ZIUA MONDIALĂ A ALIMENTAȚIEI este sărbătorită an de an pe 16 octombrie și, printre altele, marchează înființarea în 1945 a Organizației Mondiale pentru Alimentație și Agricultură, o structură a ONU. 16 octombrie a fost declarată oficial ZIUA MONDIALĂ A ALIMENTAȚIEI în 1980, de către ONU. ZIUA MONDIALĂ A ALIMENTAȚIEI își propune să realizeze, prin activitățile organizate, o sensibilizare a publicului larg asupra foametei și problemelor de nutriție cu care se confruntă populația planetei. Începând din 1981, în această zi se adoptă câte o temă diferită, temă ce se învârte de obicei în jurul agriculturii, educației și sănătății. Această zi vine în sprijinul unei probleme reale, conform unor informaț de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), principalele cauze de mortalitate în lume fiind datorate alimentației nesănătoase: 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentație incorectă și dezechilibrată. Conform evaluării stării de nutriției și a alimentației populației, realizată de Institul Național de Sănătate Publică în 2011, locuitorii României au o dietă preponderent nesănătoasă. Conform datelor, românii au un consum ridicat de grăsimi și proteine totale, un consum de sare dublu față de valorile recomandate și au un aport insuficient de carbohidrați, fibre alimentare, calciu, magneziu și seleniu. În România se consumă cel mai des carnea și preparatele din carne, ouăle și produsele din lapte, pâinea și zahărul, iar cel mai puțin: pește, leguminoase, fructe oleaginoase și sucurile naturale. 60% dintre cei intervievați (62,4% dintre bărbații și 57% dintre femeile din eșantion) au fost supraponderali sau obezi, având la bază o alimentație excesivă, compusă în mare parte din produse animaliere, bogate în grăsimi, combinată cu lipsa activității fizice.

Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasa în unităţile de învăţământ preuniversitarLegea nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasa în unitățile de învățământ preuniversitar a fost publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 02.06.2008. Parlamentul României CAPITOLUL I - Definiții • Art. 1. - În sensul prezentei legi, prin alimentație sănătoasă se înțelege acel mod de alimentație dovedit științific a fi optim creșterii, dezvoltării și menținerii stării de sănătate a copiilor și adolescenților în colectivități. • Art. 2. - În cuprinsul dispozițiilor prezentei legi, sub denumirea aliment nerecomandat preșcolarilor și școlarilor se înțelege un aliment cu un aport substanțial de compuși cu efect dăunător sănătății, ca grăsimi, sare, zahar, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compușilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale.• Art. 3. - În sensul prezentei legi, prin colectivități se înțelege toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particulare, inclusiv centrele de vacanță, unități ce asigură servicii similare, creșele și unitățile destinate găzduirii elevilor după terminarea programului școlar. • Art. 4. - Unitățile care asigură prepararea și distribuirea alimentelor către colectivitățile prevăzute la art. 3 sunt obligate să respecte prevederile prezentei legi.

CAPITOLUL II - Principii și norme de bază• Art. 5. - În cadrul general al asigurării bunăstării cetățenilor, statul recunoaște importanța deosebită a sănătății populației.• Art. 6. - Deprinderea de către cetățeni a unei alimentații sănătoase este o componenta majoră a sănătății publice. • Art. 7. - Prezenta lege afirma rolul statului, al societății civile și al cetățenilor în promovarea unei alimentații sănătoase în rândul tinerei generații.• Art. 8. - Dreptul societății civile și al cetățenilor de a se implica în elaborarea strategiilor și metodologiilor prezentei legi este garantat. CAPITOLUL III - Reglementari principale • Art. 9. - Instituțiile abilitate ale statului întocmesc, actualizează și difuzează lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, după cum urmează:• a) Ministerul Sănătății Publice întocmește și actualizează lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, conform recomandărilor specialiștilor în nutriție;• b) inspectoratele școlare județene și al municipiului București preiau lista prevăzută la lit. a) și o comunică tuturor unităților de învățământ, mai puțin creșelor; • c) creșelor li se comunică lista direct de către Ministerul Sănătății Publice. • Art. 10. - În incinta unităților de învățământ sunt interzise prepararea, comercializarea și distribuirea oricăror alimente conținute în lista prevăzută la art. 9 lit. a). • Art. 11. - Meniurile servite în cantinele sau locațiile asimilate cu cantinele din colectivități sunt avizate de către personalul medical și aprobate de către conducătorul unității.

CAPITOLUL IV - Reglementari suplimentare• Art. 12. - Campaniile de promovare a alimentației sănătoase în colectivități se derulează cu acordul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. • Art. 13. - Programele școlare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului vor cuprinde teme privind formarea unui comportament alimentar sănătos la copii și adolescenți. • Art. 14. - Programele de formare și perfecționare a cadrelor din învățământul preșcolar, școlar, gimnazial și liceal vor conține noțiuni cu caracter științific privitoare la alimentația sănătoasă și promovarea acesteia prin activitatea de învățământ. CAPITOLUL V - Sesizarea, constatarea și sancționarea încălcărilor legii• Art. 15. - Constatarea încălcărilor prezentei legi și aplicarea sancțiunilor se fac de către Inspecția Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătății Publice.• Art. 16. - Constituie contravenții încălcarea dispozițiilor art. 9-12 și se sancționează conform reglementarilor în vigoare. CAPITOLUL VI - Dispoziții finale• Art. 17. - Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. • Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Piramida alimentară îți sugerează ce categorie de alimente trebuie să consumi, care este ponderea acestora și frecvența lor de consum. Astfel, în afară de stilul de viață și hidratare, alimentele aflate la baza piramidei alimentare vor fi și cele mai consumate cantitativ, ponderea lor scăzând pe măsură ce urcăm spre vârful piramidei.

Conștientizarea populației asupra necesității adoptării stilului de viață sănătos pentru copii. Creșterea numărului de copii care au atitudini și cunoștințe favorabile adoptării acestui stil de viață. Creșterea numărului de inițiative de promovare a acestui stil de viață și implementarea de microproiecte cu acest scop. Scăderea numărului de copii care au comportamente la risc în ceea ce privește obezitatea. Modificări în reglementările locale care să instituie accesul larg al populației la mișcare, activitate fizică. Crearea de infrastructurii necesare pentru mișcare, sport de masă. Modificări legislative la nivel național, care să permită permanentizarea mișcării de adoptare a unui stil de viață sănătos al copiilor (program național de sănătate, programe sociale). Asimilarea cunoștințelor despre alimentația sănătoasă de către părinți și elevi. Scăderea bolilor cu incidență majoră cauzate de obezitate, sedentarism și stil de viață nesănătos. Scăderea mortalității prin diabet și boli cardiovasculare. Cunoașterea Piramidei alimentare pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcție de necesarul caloric, grupele de alimente și grupa de vârstă de către institutori, părinți și copii. Montarea în cadrul instituțiilor școlare a dozatoarelor de apă potabilă pentru încurajarea consumului de apă. Controlul aplicării legislației cu privire la interzicerea comercializării alimentelor de tip fast-food din prejma unităților de învățământ. Activități de tip Şcoala Părinţilor pentru informarea și educarea acestora cu privire la adoptarea unui stil de viață sănătos. Inițiative legislative în vederea încurajării participării elevilor la activități sportive. Implicarea mai mult a comunității locale în ceea ce privește tinerii.

Alimentaţia este cel mai important factor exogen care influențează sănătătea organismului uman. Atunci când se respectă principiile unei alimentații sănătoase, beneficiile ei sunt enorme, dar din nefericire, este valabil și efectul invers: o alimentație nesănătoasă are consecințe nefaste asupra organismului. În primul rand prin alimentație trebuie să asigurăm aportul caloric care să ne permită o viață optimă. Obiceiurile alimentare aparțin unei părți din viața noastră căreia nu-i dăm atenția cuvenită preocupați fiind cu alte griji cotidiene. Este însă necesar să coștientizăm că un stil de viață echilibrat este alegerea pe care trebuie să o facem.

Omul sănătos are putere de muncă și se bucură de viață. Sănătatea se câștigă prin adoptarea unui stil de viață optim, cu păstrarea echilibrului alimentar, evitarea sedentarismului și toxicelor (tutun, alcool). Alimentația sănătoasă înseamnă menținerea balanței între aportul de energie (alimente ) și consumul ei (efort fizic). Este o decizie conștientă de alegere a alimentelor, cantităților și a modalităților de preparare.

Prin comportament alimentar se înțelege ansamblul reacțiilor de răspuns față de stimuli interni sau externi, manifestat prin aportul de alimente refuzul lor sau întreruperea actului alimentar. În determinismul comportamentului alimentar intră toate cele cinci simțuri fundamentale: văz, auz, miros, gust și sensibilitate tactilă. Comportamentul alimentar stă sub influența unanim acceptată a obiceiurilor alimentare și preferințele culinare, alături de care suferă o serie de influențe psihosenzoriale, entice, sociale, culturale și religioase.

Aspectele entice ale alimentației din țara noastră sunt caracteristice pentru consumul de lipide de origine animală, determinate de obiceiul de săse sacrifice porci și păsări în gospodăria proprie, consumul de mămăligă, definitoriu pentru români în trecut, se menține. Regimurile vegetariene au o popularitate din ce în ce mai mare în țara noastră. Adepții acestui tip de alimentație aduc argumente filozofice, religioase și ecologice, care să susțină ideea că acesta ar fi ccel mai sănătos stil de viață. Tipurile de regimuri vegetariene care, includ laptele, peștele și ouăle nu expun organismul uman la dezechilibre nutriționale majore, dar regimul vegetarian pur reprezintă un risc real de tulburare a stări de sănătate . Alimentele supuse unor procese tehnologice intense își pierd nutrienții cei mai importanți. Tehnologiile industriale de rafinare a hranei, aduc cu sine deservicii importante sănătății omului mai ales prin faptul că produsele rezultate devin foarte concentrate. Organismul nostru nu este adaptat pentru a prelucra corespunzător alimente hiperconcentrate. Substanțele care se concentreză peste măsură înt-un aliment, dacă au și un conținut ridicat de calorii vor fi considerate de către organism, materiale de necesitate ulterioară și în consecință vor fi depozitate sub formă de grăsime. În același timp, cu cât alimentele se „aglomerează“ mai mult în componente sale principale, cu atât sărăcește mai mult în principii, de multe ori, tocmai în acelea cu adevărat importante pentru organism. Dintre produsele alimentare concentrate, cele mai nesătoase sunt: zahărul alb (rafinat), făina albă, uleiurile rafinate, sarea de bucătărie. Acestea, precum și produsele derivate din ele, trebuiesc consummate cu prudență, mai ales de către persoanele care nu depun efort fizic susținut. Alimentele conservate, nu sunt doar acele surse de hrană cunoscute sub denumirea uzuală de „conserve“ ci și toate mâncărurile care în mod normal se alterează destul de repede, dar care prin anumite tehnici se pot păstra un timp îndelungat, fără deteriorare majoră, cel puțin sub aspect gustativ.

Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grăsimi, în cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe și condimente și sunt bogate în săruri minerale, vitamine, care conțin puține proteine și hidrați de carbon. Consumarea în mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere în greutate. Busuiocul, cimbrul, menta, salvia, cimbrișorul, chimionul, ienupărul pe lângă faptul că ameliorează mult gustul mâncării, contribuie la procesul de digerare și elimimare a grăsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, căpșunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lămâia au un rol în distrugerea proteinelor . O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanțe vitale, alcaline, cu multe vitamine, cu săruri minerale și oligoelemente. La prepararea alimentelor trebuie avut grijă ca acestea să nu fiarbă mai mult decât este nevoie, deoarece se distrug substanțele nutritive. Trebuie avut girjă laa mâncărurile cu prăjeli și sosuri, deoarece nu sunt sănătoase. Afumarea alimentelor și prăjirea lor în grăsime animală sau ulei încins produce la suprafața acestora o crustă maronie care este o oxidare toxică). Cel mai indicat este ca alimentele să fie preparate la aburi, prin fierbere în apă sau la grătar, ele păstrându-și gustul, culoarea și valoarea nutritivă.

În România este permisă folosirea a peste 1.500 de aditivi – conservanți, antioxidanți, acidifianți, substanțe-tampon, antispumanți, emulgatori – acceptați și certificați și de către U.E. și Organizația Mondială pentru Agricultură și Alimentație . Aditivii cei mai cunoscuți și folosiți sunt sarea și zahărul, care preiau excesul de apă din alimente și permit conservarea acestora pentru perioade mai îndelungate. Uneori coloranții și aromele artificiale pot provoca reacții alergice, așa este bines ă se evite consumarea alimentelor care le conțin . Industrializarea alimentației a făcut ca alimentele integrale să se transforme în produse alimentare rafinate, complexitatea naturală să fie redusă la simplitatea industrializată, calitatea să fie înlocuită de cantitate și cultura alimentației cu știința alimentației. Asfel, pentru un stil de viață sănătos și menținerea acestuia, trebuie urmat un principiu simplu, dar care garantează rezultate de durată „puțin din fiecare și multă mișcare“.

•Pentru copii între 10 și 12 ani – 2500 calorii Mic dejun 30% - 750 calorii Dejun 50% - 1250 caloriiCină 20 % - 500 calorii

•Pentru copii între 13 și 15 ani Băieţi : 2900 calorii Fete : 2600 caloriiPentru băieți : Mic dejun 30% - 830 calorii Dejun 50% - 1450 calorii Cină 20 % - 620 calorii Pentru fete :Mic dejun – 30% - 780 calorii Dejun 50 % - 1300 calorii Cină 20 % - 520 calorii

•Pentru adolescență între 15 și 18 ani Băieți : 3100 calorii Fete : 2500 caloriiPentru băieți : Mic dejun 30% - 930 calorii Dejun 50% - 1550 calorii Cină 20 % - 620 calorii Pentru fete :Mic dejun – 30% - 780 calorii Dejun 50 % - 1200 calorii Cină 20 % - 520 calorii

Când se face referire la conținutul caloric al alimentelor nu înseamnă că acestea vor trebui arse pentru a degaja căldură, ci este vorba de caloriile pe care substanțele nutritive din alimente le furnizează organismului uman prin oxidare astfel: 1 g de proteine furnizează 4,1 calorii 1 g de glucide furnizează 4,1 calorii1 g de lipide furnizează 9,3 calorii