JPest'a, Domineca, 2 0 Maiu, 1

Locninti'a Bedactoralni si

Cancelari'a Redactiunii • in

Srat'a tragatoHului (Lövész-utcza), Nr. 5.

Sorisorile nefranoate nu se voru primi decatu numai de la corespun-dintii regulari ai ,,Feder»tiunii." Articlii tramisi si nepublioati se

Toru arde.

Anulu alu sieselea MDCCCLXXJII .

Diurnalu politicii, liter Ta essí J©

nu, comercialii si economicii.

ji-a st Dominee'a.

Pretiulu de Prenumeratiune : Pre trei lune . . . .' . 3 fl. r. a. Pre siese lune . . . . 5 „ „ Pre anulu intregu . . . 10 ,, „ „

Pentru MomanVa: prea intregu 30 Fr. = 30 Lei n. „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ , , 3 8 ,, = 8 „ „

Pentru Insertiunl : 10 cr. de linia, si 30 er. taci'a tim brale pentru fiesce-care publlcatiune •eparatu. In loculu deschişii 30 or.

de linia. Unu esemplariu costa 10 cr.

P e s t ' a , Sl /19 Maiu 1873. Camer'a deputatiloru Ungariei dupa

siedinti'a de eri va pausá ca la 8—A10 dîlle, in cari, dupa serbatorile apuse-niloru, Joi-a venitoria, se voru per-tractá in secţiuni proiectele de legi referitorie la provincialisarea confiirîe:-loru militari. Legile aceste sunt de mare importantia pentru acelle parti si ar fi fostu neapperata trebuintia, ca deputaţii romani, dupa noi fàra osebire de partita, dar cellu pucinu cei de partira nationale bè se fia adunatu in conferintia spre a se suatul a supr'a emendaminteloru ce ar trébul sè se faca spre ameliorarea situatiunii noui-loru cetatiani intraţi in vieti'a consti tutiunale, sau spre inlaturarea unoru relie ce ammenintia interessele loru dupa intruducerea legiloru celloru no­ue. Daca nu s a facutu inca, speràmu cà se va face in septeman'a viitoris, cellu pucinu cu una dî mai nainte de ce s'ar pertractá in secţiuni. — Tote diuariele d'aici se oscupa, firesce fia care d'in punctulu sen de vedere, de aceste legi, asiá unele reproba impar­tîrea territoriale si mai alessu annes-siunile la districtele Timisiu, . Carasiu, Torontalu, Baciu, de altmintrea inca prea mari in estensiune si difforme, avendu, ca d. e. Carasiulu lungime forte dieproportiun ata, câtu unele parti d'in celle anessate sunt in depărtare D* 1 8 mi l l j^deZk , 0 » ^ . _ Ink- Raţllo" ~Wè ca dTn punctu de vedere allu bunei si mai inlesniciosei administraţi uni guvernulu făcea b :ne, daca se appucá indata aici la arronda-rea, ce nu se mai pote amena. Mare addeveru, este inse cu anevoe a se ap­pucá partialminte de unu lucru atâtu de incurcatu, pre câtu tempu nu s'a stabilitu ore cari principie relativu la arrondare.

, Tote diuariele sunt de aceordu cà legile de provincialisarea confinieloru sunt „confuse," ceea ce constata si „P. L o y d " in Nrulu seu de asta di. „Sunt câtu se pote de confuse, dîce, dar cum se pota altmintrea face tre­cerea de la absolutismu la constitutiu-nalismu ? Nu se potu sterpi de una data institutiuni, dedări, datine inra-decinate in cursu de unu seclu, etc. Asiá este, noi d'in parte ne nu ne oc-cu paniu asta data neci de lips'a arrondarii, neci de lassarea in vigore, sau mai bine de inarticularea patente-loru imp. ci vomu indegetá numai unele dispusetiuni allé legii, cari, dupa una cetire fugitiva, ni se paru a fi prejudetiose nouiloru cetatiani consti­tuţionali. Prin treacatu obser.àmu cà granitiaiii scăpaţi de jugulu militares-cu, devenindu cetatiani constitutiunali, in schimbu pentru acesta buuctate, perdu o parte insemnata d'in comples-sulu paduriloru, ce mai nainte se af-flasse in possessiunea loru, fta ea pro­prietari, fia ca usufructuari ai păduri loru. Acum dupa provincialisare, gu­vernulu ung. li dice „eu vi dau tote libertàtile constitutiunali, dar vi ieau una parte d'in pădurile, cari le-ati avutu, trecandu-le in proprietatea era­riului." Totu asiá s'a intemplatu si in Transilvani'a, unde mare parte d'in munţii asia numiţi revindicate se de-dera unoru m gnati unguri si unoru communitàti sassesci, era una parte trecu in proprietatea erariului, de la care apoi, d. e. Nasaudanii, le cum-perara prin iuvoiela împrumutata.

— t h t -Intre dispusetiunile legii, douelţpai

aleesu ni-se paru prejudetiose, un||re-lativu la parcellarea dupa suffleie a mosleloru granitiaresci. Se scie cà'jlco-lo essiste communiunea caseleru, si ve-rea nu se poteá p a ^ l l á ^ j t t H M ^ ^ drrpa Bou'a lege, parcellarea se vafeo-tê face nu dupa familie (capu de! fa­milia) ci chiaru dupa numerulu jjuf-fleteloiu, adecă, capulu familiei fàra prunci, nu va capetá parte mai multa, decâtu pruncii, unulu câte unuÜl a unei familie numerose, sau d. e. maritata si, pote, escontentata, are d: tulu d'a pretinde partea sa d'in si'a commune, ceea ce pre de I arte este iojustu, era pre de alt,'*» u > ansa la infinite processe interminaiili, ceea ce place unguriloru, dar refalu mai mare ce va résulta, este demera-lisatiunea prin invrasbiri intre memlrii acellei-a-si familie, —• apoi, prin par­cellarea infinitésimale a mosîeloru, ja-jungerea la sapa de lemnu a bietilqru omeni, ceea ce nu pote fi scopulu ; e-gislatiunii, — A dou'a dispusetiune j ea a legii este lassarea in vigore a le pi şcolari militaresci, carea nu cunnotce scole confessiunali, decâtu numai ca a-munali, — inconvenientulu ce va sulta d'aici este usioru de prevediul precum si caus'a pentru ce consti: tionalulu guvernu ung. nu purcede ci intru intiellessu constitutiunali'.

per amu constitute unea facia cu Hm* \-stitutional'a purcedere a ministeriului ung. — Cellelalte defecte mai pucinu essential i le vomu releva in nrulu viit. asta data ne marginimu a fi tras-su attentiunea deputatiloru rom. a su­pr'a acestoru doue puncte, cari ni a prea batutu in ochi.

ori câtu de rêu s'ar fi intiellessu, inter-pretatu si applicatu asie dîss'a „passi-vitate" dejuna parte, si asiè numit'a „activitate* de alta parte, Romanii din Transsilvani'a in totalitatea loru, neci-odata si necaiurîa n'au dechiaratu, cà voiescu a intra n e c o n d i t i u n a -t u in diet'a din Buda-Pest'a, ci mai multu au dechiaratu si efeptuitu con-trariulu, in câtu au potutu, pre langa conducerea avuta. — Cà ore, Roma­nii din Transsilvani'a urmandu in ace­stu punctu asiè precum au urmatu, bine au facutu seu ba? este una între­bare, la care rogu pre fia care romanu cugetatoriu, cá insu si sè-si dèe res-punsulu objetivu, fàra de a lovi in de-rept'a sau stang'a, fàra de neci o caile. — Din part mi, pana nu mi se va do vedi contrariulu, sustienu, fatia cu acesta întrebare: cà impregiuràrile nu p e r m î t t e a u Romaniloru din Tran-silvf.ni'a, cá sè-si dechiare vointi'a in a l t a direptiune, si numai essecutarea vointiei n'a fostu essacta, din caus'a conducerei relie. — Dora „errando d i s c e ru u s ;" dora pre venitoriu ne vomu tredî mai de timpuriu, si facan-du socota mai scrupulosa eu impregiu­ràrile vomu fi in stare a ne si de­chiara — si essecutá vointi'a mai es-8actu .

Acumu voiescu numai sè constatu, cà — consultu oriiiicpjişidltU-Juna-qti.-

—— Koma nil din T^anssu vama m

R o m a n i i din T r a n s i l v a n i a s i diet'a din B n d a Pes t 'a .

N'am de cugetu a cerca cu acesta oceasiune, in câtu este de îndreptăţită pretensiunea de autonomia si nedepen-dintia constitutiunale a Mare-Principa-tului Transsilvani'a, fatia cu regatulu tentaţi ?"

totalitatea loru a) voiescu autonomi'a si nedepen-

dinti'a constitutiunale a patriei loru ; b) pan'acuma nu voiescu a intra ne-

conditiunatu in diet'a din Buda-Pest'a, si nu credu sè fia cine-va in stare, a-mi dovedi contrariulu.

Ei bine, mi permittu acum întreba rea, cà d e t o r i u este fia care ro­manu a respecta vointi'a natiunale? ori cà fia care dintre noi — inca si atunci candu ne amu angagiatu a re­présenta interessele publice, si asie nu numai a le nostre private — avemu privilegiulu de a amblá dupa capulu nostru, dupa cum ni vine mai bine, si a remané pururia „ natiunalisti pa-

au poticnitu si nu mai sciu in catràu sè dèe, ci si s c i e : care este callea cea buna, ce ar' trebui urmata, •— lo­culu acellui intielleptu nu-i este acolo, unde nu suntu si nu vreu a fi Roma­nii, si prin urmare unde nu-si pote valida intielleptiunea, cà-ci acolo ni-mene n'are trebuintia de ea; — ci lo­culu lui naturale este intre ai sei, si in bine si in rèu. In bine, pentru a se bi curá si in rèu pentru a suffer! si starul împreuna spre delaturarea lui. Acolo, intre ai sei, arete-si luminele, si-i vomu gratula cu toţii, daca va afflá firulu Ariadnei,. care sè ne scota din labirintulu, in care ne-au infun-datu impregiuràrile si noi insi-ne, éra nu deserteze, nu sè separeze de cor-pulu natiunale si nu alerge dupa icre verdi, despretiuindu cu usioretate vo-tulu connatiunaliloru sei.

Ecca ce voiám a dîce. Fia care romanu staruieaéa, in cer­

culu sèu de activitate si dupa poterile salle, a lucra in aceordu cu vointi'a natiunale, si daca cine-va nu este in stare a lucra nimica: veda si de tre-ba; éra cei ce sentu in sene poterea de a représenta interessele commune si iàu asupra-si acesta sarcina onorifi­ca, nu Iaca ironia din acesta sublima chiamare, cà-ci si-voru attrage ur'a si de,spretiulu generals, cu care pre dreptu

si trădătorii. Fi-voiu intiellessu seu ba? Vomu vedé !

De astadata inchiaiu, rogandu de timpuriu pre fruntaşii romani, cari au ohiamarea, tari'a si voi'a de a merge innainte, se nu uite neci pre unu mo-mentu, cà cu „mintea romanului cea de pre urma" nu se face politica. Unu congressu natiunale ar fi tare de'doritu.

Nueine Darce.

Ungariei. Acesta cestiune de dereptu publicu s'a tratatu cu de a menuntulu chiaru si in colonele acestui diurnalu, con8tatandu-se, si aci cá si aiuria, ade-verulu: cumcà Romanii din Transsil­vani'a, basati pre dereptulu istoricu, voiescu autonomi'a si nedependinti'a constitutiunale a Transsilvaniei, din simpl'a causa, cà-ci in acestu modu si-considera essistinti'a natiunale mai ga rantata si justele aspiratiuni natiunali constitutiunali mai assecurate.

Nu voiescu nice a scruta de asta-data: daca Romanii din Transsilvani'a au purcessu in tote faptele loru publi­co-politice conformii adeverului amin-titu mai susu ; cà ci in acelu casu, cam pani'a electorale din annulu trecutu, m'ar sili, a constata babilonic'a confu-siune politica a Romaniloru din Trans­silvani'a si a face grelle esprobratiuni neresolutiunei unor'a, putienului tactu politicu alu altor'a si negandirei, se nu dîcu confusiunei mentali a pretinsiloru conducători de aî noştri. — Si atare lucru nu-lu aflu asta-di la locu, câ-ci timpurile suntu grelle, „adeverulu dore," — prevedu urmàrile, si unirea tutror'a, in cugete ' si semtîri, trebue sè-i fia scumpa fia cârui romanu. — Constatu inse si fatia cu acestu punctu cumcà,

Vreu a crede, cà la acesta întreba­re, toti Romanii adeverati voru res pünde cu ruine : cà fia care dintre noi, micu ori mare (cu atâtu mai vîrtoBU

dar' acei-a, cari au luatu màndatu de la alţii, si inca cari s'au o b 1 i g a t u s i i n a c r i h s u. si prin urmare au facutu din lucru si cestiune de o n o r e personale), avemu sant'a detorintia mo rale : de a respecta si urmá cu scum-petate vointi'a natiunale, si nice unui a dintre noi nu-i este permissu, a lucra contr'a vointiei natiunali, fàra a incur-ge peccatulu de desertoru séu apostatu ori crim'a de tradatoriu. Cu deosebire ou este permissu a lucra in direptiune oppusa cu vointi'a natiunale atunci si

^colo, unde si candu numai orbulu nu rede. cà a strica, a compromitte, multu ^iitienu, da, — éra a ajuta si a dire-

fe este im possibile. Daca suntemu romani si voimu es-

tístinti'a natiunei romane, fia care din­t e noi avemu detorinti'a nedispensa-b'le' nu numai de a sentî, ci si de a lu c r á umeru la umeru cu Romanii, ti-ci aLniintrea sustienerea este cu ne-ptintia, — si daca vr'unulu dintre noi eite mai intieleptu de câtu toti ceia-láti,sinu numai vede, cà Romanii in cu-tire affacere politica au purcessu rêu,

S c r i s o r i r o m a n e .

„Gr a z z e t t a d i T o r i n o " *) diariu liberale si redactatu' öu tactu si cu talentu intr'o correspundintia a sa din Bucuresci datata din 14 Maiu, sub titlulu „Lettére Roráane" scrie ur­matoriele : „Din dî in dî me convingu mai multu câtu e de mar*- fiduci'a ce aici o au in Italia, in venltoriulu si in missiunea ei de iniţiativă si ci vili-

încredere va pre câtu e

satiune. Nu sciu daca acesta

fi asia de mare in Icalia Ia noi ; dar recunnoscu cà î n c r e ­d e r e a i n s i n e i n s u-s-i e un'a din primele fortie a unui poporu care aspira la grandeti'a morale si mate­riale. 1

Pre la noi, in sfer'a politica, nimi-cu importante. Mioiîtrulu justiţiei E-pureanu, omu corrnptu si vendutu, si-a datu dimissiunea, dar collegii lui re-manu si nu sciu candu se va poté li­bera tier r'a d«f acestu guveruu a t-t e n t a t i c u .

In sfer'a economica ore care ame-lioramentu ; asia preste pucinu vomu avé Banc'a de creditu funciariu, o punte

*] Redactiunea „Foderatiunei" mnltiumes-ce eruditului si liberalului Directore alu „Gazzettei de Turinu", marchesului Aristide Calani pentru cà sustieno drepturile nostre sacre si inalienabile. Sustienendu „caus'a ro­mâna* sustiene caus'a Italiei, caus'a Latinita-tei." La rondulu nostru uràmu mamei patrie, Italiei, prosperare, gloria, grandetia. Vivat Ita-li'a libera de străini ! vivat Rom'a, mam'a Latinitate!, patri'a dreptului si-a libertatéi !

156

de ferru preste Dunăre, s i tuau porta la Marea Negra.

* * *

Corre8pondintele viennesu allu »Ga-zettei de Turinu" d-lu S. de Castro-ne-Marcheai intr'o serie de correspon­d i n g se fece paladiula (apperatorù-lu) guvernului anstriacu. In correspon-dinti' sa d'in 19, apr. dupa ce a can­tatu imnuri partitului constitonale, lui Andrassy, reformei ellectorale, se ar-runca furiosu asupr'a correspondintelui viennesu allu „Gazettei de Italia."

Dlu S. C. M. affirma cà locuesce in Austria, de 20 de anni, eu pucine intrerumperi : Atât'a n'a j unge pentru ca publiculu sè-i créda totu ceea ce «crie d'in capitalea Habsburgiloru.

Subscrisulu e nascutu in Austria, trai acolo preste 20 de anni, f amili'a lui traiesce inca totu acolo, urinari in attentiune si interesau schimbările po­litice aile Austro-Ungariei, si s'a per-suasu acum mai multu ca ori si can­du cà Austria de adi e Austria tre­cutului, fiiindcà laudatulu liberalismu e f a 1 s u.

Imensulu (tamâea) cu care d. S. C. M, gratifica guvernulu austriacu e nedemna de unu italianu. Me dore candu audu asemeni laude essagerate d'in gur'a unui fiu a Fromosei Tier­re care n'ar trebui sè uite cà Italia s'a constituita in naţiune in virtutea dnptului," de n a ţ i o n a l i t a t e , care e l e g i t i m i t a t e a popor a-loru; precăndu cancellariulu Andras­sy si partitulu constituţionale austriacu •unt n e g a t i u n e a dogmei de na­ţionalitate.

In Ostrungaria adi minoritatea op­prime majoritatea .* teutonii alliati cu maghiarii appesa pre romani, slavi si italiani.

Acum intrebu : este possibile a in­augura er'a libertatéi in patri'a sa su-grumandu p r » -veoiouiv* non 9 j] pos­sibile a cere justiţia pentru sine, can* du se appeaa unu altu poporu in nu­mele fortiei brutali si a capriciului in-politicu ?

Bon ânii (3Vj mii,), italianii (600,000), slavii (I6V, mil.) in totu 20 mil. si 600,000 sunt oppresi de càtra germani (in circa 9 mil.) si de càtra maghiari ( 5 mii.)

Aici 20 mil. si 600 de mii romani, italiani si slavi nu au dreptu la liber­tate, a trai o vineţia propria ?

Forti'a brutale nu este dreptu, nece dreptulu istoricu, fortie.

Câtu e de liberale si constituţiona­le guvernulu viennesu, o sciu sermanii Boemi, Bucovineni si G-alliciani ; câtu e d e l i b e r a l e si p a r i n t e s -c u guvernulu ungurescu o sciu Ro­manii. — In Transilvania, p. es. tier­r'a ce-si avii autonomi'a si independin-ti'a sa istorica, din2V, mii. locuitori unu mil. si jumetate sunt romanii si acestu po­poru, descendinte a glorioseloru legiuni allé optimului imperatore Trăia nu, este tratatu de càtra maghiaru „scla­va.* Persecutata sub tote formele ; de abié i se permitte a vorbi limb'a romana in familia, si acum cerca a in­troduce limb'a ungurésca ca limb'a in vetiamentului chiaru si in gimnasie si in scolele comunali romane.

Una limba neintiellésa de poporu, ca limba de invetiamentu !

E liberalismu acestu-a ? Ce diffe-rintia e intre Tiarulu Russiei si gu­vernulu d'in Pesta ? — n e c i u n a .

D-lu S. de C. M. trata pre cor-respondintele, „Gazzettei de Italia" cu nesce maniere brusce, si se înfuria pentru cà disulu correspondinte affla detestabile Vienn'a.

Eu studiai in Vienn'a si petrecui in ea in diverse epoce, prin consecintîa o cunossu si potu affirma cà correspon-dintele „Gazzettei de Italia" n'a spusu altu ce-va decâtu p u r 'a veritate. Vienn'a ca capitale a unui mare im­periu, nu are curatîrea ce amu fi in dreptu a asceptá de la ea. Pote cà acum cu occasiunea espositiunei va

face totulu ca sè sisehimbe infaci-cisarea ; dar' in comparare cu Turi-nulu p. e càtu e de ioapoiata desî unu teutonu publica in „Nou'a Pres­sa libera" d'in Vienn'a ck „Italia e fora poesia, e monotona ca si popo tulu seu, cà viuéti'a italiana e mono­tona si fàra spiritu, si poporasiulu (?) italianu e ingtnuu pana la ridieulu."

Allusiunile ce le face prelaudatulu correspondinte — dîce d-lu S. de Castrone-Marchesi — relative la ventulu ce pote eè se schimbe ca ma ne, si la unu possibile ministeriu „alia Hoherwarth", sunt espectoratiuni de diletantismu jurnalisticii" etc,

Aveţi pneina paciintia, scumpulu meu domnu. Insi-ve veti vedé cà aceea schimbare pe va intemplá. Mai cur-1

[ rendu ori mai tardîu dreptulu natiu-niloru appesate va triumfa in contr'a oppositiunei vostre.

„înainte de a scrie e necessariu se studii" — dîci Dta correspondintelui susnumitu. T o t u aceea mi-permittu a-ti o recommendá si D-talle. D-ta cunnos-ci Austria „o f fi i c i a 1 e" éra nu Austria „ r e a l e . " Sorgintea informa-tiuniloru D-talle mi-se pave pré offi­ciate pentru ca publiculu se pota cre­de sinceritatei loru. . .

Eu string cu afectu man'a intelli-gintelui corresppndinte a diariulu „Gaz-zetta d'Italia, si regretu cà pentru acum nu o potu stringe si pre a D-talle.

Ajunge, Domniloru. Josu masc'a î Sau fiti liberali in realitate, sau,

daca libertatea ve inspaimenta, aveţi cellu pucinu curagiulu despotismului.

C a t o n e.

Directorele „Gazettei de Turinu* publica in acela-si nr. urmatoria epistola : „Turiau 10 maiu 1873.

Pretiuite D-le marchest Vi scriu precum potu, adecă reu itajia-

""•"•» nflntru ,a flsnrime sentimentele a le fratiloru mei romani, JTOT

cunoscintia corespondintelui vostru d'ir? curesci pentru zelulu si imparţialitatea cu care sustiene interessele nostre, pretinde drep­turile nostre ; pre Dv. ve vomu onora puiurea ca pre sustienetorulu si manifestatorele pibli-cu allu drepturiloru nostre.

Dvostra sciţi cà Eomania in multe »cca-siuni si-a manifestaţii mult'a sa iubire rátra Italia. Pote pentru acesta DV. ne defenleti ? nu ea vedu cà daca ve ridicaţi vocea, ous'a este cà intiellegeti raţiunea miscariloru nogtre, pentru cà in fine, sciţi ce ra sè dîca a li sclavi ai despotismului. Piti securi cà loma-nii, cu câtu urescu mai multu pre orpres-sorii loru cu atâtu iubescui mai multu pu pro­tectori. /

Eu nu potu esprime de ajunsu pentu mi­ne si pentru fraţii miei nefericiţi nobile sen­timente co nutrimu pentru acei-a ce hi in-tindu o mana pietosa, fraterna. — Roi, o Domnule, suntemu constrinsi, a schim)á fré-matulu cu plansulu, vediendu-ne inţovoiati sub greulu jugu teutonica, pre canju toti fraţii noştri de sânge de bucura de bhefacu-toriele fructe allé libertatéi. — In ultinii an­ni suferintiele nostre devinira terribili, pentru cà cellu ce ne appesa cerca cu meitulocele celle mai infame a te intari pre trolulu ce vacsila ; incoragiedia sbirii sei ca lljülFoce nobilele sentiemente se ne impingu a aţ ridica din noroiu, cârca cu onori, fiatii cari'uccidu pre fraţi, închide gur'a acelluia ce cutedia a pronunţia sacrulu nume L i b e r t a / t e . — — Dar silintiele lu voru fi stăvili de paie contra torrintelui opiniunei publice i tierrei. N o n s e m p e r s u n t S a t u rş a i i a, vasulu plinu se versa, allu vede cà i aprope sè se implinésca proverbiulu nostru:, , a p ' a t r e c e , p i e t r e l e r o m a n u . * *

Dvostra, si toturoru italianiloru ţari ne sustienu, una sal atare din partea Soitei d'in Oriinte. S. B. Dins'irescu.

Colomanu T i s z a roga pre presiedinte, ; ca pre venitoriu sè fia mai promptu in pri­

vinti'a deschiderii siedintieloru, ca astfeliu mem­brii camerei sè nu fia necesitaţi a asceptá ore întregi preste tempulu annunciatu. Dsa nu cun-osce caus'a intardiàrii de asta-di ; inse ori si e causa ar fi aceea, d-sa si-repetiesce roga-ea, ca pre venitoriu sè se evite assemeni in-ardîàri. (Approbàri din tote pàrtile.)

Presiedintele respunde, cà se va íisuí a urma conformu acestei dorintie a camerei. Caus'a intardîàrii de asta-di este, cà presie­dintele camerei boieriloru, cu tote ck a fosta incunnosciintiatu despre timpulu deschiderii

' sie dinţi ei acestei camere, abiè iu acestu mo­menta i-a tramissu nunti alu.

Felice L u k s i c s roga camer'a, ca sè de­cidă câtu mai currend'a pertractare in secţiuni a proiectului seu de lege despre urcarea diur-neloru deputatiloru. (Approbare.)

Camer'a trece apoi la ordenea âîWei. Se cetesce nuntiulu camerei boieriloru, prin care se communica, cà acesta camera a acceptata proiectele de legi despre ulterior'a folosire a restului de credita, votatu ministrului de com-municatiune in 1872, apoi despre modificarea concessiunii relative la constructiunea callii feirate ungare-galiciane, si in fine despre in-fiintiarea bancei ung. de escomptu si commer­ciu. La cestu din urma camer'a boieriloru a facutu unele modificatium ; dreptu aceea se tramitte de nou la secţiuni.

Eduardu Z s e d é u y i , avendu in vedere, cà proiectele relative la confiniele militarie n'au trecutu inca prin secţiuni, propune ca aceste proiecte importante sè se submitta in desbaterea camerei numai dupa Rosalie, toto­dată propune, ca Vineri sè se tiena ultim'a sied, inainte de serbatoriele Rosalieloru,

Camer'a accepta acesta propunere si totu-odata avisedia secţiunile, ca aceste indata du­pa deliberarea proiectelor» relative la confi­niele militarie sè ièe in pertractare proiectulu deputatului Luksics despre urcarea dîurneloru .deput. precum si modificatiunile făcute de camer'a boieriloru la proiectulu despre banc'a de escomptu si commerciu.

C a m e r ' a representant i lorn U n g a r i e i .

S i e d i n t i'a d e l a 28 M a ia 1873. Presiedintele B i t t ó d lichide iedinti'a la !

11 ore, cu tote cà a fostu annunciataj>re 10 ore. !

yaTTtt'îTara e i a owr ai,», *• Siedinti'a se deschide la 10 ore din dî. Dupa verificarea processului verbalu din

i sied, precedenta, presiedintele annuncia came-I rei, cà I o a c b i m a M u r e s i a n u, alessu j deputata in districtulu Naseudului (Transsil-j vania), s'a presentaiu asta-di demanetia in ţ cancelari'apresideala si a dechiaratu, cà din i caus'a unui morbu, pana acum a fostu impe-j decatu a-si ocupa loculu in acesta camera, de I asta-di inainte inse va partecipá regulatu la { siedintiele camerei, pentru aceea se grabesce j a-si presintá aiterele credentiunale.

Ladislau S z ö g é n y i reportedia, cà com-missiunea verificatoria a afflatu literele cre-dentionale aile lui Béla Lónyay, alessu depu­tata allu oppidului Hatiegu, in ordene buna, atâtu in privinti'a formei, câtu si a cuprin­sului, dreptu acela numitulu deputatu este a se verifica, reservandu-se termenulu de 30 dîlle pentru eventualele proteste.

Urmedia ordenea dîllei : Reportulu com-missiunii petitiunarie a supr'a petitiuniloru din consemnatiunea 20.

Comitatele Lipto, Árva, Torna si Kokel-burg, roga camer'a, ca prin crearea unei legi sè delature starea administrativa separati3tica a Fundului regiu.

Commissiunea petitiunaiia propune, ca pe-titiunile acestoru comitate sè se transmitta mi­nistrului de interne spre studeare.

Adamu L á z á r roga pre ministru sè nu asculte de acei locuitori ai Fundului reg., cari tienu cu atâta tenacitate la priviiegiele si in -stitutiunile loru separatistice, ci mai bine sè dèe ascultare opiniunei publice a tierei intrege. Oratorele propune ca deodată cu transmitterea acestoru petitiuni camer'a se insarcinedie pre ministrulu de interne, ca sè-i presinte câtu mai currendu proiectulu de lege despre orga-nisarea Fundului reg.

Fridericu W â c h t e r observa antevorbi­torului, cà in Sassoni'a transsilvaniana (pro-priele cuvinte.] nu essista nici o partida, care n'ar' dori organis. stării administrative a Fund. reg. Sassii nu impedeca acesta organisais ; din contra,! oru li-ar placé si s'ar bucura, daca acesta organisare ar fi deja îndeplinita. Votedia pentru propunerea comznissiunii, carea se si accepta.

Representantiele comitateloru Aradu, Lipto. Neuplanta si Comaromiu petitiunara la camera pentru essilarea jesuitiloru din tiena si pen­tru desfiintiarea monasterieloru, cari se mai affla in tierra. — Commissiunea propune, ca aceste petitiuni sè se tramitta ministrului culteloru pentru studeare si deliberare.

Blasiu O r b á n face attenta pre ministrulu de cultu la periclele ce se potu naace din to­lerarea in tierra a jesuitiloru, contr'a carorn-sossescu atâte plansori si gravamiae din par­tea poporatiunii. Oratorele roga pre ministru, ca sè-si ièe coiagiu si sè fai a passu necessari pentru essilarea acestei tagme de omeni.

Camer'a accepta propunerea commissiunei atâtu cu aceste, câtu si cu celle-lalte petiuni din consemaatiunea 20.

Ne mai fiindu alta»ce la ordenea dîllei, ministrulu presiedinte adduce la cunnos cinti'a camerei, cà commissiunea esmissa pentru per-tiftotaicea prealabila a proiectului de lege des­pre dárea de pamentu se roga, ca si proiectulu de lege despre mesurarea catastrala sè i dèe ei sprè pertractare. Se accorda.

Siedinti'a prossinu se va annunciá. Joi-a venitoria tote secţiunile voru iiené siedintii pentru deliberarea proiecteloru relative la con finiele militari, apoi a proiectului de lege des pre urcarea diuineloru deputatiloru si in fin ' a modificaţiuniloru tăcute de camer'a boieri loru la proiectulu de lege despre banc'a uugl de escomptu si commerciu.

Ult imulu d i s c u r s u a l i n li T h i e r s , c a p r e s i e d i n t e állj

R e p u b l i c e i f r a n c e s e . Domniloru deputaţi! N'am nici-decâtu

cugetu sè* subtragu de la respunsnbilitate colegii mei; inse me grabesCu totu-si a chiará, cà, de cum-va se affla aici inaiotj adunàrii, înaintea tierrei vre unu culpabili acellu cupabilu sum eu; si acesta dechiaraf une o facu liniscitu si mandra de sentiema tulu unei consciintie curate. (Applause rep] tîte in stang'a.) La acesta occasiune soleni attaculu a fostu indreptatu cu osebire conti| m«*, aLjiiei ^Mi>jgotaÖL altmintrelea •

Eu njajn atnblatu dupa "postata a« ptei dinte allu Republicei; DV. mi 1'ati datj momentulu cellu mai criticu. Primirea acel sarcine a fostu unu actu de sacrificare parte-mi; spunu acest'a aici in faci'a tiij si nimenea nu mi-o va poté disputa.

Politic'a nostra a fostu o politica a nd áitatii, dictata de impregiuràri. Inse totul un'a am avutu in vedere toleranti'a polii ca si cea religiosa. Tote părerile politicej demne de respectata; asta-di inse trebu recunnoscemu, trebue sè intiellegemu, cal deja tempulu supremu, d'à organisa RepJ c'a, spre a o linisci. Inse cu privire la al cestiune ponderosa adunarea este imparlîf doue parti egale; tierr'a inca este impi inse nu in doue parti egale. (Applause tose in stang'a. Drept'a monarchistica in tăcere, adecă tace si coce.) Ceea ce vai eu, nu este guvernulu unei partite, guvernu alla pàcii si allu ordinei. Si aJ amu voitu-o totu-de-un'a. Me chiamati ina tribunalului partitelcru ; aici nu me voiul sentá ; înaintea tribunalului posterităţii vii sè dau seama de faptele melle. (Apa sgomotose in stang'a.)

Oratorele amintesce apoi de staruii salle de la inchiarea pàcii incoce ; de chiarea acellei pàci dorerose, dar neap ncessarie, — si apoi continua : Ni se| imputkri, cà pre tempulu Commünei an chetatu cu radicalii. Atunci inse, tota energi'a straordenaria ce o desvoltál sta Commun:;, amu iuvinsu. De atunci f apoi acea politica, carea asta-di vi s\ atâtu de condemnabila, a fostu menita I stiené liniscea interna, a restitui cri tierrei si a redá commerciului si bunăstarea.

Patru milliárdé sunt deja plătite; milliardului ultimu este assecurata. Total se mira si uimesce de punctualitatea platiri. Ordenea materiala n'a fostu Dicj mai bine assecurata. Si cu tote acest desconsidera acest'a, prin ce inso dovţ cà si ei sunt convinşi despre acesta

Dar ce ni ceru ei? Ceru liniscireaj loru! Domne Dumnedieule! si cei cei acest'a sunt pote chiaiu acei-a, carii

indi

•157

[mai mare parte la coníurbarea spiriteloru. Ce va sè dîca inse : Liniscirea spiriteloru ? Acest'a atât'a va sè dîca, cà avemu înaintea nostra cestiunea: Republica seau Monarchia? cestiune ponderosa, ce e dreptu, inse unii es-tageredia cu ponderositatea ei.

Ei, dar noi suntemu conservativi; si voi inca vi dati acestu nume. Yoi affirmati si su-stienetî, cà nu sunteţi monarchist], cà aveti înaintea ochiloru numai si numai interesse con­servative. Permitteti-mi inse sè vi spunu in tacia, c i nimeni nu vi dà crediementu.

(Applause prelungite d'in stang'a. Mai multi membri din drept'a se redica si spunu, cà ore-cine de pre galerie inca ar fi applau-datu ; se assecura apoi, cà acellu-a ar fi fostu prefectulu din departementulu Secuanei. Pre­siedintele adunàrii ammenintia, cà daca se va mai ivi acestu casu, va scote afara publiculu. Tumultulu, sgomotulu se alina cu incetulu.)

Dlu Thiers continua: Puneti-ve in puseti-tmea nostra. Toti din tote pàrtile considera guvernulu numai de provisoriu. Unii nu voru sè-i dèe o vietia mai lunga de doue dîlle ; alţii inse i mai dau siesse lune. In mediu-loculu acestei situatiuni guvernulu trebue sè-si aiba părerea sa, parère, pre carea aveti dreptu sè o combateţi. Si acesta parère a guvernului este, cà monarchi'a este impossibila. Nu voiu sè vi ïnsîra motivele pentru ce, nu, ' pentru cà nu vreu sè ve superu; voi le sciti si le semtiti destullu de bine. Pentru aceea nici nu ve dechiarati de monarchist!, ci dîceti, cà sun­teţi conservatori. Pre dt ce merge guvernulu este totu mai tare injuratu, totu mai multu insultatu. Acest'a trebue sè încete ; starea pro-risoria trebue sè dispara.

Potestàtile publice trebuescu organisate. Convicţiunea mea neclintita este, cà suffragi-ulu universalu nu se pote mutila. Eu am fo­stu unulu d'intre cei d'antâi urdîtori ai legii de 1s 31 Maiu, acest'a nici nu o negu; asta-di inse nu ne mai potemu intorce la acesta lege. Asta-di n'avemu sè facemu alt'a, de câtu sè moralisàmu suffragiulu universalu, si ace­st'a o si propunu. Legea celloru trei-dieci mi-a revoltata totu instinctul u de minte sanatosa, si cu tote aceste am primitu-o. Legile ce vi-le propunu asta-di sunt in essentia conservative, ei oredu, e& tnrttôest'a este çtim'a garantis ce o offerimu conservatoriloru. Am trebuitu sè me luptu, spre a ve impedecá de la votarea unoru imposite, cari n'aru fi insemnatu alta­re, de câtu realisarea unoru idei sociale.

Daca doue camere, daca o noua lege elec­torale nu sunt de ajunsu spre a vè liuisci, spre a vi documenta soliditatea guvernului, atunci ce este de facutu ? Aduceti-vi a-minte cum cadiú tierr'a la annulu 1815 ? Cu gloria cadiú. Si cnm cadiu la annulu 1870 f Daca dictatur'a omeniloru mari duce tierr'a la ruioa, nu mai pucinu i pregatesce ruin'a dictatur'a celloru mici, cu acea differintia inse, cà in casulu ultimu fàra gloria. (Applause in stan­g'a.) Unu oratoru ni-a spusu eri, cà sè ne fe-rimu a mai adauge la o cădere trista si redi-<ululu. I multiumescu pentru buna-vointia. Inse totu-odata si compatimescu pre acestu domnu. Una majoritate totu asiè de cu greu

!•' va poté ellu sè formedie, ca si eu ; o differin­tia inse totu-si va fi si a-nume aceea, cà ellu are mare parte la protectiunea imperiului ceea ce tatalu seu nici-candu n'ar fi acceptatu. (Applause frenetice in stang'a. Sgomotu. Dlu Broglie devine palidu. Mai malti amici se grup-pedia in giurulu lui.)

I r o p u n e r e a membrului comitetului districtului Cosiocnei (Clusiu) I adislau Vaida privitoria la desfiin-

tiarea virilismului : Onorab. Comitetu Districtuale ! Eu consi­

dera institutiunea virilismului atâtu de ne­compatibila cu spiritulu tempului de facia, cu •galitatea de drepturi, cu principiele democratice si in specie o tienu pentru noi romanii atâtu de vitrega si stricatiosa incâtu mi-tienu de de­torintia a-mi redicá cuventulu in contr'a acel-lei-a, de câte ori afflu oceasiunea la acest'a.

Sunt cunnoscute nenumeratele argumente câte se potu produce in contr'a titlului de dreptu allu virilismului, — acest'a sa desba-tutu nu de multu chiaru si in camer'a depu-tatiloçu. —- Astufelu eu — dupa ce si alt­cum, in adunarea comitatense din Juliu, 1871, am datu votu separatu cu privire la Art. 42 din 1870, privitoria la organisatiunea comi-

( tateloru, si totu-odata si contr'a titlului de I dreptu àllu virilismului spriginitu fiendu de j membrii romani atunci presenti ai comitetu­

lui, — afflu a fi acum destullu, ca sè memo-rediu spre motivarea motiunei melle présente numai urmatoriele :

Numerulu totale allu locuitoriloru comi­tatului Cosiognei face 160,690 sufflete. Nume­rulu membriloru comitetului district, face 320-Din acesti-a diumetate., adeca 160 membii au ajunsu conformu Art. 42—1870, cu titlulu de dreptu allu virilismului, ordenea membriloru comitetului, si numai cei-lalti 160 sunt consti­tuiţi prin alegere.

Daca membrii virili aru concurge dupa proportiune cu o parte însemnata la portarea greutàtiloru commune, acest'a ar' servi de ce­va esplicare a titlului de dreptu allu virilis­mului ; daca unu principe, d. e. Pálfy plates-ce intr'unu singuru comitetu contributiune an-nuale de 67.454 fl. — locuitorii respectivului comitatu se mai potu impacá cu privilegiulu lui virilu. Preste totu luatu inse, cea mai mare parte a virilistiloru platesce, in compa-ratiune cu nevirilii, dare pucina.

La noi in comitatulu Cosiognei se afla nu­mai vreo cati-va proprietari mari, cari pla-tescu cu miile contributiunea. Darea toturoru celloru 160 de insi virilisti d'in comitatulu nostru nu se redica nece la diumetatea dârei acellui mare proprietari u d'in comitatulu Po-8ionului, de carele făcui ammentire mai in susu.

In comitatu Cosiognei d'in 1871 darea di­recta a fostu = 249,759 fi. 83 V, cr. ; d'in

cest'a cade pre virilisti, (a caroru cea mai mare parte au contributiune mai mica de 200 fi. éra unii 70 seau 80 fl.) mai pucinu decâtu 30,000 fl. precandu cea-lalta parte a locuito­riloru platesce preste 219,000 fl. ; de vomu adauge la aceste si celle-lalte specie [allé greutàtiloru publice, facerea drumuriloru, ser-vitiulu mili tariu s. c. 1. la aceste concurgu in mesura inca cu multu mai mica cei 160, virilisti, decâtu csi-lalti 160,000 locuitori ai comitatului, cari nu se bucura de acellu pri­vilegiu.

Cum se nu appara dar' neproportionalu si incompatibila, cu ecuitatea, ca cu tote aceste 160, TJrHisti sè se bucure de atit 'a influintia asupr'a affaceriloru publice allé comitatului, ca si ceilalţi 160,000 locuitori l a o 1 a 11 a va sè dfea, u n u virilistu se aiba atâtea drep­turi ca s i u n a m i i e locuitori ai districtu­lui nostru ? !

Cu atât'a mai appesatoiiu este acest'a pentru romani ? cà-ci de si, — dapa cum es­te cunnoscutu — partea cea mai mare a ter-ritoriului district, este in possessiunea roma­niloru, totu-si fiindu cà proprietari mai mari sunt forte pucini la numeru, — astfelu cu titlulu virilismului abiá au intratu intre mem­brii comitetului 12 romani, — apoi si alege­rea celei-lalte diumetàti a membriloru comite­tului, care adeca se constitue prin alegere este assiediata pre atare basa, câtu nece pre asta caile nu potemu pune contrapondu influintiei stricatiose a institutiunei virilismului. Si anu­me : indiestrandu-se prin Art. 42—1870, nu­mai acei-a cu dreptulu de a alege pre mem­brii comitetului, cari sunt indreptatîti a alege si pre deputaţii dietali, si nefiendu la noi in Transsilvani'a, spre prea marea nostra vete-mare, in vigore legea de alegere mai liberale a Ungariei, ci snstienendu-se pana asta-di Art. delege II. d'in 1848, adussu provisoriu pentru Ar­dealu numai pentru casulu de atunci (??) carele la­să nobililoru prerogativele vechie de alegere, éra pentru nenobili statorescu unu censu de 8 fl. 40 cr., adeca unu censu cu multu mai mare ca cellu d'in Ungari'a, — din asta causa din cei 160,690 locuitori ai comitatului numai 3,780 se bucura de dreptulu alegerei ; si d'in acesti-a inca 307, dupa fumuri ca tramissi ai comuneloru, apoi 1,085, ca censualisti, éra cel­le-lalte 2,388 voturi, prin urmare majoritatea precumpenitoria a voturiloru, este a nobililoru privilegiaţi.

Dupa cum am arretatu inca in annulu trecutu cu essemple anumite — s e a f f l a s i i n d i s t r i c t . C o s i o g n e i m a i m u l t e c o m m u n e , i n c a r e n u e s ­t e n e c i u n u a l e g u t o r i u si iau par­te la alegere n u m a i cu tramissulu loru du­pa fumuri, pre candu noi „nemeşii", daca nu am avé neci unu pieu de proprietate, avemu dreptu person alu de alegere. Am arretatu, cumca u n u n o b i l u c u s i e p t e f i i

c r e s c u ţ i t r a m i t e d e l a u n a s i n -g u r a c a s a s i e p i e v o t u r i , d e c i e s s e r c e a t â t ' a d r e p t u d e a l e ­g e r e , c a s i s i e p t e s a t e , a n u m e : S t o b o i u , G r i i a n i s i u , D u n g a u, G e s t r a g e a , V i s a g i a , I e g e r i s -c e a ' ' s i L a p i s c e a , l a o 1 a 11 a. Unu singijru satu (Suciagulu) unde locuesce multa nobf*pe, concurge la alegere cu 109. nobili, 2 ce Jualisti, doi alegutori dapa fumuri, asiá daraQa olalta cu 113, alegatori, si daca se impi una cu allegutorii d'in Gelou — vointi'a aces oru doue commune decide cu privire la i n t : e g u processulu lui si asupr'a intregu cerci Ini electorale allu GeloaÎui, pentru cà cu multa mai multi alegutori essu d'in Suciagu si G lou, decâtu d'in d'in t o t e celle lalte comnune tienetorie de acellu-a-si cercu de alegere.

' ei 160, membri virilisti ai comitetului — pre ^anga aceea, cà an ajunsu sub acestu titlu in comitetulu comitatensu, — se bucura inca s i de acea dupplice prerogativa, cà la com-mitetulu care se constitue prin alegeri, concurgu cu 160 voturi, deci fàra 3, chiaru atâtea voturi, câte are dupa numerulu fur-u-riloru, tote communele cercuriloru Üedinu, Bicalu, Gelàu, Almasiu-mare, Baciu, si Feiurdu.

Prin institutulu virilismului si din com­punerea celei-lalte diumetàti a comitetului ; ce se constitue prin alegere, pre o basa atâtu de contraria egalităţii de dreptu, r é s u l t a cà — de si romanii in multe comitate sunt in majoritate de totu mare (pre > ss. in com. Cosiocnei sunt preste 127,000) apoi si la por­tarea greutàtiloru publice se impartesiescu in mesura cu multu mai mare decâtu altii cu tote aceste si in comitetulu districtului nostru abiá au potatu aduce atâti-a, câtu se forme­die a patr'a parte a membriloru comitetului, si influinti'a romaniloru asupr'a treburilorii comitatense devine i 11 u s 0 r i a, d'in care

( causa chiaru si membrii alessi intru atât'a 'si" f pierdq voi'a câtu nece se mai presentédia

in adînàrjle comitetului.

Dira cumca pre langa atare lege nume­rulu nembrilora romani ai comitetului poiu s* ^.atâti-a, acésfa o potemu multiumi in" pal?. rK:mai acellei impregiuràri cà ín vreo' cate-'a cercuri, alegutorii maghiari n'a abu-satu le maioritatea loru, ca sè ne eschida de toiu, ci ati avutu sentiulu de ecuitatate de a alege si vre-o câti-va romani.

Iatitutulu virilismului cu atâtu ne apposa mai tire pre noi romanii, pentru cà nu numai cà Aii. 42—1870 cu despusetiunile salle mai sus-astinse ne face, asiá dicundu „nulla" in-:

fluintu de a avé cuventu in căuşele districtu­lui, da-a in intieiiessulu Art. de lege 18—1871 fiendu de a se applicá institutulu virilu si la organiatinnea c o m m u n i t a t i l o r u , ec­ca si h commune in butula maioritàtii nostre' cellei nari potemu fi minorisati, si influinti'a romanilru inca si in causele communale se îiimicese de totu, seau se reduce, in multe commuK cu majoritate romana, la mesur'à cea mai mica.

Eu leci decumu nu poftescu, ca la com­punerea comitetului district, si allu represén-tantiei cimmunale, sè se iee de basa numai numeruli; capeteloru, seau adeca in districtii (respectivu singuratecele commune) numai pro-porţiunea lumerica a natiunilora locuitorie acole. Eu tienu a fi cu caile si cu dreptu, ca sè se iee ia corsideratiune si proprietatea, industrfa, scienti'a » toti ceilalţi factori ; dara aceea, cà d. e. Iajjî60 proprietari virilisti sè li se dee asupr'a ;elloru lalti locuitori ai districtului u n u ' 6 tâfeioru

privilegii si influintia atâtu de essorbitante si in geneè, ca comitetulu distr. si representân ti'a comjniinale sè se organisedie pe o basa cu totul» contraria egalitatei de dreptu prin applicarea institutului virilismului si cu igno­rarea noafei mtaioritàti a locuitoriloru si a sarcineloia publice, cari le porta acesti-a in asiá mar? mesura, acest'a eu n u o potu tiené de inpreuNbila cu ecuitatea.

In uni d'in siedintiele mai de aprope a camerei uiputatiloru, unu oratoru eminente, intr'unu «licursu elocinte a affirmatu cumca in contr'a» personeloru indiestrate cu titlu de dreptu allu virilismului nu se pote observa, nici o un de casta. Are dreptu, la noi aici iuca hu pofemu observa, in câtu sciu eu, nece •) ura contr'a personei virilis­tiloru; ea j asiá credu, cà pre fia care membru ajţsu pre acesta caile in districtulu

• !

; iii,

nostru, cu bucuria lu vedemu in midiloculu nostru, in câtu nu ne portàmu càtra person'a nece unui-a cu ura, ci cu stima, si cu privire la personele loru, nece nu pote fi vorba intre noi de ura, potemu inse observa destulla ura in contr'a institutiunei virilismului insu-si; pentru ca nu se pote negá, cá dupa ce prin institutulu virilismului (adaugondu la acest'a si alegerea celleilalte diumetàti pre bas'a Art. de lege II, d'in 1848.) romanii, — luandu afora doue districte, — in totu loculu n'au potutu sè intre decâtu in numera forte neios«nnata in comitete municipale. — Romanii considera acésta institutiune de influintia a unui scopu croitu spre a-i trânti la pariete, si spro a-i eschide de la influintia asupr'a affaceriloru pùbiice, asta presuppunere firma apoi are acea urmare prea stricatiosa, cà semăna nein-destnllirea si iritàtiunea intre doue naţiuni, cari amendoue, amesuratu pusetiunei loru geografice, fiendu arruncate intre doue elemen­te'gigantice' si si totu de aceea-si parte ame-hintiate, — chiaru si pentru acesta situatiune a lóra si d'in interessulu sustinerei proprie sunt îndreptate prin sorte, ca sè nu se ni-guiesca a slabi un'a pre alt'a, ci sV so stra-duiesca a se intari reciprocu si ca sè se ap-pere umertt la umeru ámendoue contr'a acel-lui torreute, care le ameninţi a cu potopu.

Preste totu, dupa ce guvernulu este un-^ures< u, cas'a representantiloru si a magnati-loru in maioritate assemene esté màgiara, la tribunalele supreme si' snperiore, si intre toti ínémbrii administratiunii jüstitiarie sunt in nu­meru precumpenitoriu applicati éra totu ma­giari ; in fruntea comitateloru stau funcţionari primari, mai numai maghiari, seau m tota privinti'a de acei-a, cari ca maghiari si-au castigatu încrederea guvernului, — precandu mai départe naţiunea magiara conformu im-

' 'préginrariloru salle mai favorabile, este mai 'înaintata decâtu cellelalte pre terrenűlu scien-tieloru industriei si a commerciului, are po­le, nifca classa de proprietari mari si de ce-tàtîeni, ba chiaru si la numeru naţiunea ma-ghara este mai mare ca ori care àlta naţiune singuratica, — ba mai ca este egale cu nu­merulu toturoru nationalitàtiloru patriei la olalta luate (numai a trei parte Red.); dîcu eandu esté' in possessiunea atâtora factori na­ţiunea maghiara nu are de felin lipsa, d'in

' motivata conservarei salle proprie, ca sè se încungiure cu atari institutiuni neliberále, pre­cum sunt celle enumerate, ba chiaru facia cu noi romanii, este tocm'a in contr'a interessu-lui maghiariloru insi- si a aplica astufelu de institutiuni ; cà-ci romanii prea bine pricepu

' á i ín ca dinsii au communiùnea de interesse cu măgharii de a se spriginf unulu pre altulu, si tocmai pentru acesta pre nice o naţiune nu ar pote-o face maghiarii, p r i n o « c u i -t a t e a p p 1 i c a t a a d e v e r a t n f r a-

' t i e s c e facia cu dens'a, de amica cea mai sincera, ca naţiunea romana.

Ne mai motivandu-mi mai departe opi-niunea, me rogu de prea onoratulu comitetu comitatense, ca pre callea observata prin co­mitetele comitate loru H e v e s , S o 1 n o c u-1 u e s t e r n u si a B i h a r i é i , precum si à districtului I a z i g o - c u m a n u, — (pre cári din causa, cà au facutu adresse pentru ştergerea virilismului, romanii i saluta din anima) — folosindu-ae de dreptulu' ce i-Iu dà §. I. allu Art.'l. 42. din 1870, sè faca o

^àaréssà càtra ministeriulu c. ung. ' si càtra ca-1 mèr'a representantiloru, si sè se röge": cá sè

DÎnevoiesca a schimba câtu de Jgraba Art. ! Í2i_ 1870 sanatoria despre organisarea corni-

si Art. 18-1871 despre brganisa-hïiutiea comuneloru, cu eliminarea titlului de dréptu allu virilismului, iri unu modu cores-

'pfíndietoíiu e g a l i t à t i i d e d r e p t u . : 'Daca maioritatea nu mi-ar primi acésta propunere, bine voiesce onor. comitetu a mi-o luá in intregu testulü ei la protocole, ér' originalul u de facia a-la propunerei a-lu alla-turá la allu duoilea essemplariu allu protoco-1 îlui care se conserva pentru comitatu.

Clusiu, 1, Decembre 1872.

L a d i s 1 a u V a j d a membru com. cot.

Moţiunea susu-mëmorata, partenindu-o, o subscriu si următorii membri romani' ai co­mitetului : G a v r i I a P o p u , Prot. gr. cat. V.'B o s s i e s c u , Prot. gr. or G r e g o r i u O h i fa , T e o f i 1 u H o s t u, I o a n u P e t r a n u adv. I o a n u H o s z u Pro­top. gr. cat. A u r e l i a I s a c u notariu

158

comit. L e o n t i n u P o p u, jude ( reg. I o s i f u S t u p i . n e a n u , A n d r e i u T r u t i a , Â l e s i u P o p u, adv. L a di s-l a u P o p p u , L a d i s l a u V. D u m i ­t r e , s cu , S a m u é i n V a j d a senior. D e m e t r i u D a n c i u, A l l e s s i u E o -m a n t i a n u , |G e o r g e N e s t o r u, N i -c o l a u C o t i 9 i e 1 n.

P r . S. S. Domnule A r c h i - E p i s -cope Mitropo l i tu ! P r e a Vene­r a b i l e Congres«u s c o l a s t e c u

Arch id iecesanu . (Laasandu aiara intrucductinnea.)

E unu adeveru recunoscutu de toti bărbaţii de scola, cumca una scola numai atunci se poţe numi corespundietoria, candu iţi. aceea, pre langa recuisitele necessarie propune unu invetiatoriu capace, unu barbatu jespertu, carele possiede — asia dîcundu - in degeto itotu ce-i trebue sub decursulu prelege,rei« Avendu astu-feliu de invetiatori, dificultăţile sunt! în­vinse, scol'a salvata de, ammenintiàri :si cesti­unea , o resolvita.

Ca sè şe pota inse câtu mai curundu ajunge una atare resultatu, se .recere ,promo-verea, statei şcoleloru romane in genere, ér ia specia imbunetatîrea starei materiale ş\

, intellectuale a invetiatoriloru, a dîlleriloru inatractiunei poporului, spre care scopu au <-e

: oonjucre si contribue toti factorii scolei : re-, gimulu, poporulu, intiellegintia besericesca si . mirena, dar1 mai cu seama cu poteri,, unite,

are se conlucre chiaru statulu invetjatoresc-u. , Dar' inse — cu dorere suntemu siliţi a

mărturisi — esperinti'a de tote dîllele ni arrêta* cà pana acum regimulu nostru, actuale nu ne-au prea ajutatu nici matériába ; nici spiritualmente in a.ea măsura, dupa çum pré­tende dreptulu si dreptatea. .,.» ;

;, ; Arfciclulu,de lege XXXVIII, din lŞeţBj ce e : dreptu, garantedia in çâtu-va libertatea jns-truçtiunei publice a poporaloru de sub; co-

. ron'a atulul Ştefana, çu tote aceste, frisbre-jnanendu si pre venit or in totu in a ,c,i|líu veatmêntu, in acellu spiritu, iii carele eiasta-di, va, face din scolele nostre c-onfessiunali tota atâtea institute Arpadiane magiarisajtorie, faţa nici una trejigiune,, éra invetiatorii r'o-mani : aepossiediendu cunnpscinti'a lirubei ma­giara,. voru deveni totu atâti-à proletari,! cer-sîtori si peritori de fome

Poporulu ca factore allu scolei parte prin afurisiţ'a sistema domnitoria, greutàtik !ce-lu apessa pe dî ce merge cu :atât'a vehementia,. prin, atâtea sacrificie de avere,^ parte prin

. unele defecte si scăderi proprie fiendu. storsu, lancedîtu si apprope de sărăcia totaje, de ruinare si decadentia, in simplicitatea si nes-

, cienti'a sa considera scol'a de una greutate, ér pre invetiatoriu de unu essecutore, dp unu mancatoriu allu communei.

Intielegenti' miréna pre multe locuri — cu pucine esceptiuni — a datu si dà1 inca prea pucine semne de viétia facia çu scol'a poporale. Potu, sè fia. câti şi mai câti jntiel-legenti mireni intr'o communa, -pentru ,cà afara de preotulu locale — si ai acestuţ-a de de multe ori numai dia officio. — mar nime nu se interessédia de acesta causa, atâtu.ce momentosa. s 1 . ., Autorităţile besericesci confessipali, ; pri­

vite ca inspectiune scol. superiora façuj inca numai câtu potu in respectulu a,eestu-a<, de-ora-ce poterea essecutiv.a li lipsesce, i ;|r jacei-a in allé caroru mani e depusa nu li-Ojdku.

In fine invetiatorii fiendu reţţ.i ;şal)arisati mai preste totu loculu, lipsindu-li me^nilpcele materiali nu se potu redicá la unu gradju mai mare allu culturei intellectuale, ér cei ( mai capaci nepotendu subsiste ca invetiatori si-parasescu carier'a applicandu-se là alte offi­cie mai bine dotate.

D'in aceste consideraţi uni basate pe esp«-rinti'a de tote dîllele purcediendu prea umi­liţi sucscrisii, ca totu-si pre venitoriu sè se pota promove mai cu successu caus'a inve-tiamentului preste totu, ér in specie starea materiale si intellectuale a invetiatoriloru ro­mani gr. cat. din acést'a Archi-diecesa, ve­ninul cu tota umilinti'a a attrage atteátiunea Pr. Sautiei Vostre si a prea venera b. Gon-gresau assnpr'a urmatorietoru postulate si res­

pective prea umilite donntie allé invetiatori­loru romani gr. cat. din giurulu Clusiului, si anume :

1. Ca prea venerab. congressu sè se in­duré a face una representatiune càtra minis­teriulu de cultu si instr. publica, in carea sè-lu roge, ca inca in acést'a sessii'ne dietale sè se presentedie unu proiectu ref'ritorin la modificarea articlului de lege XX* 7IH. d'in 1868 pre bas'a egalităţii si a drej, tii astu-feliu, incâtu acei §§-i d'in amintitVju articlu, cari sunt in defavorea scoleloru si a invetia­toriloru confess, s'au sè se sterga cu totulu, sau sè se estenda si a supra acest^r'a.

2J Ca din partea prea vener. ^congressu scol. archidiecesanu sè se elucre ţmi statutu referitoriu la infientiarea unui fotdu archi­diecesanu pentru pensiunarea invetiatoriloru, ajutorarea celloru deficienţi, a ve<,uveloru si orfaniloru acestoiu-a; in acestu f (adu sè fia deóblegatu a cvntribui fia-carë „nvetiatcriu cellu pucinu 1 fi. v. a. pre annu si in care sè incurga pre venitoriu si tacsele solvinde pentru diplome si essamenele de calificatiune prescris8e in regulamentulu sustatoriu in a-césta privintia.

8. De cum-va se va decide, ca officiulu cantorale sè se impreune cu cellu docentalu, atunci ne rogàmu sè se elucre urn: statntu pentru reguiarea s'folelöru pre bas'a unei uni­formităţi deosebindu-se partea competente cantorelui de celle preotiesci, de-ora-ce bie-tiloru cantori in multe locuri si de multe ori pana acum nici tertialitatea nu li-se dà din acestu venitu, ci li arrunca cine câtu vrè ; ba pre unele locuri se seversiescu fàra de cantore chiaru si unele ceremonii numai ca se nu fia impartesîtu din stola si densulu.

4. Cu privire la cultur'a intellectuale a docentiloru dorimu ca prea vener. congressu sè ièe in seriosa discussiune cestiunea infiien-tiarei unei reuniuni invetiatoresci archidiece-sane si in legătura cu acest'a acelloru tienuta li si tractuali unu statutu, provocandu intreg'a invetiatorime sè se constituia fàra amen are in astfeliu de întruniri salutarie'

Aceste aunt prea justele dorioie allé nos­tre, dar credemu cà sunt totu odpöta si allé toturoru docentilu ru romani g*íft '..^ío Ar-chidios'a de Alb'a Julia. Deci caWu indras-nimu prea umiliţi subscrisii fii i le adduc 3

la cunnoscieuti'a Pr. S. Ventre, no rogàmu cu cea mai profunda reverentia, ca de cum­va le veti afflá demne de parenlesca consi-deratiuhe si spriginire se ve induraţi prea grotîosu a le propune prea venenb. congressu scöl. archidiecesanu spre desbttere si de­cidere.

(Subscrissi 20 Docenţi.)

Beiusiu, 2). Maiu 1873. , S o c i e t a t e a d e l e t u r a " a ju-

uimei studeose de la gimnasiiiu romanu de Beiusiu va arangiá pre dîua de 9 Juniu a. c. o petrecere in folosulu jibliotecei salle si in allu studentilOru săraci, jacasu ca tem­pulu sè fia favorabilu petreceea se va tiené in pădurea orasiului, la din conra in ospetari'a orasiului, in totu casulu ins; i va premerge o siedintia publica, carea se /a tiené la 3 ore d. m. in sal'a curţii domnesc. Pretiulu intră­rii dupa plăcu.

Programm'a siedintiei inblice este urma­tori'a :

1. „Mersulu lui Mihaiu* essecutatu de cojrulu inrtrumentalu. D. P a i In G e n i n u , I. Pá­ladé stud. VIII. cl. G. Popu itud. VIII. cl. Balasiu stud. VIII. cl. I. Drsganu stud. VII. si M. Petrusiu stud. VII. cl.j

2. „Cuventu de deschiderj* rostitu.de D. conducatoriu. j

3. „Cautecu de priniavera",cestu de V. B u m -bacu, melodia de 1. Vorobchjeviciu, cantatn de corulu vocalu sub couducereţ. D. prof. I. Bu-teauu j

4. » Komâni'a" (de Andri Muresianu) de­clamata de I. Draganu. v

5. „Imnulu polonescu" issecutatu prin co­rulu instr. i

6. ,Salamon Ítélete" (ce Garay] declama­ta prin P. Cototi stud. W Ï . cl.

7. „Balcescu morindu' solo cantatu de M. Ferlescu stud. VIII. acconpaniatu de corulu instr.

8. «Unu prospcclu fugitivu asupra des-voltarei culturei la diferitele popore" diserta-tiune cotita prin P. Coroiu stud. VIII. cL

9. «Barcarol'a Venetiana" de Alesaudri melodia de I. Vorobchieviciu, cantata de co­rulu vocalu.

10. „Die Bürgschaff (Damon und Phi-thias) de Shiller declamata prin M. Perliescu.

11. „Ardeleau'a" essecutata prin corulu instrumentale.

12. jSurugiulu" mouologu comicu de Ale-8andri, representatu de A. Centea stud. VII. cl.

13. „0 schltia din oper'a Robert djavo-lulu" essecutatu de corulu instr.

14. ,Cuventulu de închidere" rostitu de D. conducatoriu.

15. „Drun iu bunu" eantatu de corulu vo­calu.

S t e f . G u l e s i u cond. societ.

D é m e t r i u K ö v á r i not.' corresp.

V A K i E T A T L +% (M u 11 i m i t a p u b l i c a ) . Sub-

scrissulu si-tiene de strinsa detorintia a ad­duce multiumita publica genarosiloru domni cari binevoira a-lu ajutora in neajunsele salle spre a-si poté continua studiele. Subscrissulu crede cà nu va vetemá modesti'a binefacuto-riloru sèi, publicandu d'impreuna eu offertele si onorab. nume a contribuitoriloru Alessandru Bohatielu 2 fl., v. a., Ioachimu Muiesianu 1 fl. 50 cr. Florianu Porciu, Gregoriu Moisilu, Ioane Florianu, Florianu Marianu, Elia Bur-duhosu, Dr. Ştefana Popu, Massimu Lica, Io­sifu Besianu, Gábrielé Manu, Gábrielé Verticu, toti câte 1 fl. D. Cinbulea, 60 cr., Ioane Marcianu 50 cr. Constantinu Moisilu 50 cr., Florianu Michesiu 40 cr., N. Anthonu 40 cr. Iacobu Iliesiu 50 cr , Atanasiu Usieru 50 cr. Clocotianu 50 cr. Macariu Popu 40 cr. D. Vaida 40, Cine-va 40 cr. v. a. Suma: 18 fl. 60 cr. v. a. Totu odata esprimu profonda mul­tiumita Dlui Tom'a Hontila, jude process, in Moeodu, pentru collect'a de 16 il. v. B, asse­mene ai ono ab. domni, cari binevoira a con-tvibui la aeea colecta. —Gtasiu-Manasturu 27 Maiu 1873. — Friediricu B u r c u c e l l u stud, de agronomia.

* t ( D e p u t a ţ i a 1 e s s i) La congres­sulu scol. arcidiecesanu din Blasiu, se mai alesse următorii DD. I. M. Moldovanu, Ceta-tianu, Mih. Crisianu, I. Boieriu, I. Cergedi, Lad. Moga, I. Rubsu, St. Láday, I. Cretiu, B. Moldovanu, B. Bianu, I. Moldovanu, Ios. Hossu, lac. Mog'a Aies. Boieriu, I. Auranu, Ign. Siolnaiu, Nicol. Solomonu, Bas. Popu, Ciatu, G. Munteanu, P. Solomonu.

(E s s u n d à r i). In urm'a deseloru ploue ce neci asta-di n'au incetatu, riurile, Tis'a in Maramuresio, Beg'a in Temisior'a, Somesiulu in Satu-Mariu crescu astfelu, câtu aceste parti cu greu voru scapá de stricat iunile essundà-riloru.

P u b l i c a t i u n e . Onorab. DD. membri ai societàtii romane

de lectura d'in Caransebesiu se invita priu acést'a la adunarea generala annuala, carea se va tiené, conformu decisiunei comitetului, in 10 Juniu st. v. la 3 ore p. m. in localitatea societàtii.

Obiectele consultàrii voru fi amesuraiu §. 14 allu statuteloru.

D'in biedinti'a comitetului, Caransebesiu in 7 Maiu 1873.

A i e s s. S t a n c o v i c i u , presiedintele.

Mi c h a iu Bî j u, notariulu.

Anunciu. Nr. 114—1873 Presid. Comitetulu Asso-

ciatiunei transilvane, la cererea Comitetului arrangiatoriu pentru primirea membriloru As­soc. la adunarea generale d'in D e v'a, d'in motive ponderose, in siedinti'a sa d'in 10 Maiu c. n. a. c. s'a aflatu indemnrtu a strămuta adunarea generale oentru anulu currente de 4, Augustu, cal. nou, a. c. diu'a defiptn de adunaraa generale de la Sabesiu, — p r e 11

A u g u s t u cal. nou a. c. si dîllele uli rie, totu in o p p i d u l u D e v'a.

Ceea ce prein acest'a, conformu § 14, 21 si 25, d'in statutele Assoc. Se de tempuriu, la cunnoscieuti'a publica.

De la presidiulu Associatiunei tram pentru litoratur'a si cultur'a poporului ro

Sabiiu, in 20. Maiu, 1873. I a co bu B o log 'a , I o a n n e V . R i

v. presiedinte secreteriu,

Sciri electrice, B e r n u, 29. Maiu. Consiliulu

tonului Aargau approbà conclusele ferintiei diecesane, adduse in priv episcopului Lachat, si primi cu contrti 48 voturi iniruducere case civile.

P a r i s u, 30 Maiu. Reportu spre materialulu de resbellu acei necesitatea d'a se iotrebuinti'a acestu scopu inca 1400 millione. 1 va calletori la Itali'a.

P a r i s u, 30 Maiu. Cu privi principele Napoleonu, Mac Màhoi chiarà, cà prin neci una lege nu eschisu d'in Franci'a, aru ii bine conformu detorintieloru salle, se rei in esternu. Siedinti'a Adunàrii trecú fàra incidentie.

P a r i s u, 30 Maiu. Intre fri nile monarcistiloru a erruptu nei legeri. Orleanistii se plangu, cà napartistii au occupatu prea posturi.

P a r i s u, 30, Maiu la bursa cula scirea, cà in Adun. nat. vo presintate proiectele referitorie la clamarea republicei si allegerea Mac Mahon de presied. repu bl. p anni.

Rectificare. In articlu lu „De langa fi dinu*, publicata iu nr. 3.4, „Fed." a'fcw unele errori, cari strica intielessnlu con tiunii. Asia pre colamn'a III. linea 30. pendu din susu, a remasu cuventulu , Pre aceea-si columna, mai la valle, inc< din diosu, a remassu afara cuv. «pune", pre column'a III. in linea 2, incepend diosu, au remasu cuventele : „p e n t r i s a m i n a r e a o b i e c t e l o r u s f o l o s e s c a."

Burs'a de Vien'a de la 30. Maiu,

5 4 / , metall. 70.25 Imprum. nat. 73.80 Sorti d'in 1860 ^102.50 Act. de banca 942.— Act, inst. creu. 321.35

Londra Argintu Galbenu Napoleond'or

1 107

Propriet., edit, si red. respundiet. :j A L E S 8 A J Í D R I R O H a I

Sifilitica si impotenţi" fia v e c h i e séu de c u n

n ă s c u t e , se voru trata dupa metodulu homeopatiJ Dr. I. E r a s t, Pest'a, strad'a idoliloruj tergasse) nr. G., etagiulu IL, usi'a nr. lj

la 2—5 ore dupa media-di.

Aceste morburi se trateza a desse i mödulu celn mai usioru cu dose mari si argintu viu, si acést'a se face numai| ajungerea unui resultatu momentauu. Pal vindecaţi in modulu acestu-a voru cadl curundu séu mai tardîu in morburile! mai infricosiate, incâtu inca in aduncelej netie voru avé, dorere, a sufferi greu secintiele acestei tratări usiore si supei Scutu contr'a acestoru feliu de periclel metodulu de tratare hom«opaticu, care, p | este cunnoscutu, nu numai cà vindeca celle mai învechite, ci effectulu lui esti de binefacutoriu, incâtu nu lassa nice ca mica temere de urmàri relie. Diet'a ce escrieâ este simpla si usioru de tienuta

. 12-

S'a tiparitu in Pest'j 1873. prin Victoi H o r n y á n s ' k y Strada Idoliloru Nr. 20.