi prin testament unui fond în Berlin pentrn ostaşii invalizi şi pentru familiile celor căzuţi in laptele din 1848—9.

Traduc&tonil.

Toate bunurile, şi însăşi prietenia ne poate înşela, şi la lumina unei cu­noştinţe mai de aproape pot dispărea. Cu toate acestea, pretutindeni şi to t­deauna să stăruim a descoperi ade­vărul, şi a cunoaşte lucrurile şi oamenii aşa cum sunt. Piară iluziunlle şi chî- merele fericirii; liniştit înainte ! fără frică de puştiul ce-l vezi l&ţindu*se în jurul tău. De un singur lucru să fii sigur .* să nu descoperi propria ‘ ta no­vatoare după valurile, sub cari se ascund bunurile iluzorie ; căci privirea acesteia este Gorgona care ucide... Nu numai cea mai mare, dar singura ade­vărata durere spirituală pentru un em este slmţemântul nevaloarei sale. Toate celeaialte suferinţe pot fi nu numai vindecate, ci deplin .înlăturate prin conştiinţa propriei valori. Cine e sigur de aceasta, r&mâue liniştit Intre neno­rociri şi năcazuri, cari altfel l-ar aduce la desperare ; atât de puternică e con­ştiinţa vie a propriei valori, pentru aceea ea e de preferit ori cărui bun de pe lume. Şi din contra, nimic în lume nu te poate mâagăia de dure* roasa conştiinţă a novatorii proprie, ea se poate numai acoperi prin amă­giri şi năluciri, sau prin zgomotul lumei; îosă nu pentru multă vreme.

*Este grea o învăţa să te înţelegi

6 à Z E T A T R A H S I L V A R l fi L Nr. 241—

au rămas şi acum mânile noastre, deşi Englezii au dat asupra lor repeţite atacuri violente.

Ofensiva noastră spre sud vest dela Liîle progresează.

Francezii au suferit perderi mari încercând să reocupe înâlţi mile cari dominează terenul spre nord dela Vienne-le-Chateau pe coasta de vest a forturilor argonice. Am respins pretutindeni atacurile franceze, atât în pădurea Argonnes, cât şi spre nordost şi sud dela V t f d m .

Gen. Hîndenburg şi statul său major prizonieri la

Ruşi?. BERLIN 11 Nov. n. (A. T. U)Blroul

Walf desminte categoric ştirea, pe care ziarele din străinătate pretind, că o au din surse sigure; anume, că generalul Hîndenburg dimpreună ca întreg statal său major ar f i fo st făcut prizonier de cătră RuşL

Războiul cu Turcii.Corstantinopol 11 Nov. n.

(A. T. U.) Un crucişetor şi un tor­pilor francez au slobozit mai multe focuri înspre ţărmul Smyrnei. Răs punzânduli-se însă de pe ţărm, va­sele franceze s’aa îndepărtat.

Constantinopol 11 Nov. (A. T. Ü.) $e anunţă oficial din marele cartier general otoman;

. Armata noastră a atacat pe fron­tul caucazian a doua linie rusească de front. Ruşii prinşi povestesc, că si­tuaţia trupelor ruseşti ar fi de a drep < tul insuportabilă.

Până când vor mai putea rezista Germanii.

Londra 11 Nov. n. (A. T. U.) Ún ofiţer superior francez şi a dat expresie nădejdii, că până în Fe­bruarie 1916 puterea de rezistenţă a Germanilor va putea fi înfrântă.

Italia şi blocul statelor neutre.

Din Borna se anunţă:Ziarul »Mesaggeroc comentând iu»

trarea lui Soninno ca ministru de ex­terne în noul cabinet, spune că Soninno v i putea să căştige curând toată în­crederea ţării şi va putea pune la ac­tivul său cel dintâiu succes considera­bil închinându-şi activitatea pentru constituirea unei ligi a statelor neutre balcanice subt conducerea Italiei.

»Insistăm — scrie ziarul nu­mit — ca noul ministru să depue tot interesul pentru rezolvarea im­portantei probleme a Înţelegerii din­tre Italia şi ţările balcanice neutre.

Dacă ne vom prezenta, faţă de războiul european, împreună cu blo­cul balcanic, acţiunea noastră va fi militariceşte hotărâtă, iar politiceşte pfreâoftihantă. Dacă vom rămâne iktiaţi, yâ trébui sâ ne mulţumim eu nimica toată. Şi va fi şi ihairău pentru popoarele balcanice, dacă mi­nistrul nu va lua în seamă solici­tările din Bucureşti şi Sofia şi nu se va folosi de apropierea dintre Italia şi Grecia. Ar fi o eroare de neiertat şi Soninno nu va începe de sigur noua sa viaţă ministerială cu asemenea vină t .

pe tine Însuţi, şi să ştii lămurit ce voeştl înainte de toate, şl prin urmare care e întâiul lucru şi cel mai însem­nat,pentru fericirea ta, şi ce trebue să fac i; cu alte cuvinte, care e chie- marea ta în lume, şi care e cariera cea mai potrivită cu însuşirile tale înnăscute.

Fără această cunoştinţă, omul trăeşte fără -plan ; un corătier fără busolă.

Lumea e un teatru şi fiecare om un actor,

Independént de ceea ce este In sine, fiecare are să joace un rol impus lui de soarte, care a determinat starea, edueaţlunea şi relâţiunile lui sociale. Prin urmare, în viaţă ca şi pe scenă trebue să deosebim pe actor de roiul său, adecă pe om de ceeace el repre­zintă, de rolni care i-au impus sltua- ţlunea şl relâţiunile sale. Cum adeseori cel mal rău actor joacă pe regele şi cel mal bun pe un cerşitor, aşa se poate întâmpla aceasta şi în viaţă ; şl aici încă este uneori o nepricepere,

Masa studenţilor români din Braşov.

Această frumoasă instituţie de caritate a şcoalelor noastre medii din Braşov, dacă a avut vr’odată (şi a avut totdeauna/) o misiune generoasă, o are în anul acesta de jale şi de sărăcie într’o măsură in­comparabil mal mare ca până a- cum.

In faţa asaltului de cereri ce s’a dat şi a lipsei generale ce bân- tue, d-1 director V. Oniţiu, înfiinţă- torul şi administratorul mesei stu­denţilor împreună cu corpul profeso­ral au hotărât, să facă tot posibilul pentra ajutorarea şcolarilor, chiar cu rizicu l de-a încheia cu deficit gestiunea acestui an şcolar.

Şi astfel au stabilit budgetul de cheltueli al mesii pe anul acesta cu 7200 cor., — deşi venitul si­g u r al mesii (cu tot darul frumos de K 2000 al d-lui Vasile Htroescu) nu este mai mare de m axim ul 5500 coroane.

Dar şi această sumă enormă de K 7200'-— numai aşa s’a putut acorda că: a) s’a redus timpul în treţinerii la masă cu o lună, înce­pând întreţinerea şcolarilor la masă de astădată numai în 1 Noemvrie în loc de 1 Octomvrle, ca până a- cum, — b) şi că s’au făcut 2 cate­gorii de beneficiaţi (după gradul de paupertate): unii cu beneficiul în­treg, iar alţii cu beneficiul de V2 Cei cu beneficiul întreg sunt primiţi la masă pe tot timpul de 8 luni până la finea anului şcolar, — iar cei cu beneficiul de Y2 numai pe cele 4 luni ale sezonului de iarnă (Noeb. Deceb. Ian. şi Febr.) — Beneficiul constă din: dejun şi prânz silnic, g ra tu it i n in terna­tul şcoalelor noastre, la aceeaş m asă , cu a celea ş mâncări ş i in aeeeaş cantitate copioasă, ca ş i pentru elevii p la tn ici ai in terna­tu lu i.

Numai în cadrele indicate s’a putut face, ca faţă cu 28 benefi­ciaţi în anul şcol. trecut, să se primească în anul de faţă: 41 şcolari!

lată lista şcolarilor p rim iţi la m asa studenţilor :

A. cu beneficiul întreg (S1).Din ci. VIII. gimn: 1. Ilarie Debu,

2. Viceoţiu Pascu.Din cl. VII gimn: 3 Ioan Ciucăşel,

4 Voina Mirean, 5. Romul Tirică, 6. Nicolae Vulcu.

Din cl. VI gimn: 7. Rom. Colhoo,1. Ioan Muntean, 9. Teodor Păseulescu,10. Nicolae Căprioară şi 11. Constantin Tismănariu.

Din cl. V gimn; 12. Nicolae Fillp, 13. George Ittu, 14. Gheorghe Lupean, şi 15. Ioan Sărolu.

Din cl. Hi gimn: 16. Nic. Anghel; tt gimn : 17. Gh. Iacob; / gim m 18. ioan Adamoiu.

Din cl. III reală: 19. Gh. Brânduş, 20. Gh. Cernea, 21. Nic. Popovici.

Din cl. II reală: 22. Eugen Mol­dovean.

Din cl. III comerc: 23. Gh. Bidu, 24. Traian Chipară, 25. Ioan Coltofeanu.

Din cl. II comerc: 27. Pavel Birţ, Nic. Brânzeiu, 29. Nic. Cornea, 30.

Ioan Grecu.

alte ori o barbarie să confunzi pe aotor cu rolul său.

Nu-1 adevărată superioritate decât a minţii şi a caracterului: toate celea- lalte sunt prefăcute, neadevărate şt mincinoase. Şi e bine a le face să o simtă, când ar încerca să se impună faţă de adevărata superioritate.

Cum ar fi o nebunie a căuta să te bucuri de actualitatea momentului dc faţă, care singură e sigură, când toată viaţa nu e decât un minut mai lung al actualităţii, şi prin urmare foarte curând trecătoare ? I

Hebel zice tntr’una din poeziile sale aieinane cam astfe l: trebue să fie cândva un viitor mal bun pentru n o i; altfel amurgul serii n’ar fi aşa de frumos.

(Va arma).

| Din cl. I. comerc: 31. Petru Pe- | penar.

B. Cu beneficiul de V2 (10):Din gimn.,super. 32. Aur. DrSgan

(VIII) 33. Miron Felea şi 34. Oct. Mailat (VII) şi 35. Gh. .Stănilolu (V. gimn.)

Din cl. IV gimn: 36. I. Costandin şi 37. Em. Pârvu;

Din cl. III gimn:^38. Ios. Nlstorlcă, din cl. II g im n : 39. Alexe Nan.

Din cl. III reală: 40. Moise Tiouşan şl 41. Dum. Vlădăreanu.

Cu totul 41 şcolari benefic.aţi.Nădăjduim că generoşii spriji­

nitori ai mesii studenţilor noştri, în­deosebi băncile rom&ne din patrie, nu vor uită nici în acest an de crize să trimită obolul lor pentra fiii neamului, avizaţi la ajutorul acestei iustituţiuni de caritate.

Iucheiâm aceste rânduri cu cuvintele rostite zilnic cu glas tare la rugăciunea de masă a şcolarilor noştri săraci:

»/ar pe binefăcător mesei aces­teia, vii şi morţii, pomeneşte-i Doamne, întru împărăţia Ta l — A m in !«

X .

U n c o n s i l i u d e m i n i ş t r i r o m â n s’a ţiuut alaltăeri la Bucu­reşti. Consiliul s ’a ocupat cu ulti­mele evenimente externe apoi cu diferite legi de natnră economică, legi cari vor fi prezentate^parlamen- tului, a cărui sesiune se va des­chide probabil la 15 Noemvrie v.

M lâj. S a p e n t r u î m p r u ­m u t u l s t a t u l u i * D in Viena se anunţă că M aţ. 8a desem nat din averea Sa ş i a F am iliei ) dom ni­toare sum a de cinci m ilioane cor. pen tru îm prum utul statu lu i.

Pentra soldaţi răniţi— Fine. —

Susana Codlean l 1/» m. pânză. Ma­rfa Podor 3 m. pânză, Ana Proca 2 m> pânză, Maria Barbu 2 m. pânză. Elisa- aeta Pistea 2 m. pânză, Maria Stalcu 5m. pânză, Maria Hârm&nean 1 m. pânză, Bucura Bleboi 1 cămaşe, Ana Omistoc 1 p. pantaloni, 1 m. pânză Maria Barbu1 cămaşe. CaUopi Dinu 2 m. pânză. Ana Popa 2 m. pânză, Maria Siaodru2 m. pânză, Maria Pârvuiescu 1 cămaşe.

Maria Pascu 3 m. pânză, Ana Ciureu 1 m. pânză, Maria Borftscu 2 m. pânză, Ana Dumitru 1 p. pantaloni, Alexandrina Borcoş 1 cămaşe, 1 p. pan­taloni, Ana Coşuleţ 1 m. pânză, 40 fii. Paraschiva Carat 1 m. pânză, 30 fii. Revelca Barbu 2 m. pânză, Reveicallu- ţian 1 cămaşe, Elena Bleboi 1 cămaşe, 1 p. pantaloni, 40 fii. Ana Coşuleţ 1 cămaşe 1 p. pantaloni, Maria I. Badiu 4 m. pânză. Elena Lăutari 1. p. pan­taloni.

Maria G, Badiu 4 m. pânză. 60 fii. Maria Stoichiţ 1 p. pantaloni, 1 m. pânză. Maria Staiculescu 1 cămaşe, lp . pantaloni, 1 şervet. Ana Pistea 3 m. pânză. Ana Oltean 21/* m. pânză. Eva Man 1 cămaşe, 1 ştergar, 1 p. pan­taloni. Efrosina Stoichiţ 21/, m. pânză Maria Rucărean 1 p. pantaloni, 1 ştergar. Maria Grădinar 1 cămaşe tricot, 1 p. pantaloni. Maria V. Ruc&rean l cămaşe 1 p. pantaloni. Ana G. Popa 1 cămaşe, 1 p. pantaloni. Ileana Rucărean 1 cămaşe. Maria B. HSrmănean 1 cămaşe. Paraschiva Leicu 1 cămaşe, 1 p. .pantaloni. Ana Ungurean 31/* m. pânză N. N. 2 cor.

lliana Neamţu 20 fii. Filotea Bres- can 20 fii. Paraschiva Bozocia 40 fi*. Susana Stalcu 20 fii. Elena Sahiceu 20 fii. Maria Georgeaş 20 fii. Elena Bălan 20 fii. Elena Badiu 60 fii. Maria Zâraescu 20 fii. Ana Ludu 20 fii. Maria Griguţă 40 fii. Maria H >gea 20 fii.

Din banii adunaţi s’a cumpărat pânză, din care a lucrat dimpreună cu pânza cea colectată 14 cămăşi, 8 p. pantaloni şi 4 cearceafuri. Asemenea s’a mai colectat şi 70 ouă.

Constatăm cu călduroasă mul- ţămită primirea tuturor obiectelor snsnnmite, care se vor preda la destinaţie.

B raşov 26. Oct. 1914

Maria B. Baiulescupreşedintă.

Ş T I R I.— 30 Octomyrie v.

Parastasul de 40 zile dela moar tea Regelui Garai, iu ziua de 6 no< vembrie v. Impiinindu-se 40 zile dela moartea Regelui Carol I, se va oficia la Curtea-de-Argeş, un parastas. Acest serviciu divin e organizat de comitetul central al soc. »Regele Carol 1«, socie­tate care are da scop eternizarea me­moriei primului Rege al României. Di­recţiunea c. f. r., In urma demersurilor făcute de societate şi în dorinţa de a face să asiste un număr cât mai mare de persoane la această pioasă manifes­tare, a acordat o reducere de 50 la sută pe c. f. r , pe toate liniile, în zilele de 5, 6 şl 7 Noembrie.

Societatea »Regele Carol 1« roagă pe doritorii de a asista la acest paras­tas să se adreseze In scris comitetului central spre a II se elibera cărţile de legitimaţie cari dau dreptul la reducerea pe c. f. r. Sediu) edetetăţii e fn strada Morilor 14 şl în Bulevardul Carol 17 Bu­cureşti. La acest parastas, la care vor . asista ş i reprezentanţi ai oficialităţii şi ai guvernului şi-au anunţat participarea numoroase societăţi şi delegaţiuni cari vor veni cu drapelele cernite. Plecarea din Bucureşti va fi Joi, 6 Noembrie v. dimineaţa, iar înapoerea în seara ace­leiaşi zile.

S e e a u t f t u n î n g r i j i t o r d e c a s ă . Pentru casa proprie în care se mută ziarul nostru, căutăm de urgenţă un îngrijitor însurat, care în acelaşi tim p să fie şi servitorul institutului nostru de editură. Amă­nunte se pot lua la redacţia ziarului nostru. Sunt preferiţi cel, cari n-au copii, sau cel mult 2—2.

Ştiri din România. M. S. Regele a semnat decretul prin care d-1 profesorI. Tanoviceanu, dela facultatea de drept din Capitală a fost numit decan al a- cestei facultăţi, în locul d-lui Vâlerian Ursianu al cărui termen a expirat.

— Consiliul profesorat , al facultăţii de litere de pe lângă universitatea din Bucureşti a reales pe d-1 Bogdan decan al acestei facultăţi pe un nou termen de 2 an’.

— Sâmbătă 1 Noembrie se des­chid cursurile facultăţii de litere din Ca­pitală. Solemnitatea aceasta universitară se va face în localul Fundaţiei Univer­sitare Carol I, cu care .prilej se va săr­bători şi memoria Regelui Carol fon­datorul acestei instituţii culturale, care anul trecut a fost mărită şi înfrumu­seţată.

Cumlşl răzbună Englezii. Dupăascuţişul săbiei şi bătaia glonţului de puşcă, arma cea mai usitată cu care Englezii îşi răsbună asupra adversarilor lui de orice categorie e boicotul Popor cu simţul comercial desvoltat până la raflnerie. Englezii şi-au ales oa . mijloc de represalii iarăş o armă comercială. Cât de fără milă ştiu ei să întrebuin­ţeze aoeastă armă nl-o dovedeşte jur­nalul conducătorului nnui mare depozit din Londra filială a societăţii austriaco pentru valorizarea de piei: >Die Verei- nigte Pelzindustrie Geselischaft» din Viena. Dela isbucnirea răsboiului mon­dial numitul depozit a început a fi boi­cotat pe zi ce merge până când a tre­buit să cadă ruinflndu-şi proprietarii cu desăvârşire. Dar să dăm loc notiţe­lor din jurnalul condus de şeful acelui depozit notiţe, cari ne prezintă una din acele drame sgudultoare, ce se desfă­şură în viaţa de altmintrelea nu atât de poetioă a negustorilor.

25 August n. Conform legilor en­gleze noi figurăm oa firmă austriacă; dar pentru aceea putem încheia afaceri şi pe mai departe. Avem greutăţi însă cu încasările, de oare-ce legile engle­zeşti opresc plătjrea conturilor prezen­tate de noi. Avem însă * nădejde în viitor. Aici s’a Introdus moratorul. Până acum însă merge totul destul de bine şl noi personalul n’avem de ce ne plânge.

29 August n. Reprezentantul nos­tru din Glasgow ne scrie că acolo pu­tem încă espeda marfă şl anume fir­mei G. Un alt muşteriu de acolo însă nu e chiar în clar, dacă mai poate sta în legături cu noi I Sept. NI s’a detras debitul de aici şi din Glasgow.

5 Septemvrie n. Am căpătat avizul DV. dl o Viena. Azi vi-1 trimitem şi noi pe al nostru. B. din Londra a refuzat să ne plătească contul de o sută livre. Din mai multe părţi ni s’a dat sfatul să dăm jos tabla de firmă, pe care stă scris cuvântul »We/za<.

11 Septemvrie n. H. C. şi W., cu cari stăm în relaţiile cele mai bune ne-au declarat, că nu mai pot încheia nici o afabere cu firme nemţeşti şi austriaco.

22 Septemvrie n, O firmă dinJParis, căreia 11 scrisesem să ne ia şi să În­magazineze mărfurile filialei noastre din Paris, ni-a răspuns, că portarul a refuzat predarea mărfurilor. Conform unui comunicat apărut de cur&nd, noi putem încheia şi pe mal departe afa­ceri, dar cnmpărătorii noştri vor fi împedecaţi să ne plătească.

10 Oct. n. Boicotul d . .. ..prarfurilor străine se est.ade — durere

- şi asupra celor ale noastre.12 Oct. n. Avocatul nostru ne

comunică, că autorităţile au refuzat să ne îngăduie incasările conturilor de pănă acum. Acest decret al autorităţilor engleze nu e motivat nici într’un fel

17 Oct. n. Deşi guvernul ne-a în­găduit să putem încheia şi pe mai departe afaceri totuş din zi în zi dăm de cea mai mare răceală. Unii ar cum­păra dar nu pot de alţii. Chienteia ni s’a Împuţinat grozav. Acum o mai ducem noi, cum o mai ducem, dar de va mai,; ţinea asta, ştie dzeu, ce va fi.*.

Sfârşitul notiţelor ne spune, că a ajuns şi această firmă soaitea tuturor firmelor din Anglia a ţărilor, cari sunt în război cu ea: s'a urinat cu de­săvârşire,

Mulţămiţa. Băgăm pe calea a- ceasta pe toţi prietinii şi cunoscuţii noştri, cari au ţinut să ne mâng&e prin adresele lor de condoleanţe oa prilej al morţii neuitatului 4 nostru coleg Dr. Alexandra Bogdan, — să primească sincerile noastre omlţă- mite.

Corpul profesorilor dela şcoa- lele medii gr. or. române din Braşov.

Licitaţie. Şefla]gării din loc C. F.U. ne roagă să dăm loc următoarelor:

In 18 1. cor. la 9 h. dimineaţa se va ţinea o licitaţie publică în magazinul gării mari din Braşov. Se vor vinde ar- ticiii de comerţgne ridicaţi încă. Cei interesaţi sunt poftiţi să ia parte«

*Avii. Avem onoare a vă aduce la t

cunoştinţă On. noastre clientele şl On. public, că institutul nostru este desig­nat din partea Înaltului ministeriii de finanţe ca loc de subscripţiune publică, pentru împrumutul de război proiectat de a f i contras de cătră stai: prospec­tele şi condiţiunile mai detailate să vor publica în curând, atragem Insă de pe acum atenţiunea On. publle, că aoest împrumut de stat, pe lângă aceea, c i serveşte înalte interese patriotice, mal este din punct de vedere financiar şi toarte lucrativ şi că institutul nostru stă bucuros îa afacerea aceasta la di»* poziţiunea Oa. public. nTimtşianaK in­stitut de credit şi economii societate pe acţii. 2—3.

r

alimentelor de primi nece­sitate fa Braşov Începând eiţ *iu& d« 11 Noemvrie 1914:

Făină mijlocie da pâne Nr. 4 kgr. 6481., făină de pâne neagrâNr. 7 kgr. 59— 61 fii. făină de porumb (cucuruz) kgr. 28 flleri, făină de sâcară 48 fileri pâne mijlocie kgr. 47*5 fi!., pâne; neagră kgr. 45*1 fiieri.

Carne de vacă kgr. 1*36—1*60 cor. slănina neafumată kgr. 2*20 c., untură de porc kgr. 2*20 cor., lapte de vacă litru 26 fii., lapte de bivoliţă litru 36 fileri, ouă 4 bucăţi 40 fileri, zahăr kgr. 1*04—1*06 coroane, orez kgr. 36—80 fileri, fasolo 46—50 fii. picioci 1 sac 2.80—3.20 fii petroleu litru 50—52 fileri, ceapă o cu­nună: 40— 80 fii. linte litru 80—90 fll. păsat litru 26—40 flleri.

Plata pe zi la muncitori de câmp fără mâncare 1*80—3 coroane; plata la altă muncă fără mâncare 2—3.50 cor.

Magistratul orăşenesc.

Aviz abonaţilor şi clientelei noastre.

Aducem la cunoştinţa sti­maţilor noştri abonaţi precum şi onor. public românesc că

în ziua de 2|15 Noem. a. c.atelierul nostru tipografic pre­cum şi redacţia şi administraţia ziarului „Gazeta Transilvaniei* vor fi mutate

în casele proprii dinStrada Prundului Fr. 15(vis-a-vis de bitte de abur).

Incep&nd dela acest termin (2/15 Nor.) rugăm a ni se a- dresa toate scrisorile şi coman- dele la adresa de mai sus.

Direcţiunea Societăţii tn comandita:

„Tipografia A. Mureşianu: Branisce e t Compa.

Proprietar :Tip. A. Mureşianu : Branisce & Gomp.

Redactor responsabil : Ioan Lacea.

*1

C e t i ţ i ş i

r ă s p â n d i ţ i

Gazeta Transilvaniei«9

TU?ARUL TM’OGRAFIRI A. M UREŞIANU BRANB30B & COMP BRAŞOV.