iMaistrdîiuiiBâ şi Tiwafla.SMŞOV, piaţa mare Nr, 30.

Scrisori nefrancate nu m primesc. Manuscripte nn retrimet,ÎNSERATE se primoao la AO- ŞÎSiiSTRAŢIUME în Braşov şi 1» xxmâtrirele Birouri de onunolurF:

In V i e n a ; M. Dukes Nachf. Augenfeld & Emerioh i.ssner

K«it>ir!oh Sohalek. Rudolf iflossa. A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. In B u d a p e s t a : A. V. Qoldber- jjsf, Eksteln Bernat. In H a ra­ft u r g : Marolyi & Llebmann.

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­r i i garm ond pe o colbnă 6 or. ş i 30 or. tim bru pentru o pu­b licare. — Pub licări m ai dese după ta r ifă şi învo ială .

RECLAME pe pagina a 3 .a o se r ia 10 or. s6u 30 bani.

aEÎÎACŢÎtJNEA»

A K T U L L U I I .

„ s a z e t a » inse în n a r e iii.Abonamente pentru Anstro-Ungaria:Pe un an 12 fl., pe ş6se luni

6 fl., pe tre i lu n î 3 fi. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franoî, pe ş6se lun i 20 fr., pe t r e i lun i 10 fr.

N -rii de Duminecă 8 franci. Se prenum eră la tote ofi-

c iele poştale din în tru şi din afară şi la d-nii co lectori.

Abonamentnl pentrn BraţtvAdmtmstraţiunea, P ia ţa m a it

Târgul Inu lu i Nr. 80, etsg it I . : Pe un an 10 fl., pe ş is t lun î 5 fl., pe tre i lun î 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă : Pe un ar 12 fl., pe 6 lu n i 6 fl.. pn trei lun i 3 fl. — Un esem plar 5 or. v. a. s6u 15 bani. — A tât abo­nam entele cât şi in serţiun ile sunt a se p lă ti înain te.

Nr. 200. Braşov, Joi-Vinerî 10 (22) Septemm. 1899.

Autonomia Românilor uniţi.Relativ la cele p'.trecut« în conferenţa epis-

copescă din Budapesta, un fruntaş mirean al bi- sericei române unite ne trimite următorul a rticu l:

In conferenţa episcopescă cen- chiămată de primatele Ungariei, Me- tropoiitul Mihalyi, pe care foile ma­ghiare tote îl tituleză numai archi- episcop şi-l pun consecuent tot în coda archiepiscopilor unguri, a dat espresiune nedumeririi credincioşilor sei români gr. uniţi fată de îndrăs- nâla comisiunei de doue-cjeci şi şepte a Congresului romano-catolic, care a tractat şi dispus în elaboratul seu în mod suveran despre autonomia bi- sericei române unite; tot-odată Me- tropolitul a precisat atitudinea epis- copilor români faţă de proiectata autonomiă a bisericei rom ano-cato­lice cerend — cum se esprimă de sigur nu îară ţîntă foile unguresc!— „ca autonomia Românilor zmiţî să nu se delăture de tot prin autonomia reg- ni cotară*.

La acesta, se asigură, a res- puns în fruntea celor 8—4 episcop! romano-catolic!, orgoliosul şi roma- nofagul episcop al Oradiei Schlauch: că lucrul nu se ţine de conferenţa episcopescă; că Congresul autono­mie şi toţi membrii lui sunt conchiă- maţî prin resoluţiune prea înaltă, şi că este tr6ba episcopii or şi „repre- sentanţilor r o m â n i c e atitudine vor se observe faţă de acesta, şi în fine, că în tot caşul plenul congresului este chiămat a decide în acesta causă.

Noi încă suntem de astădată, pe neaşteptate, de părerea Eminen­ţei sale din Oradea, cu singura deo­sebire, că mergem mai departe cu un pas şi declarăm, că nici plenul congresului romano-catolic n’are nici un drept, prin urmare nu este nici chiămat a hotărî în causa autono­miei bisericei române unite.

In causa acestei autonomii nu pote hotărî nimeni altul, decât epis­copatul român unit şi deputaţii aleşi de cler şi de popor pentru Congre-

sul autonomiei bisericei române unite. Acésta autonomiă a bisericei lor, bună rea, esercitată ori neesercitată cum este, o au Românii uniţi de doue sute de ani şi ţin cu totă tă­ria sufletului lor la ea, nevoind a fi înfundaţi în nici o altă organisaţiă streină. Sunt şi firm decişi nu numai a-şî susţine autonomia lor proprie, ci a şi-o organisa din nou şi aşteptă cu nerăbdare, ca episcopatul român unit, în frunte cu Metropolitul dela Blaşiîi, se facă în scopul acesta paşii de lipsă la locul prea înalt. Cei mai bine de un milion de credincioşi ai bisericei vor secunda, ca un singur om, acestor paşi, precum a dovedit adunarea din Cluşiu. dela 1897 şi mulţimea de representaţii şi hotărîri ale sinódelor protopopescí, adresate archiereilor.

Noi Românii uniţi n’avem dér de-a „cere* nimic nici dela confe­renţa episcopéscá romano-catolică, nici dela congresul romano-catolic. Romano-catolicii nici n’ar puté se ne dea autonomia bisericei, déca n’am avé-o, nici pot se ni-o ia pe aceea ce o avem. Noi cerem şi tre- bue se cerem numai dela locul cel mai înalt se se convóce şi Congre­sul nostru autonomie, ca se ne or* ganisăm şi se punem în lucrare şi noi, după anumite statutş sancţio­nate, autonomia nóstrá bisericéscá. In privinţa acésta n’avem nici un amestec cu romano-catolicii. Dér n’avem noi ce conferi cu episcopa­tul romano-catolic, căci tote împre­jurările nóstre bisericesc! şi şcolare difer de ale lor, prin urmare lor nici că le sunt cunoscute. In ase­meni împrejurări nici nu se póte cugeta o conlucrare cu romano-ca­tolicii.

Biserica nostră este şi remâne de sine stătăt0re, nesupusă alteia; prin urmare capul ei, Metropolitul din Blaşiîi, are el se concheme con­ferinţe episcopesci şi congrese bise­ricesc!, dér se nu fiă chiămat la de aceste de capul altei biserici. Etă de ce ţinem noi morţiş, şi de ce

pretindem dela episcopatul nostru se iacă odată un pas energic, ca se se lămur^scă starea bisericei nostre înaintea ţerii şi a tronului şi se scă­păm de uneltirile, ce ţintesc a ne băga şi a ne pierde în massa ro- mano-catolicilor, nimicindu ne ast-fel biserica străbună şi dând o lovitură de morte şi naţiunei nostre.

Convocarea delegaţiunilor. nNeue fr. Presseu este informat, că delegaţianile vor fi convocate pe c]ilia de 10 Noemvre, de cumva nu se Ta ivi ore-care piedecă.

„SoltLţiunea firescăa eriseiu. Subtitlul acesta publică „Pester L loydu de ieri un lung artioul din pena „unui distins bărbat austriac, oare ocupă loc în drâpta parlamentului şi care a influentat mult la crearea noului paotH. Articulul conchide, că singura soluţiune normală, firâscă şi cons­tituţională a crisei ar fi, dâcă din majori­tatea camerei austriace s’ar forma un gu­vern parlamentar. Acestui guvern trebue să i-se impună, ca datoriă, de a lua în considerare nu numai pretensiunile naţio­nale îndreptăţite ale majorităţii, ci şi ale minorităţii. OrI-ce altă soluţiune este sâu imposibilă, cum e o schimbare de sistem, sâu nesuccâsă a priori, cum ar fi numirea unui guvern de funcţionari, sâu orî-oare altă. lovitură de stat. Trebue făcut încer­carea — фее — c’ua guvern parlamentar al dreptei, âr dâcă o partidă ar cuteza să zădărnicâscă acesta unică soluţiune, contra aceleia să se îndrepte lovitura de stat.

In legătură cu acâsta amintim, că în cercurile politică din Viena şi Budapesta se mănţine părerea, că conferenţa convo­cată pe poimâne de Dr. Puchs nu va avâ nici un resultat, de>ore-ce G-ermanii nu vor participa la ea. In urma acesta posi- ţia cabinetului Thun e forte mult amenin­ţată, ba se фее chiar, câ căderea lui este numai ceetiune de câte-va ф1е.

Kossuth la Czegled, urm^ză acum păşirea lui Ugron Gabor. Acesta a convacat pe cjiua de ieri o consultare ou aderenţii săi, pen­tru-a stabili modul de precedere al luptei în parlament privitor la afacerea Hentzi. N’au alt-ceva de lucru „patrioţiiu.

Kosuthiştii în afacerea Hentzi.Nu mai încape îndoială, că kossuthiştii ungur! vor să reia în cameră vechia lor armă în contra guvernului: afacerea Hen­tzi. După vorbirea, ce a ţinut Francisc

Metropolitul Meţianu în visitaţiune canonică.Bran, 8 (20) Sept. 1899.

în a lt Prea Sfinţia Sa Metropolitul Me­ţianu, amăsurat programei, s’a presentat Marţi în mijlooul credincioşilor săi din Râşnov, âr ac I, MercurI, în a celor dela Bran.

Marţi dimineţa un frumos banderiu de călăreţi şi un şir lung de trăsuri a ple­cat dela Râşnov laZernescI, de unde fu adus Metropolitul în sunetul clopotelor şi între ova- ţiunile mulţimei. La Râşnov îl întâmpina numerosul popor, în frunte cu preoţii Ham- sea şi Teculescu; apoi fruntaşii saşi ai co­munei, primăria etc. Fu bineventat pe scurt, der în cuvinte alese de preotul Ham- sea, căruia Metropolitul i-a răspuns de ase­menea pe scurt.

S’a oficiat serviciul divin de L P. S. Sa asistat de arohimandritul Puşcariu, mo- nachul Dr. Eusebiu Roşea, preoţii Ham- sea, Teculescu, Comanescu şi de diaconul Priscu. După terminarea serviciului divin, Metropolitul a ţinut şi aici o lungă şi fru- m6să vorbire plină de poveţe pentru po­por, âr după terminarea vorbirei în nu­mele poporului a răspuns părintele Tecu­lescu, în cuvinte pline de însufleţire şi în­trerupt adese-orl de popor cu urări de „să trăescă** la adresa archiereului. In fine s’a îm părţit anaforă şi s’a dat binecuvântare poporului.

După biserică a urmat dejun la pă­rintele Hamsea, unde s’au făcut tot-odată şi recepţiunile. Cam pe la 12 ore din cji a plecat de aici ârăşl la ZârnescI, însoţit şi acum de banderiu.

Miercuri la 7 ore dimineţa archiereul, însoţit de un banderiu de vre-o 200 oălă- reţl din Branul superior, pleca în comu­nele brănene. înainte însă de a ajunge la Bran, s’a oprit oam o oră la Tohanul nou, a visitat şi aici biserica, a oficiat o mo-

FOTLETONUL „GAZ. TRANS“.

I o b a g u l .Naraţiune, de D. de Lychdorff.

— Fi ne . —In Polonia şi U ngaria lumea e obiol-

nuită sé călătorâscă cu caii în g a lo p ; con­tele drept aceea nici nu băga în sétná graba, cu care sbura acuma căruţa. Eu cunosceam bine tote cărările şi aşa în loc să apuc spre Prusia, am cotit la stânga, ér când să deşteptâ groful a doua di- minâţa şi să oredea în deplină siguranţă, se pomeni dintr’odată, când voi să se cobóre, faţă în faţă cu grenadirii austriac!.

Domnul se îngălbeni mai rău decât óéra şi-l cuprinse un cutremur de sus păn& jos. Ofiţerul, care era de comandă, cercetâ cu de-amăruntul căruţa şi afla o mulţime de scrisori şi documente compromiţătore, ér groful fu momentan aruncat în lanţuri. Domnul încă tot nu-şl putea da sâmă cum a căc}ut în cursă, când zărindu-mă pe mine,

pricepu momentan situaţiunea. El se îu-I tórse spre mine ou multă greutate, căci fiarăle cele grele îl împedecau în mişcare.

„Aşa-dâră ţie am să-ţi mulţămesc, Vlad, prinsórea m ea !K cjise el. „Tu te-ai résbunat pe m ine! Cine ar fi crezut, că canalia e atât de sim ţit6re! Voi *trebue că aveţi altfel de sânge în vine, decât ţăranii de rân d ! şi pricopsită de fiică ta era tot aşau.

En rid icai pumnul să-l isbesc în faţă, dér am fost prins de braţ şi un subofiţer se răsti la mine:

„Aici n’aveţl să vă b a te ţi; décá nu te porţi cum se cade, am să te arunc şi pe tine în lanţuri. Bagă de sémá, că şi tu eşti prisonier şi că vei mai fi ascultat. Noi avem porunoă să facem cel mai scurt proces ou conjuraţii Poloni*.

Procesul a fost de fapt forte scurt. Domnul a fost condamnat la muncă sil­nică pe viaţă în Spielberg, ér banii lui Iuda, ce mi-s’au dat mie, au fost de ajuns să-mi pot cumpăra o prăvălioră în Spiel­berg. Mie nu ml-a fost atât de câ şt ig ; eu

voiam să văd colnic pe prisonier, voiam să fiu aprópe de contele Sladkowsky. Cu du­rere a trebuit să constat, că inspectorul penitenţiarului era forte aplecat spre a fi mituit. Sladkowsky, precum se scie, e forte bogat, şi averea lui i-a aju tat să scape de tote acele pedepse ruşinose cor­porale, de cari de altm intrelea n’ar fi putut scăpa, şi cari aveau să le îndure toţi acei prisonierl, car! n’ave&u mijlóce să cumpere pe păzitori. Patru ani am petreout îm­preună în Spielberg,. când i-se născu împă­ratului un copil în Viena. O sută şi una bubuituri de tunuri anunţară din castel acest îmbucurător eveniment. Câte-va cjils mai târziu urma şi amnestia cea m are ; prisonierii politici au fost puşi pe picior liber şi aşa îşi recâştiga şi domnul nostru libertatea.

Eu stăteam la porta castelului în prăvălia mea, când pleca trăsura de călă­torie a contelui. Nici când nu voiű uita privirea, ce mi-a aruncat’o în momentul acela. Par’că mă săgetase prin inimă. Co­pilul meu cel mort îmi veni în minte :

Socotâla mea încă nu era pe deplin răfuită cu contele.

Am plecat şi eu momentan pe jos spre G-aliţia şi am sosit aici oam în acelaşi timp, când a cumpărat Măria ta domeniul. Cu banii ce ml-au mai rămas, ml-am cum­părat puşca asta alâsă, şi locueso în cre- pătura de stâncă lângă Anica mea, âr hrana mi-o caut în pădure. Contele a aflat, că eu mă aflu ârăş! în ţâ ră ; de atuno! se feresce de venătore şi de pădure; el scie, că glonţul meu nu-şi greşesce ţin tau. Moşul meu ascultă istoria cu o schimbăciosă dis- posiţiune, er după o îndelungată pausă cjise :

„Vlad, tu ai suferit în adevăr mult, der l ’ai şi năcăjit mult pe contele. Patru an! în Spielberg în închisorile acelea strimte, întuneo6se şi umede sunt în stare să frângă şi cele mai puternice naturi. Eu cunosc Spielbergul cu t6te grozăveniile sale, şi tu dâcă ai fost acolo numai ca prăvăliaş, totuşi ai văcjut şi ai cunoscut camerele acelea înfiorătore, tot atât de bine ca şi mine. Fie-ţl destul acum cu răsbu-

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 20Ö.--18S9.

litvă de desiegare şi a cuvâûfcat poporului, apoi a dat binecuvântare şi şi-a urmat mai departe calea spre Bran.

Trecând prin hotarul comunei Soho- dol, la arcul de triumf ce era ridicat ia porta d-lni cav. de Puşcariu, acesta l ’a bineventat prin o vorbire, ér Metropolitul a rëspuns cu frumose cuvinte celor de faţă..

De aici mergând mai departe în Bran, la casele comunale trecù printr’un alt arc triumfal. înaintând mai departe în comuna Simon, calea în distanţă aprôpe de un chi- lometru era plantată pe de margini cu ar­bori şi bracjï, având înfăţişarea unui fru­mos aleiü. Aprôpe de podul Simenului se afla al treilea arc triumfal, ridicat la ordi­nul d-lui Dr. N. Mănoiu. Areal era forte drăguţ şi împodobit cu flori şi cununi, pur­tând inscripţia „BiEe aţi venit*.

Aicî, la acest frumos arc, aştepta po­por numéros îm brăcat în haine de sërbâ- tôre, în frunte cu veteranul preot N Mă- noiu, capelanul I. Mănoiu şi preotul I. Moşoiu din comuna Simon. La ôrele 91/2, sosind archiereu] aici ; se dete jos din tră- sură, săruta evangelia şi crucea; ér preo­tul I. Mănoiu saluta pe Metropolit cu o frumôsà vorbire, la care a rëspuns I. P. S. Sa binecuvântând publicul cel mare.

De aici convoiul înaintâ spre Moeciul inferior, care comună de-asemenea era fru­mos împodobită cu arcuri triumfale şi aleiurl de arbori pănă la biserică. Aicï ârăşl fu aşteptat înaltul ôspe de public numéros în frunte cu preoţimea. La porta bisericei îl întimpinâ şi bineventâ preotul local Enescu.

I. P. S. Sa a oficiat serviciul divin, asistat de archimandritul Puşcariu. mona- chul Roşea, protopopii Meţianu, Iuliu Dan, Ion Dan, preoţii Enescu, N. Manoia, I. Mă­noiu, Puşcariu, Ciurea, Moşoiu etc. După term inarea serviciului divin, neobositul Me­tropolit a ţinut şi aici o cuvântare pentru popor, ilustrată cu diferite esempje prac­tice, care a produs vădit efect.

După biserică au urmat recepţiunile în casa parochului local; s’au presentat preoţii în corpore, ţinând cu aceştia o con fer. nţă şi prelegere, arătând, cum au së urmeze preoţii ca preoţi demni, care este chiămarea lor şi cum trebue sô se porte ca preoţi. FÙ primit apoi în audienţă cor­pul învăţătoresc, primăriile, comunele etc., ér după aceea privaţii.

La 2 ôre s’a dat banchetul în sala frumos decorată a caselor comunale. La banchet au participat ca la 100 de per- sône, ér într’o sală separată se aflau damele.

Masa a fost aranjată ş i servită de cătră vestita nostră băcăniă Eremias Ne­poţii din Braşov. Mâncările, tôte de post, au fost bine alese şi escelente. Ca intro­ducere s’au servit mezeluri ( i c r 9 negre, icre roşii, măsline etc.) apoi 4supă de rad , păs­trăvi prospeţl minunaţi, o varză umplută de post deliciôsà, pesce prăjit, apoi prăji­turi, diferite soiuri de pome alese, cafea

| negră etc. Vin de masă bun şi vin vechiü ardeleneso dela 1862 în abundanţă.

Seria toastelor a început’o I. P. S. Sa, vorbind pentru monarch şi casa domnitóre. Toastul a fost ascultat în picióre şi urmat de întreit „Sé trăâscă**. Vorbi apoi d-1 Cav.I. de Puşcariu pentru Metropolit. Acest toast a fost de-asemenea ascultat în picióre şi urmat de antusiaste ovaţiunl la adresa iubitului archiereu. D-1 Ios. Puşcariu vorbi pentru representanţii administraţiei publice, la care răspunse protopretorul U rdea; preo­tul romano-catolic local saluta pe archiereu în numele bisericei sale, ér preotul Moise Brumboiu ura arehiereului în numele pa- rochiei române unite Tohanul-vechiü suc­cese îndelungate în conducerea naei bise­ricei surori. Au mai toastat protopopul Dac, preotul Ba'beş, Cenţiu şi alţi muiţl, aşa că toastele au fost chiar prea multe trecând peste lim itele programului.

După banchet, ce s’a term inat la 4 óre, a urmat séra o frumósá petrecere po­porală, care ou mare animaţiă s’a continuat pănă în cjorii cailei şi la care s’au jucat numai jocuri românesol.

Astfel s’au terminat frumósele festivi­tăţi arangiate ou fiiéscá dragoste de cătră credincioşii din protopopiatul Branului cu ocasiunea primei visitaţiunî canonice făcute de archiepiscopul şi metropolitul Meţianu.

Aud, că mâne, Jo i, I. P. S. Sa se va întorce cu trenul accelerat de după amédl la Sibiiu. Ii dorim călătoriă fericită şi dile îndelungate!

Cor.

Revistă externă.Răspunsul Ira n sw a a lu lu i la u l-

tim atul A ngliei• Se telegrafâză din Pre­toria „Agenţiei Reuter*4, că răspunsul Transwaalului la depeşa lui Chamberlain menţine adesiunea sa la numirea unei co- misiuni comune şi propune dreptul de ale­gere după o şedere de şâpte ani. El re- fusă dreptul de alegere după cinci ani. Transwaalul acceptă conferenţă propusă, dér vede dificultăţi în condiţiunile prelimi­nare. Răspunsul spune, că republica do- resce cu căldură arbitragiul, dér c& e firm hotărîtă sé observe condiţiunile convenţiei din 1884. Transwaalul speră, că Anglia va

( menţine propunerea ei privitóre la comi- sinnea comună, şi că se va abţine să facă alte propuneri.

Răspunsul acesta n’aduce nici o şansă de pace, dér din contră, măresce probabi­lităţile de résbeiü. Răspunsul era de pre­văzut, după următorea declaraţiă făcută de preşedintele Krüger în „Volksraad*' :

„Am dat, ce am putut da, fără să re­nunţ la independenţa ţărei mele, dér Cham­berlain nu urmăresce, decât un soop: po­sesiunea Transwaalului. Boerii doresc pa­cea, dér ei nu vor sacrifica niol-odată in-

î dependenţa lor. D0că va isbucni răsboiul, DumneZeu va fi arbitrul**.

Boerii sunt fórte încrezători în for­ţele lor. Corespondentul din Iohannisburg

al Ziarului vTimesu spune, că a aurait nr* mătorele cuvinte din gara unui înalt func­ţionar transwaalean : „Nu trebue să ne ne­liniştim. Am mai bătut noi de douô orî pe EnglesI; de data asta o să Ie dăm o co- recţiune, së ne pomenéscá**.

Este probabil, oă Boerii vor între­prinde o incursiune în colonia englesă Na­tal, îndată ce iarba va fi destul de înaltă, pentru a permite nntrirea cailor, căcî Boerii nu duo cu dânşii nicî-odată furagii pentru caii lor.

Este absolut sigur, că statul liber Oranjo va face campaniă alături de Tran- swaal, căci tratatul politic încheiat îu Martie 1889 între preşedintele Reitz, al statului Oranj a, şi preşedintele Krüger pre- cisézá, că cele două republici vor trebui să se ajute reciproc, décá vre una din ele este ameninţată de un adversar din afară. In cas de rësboiü, comandantul-şef al for­ţelor transwaaliene nu va fi generalul Jou- bert, care va rëmâné la Pretoria, ci gene­ralul Cronje.

Complotul d in F ra n c ia . Senatul frances s’a constituit ca tribunal de stat, şi şi-a deschis alaltâerl şedinţele pentru a des- bate în afacerea complotiştilor contra re- publicei. Şedinţa de ala ltăerl a fost des­chisă de senatorul Falliéres. S ’a dat apoi cetire decretului de convocare, şi după-ce s’a cetit apelul nominal, procurorul general a cetit rschisitorul.

El espune faptele stabilite prin infor- maţiunile culese de Fabre, disordinele dela 1898 şi 1899 au fost pregătite printr’o în­ţelegere în vederea schimbărei formei de guvernământ. Trebue së se distingă două grupuri : „liga patrioţilor** voind së înlo- cuéscâ regimul parlamentar printr’un gu­vern constituţional, şi „liga antisemită" asociându-se cu naţionaliştii şi cu regaliştii cesarienl în vederea unei rëscôle. Cores­pondenţa lui Dubuc, şeful tinerimei anti­semite, cu comitetele din Caen şi din Ha­vre, vorbesce de lovitura de stat, de luarea puterei, de baricade. — Ducele de Orléans a scris în Iulie 1.898, că o personalitate îi asigură concursul a numërôse sindicate de lucrători şi că nu e nevoie, decât de trei sute mii lei. Veniră apoi greva terasierilor şi întrunire^, organisată de liga patrioţilor. In urma unei telegrame a lui Buffet, du­cele de Orléans a mers la Bruxella la 28 Ianuarie. La 25 Ianuarie Guérin s’a dus la duce, şi apoi principele a primit fonduri delà partisanii sói. Scrisori dovedesc văr­sarea sumei de patru sute mii lei. La 23 Februarie s’a făcut arestarea lui Dérouléde la casarma Neuily. La 1 Iunie Buffet a te- legrafat ducelui să fiă în apropiere. La 4 Iunie a avat manifestaţiunile dela Auteuil. încă din Aprilie 1899, Guérin avea fon­duri şi se organisa în strada Chabrol, şi Dubuc activa mişcare în provinciă. Atunci s’a deschis instrucţia. De atunci perchisi- ţiile făcute au confirmat tóté bănuelile. Prin urmare, procurorul-general cere înal­tei curţi së procédâ la instrucţiunea con-

tra a 22 inculpaţi. Rechisitoriul se înte­meiază pe numéróse scrisori şi telegrame.

După cetirea rechisitorului, tribunele sunt evacuate şi Senatul se constitue în cameră de consiliu.

îna lta Curte hotăresce prin 234 vo­turi contra 32 trim iterea rechisitorului îna­intea unei comisiunî de instrucţiă şi amână cercetarea cestiunei de competenţă pănă după încheierea instrucţiei.

Conflict Intre Serbia ş i Munte- negru. Din Belgrad se telegrafâză, că per­tractarea de Luni a procesului conjuraţilor din Serbia a avut o parte sensaţionalâ. A eşit adecă la ivelă, că între ex-regele Mi­lán şi prinţul Nichita al Muntenegrului esistă mare inim iciţiă, şi că Nichita a îm­părtăşit tot-deuna de scut şi apărare pe Tajsici Ranko, refugiat în Muntenegru, şi care a ag itat mereu în contra dinastiei Obrenovicl. Se asigură, că ou prilejul că­lătoriei sale la Constantinopol, principele Nichita ar fi pipăit pulsul în direcţia, cum s5ar considera în Constantinopol o even­tuală păşire a lui pe tronul sârbesc. El a informat pe Sultanul asupra marelui peri­col, ce s’ar nasce dintr’o revoluţiă în Ser­bia şi l’a asigurat, că interesul Turciei este de a depărta pe Milan din Serbia. In ca­şul acesta principele s’ar nisui de a sus­ţine bune raporturi cu Porta, şi ar fi un nespus folos pentru acésta, d0că s’ar faceo unire a Serbiei cu Muntenegru. — Nu se póte sci, ce este adevărat din tóté aceste svonurí. Dér cum-că între Serbia şi Muu- tenegru esistă o mare încordare a re laţii­lor, se vede şi din faptul, că agentul sâr­besc din Cetinje a fost grabnio rechiămat la Belgrad.

tDela Sibiiu telegraful ne aduce

trista scire, că d6mna Ioana Bădilă născ. Moldovan a încetat din viaţă er! nopte. Reposata a testat „Associaţiunei pentru literatura română şi cultura poporti-lui romântt trei-deci şi cinci mii flo­rini c u scop de a înfiinţa un internat pentru studenţii romani universitari.

Cu adencă durere ne asociăm la doliul familiei pentru pierderea acestei matrone române nobile şi generose, doliu ce-1 împărtaşesce în­treg poporul nostru, remânend în veci recunoscător binefăcetorei sale!

SC1RJLLE DO,EL.— 9 (21) Septemvre,

M aj. Sa monarclml a plecat din Klapenfurt la Meran. înainte de plecare şi a esprimat mulţămita şi îndestulirea cu manevrele dela Klagenfurt.

narea ! Eu am să ’ngrijeso de aci înainte de tine, tu ai să te întorci în societate, ai să devii şi tu om între omenIa.

Intr’aoeea a început să se lumineze de 4iuă. Lupii sătui de atâta zadarnică aşteptare sub arbore, plecară mai încolo şi numai fîn depărtare se mai auZia urletul lor lugubru. Aoum se puteau coborî fără primejdiă. Vlad însă a mai aşteptat o 6ră ; el cunosoea bine fiarele patriei sale şi scia, că bucuros se mai întorc încă-odată la locul, unde li-se oferise a tâ ta ’ pradă. Lupii se părea, că au dat în alta parte peste p radă ; pădurea era ârăşl. singură şi aşa cei doi bărbaţi părăsiră asilul, unde se adăpostiseră.

Beg încremenise cu to tu l; totuşi pie­lea lui oea tare şi floc6să i-a oferit destul 8out în contra geru lu i; acum a început să se întindă, dâră cu urechile lăsate în jos şt fără vioiciunea de mai înainte. Pe căpriorul cel împuşcat a voit Vlad să-l ia în spate, însă n’a mai fost în stare s’o facă. Braţul cel răn it i-se umflase forte tare şi-i de- nega ori ce serviciu. Drept aceea căpriorul

l ’a curăţit moşul meu, l ’a ridicat pe umeri, şi aşa plecară oei doi bărbaţi spre castel.

In sat s’a îngrăm ădit lumea întregă, când a zărit pe cei doi bărbaţi venind. Vlad era cunoscut în tot satul ca hoţ de vânat, şi domnul de pământ purta în spate căpriorul, pe când braconierul păşia alături cu puşca pe umeri. Cât a esistat regatul Poloniei nu s’a mai văcjut aşa ceva!

In castel pregăti moşul meu o odae pentru salvatorul său, bătrâna îngrijitore fácú un foc stranşnic în ouptor. Vlad se aşe^â prins de friguri în pat şi un crainic a fost trimes în fuga mare după medio. Numai- după-ce vânatul a fost pregătit cu de tóté, s’a mai gândit moşul meu şi la sine. Ca soldat petreouse el multe nopţi şi afară, adese-orl între cele mai nefavo­rabile condiţiunl, el era pe deplin cţelit, pentru de a puté împ&ca urmările acestei aventuri. El luâ o câşcă de ceai, să aşe^â în pat şi peste câte-va minute adurmi.

Starea lui Vlad, care la început se simţise mai bine, se agravâ acum ; pe lângă rană mai căpăta acum şi brâncă, îl

mai apucară şi nisce friguri, aşa oă nu prea erau semne de grabnică însănătoşare. In- tr’aceea sosi o epistolă dela contele Slad- kowsky, în care se cerea estradarea mo­mentană a vânătorului. Acâstă provocare trebuia împlinită, căci legea însăşi pretin­dea a ş a ; dór s’a aflat un mijloc de scăpare : mânăstirea Zarsca a ^Dominicanilor, care era numai cale de vre-o câte-va césurl dela castel şi avea din timpuri străvechi dreptul de asii. Acolo trebuia dus rănitul. Moşul meu a pus momentan să i-se pregătâscă cea mai bună căruţă şi în mai puţin de-o jum ătate de 0ră vânătorul a fost ascuns.

Răspunsul la provocaţiunea contelui Sladkowsky, de altm intrelea în termini fórte prevenitori, c ioea, că cererea nu póte fi îndeplinită pentru-că într’aceea iobagul s’a refugiat îu mânăstirea Dominicanilor.

Moşul meu credea, că cu atât s’a terminat afacerea; dér s’a înşelat, precum nu se aşteptase. Sladkowsky n’a voit odată ou capul să scape ooasiunea de a pune mâna pe Vlad. El a şi aflat un mijloc fórte bun şi a luat tóté măsurile de a prinde pe [

duşmanul său nu numai sigur, dór şi fără sgomot. Căpitanul cazacilor, care comanda posturile dela gran iţa Galiţiei, era un pretin şi tovarăş de copilăriă al contelui. Vlad n’avea decât să ajungă pe mânile aoestor posturi, şi deportarea în Siberia era sigură.

Dér mânăstirea, cătră oare se adresă Sladkowsky, denegâ ontegoric estradarea lui Vlad, provocându-se la vechiul său drept istoric. Totă furia contelui se des­cărca acum asupra moşului meu.

Sladkowsky a şi aflat în curând oca­siunea de a-şl descărca năoazul. Era tocmai un târg de cai în Vadovice. Fiind că amân­doi aveau să fiă de faţă, conflictul era si­gur. Deja la prima întâlnire au ajuns la un schimb fórte vehement de vorbe, îu cursul cărora Sladkowsky îi trân ti moşului meu în faţă imputarea, că ia în scutul său spioni şi tâlhari de cadavre.

Un sfert de oră mai târziu secun­danţii moşului meu erau deja la Stad- kowaky. S ’a stabilit pentru dimineţa urmă-

In p ro cesu l „pentru lib e r a r e a d e la n i i l i ţ ia tt, ce s'a fost. intentat, contra câtor­va funcţionari administrativi şi a lţi looui- torl din Să cele, seim, că tribunalul din loc prin sentinţa sa adusă pe la mijlocul lui Martie a. c. a fost aoh’tat pe fisolgăbirăul Gr. Henter şi pe funcţionarii I. Rusz şi F. Seevaldt, ér pe alţi 5 dintre aousaţî i-a condamnat dela 3 ani pănă la 6 săptămâni ínchisóre. In urma recursului procurorului procesul a fost judecat şi de tabla regésoá deia Târgui Mureşului. Aflăm аф, că tabla regéseà şi-a adus sentinţa, prin care toţi cei oondamnaţî de tribunalul de prima in­stanţă în acest proces au fost achitaţi.

In u n d ări. Scirile, ce sosesc din Buda­pesta privitor la inundările Dunării, sunt forte serióse. Dela Pojun pănă la Buda­pesta Dunărea e în continuă crescere. Spai­ma a cuprins mai ales poporaţiunea din Comorn şi Győr. Dunărea a rupt întări» turile din Csallóköz pe doué locuri şi a acoperit cu apă un teritoriu de peste30,000 jugëre. Apa n’a potopit deocamdată saitele din ţinut, însë ea ameninţă cu pus­tiire în ф1е1е următore, căci abia pe mâne seu poimâne se aştâptă maximul crescerei apei. O telegram ă cu data de 20 1. c. anunţă, că la Strigoniu şi Győr pericolul e mare. In juru l Strigoniului 17,000 jugëre de pământ stau sub apă, oomunele Révfalu şi Gönyö sunt inundate. Poporaţiunea din Győr e cupriosă de mare panică, deóre-ce se aştâp 'ă, ca oraşul să aibă sórtea Seghe- dinului. Tot aşa şi la Strigon catastrofa se astéptá din moment în moment. Popora­ţiunea a părăsit suburbiul Taban. — Apa a străbătut binişor şi în părţile dela peri­ferie ale Budapestei. Aici maximul şi-l va ajunge numai Sâmbătă. Ameninţate sunt mai ales comunele din jos de Pesta. Ho­tarele câtor-va din acestea sunt acoperite deja cu fcpă.

Scumpirea luminărilor. Fabricanţii de luminări au hotărît së urce preţul aces­tora cu 4 fl. la m eja metrică pentru orî-oe soiü de luminări. Urcarea o motivézà cu aceea, că s’a sporit darea pe materiile seóse şi unsuróse. E de observat, că în urma acésta se va arca şi preţul săpunului ou2. fl. la maja metrică.

Pressa francesă în 1899 Sciţi câte фаге apar numai în P aris? Ascultaţi, ce spune „Anuarul presseiu, apărut ф1е1е acestea: In 1896 numërul fiare lo r parisiene era de 2291, în 1897 s’a urcat la 2327, în 1898 a atins cifra de 2587, ér actualmente apar la Paris 2685 de pubîicaţiunl perio­dice. Dintre acestea 142 apar ф1шс, 726 odată pe săptămână, 44 odată la douăsăp- tëmânï, 885 lunar, ér restul mai rar, séu în mod neregulat. In provinciă, numërul фа- relor francase a atins în anul acesta cifra de 4061.

Graţiarea lui Dreyfus. Din Paris se telegrafézá, oă consiliul de miniştri ţinut a la ltăerî a decis graţiarea lui Dreyfus. Miniştri au subscris actul de graţiare. Drey-

Nr. 200.-—1899

tóre duel de pistóle eu trei focuri, ér ca loo de întâlnire s’a designat rariştea, unde moşul meu avusese aventura ou braconierul. Bătrânul îsl petrecu nóptea în Vadovice, ér Sladkowsky pleca spre casă, se ia u lti­mele disposiţiunî şi se aducă pistólele.

Punct la óra prefiptă să întâlniră cei doi adversari în dumbrava din pădure. Ju r împrejur domnea cea mai adâncă linişte, negura dimineţii începuse sé se risipâscă. Secundanţii făcură obicinuita încercare de a-i împăca, dér fără efect, apoi stabiliră măsura şi comandară să prindă arma. Cei doi domni stăteau faţă în faţă cu pistólele întinse şi aşteptau semnul de descărcare. Atunci se auf}i un sunet surd în tufiş şi pe ridicătura de lângă rarişte apăru repen- tin Vlad. El era legat Ia braţ, tot încă cu faţa galbină ca céra; numai ochii îi scân- teiau neobicinuit şi obrajii îi erau îmbră­caţi într’o roşaţă boln&vici0să.

„Sladkowsky“ strigă el „o fiinţă iu­bită mie mi-ai ucis dejs, — de astădată însă am să te previn eu !“

înainte de a fi terminat vânătorul,

fus a renunţat la revisuirea procesului, şi guvernul, ca să împace odată spiritele şi sé íngrópe pentru totdóuna nenorocita afa­cere, s’a deois a graţia pe căpitanul osândit.

0 dramă în Monte-Carlo. p iare le din România anunţă sinuciderea lui Va- sile Ionescu, fostul director al liceului din Botoşani, şi a d-şorei Alevra, profesórá la externatul secundar de fete din acelaşi oraş, sinucidere întâmplată la Monte-Carlo. Étá câte va amănunte, ce li-se comunică din sorginte bine informată : D-şora Alevra, licenţiată în litere dela facultatea din Iaşi, era în ajun de-a se căsători cu un domn profesor din Botoşani. Ceea-ce este mai cu­rios, e, că directorul liceului, Vasile Io­nescu, era acel, care îşi dăduse tóté silin ­ţele pentru a-se face acéstá căsătoriă. Este pentru muiţl inesplicabil cum d ra Alevra, care era de-o frumseţe fermecătore, a pu­tut să se decidă a pleca cu Vasile Ionescu, oare n’avea nici avere, nici tinereţe. Se c|ice, că ar fi plecat cu vre-o 2000 de lei, că Vasile Ionescu şi-ar fi încercat norocul la masa verde dela Monte-Carlo şi că de astă­dată norooul nu i-a fost atât de propice. Părinţii d ş0rei au primit o scrisóre dela fiica lor, cu timbrul poştal din Monte-Carlo scrisóre, în oare spune, că neputénd resista farmecelor lui Ionesou, a plecat cu el şi că preferă să se sinucidă, decât să se în- t6rcă în ţâră. Cu tóté cercetările făcute, nu se póte încă soi cu siguranţă, decă s’au aruncat în mare de pe stâncile din Monaco, după cum scriu în scrisori. Fam iliile s’au adresat consulului român pentru ale da lă­muriri. Din nenorocire, a murit cfilele aces­tea şi consulul român, din Monaco, aşa că va fi greu să se afle adevărul, deóra-oe se scie, că la Monaco se sinucid mulţi ómen! şi nu se mai află şi nu se publioă nimio.

ArcMducele Eugeniu a fost numit comandant al corpului de armată din Inns- bruok în locul mareşalului Hold, retras în pensiune.

Corabia cufundată. Din Constanti­ne pol se anunţă, că a la ltăerî a esplodat. în portul de-acolo cazanul vaporului „Con- stantinos*. In urma esplosiunei căpitanul şi patru matrosl s’au înecat.

Un pumnal cu mâner de os de fildeş şi bătut cu argint şi pietri scumpe, a fost aflat la un individ. E depus la oficiul po­liţienesc din loc. Păgubaşul póte să-l re­clame acolo.

0 societate germană de pescuitstrăbătuse pănă la îndepărtata insulă puţin populată, numită a „Urşilor41, pentru a pescui în acele părţi. Dér nici acolo, la spatele lui Dumnezeu, cum e vorba, n’a avut pace. Aflându-se de asta, un vas de rősboiü rusesc a fost trimis să alunge pe pescuitori de-acolo, căci acea insulă ar fi proprietate ruséseá. Comandantul înoru- cişătorului „Swetlanau, căpitanul Abasa, a debarcat de curând pe ţărmul nordic al insulei „Urşilor11, unde se află expediţia

GAZETA T !

rid ică Sladkovrsky pistolul şi-l descărca asupră-i. Un rîs batjocuritor isbucni atunci şi o a doua pocnitură rSsunâ, âr contele isbit drept în frunte, căcju mut la păment.

„S’a sfîrş it!“ striga vânătorul. „Adio pentru to t-dâuna!“ Cu o mişcare gre6ie îşi sfărîmâ arma de-un arbore, arunca rup­turile în mijlocul câmpului de luptă şi dispăru în pădure.

Nimic n’a mai aucjit nimeni de atunci de el.

Moşului meu i-s’a făcut prin acâstă ntâmplara cu totul imposibil traiul mai departe în Polonia. El şl-a vândut dome niul şi s’a mutat în Stiria. Din ştejar însă şl-a luat o m lădiţă şi-o plantâ în noua sa patriă. Opt-cJecI de ani au trecut de atunci; stejarul l ’am revăzut anul trecu t; el a de­venit un arbore puternic, care stă ca un uriaş între ste jarii din ju r.

Trad. de S.

SILVAM EL

germană de pescuit şi o expediţiă privată, a supusului german Lerner. Nu departe de lagărul Germanilor, căpitanul Abasa a dat de urme de colonii ruse. El înălţa îndată pe insulă drapelul comercial rus şi o ta blă cu inscripţia „aparţine Rusieiu, în lim­bile rusă, francesă şi englesă. La invitarea să părăsâseă insula, Germanii se supuseră de bună-voiă, astfel, că afacerea s’a ter­minat fără să dea nasoere la vre-un conflict.

Senatorul frances Scheiirer-Keszt- ner, fost vice-preşedinte al Senatului din Paris, şi al cărui nume este cunoscut din afacerea Dreyfus, a răposat alaltăerî. Scheu- ren Kesztner a fost unul din aceia, cari mai mult au stăruit pentru revisuirea fai­mosului proces. El a murit chiar în cjiua, când guvernul frances a decis graţiarea lui Dreyfus.

Procesul din Belgrad.Terminaudu-se ascultarea martorilor,

a urmat în 18 Septemvre eetirea rechisito- rului procurorului general.

Procurorul relevézá faptul, oă acusaţii s’au mărginit să tăgăduâscă, dér că Kne- zevicl a denunţat în mod spontaneu, după arestarea sa, pe Nikolov, KovacevicI şi Di­mie!, ca instigatori. P as id tăgăduesce, oă ar fi îndemnat poporul să respingă impo- situl, şi recunósce numai, oă voia să-l în­demne să-l plătâscă când va crede el de cuviinţă. Chiar în caşul acesta e o mare vină, fiind dată fierberea poporului, şi în caşul acesta totul tindea la provocarea răs- cólei. PasicI фее, că voia să se retragă din viaţa politică, dér faptele sale dove­desc contrarul. Depunerile martorilor rămân valabile.

Procurorul amintesce actele antidinas- tice ale protoereului Giuricî. Acesta se de­clarase înaintea tribunalului în favórea fa­miliei Obrenovicl. Sunt dove^, că el scria în ínchisóre, nădăjduind să-şi găsâscă o scă­pare în declaraţia lui Milencoviel, că n’a cerut bani lui KarageorgevicI, decât pentru a ínteroeia un jurnal. Acésta e greu de ad­mis. El ar ű putut face asemenea cerere suveranului, ér nu pretendentului.

E dovedit, că GircovicI eauforulbro şurilor antidinastice şi revoluţionare. Dis­cursul rostit la înmormântarea lu i KaticI dovedesce ura sa în contra Obrenovicilor.

Procurorul vorbesce de relaţiunile din­tre PavicevicI şi Knezevicl.

El stabilesce, că ac-usarea în contra celorlalţi acusaţl rămâne în picióre, şi în conolusiunile sale mănţine acus&rea contra tuturor aousaţilor şi reclamă pedepsele pre- văcfute de lege şi plata solidară a cheltue- lilor de judecată.

După cetirea rechisitorului, începe ple­doaria advocaţilor.

Apărătorul asasinului Knezevicl cons­tată, că acesta a lucrat sub instigaţiunl şi că n’a fost decât un instrument. El şi-a riscat capul pentru bani. Apărătorul cere nu o condamnare la mórte, ci muncă sil­nică pe viaţă.

Advocatul MosticI apără mai întâiîi partidul radical, şi фее că acest partid n’a fost nicl-odată antidinastic. Advocatul ple- dézá apoi pentru Nioolicî şi фее, că ar fi un păcat să se atribue Iul Nicoliol o parte de complicitate în complot; în potriva lui nu esistă decât deposiţia suspectă a lui Knezevicl. Capul conspiraţiei a fost Ange- liol, care, prin sinuciderea sa, a proclamat culpabilitatea sa.

Advocatul Mostid pledézá apoi pen­tru ProticI, şi фее, că propunerea lui de a se refusa plata impositului a rămas fără efeot. Pledând apoi pentru StanojevicI, ad­vocatul Mistici фое, că serisórea protoereu­lui Giuricî oătră PasicI, găsită la densul, nu-1 privesce. Apărătorul sfîrşesce nădăj­duind, că clienţii săi nu vor fi condamnaţi.

Advocatul Sparta ly pledézá pentru KovacevicI şi Yulcovid şi фее, că nu sunt dovвф, că KovacevicI ar fi participat la atentat, nici că Vulcovid ar fi luat parte la complot.

Pagina 3

ÎL 11 e r a t n p a .*Povestea unei Corone de oţelu,

opul mult dorit şi aşteptat al d-nului G. Coşbuc, a apărut în editura librăriei C. Sfetea din Buouresci şi costă un leu şi 50 bani. E scrisă şi acâstă carte la înţelesul tuturor şi este atât de interesantă, încât cine o ia în mână, nu se mai pote despărţi de ea. In istoria acâsta ni>se arată oglinda viuă a faptelor măreţe, prin cari a trecut România pănă a ajuns la independenţă. Scenele, ce se descriu din răsboiul peutru neatârnare, sunt la culme mişcătore şi în- sufieţitore. Cartea e provăcjută cu numă- rose portrete şi ilustraţiuni. Ea stă în le­gătură ou ^Râsboiul nostru pentru neatârnare* scris tot de d-1 G. Coşbuc, aşa că cine şi a procurat pe acesta, trebue .să şi procure şi „Povestea unei Corone de oţel*. Sperăm, că fruntaşii noştri, înţelegând importanţa aces­tor scrieri, vor stărui din răsputeri a-le răspândi cât mai mult în popor. Se pot procura ambele cărţi dela „Tipografia A. Mureşianu* din Braşov. „Războiul nostru pentru neatârnare11 costă 50 cr. (cu posta 55 cr.), er ^Povestea unei Corone de oţeia 75 cr. (cu posta 80 cr.)

ULTIME SCI Bl.Budapesta, 21 Septemvre. La

Raab apa spărgend cheul, peste 50,000 âe jugére au fost inundate. Satele dimprejur sunt forte amenin­ţate. Poporaţiunea se refugiézá în massă la Raab.

Pojun, 20 Septemvre. Dunărea cresce într’una, ameninţând comunele şi ţinuturile din jos de Pojun.

Belgrad, 21 Septemvre. Atenta­torul Knezevieî a declarat, că toţi acusaţii pe cari i-a atras el prin de­punerile sale înaintea tribunalului, sunt nevinovaţi. Nimeni nu l ’a în­demnat sé severşâscă atentatul.

Rennes, 20 Septemvre. Dreyfus a părăsit a4î închisórea şi a plecat spre Nantes. Nu s’a întâmplat nici un incident.

Paris, 20 Septemvre. piarele an- tirevisioniste critică aspru graţiarea lui Dreyfus.

Paris, 20 Septemvre. S’au luat tóté mésurile, ca casa în care se afla Gruérin sé fie asediată. Tocmai pe când se luau astfel de mesurí, Guérin însoţit de câţî-va amici ai séi a eşit din casa sa şi a fost arestat. El a fost dus la politia. Consoţii lui Q-uérin au fost lăsaţi liberi sé mérga la ca* sele lor. Gruérin s’a predat unui că­pitan de gardă.

Voci din public*).Declaraţiune.

Fiind-că domnilor Iosef Matyas şi to- varoşl li-a plăcut o alarmă opinia publioă cu scirea, că cele 166 vagoné fân oum- părat de mine şi neprimite, se vor lic ita în 11 (23) c. şi cjilele următore pe risicul meu, drept rectificare constat, că eu de aceea am refasat a primi restul de 166 v a ­goné fân, pentru-că în primele transporturi, ce mi-au trimis, s’au aflat mai multe va- góne fân stricat şi muced, ceea ce d-mi Mátyás au recunoscut înşişi prin aceea, oă mi-au oferit o considerabilă reducere a preţului, numai ca să mă înduplece a primi acelea vagoné de fân strioat.

Cum-că D nii Iosef Mátyás şi soţii nici nu au avut intenţiune seriósá a vinde acele 166 vagóne de fân pe risicul meu, acésta se vede şi din faptul, că în6 (18) c. înainte de amó(jl unul dintre to- varoşl a venit direct la mine şi după schim­bare de câte va vorbe, de bună voiă, în nu­mele şi cu învoirea tovarăşilor m’a absol- vat de obligământul contractului de cum­părare privitor la restul de 166 vagóne de fen, oareoontraot a fost încheiat în numele societăţii, ba a declarat tot-odată, că nu pretinde nici o despăgubire, restituindu-ml şi arvuna, ce li-am dat’o.

Am ţinut să declar acésta în intere­sul reputaţiunei mele.

Braşov, 9 (U ) Septemvre 1899.G. M. Zânescu.

*) Pentru cele cuprinse în rubrica acésta, Redacţiunea nu ia rëspunderea.

Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.Redactor responsabil: Gregoriu Maior.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 201.—1899.

Dela Tipografia „A. Mureşianiiudin ISraşoT,

se pot procura urmâtorele cărţi

S c r ie r i eco n om ice :Din mult preţiosul „Manual de agri

cultura raţionalăa de Dr. George Maior, pro fesor de agricultură la şcola superioră din Bucurescî (Ferăstrău) a apărut volumul III, întitu lat Zootehnia, séu Cultura gene­r a lă ş i specială a vitelor cornute Acest volum este, ca şi cele două de mai înainte, forte mare, cuprindénd 779 pag., format mare 4°. In text conţine 225 figuri

Cuprinsul acestui volum e de un in teres deosebit pentru economii de vite, căci tracteză amenunţit şi din tóté punctele de vedere cultura vitelor de tot soiul, cum nu s’a mai scris încă nici în tr’o carte româ- nescă.

Materia íntrégá e îm părţită în 12 părţî, tratând diferitele specii de culturi a vitelor corpul animalelor, rasa şi divisiunile (regule de observat la împăreaherea vitelor, etatea îm păr echer ei e tc .) ; mijlócele şi metodele zootehnice de reproducţiune (arta împăre- hcerei, diferitele feluri de încrucişări etc.); îngrijirea şi crescerea vitelor domestice, nutrirea lor şi alte multe In capitulul X I se vorbesce despre ovicultură, séu cultura oilor cu tóté amănuntele lor, ér în capitlul X II despre industria laptelui, arătând mo­dul de conservare şi fabricaţiune a untului, smântânei, brânzei et. etc.

Opul d-lui Dr. Maior, după cum se scie, a fost premiat şi dm partea Aca­demiei române. El a fost în modul cel mai favorabil apreţiat de tóté fiare le şi revis­tele nóstre, fiind în literatura română unic în felul său.

A gr olog ia séu A g ricu ltu ra gene­r a lă de Dr. G. Maior, profesor la seóía cen­tra lă de agricultură din Bucurescî. E cea mai bogată şi tot-odată cea mai temeinică scriere románéscá cu privire la cultura pă­mântului (aratul, sămănatul, gunoitul etc., etc). Conţine 217 figuri de-ale diferitelor aparate economice (pluguri, grape, tăvălu- gnrl etc). E o carte forte mare, de 524 pag. şi costă numai 2 fi. 50. (cu posta re comandat 2 fl. 75 cr.)

Fitotechnia séu Cultura, specială a plantelor , scrisă tot de D-l G. Maior. Acestă carte se estinde pe 611 pagine, format mare şi conţine în text 202 figuri. Cuprinsul e forte bogat, arătând cu de-amă runtul soiul, modul de cultură, bólele şi vin­decarea etc. pentru fiă care plantă, precum cereale (tot felul de bucate, ca grâu, secară, orz, ovăs, orez, meiü, cucuruz, hrişcă, e tc .); apoi mazere, linte, măzăriche, rapiţă, mac, şofran, hemeiü, in, cânepă, tutun, cartofi, tot felul de sfecle, hrén, curechiü şi alte multe. Apoi diferitele plante de nutreţ, ca lucernă, trifoiü, mohor, cucuruzul verde de nutreţ, diferite composiţiuni pentru fenaţe şi pă­şuni artificiale etc. A lt capitlu tractézá des­pre cultura fenaţelor, altul irigaţiuni, altul despre păşuni etc. Preţul 4 fi. (trimis cu posta recomandat 4 fi. 25 cr.)

„8tupăritu l“, întocmit cu deosebire pentru popor, pentru începători şi pentru toţi iubitorii de acest ram al economiei, de Constantin Dimian, preot în Breţcu. O carte de 164 pag. format mare 8°. Preţul 80 cr. (cu posta 85 cr.)

Teoria d ram ei ., cu un tratat intro­ductiv despre frumos şi artă, de Dr. losif Blaga, profesor în Braşov. E singura scriere românescă în acéstá materia şi de mare in­teres pentru toţî cei ce se intereseză de literatura dramatică şi peste tot de leatru. Preţul 1 fl. 80 cr. (-j- 10 cr. porto.)

„ŢSra n âstrău. Descrierea părţilor Ardealului delaMurăş spre miacjă-qi şi valea Murăşuiui, de Silvestru Moldovan, — e o, scriere unică în felul său, atât de călduros apreţiată de íntréga Ziaristică română. Cu deosebire din bibliotecile poporale ea n’ar trebui să lipséscá. Preţul 1 fi. (cu posta1 fi. 10 cr).

Z arandu l ş i M unţii apuseni a i T ran silvan ie i, descriere de Silvestru Mol­dovan. Cu 9 ilustraţiuni şi o schiţă. E o carte tot atât de preţiosă şi rară în felul său, ca şi cea dintâiu. Recomandăm şi acéstá carte pentru bibliotecile poporale, cum şi pentru toţi Românii, oari vor şă-şi cunoscă ţâra şi nemul lcr. Preţul 1 fi. (cu poşta 1 fi.5 cr).

Logodnica contelui S tuart, povestire din viéta Românilor bihoreni, de d-na L. Rudow-Suciu. Este o carte de 148 pag. 8°, tipar mărunt, dér frumos şi curat. Preţul 60 cruceri (cu porto 55 cr.),

Toaste pentru tot felul de persóne şi ocasiuni, de Tit. V. Gheaja, spiritual la in­stitutul de corecţiune din Gherla. Preţul 20 cr. (cu posta 22 cr.).

JPovestea despre p r inţu l Ah med al Hamei seu JPribeagul îndrăgostit ,tradusă de Dr. T. Este o istorisire intere­santă şi bine scrisă. Preţul 80 cr. (Cu posta 88 cr.)

Poesii de Vasiliu Ranta Ruticescu. E o bogată colecţiune de poesii, tipărite pe hărtiă fină şi formând un volum de lux Preţul era la început 1 fl. 20 cr., acum nu­mai 60 cr. (cu posta 70 cr.).

F elic ită ri în poesii şi prosă la anul nou, diua nascerei şi diua numelui, cătră diferite rudenii, preoţi, învăţători şi bine­făcători, precum şi vorbiri la diferite oca­siuni scolastice, de George Simu. Preţul 20 cr. (cu posta 22 cr.).

riJu v e n ilia {J‘ este numele unei bogate colecţiunî de scrieri în prosă şi poesiă, sorise de Sextil Puşcariu. Conţine vre-o14 piese diferite în prosă şi cam pe atâtea poesii. Cartea, frumos tipărită, conţine 264 pag. 8° şi costă 80 cr. (cu porto 85 cr.)

„ Preotul ca m in istru a l sacra­m entului penitenţei*, tractat teoretic, practic, prelucrat de Arghirobarbu, cu per­misiunea superiorilor. Pseudonimul Arghi­robarbu e cunoscut în literatura nostră ca hutorul multor scrierT de valore, mai ales bisericesc!, între cari este a se număra şi scrierea de faţă, care cuprinde un !-tudiu aprofundat şi denotă o bogată erudiţiune teologică din partea autorului. Preţul unui esemplar (207 pag. format mare 8°) e 1 fl. (plus 10 fr. porto.)

„Amicul bunu, colecţiune de lecturi solidâtore de caracter în direcţiune ri'li- giosă morală (Doctorul sufletesc şi sfaturile lui pentru cei ce sunt aprope de timpul scăpărei din închisore) tradusă de actualul preposit capitular Ioan Papiu, pe timpul când funcţiona ca spiritual la institutul corecţional din Gherla. Preţul 10 cr. (plus2 cr. porto.)

D in trecutul S ilvan ie i legende de Victor Russn. Conţine 25 legende diferite. Preţul unui esemplar de 170 pag. era la început 1 fl., acum numai 30 cr. (cu posta 35 cr.). i

„ Consider a ţiu ni istorice asu pra | asociaţiun ii poporelor şi aplicaţiuuea lor la naţiunea nostră de Ioan Clinciu profe­sor în Bucurescî. Acesta scriere, apărută tocmai acum de sub tipar, este de deose­bit interes pentru bărbaţii iubitori de sci- inţă. Preţul 1 fl., (-f- 5 cr. porto.)

Cursul Ia bu^sa din Ifiena.Dm 20 Septemvre 1899.

Renta, ung, ie aur 4°/0 «, . . 117.45 atenta de corone ung. 4% . . . . 95.25 Impr, oăil. fer. ung. în aur 4 1/2°/0, 119.30 >îipr. că ii fer. ung. in argint 4V2%* 99 80 ) oiig, oăil. fer. ung. de ost., I. emis 119 75 îwnuri rural uagare 4°/0 , . 93.90 lonuri rurale croate-slavone r . 96.25 impr. ung. ca premii . , 162 . —

osuri pentru retr. Tisei şi Seghedm 140.25 tenta de argint a.ust,r„ . . . . - 99.90rtenta de hârtie austr. 99.80Renta de aur austr. . . . . . . 117.85itîsarl din 1860. . . . . . . . 137.40lo ţii de-ale Bán cei aust,ro-tm$ară. . 908.— Vaţii de-ale Băncei ung. de cred it, 382.50 lo ţ i i de-ale Băncei austr. de credit. 871 50^apoleondori ..........................................9.57VíárcI imperiale germane . . . 58.97 London vista . 120.62 V2 Paris v i s t a ........................................... 47.77’/2&ente de corone austr. 4% 100 20Moţe italiene . . . . . . . . 44.45

Cursul pieţei B raşov.Din 21 Septembre 1899.

Bancnota rom. Cump. 9.37 Vend. 9*39Irgin t român. Cump. 9.30 Vênd. 9.35N’apoleond’ori. Cump. 9.63 Vênd. 9 573-albenî Cump. 6,62 Vend, 5.67Ruble Rusesci Cump 127,75 Vênd. 127.25Mărci germane Cump. 68 70 Vend 68.85Lire turcesc! Cump. 10.73 Vend, 10.87Scris.fonc. Albina J 0 V^nd. 5% 101.50

ANÜNCI URI(inserţiimi şi reclame)

sunt a se a d re sa su b sc rise i adm inistrafiun i. In caşu l pu­b licării unui anunciu mai muii de odată se fa c e scăd em ân t c a re c re sc e cu câ t p u b licarea se fa c e mai de m ufte-ori.

Administr. » Gazetei Trans."

xxxxxxxxxxxxxxxxSe caută

spre închinare, eventual cum- përare

2 presse de ffin.Informaţiunî detailate dă admi-

nistraţiunea nostră. 1 • «mixxxxxxxxxxxxxxxxDe închiriat.

In Strada Castelului Nr. 50 şi 52,îo nouële case ale D-llli Ni c o l a e Moca nu. s e a f l ă

trei ci iartire fle închir iat .Dintre aceste, doué > u câte trei

odăi, ér mia doue odăi. — Pe iângă acestea, bucătăria separată pentru fie-care cuartir, apoi pod, şopru pen­tru lemne etc. — A se adresa la p r o p r i e t a r u l . 2... 3.710.

I

CHOCOLADA

TĂVIIa lui

SZ T R A K Aalină numai decât

D I A R E EŞi ori şi ce

Durere de fote.Cu total nestrică-

ciosă.G u s t bun.

E f e c t s i g u r .

Se capetă în Braşov la farmaciile F.Kelemen, V. Klein, Viet. Both, F. Stenner şi în Râşnov la farmacia d-lui 1(1. Reiner.

(671,0- 10).

C W 711.1-4.ovore,PÂII URI pentru padiment,

STRAIE pentru cai, din fabrica de postav a luiMARTIN H. LAN(i.

Colon veritabile, desenuri frumose şi forte durabile, lucrate nu­mai din l ână cur a t a , se vend— cât vor fi disponibile —

W cu preţuri reduse şi ieftine, la

M artin H. Lang, fabrica de postavBraşov, Ni rada Castelului nr. 59|61.

şi la prăvălia din Strada Vămii nr. 14.

^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx*XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

Atelierul W. RAUPERT, mediod a n t i s t,

B r a ş o v , s t r a d a M i h a e l W e i s s n r . 3 0 .Garanteză operaţii de dinţi, fără dureri, pria ameţiră par­

ţială seu totală, după dorinţă, cu cele mai noue preparate, es- chis fiind ori şi ce pericul.

SpecinlităţT: dcnţi artificiali f â r ă p l a c ă de gumă, cari se pot purta fără a causa neplăceri şi sunt destul do siguri.

C o n f e c ţ i o n a r e de dinţi SOlitarî legaţi în aur pe rădecină, după cel mai nou sistem american.

P lo m b ă r i : cu aur, platină, argint şi email, fălci artificiale, o b t u r a t o r i (gâtlejuri), aparate de regulare.

O re de o r d i n a ţ i u n e :în fie-care dela 8—12 6re a. m. şi dela 2 - 6 ore p. m.

In 6 rele dela 8 —10 a. m. pentru cai cu condiţiunT mate­riale mai modeste. - ^Preturi m oderate.

xXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

y r 2 - 6.708. ’ 5 Ç^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxwxxxxxxy

oo(!)ooo

D. P L A T O Şm Strada Mihail W eiss IVr. 90 . ™

Recomandă bogatul seu deposit de uniforme 91 articofii pentru tot felul de uniforme, cu preţuri forte ief­tine — Cu deosebire pent r u v o l u n t a r i , cel mai ieftin sta­biliment de procurat uniforme, f ă r ă c o n c u r e n ţ ă .

0 manta, o tunică, o blusă, m pantalon, un chipiu, o curea de lac, o păreche mănuşi de p ie le , o cravată.

Tote aceste articole costă numai fl- 66.90 cr»Pentru esecutare strictă după regulament şi uniforme po­

trivite g a r a n t e z ă1D. P l a t o ş ,

6—10.678. Croitorii Regimentului c. şi r- de lnff. Sir. 50.

O

0ooS§oo

îTipografia A. Mureşianu, Braşov.