\,,,1$iiNi:i::llii:llll\i

iiiiiiir.' i:,,l.rrrii':

liliiiL.=)r i\:i:ai.::ii::\:!:::::

' """I""""l:ll::l\i:\!:il:.:rili) iIF,..,.i,,::i

.iii'.

Cum am putea defini nou-nascutul ?...s-ar putea raspunde vag daca am face o analogiecu ceea ce spunea Heidegger despre om: "este atat de vast, atat de polimod si atat de diversincat el scapa totdeauna cu ceva oricarei definitii". Tocmai datorita acestei complexitati e atatde importanta alimentatia in primul an de viata si cu siguranta si in urmatorii ani. Si, incontradictie cu complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel putin in primele 6luni de viata. Aceasta este laptele de mama, cel mai mare bine pe care-l putem face, care nucere efort, nu costa si care reprezinta "fundatia" pentru o dezvoltare armonioasa si sanatoasa.Este la indemana oricui si, orice mama trebuie sfatuita si mai ales incurajata sa faca asta. Sestie azi ca orice mama poate alapta, important e sa fie informnata si sprijinita de familie. Nucere eforturi deosebite din partea mamei, este mereu la indemana si reprezinta o adevarata "fabrica" de anticorpi, protejand copilul de o multitudine de infectii cu atat mai periculoase cucat apar la varste mai mici. Mai mult, protejeaza de o serie de boli alergice pregatind tubuldigestiv pentru adevarata piatra de incercare....DlVERSlFlCAREA.

I. INTRODUCERE:

Cele mai noi recomandari atat ale Societatii Europene de Gastroeneterologie si NutritiePediatrica cat si ale Asociatiei Americane de Pediatrie si ale Organizatiei Mondiale a Sanatatiisunt ca diverisifcarea sa fie inceputa la varsta de 6 luni, indiferent de tipul de alimentatie albebelusului(lapte de mama sau formule de lapte praf). Pana la aceasta varsta alimentatialactata (laptele de mama, respectiv formulele de lapte praf) asigura tot ceea ce este necesarbebelusului pentru o crestere armonioasa.

Sunt cateva exceptii referitor la varsta de introducere a unor alimente noi, tranzitul intestinalincetinit(constipatia), refluxul gastroesofagian, bebelusi prea grasuti sau dimpotirva prea slabifiind conditii ce devanseaza putin momentul diversificarii; sunt de asemenea situatii cand seimpune amanarea inceperii diversificarii, in special in cazuri de prematuritate, boli cronice,afectiu n i neuro-motori i, diverite malformatii a Ie tu bu lu i d igestiv.

Pana nu demult, diversificarea era supusa unor reguli foarle rigide si stufoase insaultimele studii au dovedit ca nu exista niciun beneficiu intr-o atitudine foarle prudenta,introducerea tardiva a alimentelor cu potential alergen(ex: gluten, fructe de padure, diferiteseminte) ridicat nu scade riscul de a dezvolta alergii, asa ca, in momentul de fata nu se maiacorda o foarte mare importanta momentului in care sunt introduse aceste alimente, mai alesdaca in familie nu exista boli alergice, intolerante alimentare. ln schimb se pune un mareaccent pe diversificarea in functie de greutatea copilului, pentru a preveni astfel crestereaexcesiva in greutate, stiut fiind faptul ca peste 50% din copilasii obezi vor deveni adulti obezi,crescand rislul dezvoltarii de boli cardiovasculare, diabet zaharal, deformari osoase.

O alimentatie echilibrata in primul an de viata garanleaza dobandirea unor obiceiurialimentare sanatoase si in anii urmatori, contribuind astfel la o dezvoltare armonioasa acopilului.

ln primele 6 luni laptele este alimentul ideal pentru bebelusi furnizand toti nutrientii de careacesta are nevoie , fara a fi necesara suplimentarea cu ceai, apa, chiar daca temperaturileambientale sunt crescute. Dupa aceasta varsta insa, are nevoie de mult mai mult pentru acreste si pentru a se dezvolta, prelungirea alimentatiei lactate putand duce la carente inorganism. In primii ani dar mai cu seama in primul an, tubul digestiv (principalul organ depr6cesare; dar si aparatul renal sunt incomplei dezvoltate asa incat este nevoie de precautiein introducerea alimentelor'

1 ; ; .t,: :., . t : : : :,.', t, .: .: t:'., : i::i t a', :, :

ll. Cand incepem?

Alegerea momentului optim, a primului aliment si chiar modul efectiv de incepere adiversificarii are o importanta'majora mai ales in ceea ce priveste receptivitatea bebelusului lanoul aliment, la noile consistenie si gusturi, influentand astfel starea de sanatate nu numaioin pr"r"nt ci, mai ales din viitor. ln ur"ma cu zece ani, diversificarea se incepea la varsta de.6saptamani, crescand apoi la varsta de 4luni pentru ca in prezentsa se stabileasca varsta de6 luni ca varsta ideala pentru acest important pas'

S-a ales aceasta varsta deoarece bebelusii nu au o dezvoltare corespunzatoare ntctfizica(nu-si pot sustine capul, nu stau in sezut,etc), nici organica (imaturitatea tubului digestiv,lipsa unor enzime, substante ce ajuta la digestie, prezenta reflexului de protruzie a limbii'imaturitatea aparaiului renal, etc), Mai mult, introducerea precoce a unor alimente, in special acelor traditionale solicita mult tubul digestiv cu riscul de aparitie a unor tulburari in principalgastrointestinale, cel mai frecvent tu-lburari ale tranzitului(diaree/constipatie) intestinal curasunet asupra dezvoltarii bebelusului.

Dupa varsta de 6 luni insa se considera ca exista o minima pregatire pentru a initiadiversificarea, prin introducerea treptata a tuturor nutrientilor necesari pentru dezvoltare.Continuarea alimentatiei exclusiv lactate poate determina grave tulburari nutritionale princompromiterea echilibrului nutritional al organismului in special datorita lipsei de minerale dinlapte (lapte matern sau formule de lapte praf) in special fier si zinc ; fi*,r*l esle implicat in toatepio."r"i" metabolice ale organismuiui iar rezevele cu care se naste bebelusul se epuizeazain jurul varstei de 6 luni; lapiele de mama contine o cantitate redusa de fier insa suficienta inprimele luni de dupa nastere datorita "depozitelor" cu.care se naste; formulele de lapte prafsunt imbogatite cu fier, in asa fel incat pana la varsta de 6 luni bebelusul primeste tot ceea ceare nevoie. Acesta este motivul pentru care nu este necesara suplimentarea cu fier decatdaca sunt indeplinite anumite criterii(prematuritate, gemelaritate, boli cronice, deficit de fierdovedit, anemie, etc); in schimb profilixia rahitismului cu Vigantol trebuie continuata cel putinpana la implinirea varstei de 24 luni.

lll. Reguli de diversificare:lntroducerea de noi alimente este un proces dificil, bebelusul fiind obisnuit cu gustul dulce

al laptelui astfel incat majoritatea vor fi reticenti atunci cand li se va oferi si altceva; gusturilese formeaza in primii ani, de aceea, pentru a ne asigura de complianta copilasului trebuie.safim in cunostinta de cauza si sa cunoastem cateva aspecte adiacente, pe care le-am incadratca si "reguli":o SUgar sanatos(trebuie exclusa orice infectie;perturba starea generala a bebelusului);o SUgarul trebuie sa-si sustina bine capul; nusemiinclinata existand riscul de inec, sufocare;o daca sta in sezut, chiar si cu sprijin, poate fi utilizat scaunelulsunt cele cu o baza larga de sprijin care confera echilibru si stabilitate;

special, cele mai sigure

atentie la eruptia dentara care poate

va fi alimentat in pozitie culcata sau

pe zi, la inceputulmese; de preferat aprimul rand datorita

o introducerea noului aliment se face progresiv, cate 1-2 linguritemesei in cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a aceleise incepe diversiiicaiea la masa de pranz; se recomanda legumele inprocesarii termice care le face mai usor digerabile;

. nu se introduc simultan mai multe alimente noi; intre doua alimente nou introdusetrebuie sa existe cel putin 48 de ore pauza pentru ca in cazul in care apar intolerante (eruptii,varsaturi, diaree, etc) sa poata fi identificat alimentul care le-a provocat;in cazul copiilor cuantecedente de alergii se creste acest interval la 4-7 zile;o alimentul noJva fi propus si nu impus; daca este refuzal se va incerca peste 2-3ziledin nou; in cazul in care apar semne de intoleranta (varsaturi, diaree, manifestari alergice) sesuprima alimentul respectiv cateva zile apoi se incearca din nou; daca apar aceleasimanifestari se poate renunta o perioada mai lunga;. daca ii este foarte foame inainte de masa ce urmeaza a fi diversificata este indicat sase administreze o cantitate mica de lapte pentru a-i potoli foamea, in caz contrar sansele dereusita sunt mici, fiind foarte agitat si nerabdator sa manance;. nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l primeste cu placeredeoarece acest fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului(ex: doua porlii/mese decereale/zi);. in preparerea alimentelor nu se adauga sare (pana la varsta de 1 an), vegeta, sau altecondimente(sunt permise insa ierburile aromatice: patrunjel, marar, cimbru, oregano, busuioc,leustean,etc acestea schimba gustul preparatelor si totodata contin multa vitamina C);o alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi trlturate(fin maruntite); initialalimentele trebuie sa fie in stare semilichida, apoi se creste consistenta progresiv deoarecealimentele solide favorizeaza dezvoltarea procesului de masticatie, implicit cu dezvoltareamusculaturii orale si mai tarziu a vorbirii;e toate alimentele, inclusiv supica se adminislreaza cu lingurita; se recomanda sa avetimai multe lingurite, deoarece de cele mai multe ori isi doresc sa parlicipe activ la masa; esteideal sa-l obiinuiti cu lingurita cu 1-2 saptamani inainte de diversificare pentru a o percepe cape ceva inofensiv si a accepta mai usor utilizarea ei;o alimentele trebuie sa fie proaspete, mancarea nu se pastreaza de la o zi la alta celputin in primele 2-3 saptamani cat se testeaza toleranta; in cazul sucurilor/piureurilor de fructeacestea trebuie servite imediat dupa preparare;

lV . Cum apreciem dezvoltarea bebelusului?

Momentul optim de diversificare se alege dupa un criteriu foarte important si anumedezvoltarea ponderala (modul in care a creicut in greutate de la nastere pana in prezent)'Este impoftant sa n,

"o*p"rati copilasii intre ei, ritmul de crestere fiind conditionat de o serie

de factori, cei mai imporlanti fiind bagajul genetic, greutatea de la nastere si tipul alimentatieilactate (lapte de mama, formule de lapte praf)'

-

Sunt o serie de giafice, tabele care pot fi folosite in acest sens dar mult mai simplu estedaca insumam valorile medii de crestere corespunzaloare fiecarei luni a bebelusului. Astfel lagreutatea de la nastere trebuie sa adaugam 3750 g^(500 g pentru prima luna, 750 g pentrulunile doi, trei patru si inca 500 g pentru luna 5-a si a 6-a) si obtinem gre-utatea ideala la varstade 6 luni raportata li greutateJoe ta nastere. Variatii in plus (cel mai frecvent) sau in minussunt permise dar nec-esita totdeauna si o evaluare globala a bebelusului (consultatie despecialitate).ln aprecierea dezvoltarii este foarte importanta lungimea bebelusului, greutatease raporteaza intotdeauna la talia actuala'

ln situatiile in care exista variatiidiversificarea mai repede de varsta

mari, care trec de limita admisa se poate lncepede 6 luni, la cei slabuti prin introducerea

:t:..:; t:;':t'tt :.1

cerealelor(adaptate varstei) iar la ceigrasuti prin diversificarea mesei de parnz'

V.Cu ce incePem diversificarea?

primul aliment se alege in functie de starea de nutritie a sugarului, la fel si masa care va fidiversificata.

La varsta de 6 luni numarul meselor recomandate este de cinci , trei asa-zis principale siinca doua gustari intre mesele principale. chiar daca la varsta de 6 luni nu exista un orarfoarte regulat al meselor mai ales in cazul celor alaptati la cerere, acestea se vor spatiadeoarece consistenta crescuta a alimentelor favorizeaza evacuarea mai lenta din stomacprelungind astfel durata dintre mese.

Sunt situatii in care numarul de mese este redus la 4, de obicei in cazul bebelusilor caredorm mult peste noapte si, astfel ora de trezire, respectiv micul dejun se decaleaza si nu maipermite existenta celor 5 mese. Nu se iau masuri suplimentare, cele 4 mese asigurandu-i totinutrientii de care are nevoie.

Niciodata bebelusul nu va fi trezit pentru a manca, orele de masa stabilindu-se in functie deprogramul de somn.' "pentru sugarii eutrofici(cu greutate corespunzatoare varstei si taliei actuale) serecomanda diversificarea mesei de pranz incepand cu legumele sub forma de supica apoicrescand consistenta acestora pana cand pot fi servite sub forma unor piureuri de legume. Lafel se procedeaza si in cazul sugarilor cu greutate peste medie (paratrofici), doar ca la eidiversificarea poate fi "grabita" putln, chiar inlurul varstei de 5 luni cu evitarea alimentelor maicalorigene; oiicrm, inlinte de a incepe mai devreme diversificarea trebuie sa aveti undiagnostic si o recomandare medicala in acest sens'

l-n schimb pentru sugarii cu greutate sub medie (distrofici), diversificarea se va incepe cufainos(cereale pe baza de orez pentru inceput), chiar inainte de 5-6 luni, strict larecomandarea medicului, administrate la oricare dintre mese, ideal dimineata sau la masa depranz, urmand a continua procesul de diversificare cu supa de legume si apoi piureul deiegume.Administrarea cerealelor seara la culcare nu garanteaza o noapte linistita, de aceeanu le includeti in meniu de la varste foarle mici (niciodata sub varsta de 6 luni si intotdeauna larecomandareapediatrului). , rrr.pe masura ce se avanseaza cu procesul de diversificarea mesele devin inegale atat dinpunct de vedere calitativ cat, mai ales cantitativ. Micul dejun si cina trebuie sa reprezinle 20o/odin necesarul pentru 24 de ore, masa de pranz 30o/oiar gustarile cate 10 -15

o/ofiecare.

1. Legumele :

sunt alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si lipide (grasimi) insafoarte bogate in fibre alimentare, saruri minerale si vitamine;se pot introduce chiar de la varsta de 4 luni insa doar in cazurile in care acest lucrueste recomandat de medic;6-7 lunl: morcovi, patrunjel(radacina, frunze), pastarnac, telina (radacina, frunze)fasoleverde, spanac, dovlecel,dovleacul placintar, conopida, cartoful in cantitate mai mica casi liant in piureul de legume (se poate creste progresiv cantitatea dupa varsta de 8 lunicand se poate oferi piu-reul ciassic de cartofi) sau cartof dulce, salata verde, ardei gras,mazare boabe extraiina(nu din conserva datorita proc,esului industrial), sfecla rosie; cel

,.1i

putin initial e de preferat sa se evite ceapa(poate fi fiarta in supa), rosiile, vinetele,vaza;

. 7-8 luni: se poate adauga ceapa,initial fiarta in supica,praz, brocoli; se poate crestecantitatea de cartof;sparanghel, stevie, loboda, salata verde, Spanac;

. 8-9 luni: rosii (cu atentie, in cantitati mici, fiind foarte acide), usturoi;

. legumele pot fi administrate si crude: un morcov crud calmeaza foarle bine dureriledentare; dupa varsta de 8 luni se poate administra si cate o feliuta de rosie, ardei, maimult pentru a testa toleranta si pentru a obisnui bebelusul si cu alte gusturi/consistente;cand se ofera astfel de bucatele, fie ca sunt crude, fie ca sunt preparate termic trebuiesa-l supravegheati foarte strict;

o dupa varsta de 1 an se pot administra castraveti,ridichi, varza,ciuperci (intotdeauna decultura).

lnitial se adminislreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate plus 1 - 3 ml uleivegetal(floarea soarelui, ulei de masline, rapita, struguri);uleiul se adauga la sfarsit, nu s-efier"be; la piureul de legume se adauga 19 unt (un var{ de cutit) si 10 ml lapte( LM sau LPcald,chiar'fierbinte deoirece confera un aspect pufos piureului; se poate folosi si laptele devaca ca si ingredient);

. dupa varsta de 9 luni, se pot folosi aproape toate legumele, mai putin fasole uscata,varza, vinete (baloneaza si sunt greu de digerat);

. se ofera la inceput sub forma de supa apoi treptat se creste consistenta si seadministreaza sub forma de Piure.

PRACTIC:

. prima supa va fi supa clara de zarzavat 1-2 lingurite, in ziua urmatoare 2-3 linguritepana se ajunge la minim 50 ml, ideal 90-100 ml supa de legume; pe masura cebebelusul se obisnuieste se adauga noi legume, se incearca diverse combinatii delegume, acestea putand fi mixate siservite sub forma unei supe crdme; in momentul incare s-a obisnuit cu consistenta semilichida, pot fi adaugate mai multe legumeobtinand astfel un piure care ofera mai multe fibre si care are o valoare caloricasuplimentara; este momentul in care se introduce si carnea(pui, gaina, vita pentruinceput), initial fiarta in supica, apoi incorporata in piureul de legume;

o la prepararea supei de legume se adauga ulei(floarea soarelui, masline,rapita,struguri,etc;t-a-smt 1t Iinguiita) sau fainos (in cazul copilasilor cu deficit ponderal).faina de orez (orezina) sau porumb (zeamil); dupa introducerea galbenusului de ou, sepot prepara si cu galuste de gris sau paste fainoase (taietei);

r piureul de legume se prepara din legume fierte si pasirate la care se adauga putin untigrasime OS-ESZ"; si S-10 ml tapte (cLtO); ca_ntitatea se creste progresiv pana se ajungela 70-100 g piure de legume cu 20-30-50 g carne fiarta si mixata; cantitatile suntvariabile, r6prezinta doar un etalon orientaliv, unii copilasi preferand supica altiidezvoltand o preferinta pentru piureul de legume; este foarte important ca in. ca.drulmesei de pranz sa exista cele doua variante stiut fiind faptul ca dupa varsta de 1 aneste mult mai dificil de impus acest lucru;

o piureul calsic numai din cartofi se ofera dupa varsta de 8 luni cand sunt prezenteamilazele necesare digerarii amidonului;

;i ,..,,.

. pe masura ce se introduce legumele aspectul si consistenta scaunului se va modificasemnificativ, culoarea acestuia reflectand legumele consummate; de asemeneanumarul scaunelor poate varia, in functie de tipul alimentatiei; este momentul in caretulburarile de tranziticonstipatia/diareea) pot fi controlate prin alimentatie.

Legume "atipice":

a) Nautul: face parte din categoria leguminoaselor, din aceeasi familie cu lintea, mazarea,soia; este un aliment complet datoiita unei cantitati mari de proteine dar si de acid folic,zinc, fier, fiind in acelasi timp o sursa importanta de antioxidanti; se poate introduce inalimentatie dupa 10 luni, ideal 12luni din cauza tulburarilordigestive care pot sa aparasecundare cantitatii mari de proteine si acumularii de gaze in exces; se recomandamare atentie la achizitionarea acestuia iar modul de prepapare trebuie sa fie unulcorect si complet; se recomanda ca inainte de fierbere sa fie "inmuiat" in apa 12-24 deore; nu se recomanda a se asocia cu carne sau ou din cauza unui exces de proteinecare ar Putea sa apara;

b) Lintea:aparline aceleiasi categorii ca si nautul si mult timp era considerata "alimentulsaracilor"; este o sursa exceienta de proteine clasandu-se pe locul al treilea dupacanepa si soia in ceea ce priveste continutul de proteine de origine vegetala; exista treisoiuri de linte(rosie, verde si maro), dintre acestea lintea rosie este prima optiune labebelusi datoiita unei digerabilitati mai usoare comparativ cu celelalte soiuri; poate fifolosita atat sub forma de supa crema cat si sub forma de piureuri in combinatie cu altelegume;se introduce in alimentatie dupa 9-10 luni tocmai datorita riscului de balonare sidiscomfort abdominal; pentru reducerea acestui risc se recomanda "inmuierea" in apapentru 12-24 de ore si abia apoi prepatarea termica;adaugarea de coriandru sausofran ii confera o aroma si un gust aparte, complianta bebelusilor fiind ridicata inacceptarea acesteia.

c) Soia:este o leguminoasa pe cat de recomandata pe atat de controversata mai ales inceea ce priveste modificarea genetica; trecand peste acest aspect, putem spunedespre sola ca este un aliment complet care furnizeaza o cantitate uriasa de proteine,continand toti cei opt aminoacizi esentiali, este bogata si in vitamine din grupul B dar siin fier, fosfor, calciu, magneziu; este considerata ca facand parte din categoriaalimentelor cu risc alergenic ridicat, fiind raspunzatoare de aparitia alergiilor prinmecanism incrucisat, de iceea se recomanda precautie in administrarea ei in primul ande viata.Mai mult contine fitoestrogenl, derivati ai hormonilor sexuali feminini care ar firaspunzatori de aparitia caracterelor sexuale secundare inainte de varsta de 9 ani;studiile efectuate in acest sens nu au fost concludente de aceea se recomanda incontinuare ca soia sa faca parte din alimentatia copiilor pastrand insa linia unuiconsum moderat, idee valabila in situatia oricarui aliment.Laptele de soia este o varianta de luat in calcul in situatia copiilor cu intoleranta laproteinele din laptele de vaca care nu sunt alaptati si care nu tolereaza formulele cuhidrolizat total.

;{ :\ r1 :l:iititii.

2. CARNEA:

foarte imporlanta datorita proteinelor de inalta valoare biologica, proteinele avand unrol esential in procesele de crestere si dezvoltare, fiind considerate suportul material alvietii; proteinele, prin descompunere in organism elibereaza aminoacizi(exista 30 deaminoacizi, 8 dintre acestia fiind aminoacizi esentiali, adica nu pot fi produsi deorganism, trebuie adusi prin alimentatie); proteinele cu valoare biologica mare suntcele continute de {:frrn* *i **n, acesta fiind motivul principal pentru care alimentatiavegetariana a copilului este total contraindicata;neiesarul de proteine este mai mare in primul an de viala (2,2 g proteine pentru fiecarekg in primele sase luni, apoi 1,6 g proteine pentru fiecare kg) tocmai datorita procesuluiaccelerat de crestere;poate fi introdusa in alimentatie incepand cu varsta de 6 luni, cele mai indicate fiindcarnea de pui/gaina si vita, apoi dupa varsta de 7 luni carnea de curcan,iepure, ficatulde pui, ,"specti, pestele alb iar incepand cu varsta de 8 luni, somonul; in cazul pesteluise recomanda precautie mai ales la bebelusii ce provind din familii cu antecedete dealergii si diverse intolerante alimentare;pestele ar trebui sa existe cel putin de 2 ori pesaptamana; are un continut mare de proteine, iod, fosfor, precum si vitamine A si D, lacare se adauga acizii omega deoasebit de importanti in dezvoltarea sistemului nervos;Carnea de rata, gasca, oaie, porC , vanatul Se VOr adminiStra abia dupa varsta de 2-3ani cu mare prudenta si in cantitati limitate;se incepe progresiv, prin fierberea carnitei in supa, ulterior mixata aceasta poate fiincorporata'in piureul de legume in cantitati crescute progresiv(10 9,209, etc) pana seajunge la 50 g spre u.rsti de 9 luni; se pot prepara si perisoare din carne dupaintroiucerea outrii chiftelutele,snitelele datorita procesului de prajire nu se recomandadecatdupa varstade2ani(si dupa aceasta varsta in cantitate limitata);se pot in schimbprepara chiftelute de carne si/sau legume in cuptor, pe hartie de copt; carnea subiorrna de gratar va fi oferita doar in momentul prezentei dentitiei (in medie dupa varstade 1 an);rrrt*z-ryluT1kit, {::t}nfir:rv*1o ri* r;&r{:!,;s;tt*-z.tl fi1: r:*r.r*tifuliu v*rt"*r** rs;s\itn* c}*\*ril'*illJ:..{.:3t1,,.11 ,,iA':tfllSatfrt{:'#i ){- '1:}\rl}{i:r}1 }* t;:it{! l* l:r:rl{trll!iOul:

foarte important datorita continutului ridicat de proteine si aminoacizi esentiali;se ofera duPa varsta de 6 luni;indispensabil in regimul unui copil, indiferent de varsta (cel putin 2 oua pe saptamana);inainte de fierbere se spala foarte bine, se fierbe 10 minute si se ofera doar galbenusul,incorporat in piureul de legume; dupa varsta de 1 an poate fi oferit si albusul;se incepe cu o cantitate mica 1/8 dintr-un galbenus, cu pauza de 48 ore, dupa care secreste ia % din galbenus mentinand acelaii interval liber de 48 de ore pana se ajungela 1 galbenus inireglacesta se ofera la masa de pranz, alternand cu diferitele tipuri de.rrn6, ideal de 2-3 ori pe saptamana; in zilele cand se administreaza ou nu seadministreaza si irrn" pentru a evita un exces de proteine;nu se "contabilizeaza" oulfolosit la diverse preparate(galuste, perisoare, budinci, etc);se pot administra si oua de prepelita insa intotdeauna fierte si fara albus pana lai*ptinir"u varstei de 1 anisor; i galbenus de gaina = 2 galbenusuri de prepelita; ouale

3.

a

a

a

a

1 :. i.jt : ; t :S i : i l',',,1'1 \. :':i t' ti:ta: :. i i"i,:t:.;. ;.,),.1 Li: t 1 I

de prepelita nu Se administreaza crude("Cura de imunizare cu oua de prepelita),

4. Fructele:

alimente hipocalorice, foarte bogate in vitamine, fibre si saruri minerale pot fi oferite casi gustari(intre mesele principale) sub forma de sucuri, piureuri sau compoturi' chiarduiceturi sau siropuri(daca nu au zahar suplimentar adaugat);reprezinta a doua masa complementara, dupa diversificarea mesei de pranz, oferindu-se intre micul dejun si pranz; ulterior se pot administra si in cadrul celei de-a douagustari (intre pranz si cina) cel mai frecvent in combinatie cu produse lactate (iaurt,6r"n=a de vaci) sau cereale (gris, orez, etc);fructele se adminislreaza imediat dupa preparare, nu se pastreaza la frigider si nu seincalzesc (risc de inactivare a vitaminelor, fermentare, oxidare);pot fi oferite ca atare sau in combinatie cu branza de vaci, fainos (biscuit, cereale),orez, Seminte macinate(in, chia, canepa, dovleac, floarea soarelui); dupa introducereaoului pot fi servite si incorporate in tarte cu fructe, budinci de fructe;pot fi servite direct sub forma de piure daca bebelusul este deja familiarizat cu oconsistenta mai mare; se prefera piureurile in detrimetul sucurilor deoarece aportul defibre, vitamine si minerale este considerabil mai mare; in plus, cantitatea crescute defibre contribuie la asigurarea unui tranzit intestinal normal;sucul se administreaza doar in situatiile in care bebelusii refuza piureul si se incearcaadaugarea de pulpa de fruct pentru a creste valoarea nutritiva a acestuia;exista o mentiune importanta in cazul sucului de portocale, foarte recomandat dar carein prezent se adminislreazacu precautie, eventual in combinatie cu alte sucuri datoritaaciditatii crescute;ca si exemplu: 10 ml suc de portocale cu 20 ml suc de morcov si 30ml suc de mar sau sfecla rosie/rodie;pot fi administrate si inaintea varstei de 6 luni in cazul copiilor cu tranzit intestinalincetinit(constipati), in special sucul de mere, para;nu administrati sucuri de fructedecat dupa consultarea medicului curant al bebelusului;sucul se prepara proaspat, nu se indulceste si se administreaza cu lingurita, progresivcate 1-2 iingurite pezi, pana se ajunge la maxim 30 ml/zi (in una, doua reprize);suculnu se administreaza intre mese; el insusi constituie o masa, practic o gustarica;prinadministrarea sucului intre mese se interfera cu aportul caloric si astfel masaurmatoare poate sa nu mai fie acceptata;daca fructele se dau pe razaloare, atunci trebuie folosita una de sticla pentru a prevenioxidarea acestora;6-7 luni: pata, mar, gutui Piersica,mango,rodie, paPaYa;7-8-9 luni: pepene galben, Prune,

caisa, nectarina, banane, portocale, avocado,

cirese, visine, struguri(atentie foarte mare lasamburi);

. 10 luni: pepene verde (niciodata "incercat", intotdeauna spalat foarte bine);o fructele considerate cu potential alergenic crescut pot fi servite si inaintea varstei de 1

an cu mare precautie respectand principiul introducerii progresive; la copilasii cuantecedente de alergii se va temporiza introducerea acestor fructe pana dupa varstade 1 an;astfel afinele, murea, zmeura, capsunii,coacazele, agresele, sunt fructe foarte

i.. i,.'.i,i i'liiir'.r. .,,r'ri,. "*,,,-.r.iir,. .,.;iii,...:i', i

...' ,, ' "

bogate in vitamina C si in antioxidanti iar bebeficiul introducerii acestora in alimentatieesle net superior riscului de alergii;mai mult, noile recomandari nutritionale, valabile siin cazul glutenului sustin introducerea acestora in primul an de viata cand exista incaanticorpi materni care proteieaza bebelusul de eventuale alergii;fructele uscate din comert sunt in general imbogatite cu zahar si au adaugat sulfitipentru conservarea culorii, astfel incat nu sunt prea indicate in primul an de viata; dacaaveti garantia producatorului ca acestea nu au adaosuri suplimentare atunci se potintroduce in alimentatia bebelusilor; curmalele, smochinele, stafidele, prunele uscate,merisoarele pot fi folosite ca si "indulcitori" naturali in prepararea cerealelor si/saubudincilor;nu se recomanda fructele din compot, la prepaparea acestuia folosindu-se de cele maim u lte ori zahar lindulcitori/conserva nti ;in absenta fructelor proaspete pot fi folosite fructe congelate chiar daca princongelare/decongelare se pierde din valoarea lor nutritiva; este chiar indicat, mai alesin cizul fructelor sezoniere(capsuni, mure, afine, etc) sa va faceti mici provizii incongelator pentru a oferi bebelusilor pe timpul iernii adevarate cockteiluri de vitamine siantioxidanti;Nuci, migdale, alune, fistic, caju,etc. - fac parte din categoria fructelor interzise in primiiani datoiita pericolului de accidente dar si prezentei unui risc alergic ridicat;cele maifrecvente alergii se intalnesc in cazul alunelor de aceea acestea nu se recomanda a seintroduce in primul an mai ales la copiii care provin din familii cu antecedentealergice;cu toate acestea, la cei fara probleme se pot introduce dupa varsta de 6 luniinsJnumai dupa maruntirea foarte fina(cu rasnita), putand fi adaugate in iaurt, branza,amestecate cu cereale, etc; sunt foarte nutritive continand cantitati semnificative deproteine dar si de vitamine si minerale;

5. Produsele lactate.lncepand cu varsta de 6 luni, cu fiecare zi care trece laptele isi pierde din rolul primordial in

alimentatie, fiind treptat inlocuit partial de alte alimente care ofera si alte principii nutritionale.lndiferent de tipul alimentatiei lactate aceasta va fi continuata, mai mult vor fi adaugate siderivate de lapte(branza de vaci, iaurt, unt, lapte folosit la prepararea piureurilor,cerealelor).pana la varsta de 1 an vor ramane doar doua mese de lapte (dimineata si seara),derivatele de lapte servindu-se in general ca si gustari'

Este foarte important sa nu existe un exces de lapte in alimentatie(mai ales LP si lapte devaca), acesta contribuind la aparitia numeroaselor carente vitaminice si minerale; spre varstade 1 an sunt suficiente doua mese de lapte, astfel incat cantitatea totala pe 24 ore sa nudepaseasca 500-600 ml. Se continua alaptarea sau dupa caz alimentatia cu formule de laptepraf, insa acestea trebuie adaptate varstei (formula de continuare, formula de crestere).

pana la varsta de Z. **i nu se recomanda introducerea laptelui de vaca (ca atare, la miculdejun si cina) ci folosirea in continuare a laptelui de mama sau a formulelor de lapte praf.

a) Branza de vaci:. pentru bebelusi se prefera branza proaspat preparat cu adaos de calciu lactic

sau suc de lamaie; )OO mt lapte cu doua tablete de calciu lactic (a cate 500 mg)

Sepunsafiarbaamestecandincontinuupanalacoagulareacazeinei,candupu, grrnli; s" l. de pe foc si se amesteca pana.r" s"prr,? lactoserul; sestrecoara'apoi, se da prin sita si se serveste ca atare sau in combinatii cupiureuri de fructe, eventual 1-2 biscuiti, Seminte, mamaliga' otez' pastefainoase; este indicat ca branza sa fie proaspat preparata si sa nu fie pastratade la o zi la alla; in situatia cand nu se poate prepara acasa, se poate folosi sicea din comefi, ideal cea "bio";

b) laurtul:. se poate administra dupa varsta de 7 luni, proaspat preparat, singur sau in

combinatie cu fructe, biscuiti, cereale, seminte; cel din comert trebuie sa aibe 4-10o/o grasime in functie de toleranta fiecarui bebelus;

lll ltu s* r**sfix*nd* it**rtul *ul {ru*t* *in c*xt*$l!lc) Smanta na(20-25o/o):

. poate fi adaugata in ciorba, la mamaliga cu branza,branza de vaci;Branza telemea:

. varianta desarata, poatefi servita dupa varsta de 10luni;dupa varsta de 1 an sepoate folosi si branza sarata(daca cantitatea de sare este mare, atunci serecomanda desararea acesteia prin introducerea in apa pe o durata de 24-48 deore la frigidefl;

Unt(65-85%):o important pentru aporlul de grasimi se adauga in piureul de legume, iar dupa

aparitia dentitiei si sub forma "soldateilor"(paine cu unt taiata in cuburi mici);cititicu atentie eticheta, untul nu trebuie sa contina grasimi de origine vegetala;

laptele de capra, branza de capra, mozarela, branza de burduf(din lapte de vaca),casul de vaca:

. se pot introduce dupa varsta de 1 an;Urda, ricotta:

. se vor oferi doar dupa varsta de 10 luni;

Ca si echivalente calorice :

150 lapte - 30 g branza de vaci cu smantana= 60 gbranza vaci simpla = 1 iaurt (200 g)

6, Cereale:

i\

fac parte din categoria glucidelor, hidratilor de carbon avand un important rolenergetic si struCtural (creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu potfunctiona optim in absenta lor);orezul poate fi introdus de la varsta de 4 luni si este recomandat ca si suplinire aaportuiui caloric in cazul copiilor cu deficit de greutate; de asemenea este folositcu succes in dieta de tranzitie in caz de diaree precum si pentru "ingrosarea"formulelor de lapte praf la bebelusii cu reflux gastroesofagian;dupa 6 luni se pot introduce porumbul,secara iar incepand cu varsta de 7 luni sigrisul, graul (faina de grau, pastele fainoase din grau, biscuitii cu gluten); se potfolosi fulgi de otz, ovaz, secara;

.. t'rtr.:ttil.: :iil:ili.:lilijfi I!ii.iiil',1'ii:: ! !f:'\i..i:ra{.:illir)llrlii'fl.\

d)

e)

s)

in general se servesc impreuna cu laptele sau produsele lactate(cereale dincomert adaptate varstei, mamaliga cu branza, orez in lapte, budinci de orez,paste cu branza, budinci de macaroane, biscuiti cu branza, iaurt) dar pot fioferite si in combinatie cu fructe (piure de fructe cu biscuiti, seminte, fulgi deovaz, mei, etc);painea - poate fi alba/semi; paine integrala contine o cantitate mare de fibre si s-ar putea sa dea tulburari digestive in primul an de viata; poate fi oferita ca sigustare sau chiar la micul dejun (soldatei cu unt, pasta de branza, pasta de ficatde pui,etc); nu se recomanda cresterea aportului caloric al supei de legume prinintroducerea de paine in supica(exista riscul sa se sature cu supica si sa refuzepiureul de legume cu carne);este ideal a nu se incepe diversifcarea cu cereale deoarece beneficiul obtinut nueste cel dorit; cerealele se prezinta sub forma instant, deci nu sunt altceva decatcalorii "goale", mult amidon, invelisul (cel care contine fibre) fiind de multe oriinlaturat; nici cerealele imbogatite cu tapioca si nici cele integrale (continut preamare de fibre care ar putea dauna colonului, producand agitatie, dureri deburtica, balonari)nu ar trebui utilizate pentru inceputul diversificarii;cerealele nu trebuie folosite in exces deoarece prin continutul de fitati, inhibaabsorbtia mineralelor (calciu, fier, magneziu) si vitaminelor si, in plus blocheazadigestia proteinelor.

Cereale atipice:

a

b)a

Quinoa:este o sursa importanta de proteine, continand toti aminoacizii esentiali, la care seadauga o cantitaie semnificativa de calciu, fier, vitamin E dar si folati; nu contine glutende aceea este o alternativa viabila la cei cu intoleranta la gluten;se poate folosi sub forma de fulgi sau faina, in combinatie cu diverse legume si fructe;datorita cantitatii mari de proteine nu se recomanda asocierea cu carne sau galbenusde ou;poate fi introdusa in alimentatie dupa varsta de 7-8 luni;

Meiul:este o cereala rar folosita in alimentatia din zilele noastre insa este deosebit de bogatain vitamine din grupul B dar si in fier si fosfor; de asemenea contine cantitatisemnificative de fibre si proteine;este un excelent antidot al balonarilor si disconforlului abdominal; nu contine glutendeci poate fi administrat in siguranta celor cu intoleranta la gluten;poate fi servit in supe, piureuri, budinci, tarte dar si in combinatie cu frcute si/sauproduse lactate;se introduce dupa varsta de 6 luni atat la masa de pranz cat si la gustarici;

Hrisca:nu face propriu-zis parte din categoria cerealelor, fiind mai degraba o "pseudocereala";are un continut bogat in proteine continand toti aminoacizii esentiali, de aceea exista siun risc alergenic, mai ales in cazul copiilor cu antecedente alergice in familie;poate fi administrata prin fierbere ca atare sau sub forma de faina, incorporata in

o

c)a

a

a

a)

piureuri de legume, fructe, produse lactate si poate fi introdusa in alimentatie dupavarsta de 8 luni.

7. Grasimile(lipidele):. foafte importante cu rol esential in crestere si dezvoltare, mai ales in maturarea

sistemului nervos, dezvoltarea creierului, absorbtia unor vitamine (Vitaminele A, D, E,K nu se absoarb decat in prezenta grasimilor chiar daca prin alimentatie se furnizeazacantitatea coresPunzatoa re) ;

o sunt trei clase de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate:a)grasimile saturate : exista in lapte, unt, smantana dar si carne (se evita carnea foarte grasa,de"porc, slanina, untura dar si mezelurile); laptele si smantana trebuie sa aiba un continutmediu de grasimi, niciodata nu se va administra unui copil cu greutate normala lapte dietetic;untul nu s6 inlocuieste cu margarina indiferent cu ce ar fi aceasta imbogatita;b)grasimile mononesaturate : uleiul de masline cu beneficii recunoascute de toata lumea insanu-trebuie folosit in exces (1-2 lingurite pe zi, de obicei adaugate la prepararea supei sau apiureului de legume); contine foarte multi acizi grasi esentiali precum si Vitamina E, foarteutila unui organism in crestere;c)grasimile -polinesaturate : pestele este un reprezentatnt de seama al acestei categorii sipo-ate fi introdus in alimentatie incepand cu varsta de 7 luni; pe langa continutul mare de acizigrasi benefici are si o cantitate rezonabila de fosfor precum si de Vitamina D, A si grupulVitaminei B.

8. Vitaminele:

O alimentatie echilibrata ce cuprinde toate categoriile de alimente nu necesitasuplimentare cu vitamine, singura care se administreazain scop profilactic fiind Vitamina D(se administreaza zilnic incepand cu varsta de 10 zile pana la varsta de 18 luni continuu, apoidoar in sezonul rece, tinand cont de ritmul de dezvoltare al copilului).

9. Apa:

. necesarul de lichide si implicit de apa este variabil in functie de varsta copilului siintotdeauna raportat la greutate; astfel la nastere necesarul este de 100-150m1/kg/zi,ajungand la 6 luni la 130-150 ml/kg, dupa aceasta varsta scade progresiv pana la 120-135 ml/kg la varsta de 1 an;

o p?na la varsta de 6 luni necesarul este acoperit de lapte, copiii neavand nevoie desuplimentare cu apa, ceai indiferent de temperatura ambientala;

. dupa varsta de 6 luni este suficient laptele consumat, la care se adauga apa continutain iructe, legume, consumate ca atare sau sub forma de sucuri, supe; este bine insa saobisnuim bebetusii cu cateva lingurite de apa pe zi; se poate folosi apa plata slabmineralizata, apa pentru bebelusi sau apa de la robinet fiarta si racita; nu seadministreaza apa de izvor chiar daca izvorul este in varful muntelui (risc decontaminare cu d.iuerse bacterii datorita poluarii excesive sau cadavrelor de animale);

. nu se adminislreaza inainte cu 30 minute de masa deoarce "ocupa" stomacul si atuncimasa va fi redusa cantitativ; nu se administreaza nici in primele 30 de minute dupa

lrIi:l:.. !Llr:rilli1:1i il\

masa deoarece dilueaza sucul gastric si astfel incetineste digestia;

10. Condimentele si plantele aromatice:

Chiar daca sarea si zaharul nu se recomanda in alimentatia bebelusilor sunt alte mirodeniipe care le putem folosi pentru un plus de gust si savoare. Mai ales chimenul, anasonul,busuiocul si feniculul stau labaza multor ceairui/siropele anticolici;

. gusturile si preferintele se formeaza pe masura ce bebelusul creste de aceea esteimportant mai ales in cazul bebelusilor cu apetit capricios sa gasim solutii;

. chiar daca vorbim de cantitati infime adaugate la preparare este bine ca acestea sa fieconsiderate aliment nou iar in ziua respectiva sa nu se ofere si un alt aliment;

. se pot folosi pentru inceput: frunze de patrunjel, telina,busuioc,oregano, marar,cimbru, coriandru, rozmarin, tarhon; chimen;

. dupa introducerea fructelor o savoare deosebita este oferita de: vanilie,scortisoara,nucsoara, menta,sof ran ;

. nu se recomanda in primul an vegeta(ideal nici dupa primul an), condimentele gatapreparate, PiPerul,chili ;

Vl . Stabilirea ratiei in alimentatia diversificata:

Este dificil de impus anumite cantitati bebelusului, acestea fiind de multe ori mai multorientative. Mai ales daca avem parte de un bebelus reticent la alimentatia diversificata va fifoarte greu sa-i administram cantitatile standard recomandate, fortarea, "indoparea" nefiindsolutii uiabile, de multe ori obtinand efectul invers: refuzul total al oricarui aliment sicontinuarea exclusiva a alimentatiei lactate'

Cantitatile se adapteazain functie de apetitul copilului, acceptandu-se variatii in plus sauin minus de 30 ml/30g. Se tine cont si de faptul ca apetitul este variabil de la o zi la alta, la felsi compozitia si aporiut caloric al unei mese (exemplu: gustarea de fructe aduce mai putinecalorii decat masa de pranz alcatuita din supa de legume si piure de legume)'

ln medie un copii cu varsta intre 4 si 8 luni are nevoie de 5 mese a cate 180 mUg iardupa varsta de B luni o cantitate de 200 ml/g la fiecare masa, numarul de mese ramanandconstant.

PRACTIC:

1. 6 LUNI :. 5 mese a cate 180 ml/g din care patru mese de lapte (lapte de mamafformula de laptepraf) si o masa, masa de pranz diversificata;'o '

masa de pranz : - supa de legume (50-90m1, in functie si de preferintele bebelusului) +piure de legume (90-100 g +10-20-309 carne mixata sau galbenus de ou)'

2. 7 LUNI:. 5 mese a cate 180 ml/g din care trei mese pe baza de lapte (dimineata, seara, dupa-masa) si doua mese diversificate (masa de pranz si prima gustare);,

'

masa de pranz: la fel ca la 6 luni doar ca se poate completa cu peste alb, ficat de pui,

carne de curcan,iepure, cantitatilefiind aceleasi (50-90 ml supade legume,90-100 g piure detegume cu 30-40 g carne pui, curcan, peste, galbenu.s.de ou);. gustarea 1 : intre micut dejun ri prun=-, avand labazafructele, initial sub forma de suc(30-50-80 ml), ulterior piure de fructe (Sb-f OO-f 60 g); se poate adauga-.branza de vaci' orezulsau alte cereale, 1-2 biscuiti (20 g), seminte(in, chia, canepa, dovleac, floareasoarelui)'

3, 8 LUNI:" 5 mese a cate 1g0-200m1/g din care doua de lapte (micul deiun si cina), restuldiversificate. gustarea 1: piure de fructe(mere, pere, piersiCi, neCtarine, banane' Singure Sau lndiferitJcombinatii) ioo-rg0 g eventual cu adaos de biscuiti (20 g), branza de vaci, iaurt,seminte; cantitatile de fructe, respectiv de lactate sunt variabile, in functie si de preferintelebebelusului, cantitatea totala recomandata fiind de 180-200 g;. tTtdSa de pranz: Supa de legume (50-100 ml) cu piure de legume cu carne' peste'ficat, galbenus de ou (g0-120 ml); pol fi oferite galuste de gris, paste fainoase, perisoare;. gustarea 2 : cereale in iapte, orez in lapte, gris in lapte, branza de vaci cu fructe'biscuitialte tipuri de cereale, budinci (orez, macaroane,etc), iaurt cu fructe'

Dupa varsta de 8 luni se poate incepe cu bucatelele(legume, fructe, branza, soldatei),oferite pe o farfurie; de asemenea cand se serveste iaurtul, bebelusul poate primi in manutaun biscuite, o coaja de Paine.IMPORTANT

. aPetitul este variabilse modifica Periodic;

de la o zi la alta, la fel preferintele pentru anumite alimente

o cantitotile sunt orientative; niciodata nu va fi fortat sa manance tot daca nuprimeste cu Placere;

. se fac pauze pentru a elimina aerul inghitit in timpul alimentatiei; la inceput panase obisnuiesie cu o consistenta mai crescuta se pot oferi 2-3 lingurite de supica,apoi 2-3 de Piure;

o tTt?s? trebuie servita in acelasi loc, ideal fara tv, fara iucarii si fara a depasi 45 deminute;

r intre mese ar trebui sa existe o pauza de 3 ore, interval in care nu se vor oferialte alimente, interferand astfel cu aportul caloric;(creste riscul de a retuzaurmatoarea masa mai ales daca primeste ceai indulcit sau sucuri de fructe);

o alimentatia trebuie treptat adaptata traditiei si obiceiurilor alimentare din familie,dupa varsta de 1 an recomandandu-se mesele in familie;

. se va tine cont de disponibilitatile alimentare legate de sezon, posibilitatilemateriale;

ln continuare, pana la varsta de 1 an vor ramane tot 5 mese, in aceeasi cantitate doar case pot adauga alimente noi la cele trei mese diversificate. Mai mult, dupa varsta de 8 lunialimentele nu mai trebuie triturate, ele pot fi maruntite pentru a stimula procesul de masticatie.

Cantitatile de alimente sunt variabiie, important e prezenta tuturor principiilor si evitareasupraalimentarii sugarului. ln cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoileorganismului, va av-ea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modific^r"-u

, ,

l.l I t..rl:'i 1 r i:::rrli1. ",::il

greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez. Obezitatea la aceasta varstaeste o problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiplestudii clinice efectuate pana in prezent, un sugar supraponderal are toate sansele sa ajungaun adult obez.

Regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent monitorizatede caire mama. Problema kilogramelor in plus la aceasta varsta nu este cauzata de calitateanutrientilor (dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atuncicand este posibil) ci in special de cantitatea lor.

| $lr4]$iliii'i'''ryEWNllti\\\iiii::=irliliiiN\\\i:trLlN\\\\\\\\\\\\

:uil'

'1$ .l.1 6:"s'

:s& '"ffiWW*"*#ffiMW.$NN N

legume , piure

*v" ffiw$$w ffik$ww

6-7 luni :o Se diversifica masa de pranzc La finalul lunii a 6

-a : masa de ptanz trebuie compusa din supa dede legume cu carne ( pui,gainalvita) si galbenus de ou;

Ziua t:

Supa limpede, strecurata (morcov, patrunjel, pastranac, telina) cu adaos de ulei (masline, floarea soarelui, iapita. ..lL-Z.Z ml-se adauga la sfarsit); practic intr-un litrude apa se pun la fiert 1 morcov, 1 patrunjel, lpastarnac(sau jumatate depinde dedimeniuni) si o felie de telina;Se ofera 1-2 lingurite la inceputul mesei de pranz daca bebelusul nu este foarteagitat;daca ii este foarte foame se administreazaputin lapte pentru potolirea senzatieidE foame dupa care se administreaza supica, ulterior completand cu lapte masa deprar]z.

Ziaa 2: 3-4lingurite din aceeasi supica (fara a adauga alte legume);Ziua3: 5-6 lingurite din aceeasi supica (nu se adauga alte legume, eventual dacarefuzasupica *.,ru scoate telina); nu se insista daca nu accepta cele 5-6 lingurite;Ziaa +: iO lingurite; se poate creste usor consistenta supei prin pasirarea morcovului,apoi, in zlleleurmatoare se pot adauga progresiv si restul legumelor in proportiiviriabile, in functie si de preferintele bebelusului;Ziua5 : se poate adauga ia supica putin dovlecel(1-2 cubulete), fara insa a fi pasirat,doar fiert impreuna cuielelate legume; cantitatea de supica minim 10 lingurite; secontinua cu lapte pentru completarea mesei;Zita6 : se cresteiantitatea de dovlecelQ-a cubulete) care poate fi pasirat cucelelalte legume, in proportiii variabile; cantitatea de supica minim 10 lingurite; dacabebelusul aicepta cu placere supica se poate creste cantitatea la 15-20lingurite;dacae incantat de consistenta aceasta poate fi crescuta;Zirira 7: l5-Z}lingurite supica cu consistenta crescuta progresiv ( piuresemilichid);daca nu accepta consistenta mai crescuta i se ofera in continuare doarsupica claia;primii pasi sunt importanti de aceea nu trebuie fortat, fiecare bebelus arepreferintele lui;Ziua 8 : se poate adauga una din urmatoarele legume : conopida, fasole verde,fasole galbena,

-urui. verde, cartof dulce, ardei gras ( doar una singura si incantihG redusa, initial doar fiarta , fara a fi pasirata); se pot face diverse combinatii (ex: morgov, paStranac,dovlecel; mOrcOv, telina, cOnopida; mOrCOV, COnOpida,dovlecel; 111or.ou, patrunjel cartof dulce, etc); nu este obligatoiu sa fie prezente toatelegumele introduse pu.ru i., momentul respectiv; consistenta trebuie sa fie cea a uneisrfie crdme, fiind momentul in care se poate oferi bebelusului si piure ( legumepaiirate in diverse combinatii la care se adauga unt si se omogetizeaza cu lichidul iniur. uu fiert legumele sau cu lapte (LM,LP, LY-3,57o grasime).Zi;Ulag: se pot oferi cele doua feluri clasice de mancare : supa ( minim 10 lingurite) sipiure ( minim 5 lingurite);Ziua 10: se introduce carnea de pui in supica, initial doar fiarta,fara a fi incorporata

.

,.; i

in supa sau piure; primeste in continu are 2 feluri ( supica si piureul);Ziua 11 : se creste cantitatea de carnita din supa;Zi:ua 12: se adauga putina (10 g) carne fie in supica fie in piureul de legume si i seofera tot doua feluri; legumele folosite sunt aceleasi care au fost deja introduse, inproportii variabile.Ziua 13 : se creste cantitatea de carne la20 gi nu se adauga alte legume;

praflz: - supa de legume 50 ml- piure de legume 50-60 g +20 g carne- daca mai accepta lapte in completare

Ziaa 14 : masa de

se poate introduce o noua leguma din categoria ( fasole, mazare,etc); secreste cantitatea de supa ( 50-60 ml) /piure(60-70 g)/carne ( 30 g).- supa/piure; se scade din cantitatea de lapte administrat in completare- se introduce oul

- proaspat, intotdeauna spalat si fiert l-0

minute; se adauga 1/8 din galbenus in piureul de legume, fataa introduce si alte legume noi in meniu; nu se adauga carnein piure sau supa, poate doar sa fie fiarta in supica

Ziua 18 : - meniu comun cu una din zilele anterioare , fara a introduce ceva nouZiua 19 : - se creste cantitatea de ou din piure Ia Yq dintt-un galbenusZiua 20 : - supa de legume cu carne se adauga ulei)+piure de legume cu

carne (se adauga unt si lapte la preparare)Ziua2L - se creste cantitatea de ou laLl2 dintr-un galbenus;Ziua 22 : - meniu comun cu una in zilele anterioare;Ziua 23 : - se foloses te 3/+ dintr-un galbenus, urmand ca la masa urmatoare cand seserveste oul sa se creasca la un galbenus intreg; daca sesizati ca bebelusul nu accepta1 galbenus intreg, puteti sa-I oferiti doar jumatate sau3/+ urmand ca dupa catevasaptamani sa incercati sa cresteti din nou la un galbenus intreg;Ziua 24 : - se pot introduce legume noi ; meniul va fi compus din supica si piure de

legume cu carne; se alterneaza caffrea cu galbenusul de ou pana la varstade 7 luni cand se poate introduce ficatul de pui; se poate introduce carneade vita atat in supa cat si in piureul de legume, respectand cantitatilecrescute Progresiv

La sfarsitul lunii a 6-a:4 mese de lapte si masa de pranz complet diversificata cu :-supa legume

- minim 50 ml (ideal 80-100m1)

- piure de legume -90-100 g+carne 30 g,alternativ cu un galbenus de ou

7-8 luni:

-se diversifica prima gustare care are labaza fructele, initial sub forma de suc, ulteriorpiure de fructe; se respecta aceleasi principii ca la diversificarea mesei de ptanz;iructele se admini stre-azaimediat dupa preparare; se prefera fructele proaspete nu cele

:11,. ,.1\

Ziua 15

Ztua 16Zirua 17

din compot (adaos suplimentar de zahar); pentru a nu se oxida se prefera folosirearazatoareide sticla;d i"u u"rrpta deja consistenta de piure, fructele pot fi oferite directsub aceasta forma, fiind mult mai nutritive decat sucul;Ziaa | : 1,-2linguiite suc de marlpara sau piure daca este deja familiatizat cu piureul delegume;Ziua 2:3-4lingurite de suc (din acelasi fruct)/piure;Ziua3 : 5-6 lingurite, se poate adauga si pulpa mai ales daca bebelusul este obisnuit cuconsistenta piureului de la masa de pranz;Ziua4 : se poate creste cantitatea de suc/piure(ideal piure datorita cantitatii crescute deibre)Ziua5 : se poate introduce un alt fruct, crescand progresiv cantitatea;Ziua6 : pelanga masa de fruct se continua diversificarea mesei de ptatz prin adaugareade noi legume (se poate adauga cartoful, initial ca si liant, in cantitate redusa): brocoli,spanac, *lutu verde, ceapa ( doar fiarta in supa). Se poate introduce carnea de curcan,

"urrr"u de vita, pestele al6, ficatul de pui, respectandu-se aceeasi regula a diversificarii:

nu se administr eaza maimulte alimente noi intr-o singura zi.Se creste cantitatea de carnemai ales daca e primita cu placere la 40 g, urmand ca in luna urmatoare sa ajunga la 50(}b'Fiureul de fructe in cantitate de 100-1509 (mar, pata, gutui, piersica, caise, mango,avocado, rodie, banane) poate fi imbunatatit cu 1-2 (20g) biscuiti, cu cereale(15 g=1lingura) sau cu branza de vaci(20-30g) , seminte, 1-2 migdale, fistic, caju, goji, etc.Lisfaisitul lunii a7-amasa de fructe este complet diversificata,bebelusul mai avanddoar 3 mese de lapte. In ceea ce priveste biscuitii nu exista dovezi certe ca, intarziercaintroducerii glutenului in alimentatie previne boala celiaca ( intoleranta la gluten), maimult Soci etateaEuropeana de Nutritie Pediatrica (ESPAGHN) recomanda intorducereaglutenului in perioada in care bebelusii sunt inca alaptati dar nu inainte de varsta de 4luni, pentru a preveni instalarea alergiei la gluten si aparitia bolii celiace( are oimportanta componenta genetica si imunologica).

Exemplu de meniu :Mic dejun :LM/LP(formula adaptata varstei);Gustaie 1 : 150 g piure de mar si para + 2 biscuiti/ seminte sau 100 g piure de mar +2biscuiti si 50 ml suc de fructe ( mar, para, rodie, morcov,etc)Pranz : supa de legume + carne - 50-90 m1

piure de legume -90- 100 g + 30-40 g carnell galbenus de

Gustare 2:LMLPCina:LM/LP

ou/ficat/peste;

8-9 luni:Se diversifica si ultima masa, gustarea dintre ptanz si cina care are labaza produse

llr

lactate (iaurt, bratza) alaturi de fructe, cereale, biscuiti; poate fi introdus grisul saumamaliga, pastele, orezul( cu precautie la bebelusii cu greutate mult peste mediacorespunzatoare varstei). Ideal este ca produsele lactate sa fie preparate in casa.Se pot adauga rosia, se poate creste cantitatea de cartof; pot fi introduse si alte fructe:pruna, ciresele,visinele, pepenele galben iar de la 9-10 luni pepenele verde ( se spalafoarte bine si nu se "incearca" datorita riscului de transmitere a unor infectii digestive).In supica poate fi adaugat orez, perisoare din carne de pui/vita, galuste dc gris, pastefainoase. La aceasta varsta alimentele pot fi triturate (maruntite) pentru a stimulaprocesul de masticatie.

Exemplu de meniu:

Mic dejun :LM/LPGustarel: piure de fructe +L-2biscuiti+40-50 gbranza de vaciPranz: supa de legume (50-90-100m1)+piure de legume (100-L20 g)+carne(pui,curcan,vita,peste),ficat de pui -50 g sau 1 galbenus de ou (cel putin de 2 otipesaptamana); legumele pot fi fierte, gatite la abur sau in cuptor, la felcarnea,pestele,ficatul;pot fi preparate si chiftelute din carne sau chiar legume(morcov,dovlecel, cartof) pregatite la cuptor nu prajite in ulei.Gustare 2: iaurt200 gsimplu (2-4%) sau cu adaos de fructe,biscuiti,cereale saumamaliga cubranza de vaci si smantana, orez cu lapte +banana/piersica, budinca deorez,paste cubranza,gris in lapte;Cina : LPILM

lir i :trlir i. l:\ti.i,\. l:r,ili..i {.:

l.ii. i,]il tl I I i:.f t,.: I t i.,,,,,.. irr.r'lj i r:t j i ttr.:l i.: i. i l l

(Eggotl

f-oE(6a([0)c0)diifaooC6

Eoo=

o

o(g0)(gEEofcq)o

'c60)oc)EEo-of

o.]'=

o5o3a0)E(UEo-o=aE'-

.0)LL'6c).=

E(u.=

.c(so!o)(U

EIal(ulEIEIolelcl;l3. I9t({l6t.=t

EIPIEIolsg(U>t;_dE9frgoicxd-

(Ux(6oo

(Ex(do0)

-oE(6a(6occ)(6.tCSx(uoo)

0)c

0)(U

=o=

(n._6i*o- ;\o=o9i(d.!,L-CCtrd;o'-6oc)oEOC(s-C(g.-Etr(dfc.ooCE6NAE(6Ho:Eq

(6

'E

o(6q)(s

:E(s@cU

oCc)6.iEo0)Eo)E(5

(u.CE6

.Ec)(d

ooE(6.9

(Ex(U

{)oa)q).CE

.E

o)

io0)C6

oJaE$6Eth1.g

_9{)ia=$6.b@(d

2,e5$5d)t,9(l)c

{)ld,p

(d0)olol.Eo(6,9E6cg

o,.a.l:C

Eo(6ooE=O)q)0)=(Ulo.-.rCorl6coEo(6O-=

50)='a=6ao)o=a.E

Ed=c(soc

(dN(6c).9CEC6(naftr(coc(uo-3at.c(6E6Ec)(Uoo-.E

=N(d(uc(u

q)C0)Eoo0)ctU

=

oo

;O)6(6Eo0)EoEo.9

(uN(s0)tr(s-o

6c).90)fa)D

.E(l0?nl

'|7,t7

ft,.tt

ii

$

u

lii::

iiil iqlii

"l

tl:P;

...i

r:r:a::

ir\\N

=

\\

(E(lt

"llr$

:::::::

w,jl,il

I tl(:

llr

I$}:

Ntl

lt4::::

tri\i'ii,

',

itiit!,tl

ri@\

iiiG I is,

SNi$

s$:+$.$l

i\\ll\\l) IirN

:t:=:::=i\.:

$t

"::::

,,t4

iiiia1=+tl;;:i

l

,1*l

,)

s

t::ti,

:

il!-l(il

=i r,l I Ni\N

.:.:

li

c

ti:l:!::

ra:i

,::=

NisE

BH'a:=

\tit:

'li

ffi',111i:.

s\tl Nffit

o

B.i=

t;'aI

i\\(

t)ui}ILD

gqs

!.s

Nllt

=

}.:i$]

W

!t

Nl\'N

:r':

\:$

tr(D ffi

ffi aa$

Liir ffi "i\\1::\.N:=

r ,:|.:$ lltlEi.:

ir Il

isiiia::::.:

bBi

lutl

"4n$:s

$liilit

Nl\\\

N\\ s i:+

g .::::::t;az

!& i

H t:!l:l::.. ffi N jlltli!:(el

iN' Htr\t!-l

3rO

1l:

i!.r ffi

6ffiilYB}N

-dffik q$ 4& ,S ffi-&ffiffiffiffiffiffi&i$tt xI4 l& wit &.#ffi ffi w 818 ffi!ffi8*$$ffi ffi B 1ffiffits ;ti ffi ,&H }la&HffiSSS&Wffitris#eEili$ffi

"" w $$i

sffiffi[affi&ffiS{rffiffiffi&{?WWW&ruK#,ilffi ffi* ffi WWr;"(M BdSiqI Sge s N{'ffi $&'B Mtffir$ N.$*cx n-i*& tS 6i4-js' sr# w ffi w

',{ffi. ffiffi.El@Wwwffi%?wffiw

'a& Ed 8iBK&ts&ffi ffi4:3 S Sew*6e3 cs vt

w lis uak#{s *dtffi##i, tfi ffi$

s$ih h &

w !p ww %1t $at&P &itMltntlr*, *nr!:r#

w#"Wffi Y:6y

tl$

w

q:l

s\Fil

+- "..,*-

,|

1..: ri.

litt

lo

;il'

iltat

:li:i,:l

c!i

E.

o

o-

0)f,EO

=E,jf,oO

oo=o,jfoO!aoa

(UgfoJoIo

of,aCcd

oooOga

cg'olcco

CT

f(0aOo!o

EC

.CO.([ocdoooo=o=L6.Yo(daoc6t

:lOO

oO6C-

cc

N6o!.oor

-OE-EL(Uqo_13

oo6orXCOoF9o6;Oxfo(0-od

EoJOoaoo ti|;l'.,::

.Ef,N

.-

l

-

lo

Cfo

Clo

-

lN

Cl6

{rla':o:,L-G:'o:d

,i{(o=elo-

Cc0OlO

.:oo13

6OLI

!(o0)aoo

CoEo

N;o!TEOir-

CJOa(0(,(!c0CI

Oo

o_

ooE0)!oOfL!

bllial

c0)so,

(0adOC0(dc0oOo.dordCooOoaoo

o.a.qCOC

-aU6aOoE,

-FCf,fO*0coEc6pO6:v .t:_l

Oos-:aocu

o A!ooo

CoEaOCnoOl

lOlC

(-o

6(llI]o(0aL

E'ocd;occoo.o6

=O

OaC

oCoE,;oC(cOC

=o")\l

.l l?:.,:

1'1

,tl'lrrt

C0:N

-

lN

I,1,

.ll

l:t,1.'.,

-

f5

t::t,,

Clo

,,Laa

'-

lo

':i1:.,1

Cla

'-

lo

:l::,11

l::ll:

a:.,(l>.liri,

ot:

O6

d)Uotsla6

CNCl

El(]

oiCoCoE

Oo

srl:NOEc)o)otlCo

CO

a0

ciO(dO

ro

aoOo).COJaiCc0

co

-

!o

NN6

CO

au,=

ofilNao

an