Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 6 “Mihai Viteazul”

– Feteşti –

Bibliotecar : GHEORGHE FLORENTINA

BIBLIOTECA ŞCOLARĂ- DUBLĂ IPOSTAZĂ:

TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

Mai – 2010

ARGUMENT

Orice activitate umană se bazează pe transmiterea şi utilizarea de informaţii. După conţinut, informaţiile pot fi ştiinţifice, tehnologice, economice, sociale, culturale etc. Ele se pot adresa marelui public sau unui public specializat. Informaţiile pot fi transmise pe cale orală sau scrisă, dar pot fi conţinute şi într-o operă de artă.

Biblioteca este locul unde toată această bogăţie culturală şi informatică se reuneşte, atât pe suport de hârtie,cât şi electronic.

IMPACTUL ASUPRA PROFESIONISTULUI

Datorită diversificării serviciilor care depăşesc sfera lecturii, cititorul bibliotecii este numit mai nou “utilizator”, sau “client”. El citeşte mai mult din nevoia de "a se informa", doreşte să selecteze rapid o informaţie, iar sistemele tradiţionale uneori i se par depăşite.

Într-o bibliotecă, sursele tradiţionale specifice se îmbogăţesc cu surse noi, bazate pe tehnologie modernă: documentele primare clasice se completează cu documente electronice; catalogului tradiţional îi corespunde varianta sa modernă - catalogul online; lucrările bibliografice tradiţionale sunt completate cu bazele de date bibliografice.

BIBLIOTECA ŞI BIBLIOTECARUL ŞCOLAR

Generaţia actuală de bibliotecari are de înfăptuit schimbarea Modelului Biblioteconomic Tradiţional şi crearea Modelului Biblioteconomic Modern, care să corespundă tendinţelor actuale de dezvoltare a societăţii, de aici şi responsabilităţile imense care stau pe umerii înaintaşilor domeniului, responsabilităţii inerente acestei perioade de tranziţie.

Ca instituţii de informare şi cunoaştere, bibliotecile şcolare se numără, probabil, printre instituţiile din sectorul public care sunt implicate cel mai activ în difuzarea informaţiei.

În condiţiile Erei Digitale, bibliotecile se transformă din instituţii mai mult sau mai puţin închise, în instituţii cu acces deschis.

Într-o bibliotecă, sursele tradiţionale specifice se îmbogăţesc cu surse noi, bazate pe tehnologie modernă: documentele primare clasice se completează cu documente electronice; catalogului tradiţional îi corespunde varianta sa modernă - catalogul online; lucrările bibliografice tradiţionale sunt completate cu bazele de date bibliografice.

BIBLIOTECA ŞCOLARĂ În ultimii ani, cu cât accesul la internet al populaţiei a crescut, cu atât vizitele la biblioteci, şcolare,

publice sau uiversitare, a scăzut. Elevii nu mai acordă aşa multă atenţie lecturii, ca mod de formare, educaţie şi dezvoltare

psihologică În urma unor chestionare aplicate, s-a observat că, din totalul de cititori ai bibliotecii şcolare,

numărul cel mai mare de vizite la bibliotecă îl au elevii de vârste mici, care acum descoperă cititul, scrierea îşi formează deprinderile de lectura

Cu cât vârsta creşte, numărul citititorilor tradiţionali scade, deoarece ei descoperă şi sursele de informare digitizate

Chiar dacă utilizatorii şi consumatorii de

informaţii apelează la sistemul internet, totuşi ei

citesc... Însă capacitatea de a extrage sinteza unui

text, de a înţelege mesajul acestuia sunt grav

prejudiciate

BILIOTECARUL ŞCOLAR

Explozia informaţională are un impact extrem de puternic şi asupra procesului de învăţământ.

Bibliotecarul poate asista elevul în procesul de informare, punându-i la dispoziţie mijloace moderne pentru a găsi informaţia indicată şi cerută de bibliografia şcolară, respectiv de profesori.

Învăţarea modernă, centrată pe elev, îl obligă pe acesta să viziteze biblioteca în mai mare măsură. Bibliotecarul, dacă este pregătit, îl va îndruma pentru a găsi cărţi în format clasic, dar şi electronic, articole, lucrări ştiinţifice, discuţii pe forumuri, bloguri etc.

În acest sens, un catalog online al bibliotecii, calculatoare cu acces la Internet, chiar un site sau un blog al bibliotecii sunt utile şi chiar necesare.

Este bine ca bibliotecarul să fie pregătit să le cunoască, să le utilizeze şi, de ce nu, chiar să le creeze.

DIFERENŢA „BIBLIOTECA 1.0” ŞI „BIBLIOTECA

2.0” „Biblioteca 1.0” „Biblioteca 2.0”

•Activitatea Bibliotecii axată pe bibliotecar. Modul arbitrar de luare a deciziilor. Utilizator pasiv. Rolul utilizatorului, în activitatea bibliotecii şi în comunitate, aproape inexistent;•Spaţii închise;•Formarea resurselor „de sus” la latitudinea bibliotecarului;•Acces limitat. Servicii accesibile numai în interiorul bibliotecii. Posibilităţi limitate de oferire a serviciilor;•Catalog electronic tradiţional;•Informaţia ca obiect de consum;• •Fluxul informaţional într-o singură direcţie: de la bibliotecă spre utilizator;•Servicii de referinţă în incinta bibliotecii sau la telefon;•Biblioteca activează în izolare;•Pagina Web a bibliotecii.;•Utilizator persoană fizică;•„Bibliotecarul 1.0”. Custode al cărţilor, intermediar între informaţie şi utilizator;

•Biblioteca platformă interactivă orientată spre utilizator. Folosirea inteligenţei colective în crearea conţinuturilor şi organizarea activităţilor.•Implicarea utilizatorilor în activitatea bibliotecii. Utilizatorii adaugă valoare serviciilor pe care le folosesc;•Spaţii deschise;•Resurse info-documentare axate pe interesele şi cu implicarea utilizatorului;•Acces nelimitat, gratuit. Servicii accesibile de oriunde şi oricând. Un spectru tot mai larg de servicii;•Catalogul oferă posibilitatea implicării utilizatorilor, partenerilor (exemplul BNG);•Informaţia ca mijloc de comunicare;• •Fluxul informaţional în orice direcţie: de la bibliotecă spre utilizator, de la utilizator spre bibliotecă, de la bibliotecă spre altă bibliotecă, de la utilizator spre alt utilizator;•Servicii de referinţă virtuale;•Participarea în proiecte corporative;•Biblioteca are „spaţiul” său în reţele sociale, lumea virtuală etc.;•Utilizator invizibil (ultrainvizibil);•„Bibliotecarul 2.0” este acolo unde este utilizatorul şi în timpul când utilizatorul are nevoie de el. Ajută utilizatorul să dobândească şi să-şi îmbunătăţească competenţele;

INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE

După părerea lui Michael Casey, cel care a lansat conceptul Library 2.0, bibliotecile se află la o răscruce şi trebuie să elaboreze o strategie de adaptare, pentru a aplica elementele Web 2.0.

Primul pas spre Library 2.0 îl reprezintă antrenarea bibliotecarilor în tehnicile noului web, mai cu seamă pentru a atrage tinerii.

In această direcţie se poate realiza ceva practic, prin iniţierea unor programe de pregătire pentru bibliotecari.

Bibliotecile ar trebui, conform acestui concept, să fie inima “democratizării informaţiei” – sprijinind dărâmarea zidurilor ce o înconjoară şi oferind posibilitatea implicării populaţiei, utilizatorilor în acest proces.

 

Perspective. Library 2.0

INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE

Unii autori văd în biblioteca digitală o bibliotecă tradiţională, care mai furnizează şi accesul la informaţii şi documente pe suport digital, iar alţii văd „biblioteca fără ziduri”, depozitul de informaţii şi documente stocate exclusiv pe suport digital şi accesibil prin intermediul reţelelor electronice. Se poate totuşi spune că biblioteca digitală este „depozitul” de informaţii şi documente stocate în format digital (text, imagini, sunet, film, animaţie) şi reprezintă calea de transfer dinspre biblioteca tradiţională spre cea virtuală.

După părerea multor utilizatori, un dezavantaj al cărţilor în format electronic, ar fi lectura greoaie şi obositoare.

Digitizarea documentelor este un fenomen aflat într-un progres extraordinar. Multe biblioteci din lume au digitizat şi au partajat toate colecţiile lor.  

Biblioteca digitală

INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE

Biblioteca virtuală

• Mijloacele electronice de informare şi comunicare au desfiinţat, practic, graniţele geografice. Utilizatorul nu mai este constrâns de prezenţa într-un anumit spaţiu (localul bibliotecii), de timp (orarul bibliotecii) sau de numărul de exemplare disponibile. • Internetul a produs o adevărată democratizare a informaţiei şi comunicării, prin accesul la o cantitate uriaşă de informaţii adunate într-o „bibliotecă”, accesibilă oricui, oricând, de la orice calculator legat în reţea. • Odată cu aceasta au apărut şi probleme legate de lipsa de responsabilitate în utilizarea liberă a facilităţilor oferite de Internet. În domeniul prezentării de informaţii credibilitatea sursei poate fi pusă la îndoială prin faptul că, de cele mai multe ori, nimeni nu îşi asumă răspunderea pentru ceea ce se publică pe web. Lipsa de securitate a datelor le poate face vulnerabile în faţa viruşilor, a celor care vor să spargă codurile, a celor care urmăresc efectuarea unor operaţiuni frauduloase. • În plus, succesul activităţilor bazate pe Web 2.0, posibilitatea de a accesa informaţia nu doar pentru a o citi, ci şi pentru a o modifica, dă motive de îngrijorare multor persoane avizate.

PROFILUL „UTILIZATORULUI 2.0”

•Dornic să înveţe şi să reuşească;•Instruit, ocupat, dezorientat, cu

foarte puţin timp liber, grăbit şi în căutare de răspunsuri imediate;

•Cu abilităţi tehnice din ce în ce mai evoluate; cu experienţă, de cele mai multe ori, mai mare decât a bibliotecarului;

•Doreşte un răspuns rapid şi nu-l interesează cum este găsit;

•Îşi cunoaşte drepturile şi profită din plin de ele;

•Crede că Google rezolvă toate problemele.

PROFILUL „BIBLIOTECARUL 2.0”

• Să cunoască tendinţele actuale de dezvoltare, schimbările în infosferă, tehnologiile de informare şi comunicare, limbile de circulaţie internaţională;•Să muncească permanent pentru a căpăta noi cunoştinţe şi competenţe ca să poată face faţă noilor cerinţe.• Să se impună prin:• Gândire inovativă;• Aptitudini superioare de înţelegere, cunoaştere, comunicare;•Capacitatea de schimbare şi adaptare la noile condiţii.

INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE

Internetul a produs o adevărată democratizare a informaţiei şi comunicării, prin accesul la o cantitate uriaşă de informaţii adunate într-o „bibliotecă”, accesibilă oricui, oricând, de la orice calculator legat în reţea.

Serviciile de traducere, oferite de Google, site-ul Traduno.com nu te mai fac să pari neputincios în faţa postărilor Internet, care, în marea lor majoritate, sunt în limbi străine. Foarte mulţi dintre potenţialii utilizatori au rude plecate la muncă în străinătate. A-i învăţa sa-si deschidă o poştă electronică este echivalent cu a le deschide o nouă cale de comunicare, rapidă şi fără implicaţii financiare. 

Internetul -Probleme de responsabilitate

INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE

Wiki este o aplicaţie web care permite utilizatorilor să se implice în adăugarea şi modificarea conţinutului.

Utilizarea wiki-urilor presupune însă şi cunoaşterea unor factori de risc: credibilitatea şi inexactitatea conţinutului sau prezenţa unor puncte de vedere radicale, datorită faptului că nu există un control strict asupra informaţiei.

O cunoscută şi valoroasă aplicaţie este Wikipedia, care a reuşit în cinci ani de existenţă să modifice radical conceptul de enciclopedie. Conţinutul este accesat gratuit şi poate fi actualizat de orice utilizator, prin completarea articolelor cu informaţii. Peste 10.000 de specialişti voluntari verifică şi corectează ulterior greşelile sau inexactităţile. 

Perspective. Biblioteca 2.0 . Wiki

INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE

Unii specialişti care lucrează în IT sunt de părere că web 2.0, din punct de vedere tehnic, reprezintă o evoluţie, dar, din punct de vedere social, e un fenomen care mai mult strică. Părţile bune ar fi actualizarea continuă a informaţiei, abundenţa şi accesibilitatea ei, iar părţile rele, faptul că informaţia poate fi uşor manipulată şi nu mai înseamnă calitate ci cantitate; că internetul s-a transformat, dintr-un mediu plin de informaţii utile, într-un loc în care se promovează subcultura.. Consideră că este un termen le modă, o chestiune de marketing prin care unii s-au îmbogăţit peste noapte.

  

Pro şi contra Web 2.0. Avantaje şi dezavantaje

Aşa cum apariţia televizorului n-a făcut ca teatrul să pară depăşit, tot aşa Internetul nu va exclude bibliotecile, iar computerul, publicaţiile în format tradiţional.

Cartea tipărită nu va putea fi substituită de cea electronică.

Cineva a spus că, a pretinde că apariţia Internetului face bibliotecile să pară învechite, este la fel de lipsit de sens precum a pretinde că pantofii fac picioarele să fie de prisos”. Însă, dacă va trebui să ne debarasăm şi să uităm de ceva, atunci va trebui să uităm de rafturile îmbâcsite cu cărţi vechi şi prăfuite, de care nu se ating nici bibliotecarii, nici utilizatorii.

Investiţiile în baza tehnico-materială, în achiziţii, echipamente moderne, vor demonstra că toate acestea măresc performanţele sistemului şi dezvoltă personalitatea copiilor.

CONCLUZII