REDACŢIUNEA ,

AdiMstraţiunea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nu se pri­

mesc.— Manuscripte nu se retrimit.

I N S E R A T E se prfmeso la A d m in ls tra ţiu n e în

B raşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI:

In Vlena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold- berger, Ekstein Bemat, Iuliu Leopold (V II Erzsebet-korut).

P R E J U L IN S E R Ţ IU N IL O R : o seria garmond pe o col6nă 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fa şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 bani.

A N U L L X I Y.

WS A Z E T A “ iese în fllcare iji.Abonamente pentru Anstro-Ungaria:Pe an an 24 cor., pe şâse Ioni

12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentrn M â n ia şi străinătate:Pe un an 40 ft-ano l, pe şâse luni 20 f r . , pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 f ra n o l. Se prenumeră la tote ofi­

ciale poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentrn bhşgtÂdmtnistraţiunea, Piaţa zcaie.

Târgul Inului Nr. 30, etagiu I . : Pe un an 20 cor., pe şlse luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă : Pe m an 24 cor., pe 6 luni 12 o., potrei luni 6 co rone . — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi insaxţiumle sunt a se plăti Înainte.

Nr. 73. Braşov, Sâmbătă 31 Martie (13 Aprilie). 1901.

Nou abonamentlcVi

Gazeta Transilvaniei.Cu 1 Aprilie st. v. 1901

se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre.

Preţul abonamentului:9

Pentru Austro-Ungaria: pe unan 24 corâne; pe ş6se luni 12 corâne; pe trei luni 6 corone; ps o lună. 2 corâne.

Pentru România şi străinătate;pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lunâ fr. 3.50

Abonarea se pote face mai uşor prin mandate poştale•

A dministraţiunea.

Cugetări în Vinerea mare.Simbolul marei cjile de acjl este

lăpedarea de sine şi jertfirea pentru scopul cel sfânt, pentru învingerea adevărului dumnedeesc. Sublimă este pilda, ce ne-o dă Fiiul omenimei prin jertfirea sa.

în momentele ce le străbatem, creştinii răsăritului serbâză acest simbol dumnecjeesc, care ne arată, că cea dintâiu datoriă a nostră ca creştini este de a-ne înlrena, de-a pătimi şi de a ne jertfi pentru mă­reţele adevăruri şi idealuri, ce tre- bue se ne călăuzescă pe acest pă- ment pentru binele şi fericirea n6s- tră şi a întregei omenimi.

Simbolul jertfirei este simbolul învingerei, al învierei. Ei ne arată calea, pe care noi ca creştini şi ca Români avem se propăşim spre a-ne împlini sfânta chemare.

Câte n’am pătimit şi câte nu trebue se pătimim, câte lupte şi

jertfe nu ni-se cer încă, ca se putem odată ajunge ţînta, la care ne-au în­drumat strămoşii noştri, cari ca adevăraţi creştini şi Români au ur­mat esemplul celui ce s’a jertfit pen­tru mântuirea omenimei.

Când ne gândim, cât de departe este încă acésta ţintă şi când vedem cum încă de pe acum mulţi din si­nul naţiunei nóstre încep a-şipierde răbdarea, cum alţii se dau desfréu- lui órbelor patimi, uitând învăţătura creştinăscă : că trebue se ne iubim şi se ne ajutorăm unii pe alţii ca fraţii, că împreună trebue se mun­cim şi se luptăm, că în unire tre­bue se aducem jertfe necurmate pen­tru întărirea şi înflorirea némulni nostru, dâcă este se ne ridicăm din starea umilitóre de slugi şi unelte străine; când ne înfăţişăm tóté aces­tea, ne cuprinde o tristeţă amară şi simţim o adencă compătimire faţă cu sortea poporului nostru.

Ce ar fi de noi Românii, dâcă ni-s’ar slei puterea de a ne înfrena patimile, de a suferi, şi de a ne jertfi cu drag pentru causa libertăţii poporului nostru ? Fără îndoială, că am peri cu cjile ca un popor nemer­nic şi nevrednic de a trăi.

O asemenea cugetare gróznicá însă nici n’am puté o cuprinde, căci atunci am mărturisi, că într’adever n’avem viaţă şi viitor, căci cel ce se părăsesce pe sine, e părăsit de lumea íntrégá şi perdut pentru ea, e pără­sit şi de Dumnecjeu.

Dér şi cel ce are prea mare în­credere în sine şi ia lucrurile prea uşor; cel ce nu are simţul răspun­derii faţă cu presentul şi viitorul; cel ce nu este consciu de crucea ce trebue se o pórte în spinarea sa cu abnegare, cu firmă hotărîre şi cu adénc devotament pentru causa ce voesce să o servéscá, nu va ajunge nici-odată la succesul dorit, acestuia nu-i va surîde nici-odată învingerea, care este dată numai celor constanţi şi neclătinaţi în suferinţe şi lupte.

Simţit’am şi durerea acestei es- perienţe şi o simţim încă, ve4end cum nisce omeni fără tăria sufletu­lui şi a caracterului, fără pătrunde­rea sfintei lor chemări, fără seriosi- tatea cerută, umblă cu vorbe um­flate şi slabe să zăpăcăscă capetele celorlalţi şi se încurce şi compromită tóté trebile poporului.

In aceşti cjeee ani din urmă avu- t’am destul a ne plânge asupra unor apariţiuni de acestea triste în mij­locul nostru.Văcfut’am facéndu-se des­tule năsdrăvănii de nisce omeni, cari nu erau la locul lor nici cu mintea, nici cu inima.

Pănă când înse se fim condam­naţi a înregistra astfel de apariţiuni ce numai destrăbălare şi desastru pot să vestéscá naţiunei nóstre?

Poporul nostru e bun, dér e şi mai cuminte decât îl cred cei ce umblă să abuseze de bunătatea lui, fiă din sînul său, fia din partea ad­versarilor săi străini. Poporulse va con­vinge, că nu cei ce-1 aţîţa la patimi rele şi ladesbinărî şi nu cei cari îl înşălă cu vorbe ademenitóre sunt amicii săi adevăraţi, ci aceia, cari îl împin- tenă la muncă şi jertfă, îl îndâmnă la dragoste şi bună înţelegere, şi sunt gata să muncéscá, se sufere şi se se bucure împreună cu el, sunt adevăraţii săi prieteni.

In semnul iubirei şi al jertfirei aceştia vor cuceri, vor trebui să cu- ceréscá inima lui, căci stă scris în cartea destinelor, că poporul român trebue să tráéscá şi să-şi împlinâscă menirea pe pămentul patriei sale străbune.

Din Camera română,.Camera română, a ţinut în săptămâna

acesta şedinţe diminâţa şi după amedi, oa să potă termina pănă astădf, Vineri sâra, prea importanta discnţiune a proiectului de budget.

Duminecă diminâţa înainte de vota­rea adresei de răspuns la Mesagiul regal, a vorbit ministru-preşedmte D. Sturdza,

care accentua, că în momentele de faţă ţera nu străbate numai o crisă financiară, oi tot-odată o crisă politică internă mare şi o crisă morală mare.

Tote partidele să fiă unite. Când noi ne vom faoe datoria, ca cheltuelile esoe- sive să le reducem la limitele dictate de siguranţa, de esistenţa statului, ne vom fi îndeplinit o mare datoriă cetăţenescă, de*am ori liberali, orî conservatori* (Aplause.)

Aruncând o privire asupra situaţiunei ţârii de 50 de ani înc6oe, face compava- ţiune cu starea înfloritcSre de acum, când statul român ocupă un loc principal în con- figuraţiunea statelor europene. Memoria bărbaţilor, cari au ridicat statul român, tre­bue să ne fiă sfântă.

Faca apoi istoricul şi apologia fami­liei regale de Hoheozollern, c icend: trebue să ne inspirăm înainte de tote de marele eseinplu,oe ni-1 dă Regele Oarol, eşit din- tr’o viţă, oare a dat cele mai strălucite probe despre arta de a oonduce poporele.

Citâză ouvintele rostite de M. S. Re­gele în 10 Maitt 1866 înaintea Camerei de atunci, şi 4 *06, că reoetind aceste cuvinte, ţâra trebue să fiă mândră, că are oa Suve­ran pe M. S. Regele Oarol, care în timp de 85 de ani a ţinut ca fir conducător neîn­trerupt al acestei mari domnii — datoria, datoria şi âr datoria cătră înaltul său ser­viciu (Aplause sgomotâse şi îndelung re­petate).

D-l Sturdza încheia, cjioend, că adresa nu are altă semnificaţiune, deoât aoeea de a presenta M. Sale omagiile de respect, de iubire şi de devotament ale parlamentului şi ale ţării. Oere ca deputaţii să voteze acesta adresă fără deosebire de partid şi grup, ca o datoriă de recunoscinţă cktră Suveranul, care a înfiinţat şi a sciut să în- tărâscă posiţiunea statului român şi care a soiut să o înalţi atât de sus (Aplause).

„Să fiă din partea nostră a tuturor adresa un act de reounosciuţă, un act de încredere oătră Suveranul nostru44 (Aplause).

In şedinţa din 25 Martie de după amăcji se votâză câte-va proiecte de lege, între cari şi convenţiunea de pescărit cu Rusia.

Luni 26 Martie v. în şedinţa de după amlacjl d-l Emil Costinescu, raportor, a dat cetire raportului budgetului general. :

D-l Ir. P . Carp, şeful fostului cabinet, a luat cuvântul spre a critioa raportul. Ou t6te economiile făcute, (Jic©r datoriile ră­mase din trecut nu se vor putâ acoperi. Şi aceste datorii trebue plătite, ele nu pot aş-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.44

Doctorul.(Din memoriile unui vânător)

De

Ivan Turghenîef.— Fine. —

Alaxandra Andreîevna se simţea mai rău în sâra aceea; o chinuiau nisce friguri grozave. Pănă la miedul nopţii s’a tot svîr- colit prin aşternut; la urma urmelor a aţi­pit lin; oel puţin părea că dorme, când o vedeai zăcând astfel nemişcată. Candela ardea în colţ înaintea iconei. Eu steteam, toropit d9 obosâlă, aromit pe jumătate. De­odată, ca şi când aşi fi căpătat un ghiont în coste, mă aiept şi.... Dumnedeul meu! V ă d pe Alexandra Andreîevna privindu-mă cu ochii holbaţi; gura îi era deschisă, obrajii îi ardeau. „Ce s’a întâmplat?“ „Dootore, nu-i aşa, că eu am să mor?“ „D6mne fe- resce!44 „Nu, doctore, nu, te rog nu-mi spune, că am să trăesc,... nu spune.... o, deoă ai soi.... te rog nu-mi ascunde nimic!14 Suflarea ei era scurtă şi grăbită. „Dâcă aşi

sci hotărit, că trebue să mor, atunol ţi aşi spune tot, tot!w „A i milă de mine Alexan­dra Andreîevna!44 „Te rog! Vecjl, eu n’am durmit de loc, ci m’am tot uitat la dum- néta. . . şi acum am să te cred, căci dum- nâta eşti bun şi cinstit.... de aoeea te con­jur pe tot ce e sfânt în lume, să-mi spui adevărul! De ai soi cât e de important pen­tru mine să sciu asta.... pentru Domnul sfânt, spune-mi doctore, sunt în primejdiă sâu nu?44 „Ce se-ţl spun,Alexandra Andre- levna, ai milă de mine!44 „Pentru Dumne­zeu, te rog, spune-mi!44 „Ei bine, nu pot să înşel, eşti în primejdiă, dór bun e Dom­nul....44 „Am să mor deci, am să mor....44 şi părea că se bucură, faţa ei se însenina.

Pe mine mă coprinseră fiori de grózá. „Dór nu te speria, nu-ţl fie frică, pe mine nu mă îngrozesce mórtea4*. De-odată se ri­dică, răzimându-se intr’un cot. „Acuma,... da, acuma pot să-ţi spun, cât ’ţl-sunt de re- cunoscătore, îţi mulţămeso din adâncul su­fletului, că ai fost atât de bun şi atât de drăguţ cu mine, pot să-ţi spun cât te iu­besc!44.... Eu mă uitam la ea ameţit, plin de sentimente stranii.... „Aucii, te iubesc,

te plac!44 „Alexandra Andreîevna, eu nu soiu cum am meritat...44 „Nu, nu, dumneata nu mă înţelegi,.... tu nu mă înţelegi!“ .... Şi de-odată îşi desfăcu braţele, mă cuprinse pe după gât şi începu să mă sărute.... Cre- de-mă, că era oâc p’aci să ţip ; am căcjut în ghenunchl şi îmi îngropai capul în pe- rinl. Ea tăcea; degetele ei se plimbau prin părul meu ; câud ascultai, aucjii cum plânge. Am început s’o mângăi, să o încredinţez, să-i spuu.... nici nu mai sciu câte tote i-le- am spus atunci. „Deştepţi slujnica44, i-am 4'S, „Alexandra Andreîevna.... îţi mulţă- mesc.... te asigur.... dór trebue să te liniş­tesc!. Lasă-i în grija Domnului pe ceilalţi; pot să d0rmă, pot să vină, oe ml-e mie, dâcă am să mor şi aşa?... dór tu de oe te söescl aşa, de ce ţl-e frică? Ridică capul.... Seu dumnéta póte nu mă iubesc!, póte să mă fi înşelat.... atunci, firesce, ai să mă osîndescI“. „Alexandra Andreîevna, ce vor­besc!?44 Te iubesc Alexandra!44 Atunci ea mă privi ţintă în ochi şi deschise bra­ţele : „Dâcă-i aşa, îmbrăţişază-mă!“

Iţi spun sincer, că nu înţeleg, cum de nu ml-am eşit din minţi în nóptea aoeea.

Simţiam, că bolnava îşi faoe rău, vedeam că nu-i în totă firea, pricepeam prea bine

l şi aoeea, că dóc& nu s’ar fi sciut aşa de aprópe de mórte, nu s’ar fi gândit la mine, dór aşa, ce vreai? E trist să mori când eşti de două-4ed şi oincl de ani. Ve^I, asta o muncia pe ea, 0tă de ce s’a alipit ou atâta desnădăjduire de mine. înţelegi? —Dór din braţe nu mă mai lăsa. „Cruţă-mă şi crn- ţă-te însa-ţi, Alexandra Andreîevna!“ îi spuneam, dór ea îmi răspundea: „De ce? De ce să mă cruţ, când tot trebue să mor...?* Si din asta nu mai lăsa. „Ve4l, dâcă aşi soi că am să mă fac ér sănătosă şi am să ajung ér între fetele cinstite.... atunci ml-ar fi greu, greu de tot... dór aşa?“ „Dór cine ţl-a spus, că ai să mori ?“ „O, nu, lasă! Ta nu mă poţi înşela, tu nu te pricepi la min­ţit, uite-te la tine!“ „Ai să te faci bine, Alexandra Andreîevna, am să te vindeo; vom cere dela mama d-tale binecuvântarea... vom fi unul al altuia şi vom fi ferioiţî!“ „Nu, nu, oăcl ea ţl-am cerut cuvântul şi de aoeea trebue să mor.... precum ml-ai spus şiml-ai făgăduit tu!*

’Ml-era atât de greu, şi mî-era greu

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 73.-1901-

tepta pănă-oe] se vor réalisa esoedentele ce se sperâză oă le vor produce budgetele.

Chiar şi numai pentru eohilibrarea budgetului, 4ioe, opera guvernului liberal e un provisorat, căci budgetul îu discusiune nu rëspunde trebuinţelor actuale ale ţârii. Cu tóté reducerile budgetare, rămâne te* saurul descoperit cu 20 milióne şi déca suma e te esagerată, cu 16—17 milióne. Cu oe le veţi plăti ? împrumuturi nu se mai pot face ; prin urmare nu mai prin esce- dente budgetare. Pentru acésta însô vë tre­bue noué resurse budgetare. Să nu credeţi o’o patern duce cu economii de băcan. Din economiile, ce se fac acum, vre o 5 milióne nu se vor mai puté face în anul viitor. Va fi neapărată nevoie së se creeze nouë re­surse de vre-o 8 milióne.

Reducerile în salariile funoţionarilor sunt nedrepte şi crude, fiind-că funcţionarii nu se pot împotrivi şi preferă să câştige mai puţin, decât së moră de fóme.

D-l Carp négà, oă ţâra ar fi apăsată de imposite. La noi nu se plăteso dări câte ar trebui pentru păstrarea organisării de stat, ce o avem, şi pentru perfecţionarea acestei organisâri. D-l Carp termină spu­nând, că budgetul presentat nu póte fi de­cât provisoric. Aţi cântat, dice, un imn frumos; vë întreb: când veţi veni c’un bud­get serios?

D-l Emil Costinescu, raportor general al budgetului, a susţinut opera guvernului, demonstrând necesitatea ei şi a rëspuns la observaţiunile fostului prim-ministru con­servator.

In privinţa sarcinilor din trecut, cari apasă asupra situaţiuDei tesaurului, d. Cos­tinescu n’a contestat, că nu sunt acoperite, dér acésta nici nu se póte cere budgetului care e chemat numai së satisfacă trebuin­ţele curente. Acoperirea sarcinelor din tre­cut reolamă mësurï speciale, ce negreşit se vor lua la timp.

Relativ la economii, d-sa a arătat, că s’a păstrat în budget strictul necesar.

Asupra reducerilor în salarii, d. Cos­tinescu a arătat, că funcţionalii, ohiardupă reducerea salarilor, vor ti mai bine plătiţi de cum sunt colegii lor din ţări mai mult bogate decât România.

Ca complectare la aceste din urmă douë puncte, d. raportor general a decla­rat, oă budgetul nu va rëmâné pe vecie la cifra de acum ; el va trebui negreşit së érései, dér cresoerea va trebui së se faoă în mod normal, paralel cu sporirea avuţiei naţionale.

D. Costinescu termină spunênd, că décá România vré së ocupe un loc demu în concertul statelor europene, trebue şi cu tóté sacrificiile së faoă faţă angajamen­telor sale (Aplause).

Festivităţile din Toulon.Preşedintele Loubet a sosit alaltaeri

după amiac}! din Villfranohe în Toulon. Va­sul cuirasat „St. Louis*, pe care se afla preşedintele Loubet, întrâ în port pe lângă corăbiile italiene. Matrozii italieni isbucniră în puternice strigări de hurra. Musicile in­tonară Marsilieza. Ducele de Geuna şi sta­tul său major au schimbat salutări ou Lou­bet şi cu miniştrii. Loubet a debarcat îna­intea arsenalului şi de acolo, printre şiru­rile soldaţilor, s’a dos pe piaţa armelor, unde a distribuit medalii militare. De aici a ple-

din multe pricini. De multe-oil se întâmplă ceva, o nimica tótá, oare te dóré mai mult, decât un lucru important. I-a trecut prin gând, iac’ aşa, să mS întrebe cum mă chiamă, nu cu numele de familiă, oi cu cel de botez. Din neferioire am un nume prost, mé chiamă Trifon; da, da, chiar Trifon, Trifon Ivanici. în casă îmi cHceau] numai „doctor44. Dér ce să faci, i-am spus : „Tri­fon, domniş0rău. Ea clipi din ochi, dedu din cap şi şopti ceva pe frauţuzesce, — o, dér ceva ce nu era bun, şi surise, — dér surîsul ei nu era frumos. Vecjl aşa am pe­trecut tótá nóptea la căpătâiul ei. îu spre zori am eşit din odaiă, prăpădit, şi numai după ceaiü am întrat ér la ea. Dómne, Dumne4eul meu! De abia am putut’o re- cunósoe : ce frumoşi sunt cei ce cobórá în grópá ! îţi jur, că nici a^I nu-mi dau séma şi nu pot pricepe, cum am putut îndura şi lovitura asta!

Trei cjil0 trei nopţi o mai du«e aşa bolnava... şi ce nopţi! Câte nu mi-a tot spus !... în nóptea înainte se mórá, înohi- puesce-ţi, că pe cănd stam lângă ea şi mé rugam de Dumnezeu să dea numai un sin-

cat la prefectura marinei între ovaţiunile însufleţite ale publicului.

Ducele de Geuna s’a dus la B d. a. la preşedintele Loubet şi a convorbit eu el. Visita a durat 20 minute. Ducele i a predat, în numele Regelui Victor Ema- nuel III, diamentele ordinului „AnnuDzi- ataM. După acésta Loubet i-a presentat pe miniştri francesl şi pe membrii susitei, după care ducele s’a reîntors, aclamat de mul­ţime, la port.

Preşedintele Loubet a trimis Regelui Italiei următorea telegramă :

„Alteţa Sa ducele de Genua mi-a predat tocmai acum, în numele Majestăţii Vóstre, diamantele„ordinului „Annunziata44. Grăbesc a esprima Majestăţii Vóstre cele mai sincere mulţumite pentru acest semn deosebit al stimei şi amiciţiei, şi rog pe Majestatea V0stră së primiţi cele mai cor­diale doriri de bine pentru gloriósa Vó*- tră domnire, pentru fericirea Majestăţii Sale Reginei, precum şi pentru împlinirea norocósá a speranţelor familiei regale, şi în fine pentru bunăstarea Italiei, amica Franciéi*.

Preşedintele a însărcinat pe ministru de esterne Delcassé së predea ducelui ma­rele ordon al legiunei de onóre.

După-ce ducele de Geuna s’a depăr­tat dela prefectură, Loubet a primit, în presenţa miniştrilor, pe oficerii încrucişă* torului spaniol „Telayo“ . Comandantul co­răbiei, Dias, a 4is> oă se simte fericit a împărtăşi preşedintelui salutările reginei regente. Loubet a mulţumit şi a adaus, că Francia şi Spania sunt unite prin legăturile simpatiei împrumutate.

In aceeaşi 4’ Loubet a reîntors duce­lui de Geuna visita pe vasul ^Lepanto*. Séra s’a dat la arsenal un prân4 în ouó- rea ducelui de Genua, cu care ocasiuue s’au ţinut toaste.

Preşedintele Loubet şi-a esprimat re- cunoscinţa pentru sentimentele, cari Regele Italiei a voit să le manifesteze pe faţă, când a trimis o escadră atât de strălucită în apele dela Toulon. Flota italiană a stors tot-deauna admiraţiunea Franciéi prin p«- terea ei şi prin atitudinea soldaţilor săi.„Francia — 4ise preşedintele — apreciézâ pe deplin fapta amicală a domnitorului vostru şi la acésta eu n’as! soi rëspunde mai bine, decât a da espresiune speranţei, că rapor­tul cordial esistent între cele doué $èrïf va de­veni şi mai intim spre binele şi norocul lor. Majestatea Sa a mai mărit valórea decisiu- nei sale prin aceea, că a încredinţat con- duoerea escadrei sale unui principe regal, care ocupă loc atât de distins îutre con­ducătorii puternicei mariue de rësboiü ita­liene. De aceea îndoit vesel salut pe A l­teţa Vostră în mijlocul nostru şi vă rog, să esprimaţl Majestăţii Sale cele mai adânci mulţumite şi doriri de bine ale Franciéi şi guvernului său. Ridic paharul pentru Re­gele şi Regina Italiei, pentru ducele de Genua, pentru familia regală, pentru ma­rina de rësboiü şi naţiunea italiană44.

gur lucru: s’o ia pe ea la sine cât mai cu­rând şi apoi îndată să mă ia şi pe mine,— de-odată vine mama ei în odaiă.... îi spusesem în ajun, că merge rău, că nu mai am decât puţină nădejie şi că ar fi bine să chieme preotul. Bolnava, cum o zűri pe mamă-sa, îi 4ise : „Bine că ai venit.. iiite-te la noi, noi ne iubim unul pe altul, noi ne-am dat unul altuia cuvântul...44 „Ce spune, doctore, ce are?K Eu mă făcui ca céra. „Aiurâză44, îngânai, „are friguri44... dér ea 4ise: „Lasă, lasă, mi ai spus dór, adi- neaorea... şi ai primit inelul meu... de ce te prefaci? Mama mea e bună, ea ne va ierta şi ne va pricepe; eu am să mor... şi de aceea n’am de ce minţi ; dă-mi mâna!“ Eu atunci n’am mai putut sta şi ara fugit. Bătrâna pricepu, gâci...

— Dér nu vreau să te obosesc maimult.... şi mie greu şi mie să îmi aducaminte de tóté acestea. Bolnava mea muri a doua 4‘* Fiă-i ţărîna uş6ră ! înainte de a închide ochii îi ruga pe ai săi să iese din odaie şi s’o lase singură cu mine. „Ertă- mă44, 4ise, „póte că ai să gândescl rău des­pre mine... dér bóla... şi crede-mă, oă n’am

La toastul acesta ducele de Genua a răspuns:

— Sunt ferioit, că am fost ales să vă împărtăşesc salutul Regelui; mă bucur, că am venit cu escadra italiană în Toulon şi mă văd în contact ou corăbiile D-Vostre, frum6se şi mândre, a căror sigu­ranţă. în mişcări am admirat’o. Mulţumesc pentru cuvintele cordiale,- ce a-ţi fost gra­ţios a-ml adresa şi cari oorăspund pe de­plin primirei, ce ni-aţl făcut şi pe care vom păstra-o tot-dâuna în bună memoriă Reîntorcându-mă acasă, voifl. ave noroci­rea de a raporta Majestăţii Sale despre oordialitatea, ce ni-au manifestat’o came- ra4ii noştri france»! în acest oraş frumos. Pentru Franoia, pentru armata şi marina Franciei, pentru naţiunea franoesă îmi go­lesc paharul.

Congresul contra alcoolismului.Am raportat eri despre deschiderea

congresului internaţional îu contra alcoo­lismului. Ultimul orator în şedinţa festivă a fost profesorul Dr. August Forel, care a vorbit despre cestiunea alcoolului ca pro­blemă a culturei. în introducere, el a de­clarat, că-i lucru firesc, că medicii, despre cari 9’a vorbit aicea, au protestat. Ade­vărat, 4ise el, că şi noi medicii suntem omeni şi avem slăbiciunile tuturor ómeui- lor; cum-că am fi însă mai slabi deoât alţi omeni, nu voiü să cred. Medicii sunt în posiţiunea de-a premerge cu esemplu bun în cestiunea alcoolului; décá se află me­dici, cari dau un esemplu rău, cu atât mai trist. Totuşi sperăm, că medicii se vor alătura în număr tot mai mare la mişcarea nostră (Aplause").

Profesorul Forel desfăşura, pe basa datelor scienţifice statistice, stricăciunile al­coolului, care este uu venin narcotic, în Elveţia cam a treia parte din sinuciderile şi bólele psihiatrice ale bărbaţilor sunt a-se pune pe conta alcoolului. în 15 din cele mai mari oraşe ale Elveţiei 1/l0 parte din caşurile de mórte a bărbaţilor peste 20 de ani şi trei părţi ale crimelor oontra per- sónei, sunt a-se reduce la influinţa alcoo­lului. Mai trist este faptul, că alcoolul face să degenereze descendenţa beţivilor, acésta o dovedesce un enorm număr per- oentual de idioţi, epileptici, pitici şi bol­navi de nervi şi scrintiţi la miote, precum în genere ómenií nevoiaşi.

Vorbitorul 4ice, că e cu totul greşit de-a privi alcoolul ca mijloc de nutriţiune şi de întărire. Epidemia alcoolică în popor póte fi delăturată numai printr’o abstinenţă radicală dela alcool (Aplause). Acésta tre­bue să urmeze mai íntáiü ca mişcare po­porală din iniţiativă privată.

în fine prof. Forel a pledat pentru crearea de instituţiuul după esemplul Bel­giei, Americei şi Franoiei, şi a părtinit gos­podăriile libere de alcool şi delăturarea ven4ării de beuturi spirtu^şe în tóté stabi­limentele publice. Curând se vor arăta ur-

iubit pe nimeni mai mult, decât pe dum- neta... nu mă uita şi păstrâză inelul, pe care ţi-l'am dat44...

Doctorul întorse capul; eu l’am luat de mână.

„Ehu, 41®© nbai să vorbim de al­tele, séu... n’ai chef de un mio preferanţ? Noi dootorii, soi bine, nu trebue să ne lă­săm duşi de gânduri şi sentimente de as­tea. De-ai fi ca noi, te-ai gândi şi dumnéta numai la un singur lucru: să nu-ţl plângă copiii şi să nu te certe nevasta. Căci, după câtă-va vreme, m’am vîrît şi eu in jugul legal al căsătoriei,... ca să 4ic aşa... Da 4^u... Am luat o fată de negustor cu o zestre de ş0pte mii ruble. 0 chiamă Aculina; Acu- lina şi Trifon...., ce potrivélá! Nevasta, drept să spun, e oam încânită: dér are un bun : dórme t0tă 4iulica... Dér preferanţu ?

Am juoat preferanţ pe o copeică. Tri­fon Ivanici mi-a căştigat două ruble şi ju­mătate, — şi pleca târ4iu mulţumit de no­rocul său.

Din rusesce, de Dr. S. Puscariu.7 *

mările activităţii binecuvântate în acâstă direcţiune (Aplause prelungite).}

Şedinţa festivă s’a terminat prin in­vitarea, oe a adresat’o preşedintele adunării de-a visita şedinţele speciale, ce se vor ţină în clădirea societăţii medicilor.

*

In cea dintâiй şedinţă speoială, după- ce s’a mai adus în discuţiune incidentul Meinert, care a atacat statul medical, pre­şedintele consiliar Gruber deolarâ, că d6oă adunarea ar fi de părerea lui Meinert, n’ar mai putâ-o presida. Adunarea aplauda sgo- motos şi îu urma acâsta presidentul privi incidentul ca încheiat.

Şirul prelegerilor l’a deschis profeso­rul Hans Dr. Meyer (din Marburg, Hessa) cu o prelegere despre efectul alcoolului asupra funcţiunii organului omenesc. El spusa, că alcoolul în oantităţi mai mari aduce cu sine o progresivă ameţire o func­ţiunilor creerului şi a reflexelor pănă la deplina paralisare. Ca mijloc de gustare p6te lipsi, şi în forma concentrată a ra­chiului el este, fără îndoiaiă, periculos. Ar trebui deci să se ia măsuri pentru a pune limite legale comerciului ou vinars.

Dr. R. Wlassak a desfăşurat câte-va cercetări asupra influinţării funcţiunilor creerului prin alcool. Deja după gustarea unei mici cantităţi de alcool, care corăs- punde la doi decilitri de bere, se slăbesce facultatea de-a aduna. La cantităţi de două pănă la trei litri bere, se p6te dovedi in­fluinţa stricăciosă — o rapidă scădere a făcultăţii de a aduna cifre într’un timp anumit — pe timp de 24 6re. Acelaşi lucru se dovedesce cu învăţarea de rost şi la fa­cultatea de-a forma legături de idei. Perso- nele, cu cari s’au făcut esperimentul şi acele ce s’au absţinut mai mult timp, n’au simţit în decursul luorării scăderea facul­tăţii lor de prestare, ele au cre4ut, că luoră uşor şi bine. îu acest sentiment, oare falsi­fică jurstările faptice, zace cel mai mare pericul al efectului alcoolului. (Aplause).

La desbatere a luat parte Dr. Gliick, care a accentuat importanţa efeotului fisio- logic al alcoolului asupra funcţiunii muşchi­lor. Dr. Lichtenberg (Charlottenburg) trage la îndoială, că alcoolul are efect ca apeti- toriu, nici un medic nu prescrie vre-odată alcoolul curat pentru a aţîţa apetitul. ,

Medicul pentru cura naturală Schnitz- Ier a afirmat, că omenii, cari nu beau al­cool, stau mai sus în funcţiunile lor spiri­tuale. In mijlocul unei viue ilarităţi şi aplauselor demonstrative, îi răspunse pro­fesorul horei, că totuşi nu merge a 4‘ce» că acei omeni, cari sunt cuminte, nu beau, şi oă numai proştii beau. Nu ne este permis a afirma, că numai noi, cari ne absţinem, suntem 6menî cuminţi (Ilaritate).

Intr’o prelegere, oe a fost primită cu mare interes, a documentat profesorul An­ton Weichselbaum efectele alcoholului din punot de privire pathologio-anatomic. In stomac, 4ioe, se întâmplă schimbări bolnă- viciose (Catar de stomac cronic...), pot её ajungă la o aprindere cronică. Inima devine încet înoet ne;apabilă de â funcţiona, tot aşa şi ficatul, orgauul ce sufere mai des. F6rte des se întâmplă să sufere şi rinichii. Şi în creer se desv61tă schimbări, cari pot aduce cu sine o perturbare a funcţiunei spirituale. Profesorul încheia cu următ6rele cuvinte: „Despre alcoholism se pote 4’ce, ceea-ce c}ice Apostolul Pavel despre însu- rătore: „Gel ce vr4 sâ se însdre bine face, cel ce nu vr6 s$ se însdre şi mai bine faceu Cumpătarea în gustarea alcoholului e bună, abstinenţa însă e şi mai bună (Vii aplause).

A mai vorbit profesorul I. Wagner de lauregg, preşedintele praxei clinice psihia­trica în Viena, despre efectul veninos al alcoholului la câte-va îmbolnăviri nervose şi psihice. Câte va apariţiunl ale alcoholis- mului cronic, între cari şi dellirium alcoho- hcum, se arată mai ales în timpul abstinen­ţei dela alcohol. Trebue să se admită, oă sub influenţa alcoholului, abusâud în con­tinuu, se nasce în corp un venin, faţă ou care alcoholul este ca şi un antidot. De­clară, că primesce în principiu înfiinţarea de asiluri pentru beţivi şi nu e în contra de a li-se detrage pe depliu alcoholul (aplause)

Nr. 78.— 1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Mai mulţî vorbitori au susţinut apoi, oă dellirium-alcoholicum se póte trata cu suoces prin deplina abstinenţă, dela alco­hol. Profesorul Dr. Wagner rectifică aser­ţiunea sa, dicénd, că nu a afirmat, oă tra­tarea cu abstinenţă produce dellirium. Se nu credeţi, cjioe, că fiă-cărui beţiv, care vine la mine la clinică, îi ofer câte un păhărel de Jicuor. Alcoholioii şi la mine trebue sö se absţină total, dér sunt caşuri de dellirium grav, faţă cu cari am făout esperieuţe spe­ciale.

După acésta şedinţa, care a durat pa­tru ore, s’a încheiat.

S C 1 R I L E DI LEI .— 30 Martie v.

Urmaşul lui Revertera. Din Roma se scrie, că numirea lui KevenhilUer de am­basador austro-ungar în Vatican, a fost re­trasă în urma oposiţiunei Vaticanului. In cercurile papale ar fi bine primită numirea fostului ministru-preşedinte austriao conte Franciso Thun.

Despre generalul Dewett lăţesc Englesii soiri curióse. Aşa o telegramă din Oapstadt spune, că în ultimele 4 ^e s ar constatat slăbioiunea spirituală a lui De- *w«tt şi că numărul aderenţilor lui ar fi scăclut tare. însuşi Botha să se fi convins despre aoésta. — Soirea amintită e răspân­dită cu scop da a zipăci pe conducători buri. Nicî chiar cei din Londra nu-i dau vre-o importanţă, după-ce înşi-şl Englesii « ’au convins despre aceea, că Dewétt este un factor mult mai însemnat, decât sö se pótá dice despre el, că nu mai trebue băgat în sómá. Nu cumva scirea din oes- tiune este iscodită anume acum când se anunţă despre nouö tratări de pace, pe cari vré sö le reínoépá Kitchener cu Botha?

Demonstraţiuni anti-clericale în Portugalia. Din Oporto se anunţă, că în Parmosa au fost mari demonstraţiuni con­tra călugărilor. Demonstranţii au spart fe- restrile mănăstirei. Călugării a puşcat asu- \ pra demonstranţilor dintre cari mai mulţî «u fost răniţi.

Conte dispărut. Din Chichinda-marei se scrie, că contele Palffy R., căpitan de husari la regm. 3, a dispărut, probabil spre America, lăsând în urmă-i sumedeniă de datorii. El are versta de 28 ani şi risipia banii în mod ne mai pomenit de uşuratio. In vre-o douö rânduri familia a trebuit sö 1

«cape din ghiarele oreditorilor. La sfatul familiei s’a cásötorit cu contesa P., având acésta o avere de mai multe milióne co- róne. Cu ocasia logodnei mirósa plăti tóté datoriile mirelui. Dér nu i-a folosit nimic. Din nou începu sö facă datorii, pănă când în urmă, înfundându-i-se, a luat frunză ’n buză.

Serbătorea arborilor în Roma. —„La festa degli aîberi — a cărei înfiinţare tinerimea şcolară din Italia are s’o [mulţu- mésoá ministrului de culte Guido Bacelli, s’a ţinut în Roma cu mare cinste. Des de dimineţă tinerimea a eşit cu miile pe Monte Farnesina, ce se ridică pe ţărmul drept al Tibrului în apropiere de Ponte Molie. In fruntea tinerimei mergea musica. Deja oâte-va săptămâni înainte de sérbátórea acesta, mulţime de popor munc tor a să­pat gropi pe munte, pentru-ca să se să- dâscă 30,000 arboraşi. La serbare au luat parte miniştri şi alte autorităţi. După-ce s’au ţinut obicinuitele vorbiri la pólele muntelui Farnesina, s’a dat semn de ur­carea muntelui. Cam 10,000 şcolari asal­tară muntele, fie-care să-şi planteze arbo­rele. Pe vîrful muntelui flutura stindardul italian. După sfârşitul serbării, oorfcegiul jinerimii pleca ârăşî de vale spre oraş.

Contele de Torino în Rusia. DupăMim se telegrafâză din Roma, contele de Torino a primit invitare dela Ţarul Nico- ae, ca să participe la manevrele armatei 'usescî.

Băile de abur şi vană din loc vori închise în deoursul săptămânei viitóre

începând cu de Duminecă 14 Aprilie n. a. o.

Scrisórea metropolitului de Petersbnrgcătră contesa Tolstoi.

Intr’unul din numerii trecuţi ai fóiei nóstre am publicat în traducere scrisórea contesei Sofia Andreîevna Tolstoi cătră Sf. S'nod în cestiunea escomunicării bărbatu­lui său.

Fóia bisericescă rusescă „Zerhownyja \Wjedomostiu, organul oficial al Sf. Sinod, publică acum răspunsul metropolitului An­toni din Petersburg, pe care îl redăm în traducere, mai ales, oă escomunicarea con­telui Tolstoi a fost una din căuşele princi­pale ale mişcărilor din Rusia. Scrisórea metropolitului este următorea:

Nu este păcat ceea-ce a făcut Sino­dul, când a publicat ruperea bărbatului d-tale de cătră biserică; păcat greu este însă acela, ce l’a făcut el însu-şi, când s’a rupt din legăturile credinţei în I«?us Chris- tos, în fiiul viului Dumnedeu, Mântuitoriul şi salvatorul nostru. Pentru ruperea acésta, el trebuia să dea demult espresiune plân­gerii sale dureróse.

Firesce, stricăciunea bărbatului d tale n’o causézá o sdrânţă de hârtiă umplută cu tipar, ci întorcerea lui dela isvorul vieţii vecinice. Viaţa creştină nici că se póte imagina fără de Christos, fiind-că, după cu­vintele lui: „cel-ce crede în el dobéndesce viaţa de veci şi trece din mórte în viaţă, ér cel-ce nu crede întrensul, uu va vedé viaţa şi-şi atrage mănia lui Dumnecjeu". Er despre un om, care negă pe Christos, nu putetn dice alt-ceva, decât că a ajuns din viaţă în mórte. Intr’asta consstă stri­căciunea bărbatului d-taîe, dér pricina nu este decât el însu-şi.

Biserica, între membrii căreia eşti şi d-ta, stă din aceia, cari cred în Christos; şi biserica în numele lui Dumnedeu bine­cuvânta tóté momentele mai însămuate din viaţa membrilor săi: nascerea, căsătoria, mórtea, durerile şi bucuriile omului. Dér ea nu face şi nu póte să facă acésta faţă de necredincioşi, păgâni, faţă de aceia, cari s’au rupt de cătră ea şi nu cer dela ea nici rugăciune, nici binecuvântare şi cari peste tot nu stau în legătură cu ea.

Din punctul de vedere al bisericei, sentinţa Sinodului e pe deplin înţelâsă, e firâsoă şi dară ca sórele lui Dumnezeu. Iubirea lui Dumnedeu este nesfîrşită, dér nici acésta nu póte ierta totul şi tuturor. Hulirea spiritului sfânt nu se iartă nicî în lumea acésta, nici în cealaltă. (Mat. 12 82). Domnul se apropie tot-déuna cu iubire cfitră om, dér acesta adese-ori nioi nu cră- besce înaintea iubirei, fuge dinaintea feţii Domnului şi ast fel se riimicesce. Christos s’a rugat pe cruce pentru inimicii săi, dér peutru aceea şi el a amintit cu durere mare în vorbirea lui, că „copilul pierdut este pierdut de faptu (loan 17, 21).. Pănă când trăesce bărbatul d-tale, nu se póte dice, că e cu desăvîrşire pierdut; dér cu deplină dreptate s’a dis despre densul, că s’a rupt de cătră biserică, nu mai e mem­brul ei cât timp nu se va pocăi şi nu se va uni din nou cu ea.

Când Sinodul o spune acésta în scri­sórea lui, el confirmă numai un fapt esis- tent, prin urmare numai aceia pot fi ne­mulţumiţi, cari nu sciu ce fac. Din tóté părţile pământului aţi primit manifestaţii de simpatiă. Nu mă mir de acésta, dér cred, că nu vă póte servi spre mângăere. Este mărire omeneseă şi dumne^eescă. „Mărirea omului este ca flórea câmpului; iérba se usucă, flórea cade, dér cuvâptul Domnului rămâne în veclu (Petru 1, 24 25).

Când aDul trecut s’a răspândit prin foi scirea despre bóla contelui, înaintea slugitorilor bisericescl s’a ivit cestiunea: vrednic este el. necredinciosul, de îmor- meotare biserioéscá şi de rugăciuni pentru mântuirea sufletului său? S’au adresat Si­nodului, oare a dat răspuns în taină, şi res- punsul acesta n’a putut fi altul, decât ur­mătorul : „nu póte fi împărtăşit de îmor- rnântare bisericâscă, décá nu se va întorce la principiile fundamentale ale bisericei.M lntr’asta nu era ameninţare, dér alt răs­puns nu putea fi dat, şi nu cred, că s’ar afla preot, care ar înmormânta în mod creş­tinesc pe conte, ér décá s’ar afla totuşi un om atât de necinstit, respectivul ar profana în cel mai păcătos mod ritualul sfânt prin înmormântarea creştinâscă a unui necredin­cios. Dér, e neîndoios, nici bărbatul d-tale n’ar dori o îmormentare creştinesoă.

Décá d-ta eşti om viu şi te mărtu­risesc! de membru al bisericei — fiind-că biserica este de fapt unirea fiinţelor vii şi cu gândire, în numele viului Dumne4eu— atunci declaraţia d-tale, că biserica este peutru d-ta un concept abstract, cade de sine. Şi tot pe urme false calci şi atunci,

când acusezi pe slugitorii bisericei cu rău­tate şi cu vătămarea celor mai înalte legi ale lui Christos. Din faptele Sinodului nu sş póte dovedi vătămarea acestor legi, ci dimpotrivă, un aot de iubire, un act, prin care provocă pe bărbatul d-tale la reîntor- cere în sînul bisericei, ér pe credinoioşî î i provocă să se róge pentru el.

Pe păstorii bisericei îl alege Domnul şi nu ei dela sine stau în fruntea bisericei, cum clici în scrisórea d-tale. Adevărat, că portă mitră ornată cu diamante şi stele, dér în servioiul lor acésta e neesenţial. In vesminte dure, prigoniţi, alungaţi, şi atunci au rămas păstori şi vor rámáné, chiar de ar purta 0răşl vesminte dure şi ori-cât sunt ooărîţi şi batjocuriţî.

In fine cer iertare, că n’am răspuns îndată la scrisórea d-tale; am voit însă să aştept, pănă când se va potoli prima is- bucnire a amărăciunei d-tale.

Domnul Dumne4eu să te scutescă şi binecuvinte, ér bărbatului d-tale, contelui, să-i dea graţiă!

16 Martie, 19Ó1.Antoni,

Metropolit de St. Petersburg“ .

Froducţiuni şi petreceri.Reuniunea română de cântări din Să-

lişte va da un concert Luni, a doua 4* de Pasoî, 2/15 Aprilie 1901, in sa'a festivă a şcolei. începutul la 8 óre séra. Preţul de întrare.* Looul I. 1 cor. 60 bani, looul Ii.1 oor. Loc de stat 60 bani. L oq pe gale­ria 29 bani.

Program; I. a) Intuneoimea (Tene- brae), oor mixt, de Davisé Perez, b) Psalm XVI. cor mixt. de E. Mandyezevski. II. Stejarul si cornul, cor mixt, de G. Musi- cescu. III. ţ)iua învierii, poesiă de G. Coş- buc, declamată de d-şora Veturia Pap. VI.a) Sărmană frun4ă, cor mixt, de G. Dima.b) Hei leliţă din cel sat, cor mixt, de G. Dima. V. Viaţa Ţiganului, cor mixt, cu aoomp. de pian, de Schumann, acompaniat de d-na Eugenia Doboin. V I. a) Mirele, oor de dame, b) Barcarola, cor de dame de J. Brahms. VII. Marşul lui Mihaiu Ero­ul, cor mixt, cu acomp. de pian, de I. Vidu, ecomp. de d-na Eugenia Doboiu. După concert joc.

— Studenţii clasei V11L dela gimnasiul rom. din Braşov vor da" o producţiune şi petre­cere ou dans Luni în 2/15 Aprilie 1091( a doua 4 ' de Pasci) în sala hotelului mare din Feldioră. începutul la 7*/ óre séra Intrarea: Loo. I. 1 cor. 20 bani (60 cr.) loc. II. 80 b. (40 cr.) Scop filantropic.

Program: 1. a) Musicanţii dela Praga, de Th. Krause, b) Nópteade Fr. Schubert, cor. 2. Rugămintea din urmă, de G. Coş- buc, declatnaţiune seriosă de d-1 N. Dani- nielopol 3. De-aşi fi iubito, de N. Popo- viol, duet de sopran şi alt, esee. de d-şorele V. Crangă şi M. Micu. 4. a) La o rându­nică de I. Costeseu. b) Tóca de I. Vidu, cor. 5. Caii ţiganului de Th. Speranţă, de- clamaţiune comică de d-1 V. Motoşcă. 6 . Cân­tul Oşteanului de I. Costeseu, cor. 7. Te­atru : „Pétra din Casă,** comediă de V. Alexandri.

— Tinerimea inteligentă din Şeica- mare va da o producţiune teatrală împre­unată ou joc Luni, în 2/15 Aprilie a. c. (a doua 4l d® PascI) în sala mare a hotelu­lui de acolo. începutul la 8 óre sóra. Pre­ţul de întrare: Locul prim 1 coróná (de familiă 2 corone). Locul al doilea 60 bani. Venitul se va destina în favorul şcolei.

—Tinerimea dela şc0 la comfesională gr. or. română din Şiştaroveţ dă un concert împreunat cu deolamaţiubl, Luni a doua 4i de Pasci, în sala de învăţământ a şco­lei de acolo. începutul la 7 óre séra. Pre­ţul de întrare: de personă 40 bani, ér de familie â 3 membrii I cor. Venitul e des­tinat pentru înfiinţarea unei biblioteci şco­lare.

— Reuniunea meseriaşilor şi comer­cianţilor din Sebeş „Audreianaw învită “la producţiunea, teatraiă care se va arangia Marţi 3/16 Aprilie a treia 4' de P*scî în sala cea mare de hotel „La Leul de aura in Sebeşul-săsesc. începutul precis la 8 óre séra. Preţul de întrare de personă: Locul I. cor. 1.60, Locul II. cor. 1.20, LoculIII. cor. 1, Locul de stat 80 filerl, galerie50 filerl. Venitul curat e destinat în favo­rul „fondului pentru ajutorarea văduvelor şi orfanilor de meseriaşi11.

— Inteligenţa română din Alba-Iulia va aranja o producţiune teatrală împreu­nată cu dans cu ocasiunea conferenţei în- văţătoresci în 18 Aprilie st, n. a. o. în ho­telul „Elisabeth“. Venitul curat e destinat în favorul şcolei gr. ort, din Alba-Iulia. Preţul de întrare looul I. 2 corone, locul

II. 1 cor. 60 bani, locul III. 1 cor., loc stat 80 bani.

Programa I. „Numai unaK poesiă de G. Coşbuc deolamată de d-1 loan Stan, înv. Dialog. Fragment din Ovidiu de Alec- sandri scena IV şi V din actul al V. pre­dat de d-nii şi Iuliu Roşea învăţător.II. Un om buclucaş, comediă într’un act, localisată de Maria Baiulescu.

■ S C I U I ULTIME.Caransebeş, 12 Aprilie n. (Tel.

part. a „Graz. Trans). Generalul Seracin a réposat adi la 7 óre űi- minâţa. Duminecă ia 2 óre d. a. va fi înmormântarea.

Londra 11 Aprilie. Lui „Daily Telegraph“ i-se anunţă din öapstadt: Se constată oficios, că Botha a cerut o intélnire cu lord Kitchener.

Viena, 11 Aprilie. La bursa de aici s’a lăţit svonul, că Englesii ar fi prins pe Botha.

Toulon, 11 Aprilie, Loubet a pri­mit dela Regele Italiei o telegramă, ca respuns la telegrama, ce i-a adresat’o ieri preşedintele Franciéi. Regele accentuézá amiciţia dintre Francia şi Italia.

New-York, 11 Aprilie. Se anunţă oficial, că Aguinaldo a subscris mani­festul de pace.

Odessa, 11 Aprilie. Vaporul „Svijetlana", răpit de furtună şi isbit de o stâncă, s’a cufundat Dintre că- letorî 67, ér dintre personalul vapo­rului 11 s’au înecat. Abia au putut scăpa 21 omeni.

L ite r atur â.A n tro p o m o rfis m e ş i A n t ia n tro •

p om orfism e în limba română de Nicolae Sulică. In limba nostrâ scrierile de felul acesta sunt rare şi scrierea acésta a d-lui profesor la gimnasiul român din loc Nic. Sulică se distinge nu numai prin conţinu­tul său bogat şi sistematio, prelucrat după stricta metodă scienţiScă, ci şi prin limba- giu. său scris la înţelesul tuturor. Autorul e cunoscut şi din scrierile sa’e folklorioe- filologice de păuă acum. Cartea oe anun­ţăm acum, se póte procura dela Tipografia Â. Mureşianu cu 40 cr. seu 80 bani (plus 5 bani porto).

V ia ţa ş i o p e r ile lu i A n d re iu 3Tu- re ş ia n u , studiu istoric-literar de loan Ra- ţiu, prof. ord. la preparandia din Blaşiti.. Preţul 2 cor., plus porto 1 0 bani. Venitul curat al acestui op se va contribui la for­marea unui fond pentru Internatul prepa­randii din Blasiü.

P I W f c l t S E .C um econom isesc şefii s ta telor.

începând cu preşedintele Kriiger şi păn& la Sultan, în registrele băncii englese se pot afla numele tuturor capetelor încoro­nate. Padişahul îşi îmulţesoe în fiă-care an depunerile sale la banca englesă. Membrii familiei Ţarului, cavi sunt cunoscuţi de buni economi, îşi plasâză capitalele parte la banca englesă, parte la cea francesă. In Marea-Britaniă a produs la timpul său mare bucuriă împrejurarea, că Ţarul Ale- sandru III a plasat cele 20 mili6 ne măroi ale cumnatei sale în banca din City. Re­gele Leopold al Belgiei şi Regele Greciei suunt adevăraţi genii în privinţa specula­tivă. Leopold a moştenit dela tatăl său 20 mili6 ne mărci cu cari în câte-va săptămâni a câştigat 80 milione mărci, sumă, ce a folosit’o mai târ4 iu spre ridicarea statului Congo. In mâna regelui Greciei succede ori-ce întreprindere speculativă. Micado din Japonia a aranjat o bancă deosebită în Tokio pentru manipularea oapitalelor de care dispune.

flW* Domnii abonenţi, cari încă nu şi-au reînoit abonamentul, s$ bineyoiâseă a-1 reînoi neamânat, ca s6 nu li-se întrerupă regulata espedare a diarului*

Administraţiunea

Gazetei Transilvaniei^Proprietar: D r. A u rel Hfureş-ianu»Redactor responsabil: Tra ian BT, Pop.

Pgiana 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 76. — 1901.

Abonamentela

„Gazeta Transilvaniei4'se pot face orî şi când pe timp mai îndelungat seu lunare.

Oela „Tipografia A. Mureşianii“ din Braşov,

se pot procura urmatórele cărţi:(La cărţile aici înşirate este a se m a i____

pe lângă portul postai aretat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)

Atragem atenţiunea cetitorilor asupra cărţilor de mai jos, cari se vend cu pre­ţuri reduse, ba chiar numai pe jumătate, de cum s’au vândut până acum.

1) Lascar Viorescu, O ic6nă a M o l ­dove i d in 1831 de Wilhelm de Kotzebue. E cunoscută acăstă scriere ca o lucrare istorică de mare valore în literatura nostră. Conţine 268 pag. cu tipar curat şi hârtie de lux. Preţul în loc de 4 c< r., cum s’a vendut pănă acum, este acjl numai 2 cor. (-}- 30 barl porto.)

2) JPoesii de Veronica Micle, regretata nâstră poetă. Conţine 144 pag. In loc de 8 oor., se vinde numai cu 1 cor. 50 b. (-J- 10 b. porto).

3) JPoesii com plecte de Carol Scrob. Namele acestui autor este de asemenea bine cunoscut literaţilor noştri şi poesiile lui ocupă un loc frumos în literatura ro­mână. Preţul s’a redus dela 4 la 2 cor.{-\- 2 0 b. porto).

4) In s tru c ţ iu n e a g im n a s tice i în sco- lele de băeţî şi de fete. Cu 57 figuri în text, de D. lonescu, profesor de gimnastică la liceul Lazăr şi la şcola normală de in­stitutori din Bucurescl. Preţ. în loc de 3 cor. e 1 cor. 60 b. (-}- 10 b. porto) De lipsă e mai cu sămă pentru învăţători.

5) O rig in e a m on ed e lo r (a banilor) de M . C. Suţu, o interesantă conferenţă ţinută la Ateneul Român din Bucurescl. In loc de 1 leu se vinde cu 50 bani.

6 ) P o e s ii de F. M . Stoenescu. Este o carte mare de 252 pag. cu esterior plăcut şi bine îngrijit. Autorul e de asemenea cu­noscut în literatura română şi versurile sale frumose nu au lipsă de laudă, căci se lauda de sine. In loc de 4 cor. se vinde cu 2 cor. (-f- 1 0 b. porto.)

7) „ V re i s& te iubescă bă rba tu l ?u Broşura cu acest titlu conţine poveţe prac­tice seriose şi forte potrivite pentru fami­liile bune. Preţul dela 1 cor s’a redus la 50 b. (-|- 5 b. porto).

*P ild e ş i s fa tu r i p e n tru pop or.

Sub acest titlu a eşit de sub tipar în Ti­pografia „Aurora44 din Gherla o nouă carte scrisă de d-1 Ican Pop Reteganu, cunoscutul nostru scriitor poporal. Cartea conţine 160 pag. în format 8 ° şi are vre-o 24 de scrieri, cari cuprind diferite învăţături pen tru trebuinţele ţăranilor noştri. O recoman­dăm ca o carte forte de folos şi de petre­cere pentru popor.

Cursul la bursa din Viena.Din 11 Aprilie, n. 1901.

Renta ung. de aur 4 % ..................117.90R&nta de cor6ne ung. 4%. • . . 98.10Impr. căii. fer. ung. în aur 4V2% • 1 2 1 .1 0

Impr. căii. fer. ung. în argint. 4V2°/o 1 0 0 .—Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.— Bonuri rurale ungare 4% . . . . 93 — Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.60Impr. ung. cu p r e m ii ..................174.60Losurl pentru reg. Tisei şi Seghedin . 141.75Renta de argint austr..................... 98.30Renta de hârtie austr..................... 98.15Renta de aur austr..........................117.85Losurl din 1860................................141.10Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16.85Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 712,—Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 708.—Napoleondorî...................................19.09

Mărci imperiale germane . . . 117.62 V2

London vista............................... 240.30Paris vista................................... 95.471/2Rente de corone austr. 4% • • • 97.60 Note ita lie n e ................................90.40

Cursul pieţei Braşov.Din 9 Aprilie. 1901.

Bancnota rom. Cump. 18.76 Vend. 18.81Argint român. Cump. 18.60 Vend. 18.40Napoleond’orî. Cump. 19.02 Vend. 19.06Q-albenl Cump. 11.20 Vend. 11.30Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vend. 2.57Mărci germane Cump. 58.50 Vend. 23.65Lire turcescl Cump. 10.70 Vend. 21 70 Scris. fonc. Albina 5°/0 100.— Vend. 101.—

Nr. 2904—1901.

PUBLICAŢIUNEreferitore la măsurarea şi încassarea dării

de câni pe anul 1901.Se aduce la cunoscioţa gene­

rală, că consemnarea dării ce au s’o platescă proprietarii de câni pe a. 1901, lucrata pe basa foilor pre- sentate aici, sunt gata şi se pot lua în vedere în decurs de 3 4^e adecă în 18, 15 şi 16 Aprilie a. c. la per­ceptoratul orăşenesc, totdeauna în­ainte de am. dela 8 — 12 6re.

In decursul acestor 8 cjile îi stă în voe fiecărui proprietar de câni, carele crede că a fost prea greu tacsat se*şî subşternă recurs de reclamare laperceptoratul orăşenesc

Pe basa reclamaţiunilor intrate şi motivate se va rectifica impune­rea dării. Tot de-odată se aduce prin acesta la consciinţa generală, că yal6rea marcelor de câni ce sunt astăcjî în us, provecjute cu Nr. a. 1900, la 1 Maiu a. c. încetă şi că în urmarea acesta cânii cari nu vor fi prove^uti cu mărcile valabile ale a. 1901 începend dela 3 Mai încolo vor fi prinşi de hingheriu oraşului

Marcele de câni cele noue va­labile pe anul 1901 se pot sc6te dela cassa perceptoratului orăşenesc. Darea de câni se plătesce pentru fie-care câne care este mai bătrân de 3 luni şi se numără de odată pe anul întreg atunci când S9 sc6te marca după următ6rea tacsaresoco­tită pe 1 an :

a) pentru cânii de lux 16 co- râne. i

b) pentru câni de venat, d6că posesorul are cartă de venat, 2 co­rone.

c) pentru fie-care câne, menit se păzescă casa şi ţinut în spaţiu închis 2 cor6ne.

Se observă înse, că în intravi­lanul oraşului se plătesce pentru 1 câne de curte 2 cor6ne, eră în estra- vilanul oraşului pentru câte 2 câni de curte, s6u pentru 2 câni de tur­mă în fine pentru 3 câni de turmă aflători la păşunea de pădure se plătesce câte 2 corone dare.

Streinii călători cari cercetâză Braşovul şi petrec aci mai mult de 8 cjile, au se plătescă pentru fiecare câne ce-1 posed 2cor6ne: plata este a-se face înainte la perceptoratul orăşenesc.

Pănă atunci pănă când nu şi’a plătit tacsa, are se l provadă cu bot­niţă şi se*l ducă cu sine legat de sforă.

Br a şov , în 9 Aprilie 1901.

107,2—a. Perceptoratul orăşenesc.

^ T7* I S .Prenumeraţiunile ia Gazeta Transilvaniei se potti face şi reîno

ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-cărei luni.Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voiese

ca espedarea se li-se facă după stilul nou.Domnii, ce se abon^ză din nou să binevoiască a scrie adresa

lămurit şi să arate şi posta ultimă.Administraţ. „Gaz. Trans.*

Cafea direct din Hamburg4 7 4 Kilo garantat.

C a l i t a t e a c e a m a i b u n ă , l i b e r ă d e

p o r t o , c u r a m b u r s ă , s e u t r i m i t e r e a

p r e ţ u l u i :

Santos, e x t r a f i n ă . . . . Koron. 7 60 Salvador, f f . v e r d e , o u t ă r i e „ 8.15 Afrik. Mocca, p e r l b o h n . . . „ 8.25Goidjava, g ă l b u i e ................„ 10 80Ferlkaffee. f o r t e f i n ă . . . . „ 10 85 Ceylon, v e n ă t ă v e r d e , e x t r a f . „ 10.95 Arab Mocca, f f a r o m . . . . „ 13 10

Preţuri curente şi tarifa vamplă gratis.

EtîLINGER &Co. Hamburg.

Uumai pentru I franc se dă 50 francî.

Pentru espiicaţiunî orî-ce amator e se adreseze Casei de comission

Progresul Economic RomânCalea Văcăresc! nr. 195,

(R o m â n ia ) Bucuresci.24 -25

P I veritabilă englesăomada pentruconservarea nelei şi s á p i u l „Boraf

al Doctorului losif Krfegllibere de orî-ce r }

I substanţe oprite - seu stricăciose. C ^

Ofer*1 cel maibun mijloc e

B S f O P C , curăţire a pielei.

Un burcănel de pomadă cu un săpun Borax se trimite pentru 3 corone 30 filer,după primirea preţului.

CMef-Offlce 48, Brixton-Koafl, LonSon sw.Asignaţiile poştale să se adreseze la:

Balsam-Fabriltîa Pregrada bei Rohitsch-Sttuerbruun.

Cumpărătorilor en pros li-se dă rabat conv.

ANDNGIDRI(inserţiam şi reclame)

suni a se adresa subscrisei administratiunl. In caşul pu­blicării unui anunciu mai mult ie adată se face scâdement, csaire cresce cu cât publicarea «e face mai de f*iulte-ori.

Admi istr. „Gazetei Trans.44

Prafurile-Seidlitz ale lui Moli

$

V eritab ile num ai, deeă fiaeare eutiă este provetţuta eu m area de ape ra re a lu i A. M o li şl eu su bsc rie rea sa.

Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greu­tăţilor celor mai cerbicose la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto~ macii, oonstipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite b6le femeescî a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2 .—

Falsificaţiile se vor urmări pe cale judecăcorescă.

Franzbranntwein şi sare a lui Moli.ţln iM +oh ilii n u m o S decă fiecare sticlă este provedută cu marca de scutire şi cu V U n idU IIU n u m a i, plumbul lui A . M oli.

Franzbranntwein-ul şi sarea este forte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de­osebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de rScelă. Preţul unei sticle originale plumbate, Coro e 1.80.

Săpun de copii a lui Moli.Cel mai fin s ă D u n de copii şi dame fabricat după metodul cel mai nou pentru cul­

tivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru f-opii şi adulţi. Preţul unei bucăţi Cor. —.40 Cinci bucăţi Corone 1.80. Fie-care bucată de săpun, pentru copii este proveţjută cu marca de aperare A. Moli.____________________________________________________ ____________________

T rim iterea p r in e ip a lă prinFarmacistul A. M OIjKj,

c. şi r. farnisor al curţii iipriaie Viena, TncManien 9Comande din provinciă se efectueză ţjilnic prin rambursă poştală.

La deposite să se c&râ anumit preparatele provâ^ute cu iscălitura şi marca de aperare a lui A. M O LL.

Deposite în Braşov: la d-nii farmacişti Ferd. iekelius, Franz Kellemen şi e n g r o s la D. JEremia Nepoţii, Teutsch & Tartler.

AX

Plecarea si sosirea [Mirilor âe stat ni mg. în BrasefValabil din ft Octomvre st. n. 1900.

Plecarea trenurilor din BraşovDela Braşov la Budapesta :

I. Trenul mixt la óra B’8 min. dimin.II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la ó. 2*45 m. p. m.III. Trenul de pers. la óra 7‘48 min. séra.

Dela Braşov la Bucurescî:I. Trenul de persóne la óra 3-55 m. dim.

II. Trenul mixt la órele 11 a. m.III. Trenul accel. la óra 2-19 min. p. m.

(ce vine pe la Cluşiu).

Dela Braşov la Kezdi Oşorheiu:I. Trenul de pers. la óra 5-19 min. dim.

(are legătură cu Tuşnad, Ciuc-Szereda, la óra 3'20 min. nóptea.

If. Tt*enul mixt la óra 8*50 min. a. m. III. Trenul de pers. la óra 3*15 m. p. m.

(are legătură cu linia T.-şnad-Cluc-Szereda).

Dela Braşov la Zernesci (gar. Bartolomeiu).I. Trenul mixt la óra 9’2 min. a. m.II. Trenul mixt la óra 5 26 min. p. m.

Deîa Braşov la Ciuc-Gyimes:I. Trenul de pers. la óra 5*19 min. dim.

II. Trenul mixt la óra 8 50 min. a. m. III. Trenul de pers. la óra 3‘15 min. p. m.

Sosirea trenurilor în Braşov:Dela Budapest* la Braşov:

I. Trenul de persóne la óra 8 dim.II. Tr. accel. peste Cluşiii la ó. 2-9 m. p. m*

III, Trenul mixt la óra 1025 min. sóra.Dela üucurescí la Braşov:

I. Trenul accel. la óra 2*18 min. p. m, II. Trenul pers., la óra 9 27 min. p. m.

III Trenul mixt, la óra 5.— min. dim.(ca e circulă numai Vinerea dela Predeal).

Dela Kezrli-Oşorheni la Braşov:I. Trenul de persóne la óra 8*25 m. dim.

(are legătură cu St.-Georgiu, Ciuc-Sereda şi Ciuc-Gyimes).

II. Trenul de pers. la óra 1*51 m. p. m.III. Trenul mixt, la óra 6*48 m. séra

(are legătură cu Ciuc-Sereda).

Dela Zérnescí la Braşov (gar. Bartolomein.) I. Trenul mixt la óra 7*2 min. dim.

II. Trenul mixt la óra T12 min. p. m.

Dela Ciuc-Grhimes la Braşov:I. Trenul de pers. la óra 8-25 m. dim.

III. Trenul de pers. la óra 1*51 m. p. m. III. Trenul mixt la óra 6’48 min. sóra

ş y - „Gazeta Transilvaniei* cu numérul â, 10 fii. se vinde

la librăria Mc. 1. Ciurcu şi la Eremias Nepoţii.

Tipografia A. Mnreşanu, Braşov.