Alcatuirea corpului uman

Topografia organelor si a sistemelor de organe:

a)Segmentele corpului uman 1.Cap - partea craniala (neurocraniu – cu encefal) - partea faciala (viscerocraniu) 2.Gat (regiunea cervicala) - posterioara (dorsala – ceafa, muchii,articulatii,oase) - anterioara ( muchi, articulatii, oase, si organe viscerale – trahee,tiroida,laringe) 3.Trunchi - torace –cavitate toracica - abdomen – cav abdominala(viscere) - pelvis – cavitate pelvina(viscere)/ reg fesiera 4.Membre - centura - scapulara (s) - pelvina (i) - membrul propriu zis - seg proximal - brat (s) - coapsa(i) - seg intermediar - antebrat(s) - gamba(i) - seg.distal - mana (s)

- picior(i)- regiune palmara(volara)- regiune plantara(talpa)- deget mare(police)(mana)/halux(haluce) picior

b)Planuri si axe anatomice- permit stabilirea pozitiei organelor, a sistemelor de organe, fiind elemente de localizare- corpul uman este tridimensional, cu simetrie bilaterala, fiind strabatut de trei planuri si trei axe; axe – axul longitudinal (polul superior-cranial polul inferior/caudal)

- axul sagital (antero-posterior) -> ventral si dorsal; - axul transversal ->stang – drept planuri - frontal – paralel cu fruntea - sagital – stanga/dreapta - transversal – superioara (craniana) - inferioara (caudala)

c)Regiunile corpului- cefalica - neurocraniu(craniana)

- viscerocraniu- cervicala - reg trunchiului - toracica

- abdominala - pelvina

- reg.membrelor 

1

Niveluri de organizare in corpul uman

1.Nivel nuclear - biomolecule-acizi nucleici si proteine;

2.Nivel subcelular - organite celulare ;

3.Nivelul celular  - celula – un sistem deschis biologic (transf factorii de mediu in factori proprii) - proprietatile celulei: - excitabilitate ; - metabolism - crestere si diferentiere - autoconservare - autoreproducere - componente : - membrana 

- citoplasma  - nucleu 

4.Nivelul tisular( histologia studiaza tesuturile) - histogeneza : celula ou –diviziuni mitotice--> embrion(t.embrionar) –specializare--> organism - tesuturi - slab specializate :epitelial, conjuctiv ; - puternic specializate : muscular, nervos ;

5.Nivelul organelor - sisteme de organe(preponderent dintr-un tesut): sistem nervos, sist.osos, sist. Muscular - aparate (din mai multe tipuri de tesuturi): stomacul, intestinul

6.Organismul

Functiile fundamentale ale organismului uman

A.Functiile de relatie

Sistemul nervos - dupa structura si functie: 1) S.N.Somatic ( de relatie ) – (SNC, SNP) 2) S.N.Vegetativ

1)SNC maduva spinarii; encefal trunchi cerebral cerebel diencefal emisf, cerebrale

2

SNP nervi spinali – 31 perechi (micsti) cranieni – 12 perechi (motori, senzitivi, micsti) ganglioni nervosi

2)S.N.V. simpatic (actioneaza in conditii neobisnuite, stress) parasimpatic (intervine in conditii obisnuite)

-ambele componente au: - portiune centrala (centrii nervosi, SNC) - portiune periferica (exista in SNP) repr de nervi vegetativi, fibre vegetative si de ganglioni vegetativi latero-vertebrali; pre-viscerali intra-murali

Neuronul conducere centripeta (dendrite) conducere centrifuga (axon) Functia reflexa a SN Somatic

Actul reflex = procesul fiziologic de raspuns, dat de organism la actiunea unui stimul asupra unui camp receptor;

Arcul reflex = baza anatomica a actului reflex;

Stimul Receptor (cai senzitive/aferente) Centru nervos (cai motorii/eferente) Efector Raspuns;

Receptorii = receptioneaza informatii din mediul int si ext si le transf in impulsuri nervoase; - pot fi: celule senzoriale, corpusculi senzitivi, dendritele neuronilor senzitivi, organe specializate (retina, organ cortic) - exteroceptori(piele) - proprioceptori(in muschi, art. schimb pozitiei) - interoceptori (org interne)

Calea aferenta – dendritele neuronilor din ganglionii spinali sau cei cranieni;

Centrii nervosi – primesc inf, le analizeaza, le prelucreaza si elaboreaza comenzi coresp: distribuiti pe 3 niveluri: -medular (mad. Spinarii) -subcortical(trunchi cerebral, cerebel,diencefal) -cortical (scoarta cerebrala);Calea eferenta -axonii neuronilor motori din maduva spinarii sau trunchiul cerebral; - controlul cortical este realizat de neuronii motori din scoarta cerebrala;Efectorii – muschii striati;

a)Functia reflexa a maduvei spinarii

R.somatice - monosinaptice (1) - polisinaptice (2)

(1) - miotatice sau osteotendinoase sau de extensie

3

- arc reflex cu 2 neuroni – 1 senzitiv si 1 motor( din coarnele anterioare) - caract: - sunt strict limitate - nu iradiaza - timp de latenta scurt - ex: bicipital, rotulian, ahilian;

(2) - de flexie sau nociceptive; - reactia de aparare - arc reflex cu cel putin 3 neuroni (cel putin 1 neuron intercalar) - ref de indepartare a mainii la o intepatura;

b)Functia reflexa a trunchiului cerebral

Centrii nervosi ai refl. somatice din trunchiul cerebral sunt localizati in nucleii motori, din bulb, punte, mezencefal.

-bulb: stranut, voma, tuse,deglutitie;-punte: supt, clipire, masticatie;-mezencefal: - statice si stato-kinetice(pt pozitie) - nucleul rosu are rol in reglarea tonusului muscular; - coliculii cvadrigemeni sup. ref de orientare a capului spre o sursa luminoasa; - coliculii cvadrigemeni inf. ref de orientare a capului spre o sursa sonora;

c)Functia reflexa a cerebelului -dpdv functional si filogenetic: - arhicerebel 1) - paleocerebel 2) - neocerebel 3) 1) - reglarea echilibrului; - inf de la ap. vestibular si de la sensibilit. Proprioceptiva; 2) reglarea tonusului muscular; 3) reglarea miscarilor fine;

d)Functia reflexa a emisferelor cerebrale - reflexe neconditionate - reflexe conditionate

Functia de conducere a S.N.Somatic

Asig de: - subst alba/prelungirile neuronilor, care contine fascicole conducatoare; - nervi perifierici – spinali si cranieni;

Functia de conducere a maduvei spinarii - asig de substanta alba si nervii spinali;

- subst alba – 3 p. de cordoane- in cordoane exista cai de conducere:

-scurte (de asociatie/intersegmentale) -lungi (de proiectie) - ascendente ; - descendente;

4

a)Caile ascendente - cai senzitive (ale sensibilitatii) - conduc impulsul nervos de la R la centrii nervosi; - specifice(sens exteroceptive si proprioceptive) - nespecifice(sens. Interoceptive)

Caile sensibilitatii exteroceptive (tactila, termica, dureroasa)-formate din 3 neuroni;

1.calea sensibilitatii exteroceptive tactilo-grosiera (protopatica) a sensibilitatii termice si dureroase - primul neuron – localizat in ganglionul spinal (de pe rad. post. a nerv. spinal)

- dendrite culeg informatii de la receptor le transf in impuls nervos; - axonul primului neuron (deutoneuron) (cornul posterior)

- fie patrunde in cord. ant. de pe partea opusa, formand fascicolul spino-talamic anterior informatii tactile - fie patrunde in cordonul lateral de pe partea opusa, formand fascicolul spino talamic lateral inf termice si dureroase; - fascicolele fac sinapsa cu III neuron (tritoneuron), din talamus; axonul lui va proiecta in cortex, in aria somestezica primara (termica si dureroasa) sau aria somestezica secundara;

2.calea sensibilitatii tactile fine(epicritica) - I neuron este localizat in gangl. spinal; - dendritele aduc informatii de la Receptor; - axonul patrunde in maduva, in cordonul posterior, formand fascicole spino – bulbare (Goll si Burdah);

- fac sinapsa cu II neuron, din bulb - axonul lui III neuron(din talamus) - se proiecteaza in cortex, in aria somestezica primara;

Caile sensibilitatii proprioceptive

1.calea sensibilitatii proprioceptive constiente (kinestezice) - simtul pozitiei si al miscarii (constiente) - identica cu calea sensibilitatii tactile fine

2.calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente - are 2 neuroni: - protoneuron (in ganglionul spinal) - dendrite inf de la proprioceptori - axonul al II-lea neuron (din cornul post. medular) - axonul celui de-al II-lea neuron: - patrunde in cord lat. De pe aceeasi parte fasc. spino-cerebelos direct - patrunde in cord lat de pe partea opusa fasc spino-cerebelos indirect(incrucisat)

- proiecteaza in paleocerebel

Caile ascendente nespecifice- fac parte din subst reticulata medulara, primesc colaterale de pe caile specifice si transmit inf.

nespecifice intr-o zona imprecisa a scoartei cerebrale ( pe ariile somestezice) determinand o stare de hiperexcitabilitate a scoartei cerebrale;

5

b)Caile descendente - cai ale miscarii - pleaca de la encefal maduva muschi, organe (efectori)

I.cai piramidale - transmit comenzi care coordoneaza miscarile voluntare, rapide, precise; 1) cortico-spinale; 2) cortico-bulbare;

1)cai cortico-spinale;- controleaza motilitatea voluntara, de la nivelul trunchiului, membrelor si o parte din regiunea gatului;- au 2 neuroni: I.neuron neocortexul motor (in aria motorie primara) II. neuron cornul anterior medular

- axonul I neuron trece printre corpii striati ( sau ganglioni bazali), avand traseu descendent prin trunchiul cerebral, ajungand la piramidele anterioare ale bulbului, unde 75%-80% din fibre se incruciseaza( in decusatia motorie) si patrund in maduva prin cordonul lateral, ajungand la al II-lea neuron; restul de 20-25%(fibre) au traseu descendent prin maduva spinarii, patrund in maduva prin cordonul anterior, dupa care trec(se incruciseaza) in cornul anterior opus;in primul caz fascicol piramidal incrucisat; in al doilea caz fascicol piramidal direct;

- axonul celui de-al doilea neuron ajunge, prin rad anterioara a nervului spinal, la musculatura striata- ganglioni bazali = 2 reg dense de substanta cenusie situate la baza emisferelor cerebrale

2)cai cortico-bulbare - motilitatea voluntara din reg capului si restul gatului;- 2 neuroni; - I neuron – neocortex motor, aria primara - II neuron – in nucleii motori ai trunchiului cerebral ( adica in nucleii de origine pt nervii cranieni)- axonul I neuron se incruciseaza la dif. Niveluri alre trunchiului cerebral;

II.cai extra piramidale - coordoneaza/controleaza miscarile involuntare, lente, automate, stereotipe, asociate cu unele activitati

dobandite(mers, scris, vorbit); - controleaza alaturi de corpii striati, tonusul muscular, pozitia organismului; - intervin in declansarea miscarilor det de unele stari emotive

1.cai care pleaca din cortex(2 neuroni) I. neocortex ; II. corpii striati; cai corticostriotectospinale; 2.cai corticostriorubrospinale I. trunchiul cerebral II. cornul anterior medular

6

Nervi spinali Distributia nervilor spinali:

- 31 perechi de nervi spinali micsti: - 8 perechi cervicali – form plexul cervical + p.brahial; - 12 perechi toracali (dorsali) distr. Metameric intercostal; - 5 perechi lombari plexul lombar - 5 perechi sacrali plexul sacrat - 1 pereche cocigieni plexul coccigian; - plexul brahial se desprind nervii membrelor superioare - plexul lombar nervii femurali - plexul sacrat nervii rusinosi si sciatici - zonele tegumentului inervate de perechile de nervi spinali, poarta numele de dermatoame;

Sistemul nervos vegetativ - coordoneaza activitatea org interne; - SNV - simpatic; - parasimpatic; - majoritatea organelor au dubla inervatie ( simp si parasimp) - cele 2 componente pot avea actiune antagonica ( asupra inimii simp: stimuleaza activitatea inimii, determina cardioacceleratia, tahicardic si hipertensiunea

arteriala; parasimp : inhiba activitatea inimii, determinand scaderea cardioacceleratiei, bradicardie si

hipotensiune) act similar ( ex: gl salivare)

- pancreas – inervatie parasimpatica

Arcul reflex vegetativ Receptori visceroceptori;

Calea aferenta dendrite + axoni ai neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali;- Centrii nervosi : - de comanda – in coarnele lat. Medulare (sunt reprezentate de neuronii visceromotori) –cervicala,

dorsala si lombara (simpatic) si mad. sacrata(s2-s4) (parasimpatic) - in nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral (apartine SNV)- n. Accesor al nervului 3 (mezencefal)- n.lacrimal si salivator superior(in punte, apartine nervului VII)- n.salivator inferior (in bulb, apartine nervului IX)- n.dorsal ( in bulb, apartine nervului X)- de control si integrare vegetativa-in sc. Cerebrala – aria somestezica 1,2, paleocortex. Hipotalamus, subst. Reticulata

Calea eferenta - are 2 neuroni: -unul preganglionar – din centrii nervosi de comanda; -unul postganglionar – simpatic ganglion latero-vertebrali si in plexul celiac, mezentelic

superior si mezentelic inf. - parasimpatic gangl pre-viscerali si intramurali; -fibrele preganglionare - mielinice - scurte pt simp. - lungi pt parasimpatic

7

- acetilcolina – mediator- fibre post ganglionare – amielinice - lungi pt simp

- scurte pt parasimpatice- adrenalina – simp.- acetilcolina – parasimpatice;

Analizatorii

- formatiuni morgo functionale, cu rol in receptionare ingormatiilor, transformarea acestora in impuls nervos, conducerea impulsurilor nervoase, analiza, prelucrarea si elaborarea senzatiilor cerespunzatoare

- 3 segmente - receptor - de conducere - central ( de analiza)

Segmentul receptor

- dupa natura stimulului – termoreceptori - mecanoreceptori- nocivoreceptori- fotoreceptori- chemoreceptori - baroreceptori

- dupa modul de actiune al stimulului - tonici- fazici

- dupa locul de actiune- de contact ( r gustativi, tactili)- de distanta (fotoreceptori, r.acustici)

Stimulul produce la nivelul receptorului un potential de receptor, cu urm caract: - este cu atat mai mare cu cat creste intensitatea stimulului; - depinde de supr pe care act stimulul - depinde de gradul de diferentiere intre stimuli si de durata lui;

Dupa atingerea potentialului de repaus se transf in potential de actiune(consta in schimbarea polaritatii membranei)

Pt pot de actiune: - stimulul indeplineste 2 coordonate: - are o intensitate min(prag.) – se aplica legea tot/nimic - stimulul < prag raspuns vid - stimulul >= prag acelasi raspuns - trebuie sa actioneze brusc;

Segmentul de conducere(intermediar)- reprezentat de caile ascendente specifice si nespecifice

8

- specif: spino-talamo-corticale (cai rapide si precise)- nespecif : subst. reticulate, de tip reticulo-corticular (cortico-reticulo-cortical) S.R.A.A.

Segmental central - repr. De aria din scoarta cerebrala, unde are loc analiza, prelucrarea inf. si elab. senz. corespunzatoare

Analizatorul vizual - 3 segmente:

a)Receptor - repr de retina ( cu 10 straturi celulare: stratul celulelor pigmentare – rol, metabolic/producerea

pigmentilor /* si rol protector; 2) stratul celulelor fotoreceptoarea- bastonase si cornuri)- bastonase – 125-130 mil; contin rodopsina; predomina la periferie;grad de excitabilitate scazut; stimulate de lumina slaba; receptori pt vederea scotopica (intuneric)- conuri – 5-7 milioane; iodopsina; prag de excitabilitate ridicat; vedere diurna, colorata; nr lor creste de la periferie spre centru- fovea centralis are numai conuri - la nivel de retinei, apare fen de convergenta- membrana limitanta externa- stratul granular extern - stratul plexiform extern- stratul neuronilor bipolari - stratul plexiform intern - stratul neuronilor multipolari- fibre optice - limitanta interna

- convergenta mai multe cel fotoreceptoare transmit ing spre acelasi neuron bipolar mai multi neuroni bipolari fac sinapsa cu un neuron multipolar un neuron multiplar, impreuna cu toti neutonii bipolari care converg spre acesta si cu

toate celulele fotoreceptoare care converg spre neuronii bipolari formeaza o unitate functionala; fen de conv scade de la periferie spre centrul retinei si dispare in fovea centralis

b)Seg de conducere- primul neuron neuron bipolar de la niv retinei- primul neuron primeste inf de la cel fotoreceptoare- al doilea neuron neuronul multipolar(din retina)- axonul lui formeaza nervii optici- fibrele se incruciseaza in chisturi optice si form structuri optice- ele fac sinapsa cu al III neuron din corpul geniculat lateral din metatalamus- al III-lea neuron proiecteaza in cortex,in seg central;- o parte din fibrele tracturilor optice ajung la nucleii nervilor cranieni (III,IV,VI); la coliculii

cvadrigemeni superiori din mezencefal si la maduva si la coarnele lat ale maduvei cervico-dorsale(reflexul pupilodilatator)

c)Seg central- repr de aria vizuala, localizata in lobul occipital, in jurul santului calcarin si de aria de asociatie,

localizata in jurul ariei vizuale, cu rol in interpretarea imag si in memoria vizuala;

9

Formarea imaginilor - selectarea razelor luminoase(in iris-pupila)- conducerea si refractia razelor luminoase,pana la proiectia lor(retina)- stimularea celulelor fotoreceptoare(retina)- marimea irisului: radiari

- inervati de fibre simpatice ale maduvei cervico-dorsale; - contractia lor det dilatarea pupilei(mitrioza)

Circulari - inervati de fibrele parasimpatice ale nervului al III(oculomotor) - prin contractie mioza(micsoreaza pupila) - 3 refractie fata aut a corneii; 2 fete ale cristalinului;

Tulburarile vederii- acromatopsia – vederea in alb-negru;- hemerolopia(orbul gainilor) – afectata vederea la intuneric, cauzata de lipsa vit A

Mecanismele fotoreceptiei - razele luminoase det descomp. subst fotosensibile (reodopsina retinen si scitipsina si iodopsina

fotopsina) apare un potential de receptor det un potential de actiune creste permeabilitatea ionului de Na+.. deplasarea ionilor de K+) conducere aria vizuala;

Acomodarea ochiului- 6m 15 cm are loc acomodare - 6m punct remotum- 15cm punct proximum- modificarea curburii fetei anterioare a cristalinului: - muschii ciliali circulari, prin contractie, det relaxarea lig, suspensor si bombarea cristalinului(pt vederea de aproape) (r.parasimpatic)- muschii ciliali radiari det contractia ligamentului suspensor si aplatizarea cristalinului(pt

vederea la distanta)(r.simpatic)- mioza (micsorarea pupilei)- corectarea axelor oculare – ambii ochi sa priveasca acelasi obiect;- campul vederii binoculare este suprapunerea campurilor monoculare;

Adaptarea vizuala- intuneric 30 min- lumina 3,4 min

Vederea cromatica - teorie Young si Hehmholtz 3 tipuri de conuri, pt 3 culori fundamentale rosu, albastru, verde;- diferitele nuante excitarea conurilor diferite - alb stimularea tuturor in prop. Egala- negru lipsa stimularii

Analizatorul auditiv- principalul rol: perceperea sunetelor- stimulul: undele sonore [I(0-140 db); frecv. 20-20000Hz]- acuitate auditiva maxima: 1000 4000 Hz;

10

1.Seg receptorPagina 11 din 18- localizat in urechea interna - melcul osos este strabatut de lama spirala, care se continua cu membrana bazilara;- cele 2 structuri separa canalul cohlear in 2 rampe: vestibulara(rampa superioara) si timpanica(situata

inferior)- la vf melcului, cele 2 rampe comunica printr-un orificiu – helicotrema;- pe membrana bazilara se gaseste org Corti, format din celule receptoare ciliate (la polul apical), cu

terminatii nervoase senzitive (dendrite ale I neuron)- exista si celule de sustinere;- pe organul Corti, se afla membrana reticulara si peste ea, membrana tectoria (aici sunt ancorati cilii

celulelor receptoare – medial 1 strat; lateral 3,4 straturi;

2.Seg de conducere- I neuron ganglionul spiral Corti;- axonul I neuron formeaza ramura cohleara a nervului 8;- axonul I neuron face sinapsa cu al II-lea neuron, loc in nucleii auditivi din Puntea lui Vorolio;- axonul celui de-al II- neuron face sinapsa cu III neuron, din corpii geniculati mediali, din metatalamus;- axonul lui proiecteaza in cortex, aria auditiva;- de la al II-lea neuron pleaca colaterale spre coliculii cvadrigemeni inf din mezencefal (unde se inchid

reflexele acustico-cefalo-gir)

3.Seg. central- aria auditiva, loc in girusul temporal superior, din lobul temporal;

Mecanismul auzului- sunetele sunt captate de pavilion cond auditiv extern timpan det de vibrarea lui - timpanul poate amplifica suntele cu intensitate mica ciocan (diminuarea suntelor prea puternice),

nicovala, scarita(amplificarea sunetelor cu int mica) vibratia ferestrei ovale perilimfa endolimfa deplasarea m tectoria deplasarea cililor cel. receptor – in directia normala, det depolarizarea membranei cel. receptoare; inversa det hiperpolarizarea membranei diminuarea frecv pot de actiune seg de conducere aria auditiva;

!Membrana bazilara functioneaza ca un rezonatorReg de la baza melcului vibreaza la sunetele cu frecventa mare, iar cele de varful melcului – la sunetele

cu frecventa mica.

Analizatorul vestibular

1.Seg receptor - creste ampulare – la baza canalelor semicirculare membranoase;- org receptor : - celule receptoare – cili ; - terminatii nervoase senzitive; - celule de sustinere acoperite de o membrana gelatinoasa;- aparatul otolitic (macula) – loc in utricula si sacula;- membr gelatinoasa are otolite ( cristale de CaCO3)

2.Calea de conducere- I neuron ganglionul spiral Scarpa;- axonii protoneuronilor formeaza ramura vestibulara a nervului 8 (vestibulo – cohlear)

11

- sinapsa cu II neuron, din nucleii vestibulari din bulb;- axonul II neuron - face sinapsa cu cel de-al III-lea neuron din talamus - colaterale spre arhicerebel, maduva spinarii, nucleul rosu din mezencefal, nucleii nerbilor cranieni;- axonul celui de-al III-lea neuron cortex;

3.Seg central - lobul tamporal, in girusul temporal superior

Mecanismul echilibrului- stimulii: repr de - acc. circulara(misc de rotatie a corpului sau doar a capului) - acc. lineara (inainte – inapoi si lat) recep din ap. otolitic;- deplasarea engolimfei determina deplasarea membranelor gelatinoase (+ otolitic) si determina

deformarea cililor celulelor receptionate rezultand potentialul de receptor si de actiune; transmis prin seg de conducere, informeaza S.N.C asupra modificarii pozitiei corpului, asigurand comenzi pt redresarea poz corpului;

Analizatorul cutanat

-are receptorii la nivelul pielii

Straturile pielii1.Epiderm – tesut epitelial de acoperire, pluristratificat si cheretinizat - strat cernos (superior) - strat generator bazal (inferior)2.Derm – tesut conjuctiv dens; - la contactul cu membrana bazala, formeaza cute = papile dermice; - prin conturarea cutelor (inregistrarea) = amprenta digitala;3.Hipoderm – tesut conjuctiv bogat in celule adipoase(rezerva de grasime a organismului) Productiunile pielii - cernoase: unghii, par

- glandulare: sudoripare, sebacee

A) Sensibilitatea tactila, presionala si vibratorie - stimului deformarea tegumentului – superficiala (tact)

- profunda (presiune) - rapid repetata (vibratie)

1.Receptorii- corpusculii Meisner – situati in epiderm si derm | receptori pt tactili- discurile Merkel – epiderm si derm ( foloculii pelosi si papile dermice) |

- corpusculii Ruffini |- corpusculii Vater- Pocini | presiune si vibratii ( in hipoderm) + terminatii nervoase libere- corpusculii Golgi |

2.Segment de conducere - calea spino-talamica(proiecteaza anterior) – pt sensib. tactila grosiera (presiune si vibratie)- fascicole spinobulbare (Goll si Burdach)3.Segment central - ariile somestezice I si II – localizate in lobul parietal;

12

*! Proiectia centrala ( lobul parietal, aria somestezica I) se numeste homunculus senzitiv – proiectie rasturnata, deformata, centralaterala(repr. se face in functie de sensibilitatea zonelor si nu de suprafata acestora; cel mai larg reprezentate sunt zonele: degete, buze, limba)

B) Sensibilitatea termica- stimulul – variatia temperaturii; 1.Receptorii- corpusculii Krause – pt frig(in derm)- corpusculii Ruffini – pt cald(in hipoderm) *nr recept. frig > nr recep. cald 2.Segment de conducere- fascicolul spino-talamic lateral;

3.Segment central- aria somestezica I – homunailus senzitiv- hipotalamusul – rol termoreglator(centrii termolizei si ai termogenezei)

C) Sensibilitatea dureroasa - durere – tegumentara – orice excitant(tactil, termic, unda sonora) foarte puternic care produce leziuni celulare - viscerala – spasmul organelor interne, distensia, inflamarea

1.Receptorii - terminatii nervoase libere, localizate in tegument si in organele interne

2.Segment de conducere- fascicolul spino-talamic lateral- pt durerea viscerala – caile spino – talamice si formatia reticulata

3.Segmentul central- zona somestezica (ariile I si II)- partea viscerala + hipotalamusul

* Localizarea durerii tegumentare este precisa, pe cand cea viscerala iradiaza. * Tegumentul – reactii vegetative si invers.

Glande endocrine

- produc hormonii care sunt descarcati in mediul intern Glande endocrine tipice: tiroida, hipofiza, epifiza, timus, suprarenale, paratiroide; Glande endocrine temporare: placenta Glande endocrine mixte: pancreas, genade; Alte structuri cu rol endocrin: formeaza sistemul paracrin (antru piloric secreta glucogen, mucoasa duodenala gastrina, pancreozimina, colecistobilina, secretina, rinichieritropoetina(stimuleaza formarea globulelor rosii, renina)

13

Hipofiza- localizare : la baza encefalului, sub diencefal, in saua turceasca a osului sfenoid;- glanda hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitala, formata din: sist. port hipotalamo-hipofizar (sistem vascular care incepe si se termina cu acelasi tip de vase: capilare – vena – capilare) (intre hipotalamusul mijlociu si hipofiza anterioara) tractul nervos hipotalamus-hipofizar(form din axonii neuronilor hipotalamusului anterior ce conduc hormonii in lobul posterior hipofizar)- structura:

- parenchim(celule dispuse sub forma de cordoane) glandular ( tesut epitelial glandular)- stroma(rol structural tesut conjuctiv + vase de sange + fibre nervoase )

A) Lobul anterior ( adenohipofiza )- 75% din masa glandei

1. hormonul de crestere – STH – somatotrop; efecte – stimuleaza patrunderea aminoacizilor in celule - intensifica sinteza proteinelor - cresterea masei musculare, a masei osoase si a masei viscerale cresterea organismului; - stimuleaza oxidarea lipidelor, eliberand energia, necesara sintezei proteice; - det. Hiperglicemia; - retine ionii de Na+, K+, Ca+, Mg+;-reglarea secretiei este realizata de hipotalamusul mijlociu, prin 2 neurohormoni;-hipoglicemia stimuleaza secretia de STH hiposecretia STH - copil: nanism hipofizat(piticism) (dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si dezvoltare psihica normala)

- adult: cosexia hipofizata (caderea unghiilor,parului, dintilor moarte) hipersecretia STH - copil: gigantism - adult: acromegalia(marirea carpienelor, metacarpienelor, falange, tarsiene, a nasului, a urechilor, .. )2. hormonii glandulari tropi: a)corticotropina(ACTH – adenocorticotrop) - stimuleaza cresterea si secretia glandelor corticosuprarenale; b) pirotropina ( TSH – tireotrop) c) gonadotropine FSH – (foliculostimulant) - cresterea si maturarea foliculilor ovarieni - stimuleaza productia hormonala de estrogen - diferentierea tubilor seminiferi si spermatogeneza L.H. (luteotrop) - stimuleaza secretia corpului galben - secretia de progesteron - ovulatia - secretia de testosteron3. prolactina – secretia lactata;

B) Lobul intermediar- 2% din masa glandei;- MSH – h.melanocitostimulator; - det. dispersia granulelor de melanina in melanocita( celule. Epidermice cu melanina), efect asupra pigmentarii pielii;

14

C) Lobul posterior (neurohipofiza)- legat de hipotalamusul anterior prin tractul hipotalamohipofizar (axonii neuronilor din hipotalamusul ant.)- depoziteaza si descarca in mediul intern 2 hormoni produsi de neuronii hipotalamusului anterior- hormoni: 1. ADH ( anti-diuretic) 2. Ocitocina (oxitocina)- diureza = cant de apa eliminata intr-o zi(24 h) 1. stimuleaza reabsobtia apei la nivelul tubilor uriniferi distali si colectori; determina scaderea volumului urinar si cresterea concetratiei urinei; in doze mari, se numeste vasopresina ; determina contractia musculaturii netede din peretii arteriolelor (vasoconstrictie), declansand cresterea tensiunii arteriale; stimuleaza peristaltismul intestinal; hiposecretie: diabet insipid; hipersecretie: - poliuria ( elim. unei cant. prea mare de urina) - polidipsia;

2. stimuleaza contractia celulelor mioepiteliale din peretii canalelor galactofere, declanseaza eliminarea laptelui; stimuleaza contractia musculaturii netede din uterul gravid, declansand nasterea;

Tiroida

localizare - In partea anterioara a gatului, in dreptul cartilajului tiroidian al laringelui

configuratie externa - cea mai mare glanda endocrina - formata din 2 lobi laterali, uniti prin istm tiroidian ( in forma lit. H) configuratie interna - stroma (tesut conjuctiv, vase si nervi) - parenchim glandular (celule glandulare, dispuse in foliculi) - folicul – cavitate care contine un coloid (cu tiroglobulina) - epiteliu folicular ( cu celule glandulare) • in activitate – epiteliu plat • in inactivitate – epiteliu inalt; - prin iodarea aminoacidului tirozina din structura tiroglobulinei se obtin hormonii tiroidieni (triiodotironina si tetraiodotirenina tiroxima)

efectele hormonilor tiroidieni - asupra metabolismului energetic: • stimuleaza catabolismul (oxidari celulare) • stimuleaza consumul de oxigen • efect calorigen • cresc metabolismul bazal(in tesuturile metabolic active pana la 50-60%, cu exceptia uterului, creierului si testiculelor)

15

- asupra metabolismului lipidic: • stimuleaza catabolismul lipidic • scad rezervele adipoase • cant. de colesterol scade- asupra metabolismului proteic: • stimuleaza catabolismul proteinelor si excretia de azot- metabolism glucidic • stimuleaza catabolismul glucozei • stimuleaza glicogenoliza (degradarea glicogenului in glucoza) hiperglicemie

*! Hormonii tiroidieni cresc eliminarile apei sub forma de urina.

efecte asupra sistemului nervos - diferentierea neuronilor - formarea tecii de mielina - formarea sinapselor - iritabilitate si neliniste - dezvoltarea gonadelor si mentinerea activitatii normale - actioneaza, alaturi de prolactina, asigurand mentinerea secretiei lactate;

hiposecretia - in copilarie – nanism, tiroidian ( sau cretinism gusogen) – dez fizica si psihica redusa,

hipersecretia tiroidiana - determina intensificarea catabolismului - hiperfagie, scadere in greutate - caderea parului - anemie - tremuraturi ale mainilor - nevrozitate - determina boala Basedaw-Graves(gusa exoftalmica)

reglarea secretiei - in principal prin mecanism nevros (hipotalamus, hipofiza) in functie de nivelul sangvin al hormonilor tiroidieni

Hipotalamus sistem port→ Adenohipofiza____→Tiroida____→hormoni tiroidieni(tiroxina) T.L.H(+) T.S.H *! de la hormoni tiroidieni la hipotalamus este feed-back lung *! de la hormoni tiroidieni la adenohipofiza este feed-back scurt

Pancreasul endocrin localizare - retroperitonial morfologie externa: - cap - corp - coada structura (glanda mixta) 1) componenta exocrina - acinii glandulari (gl.tubulo-acinoasa, gl salivara abdominala) - sucul pancreatic (se varsa in duoden)

16

2) componenta endocrina - insulele Langerhans - celule A(20%)-secreta glucagonul - celule B(70%)-secreta insulina - celule D(10%)-secreta somastatina

efecte Insulina a) hipoglicemia

metabolism glucidic - stimuleaza patrunderea glucozei in celulele a caror membrana plasmatica nu permite patrunderea libera a glucozei si consumul celular (tisular) al acesteia - stimuleaza glicogenogeneza (in ficat si muschi) - stimuleaza lipogeneza din glucoza - inhiba gluconeogeneza

metabolism lipidic - stimuleaza lipogeneza din glucoza

metabolism proteic - stimuleaza anabolismul proteic prin cresterea aminoacizilor si sinteza proteica

b)reglarea secretiei - prin feed-back in functie de concentratia glucozei din sange c)hiporsecretia insulinei diabet zaharat - prin hiperglicemie, glucozurie, poliurie, polifagie

- se pot acumula corpi cetonici si se poate ajunge la coma diabetica si chiar moarte

d)hipersecretia insulinei - hipoglicemie accentuata – coma hipoglicemica (moartea organismului)

Glucagonul - efecte inverse fata de insulina - hormon hiperglicemian - stimuleaza gluconeogeneza din aminoacizi si glicogenoliza (in special hepatica dar si musculara)

17

18