l<»«cţUkn iifllurintiifitt Tlpoîial*:

CRAŞOVU, piaţa mara «r. 22 Sorisorf nefiraneate au *« pri­mea tâ- Via a»«*ipte n o i « n

trim itu :BlMIlle !fl ilU ltlI..

Bra ovfi, p aţa mar* «r 22 Inserate mai primeao# l&Vlaaa Mmtolfu Moi** RaateniUtn 4s Vf>lgt- fOtU Maat), «uri SchaUk, Alo** Btrni\M.IMut,A,OpftUk,J fkm- Mtorf' ta Balapoata: 1. 7 .9oU- btrptr An om Mut* Mcktlnn 8***at: li f i’ankfH't: o . L. /tatfe.-tnHaa-

larg: A. Stmnmr Preţulft in ie r ţ i unilorft; o « a r ii (a r ti o n dă pe o sol6nft I «x. ai 80 er. Unbru pentru o pu­blicare. Publi i r ! m ai dea»

iivpi l u i f l fi taToiaii.IU '! .m t p% pagina O l-a o « n i 10 ev. ▼. a. atu 8f bani.

-A^TTTX/tT u v .

. »Otazeta* eae în flă*oaxa 41.iboiaMiiiie peiin aisu Ungaria:Fa and anù 12 fl., pe ae» lun i

6 II., Pe trei Ioni 3 II.P n tn România si s t r i i i iu te :

Fe unű and 40 franol, pe Bése luni 20 franol, pe tre i lun i

10 franol.8e prenumêrà la tóté ofit ie le poştale din tntru şi din a. v f t

şi la dd. oolectorl. .Atoiamemil p e itn Brasott:

la adminiBtraţrane.piaţamare Nr. 28, etagiulü. I. : pe un t anù 10 fl., pe şeae luni 5 fl., pe tre i Ioni 2 fl. S0 or. Cu durait s a s i : Pe unü anú 12 II. p « aéae luni 6 fl., pe tre i luni S fi. TJnú eeemplarû 6 er, ▼. • «én

16 bani.Atfttft abonamentele nfttf ş i rnserţiunile auntù a se piftii

înainte.

Nr. 17. Braşovt, Luai, Marţi 22 Ianuarie (3 Februarie) 189LBraşovO, 21 Ianuarie v.

Ne-amü pututii convinge, cu ocasiunea desbaterei speciale a pro­iectului de lege pentru „Kişdedo- ▼urlu,d in nou, că Ungurii catolici suntü gata a face tóté concesiunile posibile guvernului şovinistfi în ce , privesce scopurile lui de maghia-f risare, numai acolo nu vorö sé ce­deze nicidecum, unde se tractóza de interesele lorü confesionale.

Cu mare mâhnire ínregistrézá foile din Pesta faptul ü, că partida guvernului a fostü bătută de co­rifeii catolicilorü, conţii Ferdinand Zichy şi Alexandru Karolyi, în ces- tiunea „rugáciunilorü evlavióse“ si a trebuitü se încheiă cu ei corn- promisul#, după care în asilurile de copii confesionale sé se p0tă preda esclusivü numai rugăciuni rituale.

„Pester Lloyd“, consternatü de acestü desastru alü „ liberalii orü“, esclamă adresându-se cătră numiţii conţi: „Sciţi ce aţi făcutfi ? Orícátü de multü v’aţi lăuda cu victoria v0stră, veţî trebui sé ve miraţi dâcă veţî afla, că aţi trasü la unü hamü cu incarnaţii maghiarofagî dela „Kreuzzeitung“ din Berlinü.“

Spre a înţelege pe deplinü acestă esclamare ironică a foiei guvernului, trebue sé premitemü, că o parte a pressei germane din străinătate s’a ocupatü în tiínpulü din urmă forte viu de cestiunea Kişdedovurilorfi unguresci, arătând situaţiunea adevărată a popórelorü nemaghiare faţă cu noua încercare de maghiari sare şi condamnándü acéstá încercare temerară din tóté punctele de vedere.

Intre aceste c|iare germane „Kreuzzeitung“ a scrisü mai as­pru şi de astădată. In numerulü séu de Marţa trecută, criticandü proieetulü de lege privitorü la asilurile de copii, accentuézá, că e vorba de a se maghiarisa copiii celorü cjece-milióne de Nemaghiarí,

că i»se impune poporaţiunei sérace şi multü asuprite o nouă sarcină grea financiară, ca în asilurî în- grijitórele vorü fi evreice patriotice, că prin „rugăciunile evlavióse“ vorü nimici şi sâmţulfi religiosü în co­pii şi astfelü aceştia se vorü în­străina de naţionalitate, d© bisericii şi de familiă.

Eată dér că „clericalii“ dela fóia berlinesa se interesâză nu nu­mai de confesiunea ci şi de naţio- nalitatea Nemaghiarilorü, între cari se află şi peste unü milionü de Germani. Acesta se ’nţelege trebue sé împle de spaimă şidegroză pe orî-ce Ungurü, fiă cátü de mare catolicü, căci a voi sé susţini na­ţionalitatea Românului, a Sasului, Şerbului ş. a. însemnă a ameninţa interesele de viâţă ale maghiaris­mului.

De aceea „Pester Lloyd“ umblă sé sparie pe Zichy şi Karolyi ară- tându-le ce feliu de aliaţi au la Berlinü, înfăţişându-le pe „maghia- rofagii“ dela „Kreuzzeitung“, cari combatü „rugăciunea evlaviosă“ nu numai din punctü de vedere confesionalü, ci şi pentru aceea, că ínstráinézá pe copii de naţior nalitatea lorü. Cu alte cuvinte le 4ice: nu vedeţi că stăruindfi pen­tru rugăciunile confesionale mânaţi apa pe móra duşmanilorfi maghia­rismului? •-*-——

Dór foile germane din cestiune nu se mulţămescfi numai cu sim­pla critică a proiectului lui Csaky, ci apeleză la Germani se spriji- n0scă cu bani pe conaţionalii lorü din Ungaria, ca se’şi pótá înfiinţa pretutindeni grădini de copii pro­prii germane şi protestante. Despre apelulü acesta înse tace „Pester Lloyd.“

Adulările nóstre şi M e p u i e .Foile din Germania au luatü

actü de adunările nóstre de pro-

testü în contra proiectului de lege pentru Kişdedovuri.

ín tr ’unü comunicatü cu data Berlinü , 29 Ianuarie, „Neue Freussische Zeitung11 (Kreuzzeitung) dela 80 Ia­nuarie seri© urmátórele:

„Gradulü oelü mare alü iritaţiunei, «e a cuprinsü Ín momentulü de faţă tóté cercurile poporaţiunei nemaghiare în Ungaria şi Transilvania, ílü dovedesoünu- mérÓ8ele adunări poporale, ce se ţinti în contra întroducerei grădiniiorö de co­pii maghiare obUgátóre. Aiol trebue sé avemü în vedere, că locuitorii Ungariei răsăritene se numără pănă acuma între elementele cele mai liniştite şi blânde ale poporaţiunei din Európá dé mijlocö, cari numai la aceea nu se gándescü, de a-şl petrece timpulü visitándü adunări politice, mai alesü după ce pentru ţăra­nii cari trăiescQ răspândiţi în mici sate, o asemenea agitaţiune politică este totü aşa de conturbăt0re, câtflşi costisitor©. Cu tóté acestea adunările, oe s’au ţinutfi în diferite localităţi ale Ardealului, autostü cercetate de mai multe mii de persóne, cari au protestatü unanimü în contra acelei legi. Adunarea Btmâniloru în Bra- şovă a formulată acestü protestă, în ur­mátórele ş e s e puncte: (Aicî răsumă pe sourtü cele $ése puncte ale resoluţiunei primite de adunarea din Braşovă.)

Aceiaşi f0iă íntr’unü articulü publicatü cu doué cjile mai înainte, vorbesce asemenea de primulü meetingü alü Románilorü, ce s’a ţinutfi in Braşovfi şi care „a în- auguratü acţiunea de aperare în contra provocărei maghiare.“

Şovinismu maghiaru.Sub titlulu acesta scrie c^iarnlîi

berlinesu „Der Beichslote* dela 28 Ianuarie n. c. următ6rele :

Dieta ungurâscă a primită la prima cetire şi apr6pe unanimă proiectulă de lege relativă la introducerea asiluriloră de copiii obligătore. Acestă aşa numită parlamentă este compusă din represen- tanţii celoră & milidne de Maghiari şi

din o jumătate duzină deputaţi Saşi, pe când celelalte 10 milióne locuitori, cari loouescă în Ungaria şi aparţină altorü naţionalităţi — Germani, Români, SerbI, Croaţi, Slavoni, Slovaci şi Ruteni — mulţămită legei electorale, ce este în vi- góre, nu potă trimite în parlamentă nici! ună deputată.

Aşardâră pe cale parlamentară, atâtă Germanii c&tă şi celelalte naţionalităţi nu’şl potă apăra dreptulă loră. Cu tóté acestea, pentru aceştia aoelă proiectă, care privesce grădinile de copii obligă- tóre, este neacceptabilă, şi aprobările 8gomotóse, ce li-s’au adusă în dieta din Pesta oratoriloră şoviniştl, au provocata intre două treimi din poporaţiunea ţării un strigătă de indignare. Germanii, Româ­nii şi Sérbii au declarată pe faţă, că pe oopiil loră, pe cari proiectulă de lege deja dela etatea de 3 ani îi forţeză a merge în aşa numitele asilurî, nu şi-i voră da în nici ună casă în aceste asi- lurl, pe câtă vreme se va verbi în ele unguresce şi se voră învăţa rugăciuni neoonfesionale. Principială asiluriloră însuşi nu-lă combată naţionalităţile, décft s’ar avé în vedere în adevără îngrijirea pentru propăşirea corporală şi spirituala a copiilorü. Deórece însă guvernulă un- gurescă şi mai multă încă oratorii, oa au lăudată proieetulü în dietă, au de- olarată pe faţă, că voiesoă a-le însuşi copiiloră de 8 ani „limba maghiară a statuluiu,mai înainte de a fi învăţat limba Iară maternă, li-se impune ca cea mai sfântă datoriă, a nu da pe niol unulă din copiii loră în aceste institute. In- tr’adevérü, este o procedere monstruósft de a estinde sila de a cerceta şc0la pănă la etatea de 3 ani şi pe lângă acésta a pretinde dela copiii unei ţărăniml sărace şi rămase spirituală înapoi, de a învăţa în aoelaşl timpă două limbi şi rugăciu­nile a două confesiuni. Căci în proiectil se cjice clarü, că din grădinile de copii ale statului se va esclude totü ce’i con­fesionalü şi copiii voră avé să înveţe în- limba maghiară „rugăciuni evlavióse“ iű terconfesionale. Urmarea ar fi, că în ge­nere copilulă nu va învăţa nici o limbă,

FOILETONULŰ „GAZ. TRANS.“

Din istoria munţiloru apuséul.(U rm a re a 5)

B .Volumulă 1. pag. 662.

„De altmintrelea acea Cătălină Varga a mai rămasă pănă în de astăzio fiinţă cu totulă misteriósá. Conumele ei este curată maghiaro, fost’a însă ea maghiară după naţionalitatea sa genetică şi de care classă a societăţii nobile, ne­nobile, măritată, nemăritată ? Prin ce măestriă a sciută ea să farmece pe lo­cuitorii buciumanl, oa să voéscá a o avé şepte ani de cjil© îo mijlouulü lorü, cu casă, cu masă şi cu t0tă comoditatea? Şi cum era cu putinţă, ca pe lângă aţâţi preoţi, dintre cari celü puţină cţece inşi trec'iţî prin şcole superîore, cum şi alătu­rea cu câţiva bărbaţi români, academ iă şi jurişti, acelü poporu sé onoreze cu încrederea sa pe o femeia, cu totulă străină, ală cărei trecută mai este încă totă ună misterü ? In niol ună casă, pe- trececerea Cătălinei Varga la Buciumanl, n’a fostă destinată, o înălţa vacţa şi re- putaţiunea, zelulu pentru tinete poporului ş i curagiulu inteligenţei române, din acele r e g iu n i ; au trebuitü să urmeze aceea la oe amă ajunsă îndată, în anulü urma- torü, pentru ca omenii trecuţi prin şc0le s é fiă scuturaţi bine din apathia lorü şi

să nu aştepte „salvarea“ dela o fem eiây care nicl-decum nu s’ar fi putută asă- măna cu fecióra de Orléans, nici cu Charlotta Corday, si mai pnţinu cu Pa- lagia Roşia, dela MărişelO.Bespunsulu meu „Gaz. T r a n sN r . 172

et 1889.„O mulţime dintre aceia, la adresa,

oărora sună acéstá pré gravă şi neme­ritată imputare : lancu, Popa, Balintù etc. suntü morţi ei nu se mai potă apăra. Causa Româniloră din Munţii apuseni, n’a fostü ea causă naţională? Cum de au stată ceilalţi cărturari din ţâră în „apathiă?“

„Am cunoscută atâtü pe Palaghia Roşia, câtü şi pe Varga Cătălină, amü vorbitü mai de multe ori cu dênsa. D-lü Bariţitt nu le*a cunoscută, de aceea s’au şi strecurată greşelile în comparaţia dom­niei sale.

Este adevărata, că guvernulü, pe răspunderea Episcopului Lemeni, a con- cesü adunarea din 15 Maiu 1848. Dér tôtü atâtü de adevëratü e, că Românii se adunau ou ori-ce preţfl, décà nu în Blaşiu atunci în munţii apuseni şi ei ar fi scuturatü lanţurile robiei. După ce noi, tinerimea, cari ne afiamă atunci în Pesta la universitate, am proclamată şter­gerea iobăgiei în Ungaria, ce putere ome- nescă ar fi putută să mai susţină robia în Ardealü ?

Décá nu premergea 15 Martie 1848,

guvernulü ardeleanü niciodată nu s’ar fi ínvoitü, ca Românii să se adune pen­tru de a delibera asupra sorţii lorü.

Libertatea, emanciparea „omului“ se smulge, acea nicl-odată nu se dă.

„In acelü casü ar fi urmatü, ceea-ce ne spune „Observatorulü“ : Rescóla Ro- manilorü ardeleni. Şi cum óre s’ar fi pututü a?'a ceva întempla fără Ianculü şi fără inteligenţa din Munţii apuseni? Nu dér „lipsa de zelu pentru binele poporului, nici lipsa de curagiu'i a ímpedecatü pe inteligenţa din munţii apuseni ca să se pună la anulü 1847 în fruntea poporului şi să facă, precum 4i°e d*la Bariţto în cartea sa, o horiadă, ci cu totulü alt­ceva. Ce i-a ímpedecatü? vomü vedé de vomü avé tjile.“

Repliea Voi. II.„Deră onoratü d-nulü Şuluţă mă

ameninţă şi cu morţii. Aşa? Atunci nu mai póte fi vorba de istoriă scrisă. Preste cincl-4ecî de ani am luptată totă cu ómenl v ii ; am suferită dela ei góne, captivitate străină, torturi sufietesol; prin prooese de pressă încă şi anatema în bi­serică şi peste 10 ani defăimări şi bat- jucurl într’ună 4i*rü; d0ră nu mă voiu mai teme şi de morţi acuma, când mă prep arü pe fiă-care (p ca sö plecü la ei, după ce eu pe câtă timpă mai petrecă între cei vii, mă împacă cu toţi cei r e - . posaţl, în óra în care le primescă ne- orologulü.“

Duplică.

Décá n’aşl avé de-a faoe ou d-ltt Bariţiă, căruia din tinereţele mele’i păs- treză stima mea — şi nu aoésta polemiă, provocată de d-sa, va fi în stare să mă facă ca s’o abandoneză — altuia nu i-aşl mai răspunde nimică. Este imposibilă, ca cetindü cineva[replica d-lui Bariţiu, să nu-i vină aminte, fără veste, păţaniile dasoălului Schwarzenberg.

Nimeni nu póte 4ice, că d-lă Ba­riţiă a lucrată corectă oând a scrisă is­toria unui evenimentă atâtă de impor- tantü, fără de a fi publicatü unü singură documentă din cele multe, oe se află în archivulü statului.

Cu atâtă mai puţină va puté cineva aproba când d-sa confunda faptele pe­trecute pe timpulă lui Horia, cu oele de pe timpulă Cătălinei Varga, pe funcţio­narii comitatenşl cu cei camerali.

Nu în contra funcţionariloră came­rali, oi în contra celoră din comitate, erau îndreptate atacurile poporului, pre­cum se va documenta mai la vale.

Defaimă întregi familii, din cele mai de frunte românesol, ce erau înainte de anulă 1848 fără să înşire fapte concrete

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 17—1891.

nici limba lui maternă, nici limba ma­ghiară, şi oă prin rugăciunile neconfe­sionale, cari i-s’au însuşită, ela jar perde ori ce prioepere pentru propria lui con­fesiune.

Germaniloră, ca şi celorlalte naţio­nalităţi, nu le rămâne deci altă alegere, decâta ca fără întârc^iere se înfiinţeze din propriile lorü m ijlőce grădini de copii pri­vate şi confesionale, deóreoe numai în aoela casa copiii lora vora fi scutiţi de a cerceta asilurile maghiare. Pentru a- cestă scopa ínsé sunta necesare mijlóce materiale însemnate, pe cari puţina avuţii ţSrani din Ungaria ostică şi sudică nu le pota aduna înşişi. Va fi dâră datoria G-ermanilora din imperiu, sé sară în ajutorula conaţionalilora lora, ameninţaţi în Ungaria, şi Transilvania, pentru ca ei sâ-şi p6tă înfiinţa în fiă-care comună germană o grădină de copii germană. Precum afiăma comitetula naţionala ala Saşilora ardeleni, are de cugeta a adresa una apela cătră toţi Germanii din lă- untru şi din afară, în care se vora ruga de a li se da sprijină materiala spre scopula acesta. Credema, că acéstá rugare nu va rémáné fără succesa, deóreoe atâta Românii înregatula României, câta şi Sârbii în regatula Serbiei, s’au decisa de a aduna bani spre a apéra pe cona­ţionalii lorii din Ungaria în contra acestei maghiarisărl violente. Decă dór şi din partea Germanilora se va întâmpla ace­laşi lucru, d0ră totuşi Maghiarii îşi vorü veni puţintela în fire.

S C lilU L E p I L E LAlegătorii români din cerculü Lugo­

jului şi ai Zorlenţilortl-mari sunta con­vocaţi la o adunare ce se va ţinâ în 27 Ianuariu (8 Februariu) 1891 la 3 óre după amó4i în hotelulă „Concordia“ din Lugoşiu. La ordinea cjilei: proiectulü de lege despre asilurile de copii. Subsorişi: Mai mulţi alegétorl.

** *Societatea dómnelorü române din Bu-

COvina. Cu bucuriă înregistrămă soirea, că dómnele române din Bucovina sunta în ajuna a se constitui într’o societate pentru cultura femeei şi desvoltarea in­dustriei de casă, ale căreia statute sunta şi aprobate deja din partea guvernului. Sooietatea se va estinde peste întrega teritoriula buoovinenă. Adunarea gene­rală constituantă este convocată p e 6 Februarie st. n. în Cernăuţi. Mai pe larga în numérula de mâne.

** *Liga pentru unitatea culturală a Ro-

mánilorü. Comitetula secţiunei Ploescl a ligei pentru cultura Románilorü s’a con­stituita astfelü : Dr. Iónü Cloaje, preşe­dinte ; Antonü A. Arionă şi Stefanü

pe cari apoi sé le şi doved0scă, cu acte ^i documente.

D4ă Bariţiu e fórte sever în criti- <3Île sale, faţă cu alţi istorici: aşa în Volum. I la pag. 228 vorbindă de aser­ţiunea cronicarula Cserey, privitóre la unirea Românilora, 4io®: «Cserey era da­ctora oa o faptă atâta de perfidă sé o „probeze cu documente autentice, séu „cela puţinii sé-i însemne data anului, „a lunei şi a 4*1®*» décá nu a vrufcîi 80 „tr0că la posteritate de una calomniatora „mincinosă“.

Se póte, oa d-lui Bariţiu, scriindu-şi istoria ső nu-i fi venita aminte sentinţa filosofică: „Hano veniam damus, petimus- que semper vicissim“.

*D-la Bariţiu în Volum. I. la pag.

662. 4ioe: „Cutezată a fosta acea între­prindere a lui Şaguna, prin aceea ínsö „s’a evitata, decă nu chiar o Horiodă „sângerosă şi nefericită, crudelităţi de „tirani sélbatiol, ca cele din 1837.“

Acésta a cjis’o şi biografia lui Şaguna, întru apérarea lui, ér eu am combătută acéstá „părere individuală“ nu ou simplă negaţiune, ci cu raportulü comandante-

Iftncu vicepreşedinţi; Aurela Şuluţă- Cărpenişanu şi Teodora Raica, secretari ; Nicolae Lăzărescu şi Ilie Nisipeanu cen- sorï; G. G. Ionescu şi Ióna Staia con­trolori. Secţiunea ligei din judeţula Prahova, numérá deja peste 200 de membri. #* #

Primate pentru Croaţia. Din inciden- tula morţii primatelui Simor, una organa oposiţionalăjcroată cere cu insistenţă sé se emancipeze biserica croată de sub scaunulü primaţiala ala Ungariei. In scopula acesta propune, ca metropolitula din Zagrabia sé se învestéacà cu titlulü de „Primate alü Croaţiei“.

* *Dela societatea academică „România

Jună“ din Viena ama primita „Raportula anualü“ despre activitatea sa din anula ala 20-lea administrativa, delà 1 Oct. 1889 până în 30 Sept. 1890. — Estra- gemü din raportula acesta urmátórele: Societatea se conduce de unü comitetü din 10 membri, de o comisiune literară din 5 membri şi de o comisiune revé4é- tóre din 3 membri. Presidenta: I. Gr. Taranu, drd. med. ; vicepresidenta : G. Candrea, stud. fii. — Societatea are 24 membri fundatori, 73 onorari, 50 emeri- taţl, 43 ordinari şi 2 estraordinari. In ultimula ana administrativa a ţinuta 11 şedinţe ordinare, 1 literară şi 1 festivă. In şedinţele acestea s’au oetitü 8 operate şi critice. Pentru resolvirea agendelorü societăţii cemitetula a ţinuta 18 şedinţe ordinare. Numérulü actelor ü eşite este112, alü celorü întrate 89. Societatea a primita 38 de 4*are şi reviste diferite, dintre cari 31 române şi 6 germane. Biblio­teca conţinea la finea anului administrativa 1889/90 977 opuri în 803 volume şi862 bro­şuri. Starea averei la 30 Septemvre 1890 a fácutü 10.469 fi. 24 cr, faţă cu 10.181 fl. 66 cr. din anula 1889. Aşad0ră unü sporü în bani de 287 fl. 58 cr. Ér ave­rea totală (computându-se şi inventarulü, musicaliile, esemplarele din AlmanachulI şi II precum şi banii de încassatü pen­tru Almanachuri vândute) face 13,087 fl. 23 or. Din colectele pentru balulü aran- giatü în 1890 au incursü 465 fl. 60 or. Din venitulü curatü alü balului s’a datü 60 fl. ca ajutora la 2 membri lipsiţi de mijlóce, ér restula de 311 fl. 24 cr. s’a trecuta la íondulü neatácabilü. In acestü anü adm. au devenitü membru fondatorüE. S. D-lü Metropolita Dr. I. Vancea şi D-la George Szerb de Cuvinü, prin do- naţiuni de câte 50 fl. unula. Legatulü testamentara de 1000 fl. lăsată de deced. membru fondatorü B. G. Popovict, nu s’a pututü încassa în urma hotărîrei „Handelsgericht“-ului Nr. 185,869. piua memorabilă de 3/15 Maiu societatea a sérbat’o prin o escursiune în împrejuri­mea Vienei.

lui militarü trimisü sé prindă pe Varga Catalina.

Acelü comandantü precum ne spune şi consilierulü de curte br. Friedenfels în opulü séu „Beiträge zur Zeitge­schichte Siebenbürgens“ a oerutü revo­carea miliţiei, pentru-că se temea de o catastrofă de umilirea armelorü împără­tesei. E deci evidenta că, acestă părere individuală a d-lui Bariţiu, faţă cu ra­portula ofioiosa, ala unui bărbata de specialitate, nu póte ave valóre.

Dér abstragânda dela acesta mo- menta deoi4étora, d-la Bariţiu mai cade şi într’o groznioă contra4ioere. Dsa, totü pe aceeaşi pagină ne spune c ă : „Guvernulü ţârei mai avea încă şi alte cause reservate de a se feri de mésurl barbare şi crude, cu oare fusese tractată poporaţiunea munténá în anula 1837.“ Adecă nu erau soldaţi în ţ0ră; ér care erau, nu erau de dai Dómne. „Numai „aşa se póte esplica, pe cale mai firóscá, „că guvernula a toleratü ş0pte ani, pe „Varga Catalina la Buciumanl, cjice d-lü „Bariţiu pe pag. 663.u Ei bine! Déo& guvernulü n’avea curagiu sé întreprindă ceva în contra Muntenilorü, şi nici oă avea cu cine ső întreprindă: Cum dér

Parastase. Iu memoria neuitatului Antoniu Mocsonyi de Foenî s’au mai ofi- ciatü parastase în comunele: Nicolinţă (com. Caraşa Şeverina), Vraniu, Grebe- naţl, Of cea, Iertofa, Fageta, Lugoşiu, Varadia, Straja, HerendeştI, Sătula micü, Sdióra, Criciova, Cireşi, HauzescI, Sătula nou, Ghiladü, Ruginosulü şi Slatina mică.

** *Serata cu dansü a oficerilorú din gar-

nisóna Braşovului, ce s’a ţinuta Sâm­bătă sóra în sala otelului Nr. 1 a reu­şita splendida. Ună publica frumosă şi alesă de diferite 'naţionalităţi a luata parte în numéra fórte mare la acéstá petrecere. Printr’una şira de soldaţi de diferite arme, cari erau postaţi la întrare, presentânda arma, se conducea publi- culü prin intrările împodobite cu crengi de brada printre cari sclipeau mici can­dele aprinse în diferite culori, pănă în sala oea mare de danţa, care era admi­rabila decorată. Flamurele oasei impe­riale, flamura unguréscá, precum şi ale diferitelora popóre ale ţării atârnau în tote părţile salei. Intre aceste se vedea şi o flamură roşu-galbena-vânăta. In un­ghiurile salei erau aşe4ate ou multă dibăciă diferite arme , precum şi pomii de dafini şi portocali. Damele în deosebi au avutü o plăcută surprinsă oferindu-li-se din partea comitetului araDgiatorü ordine de dansa, fru­mosa şi bogatü lucrate, representânda în parte pajura austriacă împărătescă, ér altă parte pajura regóscá unguréscá, deosebindU'Se ambele în culori. Toale­tele au fosta fórte cu gustü şi elegante. Intre jocurile de colóná s’a jucatü şi Romana de vr’o 50 de părechi. Dan- tulü multü animatü a duratü până târ- 4iu spre 4*uâ.

** *„France & Rusie“. Sub acestü titlu

a apárutü de curând la Parisü o nouă fóia politică, economică şi literară. Din pro- gramula desfăşurata în primulü séu du* mérü reese, că ţinta acestei foi este mij- looirea unei alianţe între Francia şi Rusia.

*# *Bazilianü Petrovicî, episcopulü sâr-

besca gr. or. din Neoplantr. a murită în 30 Ianuarie n. în etate de 69 de ani.

** *Invitare. Comitetula Reuniunei fe-

meilorü române din comitatulü Hunia- dórei învită la petrecerea cu dansü, ce se va arangia în favoruiü fondului aces­tei Reuniuni, în 4*ua de 14 Februarie n. c. în sala Redutei din Deva. Incepu- tulü la 8 óre sóra.

Preţulă de întrare 1 fl. v. a. de persóná. ContribuirI şi suprasolviri se primesefi cu mulţămită şi se vorü cuita j pe calea publicităţii. !

ar fi pututü deveni Horiada, nefericită ? Cu atátü mai puţină puteau urma crude­lităţi ca la anulü 1837, deóre-ce „însuşi „guvernulü avea cause reservate, de a „se feri de aşa ceva ?“

Adevérula istorică e cu totulă altulă. Nu era vorba numai de réscóla Români- loră din munţii apuseni, ci întregă po- porulă din ţeră, Români, Unguri, Sécui se aflau în ajunulă unei mari résoóle, în contra nobilimei. Ne-o spune şi d. Bariţiu în fóia d-sale „Observatoriulă.* „La noi era sé vină revoluţia şi fără de revoluţia din Parisü, căci ceea ce n’a terminată anulă 1843. a tei minată anulă 1847 pentru-oă maioritatea dietei, ca orbită de Dumne4eu, lucra pentru peri- rea sa şi a ţârei.u

N’are cineva decâtă sé cetéscá 4*a" rele maghiare de pe acelă timpă şi des- baterile din dieta din Cluşiu, ca sé se convingă, ce furtună teribilă ameninţa pe aristocraţia maghiară. FurtuDă, care putea fi pentru naţiunea maghiară mai funestă decâtă Mohács şi Világos.

Décá popórele resoulate şi-ar fi scu­turată jugulă, aristocrăţia na mai avea mijlóce nici chiar titlu sé pretindă, că poporulü maghiară sé’i fiă recunoscétora.

Promovată. Din Cluşiu ni-se sorie, că la universitatea de acolo, d-la Alexan­dru Andressi fu promovată în 4, ua de 31 Ianuarie n. c. la gradulă de doctorü în medicina universală.

** *Zăpadă de doi metri. Pe teritoriula

plaiului Teleajenulă, judeţula Prahova (în România) şi până la frontiera Austro- Ungariei, anulă acesta a picată zăpadă, oetimă în „Românulă“, într’o cantitate nevé4utá de multă timpă de bétránii sé- teni, aşa că în unele părţi pe munţi este mai bine de doi metri înălţime, din oausa căreia locuitorii nu se potü duce nici măcară se’şl aducă lemne din pă­durile loră.

** ♦Cununiă. D-lă Stefunu Sabo, teologă

absolută, şi d-ra Regina FarcaşU se voră cununa la 19 Februarie n. c. în biserica română gr. cat. din opidulă Secu.

** *Museulü anatomicii, ce s’a desohisü

în piaţa Braşovului, după cum ni-se co­munică, a fost mai alesă Vinerea tre­cută fórte cercetată. Vinerea este per­misă intrarea numai dameloră. Museulă va fi înoă numai scurtă timpă în Bra­şovă.

Din dieta unguréscá.(Desbaterea proiectului de lege pentru Kişdedorurl.)

La desbaterea specială a proiectului de lege pentru Kişdedovurî, ce s’a înce­pută încă în şedinţa dela 23 Ianuarie, fiindă vorba despre titlulă proiectului, mai întâi luâ cuvântulă:

Ludovicü Mocsary: înainte de a vorbi la obiectă, oratorulă vró sé rés- pundă la atacurile lui Beöthy Akos.

Aserţiunile lui Beöthy, 4*se oratorulă, n’au absolută nici o valóre, nu se afl& în ele chiar nici o dovedă, nici cea mai mică dreptate. Citeze-mi d-lă deputatü unü singură cuvântă, ce l’am 4*8a în dietă, seu ună singură şiră, din celea ce le-am scrisă la numéróse ocasiunl, în care aşi fi negată caracterulă maghiară ală acestui stată, în eare m’aşi fi decla­rată gata a sfâşia în bucăţi unitatea aces­tui stată, în care aşi fi făcută cea mai mică concesiune în direcţiunea, ca în ţera acésta să se întâmple diferite for­maţiuni teritoriale după naţionalităţi, şi eu în acestă casă iau asupra mea totü atacul, totă suspiţiunea totă acea calumniă, ou care am fostă îngrămădită din causă, că am dată espresiune vederiloră mele în modă sinceră şi pe faţă.

Programulü meu în cestiunea de naţionalitate nu este întru nimică altuia, decâtă legea de naţionalitate din 1868,

| esecutată în modă cinstită în litera şi ! spiritulü ei. Decă acela este înţelesulă

Despre popórele nemaghiare nu vor- besoü; ura acestora era tradiţională. La oasă, décá popórele ar fi fostă în­vinse, — ceea ce, nu era posibilă, pen- tru-oă réscóla téranilora nu s’ar fi măr­ginită numai la Ardeală, ci ea ar fi tre­cuta şi în Ungaria — atunci ura ţâra- niloră unguri, în contra aristocraţiei ar fi devenita şi mai teribilă.

In ambele caşuri pas’, că aristocraţia sé mai potă câştiga inimile ţ0ranilor& maghiari fără de care Maghiarii la auulă 1848—49 n’ar fi putută juca nici unü ro lă; prin urmare dânşii în 4iua de a4l n’ar puté sé fiă ceea ce suntă: tari şi mari. Acésta am au4it’o şi citit’o dela însemnaţi bărbaţi, dintre ei. Aşad0ră, când e vorba de evenimentele anului 1847 istoricuiă nu trebue sé se mărgi- néscá numai la ună colţă alü ţ0rei, la munţii apuseni, ci trebue sé aibă în vedere íntréga ţâră, sé résume íntr’unü tablou, totü oe se pregătea în aceea epocă fatală. Astfelü cititorulü devine în posiţiă sé apreţieze însuşi, că óre verdictulă istor.cului, este elă motivată, séu nu.

(Ya arma.) losifú Steroa-Şuluţiii.

Nr. 17—1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

acestei legi şi décá cuprinsul ü ei atâta ínsémná, câtă negaţiunea caraoterului maghiarö alü statului şi sfăşiarea în bu­căţi a unităţii naţiunei maghiare, atunol gata au fostü de a sfâşia în bucăţi uni* tatea statului acei patrioţi, cari au luata parte la crearea acestei legi, şi în frun­tea acelora a fostü Francisca Deak.

Csatar Zsigmondi Greşâla trebue în­dreptată, !

Ludovicii M ocsary: Ceea ce a fostü adevératü atunci, aceea este adevératü şi astăcjl, pentru că. împrejurările Unga­riei, raporturile ei de naţionalitate, de 22 de ani íncóce peste totü 4isă mi s’au sohimbatü.

Br. Kaas Ivo r : In intervalulü aoesta România şi Serbia au devenitü regate.

Ludovicii M ocsary: Celea ce s’au 4isü aici, le consideră ca utopiă. Desa- próbá acea politică , care la umbra aripeloră vulturului austriacu voesce se magkiariseze 4>rî ce altă naţionalitate din acéstá patriă cu ajutorulă dascăliloru, asilurilorü şi ală doicelorü. Cu privire la titlulă proiectului declară, că acela, cum şi íntregü pro- iectulü, nu-lă primesce ca basă a desba- ierei.

Csatar Zsigmond: Faţă cu cele 4ise de Mocsary se provócá la împrejurarea, că elü cunósce Români, cari nu ascultă de cuvintele agitatorilorü daco-românl, ci suntü credincioşi ai ideei de statü maghiară şl iubescü limba maghiară. Şi in comitatulú Pestei se află multe comune, cari s’au maghiarisatâ cu totuU. Poporulü din cerculü Soit este aşa de maghiarü, ca şi celü dela Vásárhely şi dela Do- briţinu, şi décá Schuster ar merge aoum acolo şi ar vorbi slovăcesce, aşa l’ar alunga, ca şi cum n’ar fi fostü nici­odată. (Ilaritate.) Numai una mé dóré, şi acesta este, că vechiulü nostru pre­şedinte de partidă a părăsită atitudinea, pe care unui Maghiarü nu-i este iertatü a o părăsi odată cu capulü şi nu-i este iertatü sé dea eőpresiune unorü veleităţi politice atátü de caracteristice, pe cari eu din parte’ml, nu este avere în lume, nu esistâ mijlocü pe suprafaţa pămân­tului, care sö mé facă a le mărturisi în sanctuarulă on. diete. Pe d-nii saşi ora- torulă nu-i află vrednici de a se ocupa •cu ei. Primesce titlulü proiectului.

Beöthy Ákos: Vré sé réspundá lui Mocsary. (S’aucjimü! S ’autjimü!) Mai întâi vréu sé constatü, 4i°e oratorulü, cumcă acestü proiectü de lege, pentru

a fostü motivulü, pentru oare am 4*si*> că tóté aceste stări de lucruri din puno- tulü de vedere alü unităţii statului un- gartt nu se potü suferi. (Sgomotóse apro­bări generale.) Acesta este argumentulü obieotivü.

Mé íntorcű aoum la argumentulü personalü. (S’au4imü ! S ’au4imü !) Uite-se onorabilulü colegü deputatü, că óre cine suntü aoeia, cári ílü sprijinescü în ten­dinţele sale? (Viue aprobări generale). Ilü sprijinesoü membrii irredentei ro­mâne, cari vréu sé sfăşie în bucăţi Un­garia. (Aprobări generale). Nu mé în- doescü în patriotismulü şi buna credinţă a onorab. colegü deputatü, dér îmi’per- mitü a-i atrage atenţiunea asupra împre- jurărei, că ou bună credinţă au proce- datü ínsecululü trecutü şi patrioţii boemi, oarl au voitü sé susţină liberulü veto, pe care l’au numitü ideeă a libertăţii, şi încă au voitü sé’lü susţină aşa, că erau sprijiniţi în aceste tendinţe ale loră din partea Rusiei. N’au ţinuta sémá, că o direcţiune politică, pe care o sprijinesoü inimicii juraţi ai ţ*rei, duce la ruinarea ţârei. (Sgomotóse aprobări generale.) Cutezü a afirma, on. dietă, că déoá noi vomü împatria aici direcţiunea, ce o pretindă naţionalităţile ultraiste, ea încă va duce la ruinarea Ungariei. (Viue aprobări).

In ceea ce am 4is& ŞÎ fácutü, m’am basatü pe învâţăturile istoriei. Istoria este magistra vieţii. Peste acei politici şi peste acele naţiuni, cari nu tragü învâţăturl din istoriă, t evenimentele is­toriei lumei trecü la ordinea 4ilei* (Viue aprobări.) Şi fiind-că eu nu vréu acésta, totdéuna voiu lua posiţiă faţă cu nisce tendinţe ca acelea, pe cari le sprijinesce d-lü deputatü, pe cari le sprijinesoü ul- traiştii naţionalităţilorO. (AclamărI pre­lungite şi viue aprobări generale).

Ludoyicü Mocsary: On. dietă! (Stri­gări sgomotóse: înlături! Tráéscá Beöthy Ákos!) Cerü cuvéntü în cestiune perso­nală. (Strigări sgomotóse : în lături! în ­lături! Repeţite strigări: Tráéscá Beöthy! Mare sgomotü.) Onorabilulü colegü de­putatü spre finea vorbirei sale de acum, (Strigări: Tráéscá Beöthy Akos. Mare sgomotü) nu 4i°ü> c& cu intenţiune, dér m’a presentatü astfelü, ca şi cum eu aşi lucra pe o mână cu irredenta română séu cu ultraiştii naţionalităţiloră. (Strigări: Bine a făcută!) M’a presentatü d-lü de­putatü într’o icóná, ca şi cum aşi pluti

prudenţi şi serioşi; o 4ioü acésta mai cu s0mă pentru D-nii constituţionali, cari, preoum sciţi, suntü cam glumeţi, oarl din nenorocire au reuşită a intro­duce în parte acestü spiritü glumeţă pănă şi în Parlamentulü ţârei; astfelü s’a petrecută lucrulü şi într’o cestiune gravă, cu ocasiunea amendamentului d-lui Nădejde, reiaţivü la alipirea nostră cătră tripla alianţă. Noi, tratándü acéstá ces­tiune în modü glumeţfi, nu li amü datü nici o importanţă ; stráinétatea însé, care nu póte s0-şl ínchipuéscá, că cu o ces­tiune atâtü de seriósá se facü glume în Parlamentulü română, şi mai cu sémá opiniunea publică din Austria şi Ger­mania a fostü emoţionată vé4êndü, că o asemenea propunere nu numai că n’a fostü discutată, dér, fiindü pusă la votü, n’a întrunitü decâtü doué voturi. înalte ţâri o asemenea cestiune ar fi provocatü celü puţinO unü réspunsü din partea gu­vernului.

Trecü acum la interpelarea mea ; acésta are trei părţi; partea a treia şi ultimă este relativă la atacurile adresate directă de cătră unü jurnalü maghiarü Majestăţei Sale Regelui.

In vacanţă am avută însé timpü sé më convingă, că acelă jurnală este unü jurnalü pamfletară şi, prin urmare, arü fi sé ne înjosimü ca sé ridicàmü necu­viinţele unui atare jurnalü. Prin urmare renunţtt de a desvolta acéstá a treia şi ultimă parte din interpelarea mea.

Trecü la a doua parte a interpelărei mele relativă la votarea din partea a doué societăţi maghiare a unei sume de 10.000 florini pentru a faoe propagandă pentru Ungurii din Moldova.

D-loră, acestă faptă, votarea unei sume aşa de mici, nu are o mare în­semnătate ; dér pe lângă acestă faptă este soiută că în Ungaria s’a agitată şi se agită cestiunea de a se face propa­gandă şi a se întreţine spiritulă de na­ţionalitate printre Ungurii din alte ţări. Ungurii acum doi ani au trimisă misio­nari printre Ungurii din Galiţia pentru a-i aduce în Ungaria, şi convingêndu-se că aceia nu suntă autentici şi că cei autentici se află în Moldova, au hotărîtO a trimite misionari printre Ungurii din Moldova.

Ei bine, departe de a învinovăţi pe Unguri pentru acestü spiritü de patrio- tismü, eu îlü propunü ca modelü noué Rumânilorü, şi décá Ungurii au drep- tulă de a face acésta, fără a jigni însé drepturile şi suveranitatea statului nostru, şi de a se interesa de Ungurii diu România, trebue sé ne recunoscă şi noué dreptulă de a ne interesa şi noi de Românii, fraţii noştri din Un­garia.

Observaţi bine, d-loră, că situaţia nu este aceeaşi în Moldova. In România suntă póte 60.000 Unguri, pe când în Transilvania şi Ungaria suntă aprópe 4

când Germania nu îndrăsnesoe sé inter­vină în afacerile Rusiei, când Rusia a începută ună sistemă de desnaţionalisare a Germanilorü din provinciile baltioe.

Apoi trebue sé fimü ómenl practici. Ce törémü avemü în Basarabia a faoe propagandă cultu ală, bine înţelesă, ou ună óre care succesă? Dér in Transil­vania este cu totală altfelă. Nu avemft a face cu vr’o 30 mii de români faţă ou unü imperiu colosalü ca imperiulű rusü, avemü a face cu 4 milióne de Ro­mâni faţă cu 5, 6 milióne de Unguri. Acolo terenulă este priinciosă, acolo este vitalitate, acolo este resistentă. Aoi avemă a face cu ună stată constituţio­nală, în care naţionalităţile suntă reou- noscute; numai Românii nu suntü recu­noscuţi ca naţionalitate.

Şi, D-loră, sé vedemü, care este causa acestei uri a Ungurilorü în contra Románilorü. Este óre causa numai o ură de rasă ? Nu! Suntü convinsü, că Ungurii, la lichidarea imperiului austro-ungară, voiesce sé jóce unü rolă însemnată în Orientü. Pentru acestü scopü au trebu­inţă de acelü punctă strategică oare se chiamă Transilvania; căci acela care va avea munţii va avea şi văile. Aşa numai se esplică ura Unguriloră, nu numai în în contra Románilorü din Transilvania, dér şi în contra oelorü de dincóce; căd presa maghiară 4^nic ̂ae înjură în modtt trivială.

In timpulă resbelului, pe când sol­daţii români se băteau cu vitejiă şi fă­ceau admiraţiunea lumei întregi, Ungurii 4iceau, că ar fi fostü mai bine, ca sol­daţii noştrii sé lase armele acasă, pen­tru că, luând’o la fugă, sé aibă scuzasö spună, că au fostă nearmaţi.

Dér ecésta este pressa. Dór mai deu- nă4l când cu procesulü de pressă alü gazetei T r ib u n a , ună agentă alü jus­tiţiei, proourorulü maghiară, a insultattt naţiunea română de dinoóoe de CarpaţI. Şi în timpulă resbelului nu numai presa maghiară, dér însuşi guvernulă maghiarü a intervenită pentru a se disolva socie­tatea română ce se fundase spre a veni în ajutorulă răniţiloră români. Mai multă, se formase o societate de femei ca sö facă scamă pentru răniţii români; ei bine, şi acéstá societate a fostă disolvată de cătră guvernulă maghiară. Vé întrebă acum, la ce neputemü aştepta dela Un­guri când au astfelă de simţeminte con­tra Româniloră? Putemü sta noi indife­renţi ? Ar fi sé ne sinucidemü noi înşi-ne.

______ (Va urma.)

Literatură.

înfiinţarea Kişdedovuriloră, nu stă în j pe aceeaşi luntre cu aceştia. (Strigări: -contra^cere cu artioululă 44 ală legei j Aşa şi este!) Acesta este cu totul0 falsă.dela 1868. Deună4l am 4isă în vorbirea mea, că naţionalităţile, când îşi facă pretensiunl, tota-déuna şi-le basézá pe anumite principii juridice de natură abs­tractă : Egala îndreptăţire a naţionali- t&ţiloră. Despre egalitate înaintea legei, aici nu póte fi vorba, căci acésta o au; póte fi vorba aşadâră numai despre -egalitate politică, dér acéstá egalitate politică este o egalitate de putere. Quis- -quis tantum juris, quantum potestatis habet. Omulă acesta crede, că fiă-care naţionalitate în acéstá ţeră trebue sé aibă îu privinţa politică putere egală ou Maghiarulă; acésta este consecinţa egalei îndreptăţiri cetăţenescl a naţionali­tăţilor ă.

Acésta ínsé este negarea parlamenta­rismului, negarea unităţii statului şi numai 11® mine, nu ínsémná alta, decâtă că esistă aşa este posibilă, décá vomü asigura şi vomă constitui naţionalităţile după te­ritoriu, deóreoe numai în acestă oasü le putemă da egala putere politică. Aşa a fostă acésta în Ardealü la an. 1848.Acolo naţiunile au avută egalitate poli-

Orl de câte-orl mi-s’a esprimatü din par­tea Románilorü ori a naţionalităţiloră încredere şi recunoscinţă, eu totdéuna lí-am declaratü hotárítü, că ce voescü şi oă unde este marginea, pănă la care sunt gata de a merge. Au declaratü şi alegé- torii mei — precum se póte vedé acésta şi în declaraţi un ea, cu care ml-au trim isă mandatulü — cumcă programulă meu nu este programulü loră. (Sgomotă.)

Conte Zichi J en ő : Pentru aceea ínsé ai primită mandatulü. (Mare ilaritate.)

Ludovicii M ocsary : Décá publiculü ar fi în stare sé judece lucrurile cu sânge rece, atunci ar afla, că tocmai acestü faptü, că adecă deşi programulü meu este deosebitü de alü naţionalităţi- lorü, ele totuşi se întorcă cu încredere

In editura librăriei Nebuneli din Ga­laţi, a eşit de sub tipar „Dorulu Tineri- mei“. Cea mai completă şi mal nouă colecţiune de cântice cuprin4endă şi cântecele ce esecută corul Metropolitan din Iaşi. 1 volum forte elegantă con-

milione de Români. Decă amă presupune ţinând 300 cântece din cele ce se cântă că Românii — lucru ce nu a intrată nici — Preţulă 1 leu 50 bani (68 or.) odată în vederea n6stră, căci ̂ am fostă i j ) e yemjare la tote librăriele din ţeră. şi suntemă poporulă cela mai to le ran tă .------------------------------------------------------- dâcă am admite, o» prin legi esoep- j [ ALBINA“ i l H de CM tî Şi Je eCOttOiÎLţionale Românii ar desnaţionalisa pe ş F i l ia la B raşo vuacei 60.000 Unguri ce se află în Mol- Conspectulti operaţiunilor* de eassă In luna

Ianuarie 1891.In trate:

Cassa cu 31 Decernvre 1890. fl.

posibilitatea de a ne înţelege unii pe alţii, de a mijloci faţă cu oestiunile de sub întrebare o aplanare, pe oare de sigură fiă-care în patria acésta o do- resce.

Acésta am voitü sé observü careo- tificare la oele susţinute de d-lü depu­tată Beöthy Akos. (Strigări sgomotóse: Tráiéscá Beöthy Akos!)

împrumuturiM o n e tă .....................Interese şi provisiunî Comissiunl . . . . D iv e rse ......................

de Eşite :din ! Depuneri spre fructificare

! Cambii escomptate . .

14348.87 155,911.60 109,630.46 45 266.42 11,673.—

8835.13 535.84

5,263.25 2,905.74

24,207.18 fl. 378,577.49

tioft, dér n’au avutü guvernü parlamen­tară şi oonstituţiune parlamentară ; aceea a fostü oonstituţiune feudală. Aşa este egalitate politică pentru naţionalităţi şiîn Elveţia, dér acésta nu este statû uni- Qj|ţ CclItlBra. rOIT1311<i.tară, ba nici statü nu este, oi e o con- « .. . ,7 * 1 0 nn, , ’ . i 4 Şedinţa dela Iá Ianuarie st. v. 1890.lederaţiune, unü Eidgenossenschaft. Aşaa fostü după 1648 în Germania, în ur- D-Iu C. Kogalniceanu : D-lorü de-marea căreia ea a devenita prada tutu- pntaţi, totr’o cestiune atâtü de grav»

* -1 ̂ j- 1. *• «i. i. kw atatû d® însemnată, m oare se atingüíorü cuceritorilor!» din str&in»tate pănă interesel6 vitaie ţSrei, şi care iute-Atunci, pănă când mâna de fierü şi ge- j resézá în gradulü celü mai mare puterileÆiulü lui Bismarck nu a unit’o. Aoesta : străine, trebue sé fimü cu sânge rece,

dova, vé íntrebü: óre printr’acésta s’ar periclita naţiunea maghiară? Nu! Pe când déoá Ungurii ar reuşi prin siste­mul ü loră a desnaţionalisa aprópe 4milióne de Români, aoesta ar fi o lovi- j Depuneri spre fructificare . tură de mórte dată întregului viitorü alü ! Cambii réscumpérate. românimei. ( Conturi curente . . .

Apoi, d*lorü, situaţiunea Ungurilorü j împrumuturi pe producte din Moldova este óre aceeaşi, ca situa- împrumuturi pe efecte şi alte ţiunea Româniloră din Ungaria?

Ungurii în Moldova au aceleaşi dre- turl politice şi civile ca şi veri-ce Ro­mână de viţă română, pe când sciţi fórte bine la ce vexaţiuni, la ce legi es- cepţionale suntă supuşi Românii din Transilvania.

ŞÎ, d-loră, ca sé nu fiu tratată parţială, voiu vorbi şi de Românii Bucovina, şi de cei din Basarabia.

Cei din Bucovina au aceleaşi drep- i Conturi curente. . . . turl civile şi politice ca şi orl-ce alte j împrumuturi pe productenaţionalităţi din imperiulű Austriei; şi M o n e tă ...........................în dieta Bucovinei maj ^ritatea estecom-j pusă din Romául. Dei t ţii Bucovinei j în parlamentulü Austriei suntă mai toţi i Români: prin urmare, vedeţi că nu pu- 1 temă imputa nimică guvernului Austriei; căci decă Românii de acolo n’au destulă energiă, nu'i putemă acusa decâtă pe ]dânşii, ér nu pe guvernă. j fl. 378,577.49

In Basarabia, in adev6rtt, Românii „ Bo|(Jga m p „ p p etre8CU p.dirigentü. adjunctü.

f l .

Interese şi provisiunî . .Com issiunl...........................împrumuturi pe efecte şi alte

împrumuturi.....................Spese şi salare......................D iv e rs e ................................Numerar cu 31 Ianuarie 1891

111,489.13 93,632 75

113,214.94 12,280.— 6,676.15

134.77 2,043.45

4,256.—1,347.96

26,054.647,447.70

nu au aceleaşi drepturi cum ar trebui sé aibă. Dér cum putemü nőise ceremü oa unü imperiu autocratü sé recunoscă Româniloră drepturi pe cari nu le recu- nósce nici Poloniloră, cari suntă o na­ţiune íntrégá, şi nici chiar eupuşiloră, oarl suntă de rasă slavă? Ei bine, cum voiţi sé facemă propagandă séu sé in- tervenimü pe lângă guvernulă Rusiei,

V. F. Uvegeşd, m. p.comptabilù.

Proprietară:Dr. Aurel Mureşianu.

Redactorü responsabilă interimaiö : Gregoriu Maiorii.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 17—1891.

lu u r s u l# p ie ţ e idin 2 Februarie a. e, 1891

IsKniota romiwscl Cump. 8 97 f%nâ. 9 02ATg- x tù romăne ac* • 8.92 8 97Vaţ oleon*d’a?î • - n 8*f8 , 9.03Lir» turcisc! - - n 10 HO ,. K 85c pariai! - - - « 9.28 w 9 88

ftalbinl . . . - „ 5 81 5 8'îSeria, fone, ,, Alîiztkv6°/t 101.- - .—

n m ®#/e « »9.60 , — -ftubla ruaeael - - ■ r 129. ” 1 8 0 -Hiărrî germane - - ,, 65.— 56 20D r ontuli fl- P* »»* •

Cnrtiiltt i i bnrsft Ät VlöÄidin Bl Ianuarie >t. n. 1891.

Eanta de aur* 4°/, - • - li'4.15Santa de hârti*B«/# . - •, . . 10085împrumutul* eülorü ferata

115.50a u r * ............................. • • *dto argint* - - <■ • • • 9820

Amorti» area datoriei căilor* ferat»

ost* ungar« (1-ms emisiune)- âmortisarea datoriei căilor* terat» dt.

ost* ungare (2-a emisiune) - • laiortisarea datoriei căilor* ferata de

ostii ungare (d-a emisiune) -Bonuri rurale u n g a r e ....................Bonuri croato-slavone - - - * Despăgubirea pentru dijma de rină

Ui gureşe? ■* - - • mprumutul* cu premiul* unguresc* i^osurile pentru regularea Tisei şi Ss-

ghedinului - - lenta de hârtiA austriacă . - • . Renta de argintii austriacă - - - - ienta de aur* austriac*...................Saoeurl din 1860 - - - -;leţiunile b ăncei austro-ungar« - > Moţiunile b&noeî de credit* ungar, icţranile b&ncei de eredit* auatr. - «aibenl împăr4te»cl- - - - * - *

apoleon-d’o r i ........................iife? LOO împ. germane - - - ondra 10 Lirr»e •< erling« •

v . v . v . v . v . • • •

im

DE VÊNÇAR Eeste „0TELULÜ UNION“ din uliţa négrâ, dimpreună cu casele învecinate Nrii 63/64, mai departe casa din Scheiu, Strada Prundului No. 9, vis-à-vis de gimnasiulă românü dimpreună cu grădina.

Oferte sigilate suntă a se preda pănă la 15 Fe­bruarie a. C. la cassa

PRIMEI BÀNCÏ TRANSILVANE, Mm.(Erste Siebenbürgische Bank zn Kronstadt.)

A V . V . V . V . V . V .

ABONAM ENTE„G A Z E T A T R A N S I L V A N IE I “ 8

Preţulu abonamentului este:Pentru Ânstro-TTngaria:

Pe trei lu n i.................................................... 3 fl. —Pe şese lun i. . , ...................................6 fl. —Pe unu a n ă ....................................................12 fl. —

Pentru România şi străinătate:Pe trei luni. . . .........................................10 fr.Pe şese l u n i ....................................................20 ir.Pe unii ană......................................................... 40 fr.

Abonamente la numerele cu data de Duminecă.

Pentru Austro-Ungaria:Pe a n ă .....................................................................2 fl. —Pe şese lu n i....................... , . . . . 1 fl. —

Pe trei l u n i .................................................... 50 cr.Pentru România şi străinătate:

Pe a n ă ................................................................8 fran c i.Pe ş6se lu n i .................................................... 4 franci.

Pe trei l u n i ......................................... . 2 franci.Abonamentele se facă mai uşoră şi mai repede prin

manjdate poştale.Domnii, cari se voră abona din nou, se binevoiescă

a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă.Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“

<x!

Mersulü trennrilortpe liniele orientale ale căii ferate de statft r. u. valabilâ din 1 Octomvre 1890.

B u d a p e s t a - P r e d e a l ô P r e d e a l& -■ B u d a p e s t u i * * - P e s t a - A r a d t t - T e i i i ş T e i u ş - â r a d â - B . - P e s t u C o p ş a - m ic ă —S lb i i u

VienaBadapestaSzolnokP. Uiâny

Oradea-ware

**iÔ-TelegdÂéTIratcaluciaOiuciaHuiedin$tanaAghirişÖrturbéuÂfcdişe)

Clnşlu

Apahida8W*lşCueerdeaDióraVinţul* de *»8û Aiud

Cr&ciunel* Blaşiu Jiic&sasa Copşa mlcft Mediaş* Klisabetopoi»

r»

Homorodù4t̂ gustinül'aldióra

Brajovi

Timiş* F red e a ln

BţicurescI

Tren*accele­

rat* .

Tren*accele­

ra t*Trend«

per­ién »

Tren de per> •ónt

8.26 8 .- 10.609,25 2 .- 7.36 6 10

11.29 4.05 1107 9281.07 546 1.20 i 1.582.24 "TÖI 3.02 1.612.82 7.11 d.0b 2.068.02 741 3.4h 2.468.33 8.16 4.31 3.40-1

4.64 4.0B5.14 4.25]

4.26 9.06 6 40 4.51«4.58 9.35 6,22 6.32

6.38 6.4y]6.69 6.11

Tren* 7.11 6.^85.49 de pere 7.24 6.446,02 10.36 7.39 7 04

"Hs 11.02 7.54 8.306.27 1123 8.11 8.657.31 12.42 9.18 10.317.66 1.18 9.49 11.19

1.26 9 56 11.271.33 10.02 11.35

8.21 1.55 10.22 12.028.37 2.14 10.39 12.268.4fe 2.24 10.57 1.18

2.49 11.20 1.649.14 3.02 11.36 2.11

3.33 12.04 2.499.49 3.48 12.23 3.23

10.07 12.39 3.46;10.30 1.08 4.2711.06 1.60 5.39^11.22 2.06 6.0312.37 3.20 7.61

3.56 8.361.26 4.1fc 9.101.47 4.44 9.442.23 5.20 10.312.33 5.303.15 6.14 11.233.47 6.45 12.089.30 11.35

Tren*«oeeleratü

Tren*de

pers.

Tren*accele-&t*

Tron dft per-ión o

Tren*accele­rata .

Tren*de

pers.

Tren*desers.

BncurescI

Sraşovi

Gopşa mici

Síicásasa

Cluşlu

Oradea-mare

BudapestaViena

7.6B1.081.372.132.433,123.323.474205.255.456.126.336.4*6.48

f.22

7.51 7 5- 8.15

8469.16

10.3610.48

12.0112.31

1.101.362.02.088.315.117.168.401.40

4.4.445.205.476.358.128.479.29

10.1010.3210.4211.0111.3711.5212.23

1.231.602.202,282.463.335.

4.454.104605.50

5.286.056.266.426.687.247.478.27 8.49 9.089.28

10.04 10.41 11.06

1.19Ö.31 6.35 6.50 3.—

11.4712.0412.322.441.061.Í501.542.162.232.393.164.324.6b5.30

_6.48

6.11

6.437.12

7.618.178.428.47

10.0911.61

9.129.41

10.17I.0.32 U.04 1 1 3 0II,5) 12.27

1.6ÖI2.267.W

l1 6 92 3v 2.5“3.13 3J83 M 4.034.14 4.36 5.06 5.24 5.45 5.5 i

VienaB u d ap estaSzolnok

Aradi

6.086.42 7.52 8.10 8.30 8.50 9.05 9.199.43

10.0210.41 10.56 11.13 11.32 12.0712.41

1.0i4 3.03 6.1Ö

|X. d. p. T, omn. T. omn.Simeria 7.17 11.28 3.50Streiu 7.54 12.12 4.32Haţeg* 8.46 1.08 5.20Pui 9.39 2.03 6.16Crivadia 10.37 2.51 7.03£i«iiţa 11.26 3.30 7.43Petroşenl 12. —- 4.02 8.15

8.151040

6.0ő

M u r ë ç ü - l i u d o ç â - l t i s t r i f e . B lg t r i ţ a - J H u r ă ş â - I iU d o ş u

Mur0ş*-Ludoş*Ţag*-Budatelac*Bistriţa

l'I. omn.

Ü iz JI 6.4b I 9.5i*

BistriţaŢagii-Budateiec*Mur0ş*-Ludoş*

T. omn 1.16 4.50

Nota : Numerii îucuadraţl cu linii gróse ínsemnézá órele de nópe.7.21

3-logovaţ* Gyorok Pauliş* Uadna-Lipova

onoj- jtfêrzava ftoborşin*Zamütiurasad-IliaBraniciceDevaSimeria (Piski)OrăştiaşSibot*Vinţul* de josùAlba-IuliaTeiuş*

8 .-2 . -4.208.10

h2.20|2.34 g 3.05 5=3.23 8 3.39

10508.15

11.183.604.104.224.464.685.16 5.38 6.53

3 .2 5 |jTeiu$*

6.156.587.227,387.548.148.4B9.129.349.56

10.1?10.44

9.401.025.275.50 6.02 6.23 6.34 652 7.1? 7.33 8.20 8.49 9.16 9.329.51

10.18 10.44 11.14 11.39 12.05 12.26 12.68

Alba-IuliaVinţul* de josù Şibot*OrăştiaSimeria (Piski) Deva Braniclca IliaQ-urasadaZamüSoborşin*BêrzavaConopüEtadna-LipovaPaulişuG-yorokGlogovaţ

Áradd

Szolnok Budapesta

Viena

Tren*aooele-

ratü.Tren*

depers.

Tren*de

pers.

6.49j6 06 -6.24 16.53 17.06 7.45

11.51 1.55

12.591.391.562.232.493.373.53 4.18 4.434.53 6.21

J5 j566.467.02 7.367.508.03 8.268.38 9.05 2.255.50

7.20 1.40

4.515.27

J>.446.066.287.10 7.267.488.10 8.218.48 9.17 9.54

10.0910.38 10.51 11.03 11.2711.3812.10 4.47 7.45

Gopşa-miciŞeica mare LdmneşA Ocna Slbiiu

Tr. de p.

4.05do p.

10.47T r. om

7.134.35 11.17 7.475.16 11.58 8.205.47 12.29 8.596.10 12.52 9.23

6.06

S i m e r i a (P isk i)-P etrosen il P e t ro ş e n î-S im e r ia ( P is k i)

A r a d u —T im i ş o r »

PetroşenlBaniţaCrivadiaPuiHaţeg*StreiuSimeria

T. omu. T. omn.6.05 10.426.45 11.237.26 11.578.07 12.338.51 1.199.41 2.09

10.20 2.47

T. omn.4.034.490^46 M6.437.288 .^

T i m i ş o r a - A r a d âT. omn. T. omn. j." omn. T. omn*

Arad* 6.18 4.18 Timisóra 6.30 1.10Aradul* nou 6.40 4.40 Merczifalva 7.23 1.69Németh-Ságh 7.05 5.05 Orczifalva 7.49 2.19jYinga 7.33 5.33 Vinga 8.16 2.46Orczifalva 7.56 5.60 Németh-Ságh 8.37 8.08Mercsifalva 8.14 6.06 Aradul* nou 9.09 3.411Tintişdra 9.04 6.50 Arad* 9.25 3.55

8 1 b i lu - C o p ş a - m lc &

Slbiiu Ocna L6mneş* Şeica mare Copşa-micâ

Tr. omn. Tr. d . p. Tr. de p.

7.35 4.34 9.508.02 4.58 10.148.30 5.25 10.409.05 5.55 11.109.34 6.20 11.36

C u ce rd ea -O şo rh e iu R e ^ liin iii li i sft§escn

CucerdeaCheţaLudoş*M.-BogataIemutüSânpaulttMiraşteu

Oşorhels

Reghinul-săs!

Tr. da p. Tr. de p. Tr. omn

2.56 8.20 2.56f 3.25 8.50 3.29

3.46 9.11 4.063.56 9.20 4.154.33 9.57 4.544.48 10.12 5.105.11 10.35 5.345.30 10.54 5.355.50 4.587.26 7 . -

B eg h in u lâ săsesc4 O şo rh e lu -C u eerd ea

Reghfnul-8ă8.

Oşorheln

MiraşteuSânpaulülernutüM. BogataLudoş*CheţaCucerdea

Tr. omn. Tr. de p. Tr. de p

8.2510.— 9.49

7.24 5.54 10.207.44 6.14 10.398.07 6.37 11.028.29 6.58 11.239.02 7.28 11.539.35 7.41 12.069.51 7.57 12.22

10.23 8.25 12.50

C r h ir iş i i—T u r d a T u r d a - G M r i ş u

fihirişATurda

7.408 . -

10.50 3.66 «.30 Turda 6.051 9.4011.10 4.10 9.50 Ghirişi 6.26[10.—

S i g M ş o r a —O d o r b e iu O d o r h e i u - S l g l i i ş o r a

tíigcx̂ tóraOdorheiu

à.—{11.26j|odoriieiu 7.491 1.50pighiş0râ

8.4010.52

2.455.28

S i m e r i a (P iâki)-U nied.

Simeria (Piski)CernaUniedóra

Tr. omn.

4 . -4.214.50

U a i e d . - § i m e r i a (Piski).

UniedóraUemaSimeria

9.26d.ôi

10.1

Tipografia A. MUREŞIANU, BraşovO.