BASMUL- Creanga
-
Author
raluca-ruset -
Category
Documents
-
view
164 -
download
9
Embed Size (px)
description
Transcript of BASMUL- Creanga
BASMUL
BASMUL
1. Definiie. Clasificare
2. Tematic.Trsturi caracteristice
3. Particularizri- exemple
4. Dimensiuni ale fantasticului
Plsmuiri ale minii i fanteziei populare, basmele transpun
intr-un univers fantastic, fabulos, probleme majore ale vieii
oamenilor, comori de inelepciune i experien secular, nzuine i
aspiraii, credina in bine i frumos.
1. BASMUL. definie, tematic, structuri compoziionale, trsturi
caracteristice.
a. Definie : Specia genului epic, naraiune in proz, indeosebi, i
mai puin in versuri in cuprinsul creia cu mijloace tradiionale se
povestesc intamplri fantastice, puse pe seama unor personaje sau
fore supranaturale din domeniu irealului.
.Basmul este specie a genului epic, naraiune in proz indeosebi i mai
puin in versuri, in cuprinsul creia, cu ajutorul unor mijloace
tradiionale se povestesc intamplri fantastice, puse pe seama unor
personaje sau fore supranaturale, din domeniul irealului.
G. Clinescu considera basmul o oper de creaie literar cu
o genez special, o oglindire a vieii in moduri fabuloase, un gen
vast, depind cu mult romanul, fiind mitologie, etic, tiin,
observaie moral.
2.Teme i motive:
48
Tema general a basmului este lupta dintre bine i ru,
caracterizat ins diferit ca lupt intre dreptate i nedreptate, adevr i
minciun, curaj i laitate, buntate i rutate, hrnicie i lene,
generozitate i egoism.
I. legtori romani: Petre Ispirescu, Ion Pop Reteganul, Ovidiu
Barlea.
II. Culegtori i creatori:
- in literatura roman: Ion Creang, Mihai Eminescu, Ioan Slavici,
Alexandru Vahu, Barbu Delavrancea, Mihail Sadoveanu.
- in literatura universal: Ch. Perrault, Fraii Grimm, H.C.Anderson,
A.Pukin, M.Gorki, A. de Saint Exupiry.
Dintre motivele frecvent intalnite in basme s-ar putea enumera:
- existena umana limitat la timp( Tineree fr btranee i via
fr de moarte)
- mama vitreg (Fata babei i fata moneagului)
- eliberarea astrelor (Greuceanu)
- implinirea unui legmant, a unei meniri (Ursitorile, Frumoasa din
pdurea adormit de Fraii Grimm)
Aceste motive pot exista in cuprinsul aceluiai basm.
Basmele dezvolt o tem general , aceea a luptei dintre bine
i ru, determinat de complexitatea vieii i prezentat intr-o mare
varietate de aspecte conflictuale:
- sociale (bogie-srcie, exploatare-lupta impotriva
acesteia);
- morale (lene-hrnicie, ingamfare-modestie, laitate-curaj,
viclenie-cinste, minciun-adevr, egoism-generozitate);
- estetice(curenie-frumusee).
Majoritatea basmelor soluioneaz conflictul prin victoria
forelor binelui asupra forelor rului.
Finalul tragic desprinde basmul Scufia Roie de Ch.
Perrault din irul celor incadrate in aceast schem tip, in care binele
invinge rul. Morala explic aceast atitudine a scriitorului prin
faptul c povestea se adreseaz i varstelor in care raiunea trebuie s
devin latura dominant cu menirea de a ne chezura faptele. Astfel:
...n-are rost s fim mcar mirai
Atuncia cand de lup suntem mancai.
49
Forele binelui sunt reprezentate de personaje care au insuiri
pozitive de caracter: vitejie, cinste, modestie, generozitate, spirit de
sacrificiu, puritate sufleteasc, curaj, frumusee fizic i sufleteasc,
sensibilitate.
a. Structur i compoziie
Definirea basmului subliniaz ca not caracteristic, prezena
miracolului, fantasticului, deci desfurarea epic a acestuia cuprinde
intamplri supranaturale.
Naraiunea, impletind miracolul, fantasticul cu realul, se
structureaz intr-un anumit tipar compoziional. Timpul desfurrii
aciunii are fie valori arhaice, fie fabuloase, toate aduse intr-un etern
prezent Curgerea lui are alte ritmuri decat cele fireti, sunt posibile
intoarceri in trecut, opriri ale prezentului, triri in viitor.
Aceste valori ilustreaz aspiraiile omului de a invinge o
categorie obiectiv a existenei.
Spaiul este alctuit fie din elemente reale reorganizate intr-o
modalitate nou, specific basmului, fie din elemente fantastice ca
tramul cellalt, codrul de aram etc.
Caracteristice sunt formulele tradiionale consacrate,
introductive, mediane i finale, care marcheaz structura subiectului.
Formulele introductive au ca scop prezentarea altor valori ale timpului
i spaiului, desprinderea din logica realului. Unele sunt succinte A
fost odat ca niciodat (Ft-Fzrumos din lacrim), dar altele se
realizeaz prin proz ritmat i cuprind numeroase elemente pline de
umor: A fost o dat ca niciodat; c de n-ar fio nu s-ar povesti, de
cand fcea ploporul pere i rchita micunele (Tineree fr
btranee i via fr de maorte).
Subiectul se organizeaz gradat, cu ajutorul repetiiei. Astfel,
incercrile la care este supus personajul principal sunt, de obicei, trei,
apte, nou, dousprezece, fiecare de o dificultate sporit i
evideniindu-i o nou trstur.
Personajele sunt de varst, sex, stare social, structur etic
diferit, reale sau fantastice, miraculoase, dar construite in esen dup
aceleai modele. Frumuseea fizic se armonizeaz cu marile valori
etice, iar infirmitatea fizic, uraenia, cu defectele morale. Ele devin
simboluri ale binelui sau ale rului, ale frumosului sau ale uratului.
50
Elemente ale miraculosului i fantasticului sunt prezentate fie
prin inzestrarea personajelor cu fore supranaturale, fie prin
metamorfozarea unora sau chiar prin structura iniial a eroilor.
fantasticul imbrac forme diferite dup momentul concret istoric,
geografic. natura, prin elementele ei personificate, vine in sprijinul
personajelor principale, mesagere ale binelui. Plsmuirile miraculoase
pot fi plsmuiri ale rului ca: zmei, mume ale pdurii, diavoli etc.
Basmul este o pledoarie pentru valorile extern umane, pentru
bine i frumos, de aceea se adreseaz tuturor varstelor, mai ales
copilriei. Prin repetarea unor elemente de structur compoziional
prin liniaritatea personajelor, devine un excepional material literar
accesibil celor mai mici varste.
3. Tema basmului Ft-Frumos din Lacrim, scris de Mihai
Eminescu este lupta dintre bine i ru, imbinand motive ca:
paternitatea, prietenia, iubirea. M. Eminescu lrgete ins mult,
depete aceste motive tematice prin cuprinderea unor probleme de
mare profunzime, ca relaia dintre om i timp, raportul dintre via i
moarte, sau cosmic i terestru ceea ce realul exclude, miraculosul
creeaz ca posibilitate.
Complexitatea tematic genereaz o bogat structur
compoziional, specific basmului romanesc, oferind un model de
pr4elucrare original folclorului. Miraculosul este diferit i bogat ca
prezen in naraiune. Astfel timpul este al vieii, dar i al morii, al
zilei dar i al nopii. Prin basmul Ft-Frumos din Lacrim, M.
Eminescu realizeaz o minunat sintez a motivelor tematice i a
elementelor de structur compoziional specifice basmului romanesc,
oferind un model de prelucrare original a folclorului.
Fata babei i fata moneagului de Ion Creang constituie o
infiare veridic a realitii printr-o permanent interferen intre
elementul real i cel fantastic. Profilul fizic i spiritual al personajelor
se contureaz treptat, pe msura derulrii firului epic, printr-o gam
bogat de procedee artistice.
Tema basmului Alb ca Zpada de Fraii Grimm este rutatea
mamei vitrege, moment frecvent intalnit in basmele tuturor
popoarelor. Personajele principale sunt concepute in antitez: Mesajul
basmului este victoria dreptii i a buntii asupra nedreptii i
rului.
51
Scufia Roie de Ch. Perrault este una din povetile cele mai
indrgite de copii. Tema o constituie prezentarea urmrilor tragice ale
naivitii i credulitii, iar mesajul subliniaz necesitatea cunoaterii
realitii. Pornind de la un motiv de larg circulaie in folclorul naional
i universal (Europa, Asia, America), Creang a creat povestea Capra
cu trei iezi. Este prezentat drama unei mame ai crei copii au fost
ucii fr mil i care va pedepsi dup merit pe cel care a clcat in
picioare legile nescrise ale omenirii.
Dup originea lor, basmele pot fi populare i culte, cele
populare fiind supuse variabilitii, datorit circulrii lor pe cale oral,
cele culte rmanand in forma in care au fost create.
In basmul Ft Frumos din Lacrim personajul care
intruchipeaz forele binelui, Ft Frumos este viteaz, curajos, generos,
cu un sim al datoriei freti.
Ft Frumos il va scpa pe fratele lui de cruce, fiul impratului
vecin, de Mama Pdurilor care-i cerea, drept bir, tot al zecelea copil al
supuilor si. Ft-Frumos renun la bucuriile dragostei spre a-i oferi
fratelui su de cruce aceleai bucurii rpindu-i-o pe fat.
In Fata babei i fata moneagului de Ion Creang, fata
moneagului este frumoas, harnic, asculttoare i bun la inim. Ea,
dei horopsit de mater de fata ei, era o fat rbdtoare, cci
altfel ar fi fost vai i amar de pielea ei. Era copleit de o mulime de
treburi, fr s mulumeasc totui pe bab i pe odorul de fiic-sa.
Fata moneagului la deal, fata moneagului la vale; ea dup goteje
prin pdure, ea cu trebluitul in spate la moar, ea in sfarit, in toate
prile dup treab. Cat era ziulica de mare nu-i mai strangea
picioarele; dintr-o parte venea i in alta se ducea.
Fata moneagului, ajuns la Sf. Duminic, o slujete cu
credin, gtind, splandu-i i hrnindu-i copilaii (balauri i tot
felul de jivine de care foigia pdurea). Modest din fire, fata ii
alege ca rsplat cea mai veche i mai urat lad din podul stpanei.
Cuptorul, fantana, prul i celua (mai degrab fiine i obiecte
personificate, decat elemente fanoastice) o rspltesc din belug cu,
plcinte crescute i rumenite, cu ap limpede cum ii lacrima, dulce i
rece cum ii gheaa, cu pere galbene, ca ceara de coapte ce erau i
dulcica mierea i cu o salb de galbeni.
52
In Capra cu trei iezi, Capra ne apare in dou ipostaze: cea de
mam grijulie i de gospodin priceput i harnic. Ea este sensibil,
duioas, dar ii urte dumanul perfid i este neinduplecat in actul
justiiar: -Ba nu, cumtre, c-aa mi-a ars i mie inima dup ieziorii
mei...
In Scufia Roie, fetia reprezint buntatea. Ea este
asculttoare, naiv, credul, vesel, sensibil la frumuseile naturii.
Cenureasa este tipul feminin ideal: frumoas, bun, cinstit,
harnic, modest, rbdtoare, plin de dragoste i ingduin fa de
tatl su, care nu-i ia aprarea, supus, sensibil in faa frumuseilor
naturii. Aa cum e drept, ea ii gsete rsplat cuvenit dup faptele
i inima ei.
Personajele negative sunt de obicei fantastice (zmei, balauri,
zgripuroaice, vrjitoare, iele, strigoi, draci), dar i reale (mama
vitreg, surorile i fraii invidioi, spanul, curteanul, sfetnicul
mincinos) cu chip de monstru, animal sau om, personajele negative
sunt dominate de ur impotriva oamenilor, de viclenie, de laitate,
lcomie, cruzime.
Dei au o for fizic extraordinar, personajele fantastice
(zmei, balauri, zgripuroaice, zmeoaice, muma Pdurii) sunt
vulnerabile, nu dispun de inteligen, perspicacitate, caliti
indispensabile in confruntare cu dumanul, de aceea sunt invinse de
eroii pozitivi mai slabi, dar cu mai mult minte.
In Ft-Frumos din Lacrim, forele rului (muma Pdurilor,
baba-vrjitoarea) urmeaz trsturile fixate de tradiia folcloric:
rutate (aa mare incat insi fiica, Ileana, se dezice de mama sa),
viclenie, perfidie, ur impotriva oamenilor impins pan la limitele
furiei autodistrugtoare.
In Cenureasa, prin antiteza de tip alb-negru sunt puternic
reliefate defectele mamei vitrege i ale fetelor ei: mandrie, ingamfare,
dispre pentru munc, rutate de proporii aproape incredibile, invidie,
dorin de inlare prin minciun i impostur, lips de cuvant.
Fata babei i fata moneagului. Lcomia i invidia o
determin pe fata babei s-i ia inima-n dini i s plece i ea in
lume. Spre deosebire de fata moneagului, pornete cu ciud trsnind
i plesnind. Reface itinerariul fetei moneagului, dar peste tot s-a
purtat totul hursuz, cu obrznicie i prostete. A oprit copii Sf.
Duminici, a fcut bucate afumate, arse i sleite, incat Sf. Duminic
53
i-a pus mainile in cap de ceea ce a gsit . Drept rsplat, ii alege
lada cea mai nou i mai frumoas, pe msura lcomiei ei.
Capra cu trei iezi. Lupul este de la inceput un duman de lup...
care de mult pandea vreme cu prilej ca s pape iezii, incrcat de
vicii, indiscret/ trgea cu urechea la pretele din dosul casei cand
vorbea capra cu danii, crud (tiu c i-a carmi i i-a jumuli...)
crumzimea lui mergand pan la acte gratuite (acela de a pune capetele
iezilor mori la fereastr i de umple pereii cu sange). Este un artist al
disimulrii cu gustul vorbirii protocolare, sintenioase, ca din scripturi:
Apoi d, cumtr, se vede c i lui Dumnezeu ii plac puiorii cei mai
tineri, perfind, insinuind c ursul ar fi vinovatul. Lcomia lui este
zugrvit plastic: Atunci lupul nostru incepe a manca halpov i
golgat, ii mergeau sarmalele intregi pe gat.
In Scufia Roie lupul reprezint rutatea, viclenia, lcomia.
Personajele basmului se grupeaz in cupluri opuse pentru a ilustra
tema, pentru a dezvolta i a rezolva conflictul dintre bine i ru.
Mijloacele eseniale in crearea lor sunt: hiperbola (inzestrarea cu
trsturi peste msura puterilor omeneti), antiteza (bine-ru, realfantastic),
personificarea (animalelor, a psrilor, florilor capra,
iezii, lupul.)
In basme eroii i aciunile se grupeaz dup nite numere
fatidice care se repet. Trei sunt metamorfozrile lui Ft-Frumos, trei
sunt iezii caprei, Cenureasa merge la mormantul mamei de trei ori
pe zi, iar la bal trei nopi la rand. 7, 9, 12, 17, 77 (3 feciori, 3 fete, 3
zmei, 3 zmeoaice, 3 mri, 3 ri etc.)
Formele introductive ca: A fost o dat ca niciodat; c de nar
fio nu s-ar povesti, de cand fcea ploporul pere i rchita
micunele, de cand se bteau urii in coade etc. au ca scop
prezentarea altor valori ale timpului i ale spaiului, desprinderea de
logica realului.
Formulele mediane asigur continuitatea intre episoadele,
meninand viu interesul cititorului Ascultai, boieri, cuvantul din
poveste, cci d-aci inainte mai frumos imi este. Formulele finale
reamintesc necesitatea reintoarcerii la realitate, revenirii in lumea
prezentat alegoric.
In general basmele au un caracter moralizator (Capra cu trei
iezi, Scufia Roie).
54
Sub raport compoziional, aciunea basmelor se plaseaz intrun
timp arhaic fabulos care creeaz totui impresia unui prezent etern
i intr-un spaiu nedeterminat, dar, in linii mari aceleai: codrii
neumblai, imprii indeprtate, tramul cellalt, palate i grdini
din aram, argint i aur, sau bordeie umile care ascund comori
inestimabile, muni care se bat in capete.
Subiectul se structureaz in nite abloane cunoscute: feciorul
cel mic e intotdeauna mai iste, fugarii arunc in calea zmeoaicei
obstacole, mama vitreg gonete fata moului, fiinele crora li s-a
fcut un bine, ajut personajele pozitive.
i. Dimensiuni ale fantasticului i
miraculosului
1. Relaia basm elementul fantastic
,,Basmul este un gen vast ( ), o oper de creaie literar, cu
o genez special, o oglindire a vieii in moduri fabuloase
(G.Clinecu , Estetica basmului).
Etimologic, adjectivul ,,fantastic provine din latinescul
,,phantasticus ( in francey ,,fantastique ) i inseamn ,,ceea ce nu
exist in realitate; creat, plsmuit de imaginaie; ireal, himeric,
incredibil, fictiv.
In basm exist o interferen continu intre elementele reale i
cele fantastice, plsmuite de imaginaia creatorului popular sau cult.
In cadrul literaturii universale, fantasticul apare in literatura
greac, indeosebi in poemele homerice Iliada i Odiseea, se dezvolt
ulterior in Evul Mediu i in Renatere. Romantismul, prin inspiraia,
preuirea i valorificarea folclorului, stimuleaz dezvoltarea prozei
fantastice, in general: E.T.A. Hoffman, scriitorii micrii ,,Sturm und
Drang , Goethe, Schiller( in prima perioad a creaiei), E.A. Poe,
Villiers de L Isle-Adam.In secolul al XX-lea, fantasticului evolueaz
spre absurd, fiind o modalitate de abordare a problematicii umane
deosebit de complex. Literatura tiinifico-fantastic se dezvolt mai
ales in ultimele decenii ale acestui secol, anticipand diverse domenii
tiinifice i tehnice prin transfigurare artistic.
In literatura roman intalnim elementele ale fantasticului in
creaia lui Mihai Eminescu, Ion Creang, I.L.Caragiale, Ioan Slavici,
55
tefan Petic, Iuliu Cezar Svescu, Gala Galaction, Al. Philippide,
Mihail Sadoveanu .a.
Fantasticul cu substrat mitic sau filozofic apare in opera lui
Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Stefan Bnulescu, iar cu caracter
de anticipaie este ilustrat de Victor Kernbach, Vladimir Colin, Mihu
Dragomir, Ion Hobana .a.
TzvetanTodorov definete conceptul de fantastic in raport direct
cu cel de real i imaginar. ,,Intr-o lume care este evident a noastr, cea
pe care o cunoatem, fr diavoli i silfide i fr vampiri, are loc un
eveniment care nu poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare.
Cel care percepe evenimentul trebuie s opteze pentru una din dintre
cele dou soluii posibile: ori este vorba de o inelciune a simurilor,
de un produs al imaginaiei i atunci legile lumii rman ceea ce sunt,
ori evenimentul s-a petrecut intr-adevr, face parte integrant din
realitate, dar atunci realitatea este condus de legi care ne sunt
necunoscute []. Fantasticul ocup intervalul acestei incertitudini
(Tzvetan Todorov, Introducere in literatura fantastic).
Izvoarele fantasticului in literatura roman se afl in creaia
popular i au fost valorificate artistic de Mihai Eminescu in Ft-
Frumos-din-Lacrim basm in care fabulosul folcloric este de
sorginte romantic, iar originalitatea i arta povestirii constau in:
individualizarea peisajului nocturn, prezena elementelor macabre
i onirice, comuniunea contingent transcendent, muzica sferelor
etc.
,,El adormi, cu toate acestea-I prea c nu adormise Peliele de
pe lumina ochiului I se roise ca focul i prin el prea c vede cum
luna se cobora incet, mrindu-se spre pmant, pan ce aprea ca o
cetate sfant i argintiece tremura strlucit cu palate inalte
albe cu mii de ferestre trandafirii; i din lun se scobora la pmant
un drum imprtesc acoperit cu prund de argint i btut cu pulbere de
raze. Iar din intinsele pustii se rscoleau di nisip schelete nalte ci
capetele seci de oase invlite in lungi mantale albe, esute rar din
fire de argint [] i urcau drumul lunii i se pierdeau in palatele
inmrmurite ale cetii din lun prin a crora fereti se auzea o
muzic lunatec o muzic de vis (Mihai Eminescu, Fat-Frumosdin-
Lacrim)
56
Aciunea, ca i basmul popular, se situeaz ,,in illo tempore (,,in
vremea aceea), intr-un prezent etern, concretizat prin formula
introductiv : ,,In vremea veche, pe cand oamenii, cum sunt i aci, nu
erau decat in germenii viitorului, [] in vremea veche tria un
imprat intunecat i ganditor ca miaznoaptea i avea o imprteas
tanr i zambitoare ca miezul luminos al zilei( Mihai Eminescu,
Fat-Frumos-din-Lacrim).
Eroii reprezint, prin Ft-Frumos i Ileana Cosanzeana, modele
ideale din punct de vedere fizic i spiritual, fiind prezeni atat in
basmul popular, cat i in cel cult.
Dac marii creatori ca M. Eminescu, I. Creang, Fraii Grimm,
Charles Perrault, H.Ch. Anderson adopt in relatare o viziune
original inconfundabil, povestitorul popular dezvolt in aa fel
dsicursul fantastic, incat las camp liber spontaneitii, care devine o
trstur proprie basmului folcloric. Astfel se explic mulimea
variantelor.
Tema general a basmului, lupta dintre bine i ru, sfarind cu
victoria Binelui se impletete cu unele teme secundare. Acestea
imbogesc, prin detalii, aspectul general de via de la care pleac
scriitorul, exprimand dragoste, ur, invidie, gelozie, buntate, rutate
etc.
1. Relaia basm miraculos - supranatural
Termenii ,,fantastic i ,,miraculos sunt doar parial sinonimi, in
sensul c exprim imaginarul, irealul, incredibilul, fictivul.
Miraculosul este propriu unor situaii, intamplri sau eroi care
aparin unei lumi supranaturale. In acest sens sunt semnificative
personajele lui Ion Creang din Povestea lui Harap Alb: Flmanzil,
Setil, Geril, Ochil, sau Psri-Li-Lungil care apar inzestrai cu
insuiri ieite din comun. Basmul depete astfel, concretul,
ridicandu-se, prin abstractizare, la ,,figuri i simboluri(H. Wallon
(Prefa la A. Braumer), Nos livres d*enfants ont menti).
In cadrul relaiei basm element miraculos, acesta din urm
devine un auxiliar preios, in subordinea eroului principal: lac, pdure,
stanc, munte, nfram, cutie(cute) .a. ,,Cand un erou nu poate iei in
impas pe ci naturale recurge la obiecte nzdrvane miraculoase
( G. Clinescu, Estetica basmului)
57
Ft Frumos din basmul lui m. Eminescu, pentru a iei din impas,
arunc inaintea babei care-l urmrete o perie, ocute i o nfram, care
devin pe rand, pdure, stanc, lac.
Dezideratul de a fi invulnerabil prin hainele de tineree ale
impratuluise soluioneaz printr-o nfram vrjit.
,,O astfel de nfram nsdit i vrjit capt de la Sfanta Joi,
Petre, cine-o poart, fulgerul nu-l ajunge, sabia nu-l taie i gloanele
sar de pe trupul lui(Ioan Slavici, Zana Zorilor).
Miraculosul include i personaje sau intamplri care aparin unei
lumi supranaturale. Confidenii eroului pot fi Sfanta Miercuri, Sfanta
Duminic, calul sau personajele cosmogenice: Zoril, Murgil, Miez
de Noapte, Decusear.
Adversarii sunt zmeii, balaurii, diferii montri, fraii ipocrii,
mamele vitrege, Jumtate-de-Om-pe-Jumtate-de-Iepure-chiop,
Sfarm-Piatr, Stramb-Lemne, Muma Pdurii, Spanul .a.
Situarea personajelor la antipod, caracterizarea lor prin
intermediul antitezei poteneaz inelegerea mesajului etic i estetic.
Chiar dac sfaritul este previzibil, prezena fabulosului, a
miraculosului i a supranaturalului, care include, de fapt, primii doi
termeni, menine treaz interesul asculttorului pe tot parcursul
desfurrii firului epic.
1. Alte coordonate ale basmului
1) atemporalitatea se exprim prin formula introductiv: ,,A fost
odat ca niciodatpe cand erau mutele cat glutele / i le
prindeau vantorii cu putile; pe cand purecele zbura in slava
cerului i se lsa pe foaia teiului.(Dumitru Stncescu, Fratele
Bucic).
2) spaiul poate fi ,,tramul cellalt, tramul de dincolo, ,, moia
Scorpiei, a Gheonoaiei:ara ,,erpilor, a oarecilor i corespunde
timpuli nedeterminat. Ft-Frumos parcurge spaii terestre, aeriene
sau acvatice, potrivit dimensiunii fantastice a planului epic.
3) visul constituie unul din mijloacele de realizare a dorinelor
eroului, alturi de elementul fantastic a planului epic.
4) metamorfozarea este una dintre multiplele posibiliti de
intruchipri succesive; mancand jar, calul slab i rpciugos devine
58
frumos i gata s-i slujeasc stpanul; o fat de imprat se
transform in broasc raioas, iar peste noapte se metamorfozeaz
intr-o zan incanttoare
Tehnica narrii
a) nararea linear implic o expunere uniform, fr complicaii,
care se realizeaz la un singur nivel al relatrii. Exemplu: Ft
Frumos pleac in cutarea iubitei, cu care se va cstori.
b) nararea ascendent se distinge printr-o relatare mai complex,
conflictul aprand in prim plan. Eroul svarete lucruri ieite din
comun, situadu-se la al doilea nivel al relatrii.
Astfel, in Porcul fermecat, nerespectarea legmantului are consecine
prin gradarea aciunii spre punctul culminant i spre deznodmant.
Formula final urmrete readucerea cititorului din tramul
fantasticului in cel real, prin modaliti multiple: ironie, glum,
parodie etc.
De exemplu: ,,Iar eu, isprvind povestea, inclecai pe-o a i
v spusei dumneavoastr aa; inclecai p-un fus, s fie de minciun
cui a spus; inclecai pe-o lingur scurt, s nu mai atepte nimic de la
mine cine-ascult( D. Stncescu, Alte basme culese din gura
poporului).
Intregul discurs fantastic, propriu basmului, se distinge printrun
stil oral, in cadrul cruia adresarea direct, monologul, dialogul,
vorbele de duh, proverbele, zictorile, pasajele exclamative ii cele
interogative au rolul de a potena oralitatea ii implicit, de a starni
interesul cititorului sau al asculttorului pentru basm.
3.5. Povestea. Ion Creang, poveti nuvelistice i
animaliere
Povestea, strveche plcere universal pe care o simim din
copilrie, este atat de trainic pentru c, fr indoial, are o insuire
anume, un principiu deosebit de permanen. Mai intai, pentru c ne
duce, in cateva cuvinte, intr-o alt lume, in care nu trim intamplrile,
ci le inchipuim, o lume in care stpanim spaiul i timpul, in care
punem in micare personaje imposibile, cucerim dup dorin alte
59
planete, strecurm tot soi de fpturi sub ierburile de pe fundul
iazurilor, intre rdcinile stejarilor, o lume in care carnaii atarn in
copaci, raurile curg spre izvoare, psri guralive rpesc copii, rposai
fr odihn se intorc pe furi fiindc au uitat ceva, o lume fr granie
i fr legi, in care putem orandui cum ne place intalnirile, luptele,
pasiunile.
Povestitorul este inainte de toate cel care vine din alt parte,
care ii adun in inima satului pe cei care nu pleac niciodat nicieri i
le arat ali muni, alte planete, alte spaime i alte chipuri. Este cel
care aduce schimbarea.
3.5.1. Povetile nuvelistice ale lui Creang
Definiie
Povetile ca i basmele, sunt de origine popular in care,
elementele realului se imbin cu cele fantastice. Intre basme i poveste
nu exist deosebiri eseniale. In primele domin fantasticul, pe cand in
celelalte el ocup un loc secundar sau este inlocuit uneori, cu elemente
din recuzita superstiiilor. Deosebirile nefiind totdeauna clare, i-au
determinat pe unii creatori de basme s-i denumeasc produciile
drept poveti.
Subiectele basmelor sunt variate i bogate. Motivele cele mai
obinuite pornesc de la executarea unui legmant, prin for, dibcie
sau iscusina cu opozante, intruchipri ale rului etc.
Personajele sunt in majoritate, investite cu puteri
supranaturale. Ele sunt grupate in dou categorii: unele reprezint
forele binelui i altele forele rului. Ca in cazul povetilor nuvelistice
populare - finalul reprezint concluzia sau morala. Fiind dotate cu
insuiri excepionale, personajele sunt personificri ale bunatii,ale
dreptii ori ale frumuseii, curajului, vitejiei sau altele, simbolul
rutii, al laitii, al uraeniei.
Fiind o structur expres narativ, in basm sunt pagini de
evocare a unor spaii stranii, a celuilalt tram,a unor ri sau moii de
pduri, palate, aciunea fiind plasat intr-un timp neverosimil, adic
imposibil pentru logica raiunii obinuite.Cand curgeau rauri de
lapte / Cand umbla Dumnezeu cu Sfantul Petru pe Pmant
Intr-un basm totul e simbolic i universal. In poveste i
nuvel, nu se observ, ci se demonstreaz observaiuni morale. In
60
Soacra cu trei nurori dm de eternul conflict dintre nor i soacr;
Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mam; Dnil Pepeleac
dovedete c prostul are noroc; Punguta cu doi bani d satisfacie
moilor care triesc ru cu babele lor; Povestea porcului verific
adevrul c pentru o mama i cel mai urat prunc este un Ft-Frumos.
Prezentare general a operei lui Ion Creang
Opera literar a lui Creang nu e intins, intr toat intr-un
volum, iar la prima vedere suntem tentai s-i aplicm autorului
propria observaie despre o fin comparaie a sa: romanului i-i greu
pan se apuc de treab, c de lsat indat se las. Dar se cuvine s
nu uitm, pe de o parte c, I. Creang i-a consacrat cea mai mare
parte a activitii invmantului primar, redactrii i tipririi mai
multor lucrari destinate colilor, pe de alt parte, c foarte de timpuriu
boala i-a slbit considerabil puterea de munc i i-a rpit acel gust al
lucrrii pe care-l socotea atat de necesar pentru a crea o oper
frumoas i durabil. Opera lui Creang este unic in felul ei: plcut
i atrgtoare in anii copilriei, preuit i savant in tineree,
nostalgic i plin de sensuri la btranee. Ea cuprinde poveti,
povestiri, anecdote i amintiri din copilrie, alctuind impreun
imaginea vieii satului moldovean de munte de pe la mijlocul secolului
trecut.
Povetile i povestirile sunt primele publicaii ale marelui
scriitor. Debutand in 1875 la Convorbiri literare cu Soacra cu trei
nurori, Ion Creang continua sa publice poveti:Capra cu trei
iezi(1875),Pungua cu doi bani(1876),Fata babei i fata
moneagului(1876),Dnil Prepeleac(1876),Povestea lui Harap-
Alb"(1877) i altele.
In povetile sale, Creang confrunt intotdeauna dou principii
de via: binele i rul, iar eroii si acioneaz in numele unuia sau
altuia, in conformitate cu caracterele lor. Adanc cunosctor al traiului
de fiecare zi al ranului in mijlocul cruia a trit cei mai frumoi ani
ai vieii, al inelepciunii populare, Creang este convins c bun nu
poate fi decat omul muncitor, inelept, harnic, modest.
Astfel de trsturi vor intruchipa i eroii povetilor sale:
Harap-Alb, fata moului, Ivan Turbinc, i alii care care sunt sritori,
gata s ajute pe cei in suferin. In opoziie cu aceste caractere ale
personajelor, Spanul cel ipocrit i viclean, in falsa situaie de nepot al
61
impratului, este rutcios, dispreuitor, tiran, prin urmare, un
exponent al celeilate fore, rul.
Zgarcenia i lcomia strivesc ceea ce este mai frumos i mai
curat in sufletul omului, dezumanizandu-l. Astfel, in Pungua cu doi
bani, baba zgarcita i rea triete separat, bucurandu-se singur de
avutul su. Cand moul cel pofticios se imbogete, devine i el
crpnos i egoist. Astfel, personajele sunt pedepsite pentru lcomia
lor, dovedindu-li-se c adevrurile i bunurile adunate sunt
vremelnice.
Pe lang inelepciune i hrnicie, modestia este o calitate la fel de
preuit in popor. Tema este tratat de Creang in Fata babei i fata
moneagului, fata moneagului - harnic, bun i asculttoare - alege
drept rasplat pentru munca ei o lad veche, fr s tie ce comoar se
ascunde in ea, in timp ce fata babei - lacom, lene i afnoas - alege
lada cea mai mare i frumoas, incat abia putea s-o care.
Realitatea si fantasticul
Povetile lui Creang se caracterizeaz printr-o imbinare
deosebit de interesant i original a elementelor reale cu cele
fantastice. Personajele fabuloase sunt individualizate adesea cu
mijloace surprinztor de realiste. Dei poart nume de fei frumoi,
imprai, diavoli, scriitorul le percepe ca pe nite oameni din realitate.
Sfanta Duminic, de pild, din povestea lui Harap-Alb este infiat
ca o btranic de isprav, care umbla descul s adune buruieni
lecuitoare aa cum fceau babele din Humuleti. Portretele celor cinci
nzdrvani ce insoesc in cltoria lui pe Harap-Alb sunt realizate prin
modalitatea exagerrii specific folclorului. Geril dihanie de om,
Flmanzil o namil de om. Vorba lor este ugubea, i mai
ales familiar, iar purtarea asemenea unor rani pui pe glum i
harjoan.
Dracul din Danil Prepeleac este o fiin ntanga, uor de pclit
de la minte care-i mancau cainii din traist, iar moartea din
Ivan Turbinc este o bab vlguit i inspimantat pe care o
supun. Miracolul devine astfel, prin reducerea la dimensiunile
obinuitului, un mijloc de zugrvire a vieii reale. Zicalele, proverbele,
vorbele pe care le folosesc din belug toate personajele povetilor,
sporesc intr-o msura considerabil atmosfera vieii obinuite de la
ara.
62
Povestirile lui Creang se deosebesc de poveti prin lipsa
elementului fantastic, miraculos. Naraiunea cu caracter istoric Mo
Ion-Roat i Unirea lumineaz chipul ranului hatru, dar i stul de
nedreptile sociale i revoltat impotriva lor.
Amintirile din copilrie, oper de valoare i document
autobiografic preios, completeaz povetile i povestirile, oferind un
tablou real al vieii ranului moldovean. Ion Creang i-a povestit la
varsta maturitii, copilria i anii de scoal petrecui in satul natal i
in satele invecinate. Din ciclul prostiei omeneti fac parte povetile
Prostia omeneasc (1878) i Dnil Prepeleac.
Povestea nuvelistic Dnil Prepeleac cuprinde dou pri
distincte care contrasteaz i aparin, de altfel, la dou teme diferite.
Cea dintai ne infieaz un ran mrginit, care in urma unor
schimburi dezavantajoase ii pierde unicul su bun, iar in cea de a
doua parte dimpotriv, vedem un om care d dovad de inteligen i
punand in locul puterii iretenia, reuete s-i joace pe diavoli,
devenind mult mai tare decat ei.
Tema o constituie de fapt proverbul care spune prost s fii
noroc s ai, i de asemenea pune la indoial incapacitatea unui om
de a nu face fa nici unei situaii. Subiectul - este simplu: Dnil
Prepeleac, un biet ran blajin, dornic s cumpere nite ciubote, se
duce la iarmaroc sa-i vand boii cei mari, ins pe drum, el schimb
vitele pe un car, carul pe o capr, capra pe un gansac, iar gansacul pe o
pung de piele, pe care o druiete fratelui su, neavand bani de pus in
ea. Dup ce a zdrobit boii i carul fratelui su doborand un
copac, se hotrte s construiasc o mnstire. Scaraochi, cpetenia
dracilor, ii trimite lui Dnil un burduf cu bani s renune la proiect.
Curand, diavolul se rzgandete i il supune pe Danil la
diferite incercri.
Infruntandu-se cu mai muli draci, Dnil reuete pan la
urm s depeasc fiecare capcan i s rman cu banii. Dnil
triete fericit in randul alor si.
Harta prediciilor
Dup ce se citete lectura pe jumtate i se face rezumatul povetii,
se infptuiete harta predictiilor
Ce credeai c se va intampla in final?
Ajunge Danil Prepeleac la iarmaroc cu boii?
63
Reuseste s-i vand?
Cum v inchipuii c se va descurca Dnil?
Va avea oare el noroc?
Posibile rspunsuri (interpretri)
Vinde boii i pierde banii; vinde boii i reuete s-i cumpere alii
mici i un car;
Se va intalni cu o zan i va avea noroc;
Va ajunge la iarmaroc, va vinde boii i va cumpra altceva;
Va da boii fr bani;
Va schimba boii pe ceva nesemnificativ ori pe ceva foarte preios,
mult mai preios decat boii .a.
Primul deznodmant, c Dnil Prepeleac schimb boii pe ceva
nesemnificativ, alegandu-se in final cu o traist, neavand ce face cu ea
nu prea a fost intuit de elevi, fiind neobinuit acest gen de prostie.
Ins, spre finalul leciei se poate pune intrebarea:
Ce credei c se va intampla cu Dnil dup ce i-a pierdut unicul
bun pe care il mai avea ?
Va reui s supravieuiasc? Sau va rmane srac lipit pmantului
i va muri de foame?
Posibile rspunsuri // interpetri:
Dnil va reui s supravieuiasc, ba chiar dand peste o avere se
va i imbogi;
Dnil va incerca s supravieuiasc cerand ajutorul fratelui su;
Va munci i va putea s triasc mai departe cu familia lui;
Va da norocul peste el i se va imbogi .a.
In finalul celei de a doua poveti, dac se poate spune aa, Dnil
reuete s supravieuiasc, ba chiar ii va schimba destinul i va da
norocul peste el, reuind s infrang diavolii i s rman cu averea.
Bine, atunci care credei c e valoarea moral a intregii
poveti? / Ce incearc scriitorul s ne transmit? / Care credei c e
mesajul?
Valoarea educativ
Scriitorul dorete s ne transmit c i cel prost poate avea
noroc sau poate s-i schimbe destinul, dac a fost doar un om naiv
pan atunci, credul i lstor din fire. i cel mai prost ori mai naiv
64
om poate s se descurce intr-o situaie oarecare, ori chiar intr-o situaie
limit.
Ins in cazul nostru situatia este ceva mai dificil. Dnil are
de trecut nite obstacole mai grele, confruntandu-se cu diavolii. Ins
reuete s se descurce i s in piept diavolilor, de aici putand
rezulta o calitate mult mai mare decat prost s fii noroc s ai. Chiar
inteligena poate, ca in cazul nostru, s stea ascuns sub masca de om
prost; i astfel, iat o calitate pe care nu oricine o are, inteligena unui
om naiv, care pare chiar prost de naiv i credul ce este la inceput. i
atunci morala ar mai putea fi: prost, prost, dar prost cu cap. Prostul,
noroc are, dar nu orice prost are noroc, ci norocul i-l mai face
prostul i cu mintea.
Cea dea doua poveste, prezent i in categoria povetilor
religioase, este Povestea lui Stan Pitul (1 aprilie1877).Tema in
povestea lui Stan Pitul, ca i aceea din Soacra cu trei nurori, nu e
reprezentat in Romania decat de povestea lui Creang, fiind un reflex
al motivului faustic: un pact intre diavol i un om.
Chiric se leag s slujeasc pe stpanul su timp de trei ani,
in schimbul fgduinei unui lucru pe care el nu-l indic in mod clar.
Expoziiunea este simpl: facem cunotin cu personajul
principal, un ran bucurtor i aezat, care nu se hotrte s se
insoare de teama s nu dea gre intr-o csnicie.
Intriga o reprezint apariia lui Chiric, sluga diavolului, ce
intruchipeaz un copil, dornic s-l slujeasc timp de trei ani. Aceasta
este pedeapsa dat de cpetenia dracilor, Scaraochi, fiindc mancase
botul de mmlig lsat de Stan, cu gandul c va ajuta un om srac.
Desfurarea aciunii - o constituie timpul petrecut de
Chiric la Stan, cu momentele / MOTIVELE:
- culesul;
- hrnicia ieit din comun a lui Chiric;
- ideile de nunt.
Punctul culminant: pregtirea pentru nunt, alegerea fetei i
punerea la incercare a acesteia, la casa unei babe.
Deznodmntul: alungarea pcatului lumesc al fetei
- finalul slujirii lui Chiric la Stan;
- alegerea rsplatei - sacul cu baba mijlocitoare.
i aa, Stan Pitul -Ipates-a izbvit i de baba i de dracul
trind in pace cu nevasta i cu copiii si.
65
Mesajul povetii ideea / inelegerea textului:
Scaraochi, cpetenia dracilor, trimite o slug pe pmant pentru
a vana suflete. Acesta se oprete la casa lui Stan, gsind numai
un bo de mmlig lsat in semn de bogdaproste- la vreun
cereto, om nenorocit -(demonstreaz blajinitate, sufletul bun al
ranului).
Acum pentru c am vzut de ce l-a trimis Scaraochi pe pmant
pe sluga lui i am descoperit sufletul bun al ranului, de ce credei
c s-a dus Chiric tocmai la Stan s slujeasc? De ce nu s-a dus la
oamenii ri, la cei mai pctoi?
Posibile rspunsuri: Chiric slujete la Stan pentru a-i fura sufletul
cel bun i a-l duce la Scaraochi, fiindu-I mai uor acest el cu oamenii
singuri, necstorii, fr prieteni i copii.
Dar oamenii buni nu ajung in rai?
Ba da i tocmai de aceea, cum aflm in final, Chiric nu a venit s fure
sufletul lui Stan, ci sufletul unei babe vrjitoare, pentru a intri
temeliile iadului: expresia talpa iadului indic in basmele populare
pe mama dracului, iar in limbaj familiar o btran vrjitoare.
De ce credei c personajul Chiric l-a slujit credincios pe Stan i
nu i-a furat sufletul?
Chiric l-a slujit credincios pe Stan deoarece sufletul lui bun nu avea
cum s ajung lang sufletul celor din iad.
Da, dar noi tim c fiecare are pcatele sale i fiecare greete.
Baba, in schimb, i-a vandut sufletul pentru bani i merita o astfel
de pedeaps. i atunci, putem desprinde mesajul povetii? Care
este acesta dup voi, copii?
Un suflet bun i credincios nici diavolul nu poate s il ia, chiar dac
este singur.
Povestea Ivan Turbinc se incadreaz de asemenea in
categoria povetilor i a povestirilor din ciclul Povetilor religioase.
Tema din Ivan Turbinc e una popular bine cunoscut: datorit
darurilor miraculoase primite de la Dumnezeu sau de la Cristos, un om
din popor ii bate joc de diavol i de moarte i astfel ajunge la o varst
foarte inaintat.
Structura povestirii e clasic, cu o actiune concentrat, care se
desfoar intr-un ritm dinamic, neateptat
Expozitiunea: intalnirea ostaului rus cu Dumnezeu i cu Sf. Petru.
66
Intriga: punerea la incercare a ostaului i rsplata bunatii lui.
binecuvantarea turbinci - drept rsplat, dorinta lui Ivan.
Desfurarea aciunii: Dumnezeu ii d lui Ivan ca slujb pzirea
porilor raiului, iar el accept bucuros, ins numai dup ce termin de
indeplinit rolul lui pe pmant (doarme la un boier pe care il scap de
dracii ce il bantuiau i ii bantuiau i casa, inchizandu-i in turbinca
binecuvantat).
- se duce la poarta raiului, ins negsind cele trebuite (tutun,
femei, butur) se gandete s-i incerce norocul i la poarta iadului;
- dracii infricoai de dans il fac pe Turbinc s se intoarc
inapoi la poarta raiului;
- de data aceasta il slujete credincios pe Dumnezeu, ins alung
moartea de fiecare dat cand vine la Dumnezeu s-i dea de lucru.
Punctul culminant: Dumnezeu ia turbinca lui Ivan pentru c a sosit
i clipa lui cand trebuie s moar avand termen trei zile s-i
pregteasc racla.
Deznodmntul: Ivan reuseste s pcleasc pan i moartea
inchizand-o in sicriu, ins repus in libertate de ctre Dumnezeu il las
pe soldat s triasc venic (drept pedeaps).
Bine acum c tim in mare parte cum se intampl aciunea s
incercm s ne punem in locul lui Ivan Turbinc i a celorlalte
personaje i s interpretm o mic scenet. Personajele vei fi voi, in
ipostaza in care ne povestete scriitorul.
Se impart rolurile elevilor i se vor citi anumite fragmente
semnificative care s formezei s induc mesajul final al textului, ce
incearc adic autorul s ne transmit prin intermediul povetii i a
personajelor, interpretarea venind din partea elevilor (folosindu-se
astfel interpretarea critic, gandirea critic, dezvoltand imaginaia i
creativitatea copiilor).
Dup ce s-a fcut jocul de rol se vor pune anumite intrebri
interpretative i comprehensive pentru o mai bun inelegere a
textului, lsand elevii s-i exprime de asemenea propriile puncte de
vedere in legtur cu finalul operei i eventual o posibil schimbare a
acestuia.
De ce Ivan merge i la poarta iadului? Nu e mulumit cu ce poate
s-i ofere Dumnezeu?
67
- Ivan merge i la poarta iadului deoarece el avea nevoie i de
altceva decat gsea pe tramul raiului, el avea nevoie de igri, butur
i femei, adic nite mari vicii i defecte ale oamenilor.
i de ce credei c lui Ivan ii trebuiau toate acestea i nu se
mulumea cu toat buntatea, frumuseea ce o oferea raiul i bunul
Dumnezeu?
Oare nu este el om ca toi oamenii i este i el pctos (cum a
lsat Dumnezeu de la Adam i Eva) chiar dac are o buntate mai
aparte in el cum ni s-a demonstrat la inceput?
Intr-adevr, este i el om i are nevoie de plcerile lumeti sau
mai bine spus diavoleti.
Cum ai interpreta expresia fala goal, traista uoar?
Ele tocmai se refer la acest lucru despre care am discutat,
cci omului nu-i este de ajuns nici tot binele din lume c tot mai caut
i altceva.
Dar de ce vrea totui Ivan s pcleasc moartea?
Posibile interpretari:
El dorete s pcleasc moartea pentru a nu mai muri nimeni de
pe pmant.
Dorete s pcleasc moartea deoarece vrea el s traiasc venic
pe pmant.
Da, este adevrat, Ivan pclete moartea pentru a avea viaa
venic pe pmant. i dorina ii va fi indeplinit?
Dorina ii este indeplinit de ctre Dumnezeu, acesta in final
eliberand moartea i dandu-i viaa venic lui Ivan.
i atunci inseamn c Ivan ar fi trebuit s se bucure deoarece
Dumnezeu i-a indeplinit inc o dat dorina. De ce nu s-a bucurat
Ivan?
Ivan s-a rzgandit deoarece i-a dat seama c viaa e prea grea i
nui poate face fa venic.
Ce- i spune moartea lui ivan in final?
S tii, Ivane, c de acum inainte ai s fii bucuros s mori; i ai
s te tarai in branci dup mine, rugandu-te s-i ieu sufletul, dare eu
am s m fac c te-am uitat i am s te las s trieti cat zidul Goliei i
Cetatea Neamului, ca s vezi tu cat e de nesuferit viaa la aa adanci
btranee!
68
Dar voi ce ai fi fcut in locul lui Ivan? Ai fi pclit i voi
moartea?
Posibile interpretri:
Am fi procedat la fel doar dac triam in rai/ sau poate inseamn
ca viaa pe pmant e rai i iad impreun?
Eu nu a pcli moartea deoarece a ramane la urm singur pe
pmant dac ceilali oameni ori prietenii mei ar fi muritori i
atunci mi-a dori s mor de singurtate i nu a putea.
Viaa e cu bune i cu rele insa eu nu a vrea s triesc venic aa
incat ceea ce ne este dat, ne este dat de la Dumnezeu i aa s fie.
Bine i atunci morala pe care am putea-o desprinde din finalul
povetii ar fi: Ru cu rul, dar nici fr ru nu-i bine sau ceea ce nu
se poate Viaa venic i moarte lung Pe toate nimeni nu le
poate avea i atunci acceptm ceea ce ne este scris i dat de ctre
Dumnezeu.
Din studiul de pan aici rezult c toate povetile lui Creang,
fr excepie dezvolt teme populare, rspandite in intreaga lume.
Stilul operei lui Creang este unic i profund original. Insuirea
precumpnitoare a artei sale este oralitatea. Operele sale sunt fcute
parc pentru a fi ascultate, nu citite.
Basmul i povestea valoreaz cat valoreaz talentul celui care
povestete. i Creang a avut un aa de mare talent incat in toate
povetile sale oamenii triesc cu o individualitate i cu o putere de
via extraordinare.
S nu ne inelm. Povetile lui Creang sunt buci rupte din viaa
poporului moldovenesc. Soacra i nurorile ei, Stan Pitul, Badea Ipate
etc. sunt oameni vii, rani din Humuleti, rani din plasa Muntelui
din judeul Neam.
i vestiii nzdrvani, Ochil, Flmanzil i Psri-Li-
Lungil i Geril i Setil sunt flacii ugubeidin Humuleti.
i chiar capra i iezii ei nu-s decat megiei ai feciorului lui Stefan
al Petrei, o biat vduv necjit cu trei copii. (G.Ibraileanu, Note i
impresii, Iai, 1920)
3.5.2. Povetile animaliere
69
Intocmai ca artitii Bizanului pictori de icoane, fresce sau
mozaicuri, Creang lucreaz in forme i cu mijloace prestabilite,
pzite de tradiii, incat originalitatea lui se introduce oarecum pe o
cale subiacent pe care numai cunosctorul o surprinde cu toat
limpezimea i ajunge s o deguste ca pe o savoare discret. In ce
const originalitatea lui Creang?
Mai intai intr-o dibace deplasare a interesului de la simpla
povestire, de la infiarea nud a episoadelor aciunii la prezentarea
modalitii lor individuale. Puterea lui Creang de a individualiza
atitudinile, gesturile i tipurile este dintre cele mai mari. Cand in
Capra cu trei iezi-iedul cel mai mare din acetia se duce s deschid
lupului: -Atunci mezinul se var iute in horn i sprijinit cu picioarele
de prichiciul i cu nasul de funingin, tare ca petele i tremur ca
varga de fric. Atunci cand scrie poveti, Creang umanizeaz
fantasticul. Animalele i fiinele supranaturale sunt la Creang rani
de-ai lui, incat in cadrul basmului, se constituie scenele unui realism
popular. Basmele lui Creang sunt de fapt nite nuvele. Pretutindeni
aceeai lume rneasc micat de instinctele simple i tari, uneori
ireat, plin de umor, infiat in scenele i relaiile tipice ale vieii,
in felul ei de a munci i de a se inveseli in legturile prinilor cu
copiii, ale soacrelor cu nurorile sale, ale brbatului cu nevasta, ale
frailor intre ei, ale boierilor cu ranii, ale stpanilor cu slugile.
Dup cum Caragiale a evocat caracterele, atitudinile i
deprinderile comune micii burghezii romaneti ctre finele veacului
trecut, Creang face aceeai oper pentru lumea noastr rneasc,
rmas neschimbat in decurs de veacuri, cu aceleai largi mijloace de
stilizare.
In manuirea dialogului realist, Creang obine efectele sale
literare cele mai de seam i in aceast privin darul su poate fi din
nou asemnat cu al lui Caragiale. Vorbirea personajelor e redat cu
speciala lor intonaie i-n culoarea exact pe care le-o confer
formaiile verbale onomatopeice i zicerile tipice ale limbii.
Personajul basmelor, al nuvelelor, al anecdotelor se povestete pe el
insui in Amintiri din copilrie. Desigur, omului din popor i se
intampl s povesteasc evenimentele din trecutul su, dar totdeauna
cu scopul de a minuna pe cei din preajm cu amintirea unei intamplri
neobinuite, ciudate. Ideea de a se povesti pe sine insui, de a prezenta
etapele unei formaii, inceata insumare a impresiilor vieii, apoi
70
sentimentul timpului, al scurgerii lui ireversibile, al regretului pentru
tot ce s-a pierdut in consumarea lui, al farmecului retrit in amintire
sunt tot atatea ganduri, afecte i atitudini proprii omului modern de
cultur. Pentru plcerea propriei urechi i pentru aceea a cititorilor si
mai rafinai, el compune uneori largi perioade arborescente, tot atat de
bogate i bine echilibrate ca ale lui Odobescu sau incheie frazele sale
cu cezurile ritmate, ca marii autori ai clasicismului. Alimentat din
vorbirea poporului, stilul lui Creang ii manifest calitatea lui oral
i-n aceste imprejurri.
In povestirile, basmele i amintirile lui, Creang infieaz
societatea rural, satul sub regim cvasifeudal, acela in care el insui a
trit. i cum avem de a face cu o creaie obiectiv in multe din
aspectele operei, se pot urmri, pe lang ecourile evenimentelor
contemporane, tipurile caracteristice.
La inceput Creang e socotit de Maiorescu, insui un scriitor
popular, povestitor de poveti folclorice. Se pot gsi intr-adevr
prototipuri ale povetilor sale in folclorul universal, dar ce e curios,
mai puin local. Astfel Soacra cu trei nurori seamn cu soacra din
culegerea armeneasc a lui Mina Ceraz. Tema din Capra cu trei iezi
seamn cu fabula lui La Fontaine Le loup, Le chevre et le chevreau;
Pungua cu doi bani exist in Panchatantra i la Esop, Povestea
porcului , o gsim in Straparola de Caravaggio ori in Contes de fees
de Contesa a Aulnoy, in basmele sseti culese de Iosif Haltrich.
Creang nu e folclorist, ci un prozator, un autor cult nu atat de poveti,
cat de nuvele.
Intr-adevr, ceea ce sare in ochi in povetile lui Creang este
lipsa lor aproape total de fantastic. Doar peripeiile sunt uneori
fantastice, dar eroii au virtui omeneti. Capra cu trei iezi e o fabul
pe tema copiilor care nu ascult sfaturile materne i a faptelor rele ce
nu rman fr (rs)plat. La fel, Pungua cu doi bani , este o
fabul pe tema absurditii avariiei i a capriciilor hazardului.
Povestea porcului infieaz reluand vechea legend a lui Amor i
Psyche , urmrile nesbuite in dragoste.
Povetile lui Creang au o desfurare dramatic, mijlocul
obinuit de reprezentare al eroilor fiind monologul sau dialogul. Mai
mult decat prin ceea ce fac, eroii se caracterizeaz vorbind. Soacra
ciclitoare i nora deteapt, Dnil cel ingenios dup o faz de
confuzie, moneagul flos din POVESTEA PORCULUI; fata
71
cuminte i invidioas din Fata babei i fata moneagului etc.
Intrucat se exprim in formule fixe, citind proverbe sau zicale, toi
vorbesc ca in teatrul clasic. La fel, moneagul vine cu porcul, fiul su
de suflet i cere strjerului s fie infiat impratului: - Dai de tire
impratului c-am venit noi.....
Ironia i jovialitatea sunt cele dou constante ale povetilor lui
Creang. Monegii din Povestea Porcului vorbesc despre copilul lor
cu aluzii fine:- Iaca, mi bbuc, ce odor i-am adus eu. Numai s-i
triasc! Un biat ochios, sprancenat i frumuel de nu se mai poate.
Ii seamn ie, rupt bucic....Acum pune de lutoare i grijete-l
cum ti c se grijesc bieii, c dup cum vezi, ii cam colbit-mititelul.
- Monege, monege. Zise baba, nu rade, c i acesta-i fptura lui Dzeu,
ca i noi....Ba poate...i mai nevinovat, srmanul.
Creang n-a fcut el insui aforisme ca marii moraliti, are
ins in el cel mai inalt grad memoria proverbelor i a zicalelor,
urmand in aceast direcie lui Negruzzi din Pcal i Tandal i lui
Anton Pann. Ins acetia erau autori hironisii, pe cand Creang nu
urmrete decat jovialitatea, hazul, inevitabil paremiologic cand nu te
atepi: Vorba aceea: lucrul ru nu piere cu una cu dou; Vorba ceea:
paza bun trece primejdia rea; Vorba ceea: Ru-i cu ru, dar mari ru
ii fr ru; Vorba ceea: Nevoia inva pe cru.
Caiva tropi generalizai de uz se adaug la acest gnosism al
clasicului Creang: -Plngea de srea cmaa de pe dansa -
(hiperbol), Inaintat la invtur pan la genunchiul
broatei(litot); Is mai aproape dinii decat prinii (metafor).
Cititorul lui Creang este mai intai izbit de mulimea
mijloacelor tipice ale prozei sale. O mare parte din energia expresiv a
graiului nostru a fost pus la contribuia in paginile Amintirilor, ale
Povetilor ori ale Anecdotelor. Imaginile, metaforele, comparaiile lui
Creang sunt proverbe sau ziceri tipice ale poporului, expresii scoase
din rarele rezervri al limbii.S-au intocmit glosare ale lui Creang .Sar
putea alctui i bogatul inventar al zicerilor sale tipice, o lucrare
prin care ne-am putea da mai exact seama de partea poporului nostru
care vorbete prin Creang. Cu toate acestea, cine ar vedea in paginile
lui Creang o simpl culegere folcloric, sau un medium intampltor,
prin care se rostete fantezia lingvistic a poporului, ar comite una din
cele mai grave erori ale judecii literare. Zicerile tipice sunt in cazul
lui Creang mijloacele unui artist individual. Pin ele ne vorbete un
72
om al poporului, dar nu un exemplar impersonal i anonim. Mulimea
expresiilor tipice in scrisul lui Creang zugrvete o natur rustic i
jovial, un stil abundent, folosind formele oralitii. Interesul estetic al
cazului lui Creang e c in el colectivitatea popular a devenit artistul
individual incantat s pluteasc pe marile ape ale graiului obtesc.
Buna dispoziie cu care folosete, intr-o propoziie voit exagerat,
zicerile comune oamenilor si din Humuleti, dovedete c pentru
limba cu nesecatele ei posibiliti de culoare i umor, a incetat de a
mai fi o funciune spontan i incontient, pentru a deveni un mijloc
reflectat in serviciul unor scopuri artistice.
Problema stilistic pe care o impune proza lui Creang const
din izolarea mijloacelor ei individuale, mai uor de trecut cu vederea
la el, tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le
folosete. Prin astfel de mijloace, Creang restituie povestirea
funciunii ei estetice primitive, care e de a se adresa nu unor cititori ,
ci unui auditor, capabil de a fi cucerit prin toate elementele de sugestie
ale graiului viu, cu tot ce poate transmite acesta peste inelesul abstract
al lucrurilor comunicate. Artistul se vdete in Creang nu numai prin
puternicul lui sim muzical care-l fcea s-i citeasc tare frazele,
pentru a le proba in ritmul i sonoritatea lor, dar i prin puterea vie cu
care-i prezint scenele vzute.
Darurile muzicale ale lui Creang, de la oralitatea lui bogat
in inflexiune pana la armonia perioadelor sale, a fost mai tarziu
observat ca un efect al transformrii conceptului poeziei, intrat acum
mai cu seam in jurul valorilor acustice ale cuvantului. Primii
comentatori ai lui Creang au fost ateni mai mult la puterea lui de a-i
reprezenta vizual oamenii i lucrurile observate alt dat. Adevrul
este c Ion Creang nu e un descriptiv colorat, in felul lui Alecsandri.
Peisajul e ca i inexistent in paginile lui. Mai des se oprete el pentru a
zugrvi pe omul fizic, de pild flcul de munte al crui portret
insumat din comparaii i epitete generale rmane totui in amintire.
Epitetul lui Creang va fi totdeauna general i valoarea picturilor lui
nu trebuie cutat in rpirea aspectelor strict individuale ale lucrurilor
i oamenilor, incat in evocarea scenelor de micare, in care trama
narativ, bogat in verbe, opereaz adevrate minuni.
Unic prin geniul lui oral, Creang apare, prin neasemnatele
lui puteri de a evoca viaa, un scriitor din linia realismului lui
Negruzzi, rmanand un reprezentant tipic al Junimii prin acea vigoare
73
a contiinei artistice care-l unete aa de strans cu Maiorescu i
Eminescu, bucuroi din primul moment de faptul de a fi ghicit in el o
contiin inrudit.
Din categoria povetilor animaliere fac parte: Povestea
porcului, Capra cu trei iezi i Pungua cu doi bani.In Povestea
porcului este vorba despre doi btrani care ajuni la btranee regret
faptul c nu au avut copii. Atunci baba il trimite pe mo intr-o zi in
targ i-i spune c fr un copil s nu vin acas. Ajuns in targ, moul
gsete o scroaf cu purcei de unde ia purcelul cel mai mic. Baba il
ingrijete, il spal, ii d s mnance, dar nemulumirea lor era faptul
c el nu putea vorbi. In sat impratul care avea o fat de mritat,
spunea c acel fecior care are s-i fac un pod de aur, se va cstori cu
fiica lui, iar cei care vor incerca i nu vor reui, vor muri. Povestind
baba i moul despre acest lucru, numai aud c purceluul spune c
are s fac el podul i s mearg a doua zi la imprat s-l anune
.Monegii fiind foarte uimii c purcelul poate vorbi, iar a doua zi
moul merge la imprat spunandu-i c fiul lui va construi podul.
Impratul auzind acest lucru, ii spune moului s vin a doua zi cu
feciorul ca s-l vad. A doua zi venind la imprat, moul cu purcelul,
acesta incepe s rad vzand c e vorba de un purcel, dar i-a dat
acordul s construiasc podul. Noaptea, cand toi dormeau purceluul
s-a fcut odat val-vartej i a fcut podul. Impratul trezindu-se i
vzand podul gata fcut, a doua zi a fcut nunta. Dar purceluul
noaptea ii ddea jos pielea i lua infiarea unui fecior frumos i
tanr, ins ziua era porc. Nemulumirea fetei de-mprat era c de ce
numai noaptea devenea fecior. Mama acesteia i-a spus s-i arunce
pielea pe foc noaptea.
Fata intr-o noapte ii arunc pielea pe foc i totul se stric.
Podul de aur dispare, casa printeasc care devenise un castel se
transformase in vechea cocioab, iar feciorul dispruse. Dup muli
ani de cutare i dup multe obstacole pe care le-a avut de trecut, fata
de-mprat il gsete pe fecior i vor rmane impreun.
In povestea animalier Capra cu trei iezi se nareaz
despre o capr care avea trei iezi crora le-a spus s nu deschid ua
nimnui cat timp ea va fi dup mancare. Pentru a o recunoate pe ea,
le-a cantat un cantec. Ins lupul auzind acest cantec, a mers i i-a
ascuit dinii i le-a cantat iezilor. Cel mare srind s deschid ua, a
fost primul pe care lupul l-a mancat. Cel mijlociu s-a ascuns sub o
74
covat, iar cel mic dup horn . Lupul dup ce a mancat iedul cel mare,
se aaz pe covat pentru a se odihni. Dar strnutand lupul, iedul cel
mijlociu i-a spus sntate. Descoperindu-l, l-a mancat i pe acesta.
Cand se intoarce capra i vede c numai iedul cel mic a mai rmas, se
gandete cum s-l pcleasc pe lup i s rzbune moarte iezilor si.
Atunci ea pregtete o mas cu multe bunti, sap o groap mare
peste care pune un covor i masa. Chemandu-l pe lup la mas, acesta
cand manca mai bine cade in groapa care era plin se foc. Spunand
lupului c aceasta e pedeapsa pentru c i-a mancat iezii. Capra apare
in dou ipostaze cea de mam grijulie i de bun gospodin priceput
i harnic. Ea e sensibil, duioas, dar ii urte dumanul perfid i e
neinduplecat in actul justiiar:
- Ba nu cumetre, aa mi-a ars i mie inima dup ieziori
Lupul e de la-nceput un duman de lup......care de mult
pandea un prilej ca s pape iezii, incrcat de vicii, indiscret, trgea cu
urechea la pretele din dosul casei cand vorbea capra cu danii, credtiu
c i-a carmi i i-a jumuli -.....cruzimea lui mergand pan la
acte gratuite(acela de a pune capetele iezilor mori la fereastr i de a
umple pereii cu sange) E un artist al disimulrii cu gustul vorbirii
protocolare, silenioase, ca din scripturi: Apoi d, cumtria, se vede
c i lui D-zeu ii plac putii cei mai tineri, perfid, insinuand c nu el ar
fi vinovatul. Lcomia lui e zugrvit plastic. Atunci lupul nostru
incepe a manca i gogal, ii mergeau sarmalele intregi pe gat. Pornind
de la un motiv de larg circulaie in folclorul naional i universal,
Creang a creat aceast poveste in care prezint drama mamei ai crei
copii au fost ucii fr mil i care va pedepsi dup merit pe cel care a
clcat in picioare legile nescrise ale omenirii.
INTREBRI INTERTEXTUALE - EXTRATEXTU ALE
1Cine sunt personajele povestirii 1.Voi ai ingriji un
PovesteaPorcului purcel dac n-ai avea
prieteni?
2.Cand afl monegii c purcelul 2. I-ai face ceva care s duc
poate vorbi? la distrugerea lui?
3.De ce fata de imprat ii arunc 3.L-ai iubi la fel de mult ca
pielea pe foc? pe un copil?
75
INTREBRI
INTERTEXTUALE
INTREBRI EXTRATEXTUALE
1 Care sunt personajele
povestirii
Capra cu trei iezi?
2.Ce metod a ales capra
pentru ca iezii s-o recunoasc?
3. Ce a fcut lupul ca s poat
canta ca i capra ?
1.Voi v-ai ascultat intotdeauna
prinii?
2. Credei c a procedat bine capra
pclindu-l pe lup?
3. Ai fi fcut la fel? Altfel cum ar mai fi putut
proceda capra?
4. A meritat lupul acea pedeaps?
Metode de accesibilizare a mesajului: o discuiereea pe
tema dac e bine s-i ascultm intotdeauna pe prini?.
Autorul profund demiurgic al operei lui Creang e poporul;
concepiile lui Creang sunt ale poporului; al lui Creang e numai
talentul, pe care-l are din natere. (G.Ibrileanu, Scriitori romani i
strini,1921)
Realismul lui Creang este cu atat mai plin de interes cu cat
cea mai mare parte din opera sa e de domeniul fabulosului, unde
anume scriitori de linie romantic cultivau idealismul. Nu e vorba
numai de realism in inelesul ingust al cuvantului, de culoarea local,
geografic i etnic, cat de realism ca metoda cu valoare universal,
construit pe datele naturii i in spiritul ei. Intr-adevr, orice oper
trainic realist presupune interpretarea observaiei, extragerea
inelesului fundamental al vieii de unde i valoarea inalt, ideological
pedagogic a unei astfel de opere.
Pe vremea lui Creang nu puteau fi in chestiune decat dou
moduri: realismul clasic, care observa omul in varietatea caracterelor
lui, dar relative static, iar al doilea mod, realismul critic, surprinzand
caracterele tipice in inlanuirea i motivarea istoric a vieii in
devenire. (G.Calinescu, Prefaa la I.Creang, Opere, E.S.P.L.A,1953)
Opera lui Creang a trecut printr-un lung proces de asimilare,
fiind apreciat din ce in ce mai profund i devenind popular pe
msur ce masele i-au recunoscut in ea energiile lor creatoare, in
direcia aspiraiilor lor.
76
Astzi, creaia sa, rspandit in ara noastr in numeroase ediii
populare, este tradus in tot mai multe limbi, bucurandu-se de o
preuire unanim, universal, fapt pentru care pledm cu toat
cldura pentru (re)lectura lui Creang la orice varsta mai mic sau mai
mare a copilririi.
Prin acel ,, a fost odat, trecerea dincolo de graniele lumii,
adic metafizica, se strecoar in copilria fiecrui om, i poate chiar a
fiecrui popor, prinzand rdcini atat de puternice incat vom socoti tot
ce s-a nscut din mintea omului, intreaga noastr via drept o realitate
indiscutabil. Pe lang faptul c ne incant i ne poart pe alte
tramuri, povestea este temeiul insui al credinelor noastre.
Povestea inseamn mai mult decat aceast cltorie sau
trecerea in alt lume. Printr-o datorie fireasc, fiindc presupune o
relaie intre oameni, povestea este legat intotdeauna de cei care
ascult, iar uneori intr-un chip mai puin vizibil de cel ce o
istorisete. Este asemenea unuia din obiectele magice pe care le-a
folosi in atatea randuri, ca de pild o oglind vorbitoare.
Itemi pentru evaluare
1.Demonstrai pe un basm, la alegere schema recurent a tiparului
aciunii care arat sensul i direcia devenirii umane: incipit / copilrie
sub semnul echilibrului i al senintii, conflictul care declaneaz
interogaia, cutarea, problematizarea existenei, stricarea
echilibrului, drumul spre maturitate, obstacolele i depirea lor, lupta
dintre forele Binelui i ale Rului, finalul / btraneea sub semnul
inelepciunii, al izbandei i al rsplii.
2.Punei in eviden printr-o viziune contrastiv tabel
comprehensiunea i interpretarea unui basm la clasa a patra punand in
eviden valorile cognitive, artistice / imaginile i simbolurile i cele
morale / atitudini i comportament al elevilor.
3.Realizai o paralel compoziional prin care s evideniai trei
asemnri i trei deosebiri dintre mituri i basme, cu aplicaie la dou
titluri un mit i un basm , la alegere.
4.Realizai o paralel compoziional prin care s evideniai trei
asemnri i trei deosebiri dintre legend i basm, cu aplicaie la cate
un titlu din fiecare specie, la alegere.
77
5.Identificai in basmul Ft-Frumos din lacrim motive romantice
eminesciene, prezente atat in proz cat i in poezie.
6.Ilustrai, prin exemple concrete, cele mai semnificative opere ale
scriitorilor menionai i modalitile de realizare a fantasticului,
dimensiunile miraculosului i ale fabulosului.
7.Scriei un scenariu pentru o dramatizare dup o poveste de-a lui I.
8.Rescriei finalul Caprei cu trei iezi intr-o manier ironic/ parodic.
Comparai cu un fragment din Iedul cu trei capre, de Mircea
Santimbreanu