Bica Cecilia Teodora

10
COLEGIUL NAŢIONAL “PETRU-RAREŞ” BECLEAN FILIERA: TEHNOLOGICĂ PROFIL: SERVICII SPECIALIZARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITAŢI ECONOMICE LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR ÎNDRUMĂTOR, ABSOLVENT, Prof. Ec. RUS CORINA BICA CECILIA TEODORA 2011

Transcript of Bica Cecilia Teodora

Page 1: Bica Cecilia Teodora

COLEGIUL NAŢIONAL “PETRU-RAREŞ” BECLEANFILIERA: TEHNOLOGICĂ

PROFIL: SERVICIISPECIALIZARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITAŢI ECONOMICE

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENŢE PROFESIONALE

CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

ÎNDRUMĂTOR, ABSOLVENT,Prof. Ec. RUS CORINA BICA CECILIA TEODORA

2011

Page 2: Bica Cecilia Teodora

Cuprins

Argument.......................................................................................................................................pag. 1

CAPITOLUL I: CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR...............................................................pag. 3

1.1. Principiile contabile.................................................................................. ....................pag. 3 1.2. Tipuri de provizioane....................................................................................................pag. 7

1.2.1. Contabilitatea provizioanelor reglementate....................................................pag. 71.2.2. Contabilitatea provizioanelor privind imobilizările...........................................pag. 8

1.2.3. Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor.........................................pag. 101.2.4. Contabilitatea provizioanelor privind imobilizările corporale……………..........pag. 11

CAPITOLUL II: PREZENTAREA SOCIETĂȚII BLATAR CONSTRUCT SRL .. 2.1. Prezentare generală......................................................................................................pag. 15 2.2. Locaţie, date contact......................................................................................................pag. 15 2.2.1. Adresa...............................................................................................................pag. 15 2.2.2. Date identificare firmă........................................................................................pag. 15 CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ LA S.C. BLATAR CONSTRUCT S.R.L…….….…………......pag. 28

Concluzii și propuneri..................................................................................................................pag. 30

Bibliografie .

Page 3: Bica Cecilia Teodora

ArgumentUn instrument important al economiei de piaţă este contabilitatea, datele căreia servesc drept bază la

luarea deciziilor economice. De aceea, întreprinderile autohtone ar trebui să aplice acele metode şi reguli contabile, care permit ca informaţiile furnizate să satisfacă necesităţile diverselor categorii de utilizatori.

In relaţiile de piaţă apar un şir de riscuri şi incertitudini. Acestea, la rândul lor, provoacă unele cheltuieli (consumuri), pierderi unice, iar pentru evitarea lor în contabilitate este necesară constituirea unor instrumente de prevenire a lor cum ar fi rezervele şi provizioanele. Provizioanele au rolul de a păstra intangibilă valoarea de intrare ale activelor şi datoriilor, iar rezervele sunt principalul element care contribuie la menţinerea capitalului. Atât rezervele cât şi provizioanele sunt elementele prin intermediul cărora se înregistrează diferenţele din evaluarea activelor şi pasivelor. Regulile de evidenţă ale acestora sunt ghidate de principiul prudenţei şi concepţia financiară de menţinere a capitalului.

Rezervele de capital, de fapt, reprezintă profitul rămas la dispoziţia administraţiei întreprinderii după repartizarea dividendelor. Totodată, ele sunt acea parte de profit care este utilizat pentru restructurarea activităţii economice, motivarea suplimentară a personalului.

Spre deosebire de rezerve, provizioanele în contabilitatea autohtonă nu sunt reglementate de nici un standard naţional de contabilitate.

Rezervele şi provizioanele reprezintă una din măsurile de precauţie realizate de administraţia întreprinderii în vederea asigurării prezentării unor date reale în rapoartele financiare.

Concepţia de menţinere a capitalului nominal investit este suportul teoretic al rezervelor. Rezervele de capital reflectă resursele financiare rămase la dispoziţia întreprinderii după repartizarea dividendelor în funcţie de hotărârea Consiliului de administraţie. În contabilitatea autohtonă de rând cu rezervele de capital se propune şi rezervele de ajustare care sunt de două tipuri: rezerve din reevaluarea activelor pe termen lung şi rezerve pentru acţiuni de tezaur.

Rezervele de capital sunt conturi de pasiv constituite pe seama profitului întreprinderii, în timp de rezervele de ajustare sunt conturi rectificative şi se constituie pe seama diferenţelor de valoare rezultate din reevaluarea activelor sau a profitului rezervat pentru diferenţele de valoare ca urmare a răscumpărării acţiunilor proprii.

Recunoaşterea provizioanelor se efectuează pe parcursul etapelor premergătoare de întocmire ale rapoartelor financiare. Principiul prudenţei condiţionează constituirea a două tipuri de provizioane: pentru depreciere şi pentru riscuri şi cheltuieli. Conturile de provizioane pentru depreciere reflectă diferenţele în minus rezultate din evaluarea ulterioară ale activelor şi veniturilor şi funcţionează ca conturi rectificative amplasate în activul bilanţului contabil pe lângă contul de bază. Conturile de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli oglindesc diferenţele în plus din evaluarea datoriilor şi cheltuielilor (consumurilor) eventuale şi sunt conturi de pasiv, iar in bilanţul contabil sunt incluse în componenţa datoriilor pe termen scurt.

Page 4: Bica Cecilia Teodora

CAPITOLUL ICONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

1.1. Principiile contabileSunt ipoteze şi convenţii contabile ce au apărut ca rezultat al observaţiilor şi experienţelor practice, plecând de la cazuri practice repetate s-a ajuns la generalizări. Aceste principii evoluează în timp – unele se perfecţionează, altele apar sau dispar.

1. Principiul prudenţei. Prudenţa constă în contabilizarea oricăror pierderi probabile şi necontabilizarea profiturilor sperabile.

2. Principiul permanenţei metodelor: constă în continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor de patrimoniu şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.

3. Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să prezume că entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii. Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.

4. Principiul independenţei exerciţiului, presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă. Rezultă că aplicarea acestui principiu este legată de împărţirea activităţii întreprinderii pe perioade contabile denumite exerciţii financiare.

5. Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

6. Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare.

7. Principiul pragului de semnificaţie. Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.

8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.

9. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv. În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

Page 5: Bica Cecilia Teodora

1.2. Tipuri de provizioane

1.2.1. Contabilitatea provizioanelor reglementateProvizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor şi sunt destinate finanţării fluctuaţiilor de

curs valutar, fluctuaţiilor privind rata dobânzii, creşterilor de preţuri şi amortizărilor derogatorii. Regimul financiar - contabil propriu constituirii şi diminuării provizioanelor reglementate aparţine fiecărei ţări fiind formalizat printr-o legislaţie specializată în acest sens. Este şi motivul pentru care se numesc provizioane reglementate. Ele nu corespund deci la elemente contabilizate în spiritul principiilor contabile general admise. Odată practicate de întreprindere, provizioanele reglementate sunt integral deductibile. Contabilitatea provizioanelor este realizată prin contul de pasiv 141. Provizioane reglementate. Se creditează la constituirea provizioanelor pe seama cheltuielilor, se debitează la diminuarea provizioanelor în momentul stabilizării situaţiei care a determinat crearea lor şi au sold creditor, care reprezintă provizioanele constituite ca sursa de finanţare a creşterilor de active a căror situaţie nu a fost stabilizată. La constituirea provizioanelor pe seama cheltuielilor se face înregistrarea:

6874 = 141

Cheltuieli excepţionale privind Provizioane reglementate = Provizioanele reglementate.

În momentul când situaţia se stabilizează se procedează la diminuarea provizioanelor constituite pentru care se face înregistrarea:

141 = 7874Provizioane reglementate = Venituri excepţionale din provizioanele reglementate

Remarcă - întrucât provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor. Ele influenţează în mod indirect rezultatul. Iar pe această cale impozitul asupra profitului. Apare astfel o problemă care se poate rezolva pe calea impozitelor amânate. În mod corespunzător se poate crea contul de activ 149. Impozite amânate privind provizioanele reglementate.

Page 6: Bica Cecilia Teodora

Ciclul de înregistrări care intervin în aceste condiţii capătă forma:a) Înregistrarea impozitului amânat aferent provizionului constituit. 149 = 448 Impozite amânate privind

provizioanele reglementate = Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului. Suma se determină prin aplicarea procentului de impozit pe profit asupra provizionului constituit, şi concomitent. La contul de rezultate suma fiscalităţii amânate ataşată la mişcările exerciţiului este delimitată prin contul 697. Cheltuieli privind impozitele amânate, pentru care se face înregistrarea:

697 = 6874Cheltuieli cu impozitele amânate = Cheltuieli excepţionale privind

provizioanele reglementateb) La începutul fiecărui exerciţiu financiar se stornează în negru înregistrarea de mai înainte privind

impozitul amânat:448 = 149

Alte creanţe şi datorii cu bugetul statului = Impozite amânate privind provizioanele reglementate

c) La sfârşitul noului exerciţiu financiar pentru provizionul cumulat reflectat prin creditul contului 141 Provizioane reglementate, se calculează impozitul amânat, care se înregistrează similar cu formula contabilă de la punctul „a” de mai sus.

1.2.2. Contabilitatea provizioanelor privind imobilizărileProvizioanele pentru deprecieri privind imobilizările intervin de regulă în cazul structurilor neamortizabile.

Ele se delimitează ca echivalent al deprecierii valorii activelor imobilizate neamortizabile. Mărimea lor se determină în principiu pe baza relaţiei în cazul în care deprecierea constatată la inventar este mai mare decât soldul creditor al conturilor din grupa 29 "Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor" înainte de inventariere se face înregistrarea:

68 = 29Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele = Provizioane pentru deprecierea

imobilizărilor.

Dacă deprecierea constatată la inventar este mai mică decât soldul creditor, se face înregistrarea:29 = 78Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = Venituri din provizioane.

Page 7: Bica Cecilia Teodora

1.2.3. Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculează la închiderea exerciţiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. În acest scop se foloseşte relaţia de principiu: Provizioane pentru deprecierea stocurilor = valoarea contabilă – valoarea de inventar a stocurilor. Pentru înregistrarea provizioanelor se folosesc doua metode: generală sau reluării provizioanelor şi cea a anulării globale a provizioanelor.

Metoda generală sau reluării provizioanelor este cea adoptată în cadrul reformei contabilităţii din România şi constă în compararea provizioanelor pentru deprecieri calculate. Potrivit relaţiei de moi sus pe baza de inventar la închiderea exerciţiului financiar cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea stocurilor.

n cazul în care soldul fina1 calculat este mai mare decât cel contabil. Pentru diferenţă se face înregistrarea 68 = 39 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele = Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie dacă soldul calculat este mai mic decât cel contabil pentru diferenţa se face înregistrarea de diminuare o provizionului

39 = 78Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi = Venituri din provizioaneproducţiei în curs de execuţie

Metoda anulării globale a provizioanelor Metoda anulării globale a provizioanelor constă în anularea soldului iniţial creditor al provizioanelor, iar

apoi înregistrarea provizioanelor calculate pe baza inventarului.Înregistrările care intervin sunt:

a) provizioanele intrate39 = 78

Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi = Venituri din provizioane producţiei în curs de execuţie

b) provizioanele calculate pe baza inventarului la închiderea exerciţiului financiar.

1.2.4. Contabilitatea provizioanelor privind imobilizările corporaleAşa cum se degaja din IAS 36 „Deprecierea activelor”, în cazul în care la întocmirea situaţiilor financiare

există indicii că un activ a fost depreciat, valoarea contabilă (ajustată cu amortizarea cumulată, acolo unde este cazul) a unui activ trebuie adusă la valoarea recuperabilă, dacă valoarea recuperabilă este mai mică. În această situaţie se va înregistra o pierdere de valoare printr-un cont de cheltuieli sau rezerve din evaluare, dacă activul a fost anterior reevaluat, şi o creditare a contului de activ depreciat.

Page 8: Bica Cecilia Teodora

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂȚII BLATAR CONSTRUCT SRL

2.1. Prezentare generalăÎnfiinţată în anul 2000, Blatar Construct S.R.L. îşi propune să ofere potenţialilor clienţi achiziţionarea unor

produse de calitate la cele mai bune preturi.Ceea ce îşi propune firma Blatar Construct S.R.L. este să efectueze servicii profesioniste de construcţii

(hale, case, blocuri, școli, birouri) şi fabricarea betonului. Compania are un personal de 19 angajaţi. În principal, produsele şi serviciile firmei se adresează pieţei din România.

Misiunea firmei este să ofere cea mai simplă, convenabilă şi eficientă metodă de a satisface cerinţele clienţilor. Angajaţilor li se asigură condiţii optime de promovare în cadrul firmei.Serviciile oferite, dar mai ales calitatea acestora sunt atuurile care îi recomandă.

2.2. Locaţie, date contact

2.2.1. AdresaJudeţ: Bistriţa NăsăudOraş: BecleanAdresa: Str. Someşului nr. 31Cod Poştal: 425100Telefon: 0740146832Fax: 0263340745

2.2.2. Date identificare firmăCod Unic de Identificare: RO 13423800Nr. Registrul Comerţului: J6/295/2000Stare societate: Înregistrat din data 09 Octombrie 2000Anul înfiinţării : 2000

Page 9: Bica Cecilia Teodora

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ LA S.C. BLATAR CONSTRUCT S.R.L.

Aplicația 1. Societatea comercială Blatar Construct S.R.L.se află în litigiu cu un client pentru suma de 3.000 lei, reprezentând produse finite livrate și neîncasate. În exercițiul financiar următor, litigiu este câștigat, fiind încasată suma de 2500 lei.a.Evidențirea distinctă a clientului în litigiu: 4118=4111 3.000b. Constituirea provizionului 6812 = 1511 3.000c. Stingerea ordinului de plată și a creanței față de client: % = 4118 3.000

5121 2.500654 500

d. Anularea provizionului pentru litigiu: 1511 = 7812 3.000Aplicația 2. Societatea comercială Blatar Construct S.R.L. livrează în cursul exercițiului financiar produse

finite în valoare de 4.000 lei plus TVA, pentru care acordă garanții pe o perioadă de un an.Cota medie de cheltuieli cu remedierile produselor în perioada de garanție realizată în exercițiul financiar precedent este de 3%.a.Constituirea provizionului: 4000 x 3% = 120

6811 = 1512 120b.Anularea provizionului la expirarea perioadei de garanție: 1512 = 7812 120

Aplicația 3. Societatea comercială Blatar Construct S.R.L.constituie un provizion în sumă de 500 lei pentru penalitățile probabile care vor fi suportate în exercițiul financiar următor, ca urmare a neachitării la termen a unor datorii. În exercițiul financiar următor riscul survine, fiind achitate cu ordin de plată penalități în suma de 400 lei.a. Constituirea provizionului 6812 = 1511 500b. Achitarea penalităților 6581 = 5121 400c. Anularea provizionului 1511 = 7812 500

Aplicația 4. La 31.12.2009 valoarea contabilă a stocului de materii prime este de 600.000 lei, iar valoarea de inventar este de 570.000 lei. La 31.12.2010 valoarea contabilă a stocului de materii prime este 800.000 lei, iar valoarea de inventar este de 780.000 lei. Provizionul necesar constituit la 31.12.2009: 600.000 lei – 570.000 lei = 30.000 lei: 6814 = 391 30.000 diminuarea provizionului la 31.12.2010, astfel:

Provizion necesar: 800.000 lei – 780.000 lei = 20.000 leiProvizion existent: 30.000 leiDiminuarea provizionului existent: 30.000 lei – 20.000 lei = 10.000 lei

391 = 7814 10 000

Page 10: Bica Cecilia Teodora

Concluzii și propuneri

Începând cu data de 1 ianuarie 2006, Societatea Comercială Blatar Conmtruct S.R.L are dreptul la deducerea provizioanelor constituite în limita unui procent de 30% din valoarea facturilor neîncasate, dacă pentru creanţele respective sunt îndeplinite câteva condiţii: sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004, nu au fost încasate într-un termen de peste 270 de zile de la data scadenţei, au fost incluse în veniturile impozabile. Pentru creanţele înregistrate după data de 1 ianuarie 2007, constituie provizioane în limita unui procent de 100% din valoarea facturilor neîncasate, în condiţiile în care creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia s-a iniţiat procedura de deschidere a falimentului pe baza unei hotărâri judecătoreşti, valoarea creanţei a fost inclusă în veniturile impozabile etc.

Dintre provizioanele pentru facturile neîncasate constituite la finele anului 2010, doar 60% au fost anulate la sfârşitul primului trimestru al acestui an, ca urmare a achitării creanţelor respective. Termenul mediu de plată a facturilor a crescut semnificativ anul trecut, iar în acest an continuă să aibă aceeaşi evoluţie. În special producătorii întâmpină greutăţi foarte mari, termenele ajungând extrem de des să depăşească chiar şi 120 de zile, dat fiind circuitul prelungit al mărfurilor până la cumpărătorul final şi al banilor- înapoi pe lanţ. Provizioanele pentru facturile neîncasate pot fi constituite doar după ce trec 270 de zile de la scadenţă, aşa încât adesea impozitul pe profitul aferent a fost deja plătit şi a afectat cash-flow-ul firmei debitoare. Reducerea termenului de neplată pentru care se pot constitui aceste provizioane şi creşterea procentului din creanţa pentru care se pot constitui provizioane ar fi măsuri extrem de utile societătii în perioada actuală, având în vedere circuitul extrem de dificil al banilor.