Carmen Cecilia Solomonea - Manastirea Moldovita

8/16/2019 Carmen Cecilia Solomonea - Manastirea Moldovita

1/18

Intervenþii de conservare ºi restaurarea decoraþiei murale din naosul ºi turla

bisericii Bunavestire Moldoviþa

Carmen Cecilia Solomonea

Acea primã jumãtate a sec. al XVI-lea era o lume a Evului Mediuromânesc în schimbare, cu noi personalitãþi care ºi-au devansat epoca, întrecare ºi Petru Rareº. Începând din secolul anterior pe parcursul a câtorvaetape, s-a dezvoltat un stil nou moldovenesc distinct, ca urmare a unor acu-mulãri ºi decantãri de elemente stilistice. Urmaºii lui ªtefan cel Mare audesãvârºit monumentele care erau începute, dar în arhitectura româneascãdin sec. al XVI-lea nu s-au produs rãsturnãri sau mutaþii importante. PetruRareº a continuat linia tatãlui sãu, îmbogãþind domeniul doar cu câteva miciinovaþii. A înãlþat o serie de edificii religioase ºi laice la Probota, Moldoviþa,Râºca ºi Suceava, ctitorii care au constituit drept model pentru ultima bisericã

a stilului moldovenesc - biserica Suceviþa,ctitoria Movileºtilor.

Petru Rareº personalitate proemi-nentã, s-a concentrat asupra reconstruirii saucompletãrii vechilor ctitorii, înainte de a începe

seria de noi lãcaºuri. Tendinþa de generalizarea pridvorului este singura schimbare mai

Tabloul votiv - Petru Rareº, detaliuportret, dupã intervenþiile de conser-vare ºi restaurare a picturii murale,realizate în 2003 – eliminare depu-

neri diverse, tratament preventiv debiocidere, prezentare esteticã lacune

Tabloul Votiv - detaliu, ctitorul Petru Rareº cumacheta bisericii sale închinând-o cãtre Isus Hristos


2/18

importantã prezentã în programulnoilor construcþii, în schimb înceea ce priveºte decoraþia - apa-

riþia ancadramentelor de ferestreinfluenþate de curentul renaºte-rii ºi pictura muralã extinsã laexterior pe toate faþadele biseri-cilor sunt caracteristici ce aparþinacestei perioade.

Petru Rareº – ctitor al Bisericii Mãnãstirii MoldoviþaStarea de ruinã în care se afla vechea bisericã a Moldoviþei de pe vremea

lui Alexandru cel Bun, l-a determinat pe Rareº sã construiascã un nou locaº.Biserica, ridicatã în anul 1532 ºi pictatã în 1537, dupã cum se aratã în pisaniade piatrã, se înscrie în grupul cunoscutelor biserici (Probota, Humor, Voroneþ,Arbore ºi Suceviþa ) din nordul Moldovei, în întregime pictate la exterior.

Importantã ctitorie, biserica Bunavestire este o sintezã între biserica

mãnãstirii Probota ºi cea a Humorului. De plan triconc, cu douã abside late-rale în naos (nord ºi sud) ºi absida altarului, biserica are turlã pe naos (spri- jinitã pe douã baze stelate) la care se renunþase la Humor, dar s-a pãstrat tai-niþa – încãperea situatã deasupra gropniþei. Încãperile tradiþionale bizantinesunt despãrþite prin pereþi plini, strãpunºi cu uºi pe mijloc ºi cu sistem de bol-tire separat pe fiecare încãpere. Pridvorul este deschis într-o formã diferitã

Planul mãnãstirii Moldoviþa Fereastrã cu elemente gotice

Pridvorul vãzut dinspre latura vesticã


3/18

1 „Cu vrerea Tatãlui ºi cu ajutorul Fiului ºi cu sãvârºirea Sfântului Duh, iatã eu robul

stãpânului meu Isus Hristos, blagocestivul Io Petru voievod, prin mila lui Dumnezeu Dom-nul Þãrii Moldoveneºti, fiul lui ªtefan voievod cel Bãtrân, am fãcut ºi am isprãvit acesthram în numele Bunei Vestiri a Prea Curatei noastre Stãpâne, Nãscãtoare de Dumnezeuºi pururea Fecioarã Maria în anul 7040 (1537), fiind Egumen Avram” (G. Balº, Bisericileºi Mãnãstirile Moldoveneºti din veacul al XVI-lea, în BCMI, anul XXI (1928) nr. 55-58, p. 36).

2 Ibidem, p. 37.3 N. Iorga „ Inscripþii din Bisericile României”, vol. II, Bucureºti 1908, p. 13.

de cea de la Humor, cu trei arcade în loc de douã pe latura vesticãºi câte una etajatã pe laturile denord ºi sud ºi bolþile sub formãde cruce.

Intrarea în pronaos seface printr-un portal cu un che-nar impunãtor având muluri în arcfrânt sculptate în piatrã ºi înca-drate într-un dreptunghi profilat.Pronaosul dreptunghiular esteamplu luminat de ferestre maricu ancadramente gotice, care seterminã la partea superioarã cu elemente decorative trilobate.

Interesantã este bolta pronaosului, unde în locul celor patru arce mol-

doveneºti apare un sistem de opt arce încruciºate, având aspectul decorativ alunei stele imense. Este unul dintre tipurile de bolþi moldoveneºti, dar aceastaprobabil cea mai spectaculoasã, a fost utilizatã anterior în pronaosul Probo-tei cu o dublã reprezentare (douã calote susþinute de câte opt arce încruci-ºate). Pronaosul este despãrþit de gropniþã (camera mormintelor) printr-unperete plin, strãpuns de o uºã cu chenar dreptunghiular ºi muluri întretãiatece amintesc de gotic, dar la partea inferioarã sunt orientate cãtre interior sub„înrâurirea nouã a Renaºterii”2.

Corniºa – lintel simplã de deasupra uºii se pãstreazã un text realizat înaceeaºi manierã tehnicã ca ºi pictura, pe o preparaþie tip affresco aplicatã

într-un strat subþire peste piatrã. Textul precizeazã data finalizãrii picturiimurale: „S-a scris acest hram cu învãþãtura Domnului Io Petru voievod,Domn al Þãrii Moldovei, ºi s-a sãvârºit în anul 7045, luna lui septembrie 11”3

La exterior se pãstreazã plastica decorativã bine stabilitã încã dinsecolul trecut (elemente ale goticului târziu) dar în acelaºi timp asimileazã ºiparticularitãþi ale renaºterii. Acoperiºul este în întregime din ºiþã de brad.

Pisania situatã pe faþada sudicã, la stânga intrãrii,cu precizarea anului construirii ºi pictãrii bisericii1


4/18

Biserica a rãmas fãrãacoperiº de la desfi-inþarea mãnãstirii,din 1785 ºi pânã la

începutul secoluluial XIX-lea, cândacesta a fost refãcut.Revenirea la primaformã a acoperiºu-lui, aºa cum aparereprezentatã întabloul votiv dinnaosul bisericii, s-arealizat prin lucrãrile

de restaurare începute în 1954, când s-au mãrit streºinile în ideea protejãrii

picturilor murale de pe faþade. Cele mai importante lucrãri de restaurare aarhitecturii monumentului au fost întreprinse în 1954 ºi terminate în 1959,când a fost reconstituit ansamblul dupã reperele gãsite în timpul cercetãrilor.

Contribuþia pe care au adus-o pictorii moldoveni din epoca lui PetruRareº (continuând într-o formã amplificatã exemplul înaintaºilor din epoca

lui ªtefan cel Mare) a fost deco-rarea integralã cu picturi muraleºi ordonarea scenelor într-unprogram iconografic coerent.

O datã cu decorarea lainterior ºi exterior a bisericiimãnãstirii Probota în 1532, pic-tura muralã din Moldova îºipreciza noile exigenþe stilisticeºi iconografice care împreunãcontribuie la definirea artisticã aepocii. Construitã ºi decoratã

prin stãruinþele mitropolituluiGrigorie Roºca, biserica „Sfântul Nicolae” Probota avea sã devinã nu numainecropolã domneascã dar ºi reper pentru celelalte monumente care s-au înãl-þat în epoca lui Petru Rareº.

Picturile murale sunt dovada prezenþei unor echipe de artiºti buni cunos-cãtori ai tehnicii de picturã affresco (aplicarea pigmenþilor peste preparaþia

Exterior, turla bisericii. Portalul din gropniþã

Exterior, biserica Bunavestire Moldoviþa,vedere dinspre vest


5/18

umedã), remarcabili desenatoriºi pictori rafinaþi. O serie de ele-mente decorative din picturamuralã se regãsesc ºi în decora-þia pieselor de lemn policrom.

Pornind de la regulile debazã ale sistemului iconografictradiþional în Moldova, pictoriiau realizat un program bineadaptat suprafeþelor arhitectu-rale ample, prin compoziþii ceinclud o multitudine de perso-naje ºi care au pãstrat cu rigoaresensul naraþiunii biblice.

Pictura muralã din turlaºi naosulbisericii „Buna vestire” MoldoviþaAtât în arhitecturã cât ºi

în picturã, arta bizantinã a cons-tituit baza unei noi zone de cul-turã ºi anume arta moldovene-ascã. Pictorii moldoveni s-ausupus unor reguli iconograficeºi stilistice legate de tradiþia repre-zentãrii bizantine, reguli care pri-veau ordonarea subiectelor, numã-rul personajelor, atitudinea ºi înfã-þiºarea lor pe suprafeþele murale.Prin conþinutul lor religios ºi încãr-cãtura simbolicã, picturile muralereprezintã episoade din vieþilesfinþilor sau din istoria Bisericii.

Pe cupola turlei dominãIisus Pantocrator ca „Împãratal cerurilor” înveºmântat în tunicaroºu-brun ºi mantia albastru intensavând porþiuni mici decorate cuun desen liniar floral foarte fin.

Interior naos, element decorativ

Tronul lui Petru Rareº, detaliu

Tamburul turlei, ansamblu cu Isus Pantocrator pecupolã, registrele cu heruvimi, serafimi, Cete

Îngereºti, Profeþi, Apostoli – imagine cu aspectulpicturii dupã intervenþiile de restaurare din 2004


6/18

Creatorul pãmântului ºi a vieþii universale þine într-o mânã Evanghelia ºibinecuvânteazã cu cealaltã. Fondul cupolei este realizat cu pigment verde (nualbastru cum apare în general) peste care se detaºeazã imaginea impresio-nantã a Pantocratorului. Cupola este susþinutã de heruvimi, apoi tetramorfulreprezentând simbolurile celor patru evangheliºti, iar pe urmãtorul registru al

tamburului se succed serafimii.Pe cilindrul turlei plasaþi înregistre succesive urmeazã apoiÎngerii care sunt reprezentaþi ºi

în spaþiile cuprinse în intradosulcelor patru ferestre, Proorocii(purtãtorii de cuvânt al lui Dum-nezeu reprezentaþi în picioaresau bust þinând atributele saurotuli în mâini, cu texte din pro-

feþiile lor) în numãr de douãzeciºi dedesubt Apostolii. Aceºtia în numãr de douãzeci ºi patru cupoziþii în miºcare, se îndreaptã

cãtre axul estic unde sunt situaþi Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel, iar deasupralor Ioan Botezãtorul în chip de Înger.

În alte biserici ale lui Petru Rareº, pe ultimul registru al tamburului turleieste reprezentatã ampla scenã a Liturghiei Îngereºti, dar în decoraþia muralã abisericii Moldoviþa aceasta lipseºte. Baza turlei se leagã de tambur prin

pan-dantivii mici ce poartã arhangheli cu aripile larg desfãcute, intercalând celepatru lunete astfel decorate cu scene din ciclul praznicelor: pe partea nord-esticã scena „Bunavestire” (scena de hram a bisericii), pe latura sud-esticã„Naºterea lui Isus”, pe latura sud-vesticã „Prezentarea la templu” ºi pe nord-vest „Botezul lui Isus”. În intradosurile lunetelor sunt reprezentaþi proorociiVechiului Testament, ce încadreazã la partea centralã pe Isus Emanuel, Celvechi de zile ºi îngeri care deschid cerurile. Benzi decorative largi cu elementeflorale puternic contrastante cromatic marcheazã baza tamburului la nivelulpandantivilor mici, astfel evidenþiind prin decoraþia muralã o altã zonã decoratãºi anume baza turlei. Aceasta prin suprafeþe mai largi faþã de zona anterioarãcreazã trecerea cãtre deschiderea pereþilor naosului. Porþiunea dintre lunete ºi pan-dantivii mari este interesant compusã de un registru cu sfinþi mucenici încadraþi

în forme dreptunghiulare asemenea icoanelor. Succesiunea aceasta de icoane

Luneta sud-esticã cu scena Naºterea lui Isus, imagineparþialã dupã curãþirea depunerilor, consolidare ºiintegrarea cromaticã a lacunelor stratului pictural


7/18


8/18

Elemente tehnice specifice suprafeþelor murale decorate din turla bisericiiPictura bisericii a fost realizatã în tehnica affresco de facturã bizantinã

moldoveneascã. Structura de zidãrie a bisericii, respectiv suportul decoraþiei

murale este alcãtuitã din blocuri de piatrã alternând cu porþiuni construite cucãrãmidã.La turlã piatra a fost utilizatã doar în zonele adiacente ferestrelor, la

ancadramentele acestora. Datoritã stãrii bune de conservare a decoraþiilormurale, suportul este vizibil doar la baza elementului decorativ cu muluri depiatrã, situat pe partea esticã sub pandantivii mici.

Straturile preparatorii aplicate suc-cesiv peste zidãrie - arriccio ºi intonaco seregãsesc împreunã pe puþine suprafeþe. În

Naos, Maica Domnului cu pruncul însoþitã de doi arhangheli, baza pereteluisud-vestic. Partea inferioarã a scenei afost în timp afectatã de umiditatea decapilaritate ºi drept urmare pigmentulroºu a suferit alterãri, iar stratul pictural

în general prezintã mici porþiunilacunare (în special verdele de pãmântcare a fost aplicat peste un prim stratde negru ce acoperã preparaþia deintonaco – compus din var în amesteccu fibre vegetale respectiv câlþi tocaþi).

Baza pandantivi mici, lacunã unde este vizibilãprima decoraþie ºi zidãria de cãrãmidã, la îmbina-

rea între tambur ºi baza turlei

Naos, perete vestic, medalion cusfântã muceniþã, în luminã razantãeste evidenþiatã polisarea generalã a

suprafeþei de frescã


9/18

general stratul de intonaco (constituit din var pastã ºi paie sau câlþi tocaþi) afost aplicat direct peste suportul de zidãrie, dar mai existã ºi porþiunile cu primadecoraþie (stratul prim ce acoperã unele porþiuni de zid cu rol decorativ pentrua marca formele arhitecturale), care reproduce aspectul unei structuri de zidã-rie cu cãrãmizi sau câmpuri albe marcate cu linii gri verticale ºi orizontale.Tonurile utilizate la Moldoviþa sunt roºu-brun, gri, alb. Urme de polisare asuprafeþelor de frescã existã pe toate zonele decorate: majoritatea dispuse pedirecþii diverse (orizontal, vertical, oblic) acoperind întreaga suprafaþã a sce-nelor ºi unele urme evident locale în jurul unor elemente ale compoziþiilor(operaþiune necesarã probabil pentru finalizarea unor detalii ale picturii).

Stratul picturalDesenul a fost realizat cu pensula ºi pigmenþii ocru, roºu ºi negru pe

aceste zone ale turlei ºi naosului, apoi câteva repere necesare la momentulaplicãrii culorilor au fost marcate prin incizare utilizându-se un obiect ascuþit.

Inciziile directe în stratul umed de intonaco sunt repere orientative totuºi(localizând ºi sugerând uºor formele a ceea ce urma a fi pictat) întrucât de celemai multe ori în acest caz prin culoare desenul incizat iniþial a fost modificat.

Literele textelor (numele scenelor ºi numele sfinþilor) au fost scrise cuvar pastã peste culoarea de fond aplicatã iniþial, dar pe unele suprafeþe eleprezintã o pulverulenþã accentuatã,dovadã probabil a unei slabe car-bonatãri. În sens opus elemen-tele decorative de tipul perlelorreliefate (constituite din var pastãºi adaos de liant organic proba-bil) existente pe diverse pãrþi dinveºmintele personajelor, suntbine conservate.

Foarte multe suprafeþe lapictura muralã a Moldoviþeisunt pictate prin aplicarea pig-

menþilor în pastã (pigmenþiideseori nefiind foarte fin mãci-naþi, astfel având o granulaþiemai mare ºi creeazã uºoare reliefuri prin suprapunerea tonurilor la porþiunilede succesiune gradatã a modeleurilor – pe carnaþii, pe unele veºminte parþial,pe unele arhitecturi).

Naos, semicalota cu scena Rãstignirea lui Isus –

detaliu portrete de soldaþi din partea vesticã.Folosirea pigmenþilor într-o formã pãstoasã faceposibilã vizualizarea urmelor de pensulaþie


10/18

4 Giornata, termen italian utilizat în domeniul restaurãrii pentru suprafaþa de pic-turã care este realizatã de cãtre pictor într-o singurã zi, avînd o formã regulatã sau iregu-

latã. În pictura muralã moldoveneascã realizatã în tehnica affresco a giornatele audiverse dimensiuni dar formele sunt regulate, de cele mai multe ori o scenã constituie ogiornata. În acest caz îmbinãrile între giornate sunt verticale ºi nu neapãrat pe zona feºelorroºii ce despart scenele. Pe registrele unde scenele se deruleazã continuu pe toþi pereþii

încãperii giornatele pot cuprinde suprafeþe mai mari, de exemplu întreaga parte sud-esticã a peretelui sudic cu îmbinãri ale stratului de frescã pe muchiile peretelui: la îmbinarecu absida sudicã ºi la partea opusã îmbinare cu altarul.

Urmele de pensulaþie se întâlnesc de fapt sub douã forme: reliefatetocmai datoritã utilizãrii pigmentului în pastã, dar ºi sub formã unor laviuridatorate în mod evident utilizãrii pigmenþilor cu un adaos mai mare de apã.

O zonã care certificã cunoaºterea perfectã a tehnicii de execuþie ºi înacelaºi timp exprimarea artisticã aparte este cupola turlei cu Pantocratorul.Aceasta s-a conservat perfect. De calitatea artisticã a cupolei se apropie ºiscena semicalotei sudice – „Rãstignirea lui Isus”, apoi doi dintre pandantivii mariai turlei (cel de sud-est ºi nord-est),scena „Adormirea Maicii Dom-nului” de pe peretele vestic.

Aureolele, cercurile meda-lioanelor ºi ale pãrþilor decora-tive florale (ºi alte elemente com-ponente ale scenelor) au fost tra-sate perfect geometric, probabil

cu un instrument asemãnãtor com-pasului a cãrui punct fix de spri- jin este vizibil în centrul elemen-telor amintite.

La nivelul pandantivilormici ai turlei unde sunt repre-zentaþi arhanghelii, sunt plasate ca elemente necesare la realizarea unei buneacustici a spaþiului naosului - oalele de lut ars, încastrate în zidãrie, astfeldoar gura fiind vizibilã la suprafaþã. Este de remarcat atenþia cu care stratulde preparaþie affresco a fost aplicat ºi polisat pe lângã gura oalei, iar prin rea-lizarea picturii aceasta a fost inclusã perfect în compoziþie.

În intervenþia din sec. al XVII-lea în naos la peretele sud-estic unde s-acreat a doua fereastrã (cu intrados ºi glaful) iar pictura muralã de pe aceastãporþiune se îmbinã cu pictura de sec. al XVI-lea pe muchia absidei sudice(îmbinare realizatã cu atenþie, preluând dispunerea ºi dimensiunile scenelor

Cupola turlei cu Pantocratorul, execuþie tehnicã ºiartisticã de mare rafinament pe o suprafaþã realizatã

într-o singurã giornatã4, detaliu ochiul drept


11/18

5 Ioan Istudor, Consideraþii tehnice asupra unor picturi murale din România, în RMI,anul LXXII, nr. 1, 2001-2003, p. 76 -100. Datele la care se fac referire sunt catalogate înp. 85- 86 „Pigmenþii ºi preparaþia pereþilor pentru pictura muralã în secolul XVI – Moldova”.

anterioare ºi în mod evident) s-a urmãrit încadrarea noii picturi în vechiulansamblu, respectând datele existente. Din punct de vedere tehnic aceastãporþiune de picturã încadratãstilistic în sec. al XVII-lea, arecaracteristici diferite faþã de pic-tura originalã.

Pigmenþi utilizaþi în pic-tura muralã a bisericii Bunaves-tire pe cele douã zone, respectivturla ºi naosul sunt cei specificisecolelor al XV-lea ºi al XVI-lea: ocru, ocru-roºu, albastruazurit, verde de pãmânt, verdeartificial de cupru, alb de var,negru cãrbune de lemn, ocru-

brun. La aceºtia se adaugã douãtipuri de roºu: cinabru ºi miniude plumb, utilizaþi în decoraþia muralã interioarã a acestei biserici mai multdecât în oricare alta. Pigmenþii amintiþi se regãsesc ºi la pictura interioarã a

bisericilor Probota, Humor, Ar-bore, Sfântul Gheorghe Suceava,Coºula, dar pigmentul miniu deplumb a fost identificat doar laMoldoviþa, Humor ºi SfântulGheorghe Suceava)5.

Pigmenþii albastru ºi verde în general ocupând suprafeþelefondurilor din scene, au fost apli-caþi peste un strat de negru saugri (obþinut din pigment negru

în amestec cu albul de var pastã).Aspectul acestor straturi la Mol-

doviþa este pãstos, se observãdirecþia pensulaþiei când a fostacoperitã suprafaþa. Pigmentul

Ansamblu cu zona realizatã în sec. al XVII-lea,care stilistic se apropie foarte mult de pictura

muralã a bisericii Suceviþa ºi cea de pe iconostasul

Moldoviþei, deºi printr-o analizã detaliatã nu parea fi realizatã de aceeaºi pictori

Naos, peretele vestic, scena „Batjocorirea lui Isus” în timpul restaurãrii – roºu cinabru ºi roºu miniu deplumb (care a suferit o uºoarã oxidare trecînd în dioxid

de plumb de culoare brun închis – vezi veºmântul luiIsus) sunt predominante în gama cromaticã a pictu-rii interioare ºi creazã un puternic impact vizual


12/18

verde are o granulaþie mai mare ºi este mai dens aplicat decât cel albastru,acest lucru dovedeºte cã a fost disponibil în cantitate mai mare. Stratul denegru sau gri aflat sub cel verde este vizibil doar pe porþiunile unde existãlacune parþiale ale stratului pictural.

Sarea de conservare a picturii muraleÎn general suprafeþele naosului ºi ale turlei pe care s-au desfãºurat

intervenþiile de restaurare se prezentau într-o stare de conservare mai puþingravã decât în alte monumente, în ciudacelor cinci secole care au trecut de când afost ridicatã biserica. Naosul a suferit o seriede intervenþii în timp: în secolul al XVII-leacând probabil s-a realizat încã o fereastrã cuintradosul ºi glaful adiacent pe partea sud -esticã a peretelui sudic; intervenþii diverse

de restaurare în sec. al XX-lea; ºi unele repa-raþii necorespunzãtoare recente la baza tutu-ror pereþilor încãperii. Datoritã poziþionãriisale în ansamblul bisericii, zona turlei esteferitã de unele forme de deteriorare produsedirect de cãtre factorul uman, forme evidentecare se regãsesc în zonele inferioare ale pere-þilor (forme de vandalism intenþionate – inci-zare de nume, semne, abraziuni, zgârieturi,lovituri mecanice cu obiecte diverse ºi lovi-turi neintenþionate provocate direct sau indi-rect – de exemplu apropierea ºi sprijinireastranelor de pereþi).

Mortarele de reparaþie de datã mai recentã, existente pe zonele undedraperia (partea din pictura muralã care încheie decoraþia pereþilor) a dispã-rut, au generat cu timpul o serie de degradãri vizibile pe suprafaþa stratuluipictural, prin favorizarea ascensiunii umiditãþii de capilaritate în zidãria bise-

ricii. Efectele acþiunii umiditãþii de capilaritate cumulatã cu cea de condens(provocat frecvent de afluxul mare de vizitatori în interiorul naosului pe anu-mite perioade ale anului) erau vizibile la nivelul registrului cu Sfinþi Militariºi Sfinþi Doctori, Maica Domnului cu pruncul însoþitã de Arhangheli (pere-tele sud - vestic). Umiditatea de infiltraþie prezentã în trecut la nivelul pãrþi-lor superioare ale bisericii datoritã degradãrii acoperiºului ºi ferestrelor, a

Naos, absida sudicã, Sfinþi doctori,

imagine înainte de restaurare, pete întunecate ºi porþiuni delimitate deatac biologic cu aspectul unor

voaluri albe (create de mucegaiuri)pe stratul pictural


13/18

afectat porþiuni situate sub cele patru ferestre ale tamburului turlei pe regis-trele cu Sfinþi Profeþi ºi Apostoli.

Efectele acestor factori se prezentau sub urmãtoarele forme:- porþiuni delimitate de atac biologic cu aspectul unor voaluri albe (cre-

ate de mucegaiuri) care se localizau la baza naosului ºi în intradosul ferestre-lor turlei;

- depuneri de fum ºi murdãrie fixate pe stratul pictural în toatã încãpe-rea, dar în special peretele vestic al naosului (stratul de depuneri fiind grosface aproape ilizibilã pictura pe acest perete);

- pigmenþii ocru ºi ver-dele de pãmânt pe unele supra-feþe prezentau pulverulenþã (lipsãde coeziune a particulelor), iarroºu cinabru ºi miniu de plumbpe cele mai multe suprafeþe erau

afectaþi de acest fenomen, pro-babil datoritã faptului cã au fostaplicaþi aproape „a secco”;

- pete întunecate pe su-prafaþa stratului pictural careindicau nivelul ascensiunii umi-ditãþii de capilaritate situate peregistrul de la baza pereþilornaosului;

- urme de scurgeri ale umiditãþii de infiltraþie prin baza ferestrelor ºialterãri ale pigmenþilor pe portrete, veºminte, fondul albastru azurit al regis-trului; umiditatea provenitã din precipitaþii a antrenat prin scurgere particulepulverulente sau solzite ale stratului de culoare, astfel provocând lacune par-þiale sau totale unde stratul de intonaco a rãmas vizibil;

- formaþiuni saline pe suprafaþa picturalã ºi mici explozii provocate desãrurile aflate sub nivelul stratului pictural localizate pe intradosurile lunete-lor pe nord – vest ºi mai ales nord – est, inclusiv luneta cu scena „Bunaves-

tire”; voaluri opace de sãruri situate pe centrul cupolei turlei (barba ºi gâtulPantocratorului);- lacune ale straturilor de preparaþie (pierdere de mortar arriccio sau

prima decoraþie ºi intonaco - stratul de frescã) cu dimensiuni medii provocatede sistemului de prindere al candelabrului ; lacune medii provocate de ampla-sarea iconostasului; lacune mici profunde sau superficiale provocate de

Peretele vestic, medalioane cu Sfinte Mucenice,detaliu în timpul intervenþiei de curãþire a depu-

nerilor de fum ºi murdãrie de pe suprafaþa stratu-lui pictural


14/18

6 Ioan Istudor, op. cit., cap. 3. Epocile medievalã ºi modernã (secolele XIV-XIX),subcap. 3.1. Pictura în frescã .

diverºi factori intenþionat sau neintenþionat, erau prezente pe toate suprafe-þele naosului ºi turlei; pierderi locale totale sau parþiale ale stratului picturaldatorate abraziunilor provocate de acþiuni mecanice ale factorului uman (spri-

jinirea, alipirea unor obiecte sau persoane lângã pereþi) ;- pigmentul roºu cinabru din curcubeul aflat la baza cupolei cu Isus

Pantocrator, a suferit alterãri pe porþiuni mici, prezentând mici pete negre(transformat în metacinabru)6.

Se presupune cã acest fenomen s-a produs sub influenþa razelor deluminã care la diverse ore cad sub un anumit unghi pe aceste porþiuni ale pic-turii cu reprezentarea curcubeului (care este realizat mici porþiuni romboidalecu tonuri de roºu ºi verde, încadrat în ansamblu de feºele roºii orizontale),

întrucât aceste alterãri sunt risipite pe toatã suprafaþa acestui element decorativ,dar mai mult cantitativ pe zona nord-esticã;

- lipsã de aderenþã a stra-tului de intonaco la suportul dezidãrie ca efect al umiditãþii decapilaritate prezentã timp înde-lungat în zidãrie, porþiunile cuacest tip de degradare s-au situatla baza absidei sudice pe regis-trul Sfinþi Militari, unde au fostidentificate ºi intervenþii anterio-are de restaurare ºi anume urmede injectare a unui adeziv orga-

nic probabil caseinat de calciu.Aceeaºi situaþie cu porþiunice prezentau desprinderi faþã desuport a existat ºi la glafurileferestrelor din turlã ºi din pere-tele sudic al naosului, apoi lascena „Mahrama cu chipul lui Isus” pe registrul cu Sfinþi Mucenici încadraþi

în icoane, situat la baza turlei. Lacuna de pe scena „Mahramei” a afectat stra-turile preparatorii ºi inclusiv suportul de cãrãmidã, iar crearea acestei degra-

dãri se datoreazã evident sistemului de prindere al candelabrului, sistem carenu este cel original în sec. al XVI-lea, ci adãugat mai târziu.- prezenþa materialelor strãine pe suprafaþa picturalã - ceruri, rãºini

durizate pe registrele de la baza bisericii (în cantitate mare).

Baza turlei, detaliu „Mahrama cu chipul lui Isus”,unul dintre cârligele de care sunt legate lanþurile

ce susþin candelabrul; lacuna de zidãrie, fracturi alestraturilor intonaco ºi arriccio, desprinderi provo-cate de fixarea cârligului. Intervenþia de asigurare a mar-ginilor fracturate ºi de completare a lacunei de zidãrie


15/18

Intervenþii de conservare ºi restaurare a picturii muraleOperaþiuni de conservare ºi restaurare care au fost executate la pictura

muralã din turla ºi naosul bisericii Moldoviþa:- înlãturarea depunerilor

groase neaderente, pulberi atmos-ferice ºi a depunerilor aderentede murdãrie, fum fixate de umi-ditate de pe suprafeþele cu deco-raþii, preparaþie ºi zidãrie;

- curãþirea a stratului pic-tural, în etape, prin metode chi-mice ºi mecanice adaptate la sta-rea de degradare ºi natura pig-menþilor; curãþirea suprafeþelorde zidãrie vizibilã. Curãþirea s-a

realizat urmãrindu-se aplicareacompreselor pe forme delimi-tate, cu soluþii ale cãror concen-traþii au fost stabilite în funcþiede starea de conservare a fiecãrui pigment ºi timpi de contact diferiþi. Meto-dologia a fost stabilitã în baza informaþiilor obþinute prin testele diverse (cer-

cetare preliminarã pentru identi-ficarea stãrii de conservare a stra-

tului pictural) efectuate anteriorintervenþiilor propriu-zise;- preconsolidarea localã a

stratului de culoare pe zone cuprobleme grave de coeziune aparticulelor constituente ale pig-menþilor; Operaþiunea s-a efec-tuat cu Primal E330 utilizat în

concentraþie de 2%, strict pe supra-feþele ce prezentau solziri ºi ten-dinþã de exfoliere a stratului pic-tural ºi anume: pe o porþiune depicturã aparþinând secoluluial XVII-lea zona sud-esticã a

Ansamblu în timpul intervenþiilor cu eºafodajul penivelul arcelor cu Sfinþi Ierarhi, situate lângã

semicalotele naosului. Detaliu din timpuloperaþiunii de îndepãrtare a stratului de depunerice acopereau stratul pictural, aplicarea soluþiilorprin comprese pe aceeaºi zonã, partea nordicã -

portret Sfânt Ierarh

Turla bisericii, imagine în timpul intervenþiei decurãþire a stratului pictural: parþial luneta sud-

esticã cu scena Naºterea lui Isus, în timpul aplicã-rii pe forme delimitate a soluþiei de carbonat de

amoniu în comprese, porþiunea centralã acoperitãde depuneri diverse


16/18

naosului, aplicat prin pensulare peste o foiþã japonezã intermediarã doar la por-tretul ºi veºmântul Sfântului Petru.

- lucrãri de asigurare ºi refacere a aderenþei prin injectare de adeziviminerali pe zonele care prezentau mari porþiuni ale stratului de preparaþiedesprinse de pe suportul de zidãrie;

- stabilizarea zonelor cu pericol de pierdere a stratului de preparaþieprin ancorare punctualã (injectare adeziv de naturã similarã cu originalul);

- eliminarea voalurilor, a crustelor de sãruri prin mijloace mecaniceasociate selectiv cu aplicarea în comprese a soluþiilor chimice cu diferiþitimpi de contact;

- consolidarea stratului pictural prin metoda florentinã cu hidroxid debariu, pe suprafeþele picturale care au prezentat o stare de pulverulenþãaccentuatã. Tratamentul a recreat coeziunea particulelor constitutive ale pig-menþilor.

- Îndepãrtarea reparaþiilor cu diverse tipuri de mortare, a elementelor

diverse adãugate la original (intervenþii din sec. al XX-lea);- Completarea lacunelor de suport, straturi preparatorii (arriccio ºiintonaco) în etape în funcþie de adâncimea lacunelor. Mortarele au fost reali-zate pe bazã de var pastã cu adaos de materiale inerte ºi hidraulice. Lacunelede dimensiuni mici ºi medii au fost completate cu mortare având granulaþiemicã la suprafaþã ºi finalizate prin polisare la nivelul stratului pictural. Lacu-nele de mari dimensiuni au fost tratate sub nivelul picturii cu o suprafaþã uºorrugoasã, texturatã. Fisurile mici ale stratului de intonaco au fost închise cu unmortar fin la nivelul picturii.

- Prezentarea esteticã a lacunelor - la finalizarea suprafeþei lor s-a þinutseama de dimensiunea ºi localizarea lacunelor în câmpul pictural. Au fostutilizate tehnicile de integrare velatura ºi ritocco cu tonuri de aqua sporca

Naos, zona de îmbinare a pereteluisudic cu iconostasul, lacunã cu mortar

de reparaþie, a cãrui decapare s-arealizat mecanic cu diverse dãlþi.

Lacuna dupã îndepãrtarea reparaþiei,

operaþiunea de completare cu mortararriccio ºi apoi intonaco în etape succe-sive pânã sub nivelul stratul pictural;lacuna a fost finalizatã cu o texturãrugoasã ºi integratã cromatic cu un

ton neutru adaptat la tonalitateaadiacentã lacunei.


17/18

pentru lacunele de strat pictural ºi pe suprafaþa mortarelor aplicate în lacunelemari ale straturilor de preparaþie sau zidãrie (finalizate sub nivelul picturii). Înacelaºi mod au fost integrate mor-tarele utilizate la realizarea tivi-rilor de margini ale stratului deintonaco sau ale porþiunilor cuprima decoraþie vizibilã. Materia-lele utilizate pentru integrare ºi rein-tegrarea lacunelor sunt reversibile.Prin operaþiunile legate de pre-zentarea esteticã a zonelor lacu-nare s-a urmãrit recuperarea uni-tãþii picturii conform principiilorrestaurãrii ºi punerea sa în valoare.

Pentru lacunele mici ºi

medii finalizate cu mortar poli-sat la nivelul stratului pictural s-a ales varianta reconstrucþiei porþiunilor carelipseau prin metoda tratteggio dat fiind faptul cã existau repere suficientepentru realizarea acestora fãrã vreun risc de a crea o reconstrucþie ipoteticã.

Aplicarea unui tratament de dezinfecþie cu scop preventiv dupã interven-þii, s-a utilizat biocidul Sintosept QR15 în concentraþie de 4% în apã distilatã.

Turla, detaliu în timpul operaþiunii de integrarecromaticã velatura cu tonuri de aqua sporca a

lacunelor de strat pictural

Tamburul turlei, axul estic cu Ioan Botezãtorul Înger ºi registrul cu Apostolii dupã operaþiu-nea de integrare cromaticã la finalul restaurãrii; Detaliu cu Ioan Botezãtorul Înger, partea

superioarã a capului cu porþiunea lacunarã provocatã de scurgerile de precipitaþii prin bazaferestrei estice, dupã operaþiunea de integrare cromaticã cu tehnica ritocco ºi tonuri neutrereversibile. Principiul de integrare adoptat este o intervenþie minimã ºi recognoscibilã con-

form practicii moderne actuale, care sã nu altereze imaginea originalã


18/18

În urma acestor intervenþii a fost relevantã importanþa pe care o are înde-pãrtarea surselor ce favorizeazã creºterile biologice, în primul rând mate-riile organice conþinute de depunerile de murdãrie ºi praf atmosferic careacopereau în strat dens picturile murale.

Mãsuri necesare pentru înlãturarea surselor care alimenteazãdegradarea ºi pentru echilibrarea climatului intern, care împreunã con-diþioneazã conservarea zonelor deja restaurate:

- etanºeizarea porþiunilor dintre pietrãrie ºi rama metalicã a ferestrelorturlei ºi dublarea lor cu materiale adaptate la criteriile impuse de monument;

- consolidarea decoraþiilor murale ºi la exterior pe faþetele turlei undeexistã desprinderi ºi fracturi ale straturilor preparatorii;

- instalarea unui sistem de ventilare controlatã a interiorului ºi menþi-nerea în permanenþã a unui climat echilibrat;

- continuarea lucrãrilor de conservare ºi aplicarea tratamentelor de res-taurare în întreg monumentul „Bunavestire” Moldoviþa.

Carmen Cecilia Solomonea - Manastirea Moldovita

Documents

Transcript of Carmen Cecilia Solomonea - Manastirea Moldovita