ANULU V I . ARADU, 14/26 FEBRUARIU 1382.

BISERICA si SC OL'A. •jT-oia, b i se i i cesca , scolastica,, l iteraria s i economica.

Ase o

ca biroulu sinodale d e o s e b i t a n o t a r i u l u a c e l u i a s e f i e cu d e o s e b i t a a t e n ţ i u n e , s i n u m e l e i n d i v i d i 1 o r u p e c a r i v o t é d i a s i n g u r a t i c i i a l e g a t o r i se- lu s c r i e in-t r e g u si c u r a t o de a t â t e a or i , e a t i vot a n ţ i au a v u t u , ér semnele „ „ K „ „ si „dto" usitate de unii, nu sunt permise.

La casu de votisare secreta giedulele se alătura la protocolu.

d) Fininduse votisarea, resultatulu ei se va eonstatá si publica in presenti'a alegatoriloru ; se va subscrie de presiedinte, de bărbaţii de încredere si de notariu; se va impaturá si si gilá cu sigilulu parocbului séu alu presiediutelui seu alu vre unui barbatu de încredere, ca la tim-pulu seu, se-lu duca la comisariulu consistorialu (§, 91- g . )

c) Bărbaţii de încredere ai singuraticeioru sinóde parochiali, ducendu cu sine protocólele sinódeloru paroch. electorali se voru adunat Luni în 15/27. Martiu a. c. la o r e 10 nainte de mé-diadi la loculu centrale alu cercului, si in localitatea destinata prin comisariulu, sub presie-dinti'a acestui'a voru forma colegiulu de seru-tiniu, alegandusi unu notariu pentru ducerea protocolului.

f) Presiedintii sinódeloru parochiali electorali se indutorédia a îndruma pe respectivii bărbaţi de încredere, ca la terminulu de susu nesmintiţii sé se presinte la comisariu cu protocólele cu atât mai virtosu, câci protocólele intrate dupa incheiarea protocolului de scrutiniu, nu se voru lua in consideratiune.

In protocolulu de scrutiniu este a se nota si ór'a încheierii.

g) La actulu scrutiniului, in presinti'a bar-batiloru de inredere comisariulu consistorialu va desface pe rondu tote protocólele electorale, ce voru fi intratu dela singuraticile sinóde parochi-ale; apoi va face, ca acelea sé se cetésca cu vóce inalta, voturile din ele sé se compute la roudulu seu si sé se înscrie in protocolulu colegiului de scrutiniu.

b) Acei doi imlividi, cari dupa computarea tuturora voturiloru se voru aflá ca au celea mai multe voturi, numai de cât se voru prochiamâ de deputaţi aleşi ai cercului respecţivu, si ca atari se voru provedé cu credentionale. La casu inse, cand dora doi séu mai mulţi voru fi avendu ma-ioritate in asemene numeru: intre densii va decide sortea, esecutata in faci'a locului.

i) Protocólele colegiului de scrutiniu si cre-dintionalele alesiloru deputaţi se voru subscrie de comisariulu consistorialu si de toti ceialalfi membri, adecă de bărbaţii de încredere ai sinódeloru paroehiale; apoi credentionalele pe langa unn

esemplariu din cercularinlu presinte se voru transpune pe cale sigura la manile alesiloru deputaţi ; er protocolulu colegiului de scrutiniu, împreuna cu tote actele electorale, comisariulu consistorialu lu-va substerne consistoriului respectivii cât mai curendu, dar negresitu pana iu 25. Martiu vechiu a. c.

6. La casu, cand vre-unu comisariu consistorialu preotiescu ori mirenu, aru fi impedecatu in ori ce modu, cât se nu pota împlini misiunea de comisariu: acel'a va face numai decât aretare la consistoriulu concerninte pentru alta provisi-une; er decumva provisiunea aeest'a pana in terminulu alegerii, respective alu scrutiniului nu se va fi facutu, seu dora necesitatea de alta provi-siune se va aretâ numai sub actulu alegerii, respective sub actulu scrutiniului: alegatorii, respective membrii colegiului de scrutiniu sunt autori-sati a-si alege unu locuteninte alu comisariului consistorialu, care apoi va ave a împlini tote

\ agendele comisariului consistorialu. | 7. Deputaţii, cari dupa punctulu 3. 4 si 5. i voru fi aleşi la sinodulu eparchialu, sunt poftiţi

a ave in vedere terminulu sinodului eparchialu anumitu la inceputulu cerculariului presinte, si a se presentâ timpuriu la Aradu, provediuti cu credentionale si pregătiţi pentru a remane mai multe dile in agendele sinodale.

8. Ofieiele protopresbiterale sunt însărcinate a spedi cu tota grăbirea câte unu esemplaru din cerculariulu aeest'a la singuratecele oficie paroehiale din tracturile loru spre publicare si spre efectuirea celoru.de efectuitu; er comisarii consistoriali sunt poftiţi a-si împlini misiunea in sen-sulu celoru indegetete mai sus, si a se pune in privinti'a aeest'a in reportu deadreptulu cu consistoriulu, sub care se afla.

Cand dar publicâmu noi mesurile acestea, ne tienemu de a Nostra detorintia a vi descoperi iubitiloru! câ sinodale nostre eparchiale au o chiemare frumosa si însemnata in biseric'a nostra; câ dela lucrările aceloru sinode aterna multu, binele bisericei nostre si alu clerului si poporului nostru, si câ de la aceste lucrări ale sinodeloru se aştepta vindecarea multoru dureri de ale trecutului, din biseric'a străbuna De aceea Ve sfatuimu parintesee iubita cleru si po-poru, ca la eserciarea celui mai insemnatu dreptu, alu alegerii deputatiloru sinodali preoţi si mireni, se fiti cu multa precautiune, se judecaţi bine in cine ve puneţi încrederea in cele mai însemnate afaceri bisericesci. Ve sfatuimu ca la actulu celu mare alu alegerii, se fiti conduşi numai de sim-tieminte adeveratu crestinesci, si se alegeţi de deputaţi sinodali numai bărbaţi crescuţi in legea

• lui Dumnedieu, bărbaţi devotaţi causeloru nostre j bisericesci, bărbaţi zeloşi si apti de a concurge

http://celoru.de

cu sfatulu si intieleptitmea Ioni, la regularea, consolidarea si prosperarea trebiloru bisericei móstre naţionale.

Aradu, 11/23. Februariu, 1882.

Ioanu Metiann m. p . Bpiscopaln Àr&ivlui .

Absolvenţii de teologie.

In ntimerulu precedinte ani aratatu in detaiu necesitatea de o supraveghiare si controia seriósa, fatia cu conduita clerului eparchialu, precum si modalitatea in care se se urmeze acésta j supraveghiare si controia, din partea auctoritati- ! loru eparchiale. Scopulu nostra este a inaltià prin tòte mijlócele putintióse prestigiulu si in-fluinti'a morala a clerului in societatea moderna. O lucrare acést'a, care trebue inceputa din vre-me, pentruca se pota da róde indestulitóre. In-grigirea si supraveghiarea clerului incepe in scóla, si trebue continuata si afara de scóla, dupa ab-solvirea GUrsului teologicu.

Astadi avemu destui absolvenţi de teologie, despre a caroru ocupatiune si conduita auctori-tatea eparchiala, Episcopulu si consistoriulu nu au nici o cunoseintia. Cei mai multi dintre ei, mai vertosu cei cu clase gimnasiale, in locu de-a se devota carierei preotiesci, se aplica ca scriitori si decopietori, in cancelariile notariale, ori la tribunale. In modulu acest'a ori câtu de multi elevi se vor primi in institutulu teologicu, lips'a de preoti se va simti totu mai multu. Si consistoriulu, respective sinodulu eparcbiaiu au de-tori'à se preintirapine lips'a acést'a si a ingrigi ca absolvenţii de teologie se se consântiasca carierei preotiesci.

Dorinti'a generala este, ca biseric'a nòstra se aiba preoti câtu mai luminati si mai devotati chiamarei loru. Er daca tinerii cu pregătiri gimnasiale sau liceale, dupa absolvirea cursului teologicu, nu se voru face preoti, ci parasindu carier'a bisericésca, vor intra in funcţiuni lume-sci, atunci nu numai cà preoti capabili si instruiţi nu vom ave in viitoriu, dar consistóriele vor fi silite in lips'a de preoti pentru parochiile vacante a primi in institutele teologice tineri farà pregătirile trebuincióse, si potè chiar farà nici-o pregătire scientifica.

De altmintrelea, verbindu in sensu biseri-eescu, este cu multu mai bine a lasâ pe astfelu de clerici la o parte si a nu-i dori in carier'a de care fugu, càci, invederatu este, cà densii nu simtiescu in sufletulu loru dorinti'a de servirea preotiasca, nu simtiescu dispusetiunea si iubirea catra ea, conditiunea indispensabila, si singurulu

mobilu, care face pe preotu activa si triumfătorul in servirea sa pastorala. Anomali'a este insa, câ aceşti clerici, despretiuitori de carier'a loru, dupa ce-ii . ajunge vre-o nenorocire in carier'a lumesca, si-si pierdu posturile, ce au ocu-patu, eVa se intorcu la biserica, si e£rea refugi-ulu in sinulu ei. Atunci e buna si „popi'a" ca unu „modus vivendi" dar nu numai ca unu mijlocii de subsistentia, câci dela personele care pri-vescu preoti'a ca o simpla meseria si mijlocu de hrana, biseric'a nu are nici unu folosu.

Opiniunea, in. generalu respandita la noi, câ pentru absolvenţii de teologie este unu pro-fitu spirituala a practica ca si scrietori si de-

| copiatori, in birourile advocatiale, notariale sau la tribunale, pote fi primita in parte. Dar in generalu, esperinti'a dovedesce contrariulu,. câ adecă, astfelu de deprinderi in celea mai multe caşuri se facu in detrirnentulu si cu dejosirea servirei pastorale. Cunoscemu preoti, cari deprinşi in messeri'a advocatiala, sciu umbla mai cu tacta. pe uşile judecatorieloru si tribunaleloru, de cât pe uşile imperatesci ! Si acest'a nu credu, ca cineva se-o privesca de calitate indispensabila pastoriului bisericei. Negresitu, câ preotulu, chiar dupa positiunea ce ocupa, se cuvine a fi aptu pentru a dâ povetiuiriîe necesare crestiniloru la diferitele caşuri intemplatore in vieti'a loru, a veni in ajatoriulu nevinovatiloru si asupritiloru, a aparâ pe veduve si pe orfani, daca cere trebuind'a chiar si inaintea tribunaleloru. Insa a-c6st'a se nu-o faca elu cu scopu de castigu, ca advocaţii de profesiune, pentrucâ astfelu de fapte sunt degradatore si pentru person'a si pentru servirea lui.

Auctoritatile nostre eparchiale, trebue a in-grigi mai presus, ca fiitorii preoti, nu numai in scola, ci si dupa terminarea cursuriloru de teologie se se cultive si perfecţioneze in sciintiele teologice, se practice religiositatea si moralitatea, si se se porte cu interesare si cu iubire fatia de biserica si institutiunile ei. Câci de si ei s'ar fi cultivaţii in scola de ajunsu, insa cultur'a din seola, fara esercitare si o perfecţionare ulteriora si necontenita, ea remane nu numai nedeplina si mărginită, ci se pote si pierde de totu, * si in chipulu acest'a candidatulu la preoţie ajunge de nou la starea ignorantiei primitive. Si cand devine preotu, elu nu scie deschide nici o carte biserie6sca, nu scie nici unu «Domne strigat'am," er de predica n'are nici ideia, cum si de unde se incepa ? Dar abstragere făcând dela cultur'a teologica, cei deprinşi odată in cancelarii si posturi lumesci, se facu cu deseversire străini de spi-ritulu preotiescu. Biseric'a este o sarcina pentru ei, si pentru luminarea si moralisarea crestiniloru nu se intereseza de locu, sau prea putinii.

A sositn dara timpulu, ca sinódele nòstre eparchiale se faca dispusetiunile necesare, pentru ca cei ce voiescu a servi altariului, la al tari u se-si cerce onórea si glori'a loru ! Absolvenţii de teologie au se remana la profesiunea loru, in servitiulu bisericei si alu scólei, si nu trebue suferiţi ca ei se petréca timpulu in ocupatiuni lumesci, si potè chiar vatamatóre pentru carac-terulu loru. Părerea si cererea nòstra este, ca sinodulu eparchialu se enuncie inca in sesiunea proxima ca conclusu, cà: absolvenţii de teologie, cari 2 ani dela terminarea cursului teologicu, nu au pasitu in servitiulu bisericei ori a scólti, ca preoţi ori invetiatori, si-pierdu pentru iotde-una titlulu si dreptulu de a fi, promovati la trépt'a preoţiei.

Oexi-a.l-u._ C u g e t â r i din filosofi'a u a t u r e i de prof. P. Piposiu.

(Continuare.)

Se lasamu inse aceste dorintie ale fantasiei invapaiate. si se ne reintorcemu la acele lucruri cari le-a cetitu analis'a spectrala din razele lu-minei steleloru. Analis'a spectrala a penetraţii prin tote regiunile ceriuriloru, a cautatu prin totu universulu lurain'a steleloru, dar n'a potutu gasi nici unu corpu cerescu, care se contiena alte elemente seu materii, decât acelea, cari le aflarnu si aici pe pamentu. Pe lumile acele îndepărtate se afla fieru, mercuriu. hidrogena, na-triu scl; apoi meteorii, cari adeseori cadu pe pamentu, suntu ruinele altoru corpuri ceresci, dar nu contienu alte materii decât acele, cari le aflamu si pe pamentu. Odată pentru totu deun'a este constataţii, cu securitate scientifica, cumca totu universulu este ziditu din aceleaşi materii cari le aflamu pe pamentu, ce convine deplinii cu intieleptiunea lui Ddieu. Din putiene elemente chemice a sciutu elu se producă varietatea abun-danta si frumsetfa incantatore a fiintieloru sale.

Pre langa descoperirea acesta splendida a sciintiei moderne, câ totu universulu este ziditu din aceleaşi eleminte chemice, cari le aflamu pe pamentu s'a constataţii, cumca nu numai materiile dar si forcele acestoru materii suntu prin totu universulu totu aceleaşi ca si aici in apropierea nostra. Priviţi numai firele mărunte de pulvere cum joca si se inverteseu de capriciosu in razele luminei, care străbate prin ferestile chiliei, si ve veti pote forma o icona mica despre mişcarea si mulţimea corpuriloru ceresci in universn ; dar mişcarea firelor de pulvere se regu-leza chiar prin aceasi lege, care demanda invertive si prescrie calea tuturor steleloru, adecă legea

j atractiunei séu gravitatiunea universala. In tîe-ì unturile depărtate a ceriului ea este totu aceea,

ca si aici pe pamentu la căderea unei petri séu in oscilatiunea monotona a pendulei; combinati-unile basate pe acesta presupunere nu ne-au in-sielatu! Atomii se atragu, se iubescu împrumutaţii, si gravitatiunea loru e in tòte regiunile

! universului chiar asia de intensiva ca si pre pamentu. Asia dar acesta forcia nicairi nu se abate dela legile, dupa cari lucra aici pe pamentu ! Nunumai gravitatiunea dar si celalte insusiri ale materiei suntu pretotindenea identice : lumin'a si caldur'a posede pe câmpurile cereşti totu aceleaşi calităţi, ca si cea pamentésca ; apoi împreunarea chemica a eleininteloru se intempla pe sóre séu in luna chiar in ast modu, ca pe pamentu. Se

| facemu acum o mica digresiune, se vedermi : óre ce este lumin'a séu colórea?

Se aruucamu o petrica pe suprafaci'a linis-cita a unni laeu, si vomii observa cà ap'a începe se unduleze, formandu cercuri totu mai largi pe langa loculu unde a cadiutu corpulu aruncatu. Dèca o astteliu de vibratiune se intempla in aeru se nasce tonulu séu sunetnlu ; dèca apoi undu-latiunea decurge in fluidulu etericii, atunci se ivesce lumin'a, colórea. Eterelu este unu fluidu fòrte finu si imponderabilii, vibraţia nil e iui lo-vinduse de nervulu vederei producu in noi sim-tiulu luminei; 740 bilióne vibratiuni pe secunda producu lumina violeta, acést'a este vibratiunea cea mai repede a eterului. Dèca apoi eternili undu-léza mai incetu si face pe secunda 380 bilióne vibratinni, atunci se nasce colórea roşia; intre aceste dóue estreme se alla colórea galbina, verde si venata. Impresiunea plăcuta, ce se deştepta in noi cand priviran o câmpie preserata cu fiori de diferita colóre se nasce din vibratiunea eterului, este unu sunetu* in eterii, o „mu-sica in eteru;" asiadar cand dice poetulu, cumca „florile suridu" „stelele canta in armonia," nici decât n'a esprimatu o absurditate Ele in ade-vera zimbescu si canta cu aceea deosebire, cumca ele tramitu melodi'a loru pe undele eterului la spiritu, pana cand o simfonia de a!ui Mozart séu Bethoven ne vine la cunoscintia prin undulati-unea aerului ! . . . .

Lumin'a inca se propaga prin totu universulu dupa aceleaşi legi, si se nasce pretotindenea prin vibratiunea eterului, posede chiar ace-

\ leasi insusiri ca si lumin'a sórelui nostru, séu ca I lumin'a unui faru de pe vr'o mare a pamentului, ; séu ca radiele debile a lampei, care luminéza I chili'a nòstra! Apoi caldur'a care o capatamu

dela sórele nostru are chiar aceleaşi insusiri, ca si caldur'a lemnelorn séu a carbuniloru nostri. —

| Dar se nu mai sporimu vorbe multe, ci se ne | esprimamu pe scurtu : lumina, caldur'a, gravita-

tiunea si tote însuşirile materiei pe corpurile cereşti sunt totu aceleaşi, ca pe pamentu, asia dar potesiu dice: totu universulu este ziditu din ast-felin materii si este guvernaţii si petrunsu de aceleaşi forcie, cari le aflamu si pe pamentulu nostru!

Edificinlu maretiu a naturei este ziditu din materialu omogenu, si petrunsu de legi generale si nestramutabile! Fortie si materii omogene producu inse si resultate omogene seu asemene, si daca ele au schitu produce pe pamentu făpturi vietiuitore, pentruce se nu fi produsu ast-feliu de fiintie si pe celealalte corpuri ceresci ? Natur'a nu e capriciosa, ea nu face esceptiuni: „In natura non datuv saltus" este o axioma fundamentala a cosmologiei. Mara'a natura respinge dela sinulu seu totu aceea, ce impedeca desvol-tarea, armoni'a si fericirea făpturiioru sale, pe cari le impartasiesce de o potriva in iubirea si binefacerile ei, ce nici câ se pote altcum, de orece natur'a este totalitatea tuturor lucruriloru si a fortieloru ca espresiunea vointiei lui Dumne-dieu! Cu totu dreptulu putem dar intrebâ, câ daca pe pamentulu nostru locuescu fiintie cari se bucura de darurile naturei si preamarescu intieleptiunea creatoriulni, pentruce se fi lasatu ea desierte si nelocuite celelalte corpuri cereşti, cari inca suntu totu atâtea lumi, unele mai mari si mai frumose decât pamentulu? pentruce şefia preferitu numai acestu pigmeu, acest'a care e numai unu picuru neinsemnatu in oceanulu lumi-loru!

Amu ajunsu la una din cele mai interesante întrebări a cosmologiei moderne, la întrebarea, cumca ore nu locuescu fiintie inteligente si pe celelalte corpuri ceresci ? Natur'a nicairi nu pau-seza, nu sta pe locu nici batar unu momentu, linisce absoluta nu esista, nici morte, ci numai straformare, ca se se pota nasce vieti'a si fiintie noua. Pote-se crede ore cumca fortiele naturei cari sciu produce in o picătura de apa mii de fiintie vetiuitore, se stagneze si se fie ne lucra-tore tocmai pe acele globuri colosali a ceriului ? Natur'a nu produce nemicu in zadaru, si daca a resfiratu atâtea lumi in spaţiu, n'a facutu acest'a cu scopulu ca ele se remana nelocuite totu deaun'a. Atunci pentru ce posedu planetele ărna, primăvara, tomna si vera, dile si nopţi, si pentru ce primescu lumina si caldur'a binefacat6re a sorelui, acelui sore, care deştepta si sustiene vieti'a fiintieloru de pe pamentu! . . . . Numai pentru aceea se esistati voi lumi nenumerate, ca pigmealu pamentescu se priv^sca din când in când la voi, si delectanduse in splendorea v6s-tra se se întrebe pe sine curiosu, cumca 6re pentru care scopu sunteţi create, daca nu poteti produce fiintie cari se ve cnnâsca si se ve p6ta

locui? Asia ceva nu potemu presupune dela aceea minte sublima, care creaza si sustiene fiintie'io adincimile obscure a marei si prin regiunile nalte a atmosferei, in picatur'a de apa si pe frandiele planteloru! . . . .

Natur'a nici cand nu se ostenesce a produce fiintie unde numai se p6te, ea este totu deauna sî pretutindenea productiva, si precum aici pre pamentu nu se ostaneste a deştepta vieti'a si fiintie in picatur'a de apa, pe flori si frundie, prin peşteri si stanei, asia si pe corpurile cereşti natur'a de siguru nu dorme, ci din sinulu seu productivu se născu neincetatu fiintie numer6se pretotindenea. Stelelele suntu acomodate, sunt bine întocmite pentru a pote servi ca locasiu fiintieloru vietiuitore; aflamu pe ele acelesi materii si insusiri, cari semăna multu cu ale pamentului ; pentruce se fie ele câmpiile tacerei eterne, pentruce se fie ele pustii, pentruce se fia grămădite tote minunile creatiunei mimai pe pamentulu nostru cela micu si neinsemnatu. Acest'a suna tocma asia, ca si cand am dice, câ natur'a a daruitu

i pamentului multe, frumose si varie fiintie, dar ea prin acesta lucru s'a ostenitu cu totulu, s'a retrasu la odihna si celoralaîte lumi n'a mai po-tutu se le daruesca fiintie, ci le-a lăsata desierte,

j de si unele din ele suntu mai bine întocmite, ' mai mari si mai frumose decât pamentulu. Na

tur'a s'a ostenitu! . . . Ce insulta in contra acelui spiritu atotu putinţe, in a cărui splendore mu-ritoruilu nu pote privi si acarui intieleptiune, bunătate si putere sunt fara margini!

Se nu credemu dar cumca pamentulu nostru este loculu celu mai bine intocmitu pentru vi-£tia; anii lui suntu scurţi schimbarea tempuiui e grabnica si caprici6sa, fiintiele lui trebue se trâca in scurta timpu prin estreme de temperatura, din căldura in recela nemijlociţii, ce slăbeşte organismulu lom; in giurulu ecuatoriului

I caldur'a mare mistue vieti'a curandu, er in fri-j gulu groznicu a poliloru nu crescu plantele si I fiintiele organice nu potu trai. Terenula planetului | nostru inca nu e destulu de roditoriu, im reeom-I pens6za de ajunsu munc'a grea si sudorile agri-| cultoriului. Pamentulu nostru se pote dice seracu, j si chiar paupertatea lui este caus'a, cumca tre

bue se ne liiptarrm neincetatu pentru sustienerea vieţii, de aici purcede ur'a si egoismulu intre noi. In lupt'a pentru esistintia se seca poteriie nostre

[ si astfeîiu nici spiritulu nu se pore elibera de • cugetele lipseloru materiale; aripele lai suntu | incatenate de tierin'a pamentului si nu pote sburâ ; liberu, spre a cunosce isvorulu eternii a totu ce

este bnnu si frumosu ! îndată s'ar schimba im-pregiurarile, daca ossi'a pamentului ar stâ verticala pe orbit'a calei sale; clini'a ar fi blânda,

[ pamentulu de sine ar aduce r6da, si tote ar fi

asia pe cum se esprima Ovidu despre veaculu de auru a pamentului: „Saucia vsmeribus perse dabat omnia tellus" (Ne atinsu de plugu da de sine róda pamentulu !). La momentu ar incetâ neajunsurile, lupt'a pentru esistintia s'ar usioră, viéti'a ar fi liniscita si dulce. Poesi'a acestei primăveri eterne ne revoca in memoria „edenulu bibliei" „veculu de auru" cu tòte voluptăţile sale precum asia frnmosu ni-lu descrie Milton in „pa-radisulu perdutu" !

Pamentulu nostru nici pe departe nu sémaua cu acelu paradisu incantatoriu, plantele din cari si-castiga omulu nutrementu, trebue semenate, tre-bue grigite cu multa sudóre apoi in urma, când se apropia timpulu de a secera ródele osteuele-loru, vine o tempestate si in putiene mominte nimicesce lucrulu maniloru omeneşti ; de alta data èra morburi contagióse secera mii de victime, esundarile riunioni, undele marei, orcane, erup-tinnile vulcanice si cutremurulu pameutului poto-pescu orasie infloritóre, cari mai nainte erau fo-carele culturei, industriei si a civilisatiunei ! Câm-purile, orasiele si locasiurile nòstre stau pe o crusta, care nu e mai grósa de 10 mile fr. Sub acést'a inse ferbu materii învăpăiate, cari in totu minutulu potu erupe, potu redicâ marile din albi'a loru, si ale versa asupra continentului, ingropan-dune sub undele loru. O revolutiune geologica potè se franga in o di pamentulu, se-lu sfarme in bucati si se arunce in spaţiu ruinile lui!

Minte! schintéua divina! redicate din sgo-motulu vieţii cotidiane, arunca o privire asupra esistintiei nòstre pamentesci si pretotindenea vei afla o lupta amara cu viéti'a, nicairi indestulire ci uumai doreri si neajunsuri : pretotindenea aceeaşi privelişte trista, intre paretii maestosi a palatelo™ incungiurate de lucsu si splendóre inca vei afla lacrimi si desperatiune ! Ah! Acestu pa-mentu miseru nu potè fi Iocasiulu stabilu a spiritului, care asia ferbinte, doresce fericirea eterna si perfecţiunea deplina!

Intre astfeliu de împrejurări usioru ne vom convinge, cumca pamentulu acest'a nici chiar pentru omulu muritoriu nu este o lume forte buna; trebue se fie alte corpuri cereşti, nnde viéti'a e fericita, împrejurările cu multu mai fa-vorbile, esistinti'a mai usióra; unde clim'a e blanda, ceriulu pururea serinu, spiritulu liberu de cafenele materiei; unde mintea e perfecta deplinu si cu usioratate petrunde si pricepe tòte miste-riile naturei! . . . .

Se ne punemu acum pe aripile fantasiei, se ne aventamu catra firmamentu, se facemu o es-eursiune in acele lumi îndepărtate a ceriului, se cautamu însuşirile loru si impregi urările, cari domnescu pe acolo. In giurulu sórelui se invirte nemijlocitu planetulu Mercur, cu multu mai micu

decât pamentulu, dar mass'a lui e de trei ori mai desa; pamentulu locuitoriloru de pe Mercur este asia desu, ca aurulu; atmosfer'a este asemene forte desa, er suprafati'a lui e acoperita cu munţi, cari se ridica cu multu mai susu decât piscurile Montblancului; lumin'a si ealdur'a e de 7 ori mai mare si "mai intensiva decât la noi; fia care anutimpu dureza numai câte trei septemani, schimbarea acest'a grabnica a tempu-lui apare ca unu felu de primavera eterna; din caus'a luminei mari, colorile sunt forte vii si agere; plantele si animalele acestei lumini se deosebeseu forte de ale n6stre, fiind câ acolo e o căldura cu multu mai mare decât pepamentu!

Se peregrinamu mai departe, si dupa Mer-curu vom dâ de splendidulu Luceferu s6u Venus, precursorele aurorei si steu'a de sera care e cunoscuta din vechime. Ea apare pe ceru ca cea mai splendida stea; mulţi poeţi au cantatu splendorea ei. Virgil i lauda frumseti'a astfeliu: Qualis ubi oceani perfusus lucifer unda, Quem Venus ante alios a8trorum diligit ignes; Extulit os sacrum co-elo tenebrasque resolvit. Aen. VIII. 589.

Er classiculu poetu a Eladei, Homer, o nu-mesce „kallistos" adecă cea mai frumosa; pe Luceferu ealdur'a e de doue ori mai mare decât la noi, asemene si lumin'a sorelui e de doue ori mai agara; anutempurile se deosebeseu, suntu forte pronunciate, dar numai pe jumetate asia de lungi ca la noi. Acolo ceriulu e serinu totu dea-un'a, dile ploiose si negura suntu rarităţi forte mari si pe firmamentulu pururea serinu apare sorele de patru ori mai mare, decât la noi. Mass'a Luceferului este mai asia de desa, ca pamentulu, r̂ de pe suprafati'a planetului se ridica munţi pana la o inaltime de 40,000 metrii de pe acaroru verfuri ai pote privi in o depărtare ca Vien'a de Hamburg. Acestu corpu cerescu in tote semăna forte cu pamentulu.

Dupa Luceferu urmeza pamentulu nostru, unu planetu, care semena forte cu Luceferulu, este incungiuratu cu atmosfera, suprafaci'a lui e spintecata prin diluviu, apoi e acoperita cu munţi si cratere vulcanice, si pretotindenea se potu vede" urmele unui potopu, urmele unei revo-tiuni geologice, care l'a cutremuratu in temeliile sale. Acestu planetu posede o luna, a cărei lumina palida se reversa pe pamentu si lumineza nopţile n6stre.

Se ne departamu acum de catra pamentu si in calatori'a nostra prin ceriu vom afla pe Marte, in privinti'a departarei a patrulea planetu a sorelui. Acest'a lume posede însuşiri cari s6-mena forte cu ale pamentului: atmosfer'a e chiar ca a n6stra; acolo inca suntu câmpii de ghiatia in giurulu poliloru; este continentu si suntu oceane, acaroru formare geografica semăna multu,

celoru pamentesci; clim'a si anutenipnrile inca suntu mai ca ale n6stre; t6te aceste arata des-tulu de invederatu, cumca fiintiele acestui pla-netu trebue se semene multu cu cele pamentesci; acolo mai tote im p regi urările suntu ca la noi, impregiurări intre cari potu se vetiuesca fîintie organice, aceste nu potu dar lipsi nici de pe planetulu Marte.

(Va urmă.)

Ciiventare pentru dumineca anteia din paresimi.

Dedicata llustritatii Sale Pie Santitului Domnu l o a n o P o p a i n , Episcopulu Caranaebesiului.

„JSta intru a d e v e r n Israilteoiilu ifitru car e l e viclesiuga n u este ." ( loanu I. 47.)

F e r i c i t a e s lug ' a aceea, ca rea pr in p u r t a r e corec ta , pr in s i l in t ia si c red in t ia si-scie cas t igâ depl in 'a incredere a s t ăpânu lu i s e u ! A c e i a ese diu puse t iu -nea umi l i tor ia a servi re i si cu unu pas iu se aprop ia de s t a p a n u l u seu. F e r i c i t u e ce ta t i anu lu , carele implinesce cu seumpeta te da to r in t i e l e sale c a t r a soc ie ta te si c a t r a pa t r i a . P e n t r u devo tamen tu lu seu elu pr imesce in sehimbu recunosc in t i ' a si s t im'a tut u r o r a . F e r i c i t u pas tor iu lu , carele si-pasce t u r m ' a sa p re câmpii manose si o adapă l a isvora recori t6r ia . T u r m ' a lu-cun6sce de p re g îasu si-i u rmeza cu incredere .

Mai p re susu de t o t i inse est i t u o fericite Na-t a n a i l e ! N u dela o t u r m a necuven ta to r i a , nu dela unu s t a p a n u mori tor iu , nu de la o p a t r i a reeunosce-td r ia sevirsiesci tu l a u d a ! Nu ! ci buzele cele mai cura te de câ t rad ie le sorelui t e l a u d a p re t ine . N u ochi scur ţ i la vedere te -au esaminatu , nu o g u r a pe-eat6sa si us ioru g re s i to r i a t e -a l a u d a t u ! Ci ochii acelui ce cerca re runch i i si vedu in fundulu inimei t e -au esaminatu si g u r ' a aceea din ca rea au es i tu numai i nve t i a tu r i dumnedieesci si adeve ru r i vecinice te-a numi tu pre t ine i s ra i i t eanu fara viclesiugu ! O fericite ! de t r e i ori ferici te N a t a n a i l e !

Iub . A. ! Se fia ore unu s ingur i i sufletu de eres- < t inu, care n ' a r voi se auda din g u r ' a Mantu i to r iu - | lui seu cuvin te le de l a u d a : e ta c res t inu lu in t ru carele viclesiugu nu este ? D e s igu ra nu. Si de ce nu eautamu se mer i t amu o asia lauda a lesă si m a n t u i -tor ia ? Se fia ore asia de g reu a fi fara viclesiugu ? Au nu vedemu aeve, câ v ic les iugulu aduce omului numai d ispre t iu si ocara in lumea acest 'a ? D a r a in ceeala l ta lume ore ce-i va aduce ? Eca ce : „ Va veni Domnulu slugei aceleia in diu'a in carele nu-lu aştepta si tn ceasulu in carele nu scie : Si-lu va taid in doue si partea lui cu fatiarnicii o va pune" ( M a t X X I V . 50. 51.) Ce ne impedeca deci se fimu fara viclesiugu ? Credu câ numai nesci in t i 'a n6s t ra . N u scimu adecă j ce t rebue se facem ca se fim a t a r i . E u me voin încerca se vi a r e t u as tad i , ce t r ebue se faca crest inulu, ca se se po ta dice despre densulu , câ e fara viclesiugu.

E i t i deci cu b ă g a r e de sema. D i n t r e to te relele, ce ban tuescu socie ta tea o-

menesca, viclesiugulu este Iub . A . celu mai cumpl i tu . x r e to te ce le la l te rele le pe t i recunosce, câci pre-«um Ddieu a pusu pre f run tea lui Cainu semnu, ca j se fia cunoscuta de to t i , as ia firea a pusu p re frun- J

t e a relelor , câ te unu semnu nes tergibi lu . Numai viclesiugulu e ne t imbra tu , uemarca tu , seu celu p u t i n u se scie masca astfelu i ncâ t nu- lu potem cunosce. E l u câ te oda tă se imbraca iu chipulu s ierpelui . A l t a d a t a ie pre sine ves tmen tu lu amiciţ iei , a lu dragos te i , a lu buneivoint ie , a lu s fa tu i tor iu lu i ones tu si sinceru, da r t o tdeun ' a insiela si u rmăr i l e lui s u n t infr icosiate. Iu-t r eba t i -ve n u m a i : Cine a invra jb i tu p re omu cu Ddieu ? Cine a scosu pre A d a m u din ra iu ? Cine a t r a d a t u p re M a n t u i t o r i u l u si Domnulu ? Cine ama-gesce poporele si r e s t6 rna regi i poternici de p re t ronur i l e sale ? Respunsu lu va fi to tdeuna : viclesiugulu. Si credet i -mi f r a t i lo ru ! câ ori unde vedeţ i iubi re răc i tă , cu ra t i en i a p â n g ă r i t a , da to r in t i e călcate , v i r t u t e cadiuta , familii invra jb i te , acolo cei vicleni si-au man ' a in joeu. Aceş t i a s u n t p l ag ' a socie tă ţ i i „gatle-julu lom e grapa deschisa, cu limbele loru viclenescu, vt-ninu de aspida e sub buzele loru; gur'a loru e plina de blastemu si amaratiune. Grabnice sunt pitidrele loru a versd sânge. Sfărâmare si ticăloşia sunt căile loru si oa-lea păcii nu o au cunoscuţii." (Rom. I I I . 13.)

I u b . A. Vic les iugulu s i-are locuint i ' a sa in ini-m 'a omului s t a p a n i t u de pat imi . E s t e deci o da to r in -t i a de căpe ten ia a omului se se t r udesca cu t o tu deadinsu lu a scote v ic les iugulu din in im'a sa. Vic le s iugulu este asemenea buruene loru , car i cu a t â t ' a mai mul tu se des^ol ta si se inmul t iescu cu câ t g r a -din 'a este negr i j i ta . Si ce faee eeonomulu in t i e lep tu ca se s terpesca bnruenele din g rad in ' a s a ? O sapa cu îngr i j i re si gri jesce de dens'a, cu s i rgu in t i a . As i a t r e b u e se facem si cu in im'a nos t ra , câci si ea este o g r a d i n a frumosa, unu p a m e n t u manosn aptu de a produce rodur i le cele mai nobile si ferici torie. T r e bue se o cu l t ivamu inca de la inceputu si se gr i j imu de dens 'a cu seumpe ta t e sadindu in ea adeverulu , d r e p t a t e a , iub i rea ei to te ce le la l te v i r t u ţ i , ce ni le recomanda legea n 6 s t r a crest inesea. Cand oda t ă a-deverur i le re l ig iunei au pr insu rădăc in i in in im'a omului si se des vo l ta mereu aci, a tunc i v ic les iugulu p iere ca o buru6na , s ă p a t a l a r ă d ă c i n a .

Din c o n t r a deca neg l igamu inim'a , ea t o t mai mul tu inselbatacesce, v ic les iugulu o ocupa cu dese-vi rs i re si ea produce fapte de cari lumea se infio-reza . P roduce ne in t i e leger i si gâlcevi , nasce t u rbu -r a r i , uc ider i si jafuri , nu t resce pofte si pa t im i si devine ca o g r a d i n a indesa ta de bu ruene . De aces t ' a . v r e se ne feresca pre noi Apos to lu lu cand ne sfa-tuesce : „Socotiţi fratiloru ! ca se nu fia cândva in vreunuia din voi inima viclena" (Evre i I I I . 12.), „căci mâni'a lui Ddieu se descopere din ceriu preste tata necu-viosi'a si nedreptatea dmmiloru, cari tienu adeverulu in nedreptate." (Rom. I . 18.)

Nob i l i t a t ea inimei se pote dovedi in doue chip u r i a) pr in vorbe b) pr in fapte .

Sus t ienu deci câ n u e de ajunsu ca cineva se credia câ posede o inima nobila , ci se dovedesca aces ta

a) pr in vorbele sale. Vorbele sun t icone ale inimei , densele ni p resen tu aceea, ce se pe t rece in la-u n t r u l u omului. D i n t r u n u peptu cu s imt ieminte in t ru adeve ru nobile, nu vor esi cuvin te amagi tor ie , cle-vete , bat jocur i , blasfemii. Deca vre ţ i deci Iub . A. se ave ţ i t i t l u la numirea „creştini fara viclesiugu/' cau tă se dovedi ţ i aces ta si p r in cuvin te le vos t re . Aci cea mai de căpe ten ia rece r in t i a este, ss fimu sinceri iu vorbele nos t re . Se nu fimu ca cei fa t iarnicî , car i adese seu mai to tdeuna afirma eu cuventu lu , ceea ce nega eu cugetulu , ci se u rmamu cu credint ia Domnulu i , care le a fost modelu de s ince r i t a t e si căre i*

in p r iv in t i ' a aces t 'a ne inv^t ia : „Se fia cuventulu vostru: Da, Da si Nu, Nu ! era ce este mai multu decât aceste, este dela celu vicleanu" (Mat . V. 37.), si se ascul tamu de Apos to lu lu carele ne indemna dicendu : „Cuvm-tv.lv. vostru 8» fia cu haru, ca se sciţi cum vi se .cuvine se respundeti flăcăruia.* (Colos. I V . 6.)

Din aceste se vede câ t de t a r e ra tacescu t o t i aceia, car i facu din cuvinte le loru t o t a t â t e a l a t iu r i sp r e a p r inde si ru ş ina p re deapropele si câ t de condamnabi l i sun t c levet i tor i i , i sp i t i tor i i , mincinoşii , amăgi to r i i si t o t i aceia, car i j u r a s t rembu ca se do-bandesca ceva seu ca se i ndepa r t e dela sine vre-o v ina ! E i sun t âmenii v ic les iugului , car i voindu se amagesca pe a l ţ i i se amagescu numai p re sine cum-pl i tu , câci este o fiintia a to tved ie t6r ia , carea cerca in im'a si r e runcMi si i n a i n t e a aceste i fiintie p r ea drep te vor ave se-si dee oda t ă sama despre to t e vorbele loru : „ Pentru tot cuventulu ce-lu graescu omenii, vor se-si dee sania inaintea lui Ddieu" (Mat . X I I . 36.) dice sc r ip tur ' a .

D a r nu numai pr in vorbe t r e b u e se a r e t a m u cumca n u sun temu omenii viclesiugului , ci

b) si p r in fapte . Ceea ce da iconei adeve ra t ' a va lore sun t colorile ei si a r t e a cu carea sun t acest e a ames teca te si puse p re pânza . S i . ceea ce da omului a d e v ă r a t a va'16re sun t faptele lui. P o t e avea densulu o in ima de cberubim si g r a i u r i de a n g e r u deca nu a re fapte bune seu deca faptele lui sun t nemora le , elu este s implu omulu vicles iugului . E a p t ' a e ca rea face p re omu. De aceea si maic 'a b iser ica imple tesce cununi de l a u d a si le pune p r e f run tea mar t i r i l o ru . D e aceea l a u d a dens 'a p re sol i tori , p re cuviosi, p re apostoli . F a p t e l e loru măre ţ i e si mar i , iub i rea ferbinte , ce o aveu c a t r a adeveru si je r t f i rea loru pen t ru densulu, eca ce-ii face fara viclesiugu, ce-ii face m a r i si n i s torce a d m i r a t i u n e a si venerarea . F a p t e se ceru deci si dela noi , ca se demus t ramu, eâ suntemu fara viclesiugu. Si eu Iub i t i lo ru ! cand vorbescu despre mar t i r i , despre sol i tori , cuviosi si apostol i nu pre t indu dela voi, se pă răs i ţ i lumea si se abdicet i de to te câ te le aveţ i . N u ! Ci din con t ra ceru se t r a i t i in lume si cu lumea. Inse as ia se t r a i t i , ca si cand mane a-ti fi ch iamat i se da t i sama lui Dd ieu despre faptele vostre . Se t r a i t i si se dovedi ţ i câ ave ţ i o inima nobi la din carea p u r u r e a isvorescu fapte bune. Se a r e t a t i câ sciţi in ce se cupr inde iubi rea , câ cun6sceti mil 'a, câ d r e p t a t e a si adeveru lu v i este bunu lu celu mai ina l tu , câ v i r t u t e a vi ma i scumpa decâ t v ie t i ' a si ca to t i se cunosca din fapte le vos t re câ ave ţ i pace cu voi . cu deapropele , cu D d i e u ! P r inc ipa l ' a v6s t r a n i su in t i a f ia : nobi l i t a tea vos t ra , s an t i en i ' a v6s t ra ! Si ca se a jungeţ i aces tu scopu mare t iu , fugi ţ i de esemplulu aceloru 6meni, car i un 'a di cu si a l f a facu, si de alu acelora , car i , câ t e le facu, le facu reu si p re car i n imer i tu ii apo-s t rofeza aposto lu lu i n t r e b a n d u : „Deci cu carele inveti pre altuia pre tine nu te inveti ? Tu carele predici se nu fure, furi? Tu carele dici se nu comiţi adulteriu, lu-comiţi f Tu care uresd idolii, furi cele sânte f* (Rom. I I . 21. 22.) F u g i ţ i dicu de astfelu de esemple si u r m a ţ i cu c red in t i a dumnedieeseulu i nos t ru inve t i a to r iu I i -susu, carele ne inv^ t ia : „Asia se lumineze luinin'a vostra inaintea dmenilorv, ea vediendu faptele vostre cele bune te maritca pre Tatalu vostru celu din eeriuri," (Mat . V. 1 6 J

Eca d a r a Iub . A. ce 3e recere ca c res t inu lu se fia t a r a viclesiugu. Se recere se a iba o inima nobila, t e fia sinceru si faptele lu i se corespunda semtiemin-

te lo ru sale nobile. L u c r u p u t i n a aces t ' a cand l u a m u in socot in t ia marea r e sp l a t a ce-ii a ş t e p t a pre cei f a ra viclesiugu. Audi t i numa i ce dice psa lmis tu lu in p r iv in t i ' a aces t 'a . E l u mai an te iu i n t r e b a : „Domne ! cine va locui in locasiulu teu ? si cine va petrece in muntele celu sanhi alu teu ?* Apoi respunde : „Celu ce ambla in intregitate si practica dreptatea si vorbesce adeverulu din inim'a sa, nu calumnieza cu limba sa, nu face reu aprd-pelui seu si nu aduce ruşine asupra amicului seu. In ochii căruia despretiuibilulu este uritu si pre cei ce se temu de Dommdu ii onoreza si dica s'a jur atu fia chiar in dauna sa, nu^o schimba." (Psa lm. X V . 1—4.)

E r a Tu , celu ce ai vediu tu câ nu este viclesiugu in inim'a lui N a t a n a i l u , c au t ă si in in imi le nos t re Domne ! si le cura t iesce si le condu p re calea adeverului si a d r ep t ă ţ i i ta le , ca se se inv redn i -cesca a audi orecand din gu r ' a t a cuvinte le-de l a u d a : e t a creş t in i i i n t ru cari v ic les iugu nu este. Amin.

Mihaiu du/ca, presbi te ru ort . r o m a n u .

Etnografi'a Ungariei in secolii X—XV. Sub acestu t i t l u publ ica „Vasâ rnap i U j sâg"

unulu d in t r e cele mai r e spand i t e j u r n a l e l i t e ra re la magiar i , unu t r a c t a t u , care in deosebi ne a t r a s a a-t en t iunea . A u t o r u l u t r a c t a t u l u i vorbindu despre po-porele, care locuiau in D a c i a si P a n o n i a la ven i rea Ungur i lo ru , dovedesce câ este mai j u s tu si mai nepărt ini tori i* in opiniunile sale fa t ia cu Români i , dec â t D l u H u n f a l v y si scôl'a lui ; de aceea l asamu se urmeze aci u rmatôre le puncte , ce ne in tereséza :

D e l a anulu 106 d. Chr. p a n a la 275 Dac ia a fost sub domina t iunea Romei . A t u n c i impe ra tu lu Aure l i anu , care cu pu t inu mai na in t e bă tuse ruo-ne te cu insc r ip t iunea „Dacia felix," fiind invmsu de Got i , a t r e c u t u legiuni le si pe ce ta t ien i romani , car i aveau in a r enda bunur i le s t a tu lu i , in d r ep t ' a Dună re i , l a s a n d p o p o r u l u d e r â n d u p r a d a l i b e r a G o ţ i l o r u. P ă r i n ţ i i r e s tu lu i de poporu mes teca tu , daco-romanu, ducâadu o v i a t i a de pas to r i , insusi poporulu s'au numi tu apoi de c a t r a Slavi „Vlach," de c a t r a Mag ia r i „01âh," care érasi es te de aceasi or igine cu ge rmanu lu „Valach" si cu un-ga r i cu lu „Olasz." Popo ru lu insa din contra , de si D a c i a numai 170 de a n i a s t a t u sub domina t iunea Romei , si de si aces ta p rov inc ia n ' a fost colonisa ta numa i cu colonii din Roma, elu cu mândr i a se nu-mescu pe sine r u m u n u sau r o m â n u.

M o t i u 1 u dela mun te , r e t r a s u in munţ i i si pădur i l e sale seculare , nu si-a f r a m a n t a t u capulu cu Goţi i si Gepizii , nici cu A v a r i i , nici cu Ungur i i , ca r i au u r m a t u dupa ei. Aces tu poporu de m u n t e , in secolulu X I V inca, mare p a r t e u r m a modulu de vie t iu i re p a g a n a , (?) si numai pe aceia ii supuse archi -episcopulu din S t r igon iu la dieciuiala , in secol. X I I I , ca r i as iedienduse l a siesu si câmpii , s 'au d a t u v ie ţ i i c reş t ine agr ico le . De aci provine , câ in Ardea lu , poporulu romanu, de si in mare p reponderan t i a , a s -t a d i a r e forte pu ţ ine s a t e cu numi r i româuesc i ; poporu lu ducând v ia t i a nomadu numa i t a r d i u s'a asie-d i a t u in locuint ie s tab i le .

Ne p a r e bine câ si i n t r e mag ia r i inca se - afla omeni nepreocupat i , ca r i in ta rescn adeveru lu i s tor icu r e l a t i vu l a r o m a n i t a t e a si ex is t in t i ' a n e i n t r e r u p t a a e lementulu i romanescu in D a c i a !

La Nrn k facia alăturam nun snplementn ie % cola.

http://tv.lv

S i * * la „BISERICA si SCÓLI" Sri l Ald i VI. — 1 8 8 2

Observări cr i t ice Trifoii BWltarim, capelanulu blsericei gr. or romane in £ atolii noii, asupra B B M eeropus do coviosulu păr in te ierodiacon Siiueon Popesc» si intstnlatu F P n o v m a in Hiooeno-Cons tant lnopo l i tanum.*

(Continuare.)

E adeve ra tu câ in t e s t a m e n t u l u vechiu Duohu lu sfântu ca persdna a fostu necunoscutu . Cunosci int i 'a duchului ca persona insa n 'a avu t 'o teologi si popo-rulu j idovesen. Desp re proroci i T e s t a m e n t u l u i vechiu inse nu se p6te afirma acest 'a . Ceea ce n 'a sc iutu Fa r i s e i i si c ă r t u r a r i i au sc iu tu prorocii diu descoper i r i l e duchului san tu . Deca nu i-a int ie lesu contim-pu ran i i loru, apoi Chr is tosu , apostol i i si Evange l i s t i i i-au int ielesu preabine . P e n t r u aceea cele dise de Dom-nulu au to ru nu se potu es t inde si a sup ra proroci loru, pr in u r m a r e S. prorocu I s a i a a p u t u t u avea cunosciinti'a despre pe r sona S. Duchu , si-precumu amu documenta tu — in tecs tulu din cest iune cap 61 v 1 vorbesce chiaru despre S. Duchu , pre care le lu-nu-mesce „Duchulu Domnulu i . " P r i n u r m a r e si afirma-t iunea Dnu lu i au to ru , câ S. prorocu I sa ia a r fi a v u t u in v e d e r e daru lu , pu t e r ea si a ju tor iu lu lui I ehov ' a

Îen t ru pred icere , nu-e b a z a t a . E adeve ra tu câ in susu a fost da ru si pu t e re ddieesca fara mesura . D a r p recum amu ved iu tu deja I susu nu pune pondu p r e da ru lu si pu te rea sa, ci elu dice J idov i lo ru ce-îo ru ce erau in S i n a g o g a : P ro rocu lu I s a i a v 'a p re -disu câ se va t r imi te celu ce v a bineves t i serac i loru etc. acumu s'a p l in i tu proroci 'a acest 'a , câci acela sun t eu, e ta amu sositu ; sciu insa câ nici unu prorocu nu e p r imi tu in p a t r i ' a sa. A s i a d a r a si provocarea D lu i au to ru la acele t ecs tu r i ( Ioan cap 3 v 34, cap 1 v 14 si 16) din cari se vede da ru lu si pu te rea lui Isusu n 'au locu aici , numai p a r t e a p r ima a versur i lo ru 14 si 34 se potu aplica aici, i ncâ t ele ne spunu câ I susu e t ramisu lu T a t ă l u i cerescu, er cupr insnlu ce la la l tu a ace^toru 2 versur i nu corespunde in t en t iune i lu i Isusu din casulu descrisu l a L u c a cap 4 v. 18.

Ce privesce u n g s r e a u s u a t a in T e s t a m e n t u l u vechiu, apoi cuvinte le aceste ap l ica te la Cristosu au int ie lesulu celu n o r m a t u pr in dogmat ic ' a or todocsa, din carea am scosu t r a c t a t u l u despre d i r ega to r i a cea în t re i t a a lui I susu ca Mesia. Proroc i i si Reg i i j idovesci s 'au unsu cu u n t u l u de lemnu spre p r imi rea d i rega tor ie i prorocesci si împără tese i . Mesia a pr imi tu si aces te 2 d i rega tor i i inse nu pr in ungere , câci Chr is tosu n ' a fostu de nime unsu cu u n t u de lemnu, ci aci e espr imatu numai , câ Chris tosu a a v u t u ca Mesia si d i r ega to r i a prorocesea, p recumu se vede din celela l te cuvin te ale varsulu i 1 din cap 6 1 . Ac i e espr imatu homogen i t a t ea d i rega tor ie i . I n fine se cerce tamu si u l t im ' a dovada, adecă Mate i cap 7 v 29, de dupa carea I susu a r inve t i â ca celu ce a re pu te re , destoinicie (Exous ia ) . Voiu reproduce versulu aces t 'a inse p remersu de v 28, care le ne esplica to tu lu . Mate iu cap 7 v 28 si 29 • Si au fost deea au sfirsitu I susu cuvin te le aces tea , se mirau po-

pârele de invetiatur'a lui (t> 28). Câ i n v a t i â p r e ei, ca eelu ce are putere, si nu ca cărturarii si fariseii (v 29)"

D o m a u l u a u t o r u sus t iene câ in versu 2 9 S. E v a n g e l i s t u a r afirma câ Chr is tosu inva t i a ca celu ce

a re pu te re , va se dica destoinicie, câ sub pu te re s 'ar in t ie lege destoinicie sau d i r ega to r i a spre a inve t iâ . Ver su lu p remerga to r iu (28) si ul t imile cuv in te din versulu alu 29 inse ne dovedescu câ in versu 29 nu e vorba de d i rega tor i ' a inve t ia torésoa séu de î n d r e p t ă ţ i r e a lui Isusu de a inve t i â , ci despre e locint i ' a cea cuceri tóre a lui Isusu . Pr i in ' a î n t r eba re e : a cui opiniune ne impar tas iesce S. E v a n g e l i s t u Mate iu in ve r sa 29. opiniuneu poporulni séu propr i ' a sa p a r e r e despre Chr i s tosu?

Isusu te rminase i n v e t i a t u r ' a sa, si poporulu s'a mi r a tu de i n v e t i a t u r ' a acest 'a (v 28.) P recum vedemu vorb i rea lui I susu au produsu mare efectu în poporu. In versulu 29 ni se spune de ce s au m i r a t u poporulu, de ce au facutu vorb i rea lui I susu efectu mare . Caus 'a a fost ca I susu a vorb i tu ca celu ce a r e put e r e si nu ca fariseii. De aici deducu eu câ S. E v . ne comunica p ă r e r e a poporului ce o câş t igase I*usu din vorb i rea lui , p e n t r u c â nu E v a n g e l i s t u l u ci po-pórele se mirâ . P re supunendu si admit iendu si casulu con t ra r iu , acest 'a inca nu de te rmina in t ie lesulu cu-ven tu lu i „putere," in t ie lesulu ni-lu da .ult imile cuv in te , cons iderandu i nca si efectulu vorbire i lu i I susu .

Far i se i i inca aveau drep tu lu si d i r ega to r i ' a de a inve t iâ poporulu , p r in u r m a r e espres iunea câ : I susu inve t ia ca celu ce are putire, si nu ca că r t u ra r i i si fariseii , nu se pote referi la drep+ulu d^ a inve t iâ ; pa ra l e l ' a ce se t r a g e i n t r e Chris tosu si c ă r t u r a r i i si F a r i s e i i nu se face in urma d ifer int ie i de au to r i sa t iune séu d i rega tor ie , ci numai din difer int i 'a efectului ce au produsu i n v e t i a t u r ' a Fa r i s e i l o ru si c a r t u r a r i l o r u in asemenare cu vorbi rea lui Isusu. Deci „putere" In versulu 29 nu insémna destoinicie ci „puterea cnventarei" séu elocintia. P r ecumu amu vediu tu esis ta versuri in cari cuven tu lu Exous ia insémna destoinicie, d i r ega to r i e , acele s u n t Marcu 1 1 , 28 si 33 si Mate iu 2 1 , 23 si 27, despre cari amu t r a c t a t u iu punc t 4 . Reasnmandu to t e cele dise si dovedi te afirmu : P N E V M A K I R I O N din ve r su lu 18 cap 4 nu insémna ceea ce sus t iene Domuuiu au to ru , adecă da r , pu te re , ci : D u c h u l u celu sfantu ca persóna. Se t r e -cemu l a p u n c t u l u u rma to r iu , l a p u n e t u l u a lu 6.

(Va urmă.)

JD i "sr e r s e. * Preasanti'a Sa Din Episcopn, loanu Metianu,.

a p leca tu Viner i cu t r e n u l u de médiedi, la B u d a pes ta , pen t ru a luâ p a r t e la s îedint ie le comite tu lu i admin is t ra t iv i i alu fundat iune i Grozsdu.

* Pubiieatiune. E p i t r o p i ' a fonduri loru comune dieceseloru gr . or. romane : A r a d u — Caransebes iu , v a t iene s iedint ia p l e n a r i a in 3 Mar t i n s t . v. a. c.

* In atenţiunea invetiatov-iloru zeloşi. D a c a suntemu se rmani in d i r ec ţ i unea conduca tor i lo ru adeve ra t i ai poporulu i , t r ebu ie se ne t rud imu a aeoper i p re câ t se pote aces t ' a l ipsa . Credemu câ a ju tamu causei daca recomandàmu zelosi loru nos t r i i n v e t i a t o r i ca se ineépa a fi ac t iv i si i n t r u a ju tor i rea d i rec ta a poporului . E i o po tu face acest 'a , daca voru l uc ra bine g rad in i l e si voru indemnâ pre vecini , p re t o t i din comuna se faca asemenea, amblandu chiaru din casa in casa si capac i t andu poporulu, a r e t andu - i folósele ce provinu din p re ing r ig i r ea g rad in i lo ru ' Unde se observa neg l igen t i , aceia se fie dojoniti

chiarii publiee, adeca in fat i 'a mai mul to ru consăteni , càci to tuai se mai p r inde r a t e ceva, daca n u de unulu , pota de celu a l a l tu . Cerca t i f ra t i ioru inve-t i a to r i si y e t i vede, cà pr in sp i r i tu lu b lande t ie loru po te t i deveni conducă tor i adeverati ai poporului.

*Cuin se promovàmn starea sanitara a poporului nostru. D a c a i n t r àmu in mul te locuint ie de ale popò ru lu i , atunci ae ru lu celu g reu ne isbesce amaru la plu-mani . P r e t u t i n d e n e a sunt chiliele nepodi te ; apoi cand in t r i , de a fa ra aduci nu p u t i n a imala , c a r e a se l ipesce de pad imen tu lu celu de pamen tu si apoi uscanduse imprasc ia pr in casa abur i i sei. De comunu dormii c â t e p a t r u , cinci si mai mul t i i n t ru o chil ia, ceea ce e de a junsu pen t ru ca se se produca mul ţ ime de acidu carbonicii . Când se ma tu ra , pe mul te locur i n u se deschidu ferest i le, ma nici usi 'a . Se in t i e lege de sine cà ómeni asia s 'au pomeni tu , da r e datorint i 'a nos t r a se nu-i l a sàmu in acésta d a t i n a ucidie tor ie . De aceea preoţ i i si iuve t i a to r i i nos t r i s u n t ch iamat i se iuvet ie poporu lu a t iene c â t mai mul tu feres t i le deschise, p e n t r u ca in chi l ia se fia t o t de-un 'a ossi-genu suficientu. A r e t e preoţ i i in predicele loru, cà a t i ene in tò te a le sa le cura t ien ie esemplara insemnédia a place lui Ddieu. Spuneţ i inve t ia to r i lo ru oa t r a prunci i voile concrediut i , cà ae ru lu numai a tunc i este nu t r imen t i ! p e n t r u noi, daca este cu ra tu . Al i m e n t a r e a ce e d rep tu inca nu este de t r eeu tu cu vederea , daca voimu se promovàmu s t a r e a s an i t a r i a ; u n u pocalu de apa inse l u a t u demané t ia p re iniiu'a góla face mai mul tu de câ tu cele ma i fine l icherur i . Sci t i bine f ra t i p r eo ţ i s ì inve t i a to r i , ca r i sun t cele mai bune p rese rva t ive pen t ru s a n e t a t e ; folosiţi euven-tu lu ce lu-avet i si semenat i , c à c i ave ţ i unde, pent ru-e» celu ce-si dà, lu i si-dà ; celu ce sémena potè spera l a secer is iu bunu !

* Metodu nou de a niagnetisâ. F i s i cu lu D o n a t o Tornasi ìsi-facù o t i eve de cupru cam de 3 mm. de l a r g a si o infas iurà p re l a n g a unu c i l indru de feru ; apoi l a sà se t r éca p r in acea t i eve unu cu ren t e de abur i de apa , cari s t au sub press iune de 5 pana in 6 atmosfere. P a n a cand t r ecea abure le p r in t ieve, fierulu respect ivi i deveni magne t i cu , ceea ce se cons t a t a pr in aceea, cà t r a s e la sine unu acu ce se afla in d e p ă r t a r e de câti-va cm.

* Înălţimea media a Europei. A l e s a u d r u Humboldt a disu cà daca s 'ar es t inde Alpi i pres te i n t r é g a suprafac i ' a Europe i , a tunc i i na l t imea media a contin e n t u l u i nos t ru a r fi de aprópe 7 met r i . D u p a mesu-r à r i l e cele mai noue inse D r . Le ipo ld t a c o n s t a t a t a cà 3ub împre jură r i l e presupuse de H u m b o l d t E u r o p ' a a r ave ina l t ime media de aprope 27 metr i . Compu-t a n d u ina l t imea media a t u t u r o r u s t a t u r i l o r u din Europ ' a , capetàmn r e su lu t a tu lu urmator iu : E l v e ţ i a a re ina l t ime inedia 1300 m. ; p e n i n s u l a p i reneica 701 m ; peninsu l ' a balcanica 579 m. ; Austro-XJngari 'a 518 m. ; pen insu l ' a apeninica 517 m. ; S c a n d i n a v i a 428 m. : F r a n c i ' a 394 m. ; E.omani'a 282 m. ; Br i t an i ' a -mare 218 m. ; Imper iu lu g e rma nu 214 m. ; Russ i ' a 167 m. ; Be lg i ' a 163 m. ; Danimarc 'a 35 m. si Holond 'a 10 m.

* Mi nistru In invetiamentului f rancesu a a v u t u in b u g e t u i u seu -26 mil ióne de f ranci pen t ru 1880, p e n t r u 1882 a re 9 2 ' / 3 mil ióne p re l imina te . Cifrele ne dispenséza de facerea ori căru i comentar iu , despre marele aven tu , ce republ ic 'a francesa se nisuesce a dâ n a t i u n e i pre terenulu i nve t i amen tu lu i .

* Cestiunea Evreiîoru in dieta. I n s iedint i 'a dietei din 18 a 1. c. s'a p e r t r a c t a t u p e t i t i u n e a cleru

lui d in cerculn Vasvâ r , p r in care se cere r e sp ingerea pro iec tu lu i de lege r a l i t i v u la in t roducerea căsă toriei civile in t r e ovrei si creş t in i , si ş t e rge rea legei din .1867, p r in care s 'au emancipaţ i i evrei i din Ung a r i a . Comisiunea pen t ru pe t i t iun i p ropune in pri-v in t i ' a căsător ie i civile d in t r e creşt ini si ovrei, ca pe t i t i ' a se se t r a m i t a la comisiunea jus t i ţ i e i , 6r cu pr iv i re la cererea p e n t r u desf i int iarea legei de ega la î n d r e p t ă ţ i r e a ovrei loru, p ropune a se t rece p res t e ea la ordinea dilei. D e p u t a t u l u I s toezy cere ca se se cetesca pe t i t iunea . Apo i i n t r u n u discursu pl inu de a t a c u r i vehemente con t ra evre i loru , a r a t a câ dupa da te le s t a t i s t i ce j idovi i s 'au spor i tu in U n g a r i a in 11 ani din u r m a cu 13 procen te preeand cele la l te popore abia s'a inmul t i tu cu 1 procentu , s i aces t '» dovedesce câ s t a r e a economiea a ovre i loru e cu a t â t a mai b u n a cu câ t mai r e a e ceea a cres t in i loru . Se dice, con t inua Is toezy , câ t r a i m u in epoc'a egalei î n d r e p t ă ţ i r i a pop6re loru , si câ legile se r e p o r t a si la ovrei. A s i a este in teor ia , d a r a l t cum e in pracsa . F a t i a cu ovrei i noi creş t in i i nu s u n t e m u ega lu înd rep t ă ţ i ţ i , câoi pe l a n g a ega l i t a t ea t e o r e t i c a si formala es is tenta , ei, cu soc ie ta tea loru de casta , a u in fap ta o pos i t iune p r iv i l eg ia ta , s i formeza s t ă t u in s tă tu . Aces te pr ivi iegie ovreesci , numai asia se vor pote s i s ta , daca se v a desfiintiâ bas ' a lo ru l ega l a , a r t . de lege 17 din 1867, pr in care s 'au in t rodus e m a n c i p a r e a j idovi loru. D ie t ' a r e sp ingând p r o p u n e r e a d e p u t a t u l u i I s toezy , pr imesce p ropune rea comisiunei .

* O enciclica a Papei. P a p a Leo X I I I . a adresaţii o encicl ica c a t r a episcopii i ta l ieni , din care dam aici pasage le p r inc ipa le . P a p ' a vorbesce ma i a n t a i u de pericolele, l a care e espusa c red in t i ' a in u rm ' a i n s t i t u t i un i lo ru m o d e r n e ; accen tneza a s u p r a d ragost e i sale c a t r a I t a l i ' a , in care tie>a, din orendue l ' a iu i Dumnedieu , se afla punc tu lu cen t ra l a a lu u n i t ă ţ i i catol ice si r eg re t a , câ in u rm ' a perdere i domniei lumesc! elu depinde de o pu te re s t re ina . Vorb indu de vi i tor iu lu congresu la R o m ' a alu l iberi loru cugetător i d i ce : F i i ndu cunoscute t r ebu in t i e l e bisericei , nimicii n ' a r fi mai perniciosu, decâ t a sirferi pasivi l ă ţ i r e a peea tu lu i . T o t i câ ţ i iubescu catol ic ismulu, se scie, câ t r e b u e se se faca ceva si câ nimeni nu t r ebue se remaie indiferentu. F i i n d câ acela , ca re in na iv i t a t ea sa se crede sigurii , este mai curendu persecuta ţ i i , de aceea i na in t e de to te t r e b u e a j u t a t a soc ie ta tea catol ica, t rebuescu formate reun iun i de meseriaşi si fonduri de ajutore . E indispansabi iu ca P a p ' a se fie a p e r a t u de orice pei icolu si s t r i m t o r e in eserc i t iu lu functiunei sale ; deci I t a l i en i se p ro tes teze in favorea domniei lumesci a Pape i si se faca to tu ce pe rmi tu legile, ca P a p e i se i-se redea acea l ibe r t a t e , ce este o condiţ ie a b inelui bisericei a insana tos i re i imprejura-r i loru i ta l iene si a l inistei in t re poporele c r e ş t i n e ; afara de as t ' a pres 'a cea buna t r e b u e spr i j in i ta in to t modulu si e de dor i tu , ca celu pu t i enu in fie-ce provincie se se fundeze foi cot idiane, ca se amint iesca catolici loru da tor i i le loru. Diar i s t i i catolici se fie modera ţ i in l imbagiu , da r se a iba in vedere acelaşi scopu. P r i m a da tor ie a ceioru avuţ i este, se ajute pres 'a catolica cu aver i le loru ; ntmene nu e permisu se se s u s t r a g ă de la acest 'a de fric 'a unorn neplăcer i , câci biseric 'a c* si-a crescutu fii, a ş t e p t a dela densii , in s t r e m t o r a r e a ei, ca raantuiraa sufleteloru loru si v ic tor i ' a in te rese loru religios»» se o prefere l inistei loru propri i . T r e c e n d a la educat i ' a c lerului , P a p ' a cere ca ea se cop r ind i a si filosofi'a, fisica si is tor i 'a , precum si s tudi i , car i privoscu cr i t ic ' a si exeges 'a bibliei . ,

f Necrologn. Flore Varga, advoca tu , fosta able-g a t u dietale , apoi j ude reg . ' cereualu in Szolnok, si d e p u t a t u la Congresulu na t iona lu bisericescu, dupa unu morbu g reu si i nde iunga tu , a r e p a u s a t u in Pes t ' a , in 23. F e b r u a r i u a. c. in e t a t e de 56 de an i . F ie- i t i e r i u ' a u s i ó r a !

f Ininormentarea unui preotn veterana. Cera mai ve te ranu p reo tu alu diecesei nòs t re Vasiliu Boitoru preo tu lu din P a u c o t a , in u rm 'a s labi t iunei be t r ane -tieloru sale r epausà in Domnu lu la 7 a 1. c. in anu lu alu 87-le a lu viet i i saie si in a lu 63-le alu serv i t i -ului seu, l a sandu dupa s ine pre sot i ' a sa veduva pre p a t u l u de mòr te . In ino rmen ta rea severs i ta p r in pă r in t e l e adm. ppopescu C o n s t a n t m u P . A i u d a n u aju-t a t u de 9 preoţ i avù locu in P a n c o t a la 9 februar ie at. v. — Ca preo tu t e n e r u put ienn sciu din v ia t i ' a acestui ve te ranu preo tu ; da r imposan tu lu publ icn compusu din tò t e na ţ iun i le locui tore in aces tu orasiu, care inca de cu deminét ia au i»cunjura tu locu in t i ' a unde zăcea cadav ru lu r epausa tu lu i preotu , si cu cea mai m a r e pac i in t ia au a s c e p t a t u se rv i t iu lu funebralu, care au du ra tu dela 11 óre a. m. p a n a l a 2 óre d. a. si, farà a se i ndepa r t à , in cea mai frumósa ordine l 'au pe t recu tu p a n a l a mormentu , t ò t e aces tea mi-au da tu se in t i e legu cà r epausa tu lu p reo tu a fostu unu pre-o tu vrednicu de officiulu ce l 'a p u r t a t u ; è ra a fara de oficiulu seu s'a sc iutu p u r t a as ia in câ tu a doban-d i tu iub i rea si s t im 'a nunuma i a poporeni ioru sei ci si a t u t u r o r u s t ra in i lo ru . Cuven ta rea pă r in te lu i adm. ppopescu a fostu a t â t u de s imt i tó re incâ tu a pe t runsu l a in im'a fiecărui a scu l t a to r iu ; cu unu cuventu , ve-t e r a n n l u preotu r e p a u s a t u a a v u t u u n a d in t r e cele mai frumóse inmormenta r i . Dd ieu se numere sufletnlu r epausa tu lu i p r e o t u cu cei d rep ţ i , s i t ie r in 'a mormin-t u l u i sei fie u s i ó r a !

Difer i te loru soc ie tă ţ i si numerosu lu i publicu care cu p resen t i ' a loru au d a t u confratelui nos t ru p reo tu ouórea cea din u r m a , espr imu in numele con-frati lonx mei p reo ţ i cea mai adenca mu l t i ami t a . (Unu preo tu . )

N B . N u po tu se nu amin tescu aci cà cu ooa-s iunea acestei inmormenta r i , amova tu lu inve t i a to r iu din P a n c o t a S. A l b u a pa r t ec ipa tu la aces ta iumormen-t a r e amet i tu de beu tura si in bn tu lu provocarc i mai m u l t o r a preo ţ i , p r in sb ie ra tu r i l e si p u r t a r e a sa scandalósa a de t r a su mul tu din so lemni t a t ea si o rd inea cuveni ta l a astfeliu de ocasiune ; nu a l t cum dupa severs i rea iu t r egu lu i a c tu funebralu corulu vocalu m a g i a r a din locu sub conducerea inve t ia tor in lu i rom. ea th . care semăna m u l t u cu A l b u nost ru , i n t o n a c â n t a r e a „ Is ten â ldmeg a m a g y a r t ' , l a audiuiu căre ia p reo ţ i s e de sb raca r a si se d e p ă r t a r ă numai decâ tu , l a sandu p re cor is t i cu ales 'a loru cân ta re funebra la .

t Necrologn. Procopiu Lelescu,'paroohu in Vizma si inşpectoru scolara , dupa unu morbu g r e u ab ia de 6 dile dupa ce a'a i m p a r t a s i t u cu san t ' a cuminecăt u r a Dumineca in 7 i F e b r u a r i u la 3 óre dupa amia-diadi si-a d a t u sufletulu seu nobi lu in mani le Crea-to r iu lu i in e t a t e de 56 ani , dupa ce a se rv i tù l a al-t a r i u l n .Demnului ca p reo tu 33 de ani cu demni ta te . I n t r e n s u l u a p e r d u t u biseric 'a unu preo tu bunu, blandu sţ euviosu . P e n t r u p o r t a r e a lui cea buna fu i n a i n t a t u la funcţ iunea de inspectori i scolara , care oficiu inca lu -po r t à cu d e m n i t a t e B aţii. P r e densulu afara de famili 'a sa lu-deplangu u n u n u m e r a m a r e de consen-geni , amici si c u n o s c u ţ i Remas i t ie le pamentesci ale reposa tu lu i se depusera spre odichna e t e rna in 9 F e -b r u a r i u a. c. l a 1 óra dupa amiadiedî in og rad ' a bi-

j ser iei din Vizma cu mare so lemni ta te . L a L i t u r g i e au se rv i tù t ine ru lu preo tu G io rg i a Milosin din L a -pusnicn. Ceremoniele i n d a t i n a t e s 'au eaecuta tu de ea-t r a şcolar i i din locu, subconducerea subscr isului . I a r a se rv i t iu lu funebralu l 'a ce lebra tu 5 preoţ i fiindu de fa t ia si 6 i nve t i a to r i , i n t r e g u poporulu din Vizma s i unu numera mare si din a l t e comune învec ina te . F ie - i t i e r in ' a usióra si m e m o r i a b inecuven ta t a . — Teodoru S tancu , i nve t i a t .

f N e c r o l o g n . Au inee t a tu din v i a t i a : Mihaiu Jurma, p r eo tu emer i tu in S. Miha iu lu-Romanu ; Chi-rila Magda, parochu in Ec ica - romana ; Moise Debelesiu, paroohu in Zaba l t i u . F ie - l e t i e r i u ' a us ióra si amint i r e a vecinica !

* D i n c o m u n ' a Conopu, ni se scr ie sub d a t u l u 7/2 a. c. u rma tó re l e : Ad i s"a sfintitn cas 'a pa rooh i a l a din comun'a nòstra, a cărei zidire abia s'a t e r m i n a t u dupa multe le g reo ta t i ce in t impinâ idei 'a „de a face casa parechiala.-* De 12 ani , comun'a biser ieésca din Conop, ca si in mul te a l t e locuri , a so lv i tu a r e n d a p e n t r u locuint i 'a preot i loru a n u a l m i n t e câ te 4 0 — 6 0 fl. ţie care suma de s igu ra e ra scu t i t a daca a r fi f a cu tu cas 'a paroohiala mai de mul tu . Iu aceşti an i cu recol te s labe, c a t r a care adaugendu si c o n t r i b u ţ i a nesupor tab i la ce i n d u r a poporulu nost ru , apo i s t a r e a m a t e r i a l a in care se afla, a zidi case paroch ia le e unu lucru de jer t fa . Dar poporulu nos t ru a t â t de b u n u si de blandu scie ap re t i u i neces i tă ţ i l e t impu lu i presentu si sé augajéza la mul te g r e u t ă ţ i , pre c a r i inv ingendule i - s e p a r e c à n ' a i n t imp ina tu nici o pedeca. A t r a g e m u a t e n ţ i u n e a comuaeloru bisericesci, ca r i inca n 'au case parochia le a sup ra esemplului frumosu

; ce au dovedi tu creş t in i i pu t iu i la n u m e r a din Conop . | L a a red ica rea casei pa roch ia le a cont r ibui ţ i i I . P r .

S. S. Dl . eppîsc. a lu A r a d u l u i l o a n u M e t i a n u cu ! 100 fl. mare le prose3ora din Conop Magnificulu Dn .

Alesandru Cigler de Conop cu m a t e r i a l u de l enmu in va lóre de 100 fi. ér ' c reş t in i i din Conop cu 400 fl. cu care ocasiune li-se aduce cea mai ca ldurósa mu l t i ami t a publica. I n numele comitetului paroohia la d ia Conop. — P a v e l u Fe lneoan , preot .

* Intèniplarile dilei .Scirile ce sosescu de pe cam-pulii de rescóla, din Bosnia si He r t i egov ina , s u n t schimbacióse în tocmai ca dilele de Apr i l e . G e n e r a -lulu Ioanoviciu, comandante le suprema a la t rapelerà ' -imper ia le i n t r ' n n u ordinu de di ad re sa tu c a t r a os tas i -espr ima spe ran t i ' a a nabusî r e scó ia , dar , cà aces t a p rob lema rec lama incorda rea t u t u r o r u p u t e r i l o m .

! Cu deosebire dela lup t ' a de l anga Leden i t i e , in Boche • di Ca ta ro pacea p a r e a fi r e s t ab i l i t a . D a r iu a l t e I p a r t i i nsurgen ţ i i t i enu adună r i si s fa tur i pen t ru a ' con t inua r e v o l u ţ i a , si a t r a g e iu ac ţ iune si Mun te -

negrulu . j * ÀVÌSU m e t e o r o l o g i c a . Sun temu in puse t iune ' a anunc iâ cà dlu prefesoru T. Ceon tea ia cererea i nòs t ra ne va onora pre veni tor iu cu da te meteorolo-i gice ; as ia da r a in fia care n u m e r a alu foiei nòs t re

vomii ave o rubr ica sepa ra ta , in care vomii a r e t â on. nos t r i lectori a t â t press iunea ae ru lu i a tmosfer ica , si t e m p e r a t u r a , câ t si p rospec tu lu dilnieu a lu cer iului .

| * C o m i s a r i i c o n s i s t o r i a l i pen t ru a leger i l e d e p u t a t i l o r u la s inodali i epa rch ia lu a r a d a n u si locu-

j r i le cen t r a l e ale s ingura t i ce lo ru cercur i e lec tora le , avendu fia care cercu câ te unu comisariu c ler icalu

S p e n t r u p reoţ i si a l tu lu mirenii, pen t ru mireni . 1. A r a d u : losifu Goldisiu, protosiucelu in Aradu . L a z a r u Ionescn, protofiso, comit. A r a d u . 2. R a d n ' a Vasi l iu

: Beiesiu, p ro topresb i t e ru T o t v a r a d i ' a . l o a n u P. Des-

seanu, a d v . ases. cons. A r a d u . 3 . Vi lagos (Si r i ' a ) Cons t an t ina P . A iudanu , adm. pr . Sir i 'a . I o a n u Mol-dovann. a ses , consist . A r a d u . 4 . Giu la | Ch i t ighazu : ) Iosifu Besan u, parochu in Giula . D a v i d a Nicóra , ases, consist . A r a d u . 5. Chisineu í í o i s e Bocsianu, adm. p ro topres . si as . con. Cur t ic iu . Aless iu Popovic iu , adv. ases, con. St . A n a (Comlosiu). 6. Borosineu | l eno-polea :) Ioanu Cornea, p ro topresb i t e ru Chisineu. Geor-giu F e i e r u , advoca tu Ienopolea. 7. Bu ten i . Cons t an t inu G u r b a n u , protopresb . Bu ten i . Nicolau Arde leanu , esactoru in Buten i . 8. Ha lmag iu I o a n u Groz 'a , proto-presb i te ru in H a l m a g i u . Teodoru P a p p , advoca tu in B a i ' a de crisiu. 9. Timis iór 'a :) Melet iu Dreghic iu , pro to-presb . Timisiór 'a . P e t r u Cermeña, capit . pens . Timisiór 'a . 10. V ing ' a Ioanu Damsia , ases, consist, Secéni. Gergiu L a z a r u , advoca tu Ving 'a . 11. B . j Comlosiu :) P a u l u Tempea , v icar iu p r o t t e r a l u in Toracu lu -mare . Teodoru Ha l i cu , advocatu S. Nicolaulu-mare 12. L ipov ' a Ioanu T i e r a n u , p ro topresb i t e ru L ipov 'a . Georg iu F o g a r a s i u , advoca tu L i p o v ' a . 13. Chiseteu Georg iu Craciuneseu, p ro topresb . Bel in t iu . Georg iu A r d e l e a n u , advocatu Timis iór 'a . 14. Birchis iu , Diuii-t r i e Marcu , inspec. de scóle. T r a i a n u Barzu , not . E p i t r . fond. A r a d u . 15. Oradea mare Gavr i lu Ne teu , p ro topresb i t e ru , Oradea -mare ; Nicolau Z ig re , adv. secr. cons. Oradea-mare . 16. Pes tes iu | A le sdu : ) Teodoru FiÜpu, adm. pro t . Lugas iu lu - sup . Ioanu Popu, not . cot t . ases. cons. Oradea -mare . 17. T i n c ' a P e t r u Suciu, ases, consist. Oradea -mare . Teodoru L a z a r u , advoca tu Oradea-mare . 18. Bel iu | Ucur is iu :) Iosifu P in t i ' a , adm. pro t . Sup lacu . P a u l u Gavr i l e t e , inv. Bel iu. 19. Beius iu E l i a Moga, p ro topresb i t e ru in R a b a g a n i . P a u l u Popu , advoca tu in Beiusiu . 20 . Vascou Vas i l iu P a p p , pro to-p resb i t e ru in Beiusiu . P a u l u Fas i e , jude . r eg . Vascou.

C o n c u r s e . Conformu decisului V. Consistoriu d iecesanu d to .

28 Decembre 1881 Nr . 908 B . pen t ru ocuparea pos-tu lu i de capelanii l anga neput inciosulu preo tu I o a n u Barbosu din Sacosiulu-turcescu, p ro top re sb i t e r a tu lu J e -belului se publ ica aces tu concursu cu t e rminu p a n a la 28 Februariu a. c. st. r. in ca re di se v a ţ i n e a si a l ege rea .

E m o l u m i n t e l e s u n t : a t r e i a p a r t e din ven i tu lu paroch ia lu adecă din biru , s tó la , si a t r e i a p a r t e din cele 2 sesiuni pa roch ia le ce le folosesce preotu lu .

Dor i t o r i i de a ocupa aces tu pos tu , a u se sub-serna conformu st . org. ai normat ive lo ru consistoria le suplícele loru p a n a la mai susu ind ica tu lu t e r

minu d i s t r i c tua lu lu i pro topres . A l e s a n d r u Ioanovic iu i a Jebe lu .

Sacosiulu- turcescu in 24 I a n u a r i u 1882.

Comite tu lu parochia lu .

in contielegere cu Dist. protop.

P e n t r u s t a ţ i u n e a inve t i a to résca la scôl 'a confes-s iona la din comun'a Zsuresti e t filia Boiesciu, p ro to p r e s b i t e r a t u l u g r . or. alo F ă g e t u l u i , se. escr ie pr in acést 'a concursu, cu t e rminu lu de 30 di/e delà prim'a publicare in acesta foia.

E m o l u m i n t e l e s u n t u : In bani 108.fi. v. a. 30 meti g r â u — eucuruzu ;

8. orgi i lemne din care a r e a se incaldi si sc61'a ; cor-te lu l iberu cu 1/2 j u g e r u g rad ina .

Concuren ţ i i au a-si adresa pe t i t iun i le loru conformu s t a t . org. bis. p a n a la t e r m i n u l u indica tu oficiului p ro topresb i t e rescu din F a g e t u .

Zsures t iu in 1. F a u r u 1382.

Comi te tu lu pa roch ia lu .

In contielegere cu Atanawiu I o a n o v i c i u m. p. protopresb.

P e n t r u s t a ţ i u n e a de inve t i a to r iu din comun 'a Zsupanesciu, e t fili'a Belosiesciu, p r o t o p r e s b i t e r a t u l u g r . or. a F ă g e t u l u i se escrie concursu cu t e r m i n u l u de 30 de di/e de la prim'a publicare in acesta foia.

Emolumin te l e suntu : 240 fl. v. a. cua r t i ru l iberu cu 3/4 j uge ru de g r a d i n a .

Dor i to r i i de a ocupa postu ln aces t ' a , au recursele loru i n s t r u a t e in sensulu s t a t . org . bis. ale t r a -ir.ite la oficiulu p ro topresb i te rescu din F a g e t u p a n a l a t e rminu lu ind ica tu .

Zsupanesc iu 2. F a u r u . 1882.

Comite tulu paroch ia lu .

In contielegere cu A f a n a s i u Ioanov ic iu ni. p. prot. tract.

Conformu ord ina t iune i V. Consis tor iu gr . or . O r a d a n u d t to 14/26 Decembre 1881. Nr . 1089. B . se escrie concursu pen t ru v a c a n t ' a parochie de a I I I . c lasa din Holaru si filli'a Piatra, p ro top re sb i t e r a tu lu Pes tes iu lu i , Cot tu lu B ihoru , cu t e rminu de a lege re pe 9. Martiu st. r. a. c.

Emolumin te l e sun t : 1) Din H o t a r u , delà 90. case cu pamen tu câte u n a

vica cucurudiu s farmatu , ér delà 40. case fara pamen tu x / 2 vica ; din aces ta a t r e i a pa r t e compete c a n t o r u l u i ; din p a r t e a p reo tu lu i se a d u n a 18. cubule si 2. viei;

2) folosirea a loru 17. j u g e r e pamen tu 10. j u g e r a c l a sa I . 7. j u g e r e c lasa a I I I .

3) delà 74. numere case una diua de lucru ca m â n c a r e . \

4) Stole le usua te de là 180. numere . Din fili'a P i a t r a : 1. De là 60. numere ca te u n a vica cucurudiu

s farmatu , si de aci a t r e i a p a r t e compete can toru lu i , din p a r t e a p reo tu lu i se a d u n a 10. cubule ;

2. folosirea, a loru 2. j u g e r e de pamen tu ; de là 40. numere , case 40. cr . si s tolele u s u a t e de là 60. numere , t o t e aces te computa te in bani dau sum'a de 437 fl. 70. cr. in u r m a casa pa roch ia la cu doua chi l i i cu ina , si cămara .

A s p i r a n ţ i i l a aces ta parochie au a-si t r i m i t e pe t i t iun i l e loru i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i Organicu ad resa t e Comite tu lu i parochia lu l a Admin i s t r . ppescu O. D , Teodoru F i l i p u p a n a la t e r m i n u susu pomeni tu in L u g a s i u l u de susu, pos ta u l t i m a Ê lesd .

D a t u in H o t a r u la 26. I a n u a r i u s t . v. 1882.

Comite tu lu parochia lu .

Contielegere cu mine: T e o d o r u F i l i p u ta., p. administr. ppescu

Tipariulu si editur'a tipografiei dieoesane die Aradu. — Redaotoru respundietoriuVA8LLIE MANGRA.

http://108.fi