OPERE COMPLETEeu 0 biografie de D. Orlg. I. Alexandrescu

§i 'eu porlretul §l 0 ptefa\a autografaa autorutui '

Editura Libn\rieiLEON ALCAL·AY

Bucure~ti. Calea Vietoriei 37.

Prelul 30 baui.

Editura Librariei ALC~LA~ Bucure$ti==

BIBLIOTECA PENTRU TOT'PUBLICATIE DE POPUL4RIZARE

123

4·567}I

910111213141516171819202122

23·2425262728293031

32·3334353fi373839404142.

43-44454647

48-4950515253545556

Andersen, Pove~ti alese, cu portret.Marian, Pasiirile noastre ~i Iegendele lor.Zamjirescu Mih., Cantece §i plilngeriSpencer Herbert, Despre educatie.Vlahu/a AI., lcoane ~terse.Carmer.z-Sylva,De prin !leacuri, vol. r.Michelet, Romania, Roma, Piza, etc.Bachelin Leo, Castelul Pele~.Maiorescu T. L., Nuvele ~i schile.Theuriet Andre, Din Hnerete, etc.Demelrescu M., Nuvele.Zamjirescu Duitill. Nuvele, romane.Wi/kius, Antichitatea rOl11an~.Alexaudrescu Or. M. P~ezii, epistole, satire.Auton Palm, Povestea vorbei vol. r.Colomb dona, Istorioare.Teleor Dumitra. Schite umoristice.Musset Aljred, La ce viseaza fetele.Botinlineanu D., Legende Istorke.oennevraye. Ombra. roman.Xavier de Maistre, Calatorii imprejuruI odaiei.Bana/eanu P.• Din viata meseria~ilor.Anton Pllnn. Povestea vorbii, vol. II.'" '"" Biograjtile oamenilor cele.bri.Mahaffy, Antichitatea greaca.Creanga, Opere complecte, vol r.

Mo§ Nichifor, vol. II.Povestea lui Stan Palitu, vol. Ill.

" Povestea lui Harap Alb, vol. IV." Amintiri din Copilarie, vol. V ~i VI.lonescu Oion, Istorke.

Stancescu Dumitru, La gura sobel..** Povesti de Cracilm. .Rosetti Radu D., Proza §i Epigrame.Ooethe, Werther, roman.Pann Anton. Povestea vorbii, vol. III ultimoCarmen Sylva, De prln veacuri, volumul II ultimoHuxley. NOliuni asupra ~Hinlelor. •Depara(eanu. Doruri ~i amoruri, vol. I, poezii.Adamescu, Modele de discursurJ romane.Depara/eanu, DorurJ §i amoruri, vol. II, poezii.Urechia dr., Dusmanii nostrii.Zamfirescu Michail, Ciintece si plangeri vol. H.Adamescu; MOdele de discurSUr! strJiine.Pecaut $i Beaude, Convorbiri despre arta r.Vlahtr/d At., Din goana vie lei, I.COppee Franrois, Prietine, roman.Wi/denbruch, Doi trandafiri, povestirLBourde Patriotul.Rosetti Radu D., Din inimil, poezii.PI'callf ~'iBeaude, Convorbiri despre artii, II.

OPERE COMPLETECu 0 biografie de D. Orig. I. Alex.andrescu I .

~i cu portretul ~i 0 prefatii autografa a autoru UI

PARTEA I

, . Capra eu trei iezi.-O'lera eu trel nuron.- .' d . bam-DaniHi Prepeleac.-Punguta ,eu 01 .

Poezii populare.

BUCURE$TIEdltura Librariei LEON ALCALAY

CALEA VICl'ORIEl, 37.

Epuizundu-se editiunea anterioara a scri-erilor tui Creanga din "Biblioteca pentrutoti", dam acum 0 editiune noua. Am avutgrija ca ea sa aparacat mai fngrijit ~i In.deplinind cat mai bine conditiunile uneibane f!ditii populare. In special s'au adau_gat note explicativ~ ale unor cuvinte putinintelese de marele public, note care lipsiauptlna acum.

Biografia lui. Ion Creanga

I

"Sunt nascut Ia 1 Martie 1837 in satuI Humu-"Ie§ti, judetuI Neamtului, piasa de sus, din pa-"rinti romani: ~tefan a lui Petrea CiobotariuI din"Hllmule§ti §i sotiil sa Smaranda, nascuta David"Creanga din satul Pipirig, judetul Neamtului.

"lnHli §i'ntai am inceput a Jnvata crucea-ajuta,"dupa moda veche, la §coala din Humule§ti, 0

"rhilie fiicuta cu cheltuiala siitenilor, prin indem-,,1111\~i osardia parintelui. loan Humulescu, care"rlV '3 0 mana de invatatura, un car de minte §i"l1lllltil bunatate de inima, Dumnezeu sa-l ierte!"Poat' sa fi fost de vre-o unsprezece ani, cand,,:1111IIccput a invata, ~tiu ca eram' atunci un ba-"i It Hfl'ljlt, prizarit 1) §i fticos §i de umbra mea,

,,()II:dllll) nostru era un holtei .frumos, zdra-I) ,'II hilnog.

"van ~i VOlnlC ~i-I chema Vasile a Vasilcai. EI"era ~i dascalul bisericei din sat. Un sorocovat')"nemtesc platia tata pe luna dascalului ca sa ma"invet~,' ~i pe atunci imi ziceau in sat ~i la~coa-"la: Ionica a lui ~tefan a Petrel.

Peste vr'un an vornicul prinzand la oaste, cu"a~~anuI, pe badita Vasile, dascalul nostru, ~coala"a ram as pustie, iar noi ~colarii, c; ri eram peste"patruzeci la numar ne-am impra~tiat pe la ca-"sele noastre. ,Dupa vr'un an iarii~i s'a deschis,,~coala. Dar dascalul Iordache fiind cam chila-"ciu .) a ,inceput ane ridica de urechi )a farta (<p),"deasupra u~ei ~i a ne prea indesi la spinare Cll

"Sfantul Neculai, un bici de curele fiicut ~i dii-"ruit ~coalei de mo~ Fotea, cojocarul satulul. ~i"a~a, de unde panii atunci ma duceam cu drag"la ~coalii, am inceput a umbla huciu-marginea;,,0 zi ma duceam, doua nu, dar tot deprinsesem"a ceU' 0 leaca.

"Tata nu ~tia carte de fel ~i nici mult haz nu"facea de· dansa. El cam ades imi zicea: "La-"gofete branzii 'n cui, lapte acru 'n calimari, cam"prea te code~ti la treabii; ma tem ca de atata"carturarie n'a avea cine sii ne traga ciubotele".Dar mama luand seama cum invatain eu, ajun-" ,

1) 2 '/. lei vechi' sau 100 p,arale.2) Betiv.

"sese a ceti la ceaslov mai bine decat, mine; ~i"se bucura grozav, cand vedea ca ma' trag la"carte. Din partea tatei, puteam sa raman cum"era mai bine: "Nidi a lui ~tefan a Petrei", om"de treabii §i gospadar in sat la Humule~ti. Mama"insa era in stare sa toarca 'n furdi §i sa invat"mai departe. Dar ce sa mai invat in Humule§t1?"caci'in biserica cetiam ~i cantam pe dinafara"toate truparele ca §i dascalul Iordache.

"Intr'o zi, a§a prin ca~legile Craciunului, a-"proape de carnileaga '), viind bunicu-meu Da-"vid C~eanga, din Pipirig pe la noi, m'a luat ~i"m'a dus la munte in ~coala lui Alecu Balu~ din"satul Bro§tenii, judetul Suceava, §i m'a a~ezat"in gazda cu toata cheltuiala lui, la una Irinuca,"care avea doua capre pline de rae. De aici ur~"mam la ~coalii; ~i ori .s'a prins cartea de mine"ori nu, dar raia capreasca ~tiu ca s'a prins.

"Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat'"drllmul acasa, §i dela Bro~teni am venit cu l1i'~teII pi uta~i, pe Bistrita, la Borca; de la Barca, cu,,() rllda a mea, pe Plaiul-Batran in Pipirig ~i"dill Pipirig la Humule§ti. ~i cand m'au vazut"Inla ~i mama tuns chilug 2) ~i plin de. rae, bu~,,( Ilrla lor n'a fast proasta. Ce sa faca? Au in-

I) C:trll:lval.~)) I' 11/\ la pieIe.

"ceput a ma sealda, ba eu le§ie de ciociHai, ba"eu usue de lana, ba a mii unge ell dohot §i'n-"tr'o siiptiimana m'au izbavit de podoaba. Dar

, "§i eu Ie-am tras In ziua de Pa§ti un "Ingerul"a strigat" la biseriea, de-au ramas toate babele"din sat cu gura caseata la mine, iar fetele nu-"mai I§i dau ghiont una alteia, vazand ee poate"aeum Nica a lui ~tefan a Petrei". Dasealul lor-"daehe ramiisese acum pe jos; era a cineea roata"la car. Biata mama, erezand ca am sa ies un

al doilea Cucuzel, s'a pus cu rugiiminte pe langa" ."tata §i m~a dat sa Invat psaltichie la un psalt;ode la biserica Adormirea din Targul Neamtului"peste balta, la vre-o doua zvarlituri de piatrii"departe de satul nostru. Trei husa§i platea cl-"cum tata pe luna pentru mine. 0 iama am I'n-"viitat §i la aceasta §eoala, ciiciiarna ee mai pu-"team Invata; iar vara nu fiiceam purici multi"pe la §eoala, trebuia s'ajut aoasa: la tors in"pieptana§i I), la naviidit, la' fa cut tevi eu sucala"§i la tors cu roata. Cate trei patru od 2) de ca-"nura toreeam pe zi; ma intreceam eu fetele eele"mari din tors §i ele din rautate ma porecliau"Ion Torealau" 3). ,

1) Lana scarmanata.2) OC3..3) Aceastii biografie scrisa de insu~i Ion Creanga,

s'a gasit intre hartiile luL Dupii cat se vede ea esteo prescurtare a "Amintirilor din copiliirie".

A§a §i-a petreeut el eei intai ani ai copilariei,dupa eum Insu§i ne spune §i aiurea:

"Dragu-mi era satul nostru cu' Ozana eea fru-"mos curgiitoare §i limpede Cll cristalul in care"se oglinde§te ell' mahnire' Cetatea Nea~tului d~"atatea v~acuri! Dragi-mi era tata §i mama, fratii,,§i surorile §i biietii satului, tovara§ii mei din"copilarie cu eari, iarna, In zile geroase, ma des-"fiitam pe ghiata §i la saniu§i, iar vara in zile"frumoase de sarbatori eantand §i ehiuind cutre-"ieram dumbriivile §i luncile umbroase, prundul" cu §teoalnele I), tarinile eu holdele, campul eu"florile §i mandrele dealuri, de dupa care-mi zam-"biau zorile, In zburdalnica varsla a tineretei !"Asemenea, dragi-mi erau §ezatorile, clacile; ho-"rile §i toate petreeerile din sat, la due luam"parte eu eea mai mare insufletire! De piatra"de-ai fi fost §i nu se putea sii nu-ti salte inima"de bucurie, cand auziai llneori in puterea nop-"tci, pe Mihai seripcarul din Humule§ti, umbland"tot satul cu ca'te-o droae de flaciii dupa dansul".:1 dlntand :

"Frunzii verde de cicoare"Asta noapte pe racoare"Canta 0 privighetoare"Cu versul de fatii mare,

I) I () mai aMinc in albia unui pariLu.

"Sf canta cu glas duios"De picau frunzele jos,,,~i canta' cu glas sub1ire"Pentru-a noastra despar1ire,,~i oHa §i ciripia"Inima de 1i-o rupea.

"Vorba unei babe! "Dare-ar Dumnezeu totan ul sa fie sarb atori §i.numai 0 zi de lu.cru, §i

::chi'ar atunci sa fie praznic §i nuntii In sat. 1)A§a dupa ce Creanga Inva1a carte din partea

bisericeasca In sat la Humule§ti,. dela dasciilulVasile a' VasildiL §i de1a dasciilul lordache, subnumele de Nica a lui ~tefan a Petrei, dupa cefugl. deld §coala din Bro§teni, unde bunicul sau1\ a§ezase pe che1tuiala lui, intra la anul 1852sub numele de ~tefanescu loan, In §coala clom-neascii, care se deschisese atunci in Targul Neam-1ului sub Ghica Voda. A stat cat a stat §i la a-ceasta §coala, pana Intr'o buna diminea1a, candparintele lsaia Duhu, profesorul sau "Ii eF\ unpui de biHae a§a din senin" §i atunci ~tefiinesculoan 0 §terge repede §i degraba la mumuca-saacasii, Ii spune patarania ') cu popa §i 0 cihiie§te 3)

~agment inedit din Amintirea 'JV-a scris deCreangii in Albumul D-Iui Eduard Gruber.

2) Piitania.3) Ii bate capu1.

ca sa se' pue pe capul tatu.cu-sau, cii doar 1-0da §i pe dansul la Catihetul din Falticeni. In-dupledind pe tatul sait plead ciHra toamna la "fa-brica depopi din Fiilticeni" unde gase§te pe varulsau loan Mogorogea, Gatlan, Trasnea §i al1i tova-ra§i de-ai Iui, Dupa cind sau §ase Iuni, prin pos-tul eel mare acela§i an se raspande§fe vorbaprintre dasciili despre desfiintarea eatihetilor §itrecerea celor mai tineri Ia seminaruI Soeola dinla§i 1).

Tot timpul dela desfintarea eatihetilor panaeatre toamna anului 1855'''~f,'e,a!1ga a pehecutlanga parintii Iui. Spre toamna, riUina Iui Creanga,remeie eu =tragere de inima penttu InvatiHura, sUi-I"lIia neineetat de omul ei sa trimeata pe Nicii Ia~eminar, Insii Niea pu se putea 110tarl ase Instrainade casa, atM de drag Ii era s.atuI Humule§ti, horele,p treeeriIe, campuI cll~florile, fetele §i biietii satu-IlIi, eu eari hiiladuise din eopilarie. .

lata ce spune Creanga intr'un fragment scrisdl' 111 3§i mana Iui, intitulat Plecarea .la semi-/11/1'/11 Socola 2).

"III sIar§it, ca sa nu-mi' ult vorba, toata noap-,,11'11 rCIl dinainte de pleeare pana s'au revarsat

I) l1/11intiri din copilarie III. Conv~rbiri LiterareM,lIlll' 1882, .': ) ,lillI/II/III d-Iui Eduard Gruber.

"zorile, m'am, framantat cu ganduI, fel §! clqip,"Cl1l11a§ putea Indupleca pe mama'sa,ma dee"mai binc la manastire; §i tocmai cand eram"hoHirit a spune mamei aceasta, iata §i soarele"rasare, vestind 0 zi frumoasa, §i ~uca Mo§nea-"gul-lnsuratel de-al doilea, a carui tanara ne-"vasta avusese grije sa-I trezeascii la timp §i sa-I"pregiiteasca de porn ire - se §i aude strigand"afara: "Gata sunteti? Haidem, cii eu va a§tept"cu caii inhiimati".Mama atunci ma §i ia re-"pede la porn it, fara sa am cand ii spune de"dilugarie. $i scurta vorba, ne adunam cu ru-"dcle lui laharia, cu ale mele, In ograda la mo§.,Luca; sarutam noi mana parintilor, luandu-ne"ramas bun, cu ochii Inecati in lacrami §i dupa"cc ne suim In ciiruta suparati §i plan§i ca vai"dc 110i, Luca Mo§neagul, harabagiul nostru §i"cia bici cailor zicand nevestei sale, care Inchidea"poarla dupa noi: "Olimbiada, ia sama bine de"borla ceea" !... Caei ni§te porei spargand gar-"dill Intr'un loc, se Innadise In gradina lui la,"pilplI§oi.

"Era dimillcata in ziua de taierea capului Sf."loan Bolcziitorul, cand e§iam din Humule§ti,,,§i fetele §i f1aciiii gatiti frl1mos ca in zi de sar-"batoare, foiau prin sat In toate partile. Numai"eu cu laharia, ghemuiti In caruta lui mo§ Luca,

,,11' cluceam surghiun, dracului pomana, cii mai,"hille n'oi putea zice.

"Du pa un scurt popas facut la podul dela"Timi§e§ti de pe Moldova, porniram inainte spre"Motca §i suim Incet-Incet codrul Pa§canilor."Apoi, di'n varful acestui eodru, mai arunciim.,"nemernieii de noi, cate 0 ciiutiitura jalnica spre"m unti i N eamtului, urie§ii munti cu Narfurile as-"cunse in nori, de unde pureed izv(i)arele §i se"revarsa paraiele eu repegiune, §optind tainic In"mersul lor neincetat, §i ducand, poate eu sine§i,"multe, multe patimi §i ahturi omene§ti! - Ei,"ei! mai lahario, zie eu eoborindu-ne la vale"spre Pa§cani, de-acum §i muntii i-am pierdut"din vedere §i, Instrainarea noastra este hotaritil,"cine §tie pentru ealil vreme!

" - Cum ne-a fi seris de la Dumnezeu, sfan-"tul, zise laharia cu glas stins; §i apoi ramase"dus pe ganduri tot drumul, pana la Blage§ti,"peste Siret, unde ne-a fost §i masul in noaptea"aceea" .

Dela 1855 toamna, pana la 1859 varq., Creangaa stat in Seminarul Soeola. In timpul vacantiilord vara se ducea in sat la Humule§ti, de petre-e 'a ClI parintii §i prietenii, Insa acum era lini§tit~i a§ezat, a§a precum se euvenia sa fie unui

- Mai b'aiete, nu.i paeat de tineretele tale saumbli a§a teleleti ?... Mai bine te-ai insura §'aiintra in ralidul oanienilor.

Creanga raspunde ca nu are parale. Atunciparintele Ivanciu, om eu dare de mana, seoatedin r;unga un pitac de zeee parale §i-I pune cugalantomie in palma lui Creanga. Creanga seuita la' pitae §i la popa Ivaneiu, apoi stupi ') pictaeul, il ;:Jusa in punga §i zise:

- Noroc sa dea Dumnezeu, parinte; de-aeu·ma insoi':

- Hai cu miile in petit, zi~e p<'hintele apucandde mana pe' Creanga, bucuros d ar~ sa fad 0

fapta buniL ~i fara multa yorba §i pleaca aman-doi, dupa ee mai intal cinstee in colt la Grecicate-o garafa, doua de vin 2). .

Dupa cateva saptamani Creanga er~ insurat euJleana, fata parintelui Grigoriu del a biseriea Pa-lrllzeci de Sfinti. ~i indata dupa aeeasta se faeudiaeon tot la acea biserica,· unde statu patru ani.latil ce scrie eJ insu§i inlr'o insemnare de ale lui:"Patru ani la biserica Patruzeci de Sfinti, traindIlltr'o casa in care ma razbia ploaia §i ma 01'-

b!;\ fumul §i femeia! De saracie nu m'am temutIIkl odata, caci totdeauna a fost cu mine".

I) ScuipiL-:2)Dupa insa~i aratarea Jui Creanga pe d\nd era

II vla(ii.

seminarist. Dar vorba lui: "asta tinea de joi panamai de.'apoi". Dupace se mai invechia prin sat,o lua CLl l1acaii pe la hori §i peste dealuri, iarde se'nHlmpla sa se afume putintel, punea §i 0

leaca de lautari dupa dansul, de canta de inimaalbastra, dar tot cu paza §i buna cuviinta, ciicivorba cea temeinicii a fratelui Constantin Bal-bflila §i proto-psaltul Plea§ca: "Cu trenchea flen-chea, trei lei parechea nu se trae§te in lume,mai baiete ,)". u. La Socola era baiat cu minte §i silitor, afaradaca nu-! scoteaicat de cat din apele lui, saudaca nu-l palea vre-o sfanta de lene, de zacealat cate doua, trei zile. .

Viata lui din Seminar n'a scris-o, ~iciua I~-sat note. De-l indemna :cineva cateodata sa scne§i aceasta parte a vietei lui, el riispundea zam-vind:

._ Dar bine, mult am sa naucesc lumea cutiiraniile mele? .'

La anul 1859 e§ind cu atestat dlll Seminar seduse in sat}a Humule§ti. Dupa un an se intoarseiarasi in lasi 5i a.ici intrand'in "toiul insuratului",intr~ bun~ dimineata intalnindu-se cu parintelelvanciu, pe care-l cuno§tea mai de multa vreme,acesta Ii zise:

1) Dupa Insemniirile lui Creangii.

A servit apoi ca diacon la bisericile: StantulPantelimolJ, Barboi ~i Galata. Era un cantaretfoartc bUll si la slujba lui era cu randuiala, darniciotlata n~ a avut tragere de inimiL Ateu dinsuflcl, adesea critica formel'e de§arte ale biseri-cei si pUllea la indoiala existenta divinitatii, dincare~pricina avea neintelegeri cu ceilalti preoti§i cu protopopul. La inmormantari, bot~zur~, .c~-nunii nu vroia sa ia parte. Cand nu era 1tl sluJba,dllce~ viata de mirean, §i potcapul ~irantia 1)crall 0 greutate pentru dansul.

Intr'una din zile mergand protopopul la bise-rica Goliei spre a face inspectie,gasi ,pe dia-conul Creanga in halat cu 0 pu~ca in mana tra-gand in cioarele de pe crucea bisericei. Proto-popul uimit de aceasta nelegiuire n intrebil:

_ Dar bine, diacone, un de s',a mai vazut tatabisericeasca umbland cu pu§ca?

_ D'apoi eu nu-s jidan, cinstite parinte, samil tem de pu~ca, raspunse Creanga razand.

Creanga nu ducei! trai bun cu nevastavlui: ~lasat-o §i s'a mutat de-oparte. Din ~ceasta casa-toric a avut un copi1'), pe care I-a crescut cu el.

Dupa trei ani de casatorie Creanga a intrat 1.1~coala Normala Vasile Lupu menita pentru In-

1) Rasa.2) Ciipitanul Constantin Creangii.

vatatori §i unde domnul MaioresCLI era director.Sfar§ind ,lnvatatura ~i la' aceasta .~coa];l a fostnumit institutor de elasa intai la §coala din Sararie.

Ca institutor era iubit de cop ii, caci era §ii-galnic') §i bun la inima.

-- Mai tica, Ian fa la tabla pe cracanatu (M);ian fa pe bardanosu (B); pe ghebosu (0); pecovrigu (0). ~i a~a fiecare litera avea 0 pore-ela §i elevii invatau cu drag.

La 3 "'\prilie 1866 a luat parte insemnata larev.olutie. EI. impreuna cu parintele Enachescua scapat dela moarte pe Mitropolitul Calinic as-cunzandu-I sub uri poloboc in pivnita la cra~maILli Stihi din Sfanta Vineri. '

"DeJa 1866 pana 'Ia 1872, zice el, am facut,,~j ceva politicaJe. In intrunirile dela primarie"cine era mai guraliv de cat mine, Buta, Dama-"schin §i Corduneanu? Alegeam §i culegeam la"dcputati ~i la membrii comunali, tot ce era mai"bllni§or din fractiune ')".

Creanga a fost multa vreme du§manul politic,:iI JlIl1imei ~i in deosebi al d-Iui lacob Negruti,I'll r' a scris satira Eleetoralele §i in care I-a'po-Il'rlit pe Creanga cu numele de "parintele SI~an-I Il:l". '

I) Olumel.• ) IlIscmniirile iui Creanga

In anul 1871 vara, Creanga purta In loe de- poteap 0 palarie, dupa modelul preotilor din Bu-

covina. 0 protestare . generala a fost faeuta deto Ii preolii din Ia§i aeuzand pe Creanga de e-retie. Mi tropolitul Insu§i I-a. chern at Inaintea eon-sisloriului pentru a-§i da Indreptarile, dar Creangas'a Illlpotrivit §i nu s'a infali§at. Consistoriul i-aridieat In mod provizoriu daru!.

'rcanga atunci s'a tuns, a lapadat rantiea, pecare de altfel 0 ura, §i a ram as mirean. AtunciMinistruJ Tel I-a destituit pentru motivul d nueste 1I10ral, ea un raspopit sa fie institutor. Chiarzieca Creanga cafe odata:

_ Am fost destituit pe timpul raposatului mi-tropolit Calinic, de raposatul mi,nistru Tel, fie-Ieiaralla u§oara,

Tot earn pe atunei a luat un debit de tutun:<i s'a [aeut negustor, apoi a intrat ea profesorla Liccul Nou §i peste vre-o doi ani venind dolMaiorcseu la minister loanumit din nou ins!itutorde dasa a doua la §eoala din Paeurari, unde aranws palla la moarte.

RJu;popitlll Creanga In gura popHor §i a rna-halalclor ajllJ1se 0 ade.varata halima. Uniivzi~eau (ca avandu-s In de bll1e eu nevasta eutarm, arfi fost prins §i luns; altii d I-au eumparat ji- .danii,. altii ca-i eretie §i eate altele, dar toti il

cuno§teau, §i megia§ii de vre-o nevoie, tot la~a?su~ sev d~.eeau §i Creanga eu draga inima a-J~ta §1 starUla pentru oricine, numai bine sa fad§~ a§a I~ putina vreme nu era om nevoia§, car~sa nu fJ eerut ajutorul lilL .

Cam pe la 1874 Creanga a eunoseut pe Emi-n:sc~.' ~are pe atunci era revizor §colar. Intredan§lI s a legat de la eea intai vedere, un prie-e?ug adane. ;ii unul §i altul saraci, despretuiauv,lala sgomotoasa de Hirg; du§mani nelmpaeatia; f~rmelor de§arte din ,saloane, adesea se in-tallllau in gradinile singuratece si retrase din:atara.§i §i ~ala_ta, Acol? petreeeau ~mandoi noptiIIltregl, ob,servand eu lacomie poporuI, ascultandeu drag canteeele lautarilor.

.Cam pe la 1876 Creanga ;e ruga de d-nulVietor Castan, .ea sa-l dud in intrunirile lirerare:J1c Junimei, zicand ca are §i el ceva seri;. Pentru1~ltai~§i data ~ fost priJ~it fara a fi luat in ba-gnre ~e seama, dar de 1l1data ee CreanO'a a ce-lli eea intai poveste a lui, Soacra eu trei "u-1.·OJ,·j, t,oti au r~eunoscut intr'lnsul talentuI §i p_1,lg~l1a1ttateavlUl "), a fost Ineurajat §i Indemnat~I HI seurta vreme a ajuns unuI din frunta§iiIlf'()zci romane. Nu era am care sa nu fi eu-HOSClItpe Creanga. §i sa nu fi prj~it eu bu-

I) ))upii ariitarea d-Jui Victor Castano

curie prietenia lui, atat era de glumet §i bun I.a.suflet, pc cat era de modest, d'ind se atingeaceva de dansul §i de lndraznet c~nd apara drep-turile altuia. Vasile Conta, pe dnd era ministruI-a ales in consiliul general de instructiune. Ceva1l1ai tarziu lntr'un congres didactic la la§i, undediscutiunile ajunsese aprinse ,§i tara nid un §ir,Crcanga care era acolo retras §i tacut lntr'uncolt, deodata sare In sus §i Cllun glas puternicslriga cat putu:

__ Cer cuvantul, domnule Pre§edinte,Deodata se facu tacere aqanca; toti lntoarsera

capul catre dansul._ Am zis: "cer cuvantul" domnule Pre§e-

dinte._ Aveti Cllvantul, raspunse pre§edintele, cam

nedo1l1erit. II

__ Era, domnilor, un ciobotar, care nu facuse 'nod la ata §i cosea, cosea mereu fara nid 0 isprava.'A§a faccti §i d-voastra, vorbJti mereu, fara sa§titi cc vorbiti. "

Un hohot lung de rasete izbu2ni In toat~:sala§i de at\lnci congresul aidactic a ram as earacte-rizat pentru totdeauna.

De la anu\ 1876 - 1886 Creanga a scris laConvorbiri Literare 0 serie de povc§ti, anecdote§i amintiri. Dar afara de aceasta, el a mai scris

o se:ie de serieri didactice §i de polemice',l), A: :"pubIJcat anecdot~ ~u~a Voda ~i Ion ~,o~t~Cil~ ..•A~m~nachul socletatl1 Acade~ice \:it,erare :R,o- 'mama Juna, Viena. 1883, unde era' mem'bruonorar. Asemenea a scris 0 alta aneedot~ MIon ~oata §i a publicat-o in Albumul Maced~:Roman al d-Iui V. A. Ureehia

v Cea intai notita biografica' d'espre Creanga 0

da ~ngel? d: Gubernatis in ai, sau Dizionariodeglt senton

v

co.ntemporanei 1879, pag. 324.D-I. Io~n N~deJde vorbe§te des pre Creanga in

Istona hmbel ~i literaturei romane.~-I .Eduar~ Gr-i.Iber de asemene in"studiul sat!

StII ~l gandlre. .D-I Constantin Mile iti Saptamana Literara

diu ziarul Lupta. .,0 tradu~ere din ~reaAnga a ap~rut §i nemte§te

de d-na Mite Kremnltz In Rumanische MarchenI. 'ipxig, 1882, ' '

Multe din scrierile lui Creangii au fost luatedill "C~nv.or~iri literare" §i retiparite in bro§uriIII CC~l1autl §l riispandite in Bucovina §i Tran~

IIVHI11a.

I) Mct<:dii 'nauii de scriere ~i cetire edit XXI, 1~::I'1:'ViiJt~rul capiilor! carte de cetire edit: VIII, 3

: 11\ ,'ii'(l\fi:o

,1~~,~f~ii.'aJ:;;~er:J~t~f~itrI~~}.·V~. i~~~~~:~. Ol)an, etc.

curie prietenia lui, atat era de glumet ~i bun l,a.suflet, pc cat era de modest, dind se atingeaceva de dansul §i de 1ndraznet c~nd apara drep-turile altuia. Vasile Conta, pe cand era ministruI-a ales 1n consiliul general de instructiune. Ceval11ai tarziu 1ntr'un congres didactic la Ia§i, undediseutiunile ajunsese aprinse .§i far a nid un ~ir,

reanga care era acolo retras ~i tacut 1ntr'uncolt. deodata sare 1n sus ~i eu un glas puternic

slriga cat putu :_ Cer euvantul, domnule Pre§edinte.Deodata se fac·u tacere aqanca; toti 1ntoarsera

capul catre dansul._ Am zis: "cer cuvantul" domnule Pre\1e-

c1intc._ Aveti cuvantul, raspunse pre~eclintcle, cam

nedomerit. f_ Era, c1omnilor, un dobotar, care nu faeuse '

nod la aVi §i cosea, cosea mereu far a nid 0 isprava:'A§a faceti ~i d-voastra, vorbiti mereu, fara sa

§tiii ce vorbiti.Un hahot lung de rasete izbucni in toa.t~ sala

~i c1e atllnci congresul aidactiC a rarrtas caracte-rizat pentru totdeauna.

De la anu\ 1876 - 1886 ~reanga a scris laConvorbiri titerare 0 serie de pove§ti, anecdote~i amintiri. Dar afara de aeeasta, el a mai seris

o se:ie de serieri didactice §i de polemice,\>. A "pubhcat aneedota Cuza Voda "i Ion Roat'" • ..AI '( ••. lIa . ' ~

.m~nachul socieHitii Academice literare Ro- I' \

mama Juna, Viena. 1883, un'de era mem'bruon oral'. A~e~e~ea a seris 0 aWl. aneedota Mo~Ion Roata §I a publicat-o in Albumul Macedo-Roman al d-Iui V. A. Urechiii.

v Cea intai notitii biografica des pre Creangii 0

cia ~ngel~ de Gubernatis in ai, sau Dizionariodegh scrltori

v

co.ntemporanei 1879, pag. 324.D-I. Io~n N~d~Jde vorbe~te des pre Creanga 1n

Istona hmbel .~I literaturei romane.~-I Eduard Gr-uber de asemene in"studiul sau

StJI ~i gandire. .D·l Constantin Mile 1n Saptamana Literara

din ziarul .Lupta. .o traducere din Creangii a apiirut §i nemte§te

d ' ,d-~a Mite Kremnitz in Rumanlsche Marchen.L 'I) Xlg, 1882; .

Multe din scrierile lui Creangii au f~st luatedill "C~nv?r~iri literare" §i retiparite in bro§uri111 Ce~nautl §I raspandite in Bucovina §i Tran"

IlvH111a.

I) Mc}~dii 'nouii de scriere ~i cetire edit XXI 1VII!, 1~lV<itat?rulcopiiIor, carte de cetire edit' VIlI' 3VII, ov~tuttorul la cetire prin scriere 1 vol' 0 '~nlIJllllAI'\IOtlui.Ia~i. Harta judetului Ia~i.· O· int~~~~:~

. orlan, etc.

curie prietenia lui, atM era de glumet ~i bun la.suflet, pe cat era de modest, d.nd se atingeaceva de dansul §i de Indraznet cand apara drep-turile altuia. Vasile Conta, pe cind era ministruI-a ales in consiliul general de instructiune. Cevamai tarziu Intr'un congres didactic la la§i, undediseutiunile ajunsese aprinse .§i fara nici un ~ir,Crcanga care era acolo retras ~i taeut Intr'uncolt, deodata sare In sus §i cu un glas puternicstriga cat putu :

_ Cer cuvantul, domnule Pre~edinte.Deodata se facti tacere aqanca; toti intoarsera

capul catre dansul._ Am zis: "cer cuvantul" domnule Pre§e-

dinte.. _ Aveti cuvantul, raspunse pre~edintele, cam

n domerit. ,_ Era, domnilor, un ciobotar, care nu facuse'l

nod la ata §i cosea, coseil mereu tara nici 0 isprava.'A§a facc\i ~i d-voastra, vorbiti mereu, tara sa§titi cc vorbiti. f.'

Un \lOhot lung de rasete izbucni In toa~~sala~i dc atll llci congresul didactic a ramas car:iete-rizat pcntru totdeauna.

De la al11111876 - 1886 Creanga a scris laConvorblri Literare 0 serie de pove~ti, anecdote,~i amintiri. Dar afara de aceasta, el a mai scris

o se:ie de scrieri didadice §i de polemice 9. 'A.',\ .publlcat anecdota Cuza Voda !?i Ion Roat( .in '.' ';AI~~nachul sQcietatii Academice l:itefare 'Rri~I \

mama Juna, Viena. 1883, un'de eri/ mem'bruonorar. Ase~enea a scris 0 alta anecdota Mo~Ion ~oata §I a publicat-o in Albumu) Macedo-Roman al d-lui V. A. Urechia.

•Cea intai notita biografica despre Creanga 0

da ~ngel? d: Gubernatis in al' sau Dizionariodeglt scnton~ co.ntemporanei 1879, pag. 324.

D-I loan Nade]de vorbe§te despre Creanga InIstoria limbei ,~i Ifteraturei romane.

D-llEduard Gliu,lDerde asemene in'studiul vSt

.) . sauI !?l gandire. .

.0-1. Constantin Mile In Saptamana Literaradin zlaruI.Lupta .

.0 tradu~ere din Creanga a ap~rut ~i nemte§telit dona Mite Kremnitz in Rumanische MarchenLt'ipxig, 1882, . .

Multe din scrierile lui Creanga au fost luatedill ."C~nv.or~iriv literare" §i retiparite in bro§uriIII Ccrnautl §I raspandite in Bucovina §i Tran-,lIvlIllia. . .

I) MC.lo.da'noua de scriere ~i cetire edit XXI 1VIII ::,va1at?rul copiiIor, carte de cetire edit: vm' 3illl" :)~iI\ul.torul.la cetire prin scriere. 1 vol. Geogra-II \lliII

A'lI(I,Ul . Ia~l. Harta judetului Ia~i.· 0 intrebare. JorJan, etc.

C(eanga a tost decorat in 1878 cu medaliaBene Merenti clasa II·a pentru lucrarile ~i pubH-catiullile sale didactice, iar la 1883 i s'a conte-rit gradul de cavaler al ordinului Co roan a Ro-mfmiei. Aceste decoratiuni nu le·a purtat insan ici odata.

Acest mare ~i talentat sctiitor roman era de 0

modestie rara. Ca ~i Eminescu nu a luat nicioclata in bagare de sarna talentul sau, a ramastotdeauna acela~: "Nicii a lui Ion a Petrei dinHumule~ti", gras, 'gros, greoi, imbracat simplu,CLl straie de ~aiac. Adeseori 11 intalneai, iama ~ivara, pe jos, cu 0 palarie mare pe ceata, cu unbat gros pe umar, mergand la prim blare afaradin targ, la Tatara~i, la Pacurari, la Galata.'

Acolo se intaInia cu vre-un eunoscut de·ailui, lucrator, mes'eria~ sau muncitor,' se punea!a vorba, 11 cinstia ~i asculta cu luare aminte'IIccazurile ~i saracia omului,~i de avea putere11 ajuta cu draga inima. A~a.intalnind odata spresarbatorile Craciunului pe mo~ loan Hangan su-parat, il intreba de saniitate ~i de sJparare ~iaccsta i se plange ca primaria de mai multi ania oprit jocul papu~i1or ~i el nu mai poate ca~-tiga un ban pentru copii I). ~i Creanga atunci

1) 0-1 primar Gusti in anu! 1884 prill 0 ordonantiia oprlt jocul pilpll~l1or pe rnotiv ca sunt contra bu-nelor moravurl. Dosarul No. 156 din 1884.

manios pleacii la pri-marie; starue~te,. face v,u'eti?i scoate lnvoirea lLli Hangan '). De atUlaci pa-pu~ele, acest teatri1 ambulant, care atata vreme~ de.sfatat ~i desfateaza lncii popoTul, lncii aull1VOlfea de a umbla la vremea sarbiitorilor deCraciun.

Alta data fiind pe strada cu 'fjul sau Constan-tin, c~re pe atullci era copil, se intalne~te cu unsacaglU, un megia~ al sau, care ~i ie~ise inaintepentru a i s'e pHinge de neajunsurile ce-i faceapolitia. Creanga intinde mana omului ~i iI in-1reaba de sanatate. Copilul insa ru~inat 0;reCl.lmde aceasta, pleaca mai inainte. Creanga iI chiama,11 trage de urechi ~i-I sile~te sa dee mana cu.':Jcagiul 2).

Creanga era om respectos, neprefacut, de~tept<' glumet· .

lata. 0 copie de pe 0 scrisoare din 1887 Sep-!l'olvne 19, adresatii d-lui Maiorescu 3)

• I

"I) 'spectabile ~i mult iubite Domnule Maiorescu.

"Dad n'ai ras de mult. de vre-o prostie a vre-"llllIli idiot, de care numai in raposata junime

I) III 1879 Dccernvrie 13 d-l Vasile Pogor Hind1'r1l1lt1r~c1:1invoire. '

'I) DIIIl:! aratarca <f..lui Capitan 'Creangii:1) 1)111 h~rtiile lui Creanga: '. .

ndela la§i se pute rfidea m'ai cu haz, pofti'm,"Va rog de~ti rade cu hohot de ut1a avcum...~ar"va rog! m ulte prostii §i in vre-o doua, trel ra~-duri in viata mea, de cand am avut nenoroc\-

"rea de a va cunoa§te, chiar grosolanii am in-:driiznit a spune, catre d-voastra, nu insa .din

rautate ci din prostie; m'a luat gura pe dma-"inte. Caci d-ta nu se poate sa nu intelegi inima::mea. Iertati-ma, va rog, de toate §i dati-mi voe"sa va spun §i acuma una. v

"In bojdeuca t), unde locuesc eu, dorm ,af~raSi pe vremea asta in 18 spre 19 Septemvne.

»\' +""De Yeti avea rabdare, ca buna~ate ~otdeauna a~"avut, Yeti Intreba poate, unde-l bo]deuca ~eva.'"Va voi raspunde respeetuos: in mahalaua T~c~u,

ce-i mal zic §i Valea plangerei, strada Tlcaul"de sus No.4, (dadi se mai poate numi strada 0

::II1Iid icioara") doznica, plina de noroi pana la ~e-IIl1l1chi cand sunt ploi mari §i indelungate, Zlse

" ' dA

)~i putrede <:i la seceta geme colbul pe ansa.,,"I ' ~ d"Iar bojcleuca de ciisuta in care locu~s: eu ve

vrc.() 18 ani e de valatuci §i povarmta spreca-::d r' pc zi ce merge, de n'ar fi rezemata in vre-o

2~ d [mci de stejar §i acelea putrede. lama"dorm IlIlr'o odai+a toata hrentuita3), iar vara in-" \

1) Ilord lit, colibii2) Ullcloara.3) Strlcatll

"tr'un cerdacel din dos, incepfind de pe lei Mai,,§i sfar§ind pe la 'Octomvrie, cand este vremea"bunc'l, cum Ii acum. A§a m'am deprins. Rapo-"satul Conta §i Lambrior, §tiau cas uta mea. Pom-"piliu, dol Nica §i mai ales bietul Eminescu de '"asem:nea. In sfar§it Vinerea trecuta in 18 spre,,19 m am culcat iara§i afara dupa obicei §i pe"la cate oare voi fi adormit nu §tiu, dar §tiu ca"am adormrt gandindu-ma cu jale mare la sod-"etatea Jupimea §i ce mai este ea acum! la bietul"tul Eminescu §i ce mai este el acum! la Oheor-"ghe Scheleti, Lambrior, Conta §i un de sunt ei"Hcum!... etc."

A§a a fost Creanga toata viata lui. A scris('11m a trait, a trait cum a scris. EI era om iutedill firea lui, in stare a face 0 nelegiuire intr'un111 iIIlit de man ie, dar intotdeauna Ii parea rau der,I'l'a ce facd, lezne crezator, bun la inima §iI.ll'il patima. Toata viata lui a urit pe Jidani OreciN('III(i, §i a fost impotriva lor 'precum d~ altfel('1:\ 1m potriva tuturor striiinilor. Adesea-§i bateaIIII' "d•. dal~§i.i, radea pe socoteala lor, §i de 0 po-liI~1I II pnvl(\ Cll un fel de amaraciune mo§te-Iliid d Ja piirinti.

I h' IlIcrgcai la dansul acasii trebuia sa urci"Ii I draill' Siiriiriei printre griidini §i livezi panaI I .lIIIIIgeal In hUidita Ticaului de sus. Acolo

i ovarnita ,apuci la d~eaptacobori 0 vale repede ~ P t"+ N'o 4 la bojdeuca. f + d ept In por lla .~j dat ell ala r ". b'd ca i"i botezase elC "caci oJ eu ':<Illi Mo§ ~ea~ga, "si de iama §i de veselielocLlin1a lL11§I de v~ra ':< , ai' mLllte scari Intre

d Cobon apOl m<oide urere. ." bro"i. In 0-" "d opael verZI ~I urn ':<dOlla ran9un e e, ." a"ieseIn toate partile;" "., ra+e gaste orae .grada galnl, I' . ~ : 'te' In vale case §I. ,... "matele Hi ies main, "ealllll ~I , " ' d 1 I CiriculLII."d' ".' departare ea u .gra Inl, In " ? intrebam nOlo

- Aeasa-i Mo~ Crean~a., bind 0 fetita sprin-Aeasa . Iti raspul1dea zam tV

- '.. del i rasarita ea 0 cueu a.tena ca un pnc1nl1 ~ . "d" dos" d nnealLII II In . "

- Pottiti In c~sa~ u.t". <:i din dos, raspun-, nOI ca-l gas 1m ':<-- Las pe T' ~i dand buluc eu to-deam facand mare ga agle

tii din dos 111cerdacC''a "strigam 110i cat ne. U I rnoc leang, ,---- raaa .... ~ "r I . eeea a plan-lua gura, de rasunil toata \ a ea ,

gcrei. . . .,' C mai dregi? Te doriamDe mal faci r e , ..- a e v" ? n 11TIbulziarnnOI canell rn mergi eu sanatate~. . .

dineotro eu IntrebariJe... I rnul+ime de" 'n mlJlocl.1 a 0 \Iar mo§ Cre~nga ~ v fete 1~ toate partil~

li~rtii, note, emete I~pra§ ~Ungi albastre, eu ta-1111braeat In halatul lUi eu t' e alba pusa patrurai1i ') In p~cioare, ell 0 pros Ir,

J) TfirligH

in jurul gatului pentru sudoare, gras §i greoipreeum era, ca.nd se vedea a§a prins fara deveste de noi, se inro§iil Ja fata §i oareeum seru§ina.

-Iraeu ') de mine J m'ati gasit §i dumneavos-tra a§il. ca pe un prost, ne raspundea el inee;pand a rade, ca tot prost is eu de-acasa delamama din Humule§ti. Nu puteam sa ma imbrae§i eu, vai de mine? Da, Ian ma rag poftiti Ineasa colea, Sa va aducii ni§te apu§oara reee. Ru-xandaaa-i! Ruxandaaa-i! Ian da fuguJita. §i adaapa rece. Poftiti ma rag in casa.

- Da las' mo§ Creanga ca stam bine §i'ncerdac, riispundeam noi cu totii Intr'un gJas.

- In cerdae? D'apoi ce sa vedeti d~ acolea ?Dealul CiriculUi ii ehel ea §i In palma la buni-'111.

- Da cu sanatatea cum mergj, md§ Creanga ?- MU1tumese tot mai bine: stupesc In barM

~i trag oghealul 2) eu dintii.~i a§a 0 dueeam la dansul tot Intr'un ras §i

v 'selie. -?i, doamne, multe ne mai spuneil mo§Crc3nga!

- Cand eram diaeon, ne istorisia el, m'amtillS §i eu odata la teatru, la Cristof Columbo

I) Silracul..) Plapoma

Mitropolitlll m-a oprit deja slujbii §i atullci m'amdus a doua oara. M'a oprit sa ma dLICla bise-rica, da la teatru ba. _

-- Haideti 111 Targu§or, ne sfiituim Iloi cu E-mineseu Inlr'o zi la unul Ttru. Acolo erau vi §inebune. Ne-am dus §i ne-a fac!1t 6 fripturii de por~int(un harb de eeaun, ne-a adus cate 0 garafadoua de vin §i numai iata ca §i vine un dasciiJdela Zilla Crucii, caruia Ii era bolnav un eopil§i s<7plallgc Ja !loi ea nu §tie ce sa-i facii. E-minesCLI Ii scrie 0 scrisorica §i-l trimete la dof-torul Tauzig. Tauzig cum a vazut copilul a In·tales ca tatiil copilului e dascal §i copilul ~an-cand Jacom la colaci i s'a lipit matele §l deaceea era bolnav. Patru copii li \J1urise dasciilu-1ui din pricina. colacilor. .

Cand lllai lllantuialll din yorba ne amnalll delllatele Iui mo§ Creanga, ciici Creangii avea un-sprezece mati ce stateau ve§nic pe Hlnga dansul.

C V",l- Da pe asta curn 0 cheama mo§ reanga.----'Tita.-- Da pe astii1alta ? .- Sita, pe acea Florica, pe cealalta Furslc:;

pe motanul acela Taca, pe celalt S~ru; e1 sa-racu sare pe ciampa u§ei §i 0 de§chlde de 0-

data; pe eelalt Ghita §i a§a pana la unspre-zece mati.

II'- •. ~. .'I " .•" l

AWl' qala cand ne'dueeam la d~n$ul ne intam-pin~ eu aeeste v,orJ:je:. ,

J\poi din. vaile iest~ mi-i ru§ine; dadi m'ave. ~a un om.. Cine §tie ce-a zice, a·zice ca suntbeat, sau cine §tie c"e.

Cli.eanga suferea de epilepsie, boala pe careo avusese §i mama lui timp de vre-o zece ani, darde care se vindecase. Adese ori. ne· spunea el:

- De la Harap Alb 1) douiisprezece zile nuam e§it din bo§deuca 'asta; a venit impiirahilrusesc, §i atunci 'mi-a venit un furn pe nas. ..' De atu.nci,.boala ~e intarea pe ~i ce m~rgea'?' acum l~ tlmpul din ;urma atacurile de epitepsieII veneau cate de doua, frei ori p~ zi, dar CreangaIIU se de~curaja, era tot vesel §i guraliv;insaacum cand iti povestea ceva, parea' era mai lr,J.tunecat la minte, §i mai atins la yorba. Cate 0-data zieea el singur:

- De:acu nu-i mult pan' departe.-Oc.hii lui nu mai .stralueeau ea aHa data; parca

l'ra abosH,. 0 galbeneall'i.li acop eris'e fata, 0 slavbldune Ii stapanea ~rupul. D,in zl In zi atacurileNe indeseau, din zi in zi s~ pit.~Fdea mai tarepAlla if! ziua de "31 Decembre' 1889 cand un a:till' puternic Ii rupse peatru -Vecie firul vietei §iI I'i 1/1 tadtla fece' pe eel mai mare prozator 1'0-

I) Pe cilnd scrla povestea lui Harap Alb.•Ii

34 • . .-~-~I,...··· \: .• \

• I J 01 •

man, pe eel .mai tetneirfi~ pri:t~I1,. ik 'eel., tfl~" ;. eurat §i' neprihanit' roman.! .•... : < ••

,Cine ar, fi in stare azi sa poata 'in<;:heiil.'111c~_/~teva ralJduri atata poez,ie, atat spirit, atata' orgi-nalitate, dit avea Creanga?' . , . ,? IJ •

Nascut din popor, traitor la tara,' depliins inobiceiuril,e §i datinele taranului,din, fire istet §imucalit, nUl~la' el a fost in stare sa intaleneascapentru vecie, iebana taranului, sfatos §i ~lumetdind poetic §i plin de jale in 'povestirile Intam~plarilor dill ~ia\<l lui, eand ,]ulz]iu §i ]'uator InfaS pentru tot cc. eri\ strain, penhl1 to,t 'ce erh'targove\. ~ '0

Cfind ne-am· despart1t, de dansul pentru ~eadin urma oara" ne-a' petreeut pana 1 portit(cu'euvintel~ acestea: ,

..L- Cu blne §i cu sanatqte, §ide', acum intr'omie de an,i bejanie 1). 1 !- _;. • I .,;,

, :l' ~.Grlg. I. Gonstantin'e t:U ••

.-. ." '"

1 ••• ~ \ .",

, OPFJRE COMPLETE'-----'--

SOACRA' CD -TREI NUROm ".' (Poveste) ,

Era d t" ..," . 0 a a ?' .babii care avea trei 'feciori inal i(,I lll§te brazl§, i t~ri de' vir.tute da' I b'., J1lIllIte. ", '. " rsalde

o raza§ie destul de mare' . v -:"

('II toata .... . '. . '. casa batraneasca.I • P~JI~I~ .ev 0 vie Cll livadii frumoasii, vite .

Ill.~l1tepasarr alciituialJgOspodiiria ba'b . PI III t·) ace t '. ., eI. e' •...' \ S ea mal avea' strcl'hs'e ,j • U "I" - ,Ill'lIll'll zire ,n~g"re 'ciici '1 ,.,' § p2,~a~te albeI

' . ' , ,egW paraua eu z"'ceI Ill', :;;1 tremura dup'il ban" ' ,p no-p ..

l'lIlru a nu' re~1eti f~ciorii de I e l' . U •

IIliti IIlira Inca douii case ala"t' p ~nga S1lleI ,urea, una la dreaptaI ,I la dUMastal1ga eelei batrane~ti. D'ar tot 'atwllCi

~ r l '

"

..~ ••~» •..~

36 \ I ~

• \

luii hotarare nestramutata §i',liFrei. feciorii <§ivii> 'toarefe nurori pe langa sitw-ih bas~batrane s~a •-§i a" nu orandul' nimie' pentru imparteala pana 'aproape de moartea sa. A§a facit; §i-i radea i-nima babei, de bucurie, dnd gandea numai catde t'ericita are sa, fie, ajutatii, de f~ciori §i man-gailtfa de viitoarele nurori. B-a de multe ori zi-ceil In sine: "Voi privegheil nurorile, le-oi punela hkru, le-oi struni §i nu le-oi lata ~ ,e§i dincasa, in Iipsafeciorjlor mei. Soacrii-mea fie-i t~-rana u§oara !--a§a a faeut cu mine. ~i biirbat'u-l11eu_Dumnezeu sa-I ierte !-nu s'a pufut plangeca I-am in§elat, sau i-am risipit easa ... de§i cate-odaUi erau biinueli... §i ma probozea... dar aumstau treeut toate '" ,

Tustrei ,'fedorii babei umblali in drau§ie §ica§tigau multi bani. Celui mai mare ii,ven.ivre-mea' l)1surat, §i baba simtind asta, umblil valvartej ~ "i gaseasca mireasa;' "§i. in cinci, §asesat , -abts, abia putu nil11erLuna dvpit placul ei:JIll prea tanara, nalta §i ~llstii1iva; tnga ropaee §isupus\L Fecior'ul nu', e§i din hot~rirea ·ma~ca-sa.,l1unta se fiiciJ §i baba i::;;ilua cama::;;.ade soacrii;ba Inca' netaiat~ la gura: care insemneazii ciisoaera llU trebue sa fie cu gura m~re ~i sa totcarteasca de toate eele. .': i ~ ,

Dttpii ce s'a sfar§it nuota, fecio'rH-s' u dus, in. '", tt .

treaba lor, iar 110ra ral11ase cu soacra. Chiar ina~ea zi, catre seara, baba incepu sa pue la cale

,vlata nurori;sa. Pentru baba, sita noua nu maia~ea loc in cui. De ce l11i-am facut cle§te? Cas~ nu ma yard, zice.a ea. Apoi se sue.iute in pod§! scoboara de aeolo un §tubei .) eu pene ramasetoe~ai . dela raposata soaera-sa, ni§te chite de ca-nepa §I vre-o doua dimerlii 2) de pasat.

-. lata .ee ~~ g~ndit eu, noro, ca poti lucranoptile. Pilla-I In casoaea de alaturea,' fusele ino~oroc sub pat, iar furca dupii horn. Cand te-isatura de

u

strujit pene, vei pisa malai; ::;;i ~anda veni ?arbatu-tiiu dela drum vom face plachiecu costIte .de pore de. cele afumate, din pod, $iDoan:ne ~lOe .vo~ .manca ! Acum de-odatii panat~ ~el mal odlhl1l, la furca in brau §i pan a manidlmlneatii sa gate§ti fuioarele aceste de tors pe-nde de strujit §i malaiul de pisat. Eu m~ 1

of' u • aspu ~IO5a ml-a treeut ciolan prin' ciolan cu nuntavoas:ra. v ~ar. tu ~a §tii ca eu dorm iepure§te; §ipe langa l§tI dOl oehi, mai am unLiI la ceafa,care ~a~e pururea desehis §i cu care vad $i noap-tea ~I Zilla, tot ee se faeeprin casii. Ai iJilelesce II-am spus?

- Da, mamuca. Numai ceva de l1lancare...1). Un !emn cilindric scobit.2). Banite.

De mancare? 0 ceapa" un usturoi §i-o bu~atade mamiiligii rece din politii, sunt destul :pentruo nevasta taniira ca tine ... Lapte, branza,unt §ioLia de am putea sclipul 1) sa ducem in ~a!g casa facarn ceva parale; cad casa s'a mai ingreu-iat CLiun· rnancau §i eu nu. vreau sa-rni pierdcomandul.-Apoi cand insera, baba se mica pepat, cu fata la parete, ca sa n'o supere luminadela opaiej, mai dand a intelege nurori-sa caare s'o privegheze: dar somnul 0 cuprinse in-data, §i habar n-avea de ce face nora-sa. Pe candsoacra horilia, dormind dusa, blajina no~a migaiaprin easa; acu§i la strujit·) pene, acu§i imbala 3)tortLlI, acu§i pisa malaiul §i-I vantura de buc 4)Si daca Enaehe se puriea pe gene-I, ea 'indata" , ,lua apa reee §i.§i spiila fata ca nu eumva s 0

vada neadormita soaera §i sa-i banuiasca. A§asc munci biata nora pana dupa iniezul noptei;dar des pre ziua, somnul \0 dobori, §i adormi §iea intre pene, caiere, fusele eu tort §i bucul demalili. Saba care se euIcase odata eu giiinile, ses,culii cu noaptea in cap §i ineepu 'a trantl §i aplcznl prin casa, in cat biata nora, care de-abia

I). Ad 1111,\

2) Cura(ii,3) Albl.4) Plcavil.

a!ipi~~ de vqie, de nevoie trebui sa 'se scoalesa sarute mana soacrei §i sii-i arate ce a luerat'Ineet, incet nora s'a dat la brazda §i baba er:~ulju~~ta .~u alegerea ee a facut. Peste eatev:zl!e ?araU§l1 sosesc, §i tanara nevasta vazandu-§ibarbateluI, tnai uita din cele necazuri! •.. Nu treee ~L1It,§i baba pune la cale §'i pe fe-

elOrul eel mlJloelU; sa-§i ia un' suflet de no 7• t . d raIn OCtnal upa chipul §i asemanarea celei de'ntili .e~ deosebire numai, eii aeeasta era mai In varsti§1 eeva ineru,ci§atii; dar foe de harnicii., Dupa .nun;ii, .fe<;i.orii se due iarii~i in carau§ic

§I nuronle raman lar eu soaera acasii D ,.b' " • . Upd 0-leel. ea Ie da de lueru eu miisura, §i cum Inse.

r~az~ se' cuIca, spuind nurorilor sa fie harnice§~ ~andu-Ie de g-rije ea nu eumva sa adoarma,eael Ie vede ochiul eel neadormit. •

Nora cea mai mare talmad apoi eeleilalte des-pre oehiul soa,~rasei eel a toate ,:aziltor, §i a§a 'u~a •pe. aHa ,se Indemnau la treabii §i luerul e§eag~rla dIn m.anele lor.~ lara soaera huzurea ') deblne. Dar bInele -- eate odata - a§teapt~ §i rau.~u tr~ce tocmai mult §i vine vremea de insurat§I ,feel?ru.lu! eelui mic, Baba insa ,\:oia cu ori cechIp sa alba 0 troija nedesparjita de nurori .De aceea §i .chitise una de mai inainte. Dar Ilu-i

I) 0 biitea fericea.

totdeauna cum se chite§te, ci-i §i curnse n~tl1e-re§te. Intr'o buna dlrnineata, feciorul mamei, Ii§i aduce 0 nora pe cuptor. Baba se scarmanade cap, da la deal, da la vale, dar n'are ce face§i de voie, de nevoie, nunta s'a fileut §i pacebuna.

Dupa nunta, barbatii din nou se duc1n treabaor §i nurorile .raman iar cu soacra acasa. Babaiara§i Ie da de lucru cu masura, §i cum. vineseara, se culca dupiL obicei. Cele· doua nurori .vazand pe cea mai tanara eodindu-se la treaba,Ii zic: Da nu te tot codi, cii m~muca ne vede.

_ Cum? Eu 0 vad cii doarm~. Ce fel detrcaba e aeeasta? Noi sa lucram §i ea sa dorma?

_ Nu ciiuta di ,horae§te, zise cea mijlocie,mamuca are la ceafa un o<1hineadormit, cu .carevede tot ce facem, §i apoi tu nu §tii cine-i ma-muca, n'ai maneat nici odata moarea 1) ei.

__ La ceafa ? ..... Vede toate ? N'am mancatmoarea ei ?..: Bine ca mi-am adus aminte ... Darcc 11lanc~m noi, fetelor, hai? .

__ lea rabdari prajite, draga cumnaticii .•.. lardadi c§ti -flamanda, ia §i tu 0 bucata de mama·liga din coltar §i eu ni§te ceapa §i mananca.

_ Ceapa eu mamaliga? D'apoi neam de nea:._- -

1) Pig.: Caractcrul ei al dracuhli.

~ul meu n'au mfmcat a§a bueate. Da slanina nu-iIn pod? ~nt nu·i? oua nu-s?

- Ba sunt de toate, zisera cele doua darsunt ale mamudii. . , .

- .Eu :red di tot ce-i a mamucai e §i al nos-t~Ll,§l ce-I al nostru e §i al ei. - Fetelor, hai !sa t:ecut de §aga. Voi lucraji, di eu ma duc sapre.gatesc eeva de-a mancarii, §tii colea" eevamal omene§te; §i acu§i va chiem §i pe vol.

-- Do~mne ce vorba ti-a e§it din gura! ziserac:le doua; Vrei sa ne aprindem paie in ~ap?Sa ne zvarle baba p~ drum? .

- ~as' daca v'a durea capu!. Cand va intrebape VOl, sa dati vina pe mine §i ca lasati sa vor-besc eu pentru toate.

- A.po~ dar. .. da!... fa cum §tii; numai sa nune bag! §l pe noi in bel ea.

-.: Hai, fet~lor~ taceti gura va mearga; ca nu.jbAlmapacea §l Int-e draga galceava. ~i iese din-tanct: i

Vai sliracu omu prost,Bun odor Ia. cas' a fost!

Nu _t~ece mCI un ceas, la mijloe, §i un cuptor~~e.~lacll1te, cati-va pui parliti in frigare' §i pra-J,J.tl l~ u_n~,0 strachil10ae de branza cu zmantana~I mamahguta era g;ata. Apoi jute chiama §i pe

celelalte doua in bordei §i se pun la mas a cutoatele.

- Hai fetelor, mancaii bine §i pe Domnullaudaii, cii eu ma reped in' crama s'aduc §i uncofael de vin, ca sa mearga placintele astea §imai bine pe gat.

Dupa ce au maneat §i au b<1utbine,le-a venita dinta, ca. Rusului din gura garliciului:

"Soacra., soacra., poama acra"De te-ai coace, cat te-ai coace,"Dulce tot nu te-i mail face...."De te-ai coace'un an,,$j-o vara,,'rot elilti acra liIiamara

"Il'~i afara"Ca 0 para;"Intri 'n casa."Ca 0 coasa.,,$ezi in unghi I

"Ca un junghi".

~i-au mancat §i-au baut §i-au cantat pana flU

adormit eu toatele pe loco Oint! se seoala baba'in zori de ziua,. ia fJUrori dacii ai de unde. leseafara speriata, da ineolo, da pe dineolo §i eandintra in bordei, ee sa vada? bietele nurori jeleaupe soaera-sa ... Pene impra§tiete pe jos, farmaturi,blide awncate in toate pariile, eofaelul de vin 'rasturnat, ticalo§ie mare !... .

- Da ce-i aeolo? striga baba 'inspaimantata !Nurorile atunci sar arse in picioare; §i cele mariincep a tremura ea varga, de friea, §i lasa capulde ru§ine. Jar eea eu pricina1 rasputJde;

~ Da bille, mamuca tOO' . -§i . cu 'mamuca c" 1 ' nuv §.Il c au venit tatuca",I e-am facut de AIe-am scos un cofael de '. maneare, §i

chefii!uit §! noi 0 'leaca rVl1l" de a~ee~ ne-am

s'au dus, . a chlar mal dl1leaorea

- ~i m'au viizut cuscrii -cum dD'a . ormeam ?~ <.:' POI, cum sa nu te vada, mamucii?'

- yl-apol de ee nu m' f' .ciuma sa yV U A a!l scu!at? manca-v'ar, a manance!

- D'apoi dii, miimucii t' t Ica d-ta vezi tot, ~'d ' e e e aceste au spu's

A . ' ",I e aceea am gA d't UmanlOasa pe tatuea' u· an I ca e§ti]' .' §I pe mamuca dseo I. ~I ei erau a§a de mAh ., ,.e nu te

ticnit mancarea., a nl!l, de mal 'nu !e-a

- Eitlasii, ticiiloselor cii 'd' uacu 'nainte. ,VOl obzala ,) eu de

~i de atunei nurorile n" , ' .'in casii cu baba CA d ~~ mal avut (zi buna. an I§I ad' "de pUicile cele nadolence 2) 'b hucea ea amlnterul din crama de .. §I og ete 3), de Yini§o-

, TlSlpa ce s'a fii tei §i cii au U t cu cu muncaI , vazu -0 cuscrii do 'dcum era craup~ de 'd v, rmln a§a liifaiatii,

, i:I CIU a §l rd' A

ro~ea cariul in lemn. 0 ea 111 nurori cumSe lehiimetisisera panii"l''" cele doua de gura1)' V'Oill ven! de hac.2) Mari de neam.3) eu pene ~j fUlgi Ja urechi. _

cea rea a babei; §i cea mai tanara gasi acumprilej sa-i fad pe obraz §i sa oranduiasca tot-odaUi §i mo§tenirea babei prin 0 dieta ne mai

. porn en ita pana atunci, §i iata cum: ,_ Cumnatelor; zise, ea Intr'o ii, cand se a-

flau singure In vie. Nu putem trai In rasa aeeastade n'om face toate ehipurile sa sdpam de harca

de baba.- Ei cum?_ Sa faceti cum voi Invati1 eu §i habar sa

n'ave1L_ Ce sa facem? Intreb3. eea mai mare._ 1a sa dam busta In easa la baba, §i tu s'o

ei de canepa1) draeului §i s'o traZne§"ti cu eapulde peretele eel des pre rasarit, cat Ii putea; tota§a sa faci §i tu eu capul babei, de peretele eeldespre apus, §i apoi ee i-oi mai faee §i eu ve1i

vedea voL. _ D'apoi cand or veni ai no§trii?

_ Atunci voi sa va faeeti moarte In papu§oi,sa nll spuneti nici laie nici balaieo Oi yorbi eu§i CLIdan§ii §i lasa dad va fi ceva., ~

Se Induplecara §i eele doua, intrarii cu toatelein casa, luara pe bab3. ,de par §i-o izblra cu ea-pul de pereti pana i..l dogira. Apoi cea mai ia-nara fiind mai §uguba11'l de cat cele doua, tran-te§te baba In mijlocul casei, §i-o framanta cu

1) Par.

~ 1'.' • ~?,icioarele, §i-o ghigos.e§te 1) ea pe Jansa' ,~l sc. ate limba afara, 1-0 strapun<Ye eu ~e apo~1-0 'presuru 0 ~ u §1d v • a cu sare §I' cu piper a§a ca jimba i~.

~t~ SAeutllfla §i f>iata ,soacra nu mai putu zicemCI care I . §i slaM §i, stalclta, cum era 'Ciizu lapa.t bolnav.a de ~o~rte. Apoi nurorile dupa ,sfa-tUlre~ ce!el cu pr~CI~a, a§ezara baba intr'un a§-ternut. curat, ca sa-§I mai adud amirite. de A dera mire U 0 d ". can. ,asa; o§1 npa aceea Incepura a scoatedl~ ladao ba~el valJri de· panza, a-§i da ghiont~lla altela. §I a vorbi despre' starlici, toiag, nasa-Ill:: podun, paraua din mana mortului, ,despre'gamele. or oaea de dat peste groapa' dstrig 0 • At'" ' espreA 01 §I .c, e, alte' .nazdravanii. Infionltoare; .incat numal aceste 'erau de ajuns ba <:i de • ttee t ' A • • ' ~ m reocu , s 0.yare hi groapa pe blata bab v

latv'f 0 oJ a.a enClrea visata de mai inainte '.,iinp}init: I • ' ,cum sa

., . ,.. Pe. ~an.d se petreceau ..acestea, iata se atl'd scar-

tud .•111~te care; biirbatii veneau. Nevestele IdrIe es Iptru intampinaFe'a' lor §i dupa sf~t .eel' 0 r . Ulrea

: el .~al ,IF~r,e,_deja ,poarta s'arunca in gatulba.rba~llor §l mcep a-i .lua cu vorba §i a-i dez-mler~a. car~ ae 'ea-re tI!ai' magulitor.'

- Da lIe face mamuca? intrebara cu totii deodata, ctnld dejugau boii.

1) 0 bate,

, ~:;, - Mamuca, Ie lua' cea' mai ,tanarii 'vorb~ 4'in·

gunl, mamuca nu race bineL ce , face'; -,afe* degand sa ne lase sanatate,,_s~(nl'ana,; "', ,

- CU!J1?ziseta barbatii irlspiiima'ntat-i, scapandresteele din mana. .:'" '

- Cum? Ia sunt vre-,o ,cin,~i, §ease zile de' ,"cand a fost sa duca viteii la suhat §i un vantrau pesemne 'a dat peste da,nsa, sarina.na! ...ielele i-au luat gLira§i picioarele. -

Fiij sa reped atUllci cu totii in casa t1a patul-1l1ane-sa.; dar biata baba era I)tiIflatii cat 0 btfte

§i, nici tlU putea ble§U m,acar digura;/ sim-tirea insa nu §ilo Iperduse de' tot./$'I vaz~nd:u-ili§i mi§ca putin mana ii ar~ta.Ia nora cea',l1)a>re"§i la peretele des pre 'rasarit, •·ap'oi.:,ar~fa: pe, cea ~f.

mijlocie, §j :paretele despr~ apus~'''' pe urm~ e I

'cea mai tanar~ §'i' j05i in mijlocuL',casel ;dupaaceea de abia putu' aduce putin man;a spr~"g,ura •§i indata cazu intr'un le§in grozav., , J

'Toti plangeau §i' nq s'e'puteail dutntri des presemnele ce face mama lor. Atuncf j1inora cea t§- •nara zise, pr,etad.ndu-s~ ca pl~nge §,j ea: ~',

- Dar nu intel'egeti ce vnea mam"uca'? ).- 'Nu zisera' ei.· , ,:' ,j

" . ,- Biata mamucii lasa cu -limbii de mbarte: ta

fratele cel mare sa ia locul §i casa"-cel despre ra-I ' . ~

sarit; eel mijlociu 'cea despre apus,. ia~ 'noi rei

.I.~: "\ ;. ~ I

~ . '\ . ~ • ~. 47 •.>; 1# 't ~" ! 'r'l . - ::-

• of.. 3ca mezlnJ ce suntem sii riim~ne.m aici, ih cas,,,biitraneasca. " _. .~', - Ca ,bine mai :lici -tu, neva~ta 'fasp~tlse bar-batu·sa~. Atutici ceilalti ne mai ~~and incotro,§oviH, diata, ') ramase buna facuta. • ', !3aba muri chiilf in acea zi '§i nurorile de's.pi etite, 0 boceau de -vuia satul.-Apoi peste doua'zile 0 ingnopara cu cinste mare' §i toate femeiledin sat §i de p.rin meleagurile') vecine, vorbeaudespre ~oacra cu hei nurori §i,z\ceau'; fer-ice dedansa c'a murit, ca §tiu ca' ,are: cine-o .Jjo'ci,", '. ' .;, .

1) ·Testa'mentul.2) Imprejur.iinil~. / '

CAPRA ~CU TREl lEZI(Poveste) \ . .. .

Era odata 0 capra, care,.avea hei iezi. I(~dulcel mare §i cu eel mijlOciu dau prin bat'de 0-, ..

braznici ce erau; iar cel mic, ,era ha-rni,e §i. c.uminte. Yorba aceea: "sun,t einei degete la 0 ~an~.si nu seamana toate unul cu altul". • "\,'. Intr'o zi, capra chiama iezii de pe af~r~l§i I~zice: ' A

- Dragii mamei. copila§i! eu ma C1pcin pa-dure, ca sa mai aduc eeva de ale mandreL Darvoi ineuia1i u§a dupa mine, asculta1i unul de altul§i sa nu cumva sa deschideti pana t,e nu-1i auziglasl,ll meu. Cand voi veni eu, am sa va daude §tire, ea sa mil.'cunoa§te'1i §i am s~ va spun ~a§a:

Trei iezi cucuietiU~a malD~i de~cuie\i

t ••.. j

"'~ .CD. ma a v'aduce voua: ..:'

Frunze'n buze,'Lapte'n tateDrob de sarliIn spinareMll.lllje~jIn calcRie~.Smoc de flori

• Pe sun-suori.Auzita-ti ~e-am spus eu?

- Da, mamuca, zisera'iezii, .-- Pot sa am nadejde in voi-?'• t" ~~ Sa n'ai niei 0 grija,. ,mamtlea, apucarii cu

gura inainte eei mai marL Noi suntem 0 databae1i §i ce-am vorbit g9ata, vorbit ram-ane.

,- Daca-i a§a, apoi veniti sa va sa'rute mama!Dumnezeu sa va apere de eele rele §i ?TIai ra-maneti eu bine. ' ,

- Mergi sanatoasa, mamu'Cii, ziee eel mic, cuJacrami in ochi, §i Dumnezeu sa:1i ajute, ea sate intoiune cu bine §i sa ne aduei de mancare.

Apoi capra iese §i se dute in treaba ei. Iariezii inchid u§a dupa dansa §i trag zavorul. Daryorba veche: "p>are1\iau urechi §i fere§ti1e o<thi",Un u§map de lup,-§i apoi §titi' eare?'-- chiarcumatrul eaprei,-care de mult pandea vreme eu. rprilej ca sa pape iezii, tragea, cu urechea la pa"~ t

., .&.f .

It •••• ' ' ••

, .•• . _ .a.,,;.,,'" _.... .

5Ap' "., L \. 'i /' ~ .•, t..~ 'j., - " ' ' , I"

. .•• '~'- ! ~.{.',.~r .• t.1""" i .:r, ..•. ~f,\

retele din qosul ea el, eand v~rb~a! ·e~lpr~.eu, )dan§ii. /". '

- Bun! zise el in ;.ga:ridul -s-J: Ia aeu. mi-etimpul... De iar impinge pileatitl' sil-ini desehidilu§a, halal sil-mi fie! ~,tiu eil i-a§i carnosi §i i-a§jumuli I-Cum zice, §i vine la u§e; §i cum vine, . ,.:, .§i ineepe: '. . '

Trei iezi cueuieti 'M~mei u~llode~cuietj

'Ca mama v'aduce vouiiFrunze'n buze,Lapte'n ia.te;Drob'de'sare

.; ,In spin~:re,""Mlllli.ie/f . . .In 'caIclie~; ~'A p

.. t.-,. r... ~. S,moc'de flori ' • i'"'' ",,-.. r~·· .E ••

Pe sub-suori I' , 'Hili! desehideti cu. fuga; dragii ina'mei! eu

fuga! - .- la! baieti, zice eel mai '~are, sariti §i des- •

ehideti u§a eil vine mama eu de.maneate. ..- ~arilcutul de mine! zise eel ·mic. 'Sf TIu· :

eurriya sil faee{i pozna sa' de§chideti' ca-i- vai denoi! Asta nu-i mamuea, ;Eu° eunost ~e pe'glas ;glasul ei nu-i a§a de gros §i' ragif§it, d'l' maisubtire, §i mai frumos t, .' . . •

A\l~tnd aeeasta1 lupul se d\-l~~13."~p fierar ~il! .• ;,

, ~ \

."r:.,. ,..

r' • , .•. . ,'. ,l' ,.' \ t • 1Io ., ;

•• '> j .

puse sil~.iaseutil Iimb~. §i di''1tii pentru a-§i sub-1iil glas~.J §,i,a'pOi,intorcandu-se ineepu iar: •..,,' , T,rei lezi cucuieti .' • -

Mamei lli(ladescuieti i... .I "

- Ei, vedeti? zise iaril§i eel mare;, daca mapotrivese eu voua,? _. Nu-i' rnamuca . nlt~i ma-

t 1< i '

muea.--D'apoi cine;i, d~ca nu-i ,ea? C~ doar §ieu a ureehi. Mil due sa-l desehfd. •

-' Badi~a t bil~i~a.! zise earil§1 eel rnic, asCU'l-tali-mil §i pe mine! Poatemai' de apoi a veni

J.. I ~ ,.cin'eva §i-a ziee: - - •

J ' • ".1.':. ''I' ).1/ / J , De C~l1detl u~a ~,- .' . .' I ~, ."

I • .''If, " Cll vme mlitll,,?a _ ".... •...... , , , ~ .. ~ , . «'. J.l,

§l' ;It,Ullci,vo.i rebue riumai deeM sil· dechideti?•D~-apoi",nu §tit!' e~ miltu§a:i !Uoarta" deea-nd lupiialpi'J§i 5'a.' fileuy oale, ~i urcjoare s~tp'taJi1a'?t

" , "A~ol ide! n~ sp,u'n ~u -Dine,? lZieeeel mare. 'l-a d~ atunci e rau in lume, 'dedud a ajuns eoadasa fie eap ...DaGil te~ai. potrivi tu aeestora'1i tineamult §i ~bit)e"pe milmuea. ',Eu, unlll, mil .due sad h"d • . . .' ~,' .,se· I. . ", .••..••

Atu,nci mefintfl se va,ri -jute in horn, §i sp(j.~jinit eu:picibarele"de PFiehiGi, §i-cu, nasul tiefuningine, taee'ea' pe.~tel~,'§i 'tremufa' ~a ' vaFgade hidi. Dar friea.i din ·rai. ~ilrrriana !l Asemeneeel m!jloe·u,. tu§fi t 'iute sub Uft ehersin; se In-ghemue§te acolo cum poa~e, taee ca namantul. ..'

" I .

" .~i-i tremura carnea pe dansul de frica; .• fuga·j •ru§i'noasa, da-i sanatoasa I... Insa eel mare,<se dadupa u~e, §i sa traga, sa nu traga!' In" sfar§it· .

• tra~e za:~rul... Ca~d ia !.~.~e sa -v~da? ~i apoi 1mal are can~ vedea?' facio lupului ii scaparau.ochii §i-i sfaraia gatlejul, de ~Iamand ce, era, ~iniei una niei dou'a, hat! pe' ied de gat, Ii re-teaza capul pe loc, §i-l manaflca" a§a 4e iute ~icu a~a potta" de:ti parea cii niei pe 0 masean'are ce pune. Apbi se linge frumu~el pe bot,§i ineepe a se invarti prin cas a eu neastrampar,zkand:

- Nu §tiu piir.erea m'a amagit, ori am, au~itmai }TIuite'~lasuri? Dar. c' Dum'nezetl? Parc'auintrat'in pamant... Uml.e' sa fie und~}sii' f"e ?.....,.

• ' .'. r.-Se ite§te el(pe j:~!o, se ite'§te pe :dintdlo, dafpace buna,! iezii nu-s nidii~ri! Ma!... ell maJ~' ~.minune-i §i asta.:. d~f' nici acasa n'am de coasii. ..iea sa mai odihnesc 0 leaca ast~· t>~lranete. . '

'Apoi· se indoaie de §ele cam cu, greu §i sepune pe chetsin. ~i cand s'a pus pe chersin, nu§tiu cum s'a facut, cii ori chersinul a/ crapat, orcumatrul ,a, str~nut1lt..: Atunci iedul de sub cher-sin, sa nu ta.ca ?-il pa§tea pacatul, §i-t inanca

• \I V 'sp111area, saracutul! . \- Sa-ti fie de bine, nana~ule!' ••. , .'I - A I ghidi! ghidi I ghidu§i ce e~ti! 1\ici

mi-ai fost! la vino incoace la nana§elul, sa tepupe el!

Apoi ridica chersinul bini§or, in§facii iedul deurechi §i-I flociie§te §i-I jumi.lle§t~ §i pe acela,de-i merge petieile!... Vorba aceea: "toata pa-sarea pe limba ei piere".

Pe urma sa mai invarte cat se mai invarteprin casa dor a mai gasi ceva, dar nu gase§tenimic, caei iedul cel cuminte tacea molcum inhorn, cum tace pe§tele in bor§ pe foe. Dacii vedelupul §i vede, cii nu mai gase§te nimic, i§i punein gand una: a§aza cele doua capete,eu dintiiranjiti in fere§ti, de ti se parea cii rad; pe urmaI.lnge toti peretii cu sange, ca sa facii §i maimutt in eiuda caprei §i apoi iese §i-§i cauta de.drum. Cum a e§it du§tnanul din casa, iedul celmk se da iute jQS din hoom §i incuie u§a bine.

Apoi in cepe a se scarmana de cap §i a plangeell amar dupa fratiorii saL

"Dragutii mei fratiori! De nu s'ar fi induple-cat, lupul nu i-ar fi man cat ! ;>i .biata mama nu§tie de asta mare urgie, ce i-a' venit p'e ,cap!"~i boce§te el, boce§te pana it apuca le§inul ! 'Darce era sa Ie facii? Vim!. nu era a lui §i ce-aucautat,pe nas le-a dat. Cando jelea el a~a, iaca~i capra venea cat putea, incarcata cu de-alemanciirei §i gafai~d, §i cum venea, cat de 010

-~\•

vede cele doua capete, cu dinti{. ranjiti In fe-'re~ti.

.~ Dragii mamueutei, dragi!' Cum, a~teapta eiCll buc~rie §i-mi ract Inainte cand m~ vad!

BlietH mamel, baieti,Frumu~ei ~i eueuieti'

Bucuria caprei nu eraproastt par c~nd s'a-propie bine, ce sii 'Vadii? Un fior rece ca ghiataIi trece prin vine, pici9arele i se taie, un tremuro euprinde In tot trupul §i behii .j se 'painjinesc~i ce era, nu era bine!... Ea in'sa tot mergepana la u§e, cutJ;! poate, rrezand cii. parerea 0

l!j§ala ... §i cum ajunge, ~i Incepe': I\ I

s'arunea In bratele mane-,sa, §i cu laerami desange Incepe aMispuhe : v • •

-- Mamudl, mamudl, uite-te, te-am paW nOIMare foc §i potop a dlzut pe capul nostru!

Capra atunci holband oehii lung' prin casa,o cuprinde spaima i?i ramane Incre~enita :... D~rmai pe urma. Imbiirbiitandu-se, §l-a mal venItputin In fjre §i-a Intrebat:

- Da ce a fost aici, copile?- Ce sa: fie, mamuca? la .cum te-ai dus d-ta

de acasa, n'a trecut tocmai mult i?i i;'aude cine-va biitand la u§e i?ispuind: , '.

i Trei iezi eueuietiM~mei u~a deseuieti...

Trei iezi cue uietiMame~ u~a descuieti/!'

Oa 'mama v'aduee voua,;Frunze'n buze,Lapte'n tate,Drob de sareIn spinare. ! '

.Maliiie~ .• 'In calcaie~, ".\,~' ~ I

Smoe de flori ':1-;<\Pe stlb-subsuod. ,,'i:,

Atunci. iedul mezin-care' era §i cel de'ntai §ieel de pe urma-sflre iute §i-i deschide u~a. Apoi

I

- ~i? ,/'-;- $i frate-meu' eel mare natang §i n,eastam-

parat, cum 11 §tii, fuga la u§e sa de?ehida.- $i atunci ?.. . . •- Atunci eu .m'am varat iute .in horn i?\ fra-

te-meu cel mijlociu ub chersin~ iar eel mare,'dupa cum iti spun, se da cu nepasare dupa tl§e§i trage zavorul.

$i atunci? ' .- Atunci grozavie mare! Nanai?ul nostru §i

prietenul d-tale, cumatrul lup, se §i arata Inprag.

Cine? Cumatru-m~u ? EI c\ire s'a j1,1ratpe

\, ... It

paml sau ca nu mi-a speria ,copila~ii nici odata ?- Apoi de, mama! Cum vezi i-a umplut de

sparieti! • )- Ei las! ca I-oi invata eu! Daca ma vede

d-s 0 vaduva sarmana §i c'o casa de copii, maitrebue sa·~i bata joc de casCJ.mea? ~i pe voisa va pue la pastrama? Nici 0 fapta fara plata.Ticiilosul~i mangositul! Inca &e ranjea la minecate odata ~i·mi facea cu maseaua... Apoi doar.eu nu-s de, acelea de care crede el: n'am saritpeste garduri nici odata de cand sunt. Ei, tacicumetre, ca te-oi dobzala eu! Cu mine ti-ai pusboii in plug? Apoi tine minte ca ai sa-i scotifara coarne!

- Of! mamuca, of! Mai bine taci §i lasa inplata lui Dumnezeu'! ca ~tii ca este' 0 vorba:ntlici pe dracu ~a-l vezi, da nici crucesa-ti fad !"

- Ba nu, dragul mamei! "Ca pana la Dum-nezeu, sfintii iF iau sufletul". '~i apoi tine tuminte, copile: ce-ti spun eu: ca de i-a mai dalui nasul sa mai miroase pe aici, apoi las !..,Numai tu, nu cumva sa te rasufli cuiva, ca saprinda el de veste.

~i de atunci cauta §i ea vreme cu prilej casa faca pe obraz lui cumatru sau. Se pune ,eape ganduri ~i sta in cumpene' CUI11 sa dreaga ~i<;~ sa-j fq<;~.

- Aha! ia acum i-am gasit leacul, zise eain gandul sau. Tad! ca i-oi face eu cumatrului'una de §i7a mu§ca labele.

Aproape de ,casa ei era 0 groapa adanca : toc-mai' acolo-i nadejdea capreL

- La cada cu dubala, cumetre lup, ca nu-ide chip !... Ia de-actl se 'ncepe fapta. Hai· latreaba, cumatrita, cii lupul ti-a dat de lucru !

~i a§a zicand, pune poalele 'n brau, i§i. su-fleca manecele, atata focul §i s'apuca de fikut.bucate. Face ea sannale, face plachie,. face ali-venci, face pasc~'cu smantana §i eu oua ~i felde. fel de bucate. Apoi umple groapa cu jaratec§i cu 'lemne putregaioase, ca sa arda focul moc-nit. Dupa asta a§eaza 0 leasa de nuiele numaiintinata §i ni§te frunzflri peste dansa; peste frun-zari toarna tarana §i peste tarana a§terne 0 ro-gojina. Apoi face un scaue§ de ceara anumepentru lup. Pe urma lasa bucatele la, foc I ,safiarba §i se dtice prin' padure~a caute pe c umatru-sau §i sa-l pofteasca la praznic. Merge eacat merge prin codru pana ce da de 0 pd\pastiegrozava §i intunecoasa §i pe 0 tiharae 1) dii cucrucea peste lup,

- ,Buna vremea, cumatro. Da ce varyl te-a a-~'batut pe-aici? I

-:- Buna sa-ti fie inima, cumetre cum !i-i ca-tatura ..• apoi de, nu ~tii d:ta, ca' nevoia teduce pe uncle' nu !i-i voia? la, nu §tiu cine afost pe la mine pe acas in lips'a mea, ca ~tiuca mi-a facut-o, buna ! \

- Ce f~l cumetrita draga?- la, a gasit iezii singuri, i-a ucis-' §i i-a

crampotit de Ie-am plans de mila! Numai va-dUva sa nu fie cineva.

_ .. Da nu mai spune, .cu11liitra!--- Apoi de-a,culll or sa SPUIl, or sa n,LI.ma<i

spun, ca tot una mi-i. Ei mititeii s'au elus catreDomilul §i datoria ne face sa,Ie cautam de su-flet. De aceea' am facut §i eu un praznic, dupaputerea' mea, §i am gasit de cuviinta sa te pof-tesc ~i pe d-ta cumetre ca sa, ma mai mangai;,

- Bucurqs\ draga cumatra, dar mai bucuroseram, cand m'ai fi chet;nat la nunta. I

~- Te cred, cumetre, d'a'poi de, nu-i cum~ vrern noi, ci-i CUm vrea cel de sus.

Apoi c~p~~"porne~te inainte plangand§i lupuldupa dansa, preJacandu-se ca plange.

- Doamne, cumetfe, Doarime, zice capra sus-pinand. De ce ti:e mai drag in lume, tocmai deaceea n'ai parte! •

- ~poi de, cumiitrii, cand ar"~w omul ce arpati" elinainte s'ar pazl. NU-!i fa~e' §icl-ta' at~tainima rea" ca odata avem sa mergem cu ·~totii ,acolo. '

-- A§ll este, cumetre nu-i 'yorba. Dar sarmaniigagalici, de cruzi s'au mai dus!

- Apoi de, cumiitra, se vede ca ~i Iui Dum-nezeu ii plac tot pui§ori de cei mai tineri. '

L.. Ap.oi daca i-af fi luat Dumnezeu., ce mi-arfi? D'apoi 'a§a?

-- Doamne, cumiitra, Doamne! Oi I<;Ice'§,i euca prostul... Oare nu cun-l\~ll:nenea Martin,a' datiraita pe,Ia d-ta pel acasa? Cii mi-adue amintecii I-am intalnitodata prin zmeuri§, §i tni-a"spuscii dad ai vrea d-ta sa-i dai un baiat sa-I in~ve!e cojo,ciiria.

~i. din yorba in yorba, din u~a/in aHa, ajungpal'1a acasa la cumatra,

-', la puffim, cumetre, zise ea luan.d scaue§ul~i punandu"1 de-asupra groapei cu pricj'n~, ~ezi I •• \

'olea §i sa ospatezi 0 leacii, din ceea' Ce ne-adat Dumnezeu'! ,_ ,

Rastoarna apo'i sarmale in s,trachina §.i i Iepune dia:ninte.

Atunci lupul nostru incepe a m~nca halpov I)

.. .~ ( ,

~It •. ",t§i gogfilt, go gaIt, goga1t, Ii mergeau saqnaleleintregi pe gat. )

- Dut,nnezeu sa erte ~pe cei rapo'sati, cuma-tra, cii bune sarmale ai mai facut! '

;;i ,cum ospata el, buf! cade 'fara sine in groapacu jaratec, cad scaue§ul de ceara s'a topit, §ileasa de pe groapa nu era bine sprijinita: nidmai bine, nici mai rau, ea .pentru eumatru.

Ei, ei! Acum scoate lupe ee-ai man cat ! Cucapra ti-ai pus in card? capra ti-a venit de hac'

- Valeu, cltmatra, talpele mele? Ma rog seoa·te-ma, ca-mi arde inima in mine!

- Ba nu, cumetre; c'a§a mi-a ars §i mie i.nima dupa iezi§orii mei! Lui Dumnezeu ii pIa

. pui de eei mai tineri: mie insa-mi plac §i di§ti mai batrani, numai sa fie bine fripti; §ticolea sa treaca foeul prin tr'in§ii.

- Cumatra, ma parlesc, ard, mQr nlt ma lasll- Arzi eumetre" mori cii niei viu nu e§ti bun

De abia i-a mai trece baiatului istuia de sparieea mult par imi trebuia dela tine ca sa-I aful11Ti-aduci aminte, dihanie rautacioasa §i spureatdnd l11i te-ai jurat pe parul tau:? ~i bine mi-maneat iezi§orii!

- Mil ustura inima 'n mine, eumatra! ma roseoate-ma .§i nu-ti mai face atata os:lnda CU'l11ine

- Moarte pentru moart'e, cumet~e, arsura pen

• H't' u • l· "',tru arsfua, ca, bi 0 mai 'plezni§i dinio'ar~ cu .. I

cuvlnfe din ~eriptura. ~ ")D u t . r Iupa aceas a capra §1 cu iedu'l au Iuat 0 ca-

pita de fan §i-au aruncat-o peste, dansul, in groa-pa ca sa se mai potoleasca focul... Apoi Ia \Irmaunpelor napadira asupra lui §i-i mai trantira incap eu bolovani §i eu ce au. apucat p'ana-l omo-rara de tot. ~i a§a s'a pagubit sarmana capra de

• cei doi iezi, da ~i de· c~inatru-sau lupul pagu-..+, Y r ~ ,. ,ba§a a ram'as, §i ,paguba§a- sa tiel'

~ \ ~i auzind caprele cfi~ . vecinatate' .de ona, caasta tare Ie-a mai parut 'bine, ~i s'au adun~t cutoatele la priv ghiu, §i unde nu s'au a§ternut pemancate §i 'pe bilute, veselindu-se impreuna .

;;i eram §i eu acolo de fata, §i indatil dupaaceea am inciileeat illte pe-o '§ea §i-am venit dev'am spus povest~a a§a; §i-atit 111aiincalicat peo roata §i"v'am spus jitea 1) toata,; §i unde n'a111mai inciilicat §' pe-o cap§una, §,1V'3tI! spus oa-meni buni, o. mare §i gogonata min'Ciuna,

04r~

. '") ~.,'.,:\. '·'.f:...!"'.,. tI!t

•.....

'," 1 •.•. ..--~'-~-'1) Povestea;

.,. i .,~• r~.·",~ I '

- ;~ . ~

~'f. ! t- +t, '~

, . " , ~.-. ~~:1 . 'i

t If'. '~,' \ "•• ,4-" 'J~,

, ~, \ -,t

.It

"

DANIL.A' PREPECEAC(Poveste) " ,.. ,

Er.au odata intr'un sat, doi -irati §i amanrloie:au ,!nsurati. eel m~i m~re era hamic, 'grijuliv .§~ chlabur, pent~u ca unClepunea,el maqcj, pune~§I, Dll~ne~eu mila, dar ..n'avea c6pii. I~r .cel j11ai'mlC era sarac. De muite qri fugea el de nor'<.1c.

~§i nor'0c~1 de da'1sql, ca~i era lene§) nechitit, la• . '}~inte §i ~echibzuit la trebi; ;§i :apol "'mai a,v~a

, ~.l 0 multlme de copii! Nevasta· aeestlli sarac,era 'muncitoare ,§l bUti.~'Ia""ini,,nii,iar a ~elu'j b6-

, ,gat era pestritij la mate,~§i foarle-zgarci'ta, Vorba, veche: "tot un bO.l,l§i.o'O..belea~,.Fratele: cel 'sii·', rac -.sarac 'sa fie de piieate' - tO,t avea §i el "0

',perE~che ,<Iebpi~i d,a~colea: pop,u1!bi l~ par, tineri,' .4

,naltl de ,trup, tap,O§l1~conrne, 3(i1andoi clldalbi t).I --n--,- ~ . T,. l.. • I

J) eu varful cazii aib'.. ~: I ,•• ' ,II~

.•., . ..,:r.. ,. 't •.. \.'''\, ..,' ~ ~.. .... ,',. "' ..'r .l"'~", ,t '\'t-.' I,

." ••.." i .,

• Jt ~ # 1

.•...'. , , ", l~ ~ ~, ,r.

". ~, .

f .• :-" 163' ,I

•• ,k "

t·,.' ..•..

tfrytati in fr:unte, ciolana~i §i' gra§i, cum s-unt ma:b.u~i d~ 1nj!1gat la c,ar; de ie§it eu dan~ii/!n ume§I d,e'facut treaba. Dar plug, ,grapa, teleaga, sa-nie,_ .car, tanjala,'" carcee" coas'a, ~reapcii, tepoi,

, grebla ~i. cafe aIte lucrur' ce trebueset omu-') '~ui gospodar, nici 'cii se 'aUau la casa acestui om

"nesocotit.~i cand avea trebuinfa de asemenea, .•hlcruri, totdeauna supara pealtii, iara mail alespe frate-sau caFe avea de toate, Nevasta celui'

,Qogat de multe Qri facea' zVe fripte barb~tull1i,ca. sa;l IlOata des'cotoro;'!, 0 d'ata de frate-sau. Ea

;zfc~~ adese brk" " j _ j "(..' ~ • ;,

-- Frate, frate,' ,dar pita-i ell bani, biirbate,-, Apoi E1~, mai nevasta, sange1e apa nu se

face. Daea n'u' l~oi gjuta eu, cine' sa-I ajtiie? ':r •

Nevasta,ne mai avan'd incQtro, tacea'§i lnghiteanoduri.- Toate

tt:a' toatele, dar

l

carul sau era de\<i'aimana.Nu t!~ceaJ1 d.~ua, trei ziie la mijloc CO)• ••. ' 'f:,,' ' .•se tl\ezea.l, u§a e.i cu DllnHa,' cu./nnatu-sau, ce-

.•. ~, . ., ." ~- HinClsa-i lmprurhute caftll: 15asa,§i aduca lemne

;diri ~~dur~, ~ba filina .dela moara, ba capiti din·tarjna, ba multe de toate. I :-

- Mai frater zise lntr'o zi,' cel mai I mare iso'tuila'it: ~i·e l.;ha,n:,ite de ,fratia noastra!..,. 'T~ aib~i, 41:: ce, nu-V :ltJehipue§ti '§i-un. car? ,AI meuI-ai 'hi'irb~it de fot: rIoctorog i In colo, hodorog!

• pe dincblo: GarlJ.Lse Strica. '~i ap0i. §tii yorba

-- ."''' ,•• I .'

ac~ea:, da-ti pQpa pititepii ,§.i b~te iapa' cu·.~al.diiele "" .'• - Apoi de, ..f~~te; zise, istalalt, scar-{)inandu-se

in cap, ce sa fac?: . . I.

- Ce sa faci? sl te inyat eu': bojj tai suntmari §i frumo§i; ia-i §i-i dU"la iarmaroc, vinde-i .§i c,l!Impara altiLmai miet §i m.ai ieft.in~ <ar c:~.banii rama§i, eum,para-V §j 'un car §l laca te-al.fa cut gospodar. v

- Ia <:tii cii nu m'ai invata.t, diu ? A§~ am sa, '< I

fac. .r, , '. "Zicand aceste se duse la dansul acasa, i§i ia

boii de f~nie §/ 'porne§te cu ei ~pre tar~. D~rcum am spus,omul nostru era om de aceta, ca-mia-i manc~u cainii din traista §~ toate' trebilecate Ie facea ie facea pe dos. Targul era earn, .pe departe, §i iarmarocul pe sfar§ite. Dar Ctn~poate sta impotriva I~' ~.~nila. Perpe1eac? .~~a§a Ii era poreela pent u: ca tata o$C')f avea §lel p~ langa eas'a, facut de mana lui)'. EI tufle§teeu§m~pe cap, 0 'ndeasa pe.urechi}i .Hab'qr.n:are~ f~

Nki 'nu,i pasii • e Nastase, de' Nlchtta, nlCl a· '0/'

tlfttau M'rgand el cu Duman ~i eu nl~§man ai ",sai 'tot inainte spre iarmaroc,,\ tocmai pe c,anp I

sUi~ un deal lung triigiinat, alt om venea diqsprev 'h"'~targ cu UN car nOll, ee §i-I eumparase, _c lar a-

tunci §i pe ·care-I trage~ cu mainile' singur, la ivale cu proptele §i la dr~L ~u oplptele,

;

- Stai prietene, zice ist' cu boil, care se totsmueeau din fu'nie vazand troscotul eel fraged§i mandru de pe langa drum. Stai putin cu ca-rul Clam sa·ti spun ceva.

- Eu a§ sta, dar nu prea vrea el sa stee.Dar ee ai sa-mi spui?

- Carul dumitale par'cii merge singur.- D'apoi... mai singur, nu-I vezi? '- Prietene, §tii una?~, -?tiu, daca mi-i spune.---:- Hai sa faeem treampa: da-mi carul, §i na-ti

boii. Nu vreau sa Ie mai port grija'n spate: batan, ba ocal, ba sa n u-i mananee lupii, ba qe.muHe de toate ... Oi fi eu vrednic sa trag uncar; mai 'ales daea merge singur.

;;uguie§ti ma omule, or ti-i intr'adins?- Ba nu §uguiese, zise DaniJiL- Apoi dar te vad ea e§ti bun mehenghiu I)

zise eel cu earul; m'ai gasit intr'un chef bun;hai, noroe sa dea DumIJezeu! S11-ti aibi partede car, §i eu de boL

Apoi dii carul, i§i ia boii, pleaea pe costi§aintr'o parte spre padure §i se cam mai duee.lstalalt, adicii Danila, ziee in gandul sau:

- Taci, ca-i eu buehe; I-am potcovit bine ...De nu eumva s'ar rasgandi; dar par'cii nu eraligan sa'ntoarca.

1) Vielean, ~iret.28.

Apoi i§i ia §i el carul §i porne§te tot la vale,inapoi, spre casa.

- Aho! car nebun, aho! Cand te-oi incarcazdravan cu saci dela moara, or cu fan din ta-rina, atunci sa mergi a§a!

~i cat p'aci, cat p'aci sa nu-I ia carullnainte.Dar deja 0 vreme valea s'a sfar§it, §i s'a in-

ceput un deal;' cand sa-I suie la deal, suie-I dacapoti 1... Hfuti! Incolo; scarti! Incolo; parti! in-colo .... caml se da inapoi.

- Na! Car mi-a trebuit, car am gasit!.Apoicu mare greu hartoe§te carul intr'o parte,

iI opre§te in loc, se pune pe protap §i se a§-terne pe ganduri.

- Ma !.... asta Inca-i una! De-oi fi eu DanilaPrepeleac, am prapadit boii; iar. de n'oi fi euacela, apoi am gas it 0 caruta... Ba e Prepeleac, ,ba nu-i el...

Cand iaca un om trecea iute spre targ, c'ocapra de vlnzare. I •

-+ Priet'ine, zise Danila, nu mi-i da capra ceeasa-Ii dau caml ista?

- Apoi... da ... caprI! mea nu-i de ,cele sari-toare, §i-i buna de lapte.

- Cemailadeal.lavale;buna.nebuna.na-ticarul §i da-mi-o ! v . v • •

Cela nu se pune de pricina; da capra §1 1~caru!. Apoi a§teapta pana vin alte care dc·lleaga,

dinapoia lor, §i se duce in treaba lui spre casa,lasand pe DaniIa gura casca tot pe loc.

- Bun, zise Prepeleac. Ia pe ist cu capra §tiuincaltea ca bine I-am boit...

Ia apoi §i el capra §i porne§te iar spre targ.Da; capra tot capra! se smuncea In toate paflile,in cat ii era acum lehamite de dansa.

De-a§i ajunge m~i degraba in targ, zise Pre-peleac, sa scap de rA.ia asta.

~i mergand el mai departe, iaca ca se intal-ne§te c'un om ce venia dela targ c'o gasca inhrate. '

- Bun intalni§ul, om bun, zise DaniIa.- Cu bine sa dea Dumnezeu!-- Nu vrei sa facem schimb? sa-li dau capra

asta §i sa-mi dai gasca.- N'ai nemerit-o: ca nu-i gasca, ci-i gansac;

I-am cumparat de samanta.- Da, da-mi-I, da-mi-I! ca-li dau §i eu 0 sa-

manta buna...- De mi-i da ceva adaos, poate sa ti-I dau;'

iar de nu, norocul ga§telor de-acasa; ca are .safaca un otrocol') prin ele, de s'a duce vestea!

Insfar§it, dur la deal, dur la vale, unul mai daaltul mai lasa, §i Prepeleac marita capra! Apoiin§faca gansacul §i pleaca tot inainte, spre targ;

1) 0 raita.

cand ajunse In Hlrg, gansacul dorit dega§te,tipa cat Ii lua gura: ga, ga, ga, ga!

- Na! c'am scapat de dracul, §i-am dat pestetata-sau: aista ma asurie§te. Las cii te'nsor eu§i pe tine acu§i, mai bucluca~ule.

;;i trecand pe langa un negustor l;u pungi devanzare, da gallsacul pe 0 punga de cele petalger, cu biierile lungi de pus la gat. la elpun-ga, 0' suce§te, 0 Invarte§te ~i-apoi zice:

- Na-ti-o franta, cii ti-am dres-o! Dintr'o pa-reche de boi, de-a mai mare dragul sa te uitila ei, am ramas c'o pungii goala.· Mai! mai, mai,mai! Doar ~tiu cii nu mi-i Intaia§i data, sa mergla drum; dar par'cii dracu mi-a luat mintile ..

Mai §ede el cat §ede, de cascii gura prin targ,§i-apoi I~i ia talpa§ita spre casa. $i ajungandIn sat, se duce drept la frate-sau, ca sa-i dud.bucurie.

- Bine v'am gasit, biidita!- Bine •.ai venit, frate Danila! Da mult ai za-

bovit la. ij:rg!-Apoi da, bad ita ; m'am pornit cu grabii, §i

m'am Intalnit cu zabavii.-- Ei, ce veste ne mai aduci de pe la targ!-. la, nu prea bun a ! bietiiboi~ori ai mei s'au

dus ca pe gum lupului.- ~r'o dihanie a d~t peste dan§ii, or ti i-a

furat Cllleva ?

- Ba i-am dat singur, cu mana mea, badita.Apoi spune din capat toata Intamplarea, pe

unde-a fost §i ce-a patit: iar la. urma urmelorzise:

- ;;i-apoi ce mai atata yorba lunga, dintr'opiireche de boi, m'am ales c'o punga, ~i-apoi §iasta pute-a pustiu, badita draga.

- Ma! da drept sa-ti spun, ca mare natariiumai e§ti !

-,- Apoi dii !.•.. biidita! pan'aici, toate-au fostcum au fast, da d'acum am prins eu la minte ...Numai ce folos? Cand e minte, nu-i ce vinde;cand e, branza, nu-i barbanta. lara Iti dau §i du-mitale punga asta, cii eu n'am ce face cu dansa.;;i te mai rag, pe toti Dumnezeii, sa-mi impm-muti miicar odata carul cu boii s'aduc ni§telemne din. padure la nevasta ~i la copii, can'au scbantee de foc In vatra, sarmanii! ~j-apoice-o da dumnezeu! cred ca nu te-oi mai supara.

- Ptiu! ma! zise frate-sau, dupa ce I-a liisatsa sfar§easca. Se vede cii Dumnezeu a implutlumea· asta cu ce-a putut. {aca-ti mai ,dau odatacaml, dar asta ti-a fi cea de pe urma.

Lui Danila atata i-a trebuit. la acum caml cuboii fratine-sau ~i porne~te. Cum ajunge In pa-dure, chite§teun copac care era mai mare §itrage cu carul langa el, §i far a sa dejuge boii

incepe a tiiia copacul, sa cada in car d'odata.Trebi de ale lui Danila Prepeleac!... Bocane~teel, cat bocane~te, cand parrr! cade copacul pestecar de-I sfarma ~i peste boi de-i u<.;ide!

- Na! ca facui pacostea ~i fratine-meu. El, ei,acum ce-i de facut? Eu ered, ce-i bine, nu-i rau :Daniia face, Danila trebue sa desfaca. Ma duesa yad n'oi putea smomi pe frate-meu, sa-mi Im-prumute ~i iapa, sa fug apoi ell ea In 'Iume; iarnevasta ~i copii sa-i las In §tirea celui de SLlS.

A~a ziciind, porne~te ~i mergand prin padure,s'a ratacit; dupa multa truda §i buimaceala, in'loc sa iasa la drum, da de un hele§teu ~i vazandni~te li~ite pe apa, svarrr! cu toporul Intransele,cu chip sa ucida vr'una §i s'<? ducii pe~ehl~ ,ira-tine-sau. Dar li§itele nefiind chioare, nici moarte,au zburat; toporul s'a cufundat §i Prepeleac aramas batand in buze.

- Mal. .. cii rau mi-a mai mers astazi! Ce zipocita! Se vede cii mi-a luat cineva din urma.

,Apoi da din umere ~i porne~te; mai mergeel cat merge, pana <;e cu mare greu gase§tedrumul.Apoi 0 ia la papuc ~ihai! hai! hai! hailajunge in sat la frate-sau, §i pe loc carpe~te 0

minciuna care se potrivia ca nuca in perete.- Frate, mai fa-mi un bine ~i cu iapa, sa man

boil de calare! in padure a plouat grozav ~i s'a

,facut 0 mazga1) ~i un ghetu~, de nu te ma.i potide fel tinea pe picioare.

- Ma! zise frate-sau, se vede cii tu ai fostbun de calugarit, iar nu de trait in lume, sa ne-caje~ti pe oameni ~i sa chinue~ti nevasta ~i co-pili! Hait!! lipse§ti dinaintea mea ~i\du-te undea dus surdul roata §i mutul iapa, ca sa numaiaud de numele. tau!, - lapa! Las pe Danila! cii ~tie e( unde"o

duce-o: sa-~i ia iertaciune dela ,boi, §i ziua bunadela car. Apoi ese pe u~a, pune mana' pe iapa§i pe 0' sacure, ~i tun'de-o! Cand se treze§te fra-te-sau, ia iapa dacii ai de unde! Prepeleac eratoemai la ele§teul din piidure sa caute toporul.Aici, Ii trazni in cap lui Danilii, ca el ar fi bunde calugar, dupa vorbele fratine-sau.

- Am sa durez 0 manastire pe paji~tea asta,de are sa se .duca vestea in lume, zise' el. ~ide odata se ~i apuca. Face mai intai 0 cruce§i 0 infige in pamant, de inseamna locul. Apoise duce p'rin padure ~i incepe a chiti copaciitrebuitori: ista-i bun de amanare, cela de talpi,ista de grinzi, ista de tumurugi, cela de costo-roabe, ista de toacii; ~i tot a~a dondanind el dingura iaca se treze~te dinaintea lui c'un dracce e~ise din' ieaz.

- Ce vrei sa faci aici, mai omule?- Da nu vezi?1) Narai Jipicias.

£- Stal, mai, nu te-apuca de nazbatii. leazul,locul §i piidurea de pe aici sunt ale noastre.

_ Poate-i zice ca §i ratele de pe apa suntale voastre, §i toporul meu din fundul iazului.V'oi invata eu sa puneti stapanire pe lucruriledin lume, cornoratllor. I

Oracul neavand ce face, hu§tiuluc ! in iaz, §ida de §tire lui Scaraoschi, despre omul lui Ou-mnezeu, cu naravul dracului. Ce sa faca dracii?Se sfatuesc intre dan§ii, §i Scaraoschi, dpiteniadracilor, gase§te cu cale, sa trimita pe unu dinei, c'uo burduf de bivol, plin Cll bani, sa-I deapuznicului Oanlla, ca sa-I poata matura de-acolo,

_ Na-ti, mai, bani! zise dracul trimes; §i sate drabane§ti de-aici, ca de nu, e rau de tine!

Prepeleac se uita la cruce, se uita la Orac,§i'la bani ... dii din umere, §i apoi zice:

_ Av~ti noroc, spurcatilor, d-mi sunt maidragi banii de cat puzn1icia, d v'a§i ariita euvoua! Oracul raspl:lnde:

- Nu te pune in poara1), mai omule, cu itJI-paratul iadului; ci mai bine ia-ti bani§orii §i ca-uta-ti de nevoL

Apoi lasa banii §i se 'ntoarna in. hele§teu,unde gase§te pe Scaraoschi tare mahnit pentrupierderea unei comori a§a de mari, cu care arfi putut dobandi '0 mulVme de suflete. Prepeleac

1) Nu te pune de pricinii.

in acest timp se chitia, cum ar- :face sa I vadabanii acasa la dansul.

- Bun, zise Danilii. Nici asta nu se ia dindrum. Tot manastiri sa croe§ti, dad vrei sa tebage dracii in seama, sii-ti vie cu bani .de-gatala picioare §i sa te fad putred de bogat.

Pe cand se ingrijia el, cum' sa dud banii a-casa, iaca un alt drac din iaz i-se infati§eazii in-nainte, zicandu-i:

~ Mai omule! Stapanu-meu s'a razgandit:el vrea mai inta! sa ne incercam puterile, §i a-poi sa iei banii.

.- Ia acu-i acu, zise Prepeleac in gandul sauoftand. Oar este 0 vorba: "tot bogatul mintos§i tanarul frumos. U Oanila mai prinsese acum 1aminte.

.- Puterile? Ei, cum§i in ce fel?- lata cum ': dintruntai §i dintruntai, care din-

he noi amandoi va lua iapata in spate §i vainconjura iazu) de trei ori, fara s'o puie jos §isa rasufle, ai aceluia sa fie banii.

~i cum ziae, §i umflii' dracul iapa in \ card §iintr'o c1ipa lnconjoarii iazul de trei ori. Prepeleac,viizand atata putere din partea dracului, nu-iprea venia la socotealii, dat tot i§i tinl1 firea §izise:

~ Mai, Michiduta, dQaf eu te qedeam mai

tare de cat e~ti. A~a-'i ca tu ai luat iapa in spate?Insa eu ti-01 lua-o numai intre picioare. ~i in-data se ~i asvarle pe iapa §i incunjuraiazul detrei ori fara sa se rasufle. Dracul atunci se miramult de asta ~i neavand ce mai zice, iscodl alta.

- Acum sa ne intrecem in fuga, zise el.- Mai, Miehiduta! da eu mine ti-ai gasH sa

pot! tu sate tntreci din fuga.- D'apoi cu cine? /- Vina incoace, sa-ti arilt eu cu cine!Apoi merge tmpreuna, eu dracul in n}~te po-

rumbrei, unde vede un iepure dormind §i i-I a-rata ..

.:- Vezi tu col0 pe cine-va ghemurt jos ~imititel?

~ Vad.- Acela-i copilul meu cel mai mic. Atine-te!

~i cand l-oi trezl din somn, sa te iei dupa el.~i odata ~i striga: u! ta! na! na! ~a!... ,

Atunci iepurile sare §i dracul dupa el. Pug elcat fug §i de' la 0 vreme draculpierde urmaiepurelui. Pana acum toti rMeau de Prepeleac,'dar acum a ajuns sa rada el ~i de dracul. Peca~d Danila se tinea cu mana d~ inima, razandde prostiea dracului, iaca ~i acesta se tnturnagaiaind. . .". . .,

- Ma! da sprinten §I spnntarOl cop 11 ~al aI,drept sa-ti spun! Cand aproape, aproape sa pun

mana' pe dallspl, i-am perdut urma, §i sa te duciduluta!

- Sam ana tatana-sau, sireicanul, zise Danila.Ei? mai ai pofta sa te intreci ~i cu mine?

- Ba mai puneti pofta in cui!... Mai bine sane intrecem in trantiL

~ Din tranta? Doar de-ti e greu de viata.Ma! tot am auzit din batrani, ca dracii nu-spro§ti; d'apoi cum vad eu, tu numai nu dai iIigropi, de' prost ce e§ti. Asculta. Eu am un unchibiitran de 999 de ani §i52 de' saptamani! '§ide-l vej putea tranti pe dansul, atunci sa te in-cerci ~i cu mine, dar cred ca ti-a da pe nas!, Zicand acestea, porne~te inainte ~i face semndracului, cu mana sa vie dupa el. In fundul pa-durei, sub ni§te stanci se aHa 0 vizunie de ur~ipeste care dad use ' Prepeleac, umbland cate 0-data ca puznic ce se gasia, dupa vlastari sal-batici ~i dupa zmeura. Ajungand ei aproape, Da-nila zise: ,

-- lata laea~ul unchiului meu. Intra' in laun-tru; ai sa-I gase§ti dormind in cenu§e, cu na-sui in taciuni. De vorbit nu poate vorbi, cii ma-selele §i dintii i-au ciizut mai bine de 0 mie deani. ...

Dracul, cand n'are ce face, §titi ce face '"Intra inlauntru §i incepe a-§i purta codita ceabilrligata pe la nasul unchia§ului. Atata i-a tre-

buit lui mo§ Vrsila §i apoi las' pe dansul! peodata sare manios, din barlog, hat! dracul sub-suoara §i-l strange, cu atata putere, de era bie-tul drac sa-§i dea sufletul, §i ochii i-au e§it a-fara din cap, cat cepele de mari.

-- Na! nu cauti §i 0 gase§ti, zise Danila careprivia de departe valma§iagul acesta §i se striciide ras. Dar nu §tiu ce face dracul, ca face elce face §i, cu mare greu, scapa din labele luimo§ Vrsila. Danila cum vede pe drac scapat,bun teafar se face ca-I scoate.

- Ia las, mai omule, las! nu-ti mai face obraz.Daca ai §tiut ca ai un buniC a§a de grobian pen-tru ce m'ai 1ndemnat sa ma lupt cu el?

- bil. c¢? Nu ti-a placut? Hai §i cu mine!- eu tine, §i numai cu tinem'oi Intrece din

chiuit; §i care 0 chiui mai tare, acela sa ieabanH.

- Bun!... zise Danila, In gand '; las ca te-oichiui eu!... Mai, Michiduta! la, chiuie tu intaisa aud cum chiui. Atunci dracul se crace§te c'fi~?;,picior la sfintit §i cu un altul la rasarit, s"apuca"',,,sdravan Cll rnainile de tortile cerului, casd<~ ':gura cat 0 §ura §i cand chiuie odata, se cutre:':;~mura pamantul, vaile rasuna, maril~ clocotesc '§i 'pe§tii din ele se sparie; dracii les afara din iazcata frunza .§i iarba! §i 0 le~ca numai, denu

s'a risiplt bolta cerului. Danila Insa §edea calarepe burduful cu banii §i tinandu-§i firea, zise:

- Ma! da numai a§a de tare potl chiui? Eumai nu te-am auzit. Mai chiuie odata!

Dracul chiuie §i mai grozav.- Tot nu te-am auzit. Inca odata ~Dracul chiuie §i a treia oara, a§a de tare, de

credeai ca s'a rupt ceva dintr'ansul.- Acum nu te-am auzit nici atata ... A§a-i c'a

venit §i randul meu?- Ma} a§a!- M~i, Michiduta! cand oi chiui eu, ai 'sa

asurze§ti, §i au sa-ti, sara creerii din cap. Inte-les-ai tu? Insa eu Iti priesc bine, daca-i vrea sama ascurti.

'- Tn ce fel?'- Ia sa-ti leg ochii §i urechile c'un §tergar

daca vrei sa mai traie§ti., I '

~.Leaga-mi ce §tii §icu ce §tii, numai sanu mor!

Atunci Danila le~g~"L~·trans,c'un §tergar gros,de: calti, ochii §htlre~hlile 'dracului, ca la "baba:>arba,."~ ap,?i. iaAo drttghineata,') groasii de stejar111 mana, cacl cat era de pusnic Danila tot mai

, mult se bizuiil In drughinealii de cat In sfantacruce,,§i pac! la tampla dracului cea dreapta ! una!

- A-leu! destul!, nu mai chiui.-----... ,i '~:\:'~>;... •

1) Creanga groasa>rCa,un par.

- Ba nu! stai Sarsaila! tu cum ai chiuit, detrei ori? - Trosc! ~i la stanga, una.

- Va·ieu! destul!- Ba nu·i destul. - $i·i maL trage ~i'n nu·

mele tatalui, una! •- A-uleo! striga dracul, ingrozitor! ~i cu

ochii legati, cum era, vaic~rindu-se grozav ~izvarcolindu-se ca ~earpele, se arunca in iaz spu-nand lui Scaraoschi cele intamplate, ~i cii nu-ide ~':lguit cu vrajitorul acestaL.

Danila insa ofta. din greu langa burduful cubanii ~i se tot framanta cu gandul, ce-i de fa-

, cut? Cand iaca al treilea drac i se Infati~eazainainte, 'c'un buzdugan stra~nic de mare in mana,pe care H trante~te la pam ant ~i zice: .

- Mai, omule! ia acum sa te vad. Cine-oazvarll buzduganul ii~ta mai tare in sus, ai ace-

,Iuia sa fie banii."- Na Danila-zise el in gandul salt - a~a-i

c'ai sfec1it-o ?-Dar vorbaaceea: .nevoia invatape carau~". ~ Ian zvarle-I tu intfti, mai dracule.·

Atund dracul ·ia buzduganul de coada ~i dndH azvarle, se suie a§a de tare, de nu se maive.de: §i abia dupa trei zile §i trei nopti, caz~,ndjos cu mare strajnide, s'a cufundat in fundulpamantul\,i, de s'au zguduit teme!iile lumei:

-, Ia azvarle-l §i tu acum, zise dracul in·gamfat.

,",-r \r:.!.. - --,'

79 !

\-' L·oi azvarll eu, nu te ingriji; dar seoate-l

mai intai la fata pamantului cum a fost ~i latine. \

Dracul ascu!ta §i-I scoate.---;- Haiti! mai repede, mai repede ca n':'m

timp de a~teptat.- Mai ingiidue§te putin, tartorule, ca nu te

trag copiii de poale.Dracul ingaduie, .cad n'are incotro. Nu hecl!

mult §i ziua se calatori. Cerul era !impede §iluceferii sc.!ipitori radeau 13 stele; iara luna sea-tand c3gju,(ge dupa dealuri, se legana in vazduhlum infthd p~mantul.. - Da: nu-! mai zvftrlJ, omltle?

~ Ba am sa·! zvarl· de-acum; dar IIi spuninainte, sa te §tergi pe bot despre dansul.

-- De ee?-- Iaca, de ce : "vezi tu colo in luna ni~te pete?-- Le vad.-Acolo-s fratii mei din aceea lume. $i Doamne ?

mare nevoie au de fier, pentru potcovit caiLUitii-fe bine §i vezi, cum imi fac semn eu mana,sa le·dal\ buzduganulista. ;ii-odatii §i pun manape dansul. '

.- Stiii, nepriceputule! ca bUiduganul ista 11, avem lasat mo§tenir,e de la stramo§u! nostru §i

nu-I putem da nid pentru tQata !umea; ~i odatc'i·i '

§i z~uce§te buzduganul din mana §i fuga cu elin ieaz, spunand Iui Scaraaschi, ee era sa pa-teasdi, eu buzduganuI. Atunci Searaosehi illgri-jit §i manios grazav, chiema inaintea sa toatadracimea §i batu din picior, strigand:

- Aeum, in cIipa, sa se aleaga unul dintrevai, care sa mearga §i sa afuriseasdi pe 'aeestproclet §i vrajma§ cumplit. !+

Pe loc §i vine unul inaint~'~',sa, tremurand.- Sa traiti, Mar§avia vaastra! Eu ma due sa

indeplinese nelegiuita vpastra porundi.- Mergi! §i dacii-i fi me§ter §i-i izbuti, sa

§tii c'am sa te fac mai mare.'Atunci drawl porne§te c'a faIca'n cer §i cu

una in pamant, §i intr'o clipa §i ajunge la puz-/Iieul Danila. .

. "-\1"- Mai amule, zise dracuI. Tu, cu §mlthiri'iletale, ai turburat toata dracim,ea; da acu§i ~ani;s~te val' §i eu in toate grozile mortei. Hai ~a ~eblestemam, §i care dintre noi amandoi 0 Ii 'maime§ter, acela sa ia banii! ~i-adatii §i incepedracul a boscaradi ') din gura §i a descanta, canu §tiu ce face, de-i pocne§te Jui Danila un 0-

chiu din cap, Saraeul Prepeleac! sa vede cii i-afost scris, tot else rasplateasca §i pacatele iepeifratine-siiu, ale caprei, ale gans1\cului 10~bd{t ~i

1} Ble~ternft,

ale boilor. UCI§IIn padure. Pe semne bJastclIlll1ga§telar vaduvite I-a ajlms, sarmanuI.

Daamne! Multe mai are de patimit un pUZllicadevarat, candse departeazii de poftele lume§t1§i se gande§te la fapte bune !... Prepeleac puz-nicul se stricase acum de tot cu dracul... ~i apoice este, mai ginga§ decM ochiul? - Danilacrapa de ,durere! dar or cat 11 durea de tare; eltot i§i tin1l inima cu dintii §i zise:

- Nu ma sparii tu eu de al de-astea, demonspureat, ce e§ti. Am sa te fac sa-ti mu§ti mai-nile §i sa, mii' pomene§ti in toata viata ta.

- Da, '.da nu mai dondai atata din gura §iblastama §i tu, acum, sii te vad cat e§ti de me§(eu.

- Ai sa ei burduful cu bani in spate §l-aisa mergi la casa mea, caci blastamurile pariri-te§ti nu-s la mine. Inteles-ai?

~i cum zice, incaleca §i Danila pe l:Jutduf;\iara dracu-i umilii in spate §i zboara iute ca

gandul, taman la casa lUiDiinilii Prepeleac. eopu 4

§i nevasta lui cand au vazut un bivol zburandpe sus, au rupt-o de fuga, inspaimantati. Danilainsii, a inceput a-i striga pe rume, §!. ei, cunos-cand glasul lui, s'au oprit.

- Dragii tatei biiieti! Ian veniti incoace §i a-duceti cu voi §i blastamurile parinte§ti: ragila§i pieptenii de pieptenat caJ~i!~ 6

Baietii incep a _curge toti, care dincotro, cublastalTIurile parinte§ti in mana. Ii venise acum§i lui Danila apa la moara.

- Puneti mana, copii, pe jupanul ista, §i in-cepeti a-I blastama cum iti §ti voi mai bine, casa-i placii §i dumisale ....

Atunci, lasa pe copii, cii §i dracul fuge dedal1§ii. Au tilb~rit Cll totii pc dansu.1 §i I-au schin-giuit dupa. pIacui lui Danila. ~i-a inceput dracula tipa cat Ii lua gura; §i sciipand cu mare greu I

din mainile lor, har§catt §i staJcitcum era, a Uisat§i bani §i tot §i s'a dus pe urlati, dupa ceialalti.

lara Danila Prepeleac, ne mai fiind suparatde nimene §i scapand acum de-asupra nevoei,a man cat §i a -baut §i s'a desfiitat panala a-danci batranete, vazandu-§i pe fiii fiilor sai im-prejurul mesei sale.

PUNGUTA CU 001 BANI(Poveste)

Era odata 0 baba §i un mo§neag. Baba aveao gaina §i mo§neagul un coco§; gaina babei seoua de cate doua ori pe fiecare zi, §i babamanca 0 multime de oua, iar mo§neagului Qu-ida niciunul. Mo§neagul, intr'o zi, pierdu rab·darea §i zise: '

- Mai baba, mananci ca in targullui ere-·mene. Ia -da-mi §i mie ni§te oua, ca sa-miprind pofta macar.

- Da, cum nu, zise baba, care era foartezgarcita. Dad ai pofta de oua, bate §i tu co-co§ul tau sa facii oua, §i-i mallea; eu a§a ambiitut giiina, §i iacata-o cum se oua.

Mo§neagul pofticios §i haps in 1) se iea dupagura babei, §i de ciuda, prinde iute §i de grabacoco§ul §i-i da 0 bataie buna zicand:

') Lacom. '

-- Na! or te, oua or du-te dela casa mea,ca sa nu mai strici mancarea degeaba.

Coco~ul cum scapii din mainile mo~neagului,fug! de acasa ~i umbla pe drumuri, bezmetec.~i cum, mergea el pe un drum, numai iata ga-se~te 0 punguta cu doi bani. ~i cum 0 gase~teo ~i ia in clont, ~i se intoarnii cu dansa ina-poi, spre casa mo~iJeagului. Pe drum, intalne~teo trasura c'un boier ~i cu ni~te cucoane, Boie-,tl!ll se uita cu biigare de seamii 11.1 coco~, vedein ctontu-i 0 punguta ~i zice vizitiului.

- Mai! ia da-te jos ~i vezi ce are coco~ulcela in plisc?

Vizitiul se da iute jos din capra trasurei ~ic'un fel de me~te~ug, prinde coco~ul ~i luandu-ipunguta din clont, 0 dii boierului. Boierul 0 iea,fara pasare, 0 pu ne in bu zunar ~i porne~te cutrasura inainte. Coco~ul supiirat de asta, nu selasa, ci se ia dupa trasura, spuind nelncetat:

Cucurigu! boieri marLDati pungn!a CLl doi bani!

Boierul inciudat, cilnd ajunge In dreptul uneifantani, zice vizitiului.

-Ma, ia coco~ul ist obraznic ~i-Ida in fa'1-tana ceea,

Viziti ul iara~i st! da jos din capra trasur ei

prinde iara~i coco§ul ~i-I azvarle in fantanii, Co-co~ul viizand aceasta primejdie, ce sa faca? In-cepe a inghiti 11.1 apa: ~i inghite, ~i inghite panace inghite el toata apa din fantana .., Apoi iboariide-acolo afara §i iara~i sa lea in urma trasureizicand:

Cucurigu! boieri mari,Dati punguta eu doi bani!

Boierul vazand aceasta .s'a mirat cumplit, ~ia zis:

- Ma! da 1.11 dracului coco~ Ii ista! Ei lasca !,i-oi da eu tie de chieltuialii, mai crestatule~i pintenatule! ~i cum ajunge acasa, zice uneibabe, dela bucatarie, sa ia coco§ul, sa-I azvarleintr'un cup"tor plin cu jiiratic ~i sa puie 0 les-pede 11.1 gura cuptorului. Baba cainoasii 11.1 inimade cuvant; face cum i-a zis stapanu-siiu. Coco-~ul cum vede_ §i asta mare nedreptate, incepe avarsa 11.1' apa; §i toarna el toata apa cea dinfantana pe jeratic, pan a ce stinge focul de tot~i se racore~te cuptorul; ba inca face ~i-o apa-rae prin casa, de s'a Indriicit de ciudii Mrca de11.1 buditarie. Apoi dii 0 bleandii lespezei deja

"gura cuptorului, iese teafiir ~i de acolo, ~i fuga11.1 fereastra boierului ~i incepe a trant! cu cioculIn 'giamuri §i a zice;

Cueurigu ! boieri mari,Dati punguta eu doi bani!

-- Mai ca mi-am gasit beleaoa cu dihania ceade coco~, zise boierul cuprins de' mirare! Vi-zitiu ! ia-I de pe capul meu, ~i"l azvarle in d.reada boilor ~i a vacilor; poate vr'un buhai in-furiat i-a veni de hac: I-a lua in coarne, ~i-omscapa de suparare. Vizitiul iara~i ia \coco~ul ~i-Isvarle in cireada! Atunci, bucuria coco~ului. Sa-I,fi vazut cum inghitia la buhai, la boi, la vaci~i la vitei; pan'a inghitit el toata cireada, ~i-afacut un pantece mare, mare, cat un munte.Apoi iar vine la fereastra, intinde aripele in drep-tul soarelui, de intuneca de tot casa boierului~i iara§i incepe:

Cueurigu! boieri mari,Dati punguta eu doi bani!

Boierul cand mai vede ~i asta dandanae, crapade ciuda ~i nu §tia ce sa mai faca, doar vascapa de coco~.I Mai sta boierul cat mai sta pe ganduri pana-i

vine iara~i In cap una:- Am sa-I dau in haznaua cu bani; poate va

Inghiti lag;lbini, i-a sta vreunul in gat, s'ainned ~i oj scilpa de dansul. ~i cum zice, umflacoeo§ul de 0 aripa ~i-I zvarle in haznaua· eu

banii; cad boierul aeela, de - mult banarit eeavea, nu·i mai ~tia numarul!... Atunci cuco~ulinghite eu lacomie tot! bani, ~i lasa toate lazilepustii, apoi iese ~i d'acolo, el ~tie cum ~i pe unde,se du.ce la fereastra boierului ~i iar incepe:

Cueurigu! boieri mari,Dati punguta ell doi bani!

Aeum, dupa toate cele int~mplate, boierul va-zand ca n'are ce-i mai face, ii azvarli punguta.Cucosul 0 iea' de jos cu bucurie, se duee intreab~lui ~i lasa pe boier in pace. Atunci toatepasarile din ograda boiereasca, vazand voiniciacuco~ului, s'au luat dupa dansul, de ti se p'areaca-i 0 Qunta §i nu altceva; iar boierul, intristatse uita gaIi~ cum se 'ducea §i pasarile sale, ,~izise oftand:

- Duca-se ~i eobe ~i tot, numai bine ca amsc~pat de belea; ca ni~i lucru curat n'a fost aid!

Cuco§ul insa mergea tanto~, iar pasarile dupadansul; ~i merge el cat merge, pana ce ajungeacasa la mo~neag, ~i de pe la poarta incepe acanta': eucurigul!!! cucurigul!!!

Mo~neagul cum aude glasul cuco~ului, ese dincasa cu bucurie; ~i cand i~i arunca ochii sprepoarta, ee sa vada?! Cueo~L1I sau era eeva desperiat! Elefantul ti se parea purece pe langa

acest cucQ~; ~i apoi 1n urma lui veniau car-duri nenumarate de pasari, care de care mai fru-moase, mai cucuete ~i mai boghete I). Mo~neagul vazand pe cuco~ul sau a~a de mare ~i degreoi, ~i 1nconjurat d'atata amar de gaIite, i-adeschis poarta. Atunci cuco~ul i-a zis:

-, Stapane! a~terne un, tol aici, in mijloculograzei. .

Mo~neagul, iute, ca un prasnel, a~terne tolul.Cuco~ul atunci se a~eaza· pe tol, scutura puter-nic din aripi, ~i 1ndata se umple ograda ~i li-vada mo~neagului, pe langa pasari, ~i de cirezide vite:, iarii pe tol toarna 0 movila de galbenicari straluceau la soare, de-ti luau ochii! Mo~-neagul vazand aceste mari bogiitii, nu ~tia cesa fad de bucurie, sarutand mereu cuco~ul ~i

. dezmierdandu-I.Atunci iad ~i baba venia nu ~tiu de unde;

~i cand a vazut unele ca acestea, numa-i scli-piau rautacioasei ochii In cap ~i pleznia deciuda.

- Mo~nege, zice ea, ru~inata; da-mi, ~i mieni~te galbeni.

- Ba pune~ti pofta'n cui, mai baba. Candti-am cerut oua, ~tii ce mi-ai raspuns? -- Bateacum §i tu gaina, sa-ti aduCii galbeni; c'a§a am

batut eu cuco~ul, ~tii tu din a cui pricina .... ~iiata ce mi-a adus !

Atullci baba se duce In poeata, gabue~te gaina,o apuca de coa1a§i 0 ia la biitaie, de-ti veniasa-i pliingi d:;ttila! Biata gaina, cum scapa dinmaini1e babei, fugi 'pe drumuri. ~i cum mergeape drum, gase§te ~i 'ea 0 margica, ~i-o 1nghiteapoi repede se Intoarce acasa la liaba, §i Incepede pe la poarta: cot, cot, cotcodac!!, -- Babaiese cu bueurie Inaintea gainei. Gaina sare pestepoarta, trece iute pe liinga baba, ~i se pune pecUibar; §i dupa vr'un ceas de §edere, sare de,pe euibar, eotcodacind. Baba atunei se duce ellfuga sii afle ce i-a facut g~ina !... ~i ciind seuita III euibar, ce sa vada?- Giiina se ouase 0

miirgid! .. Baba, cand vede eii §i-a biitut giiinajoe de dansa, 0 prinde §'o bate, §'o bate, pau'oomoarii In biitaie! ~i a§a, baba cea zgawta §inebuna a ramas de tot sarad, lipitii pamantu-lui. De acu a mai manca §i riibdari priijite, In locde oua; ca bine ~i-a facut ras de gaina, §i aucis-o fara sa-i fie vinovata eu nimica, sarmana.

Mo§oeagul Insa era foarte bogat; el §i-a fa-cut case mari §i gradini frumoase, §i traia foartebine. Pe baba, de mila, a PUS-Q gainaritii; iarpe cuco~ 11 purta 1n toate partne dupa dansulcu 8albii de aur la gat §i InciiItat cu ciubotele

galbene §i cu pinteni la ciildie, de ti se piireaca-i un irod de cei frumo§i, iar nu euco§, dehieut eu bor§.

Foaie verde de clleutiiDrag mi-e puiul de pe luncii.Cu drag vine §i se eulciiCueu cantii se sile§te

. Puiul loeul §i-l giite§te;Puiea din poartii-l prive§tePuica pl.ange §i-l jiile§tePuiul se eiiliitore§te;fe-am iubit de copila§~'aeum teduci §i mii la§iAstiizi plee maine mii 'ntoreLa pustiul de noroe.

I~If,f:.

111.1,II

6e-i mai zabovi 0 lunaMa gase~ti pe drum nebunaDa de-i ziibovi un anMa gase§ti negru bu§tean.

Frunzulita MaghkanMa mirdm puica, miram,Ma miram de ce sliibiam:Eu nu slabiam de vr'ull rauCi slabiam de dorul tau.~apte vai §'o vale adanciip'aid lupii ma mananea.Stai lupe nu ma manca,Pan'o rasari lunaS~ dau mana eu puiea;Pe lunii ca s'o intaInesc,Trei vorbe ca sa-i vorbesc,~'apoj sa ma prapadese!

Frunza verde iarbii neagraAm avut 0 puica dragaDe draga ce-mi era draga

o purtam eu tasma neagra~'o !ineam cu noaptea intreaga.,Las sa tread sa se dudMi-i urita yorba lungaLa Neamtu la man~stireLa icoane sa se'nehine.Sii se due'/sa se sfin!easciiDe min'sa se sIespar!easdi.Iarba neagra din gradinaSa §tii puiculi!a bine >Cii eu ma due del'a tineSii ramae paji§teaSa vezi cum e dragostea.Dragostea de tata mareCa fasolea din dldareCand ii pui 'un pumn de sare;Iar dragostea de nevastiiCa garoata din tereasta:Dimineata inflore§tePeste zi se vesteje§te.

Cat oi trai sa iubeseCa de-oi muri putrezese;;i pamantul ere§te iarba

Nirriene nu mai ma'ntreabaCe puicuta mi-a fost draga!

Cand ai §ti §i te-ai pricepeDragostea de un-se'neepe;Dela ochi, dela sprancene,Dela buze subtireleMu§ea-r-ar neiea din eleCa dintr'un fagur de miere.

, Cueul t del a padureDu-te la puiea f§i-i spuneSa nit se mai poarte bineCa mi-a rupt inima'n mine;Sa se poarte mai vlavioasaSa-mi mai vad §i eu de easa.

Zup, zup, ZUp!De-abiil mi-o due,

.~i mi-o due eu me§te§ugPe do,ua roate de plug .

.Joaca fata ee-i jucilDu-te-aeasa §i-i mancilCa ti-a fript ma-ta mata~i ti-a lasat cod ita.

J" emeea care iube§teSpala noaptea. §i earpe§telar ziua se primene§te"~i tot la iubit gande§te.Femeia eare-i urita~eade tot posomoritaHainele pe trup nu-i vinOglinda-i pune venin.Ziua doarme de-a'n picioareNoaptea zaee de langoare.Bata-I foeu de urit !Uritu-i posomorit.fr'emeea eare-i frumoasaNu-i piicat s'o tii la easaNoapt -ai veselii ea luna~i iubc§lc ea IlcbunaZiua-j c1IlI'c ca un soare~i iubc~l' pall'cc lIIoare.

IV.La car~1II1l1a ca din dealVinll-i 1>1111~i oea-i mare,Cra§lI1iirl{a silitil tare,BCtlll voillicii de-a calare.La cri1~I1IIl!acea din valeVlllu-j rau §i oea-i mica,Cdl§111iirita-ifrum u§icii,Be~u voillicii de se strica

Biografia lui Joan CreangaSaac'ra ell trei nuroriCapra eu trei ieziDanila PrepeleaePunguta ell doi baniPaezii paporane .

01I,llf,iI1111I Ii1~Ia646566676869707172

73-7475

76-777879

80-8182·83

848G811H7

llH 811IlllIIIIl'I

126127

128-137138

139-148149-151152-155

156157-158

159160-161162-165166-178

179180-181

182183184

185-186187188

189-190191192

193·194195·196

197198199200201

202·203204-215

2'16217 .218,2192EO

221-222223

224-225226-227228-229230-231 .232-233234·235

. . 236·237'238·239

240241'242

243-245246-247

248249-2502·51-252

253

'jCalalogul nBiblioLtCei pentrn LOti'1 (urman!)

fJtiliicescu, Poezii, vol. 1.Biilacescu, Poezii, vol. 1/.Hamangiu, Codul civil adnotat.Madan G., Suspine.Hamangiu, Procedura civila adnotata_Hamangiu. Legea judecatoriilor de pace adnotatii.Zaloni, Despre lanarioti (cpuizat). "Urechia Dr., Cronicele doctorului.Ploetz ~i Leist, .Mic vocabular' l,ancezo-romAn.Szavlowsky Cronologie. calendare.

, Rosetti D. R. Max, Povete catre sateniZamtirescu Duiliu, Viata la lara, roman.Urechia Dr., Dictionar lrancez·romAn.Stavri Arthur, Pe acela~j 4rum, poezil.Alexandri Vasile. Ovidiu, drarr.t.

Doi ne. 1842 1852.Lacramioare.SuvenireMargaritarele, 1852- 1864.

I Pasteluri, 1862 1874.Varia, poezil.Allele, poezii. .

• Ostasll nostrl, poezil. \.Alexandri Vasile, Dumbrav. ro~ie, poem istoric.~

" j egende. .Eminescu Mih., 1'0ezil.Hebel Friedr, luditha ~i J:-1010fern, tragedie.Swift, Gulive, in tara pitlcilor.Alexandri Vasile, Teatru vol. 1.

" .". Teatru, vol 11.Speran(ia Th. D., Anecdote iUlpllnate.BoUntineanu D., Manoil, roman,Calligari D., Dlct!onar eng!ez-romAn.Urechie Dr., Ce na~le din pislca.Bianu loan, Momente cuiturale.Cervantes, Don Quichotte.Silvan oh., BlltrAnul Dan.lorga, N. Oamen! ~i fapte din trecutul romAnesc.Shakespeare, l-Iamlet.

." Carmen-Sylva, a rugacinne. , ,,- ,/. Gihica, Scrisori clltre V. A1exandri. vOlu!l!f1 J.. I

, ) "', II.," ."" no" ." • Iii.11 "" " " IV.

. Hugo Victor. Ernanl, drama, tr. in vcr. de H. Lecca.Sadoveanu M ih., Povestirl de siitl"atori. "Lecca Haral"mb: Casta Div~, draJrit .lJeoca Haralamb, :lucalor!i de cil,rti~ drama IFaeca, Frantuz!tele, tealf\1." ;;: 'Riidulescu Motru, ~tilnfa ~' 'fnergie ..Virgiliu, Georgicele, traducere in versuri de Co~bilc. 'Bolintineanu D., Elena, roman ." ,Lecca Haralamb, Suprema forta, drama. id'Anunzlo, FacHa sub obroc. Trag., trad. Alex. Dorna.SdtopenhallCr. Viata, amorul' ~i moartea. .Mollierc; Bolnavu1 inchipuit.Absen, Un du~man al poporului ~i StAlpil societllle\.