Biblioteca din Peretu - didactic.ro

PUBLICAŢIE SEMESTRIALĂ PENTRU ELEVI ANUL II NR. 2 MARTIE 2011 ŞCOALA PERETU

Biblioteca din Peretu

Biblioteca de la Școala Peretu a fost înființată prin decizia

din 16 octombrie 1898 a Ministerului Instrucției, înzestrarea ei cu

cărți revenind de la început Casei Școalelor.

În general, fondul de carte al bibliotecilor, era alcătuit, în

primul rând, din operele marilor noștri clasici: „Poezii‖, de V.

Alecsandri, „Poezii și fabule‖, de Grigore Alexandrescu, „Istoria

românilor supt Mihai Vodă Viteazul‖, de Nicolae Bălcescu,

„Poezii‖, de Dimitrie Bolintineanu, „Poezii‖, de George Coșbuc,

„Ciocoii vechi și noi‖, de Nicolae Filimon, cărți de literatură

universală și gazetele „Albina‖ și „Gazeta sătenului‖, etc.

Din 1904 în bugetul comunei Peretu, anual era prevăzută

suma de 20 lei pentru procurarea de cărți necesare înzestrării

bibliotecii școlare . În 1911 biblioteca școlară avea 60 de cărți. La 28

decembrie 1915, Cercul Studențesc Teleorman a trimis 51 de

volume către biblioteca Peretu. Astfel că în 1918 avea peste 240 de

cărti, care erau citite de peste 150 de tineri anual.

Numărul lor va crește în perioada următoare.

Din 1950 amenajată într-o sală specială cu o suprafață de

152m p., avea 430 de volume și 186 de cititori, din care 20 erau

cadre didactice.

În 1961/1962 poseda 2430 de volume și 423 de cititori.

La 8 septembrie 1969 avea 2980 de volume și 502 cititori.

La 3 decembrie 1970 existau 3256 de volume în valoare

de 21097 lei

Până în 1970, bibliotecar în școala din Peretu era un

cadru didactic, plătit cu o indemnizație lunară pentru munca depusă.

După această dată, mărindu-se numărul de elevi, dar și

fondul de carte, s-a înființat un post de bibliotecar cu normă

întreagă.

În anul 1987 – 14238 de volume și 902 cititori.

În 1996, după o triere severă a cărților rămân aproximativ

10.000 de volume, nr. lor crescând în următorii ani.

În iunie 2004, biblioteca avea 10864 de volume și 654 de

cititori.

În anul școlar 2006-2007 biblioteca a primit de la

Ministerul Învățământului pentru dotare suma de 18936lei cu care a

cumpărat cărți de la editura Corint. Tot de la aceeași editură au intrat

în bibliotecă 231 de cărți în valoare de 9261 lei, iar în anul următor

150 de volume.

În prezent biblioteca și C.D.I. au în dotare peste 11.000 de

volume, 5 calculatoare conectate la Internet, o tablă interactivă, un

videoproiector și alte materiale audio-video.

Propus de prof. bibliotecar Simona Nicolescu (din Monografia

școlii Peretu Prof. Marian Vînătoru)

Câștigătorii concursului redacției

Răspunsul corect al înființării școlii este: 27 mai 1823.

În urma participării la concursul organizat de redacție au

fost desemnați câștigători prin tragere la sorți, elevii:

Băltărețu Ioana Mihaela, cls. a VIa C, un microscop

școlar și Vasile Narcis, cls. a Va C un glob pământesc.

Comisia de organizare a fost alcătuită din: prof. Tăbăcitu

Stefana, prof. Mihăilă Mihaela Ioana , prof. Florea

Cătălin Ionuț, prof. Duman Laurenția și elevii: Dîrmină

Oana (cls. a VIIIa C), Geanaliu Fernando Ruben (cls. a

VIIIa C) și Bărbuia Ilie (cls. a VIIIa B)

PROIECTE

EDUCAŢIONALE

Pagina 3

SĂ ZÂMBIM!

Pagina 4

Ce facem când

e cutremur?

Pagina 18

CÂŞTIGĂ UN

PREMIU

SURPRIZĂ!

PAGINA 9

Pagina 6

Obiceiuri de Dragobete/ Sf. Valentin

SPUNE NU DROGURILOR! PAGINA 8

BUNE MANERE PE

NET!

PAGINA 14

COPIII NOȘTRI

TALENTAȚI

PAGINA 16

Învățăm împreună Pagina 2

Primăvara

E primăvară! Explozie de bucurie şi

de lumină!

Raze de soare, la început de viaţă,

ridică din pământul reavăn un miros plăcut şi

rece.

Pomii au înmugurit, florile dornice de

viaţă au sorbit primele raze de căldură,

păsările au început repetiţia primelor note

muzicale.

În adierea vântului de seară, simţim

parfumul gingaş al florilor de pădure: ghio-

cei, tămâioară, viorele şi toporaşi. Primăvara

aduce frumuseţe, bucurie, voioşie

şi miresme îmbătătoare.

Sosirea primăverii este un

prilej de bucurie şi încântare, dar şi

un nou început de an, de muncă.

Blândeţea, adierea caldă a zilelor şi

cântecul privighetorii face munca

oamenilor mai spornică.

Primăvara ne umple su-

fletele de speranţă şi bucurie!

Daniela Mic-Chirca cls. a III-a B

1 Martie A sosit Martie, copile

Soarele cu a lui zâmbire

Şi albul fulgilor de nea,

M-au făcut să-ţi împletesc

Un mărţişor, un mic cadou,

Să-l primeşti cu mult drag,

Şi bucură-te cât mai poţi,

Căci o singură dată-n an

1 Martie soseşte,

Pe aripi de primăvară,

Să vă-aducă-n dar

O floare!

Ana-Maria Iaurum, cls. a VIaC

Primăvara

Ce e primăvara, dragi copii?

Anotimp de bucurii.

Florile se sfătuiesc

Ce culori se potrivesc.

Unele-n floresc mirate

Altele sunt parfumate

Primăvara este cald?

Primăvara plouă?

Câte puțin din amândouă

Și cu toții spunem iară:

Bună zână, Primăvară!

Vasile Ștefania Rodica a VIIa A

Primăvara

Privesc spre cer şi soarele răsare...

Primăvara îşi face marea intrare

Cu triluri voioase

şi multe flori frumoase,

Cu mireasma ei plăcută...

şi prezenţa ei tăcută

Ce îşi face simţită prezenţa,

în taina nopţii…

Lorena Naomi Spînu, cls. a VIa C


ANUL ȘCOLAR 2010-2011

În școala noastră se desfășoară în acest an școlar 2010 - 2011

proiectul de parteneriat educativ internațional, cu Centro

Educativo "Villa de Alcorcon" din Madrid, este vorba despre

proiectul cu numele: "Suflete curate, înfrățite în hora europeană

a cunoașterii", coord. Înv. Proorocu Maria (în curs de derulare)

Prin acest proiect se urmareste:

- colaborarea celor 2 școli europene

- cunoașterea realității educaționale din Spania și Romania

- încurajarea inovației pedagogice și tehnicile informationale-

cunoașterea nivelului de cunoștinte la care se găsesc elevii din

Școala Peretu, în cadrul colectivelor de elevi spanioli

Proiectul educațional este avizat de ISJTR, Inspector General

Amarie Constantin

Echipa de proiect este alcătuită din cele 2 părți: română și spaniolă.

Partea Română: doamna învățătoare Proorocu Maria

(coordonator), domnul profesor Caragea Lucian (Director Școala

Peretu), domnul prof. Florea Cătălin Ionuț (membru). Partea

Spaniolă : doamna prof. Fernandes Crespo Cristina (colaborator),

domnul M. Del Carmen Gonzales Fernandes (Director Școala

Alcorcon din Spania) și doamna Șerban Maria (mama de elev

român care învață în acea școală, a fost translator în timpul vizitei

doamnei învățătoare la acel centru școlar spaniol, pentru încheierea

acestui proiect de parteneriat educativ)

prof. Florea Cătălin Ionuț

Mărţişorul

Mărţişorul se oferă în dar

primăvara. Nici un alt anotimp nu este

atât de aşteptat, nu e mai plin de

prospeţime, de dragoste şi de poftă de

muncă . Măr ţ i şo ru l r ep rez in tă

primăvara, reînnoirea, reîntoarcerea la

viaţă.

Mărţişorul apare în săpăturile

arheologice atestând o vechime de peste

8000 de ani. El a aparţinut strămoşilor

noştri geto-daci. Atunci, mărţişoarele

erau nişte pietricele de râu vopsite cu

roşu şi cu alb, înşirate pe o bucată de

piele şi erau purtate la gât de femei.

Culoarea albă simbolizează

anotimpul rece care pleacă, iar culoarea

roşie simbolizează anotimpul cald ce

urmează să-şi intre în drepturi.

Mărţişorul se mai numeşte şi ,,funia

anului”. Mărţişorul se sărbătoreşte în

martie, deoarece în antichitate, la Roma

Anul Nou se sărbătorea la 1 Martie,

lună care purta numele zeului Marte,

ocrotitor al câmpului şi al animalelor,

zeu care personifica renaşterea naturii.

Lui Marte îi erau consacrate sărbătorile

primăverii.

În trecut, mărţişorul era o

monedă de aur sau argint, legată la

gâtul copiilor cu vestitul şnur alb-roşu.

Astăzi a rămas oferirea acestui mărţişor

ca simbol, în general, de către bărbaţi

către femei.

Elena Caragea, cls. a VIIIa A


Surâsul copiilor

dialoguri umoristico-educative

Tăticule, ce e acela un colaborator?

Persoana care lucrează ceva împreună cu o altă persoană.

Atunci nu are dreptate doamna învăţătoare. Ştii ce mi-a spus? Că

eu am colaborat cu cineva când mi-am făcut compunerea

pentru astăzi.

Păi n-ai colaborat cu mine?

Cum, tăticule, ai uitat că ai făcut-o singur?

Doru este cel mai bun prieten al meu.

Nu pricep de ce! Ţie îţi place româna, lui nu, ţie îţi place mate-

matică, el nici să n-audă de ea, ţie îţi place istoria, el habar

nu are…

Mie îmi mai place ceva…

Ce anume?

Prăjiturile, iar tatăl lui e cofetar!

Tăticule, ştii ce am să mă fac când voi fi mare?

Ce puişor?

Figurant.

Cine ţi-a mai băgat şi treba asta în cap?

Domnul profesor. Dumnealui mi-a spus: “Măi Gigele, tu, în

şcoală, nu faci decât figuraţie!‖

Tăticule, te rog să mă duci la cel mai valoros sculptor din oraş!

Ce nevoie ai tu de sculptor?

Aşa, să nu-mi mai spună colegele că sunt necioplit!

Când un elev stă cuminte, neclintit, profesorul poate să-i dea

insuficient?

Cui i s-a întâmplat una ca asta?

Mie. M-a scos la tablă, eu am stat cuminte, n-am scos nici o

vorbă…

Alo, domnule învăţător, vă anunţ că azi fiul meu este bolnav.

Bine, dar cu cine vorbesc?

Cu tatăl meu!

Ce faptă frumoasă aţi făcut în vacanţă, copii?

Eu am ajutat o bătrânică să trecă strada, spune Gigel.

Şi eu l-am ajutat pe Gigel să trecă bătrânica strada, spune Ionel.

Şi eu l-am ajutat pe Gigel şi Ionel să trecă bătrânica strada, spune

Costel.

Dar de ce a fost nevoie de atâţia copii? a întrebat doamna învăţă-

toare.

Fiindcă bătrânica nu voia să trecă strada.

Dacă zici că ai făcut problema la matematică, de ce nu i-ai arătat

şi lui Dănuţ?

Aşa,… pentru că ţin la el!

Cum ţii la el, când n-ai vrut să-l ajuţi?

Nu l-am ajutat pentru că n-am vrut să-i stric media…

Mamă, astăzi toţi copiii au râs de un băiat care a căzut într-o

baltă, numai eu nu.

Foarte bine ai făcut. Dar cine era băiatul?

Eu.

Propus de Prof. Adriana Almajanu

DIAMANTE, PERLE ........ADUNATE DE

LA ......TEZE

Măsura versului este de......20 de sticle!!!

Măsura ultimului vers este.......în versuri.

Regele castelului a trimis toate trupele lui, iar

săracul de Sobieski şi oastea lui erau depaşiţi

numeric, dar tot au pornit înspre luptă.

De-a lungul timpului, Sobieski nu se înţelegea

bine cu românii. El ajunse intr-o cetate numită

Neamtul. În acea cetate erau o mulţime de

merinde şi de comori. Sobieski le împarti cu

românii. El luă comorile şi o parte din

merinde, iar românilor le-a lăsat şi lor o parte.

Ei de-a lungul timpului se împăcară.

Se vedea o oaste mergând în frunte cu Ion

Sobieski şi în mijloc cu regele Poloniei.

Toamna zboară mireasma florilor de......tei.

Într-o zi, iapa lui Vodă a murit, iar Vodă când s-a

dus să o ia să plece cu ea la haiducie a găsit-o

moartă. (...) Ancuţa era ospătăriţă în han.

Şi Vodă a zis că dacă comisul Ioniţă nu vrea să îi

facă dreptate, Ancuţa va pupa iapa nu prea

departe de coadă.

Ca specie lirică, Mihail Sadoveanu este un roman

deoarece.....este de mare întindere.

S-au intors la han şi s-au îmbătat, după aceea s-au

dus în sat ca să se bată cu hoţii.

Prof. Mihăilă Mihaela Ioana


Poante IT-iste, culese de elevi!

Semnele de la tastatura s-au gândit să dea o petrecere, dar nu

voiau să-l invite pe Punct. Punctul îşi ia inima în dinţi şi pleacă

la petrecere. La poartă, bodygarzi Escape si Delete: - Cine eşti

tu? - Eu sunt Steluţa, dar m-am dat cu gel...

Băltăreţu Diana - cls. a VII –a C

Stii ca esti dependent de Internet atunci cand: - Intorci capul

intr-o parte ca sa zambesti. - Cand cineva te intreaba cati ani , ii

raspunzi ca ai 3.x . - Cainele tau are propria pagina de Internet.

- In Word , dupa fiecare punct , pui "com". - Iti dai seama ca nu

e nici un zgomot in casa si nu stii unde sunt copiii. - Factura de

la Romtelecom iti vine acasa intr-o cutie de frigidere .

-Uiti in ce an esti .

- Iti faci tema in HTML si ii dai profului URL-ul.

- Iesi din camera , iti dai seama ca parintii tai s-au

mutat si habar n-ai cand s-a intamplat asta .

- Refuzi sa mergi in vacanta intr-un loc fara curent si

telefoane.

Măndică Ana-Maria Cristina – cls. A VII-a C

Bai Vasile,ce-i ala un "lator"? -Nu stiu Ioane!De ce intrebi? -

Fiindca baiatul lu' Gheorghe a zis ca-si ia un "cal cu lator"!

Neguţ Cătălin – cls. a VII-a C

Un domn care innota intr-un lac la un moment dat

striga dupa ajutor. Pescarii care stateau pe margine se uitau

ca si cum nu ar intelege ce vrea.

- Help! Help! striga barbatul.

Un pescar se lumineaza si spune catre celalalt:

- Apasa odata F1, n-auzi?

Cojocaru Iuliana – cls. a VII-a C

Apa

Desi populatia lumii a crescut (si creste in continuare)

exponential in ultimele secole, resursele de apa au ramas aceleasi?

Astfel, noi avem acum la dispozitie aceeasi cantitate de apa pe

care o aveau si primii homo sapiens sapiens.: 1.460 petatone (1

petatona = 1015 tone).

Apa acopera aproximativ 71% din suprafata pamantului? Cea mai

mare parte a apei de pe glob sa gaseste in oceane (97.2%), urmate

de ghetari/calote glaciare/etc (1.8%) in timp ce 0.9% se gaseste in

subteran iar 0.001% sub forma de vapori. Apa ―dulce‖, utilizata

de majoritatea organismelor de pe Terra, reprezinta doar 0.02%

din totalul apei de pe Terra si se gasetse in rauri, lacuri etc.

Mai mult de 94% din apa de pe Pamant are un inalt grad de

salinitate? Nivelul mediu al salinitatii apei pe glob este de 35%

(variaza, insa, foarte mult in functie de zona), iar anumite tari

(cum ar Cipru, de exemplu) isi sporesc resursele de apa potabila

desalinizand apa oceanelor//marilor in unitati speciale denumite

uzine de desalinizare.

Aproximativ 24% din capacitatile de desalinizare existente pe

glob se afla in Arabia Saudita? Peste 70% din apa consumata aici

provine din aceste uzine de desalinizare. Cea mai mare uzina de

desalinizare din tara este Shuaiba Desalination Plant care produce

150 de milioane de m³/yan.

Cea mai mare uzina de desalinizare din lume este Jebel Ali

Desalination Plant, cu o productie totala de peste 300 de milioane

m³/yan? Aceasta remarcabila constructie se regaseste in Emiratele

Arabe Unite.

Băncile

Termenul ―banca‖ provine din italienescul ―banco‖? Acesta inseamna ―birou, banca, banc de lucru‖ si era folosit de bancherii din

Florenta in timpul Renasterii care il obisnuiau sa incheie tranzactiile deasupra unui birou.

Cea mai veche dovada a unei activitati bancare dateaza din anii 350-325 I.Hr ? O moneda, datand din acea perioada, purtand grafica

unei mese/banci pline de monede a fost descoperita in zona orasului turcesc Trabzon (pe atunci, o colonie greceasca).

În doar 9 ani, din 1998 si pana in 2007, valoarea activelor cumulate a primelor 1000 de banci din lume a crescut cu aproximativ

150%? Astfel, daca in 1998 cele mai importante 1000 de banci din lume detineau active in valoare de putin peste 30 de trilioane de

dolari, in 2007 suma a crescut la 74.2 trilioane de dolari.

Bancile americane detin 14% din totalul de 74.2 trilioane de dolari? Bancile japoneze au pierdut, de la sfarsitul mileniului trecut,

aproximativ 11% din cota lor la nivel mondial (de la 21% in 1999, la 10% in 2007). Bancile din spatiul Uniunii Europene detin cea

mai mare parte a activelor primelor 1000 de banci la nivel mondial: 53%, cea mai mare cota revenindu-i Marii Britanii.

Cele mai multe banci din lume sunt in SUA? La sfarsitul anului 2005, peste 7.500 de institutii bancare faceau afaceri in SUA iar in

total acestea aveau peste 75.000 de filiale. In Japonia sunt 129, iar spre comparație în România sunt 42 de unități bancare.

Obiceiuri de Dragobete/ Obiceiuri de Sfântul Valentin Propus de prof. Silvia Neagu

Etimologia cuvântului Dragobete

Aproape toate denumirile pentru această sărbătoare sunt după numele din slava veche a sărbătorii creştine ’Aflarea

Capului Sfântului Ioan Botezătorul’ . ". Această sărbătoare, numită în spaţiul slav "Glavo-Obretenia", a fost preluată de romani ca şi

in cazul altor sărbători din calendarul popular (Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia s.a.). Denumire

din slavă, apare in veacurile evului de mijloc sub denumirile "Vobritenia", "Rogobete"," Bragobete", "Bragovete" (unele dintre ele,

foarte apropiate de mult mai cunoscutul Dragobete), până când, probabil şi sub influenţa principalelor caracteristici ale sărbătorii, s-a

impus pe arii destul de extinse, mai ales în sudul şi sud-vestul României, denumirea "Dragobete".

O altă explicaţie dată de unii filologi asupra provenienţei numelui "Dragobete" proneşte tot de la două cuvinte vechi slave

"dragu" şi "biţi", care s-ar traduce prin expresia "a fi drag". Alţi filologi, adepti ai autohtonismului total al sărbătorii, explică denu-

mirea prin două cuvinte dacice, "trago" - tap si "pede" - picioare, aceste două cuvinte transformându-se, în timp, în drago, respectiv

bete.

Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul autohton, patron al dragostei

La noi, Dragobete era ziua când fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi, dacă timpul era

frumos, porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântând şi căutând primele flori de primăvara. Fetele strângeau în această zi ghiocei,

viorele şi tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânzâiene, când le aruncau în apele curgătoare. Dacă,

întâmplător, se nimerea să găsească şi fragi înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, în lăutoarea

fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fragă/Din luna lui Faur/La toata lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparţi".

Dimineaţa zilei de Dragobete În dimineaţa zilei de Dragobete fetele şi femeile tinere strângeau zăpada proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel

obţinută pe cap, crezând că vor avea părul şi tenul plăcut admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete si băieţi, se adunau mai mulţi la o casă, pentru a-şi "face de Dragobete", fiind convinşi că, în felul

acesta, vor fi îndrăgostiti întregul an, până la viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma, adesea, într-o adevărată petrecere,

cu mâncare şi băutură. De multe ori baieţii mergeau în satele vecine, chiuind şi cântând peste dealuri, pentru a participa acolo la

sărbătoarea Dragobetelui. Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de urâciune făcute împotriva adversarelor, dar de

cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-şi face jurăminte de prietenie. Se mai credea că în ziua de Dragobete păsările

nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile, păsările neîmperecheate acum

rămânând fără pui peste vară. Oamenii bătrâni ţineau această zi pentru friguri şi alte boli. Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi

la data de 1 martie, deoarece se considera că el este fiul Dochiei şi primul deschizător de primăvară.

Zi aşteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar în amintirea bătrânilor. Iar în

ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvârşire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfânt Valentin ce nu are legătură cu

spiritualitatea românească.

Dragobetele e o contrapondere la sărbatoarea de Sfântul Valentin Există multe legende potrivit cărora 14 februarie a

devenit ziua îndrăgostiţilor, unele datând chiar din Roma Antică, dar cea mai cunoscută este următoarea: în Roma secolului al III-

lea era împărat Claudius Gothicus al II-lea, cunoscut şi sub denumirea de Claudius cel Crud. Lângă palatul sau exista un templu

frumos în care era preot Valentin. Romanii îl iubeau foarte mult şi mergeau la templu numai pentru a-i asculta predicile. În faţa

altarului în care ardea veşnic un foc îngenuncheau ca să-i primească binecuvântarea. În imperiul Roman războaiele erau un lucru

obişnuit. Iar Claudius îşi chema supuşii să participe la război în fiecare an pentru că luptele nu încetau niciodată. Mulţi dintre romani

nu mai aveau nici o dorinţă de a mai merge la o bătălie care se transformase de mult într-o luptă pentru subjugarea altor popoare.

Bărbaţii căsătoriți nu mai doreau să-şi părăsească familiile şi fermele în care îşi duceau viaţa liniştită. Tinerii nu doreau să-şi lase


considerând că nici un om nu are dreptul, nici măcar Claudius, să interzică căsătoriile. Aşa că, atunci când un cuplu de

îndrăgostiţi a venit la altarul său, Valentin a decis să-i cunune în secret. Vestea s-a dus în toată Roma şi, în curând, nenumărate

perechi de tineri au venit la templu pentru a se căsători în secret. Preotul era prietenul şi confidentul tuturor îndrăgostiţilor din

districtul Romei. Dar astfel de secrete nu pot fi ţinute mult timp. Aşa că nu a trecut multă vreme şi Claudius cel Crud a aflat despre

ceea ce se întâmpla şi, plin de furie şi de mânie, a poruncit soldaţilor să-l ridice pe Valentin şi să-l azvârle în închisoare. Considera

că astfel nici o altă persoană din imperiul sau nu va mai îndrăzni să-i nesocotească ordinele. Valentin a fost târât din templu de către

soldaţii împăratului de lângă perechile care aşteptau să fie căsătorite şi dus la pușcărie. Acum este momentul în care acesta şi-a

căpătat porecla de Claudius cel Crud. În temniţă Valentin s-a ofilit asemenea unei flori care nu poate rezista mult timp fără lumină.

Departe de ceea ce era cel mai important pentru el în viaţă, Valentin, în cele din urmă, a murit. Prietenii săi devotaţi l-au îngropat în

biserica Sfântului Praxedes.

Acest loc există în Roma şi în zilele noastre. Treptat, 14 februarie a devenit ziua în care se făcea schimb de mesaje de dragoste, iar

Valentin a devenit sfântul patron al îndrăgostiţilor. Ziua era sărbătorită prin trimiterea de cadouri cu mesaje de dragoste. Sărbătorirea

zilei de Sfântul Valentin îşi are origi-nea într-o tradiţie a Romei antice, respectiv ser-bările numite Lupercalia, care se organizau pe

15 februarie. Acestea erau nişte sărbători în cinstea lui Lupercus sau Faunus, acea lupoaică ce era emblema Romei, cea care i-ar fi

hrănit şi pe Romulus şi Remus, care pentru perioada respectivă reprezenta un simbol al autenticitaţii lumii romane. În acea perioadă

pe 15 februarie era în lumea păgână un fel de pregătire, purificare. Februarie înseamnă la rândul său purificare. O purificare a aşa

numitelor elemente feminine: ogoare, femei. Sărbătoare în care se aducea un câine şi o capră jertfă lui Lupercus pe Palatin în Roma

la aşanumita Peşteră a Lupului. Iar cei care formau Frăţia Lupului, fraţii lupului erau nişte tineri preoţi care apoi jupuiau animalul,

capra. Tăiau în fâşii pielea ei şi alergau apoi goi cu pielea aceea muiată în sânge şi loveau cu ele pământul şi pe femeile întâlnite,

considerând că aşa le vor face mai apte de dragoste şi mai rodnice. Mai mult decât atât tot în această perioadă pe 13 februar ie , se

scriau pe biletele numele femeilor şi burlacii din Roma trăgeau câte un bilet, urmând ca timp de un an să petreacă cu acea femeie al

cărei nume îl scotea din urnă şi după un an de zile să constate dacă putea să fie sau nu o căsătorie.

Observăm în ceea ce se întâmplă astăzi o reluare a ideii precreştine cu conotaţii foarte negative, pentru că şi astăzi

există asemenea practici care justifică imoralitatea, desfrâul dintre tineri, ideea de căsătorie de probă sau de o zi, ideea de petrecere şi

nu ideea de jertfă , de bucurie , de familie intărită așa cum o vede Sfântul Valentin.

Tradiţia spune că dacă gaseşti o manuşă în ziua de Sfântul Valentin, stăpânul ei va fi alesul tău; dacă sufli într-o păpădie

vei avea atâţia copii câte seminţe rămân pe ea; primul nume de bărbat auzit în această zi, va fi numele bărbatului tău; te vei căsători

cu un bărbat sărac, şi vei fi fericită dacă va zbura o vrabie deasupra ta şi te vei căsători cu un bărbat bogat dacă vei vedea un sticlete.

În epoca modernă, ziua de 14 februarie, s-a transformat în Ziua Îndrăgostiţilor - Valentine's Day, şi din raţiuni comerciale s-a

accentuat sărbătorirea ei,ceea ce a făcut-o celebră la inceput în Statele Unite, mai apoi şi în Europa. La noi Valentine's Day a fost

importată recent, după anul 1990. Dragobetele, fiul Dochiei, numit şi Cap de primăvară , Ziua Îndrăgostiţilor, sau Logodnicul

păsărilor se sărbătoreşte pe 24 februarie, zi considerată începutul primăverii, ce aduce renaşterea naturii. Poate de aceea, spre

deosebire de blajinul Sfânt Valentin, Dragobetele este perceput de-a lungul tradiţiei ca un bărbat chipeş, plin de viaţă şi năvalnic.

Povestea lui e veche de pe vremea dacilor, când el reprezenta divinitatea mitologică similară cu Eros sau Cupidon şi oficia în cer

nunta tuturor animalelor. De-a lungul anilor, romanii au transformat Dragobetele în protectorul iubirii, tradiţia s-a extins şi la

oameni, astfel se spune că băieţii şi fetele se întâlneau în această zi pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Odinioară, satele răsunau de

zicala: Dragobetele sărută fetele.

Obiceiul era că tinerii satelor, îmbrăcati de sărbătoare, să se întâlnească dimineaţa, în faţa bisericii şi să plece cântând către

pădure sau lunci în căutarea florilor de primăvară. La prânz, fetele plecau spre sat în fugă, urmărite îndeaproape de băieţi. Când

băiatul era acceptat de fată, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată în văzul tuturor. Gestul avea semnificaţia unei logodne, care mai târziu

se putea transforma în logodna adevarată. Obiceiul se numea zburătorit. După-amiază avea loc petrecerea. Se spunea că tinerii care

nu petrec de Dragobete nu-şi vor găsi perechea tot restul anului. Femeile îşi doreau să atingă un bărbat din alt sat pentru a fi

drăgăstoase tot anul.

Sărbătoarea Dragobetelui, Ziua Indrăgostiţilor românească, pierdută în timp, a fost şi ea "resuscitată" în ultimii ani ca o

reacţie la pătrunderea insistentă a Zilei Îndrăgostiţilor - varianta de import.

La final am un mic exercițiu pentru voi :

Refaceţi perechile de îndrăgostiţi (personaje literare , actori, sportivi, personaje istorice, scriitori, personalităţi ale vieţii

publice etc):

Romeo Josephine

Don Quichotte Eva

Cezar Angelina Jolie

Mihai Eminescu Hera

Făt Frumos Andreea Marin

David Beckham Michael Obama

Adam Julieta

Barack Obama Ileana Cozânzeana

Brad Pitt Dulcineea

Ştefan Bănică jr. Cleopatra

Napoleon Bonaparte Victoria ( Posh)

Zeus Veronica Micle



Drogurile

Când pronunțați cuvântul ,,drog‖, tu ce simți?

Eu simt teamă, neliniște, spaimă. De-a lungul timpului omul a încercat să trateze răul, să fugă de tristețe, să se

supună de cotidian și să aibă o experiență a sacrului, creată de el însuși cu ajutorul drogului. Acesta și-a ,,plămădit

medicamentul‖, care la începuta are un efect benefic, de stimulare a plăcerii, de îndepărtare a durerii, a insomniei,

fricii, foamei, oboselii, epuizării. După aceea omul a ajuns la starea de drogare. Drogarea este definită ca o stare de

intoxicație periodică sau cronică, dăunătoare individului și societății, generată de consumarea repetată a unui drog

natural sau sintetic.

Ați văzut un om drogat? Cu certitudine că da. Nu pot să-mi exprim mila și neputința în fața acestui ,,tablou

sinistru‖ al oamenilor drogați, prezenți pe străzi, dar nu numai.

În România a început să se consolideze o piață a drogurilor, acestea începând să se vândă la nivelul dozelor în

locuințele dealerilor, în discoteci, baruri, școli, etc.

De observat este faptul că în mediile universitare se consumă mai mult opiaceele (opiul, morfina, heroina,

etc.), cocaina și drogurile sintetice. În mediul liceal consumatorii preferă cu precădere cannabisul.

Pe de altă parte, categoria de vârstă predispusă la consumul de droguri este între 16 și 28 de ani.

Un mare pericol este apariția în România a unor cantități tot mai mari de droguri sintetice. (comprimate de

amfetamină, L.S.D. și ecstasy) a căror proveniență este din Europa Occidentală. Îmi doresc și ne dorim cu toții

însănătoșirea acestor indivizi care consumă droguri. Poate că familia, școala, prietenii adevărați, etc., dar mai ales tu

însuți te poți ajuta să ieși dintr-o asemenea stare, sau să nu accepți alternativa drogurilor. Dacă ar exista mai multă

credință, dragoste, fapte bune, etc. și mai puține răutăți, invidie, egoism, ipocrizie, omenirea ar fi mai bună și poate ar

avea și mai puțini oameni drogați.

Acea stare de bine pe care o caută omul în tentația de a consuma droguri, nu o poate găsi decât în mintea și

sufletul lui curățite de acest ,,balast‖ al drogurilor. O minte luminată și un suflet curat nu apelează la droguri atunci

când trece prin încercările vieții.

Drogul reprezintă o problemă socială care nu poate genera decât sărăcie, hoție, prostituție, șantaj, corupție,

crimă, terorism.

Opțiunea de a consuma sau nu droguri îi aparține fiecăruia, însă înainte de a lua prima doză individul trebuie

să fie conștient de riscurile la care se supune pe termen lung.

Întocmit de prof. Tăbăcitu Ștefana

Așa arată o persoană care consumă zilnic droguri de mare risc într-o perioadă de 4 patru ani.


Răspunde corect la întrebarea: Care este data sărbătoririi Dragobetelui? Decupează chenarul de

mai jos și trimite talonul la colectivul de redacție. Se vor acorda premii surpriză, prin tragere la

sorți dintre taloanele cu răspunsuri corecte. Pot participa doar elevii din Școala Peretu

(Extragerea in data de 20.04. 2011)

Numele și prenumele_________________________________________

Clasa ______________

Răspunsul la întrebare____________________________

Vizită… de Ion Luca Caragiale

După un moment, se-ntoarce cu cheseaua goală; o pune pe o

masă, se apropie de mine, îmi ia de pe mescioară tabacherea cu ţigarete regale, scoate una, o pune în gură şi mă salută milităreşte, ca orice soldat care cere unui ţivil să-i împrumute foc. Eu nu ştiu ce trebuie să fac. Mama, râzând, îmi face cu ochiul şi mă-ndeamnă să servesc pe domnul maior. Întind ţigareta mea, militarul o aprinde pe a lui şi, fumând, ca orice militar, se plimbă foarte grav de colo până colo. Eu nu-l pot admira îndestul, pe când mama îl scuipă, să nu-l deoache, şi îmi zice:

— Scuipă-l, să nu mi-l deochi! Maiorul şi-a fumat ţigareta până la carton. Apoi se repede la

mingea pe care i-am adus-o eu şi-ncepe s-o trântească. Mingea sare până la policandrul din tavanul salonului, unde turbură grozav liniştea ciucurilor de cristal.

— Ionel! astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva... Vrei să mă superi? vrei să moară mama?

Dar maiorul s-a-ndârjit asupra ghiulelei săltătoare, care i-a scăpat din mână: o trânteşte cu mult necaz de parchet. Eu aduc spre gură ceaşca, dar, vorba francezului, entre la coupe et les lèvres… mingea îmi zboară din mână ceaşca, opărindu-mă cu cafeaua, care se varsă pe pantalonii mei de vizită, culoarea oului de raţă.

— Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ţi-am spus să te-astâmperi... Vezi? ai supărat pe domnul!... altadată n-o să-ţi mai aducă nici o jucărie! Apoi, întorcându-se către mine, cu multă bunătate:

— Nu e nimic! iese... Cafeaua nu pătează! iese cu niţică apă caldă!... Dar n-apucă să termine, şi deodată o văd schimbându-se la faţă ca de o adâncă groază. Apoi dă un ţipăt şi, ridicându-se de pe scaun:

— Ionel! mamă! ce ai? Mă-ntorc şi văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduţi şi cu drăgălaşa lui figură strâmbată.

Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. — Vai de mine! ţipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât şi la piept. — Nu-i nimica! zic eu. Apă rece! Îl stropesc bine, pe când mama pierdută îşi smulge părul. — Vezi, domnule maior? îl întreb eu după ce-şi mai vine în fire; vezi? Nu ţi-am spus eu că tutunul nu e lucru bun? Aldată să nu mai fumezi!

Propus de prof. Adriana Almajanu

PLANTELE ETNOBOTANICE Plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele sale similare unor droguri usoare, au ajuns să se regasească printre „ingredientele‖

de bază ale unei petreceri între tineri. Pentru că îi eliberează de emoţii, inhibiţii, tristeţe si îi trimit in „al noualea cer‖, din ce in ce

mai mulţi tineri au devenit clienţi fideli ai magazinelor de plante psihotrope.

Folosirea plantelor in ritualurile din antichitate

Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic in societăţile occidentale moderne. In trecut, grupurile aborigene foloseau aceste

ierburi in scop magic, religios sau terapeutic, considerandu-le un dar de la Dumnezeu.

Cea mai cunoscută dintre aceste plante este soma din India veche. Majoritatea plantelor halucinogene erau considerate o legatură

intre om si supranatural, iar soma ajunsese la un asemenea nivel de percepere a divinitatii. Cel mai celebru halucinogen sacru era

cactusul peyote (Lophophora williamsii).

Ce sunt plantele psihotrope?

Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbări in ceea ce privește modul de gândire, de a

percepe lucrurile din jur sau dispoziţia persoanelor care le utilizează. Aceste plante inhibă emisfera cerebrală stângă unde se găsesc

funcţiile ce ţin de raţionalitate si activează emisfera cerebrală dreaptă a carei functie este intuiţia.

Efectele produse de aceste substanţe sunt similare celor date de substantele psihotrope, având efect direct asupra creierului uman

(stări de confuzie-pierderea identitatii, halucinaţii, diminuarea atenţiei combinate cu efecte adverse ca: dureri puternice de cap,

anxietate, ameţeli, confuzie si atacuri severe de panică, creșterea frecvenţei cardiace, tensiunii arteriale și a temperaturii corpului).

Potrivit Marelui Dicţionar de Neologisme, publicat în anul 2000, etnobotanica reprezintă o ramură a etnobiologiei care studiază

relaţiile reciproce dintre om şi mediul vegetal, inclusiv efectele halucinogene ale plantelor.

Sub denumiri generice ca „aromaterapie‖ sau „etnobotanica‖, noii dealeri de droguri vând alternative la drogurile usoare. Găsite doar

pe internet acum un an, drogurile etnobotanice au ajuns si în magazine.

Ce contin?

Teoretic, sunt amestecuri de plante. Practic, in urma unor teste foarte amanuntite, scumpe si dificil de interpretat s-au descoperit

diverse substante(pe langa cele naturale), cum ar fi substante inrudite cu THC(din marijuana) sau PEA(fenetilamina- din care pot

deriva intregi grupe de substante psihoactive). Pe langa aceste ingrediente s-au descoperit impuritati si diverse substante chimice cu

potential toxic. De asemenea, o doz[ poate conţine cantităţi variabile de substanţe active si contaminanţi, făcând riscul de supradoză

să crească.

Ce efecte au asupra organismului?

Plantele etnobotanice halucinogene pot actiona asupra organismului în diverse

moduri.

Efecte fizice:

Senzaţie de greaţă si vărsături;

Încetinirea ritmului cardiac;

Hipotensiune arterială;

Hipertermie: transpiraţie excesivă;

Dilatarea pupilelor;

Tremurături ale corpului.

Efecte psihice:

Râs fără motiv, euforie, relaxare;

Imposibilitatea de a se concentra, probleme de raţionament logic;

Iluzii senzoriale;

Distorsiuni spatio-temporale;

Halucinaţii;

Viziuni autoscopice (iluzia de ieșire din corp), senzaţie de moarte

iminentă;

Rememorarea amintirilor uitate;

Senzaţie de omniscienţă (persoana se crede atotcunoscatoare), clarviziuni;

Sentiment de depersonalizare;

Frică, angoasă, tristeţe, paranoia etc.

Numeroasele cazuri de intoxicare și chiar decesul unor consumatori de astfel de ierburi au reprezentat un semnal de alarmă

pentru autorităţi care au recurs la adoptarea măsurii cele mai drastice: interzicerea prin lege a plantelor psihotrope.

Printr-o Ordonanţă de Urgenţă adoptată în data de 10 februarie 2011 de Guvernul României, au fost interzise 36 de plante

și substanţe etnobotanice cu caracter halucinogen. Persoanele care comercializează sau consumă una dintre aceste plante psihotrope

riscă sa fie pedepsite cu inchisoarea.

Propus de prof. Silvia Neagu



Spune NU drogurilor

Spune Da pentru viaţă

Nu mai sta pe gânduri

Că e o singură şansă

Abigaela Anton cls. a VIIa A

Vă rog să ascultaţi

Alcool nu consumaţi

El Dăunează

Şi inimii agravează

Luciana Petcana cls. a VIIa A

Alcoolul e un drog

Viaţa ta e în joc,

Te rog să te gândeşti

Alcoolul să-l uneşti

Alisa Tudoran cls. a VIa B

Lasă-te de fumat

Pentru că-i un viciu

Ce distruge şi omoară

Fiecare rămurică

Din orice părticică

Adriana Truică cls. a VIIa A

Viaţa o să fie grea

Când ai droguri în mâna ta

Totul o să fie rău

Când fumezi mereu, mereu.

Denisa Medinţu cls. a VIIa A

Poţi avea sloganul tău

Drogul este chiar un show

Gândeşte-te la viaţa ta

Nu fuma, nu bea

Căci vei regreta!

Ramona Şerban cls. a VIa B

Te rog frumos nu te droga

Să ştii, e în joc viaţa ta!

Banii degeaba îi vei da

Pe etnobotanice şi altceva.

Fraţilor, opriţi-vă

Şi vă rog, gândiţi-vă!

Andra Cojocaru cls. a Va C

Fereşte-te de tutun

Să ştii că nu-i bun

Dacă vei fuma

Nimic nu vei câştiga

Denis Oprea cls. a Va C

Nu te apuca,

Ca nu cumva

Să nu mai poţi scăpa

De droguri, de cafea.

Viaţa e doar una,

Profită de ea!

Andreea Sanda cls. a VIIa A

Antidrog să spui mereu

Pentru că aşa spun şi eu!

Nu e bine să consumi,

Pentru că vei muri

Şi viaţa ţi-o vei risipi!

Denisa Medinţu cls. a VIIa A

Viaţa ta e o comoară!

Drogul e o povară!

Dacă vrei un sfat:

Lasă-te de fumat!

Maria Negrescu cls. a VIa B

Drogurile nu sunt bune!

Fără viaţă vei rămâne

Dacă tu vei consuma,

Viaţă scurtă vei avea!

Andreea Drăcşanu cls. a VIIa A

Să devii prudent,

Nu indiferent!

Drogu-i tare prost,

Nu-l consuma fără rost

Căci vei suferi,

Mai târziu vei şti.

Nu bea, nu fuma

Indiferenţa e rea!

Ramona Şerban cls. a VIa B

De tutun nu te-apuca,

Dacă ţii la viaţa ta!

Alcoolul nu e deloc bun,

Aşa că spune stop acum!

Cătălin Antone cls. a VIIa A

Când dependent tu eşti,

Viaţa nu ţi-o preţuieşti.

Cei ce le vând nu le pasă,

Că viaţa e preţioasă!

Ulmeanu Diana cls. a VIIa B

Drogul nu este o joacă...

Nu este un simplu vis...

E o neştiută dramă

Greu de descris.

Dulceanu Roxana cls. a Va C

Dacă droguri foloseşti

Ai să te îmbolnăveşti

Prieteni nu vei mai avea

Va fi rău de viaţa ta.

Diana Stoian cls. a VIIa B

Nu înţeleg de ce fumezi

Sau de ce te droghezi?

Te poţi lăsa prin voinţa ta,

Totul e controlat de tine,

Să te droghezi nu e bine!

Iulian Stemate cls. a Va C

Un anunţ eu vreau să spun.

Cinci cuvinte chiar acum:

Drogul e un parazit

Ce nu trebuie răspândit!

Alisa Tudoran cls. a VIa

Cafeaua, ţigările, alcoolul,

Toate trei vă dăunează,

Viaţa voastră o scurtează,

Sănătatea agravează,

Creierul dezactivează!

Luiza Varză cls. A VIa C


Sursa: internet

Karla Iaurum, cls. a IIa B


Ana Maria Iaurum, cls. a VIa C

Înv. Georgica Trăistaru

Ginel Luigi Iaurum, cls. a VIIIa A

Bune maniere pe NET – respectul de sine

Încă din copilărie învăţăm cum să ne comportăm în societate, cum să

vorbim sau cum să salutăm. Odată cu dezvoltarea Internetului şi a re-

ţelelor de socializare, ―cei şapte ani de acasă‖ sunt necesari însă şi în

spaţiul online.

Setul de reguli nescrise de “bună purtare” pe Internet poartă numele de

netichetă, sau netiquette, în limba engleză, cuvânt provenit din îmbi-

narea termenilor etichetă şi net. Neticheta vizează comunicarea pe mail,

chat, forumuri, bloguri sau messenger şi “este menită să îmbunătăţească

interacţiunea online”.

Principalele reguli pe care trebuie să le respecţi atunci când eşti online

sunt, de fapt, adaptări ale regulilor de bună purtare în viaţa reală: evi-

tarea limbajului ofensator sau obscen, atacurile la persoană, certurile de

orice fel sau insistenţa exagerată. În general, este interzis orice poate fi

considerat supărător, deplasat, inutil sau consumator de timp.

Fiecare persoană ar trebui să aibă un set de convenţii după care să îşi

ghideze prezenţa pe Web. Într-un cadru mai larg putem vorbi de soluţii,

idei şi recomandări pentru cei care încă nu au intrat în conversaţie şi

abia acum învaţă să interacţioneze. Este util pentru începători şi toto-

dată ajută la păstrarea unui ton pozitiv la orice alt nivel de experienţă online.

Legile din spaţiul online, aceleaşi ca în viaţa reală Multe persoane cred că Internetul este o zonă liberă, în care pot face aproape orice. Există totuşi anumite legi care regle-

mentează activitatea pe Internet, aceleaşi care se aplică şi în activitatea dincolo de spaţiul online. În principal, se aplică

codurile civile şi penale şi Constituţia. Există însă şi legislaţie specifică pentru anumite activităţi în special în zona digi-

tală, de exemplu infracţiunile de criminalitate informatică - legea 161/2003 sau de comerţ electronic- legea 365/2002.

Ce trebuie să eviţi când trimiţi un mail În primul rând, nu trimite mesaje nesolicitate, adică spam. Unii dintre cei care fac spam sunt nou-veniţi în online sau nu

au tangenţă cu acest domeniu şi apelează la persoane sau firme dubioase ce le promit, în schimbul banilor, creşterea vân-

zărilor, de regulă folosind liste cu adrese de e-mail obţinute ilegal.

În câmpul destinat subiectului, scrie clar ce vrei să comunici, pentru ca destinatarul să ştie de la început dacă îl intere-

sează sau nu mesajul tău. Ai grijă ca mailul trimis să fie scurt şi concis, pentru a economisi timp. Nu folosi majuscule,

pentru că transmit agresivitate, şi nici emoticonuri, mai ales dacă este vorba de mesaje trimise în interes de serviciu.

Nu în ultimul rând, nu trimite mesaje confidenţiale pe mail, pentru a nu ajunge accidental către persoane rău-intenţionate

şi semnează-te întotdeauna. În plus, nu este frumos să trimiţi cuiva un mesaj fără să fi stabilit înainte o relaţie, fără să fi

primit acceptul acestuia.

Bune maniere pe Messenger Messengerul a devenit un mijloc de comunicare chiar mai folosit decât telefonul mobil. Deşi pare mult mai accesibil,

chiar şi “messul” are regulile sale.

În primul rând, nu deranja o persoană care are la status “busy” decât în caz de urgenţă şi nu folosi alerte sonore în exces

(buzz). Evită utilizarea abuzivă a emoticonurilor, pentru că pot produce confuzie, dacă nu le foloseşti cu atenţie, sau îşi

pot pierde relevanţa, atunci când le postezi la fiecare propoziţie. Nu porni niciodată certuri pe messenger, deoarece rişti

să fii înţeles greşit. Atenţie la felul în care foloseşti anumite cuvinte, pentru că un cuvânt scris nu are întotdeauna acelaşi

înţeles că unul vorbit.

Nu folosi acronime în exces. Deşi “brb”, adică “vin imediat”-be right back, în engleză, sau “np”- “cu plăcere”, no prob-

lem în engleză, sunt deja cunoscute de majoritatea utilizatorilor de Internet, pot crea probleme celor nefamiliarizaţi cu

astfel de formule de comunicare.

Nu întrerupe interlocutorul, pentru că este nepoliticos. Aplicaţiile de mesagerie instanţă te avertizează când partenerul de

discuţie tastează un mesaj, deci lasă-l să termine ce are de zis, pentru că altfel vei părea dezinteresat de părerea sa.

Foloseşte statusuri pentru a anunţa când nu eşti la calculator, pentru ca cei care vor să îţi comunice urgent ceva să te

găsească uşor pe telefonul mobil, de exemplu.

Nu în ultimul rând, nu trimite mesaje tuturor celor din listă (mass message), pentru că îi deranjezi pe cei care sunt online,

dar poate sunt foarte ocupaţi. În plus, chiar şi aceste mesaje sunt considerate o formă de agresiune pe Internet.

Propus de prof. Laura Duman



Reporter : Medințu Marilena Ruxandra, Clasa a VIa C, Șc. cu clasele I-VIII Peretu

Intervievat : Martin Costin Andrei , Clasa a Va A, Șc. nr. 2 Mihai Viteazul, Alexandria

Reporter: Bună!

Martin Andrei: Bună!

Reporter:Am vazut că ai vizitat școala noastră și ai rămas plăcut surprins. Așa este? Dar mai întai, te rog să te prezinți!

Martin Andrei: Mă numesc Martin Costin Andrei, am 12 ani, provin din orașul Alexandria și învăț la școala numărul 2, Mihai Viteazul.

Reporter: Școala numărul 2 Mihai Viteazul, Alexandria?! Este o școală de prestigiu din județul nostru.

Martin Andrei: Da, mi-a plăcut foarte mult școala atât în interior cât și în exterior. Admir faptul că aici există un spațiu de recreere înafara

curții din spatele școlii și mă refer la micuțul parc. La noi la școală nu este așa! Pur și simplu vezi doar o întindere de asfalt. Îmi imaginez că

atunci când este soare, elevii vin în recreații și se bucură de lumina zile și de aerul curat, pe băncuțe. Și la școala mea, acea întindere de asfalt

este defapt un teren de fotbal. Din câte am înțeles echipa școlii voastre a jucat la noi.

Reporter: Da, așa este! Echipa noastră a jucat împotriva echipei de la Ciuperceni dar din păcate am pierdut cu 1-0. Lăsând asta la o parte, ce ți-

a plăcut cel mai mult la noi in școală?

Martin Andrei: Cel mai mult mi-a plăcut Muzeul de Istorie! A fost foarte frumos să văd câte ceva din trecutul neamurilor noastre. S-a observat o

muncă deosebită din partea domnului profesor Florea Cătălin, dar și a unei mari părți de elevi, precum și a domnului profesor Vînătoru Marian.

Am văzut panoul cu fotografiile acestora în implicarea proiectului. Cel puțin mai există persoane interesate de trecut. Noi nu avem un muzeu în

școală. Se observă că istoria s-a născut și a rămas la țară. În niciun alt loc nu ar fi mai bine păstrată.

Reporter: Ai vizitat si câteva săli de clasă. Nu? Dar vreau să iți spun un secret ca între verișori: printre acele săli, se numără și clasa mea, clasa

a VI a C. Cea mai buna clasă atât la învățătură cât și din punct de vedere al disciplinei.Merit ce și l-a asumat încă de la începuturile formării sale

până în prezent. Ea reprezintă colegii mei și mă mândresc cu ei.

P.S. : Sper să-și mai mențină acest titlu și încă doi ani de acum încolo.

Martin Andrei: Uau!

Reporter: Ai avut cinstea și onoarea să cunoști și câțiva dintre profesorii noștrii ce au " în spate" o carieră de dascăli deosebiți pentru școala din

Peretu. Cum ți s-a părut întâlnirea cu dumnealor?

Martin Andrei: Prietenoși, fiind foarte aproape de noi copiii și în ochii cărora se citește mândria de a fi cel de-al doilea părinte al elevului. Și tot

ca o părere personală pot afirma că doamna profesoară de limba si literatura română, Mihăila Mihaela, cu care am avut șansa de a face

cunoștință, de a asista la o pregătire cu unii dintre cei mai buni elevi ai dumneaei pentru participarea la faza județeană la olimpiada, m-a aca-

parat prin stilul propriu de predare și comunicare profesor-elev.

Reporter: Mă bucur că ai o impresie foarte bună atât despre școala noastră cât și despre profesori. Ai făcut cunoștință cu o parte din profesorii

noștrii dragi, ai vizitat muzeul, ai văzut și câteva săli de clasă, ai asistat la o pregătire suplimentară a elevilor pentru Olimpiada de limba si litera-

tura română si astfel ai cunoscut stilul de predare din școala noastră, cât și dorința și ritmul cu care noi, elevii învățăm.

Ne poți spune ceva în încheiere, Andrei?

Martin Andrei: Da! Doresc să menționez faptul că într-un fel și eu aparțin acestei localități și sunt mândru de asta! Mă mândresc cu faptul că

bunica mea (a noastră), a fost si este una dintre cele mai bune și mai apreciate educatoare ale acestei comune! Mă mândresc cu faptul că și mama

mea, care a ajuns departe în societate a pornit de aici! Mă mândresc cu faptul că am cea mai bună verișoară tot aici! Deși este ca sora mea mai

mare, și aș vrea să o am mereu aproape, să vină cu mine la Alexandria, ceva o ține aici. Îmi pare rău de asta, dar îi respect dorința și poate, poate

cândva o să fim amândoi în același loc. Mă mândresc cu faptul că orice aș face, rădăcinile mele sunt înfipte adânc în acest loc și nu aș schimba și

nu aș regreta asta pentru nimic în lume!

Reporter: Foarte bine, Andrei! Și eu mă mândresc că ești verișorul meu, și cu tot ce mă înconjoară! Te mai așteptăm pe la noi!

,,Copiii noștri talentați”

În perioada 16-18 noiembrie 2010 a

avut loc Zilele Bibliotecii Județene ,,Marin

Preda‖ Teleorman. Cu puțin timp în urmă

biblioteca județeană a lansat

concursul ,,Copiii noștri talentați‖, ediția

2010 către toate localitățile din județ.

Școala cu cls. I-VIII Peretu s-a prezentat

cu lucrări la secțiunea de proză și poezie

atât elevi de la ciclul primar cât și

gimnazial.

În cadrul acestei manifestări

cultulare a bibliotecii județene au fost

decernate premiile pentru câștigătorii

acestui concurs, de către doamna

directoare a bibliotecii județene Geanina

Ciuntuc și domnul vicepreședinte al

consiliului județean Eugen Ovidiu Vlad.

De la școala cu cls. I-VIII Peretu s-

au evidențiat următorii elevi:

Neagu Cristian, Costin – premiul II

secțiunea proză, cls. IV-B, îndrumător

Dârmină Alina;

Băltărețu Diana, Denisa – mențiune

la secțiunea proză, cls. IV-C, îndrumător

Buică Valeria

Ciocâlteanu Alexandra – mențiune –

secțiunea proză, cls. IV-C, îndrumător

Buică Valeria.

La premiere a participat și elevul

Neagu Cristian, Costin care a fost plăcut

impresionat de ceea ce a văzut la

Biblioteca Județeană ,,Marin Preda‖ cu

ocazia acestei manifestări culturale.

Bibliotecar comunal

Neguț Florica

Copilaria

A înflorit din ochi de zână argintie,

A încolțit doar cu magie,

Ca doi ochi de copil în soare

Privind în sus spre infinit

A apărut și nu s-a ofilit.

Ce e copilăria oare?

E un sentiment sau e o stare?

E mierea vieții, e fericire, într-un cuvânt:

Este magie!

S-a scuturat din praf de zână fermecat

Putea fi fiică de împărat

Și-a luat avânt din file aurii,

Din cărți iubite de copii

Și a zburat din vârful turnului de la castel

În fiecare suflețel.

Și prin mirosul florilor de tei

Prin fața ochilor mei

Deasupra soarelui, cuptor de fructe și de flori

Ea a zburat cu aripi de cristal

Și ne-a zâmbit cu ani de fericire

Fluturând ca plete pe al său cap.

A venit? Sau a plecat?

Andra Ana -Maria Olteanu, cls. a VIa C

Bunicii mei

Acum când bătrâneţea v-a ajuns

Vă pare rău de tot ce n-aţi făcut,

Adu-ţi aminte bunica mea

Când în pătuţ mă legănai,

Cu glasul tău suav

Din cartea sfântă îmi citeai.

Bunicul meu, acum bolnav

Să nu ai nicio grijă,

Dar să te rogi să ai credinţă

Că Dumnezeu va avea grijă,

Bunicii mei, nepoata voastră

Nu va pleca, ea vă va ajuta;

Cu ochii înlăcrimaţi

Şi părul alb la frunte

Mă aşteptaţi în prag

Aşa vă am în minte,

Bunicul meu nu ştiu acum

Când bătrâneţea te omoară,

Dacă îţi aduci aminte

Cum în fiecare seară

Povesteai câte-o întâmplare?

Bunicii mei, îngerii mei,

Eu vă iubesc, şi nu vă las,

Acum când totul e mai greu

Doar cu voi trăiesc şi eu !

Ana-Maria Iaurum, cls. a VIa C



Connaissez - vous la France ?

Trouvez la bonne réponse

La forme géometrique de la France est :

Les couleurs du drapeau français sont :

La devise de la France est :

-Égalité-Fraternité

Le Coq Gaulois est le symbole de :

Marianne est :

Le jour de la fête nationale est :

-er avril

Le fleuve qui traverse Paris est :

L’hymne national français est :

Le president de la République Française

s’appelle :

Le T.G.V. est :

Un symbole pour vous :

Les Champs Élysées

L’avenue des Champs Élysées est si-

tuée dans le 8-e arrondissement de

Paris , au nord-ouest de la ville .

C’est l’une des plus célèbres du

monde , avec ses cafés , cinemas et

boutiques et un symbole representa-

tive por Paris .

Dans la mythologie grecque les

Champs Élysées désignaient le lieu

où les âmes vertueuses venaient se re-

poser .

Chaque année à l’occasion de la Fête

nationale de la France , le 14 juillet ,

il y a un grand défile militaire , en

présence du président de la Répub-

lique

Prof. Mihaela Ioniță


SFATURI UTILE BUCĂTĂRIE

Bucataria Romaneasca va recomanda sfaturi utile

tuturor celor care indragesc arta culinara.

Sticlele si borcanele nu se vor crapa atunci cand

turnati in ele lichide fierbinti, daca asezati sub ele

lame de cutit.

Paharele puse unul intr-altul care s-au intepenit, nu

trebuiesc fortate, pt a nu se crapa, mai simplu

turnati in paharul din interior apa rece, iar paharul

din exterior asezati-l intr-un vas cu apa calda(nu

fierbinte).

Sarea de bucatarie (un varf de cutit) si o lingura de

otet puse in apa de spalare impiedica decolorarea

puloverelor de lana.

Bulionul ramas in cutie se pastreaza mai bine daca

este transferat intr-un pahar, acoperind bulionul

cu un strat subtire de ulei

Daca aveti umezeala in dulapul din bucatarie, puneti

in el un bulgare mic de var nestins.

Un vas cu zahar ars , fierbinte, pus in frigiderul scos

din priza si dezghetat, absoarbe orice miros.

Produsele lactate nu se pastreaza la lumina, deoarece

aceasta favorizeaza distrugerea vitaminei B2.

Pentru ca pestele sa se poata curate mult mai usor de

solzi, se tine inainte timp de 10 min intr-un vas cu

apa calduta.

Mancarurile nu se reincalzesc direct la foc, ci pe un

vas cu abur, caci altfel pierd din substantele

nutritive, mai ales vitaminele.

Materiile prime ce folosesc la prepararea unei

prajituri, trebuiesc aduse in bucatatrie cu 2 ore

inainte.

Ceapa poate fi comparata cu antibioticele prin

continutul sau in substante distrugatoare de

microbi.

Focul pe vatră, care este pe cale sa se stinga, se

reaprinde daca aruncati in el un pumn se sare de

bucatarie.

Vasele emailate se curata cu tix, si nu se freaca cu

bureti metalici care zgarie emailul.

Petele de vin rosu se scot cu vin alb. Cu vin rosu se

curate obiectele din arama.

Cand bateti carnea, blatul de lemn trebuie udat

inainte.

Drojdia se pastreaza bine presata intr-un vas si

acoperita cu putin ulei.

Faina si malaiul se se tin intr-un loc uscat.

Verdeturile uscate se pastreaza in saculete de panza.

Ceapa, cartofii si usturoiul se conserva într-un loc

uscat si la o temperatura potrivita.

Propus de înv. Maria Proorocu

Răspunsuri din numărul trecut

Gândește: 1. Se muta bățul de la 6 pe verticală și obținem 0, așa 8+0=8

2. Se trece capra, se trece varza dar se ia capra înapoi, se lasă capra și

se ia lupul, se duce pe celălalt mal, apoi se vine si se ia și capra, astfel

pot fi trecute întregi.

3. Trenul cu muncitori trebuiau să meargă la o altă stație cu o linie

secundară corespunzătoare., opus sensului de mers al trenului de

persoane.

Rebus: Orizontal: 1. VACANATA/DO, 2. ORAR/ARCUS, 3. IAC/ABUR/I,

4. ADIACENTE, 5. J/UN/RC/OF, 6. BL/ TEAC/O, 7. CRAET/ RAC,

8. OI/RUCSAC, 9. RULOTA/SAC, 10. T/AUTOCAR

Vertical: 1. VOIAJ/CORT, 2. ARAD/BRIU, 3. CACIULA/LA, 4.

AR/AN/EROU, 5. N/AC/TTUTT, 6. TABERE/CAO, 7 ARUNCA/S/

C, 8. CRT/ CRASA, 9 DU/EO/ACAR, 10. OSI/FOC/C

Ce trebuie să faceţi

în timpul unui cutremur Acasă, la școală sau în locuri publice

1- Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi şi protejaţi ceilalţi

membri ai familiei şi colegii, fără a vă speria de zgomotele din jur;

2- Protejaţi-vă pe loc, preveniţi panica şi tendinţele de a părăsi clasa,

laboratorul sau clădirea;

3- Rămâneţi în clădire sau în încăpere, departe de ferestre care se pot sparge

şi vă pot accidenta, departe de pereţi exteriori care se pot deteriora, spre a vă

feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale

etc., protejându-vă eficient, astfel:

- elevii se vor proteja sub o bancă de clasă, o masă solidă sau un birou solid,

după caz, apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii, sau stând în

cadrul uşii sau sub o grindă etc (dacă au fost indicate şcolii de către un

specialist atestat ca fiind rezistente); deoarece masa sau banca se mişcă în

timpul seismului, se recomandă prinderea cu mâna de picioarele acestora;

- cadrele didactice şi personalul auxiliar se vor proteja similar, iar în cazul

unei încăperi fără mese, uşi sau grinzi rezistente, adulţii se pot proteja lângă

un perete rezistent. Protecţia se asigură prin ghemuirea cu faţa în jos, la

podea, pe genunchi şi coate sau palme, iar capul se protejează cu palmele

lipite de zona urechilor şi de ceafă.

Pupitrele obişnuite de clasă au schelet din oţel care împreună cu partea din

produse lemnoase poate asigura protecţia faţă de căderea unor lămpi,

materiale didactice, tencuieli, geamuri .

Reţineţi!

4- Pentru a preveni panica şi rănirile, este necesar să ascultaţi recomandările

cadrelor didactice, nu permiteţi nimănui să fugă din încăpere, clasă, să

ţipe sau să propună evacuarea. Veţi evita să fugiţi pe uşă, să săriţi pe

fereastră, să alergaţi pe scări, să utilizaţi liftul sau să produceţi

aglomeraţie.

Dacă puteţi, deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea

acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.

Nu uitaţi:

- scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările

diferenţiate ale etajelor în timpul mişcărilor seismice;

- deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de

nesigură şi periculoasă;

- faza seismică iniţială are o durată redusă iar faza oscilaţiilor puternice îl

poate surprinde pe cel care a plecat în grabă tocmai în casa scării, un spaţiu

periculos, la care să se adauge panica sau aglomeraţia creată de alte persoane

(nu trebuie neglijaţi factorii reacţiei de grup, care pot scăpa de sub control,

inducând voit sau nevoit efecte negative).

- în multe cazuri, timpul necesar la evacuare este mai mare decât durata

seismului sau decât a intervalului disponibil până la sosirea primelor unde

seismice puternice. (dupa websiteul Ministerului Construcțiilor)

Propus de prof. Caragea Lucian


Origami

Pahar din hârtie

Vertical:

1. Intri în casă deschizând-o

2. Animal care are corniţe şi behăie

3. Bei apă cu ea

5. Auzim cu ele

8. Obiect rotund făcut de păsări

11. Insectă zburătoare cu corp lunguieţ şi ochi

mari şi aripi transparente

12. Instrument muzical care îl loveşti cu beţe

13. Suprafaţa mare de pământ separată de ape

14. Aparat care afişează informaţii pe un

monitor

15. Doctor care se uită la dinţii tăi

16. Perioadă de timp care are 24 de ore

19. Ban din metal

Orizontal:

4. Regele animalelor

6. Animal încăpăţânat care face I-Ha

7. Pasăre pe apă cu lopăţele

9. Animal care face lapte

10. Instrument care arată direcţia când

călătoreşti

13. Face oamenii să râdă la circ

14. Desenezi cu el

17. Peste mare la delfinariu

18. Formă de energie care face lumina să se

aprindă

20. Aranjează părul frumos

21. Numele planetei noastre

COLECTIVUL DE REDACȚIE

Redactor șef:

Ruxandra Marilena Medințu, cls. a VIa C

Redactori șefi adjuncți:

Andra Ana Maria Olteanu, cls. a VIa C

Ana Maria Iaurum, cls. a VIa C

Redactori

Elena Caragea, cls. a VIIIa A

Ginel Luigi Iaurum, cls. a VIIIa A

Ștefania RodicaVasile, cls. a VIIa A

Diana Ulmeanu, cls. a VII-a B

Lorena Naomi Spînu, cls. a VIa C

Luiza Varză, cls. a VIa C

Ramona Șerban, cls. a VI-a B

Cucu Alexandru, cls. a VI-a B

Cătălin Neguț, cls. a VIIa C

Daniela Mic Chirca, cls. a IIIa B

Karla Iaurum, cls. a IIa B

Diana Băltărețu, cls. a VIIa C

Ana Maria Măndică, cls. a VIIa C

Iuliana Cojocaru, cls. a VIIa C

Anton Abigaela, cls. a VII-a A

Maria Negrescu, cls. a VI-a B

Luciana Petcana, cls. a VII-a A

Andreea Drăcșanu, cls. a V-a C

Alisa Tudoran, cls. a VI-a B

Cătălin Antone, cls. a VII-a A

Adriana Truică, cls. a VII-a A

Diana Stoian, cls. a VII-a B

Medințu Denisa, cls. a VII-a A

Dulceanu Roxana, cls. a V-a C

Andreea Sanda, cls. a VII-a A

Prună Raluca, cls. a VI-a B

Andra Cojocaru, cls. a V-a C

Iulian Stemate, cls. a V-a C

Cadre didactice implicate:

Silvia Neagu—prof. lb. engleză

Mihaela Ioana Mihăilă—prof. lb. română

Adriana Almăjanu—prof. înv. primar

Ștefana Tabăcitu—prof. lb. română

Marian Vînătoru—prof. istorie

Lucian Caragea—prof. ed. fizică (Director)

Ion Soreață—prof. matematică (Dir.Adj)

Simona Nicolescu—prof. bibliotecar

Mihaela Ioniță—prof. lb. franceză

Sonia Dincă—prof. lb. română

Florica Neguț—bibliotecar comunal

Maria Proorocu—învățătoare

Mihaela Cucu—prof.înv. primar

Georgica Trăistaru—învățătoare

Profesor coordonator: Cătălin Ionuț Florea—prof istorie

Centrul Național ISSN Biblioteca Națională a

României, publicația: ,,Învățăm împreună “

ISSN 2069 - 1653

SUDOKU

Prin mişcarea unui deget. Aşezaţi ambele mâini pe masă şi

întindeţi degetele. Fiecare deget de la stânga la dreapta va reprezenta

numărul ordinal corespunzător: primul din stânga - 1, al doilea - 2, al treilea

- 3, al patrulea - 4, al zecelea - 10. Avem de înmulţit, de pildă, oricare din

primele zece numere cu 9. Pentru aceasta este suficient, fără să ridicaţi

mâinile de pe masă, să ridicaţi degetul care reprezintă deînmulţitul. Atunci

numărul degetelor aflate în stânga celui ridicat va reprezenta numărul

zecilor din produs, iar numărul degetelor din dreapta lui - numărul

unităţilor.

Exemplu: avem de înmulţit 7 cu 9. Aşezaţi mâinile pe masă şi

ridicaţi al şaptelea deget; în stânga degetului ridicat se află 6 degete, iar

în dreapta 3. Aşadar rezultatul înmulţirii lui 7 cu 9 este 63.

Această înmulţire mecanică, uimitoare la prima vedere, va deveni

limpede îndată ce ne vom reaminti că suma cifrelor fiecărui produs din

tabla înmulţirii cu 9 este egal cu 9, iar numărul zecilor din produs este

întotdeauna mai mic cu 1 decât numerele pe care le înmulţim cu 9. Prin

ridicarea degetului corespunzător subliniem tocmai acest lucru, şi prin

urmare ... înmulţim.

Mâna omului este una din primele maşini de calculat.

Prof. Ion Soreață

TABLA ÎNMULȚIRII CU 9 — DISTRACTIV

8 2

4 5 6 7 8 9

6 9

1 5 6 2

5 1

7 9 2 8

8 1

8 2 1 3 6 5

7 8

Dacă rezolvi acest sudoku, ești isteț/isteață !

Biblioteca din Peretu - didactic.ro

Documents

Transcript of Biblioteca din Peretu - didactic.ro