Beneficiar RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013 S.C. SSM … CS/Rapoarte... · Varianta 1 – lucrare de...

Beneficiar S.C. SSM PREST S.R.L.

RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013

Pagina 1

CUPRINS

CAPITOLUL I 3 1. Obiectul lucrarii 5 2. Stadiul actual al dezvoltării 6 3. Situatia existenta 7 4. Refacerea zonei studiate 8 5. Propuneri de dezvoltare viitoare 9 6. Relatia cu alte programe 14 7. Prevederi ale PUG 16 CAPITOLUL II 17 2.1. Clima si calitatea aerului 17 2.2. Relieful 18 2.3. Hidrografia/hidrogeologia 20 2.4. Analiza geotehnica 22 2.5. Seismicitatea zonei 26 2.6. Vecinatati – prezentarea aportului suplimentar de poluare 26 2.7. Avantajele refacerii zonei 27 CAPITOLUL III 27 3.1. Solul 27 3.2. Apa subterana 28 3.3. Ocuparea terenurilor 29 3.4. Zonificarea teritoriului, bilant teritorial 30 3.5. Peisagistica 31 3.6. Circulaţia 32 3.7. Utilizarea resurselor 32

3.7.1. Alimentarea cu apă 32 3.7.2. Canalizarea apelor uzate menajere 32

3.8. Alimentarea cu agent termic 32 3.9. Alimentarea cu gaze naturale 32 3.10. Alimentarea cu energie electrica 32 3.11. Surse de zgomot, vibratii si radiatii 33 3.12. Deseuri 33 CAPITOLUL IV 34 Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international care sunt relevante pentru plan CAPITOLUL V 36 Potentiale efecte semnificative asupra mediului 36 5.1. Apa uzata 36 5.2. Aer 36 5.3. Surse de poluare a solului si subsolului 37 5.4. Biodiversitatea 38 5.5. Mediul social si economic 41 5.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural 42 5.7. Din punct de vedere al sanatatii 42 CAPITOLUL VI 43 Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier 42 CAPITOLUL VII 43 7.1. Masuri de diminuare a impactului deversarii apelor uzate 44 7.2. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului 44 7.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului 45



Pagina 2

7.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii 46 CAPITOLUL VIII 47 8. Expunerea variantelor 49 8.1. Varianta 0 - amplasamentul ramane in situatia actuala. Nu se intervine asupra sa 50 8.2. Varianta 1 – lucrare de barare mobilă a râului 50 8.3. Varianta 2 – lucrare de barare fixa a râului CAPITOLUL IX 54 Monitorizarea efectiva a factorilor de mediu 55 CAPITOLUL X 55 Rezumat fara caracter tehnic 55



Pagina 3

Capitolul I

Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului, precum si a

relatiei cu alte planuri si programe relevante

Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a

mediului în pregătirea şi adoptarea unui plan propus a se implementa pe un anumit

amplasament. De asemenea, are rolul de a furniza informaţii factorilor de decizie (titularul

planului, autoritatile implicate, publicul interesat sau potențial afectat), astfel încât să fie

adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau eliminarea potențialelor efecte

negative generate de acesta, în relație directă cu condițiile concrete din teren.

Procedura de evaluare de mediu include elaborarea raportului de mediu, consultarea

publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi

programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări

în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate.

Elaborarea Raportului de mediu la PUZ s-a făcut în conformitate cu prevederile din

următoarele legi, normative și ghiduri: OUG nr. 195/2005 privind Protecţia Mediului

aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu completările și modificările ulterioare; HG nr.

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe; Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe etc.

Prin initiativa titularului SC SSM PREST SRL, se doreste promovarea unei

documentatii de urbanism, faza PUZ, pentru un teren aflat in proprietate personala. Terenul

studiat prin PUZ, se afla situat in extravilanul localitatii in extravilanul localitatii Maciova,

com. Constantin Daicoviciu din jud. Caras Severin.

Prezentul proiect propune construirea unei microhidrocentrale cu o putere instalata

de 0,928 Mw, amplasata pe râul Timiș, amonte de confluenta cu pârâul Maciovita.

Scopul investiţiei este producerea energiei electrice verzi (nepoluante) prin

folosirea potenţialului hidroenergetic al râului Timis şi a afluenţilor acestuia între cotele

169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m.

In acest scop, Primaria comunei a emis Certificatul de Urbanism nr. 11 din

10.08.2012, prin care se solicita intocmirea unui PUZ. Consiliul Local al comunei Constantin

Daicoviciu, in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor

comunei, a hotarat emiterea Avizului de oportunitate, in baza caruia s-a emis si Certificatul

de Urbanism mai sus mentionat.



Pagina 4

Initiativa realizarii unei microhidrocentrale face parte dintr-o strategie mai larga, de a

transforma noile cunostinte in inovare tehnologica, in scopul producerii de energie electrica

din surse neconventionale. In urma implementarii acestor tehnologii, se asigura surse

ieftine de energie alternativa, aducand in acest sens un plus pentru protectia mediului, atat

din perspectiva accesarii unei surse de energie neconventionala, cat si din perspectiva

echiparii edilitare a zonei.

� beneficiarul lucrarii - S.C. SSM PREST S.R.L.;

� locatia proiectului - terenul este adiacent râului Timiş în perimetrul

localităţii Constantin Daicoviciu, amonte de confluenţa cu pârâul Macioviţa.

Figura nr. 1 – locatia proiectului



Pagina 5

Figura nr. 2 – locatia microhidrocentralei si a conexiunii la SEN

1. OBIECTUL LUCRARII

Zona pentru care se elaboreaza Planul Urbanistic Zonal - Construire

microhidrocentrala pe raul Timis se afla in extravilanul localitatii Maciova, com.

Constantin Daicoviciu.

Obiectivele acestui PUZ constau în:

� stabilirea terenurilor afectate de realizarea obiectivului;

� stabilirea modului de utilizare a terenurilor din extravilanul propus;

� delimitarea zonelor afectate de servituți publice, de interdicții temporare și

permanente de construire;

� evidențierea deținătorilor de terenuri și modul preconizat de circulație a terenurilor

din zona de influență a microhidrocentralei;

� precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite și

amenajate;

� stabilirea destinației terenurilor care fac obiectul prezentei documentații, aflate în

extravilanul localitatii Maciova;

� evidențierea posibilităţilor de dezvoltare a localității ca urmare a realizării investiției.

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la studierea zonei şi

promovarea unei alternative în utilizarea anumitor suprefețe de teren din extravilanul

localității Maciova, care să conducă la dezvoltarea economică a localităţii în scopul



Pagina 6

ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin atragerea unor investiţii importante, care să

fie realizate în contextul dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului înconjurător și de

asemenea, la o dezvoltare a zonei, din punct de vedere industrial.

Obiectivul principal al planului este realizarea unui ansamblu energetic

neconvențional, compus din microhidrocentrala, drumuri de acces si rețele electrice, care

au drept scop principal producerea de energie verde prin exploatarea potenţialului

hidroenergetic a râului Timis şi a afluenţilor acestuia între cotele 169.80 mdM şi 166.30

mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m.

Coraborat cu acest obiectiv, evidențiem şi alte obiective de importanţă majoră.

Astfel, prin implementarea planului se pune în valoare una din principalele resurse de

energie curată, energia hidro în zona comunei Constantin Daicoviciu, judeţul Caras

Severin.

Obiectivele specifice sunt:

� schimbarea folosintei terenului din teren agricol, in teren pentru constructii;

� introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;

� amplasarea unor turbine in scopul producerii de energie verde.

În concordanță cu principiile dezvoltării durabile, un alt obiectiv al planului este acela

de a contribui la reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, cum ar fi CO2, SO2 şi NOx prin

înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de termocentrale. Prin aceasta, planul

contribuie la realizarea angajamentelor României, asumate prin Protocolul de la Kyoto.

Planul asigură de asemenea, crearea cadrului pentru promovarea unor investiții noi care

vor asigura dezvoltarea zonei și locuri de muncă.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII

Zona studiata in PUZ, se află in extravilanului comunei Constantin Daicoviciu.

Accesul in perimetru este asigurat de drumul european Caransebes-Timisoara, din care se

desprinde in dreptul com. Constantin Daicoviciu, un drum comunal spre localitatea

Maciovita, continuat de un drum de exploatare. In zonele invecinate, functiunea dominanta

este cea agricola.

Suprafaţa de teren detaliată în acest PUZ, este delimitata de:

• la nord: - Paraul Maciovita;

• la est: - proprietate particulara;

• la sud si vest: - Raul Timis.



Pagina 7

Localizare - Confluenţa râului Timiş cu pârâul Macioviţa.

Drum de exploatare valea Maciovei km 2,5.

Sat Maciova, com. Constantin Daicoviciu, jud. Caraş Severin

Coordonate GPS: 592111.66 m E, 5041186.52 m N

In baza PUZ, se urmareste parcurgerea procedurii legale de introducere in intravilan,

schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor, intocmirea documentatiilor pe specialitati

pentru executarea utilitatilor (energie electrica) a drumurilor, faza DTAC, PT etc.

Pe terenul studiat in acest PUZ, beneficiarul intentioneaza sa construiasca o

microhidrocentrala, aflata in apropierea localitatii Maciova, dupa ce se parcurg toate etapele

necesare.

Zona are potential de dezvoltare datorita:

� existentei arterelor de circulatie;

� existentei liniei de joasa tensiune – 20 kVA;

� potentialul hidroelectric pe raul Timis.

Zona studiata se afla in judetul Caras Severin, extravilanul comunei Constantin

Daicoviciu, avand urmatoarea situatie administrativa si juridica:

• situatia administrativa: teritoriul administrativ Constantin Daicoviciu teren

extravilan;

• situatia juridica:

� teren proprietate privata pentru amplasamentul

microhidrocentralei - 15.008 mp;

� contract de închiriere nr. 412/17.01.2012 a suprafeței de 773.00

mp albie minora a râului Timiș, bun imobil proprietatea publică a

statului, aflat in administrarea A.N. „Apele Române” –

Administrația Bazinala de Apa Banat;

� anexa la Contract de închiriere nr. 412/17.01.2012, a suprafeței

de 1.556 mp albie minora a râului Timiș, bun imobil proprietatea

publică a statului, aflat in administrarea A.N. „Apele Române” –

Administrația Bazinala de Apa Banat.

3. SITUATIA EXISTENTA

La ora actuala, terenul studiat in suprafata totala de 15.008 mp , este teren

extravilan, fara constructii fiind proprietarea SC SSM PREST SRL cuprins in urmatoarele

carti funciare:

• CF NR. 34130 C-tin Daicoviciu, S = 5280 mp;



Pagina 8

• CF NR. 34271 C-tin Daicoviciu, S = 4971 mp;

• CF NR. 34273 C-tin Daicoviciu, S= 4757 mp.

Pentru constructia microhidrocentralei, a fost inchiriata o suprafata de 773,00 mp ce

se afla in albia minora a raului Timis si care este proprietatea publica a statului, in

administrarea A.N. Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Banat. Pentru aceasta

suprafata s-a incheiat contractul de inchiriere nr. 412/A6/17.01.2012 intre locatarul S.C.

SSM PREST S.R.L. si locatorul A.N. Apele Romane .

Dupa intocmirea studiului de fezabilitate, proiectantul a cerut ca suprafata de teren

inchiriata de la A.N. Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Banat sa fie mai mare

si astfel s-a incheiat si un act aditional la contractul mai sus mentionat pentru o suprafata

de teren de 1556 mp. Concluzionand, avem urmatoarele suprafete de teren:

Teren proprietate particulara

SC SSM PREST SRL

15.0008 mp Carte funciara

Teren inchiriat A.N. Apele

Romane

1.556 contractul de inchiriere nr.

412/A6/17.01.2012 si act

aditional 1/2013 la contractul

mai sus mentionat

Datorita pozitiei geografice destul de apropiate de localitatatile Maciova, Pestere, C-

tin Daicoviciu si vecinatatii raului Timis, terenul este propice pentru valorificarea

potentialelor apelor si a dezvoltarii activitatilor conexe, cum ar fi infiintarea de

microhidrocentrale.

Dezvoltarea durabilă obligă la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele

sale economice, ecologice, estetice şi accentuează caracterul de globalitate al problematicii

mediului. Aplicarea măsurilor de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului va determina

menţinerea echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanţi ce afectează sănătatea

şi creează disconfort.

4. REFACEREA ZONEI STUDIATE

Scopul investiţiei este acela de a valorifica potenţialul hidroenergetic al raului Timis,

cu consecinţe benefice asupra mediului prin înlocuirea energiei electrice produse în

instalaţii termoenergetice, cu energie produsă din surse regenerabile, în contextul global al

dezvoltării durabile care presupune:



Pagina 9

• gestionarea responsabilă a resurselor energetice fosile prin valorificarea resurselor

regenerabile viabile pentru generarea electricităţii;

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul scăderii încălzirii globale prin

utilizarea energiilor şi a tehnologiilor curate.

Proiectul se încadrează în tendinţa mondială de maximizare a cotei resurselor

energetice regenerabile. In condiţiile reconsiderării riscului centralelor nuclearo-electrice, a

preţului crescător al combustibililor fosili, a penalizării emisiilor de CO2, orientarea spre

resursele regenerabile reprezintă una dintre soluţiile crizei energetice. In acest context,

majoritatea statelor europene au promovat un sistem de subvenţii pentru o perioadă

determinată care să facă economic rentabile aceste investiţii.

Dimensiunea relativ mică a centralei (putere instalată de aproximativ 1 MW) se

încadrează în limita de 10 MW stipulată în legislaţia de promovare a energiei regenerabile

din sursă hidro, iar pe de altă parte promite un impact minim asupra mediului deoarece:

- pragul de fund propus a fi construit în albia râului pentru derivarea unei părţi a

debitului are dimensiunea minimă necesară, fără a se crea un “lac de acumulare”

(volumul de apă din spatele pragului de fund este de ordinul a câteva zeci de mii

de mc – volum care reprezinta mai puţin de jumătate din debitul mediu orar al

râului în zonă);

- canalul de derivaţie este scurt (sub 150 m) şi nu ocupă o suprafaţă mare de

teren;

- restituirea în albie a debitului se va realiza la mai puţin de 150 m de captare,

garantând un impact minim asupra albiei.

Lucrarea se va realiza într-o zonă izolată, aflată la 1000 m de oricare aşezare

umană. De altfel, pe această rază nici nu există alte construcţii în afara liniilor electrice.

Locurile de muncă create pe perioada construcţiei şi apoi pe perioada de exploatare

vor aduce un aport important la dezvoltarea comunei Constantin Daicoviciu, mai ales în

contextul absenţei până în prezent a unor investiţii productive de mare anvergură.

Aplicarea masurilor de reabilitare, protectie si conservare a mediului va determina

mentinerea echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanti ce afecteaza sanatatea

si creeaza disconfort si va permite valorificarea potentialului natural.

5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE VIITOARE

Lucrarea este propusa pentru amplasare pe cursul râului Timiș, amonte de

confluenta cu pârâul Maciovița, in localitatea Constantin Daicoviciu.



Pagina 10

Conform datelor obţinute de la Administraţia Naţională „Apele Române” Direcţia

Apelor Banat prin adresa nr. 5870/01.07.2011, situaţia suprafeţelor şi a debitelor cu

anumite asigurări este prezentata în tabelul de mai jos:

Prezentul proiect propune construirea unei microhidrocentrale cu amplasare pe râul

Timiș, amonte de confluenta cu pârâul Maciovita. Lucrarea se realizează cu scopul

producerii de energie electrică între cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută

de H = 3,50 m.

Captarea propusa va avea nivelul de retenţie la cota 169.80 mdM şi va crea o

acumulare pe o lungime de 500 m, cu o lățime medie de 35 m si o adâncime medie de 1.35

m. Se creează astfel un volum de circa 23600m3. Debitul instalat în centrală, pentru

căderea de 3,50 m este de 2 x 15 =30 m3/s.

În secţiunea de captare se prelevează un debit instalat de 30 m3/sec si se

tranzitează in aval un debit de servitute de 3.00 mc/sec., prin deschiderea stavilei de 1,50

m de pe malul drept (debit cu asigurarea de 80 %). Debitul de servitute este suplimentat si

prin debitul tranzitat prin scara de peşti, amplasată pe malul stâng.

Restituirea debitului prelevat se va face după prelucrarea energetică prevăzută la

cota 166.30 mdM, în cursul natural al râului Timiș, amonte de confluenţa cu pârâul

Maciovita.

Pragul captării se ridica fata de cota radierului (168.20 mdM) cu 1.60 m, ajungând

astfel la cota NNR de 169.80 mdM. In amontele pragului nu sunt prevăzute lucrări de

îndiguire. Se face precizarea ca tranzitarea debitelor cu asigurarea de 5% se face cu

stavilele plane ridicate, la o înălțime a pragului de 0.80 m, la cota 168.20 mdM.

Tranzitarea debitelor cu asigurarea < de 5% se poate face prin ridicarea stavilelor

plane, de așa maniera încât sa se asigure in amonte un nivel egal cu nivelul NNR. Nivelul

NNR a fost stabilit la cota 169.80 mdM.Priza de apa este amenajata lateral prin patru

deschideri de cate 4.50 m, controlate de grătare rare si batardouri. In continuare, este

Nr.

crt. Raul Secțiunea

Debite (m3/s) cu

probabilitatea de

apariţie/depăşire

1 Timiș Amonte de confluenta cu pârâul Maciovita

in loc. Constantin Daicoviciu

1% 5%

1103 737



Pagina 11

amenajat un canal de aducțiune poziționat intre cotele 168.30 mdM si cota 168.20 mdM, cu

o lungime de 90 m.

Aducțiunea este așadar un canal deschis, de forma trapezoidala, având la baza

12.00 m si o adâncime medie de 1,50 m, cu o panta a taluzelor de 1 : 1,5.Centrala aferenta

amenajării este amplasată pe teren aflat în proprietate privată. Suprafaţa construită este de

cca. 250 m2 amonte de confluenţa cu pârâul Maciovita.

Centrala este echipată cu două turbine Kaplan cu ax vertical cu o putere de 0.464

MW fiecare. Restituţia se face în râul Timiș prin intermediul unui canal de fugă. De

menţionat că turbinele Kaplan funcţionează cu nivel liber în aval, ceea ce conduce la o

evacuare în aval fără energie cinetică mare.

Încadrarea in schema directoare de amenajare si management a bazinului

hidrografic este conform PATJ - Schema Reţeaua Hidrografica si de gospodărire a apelor.

A fost încheiat contractul de închiriere nr. 412/17.01.2012, a supr afețțțței de 1.556 mp

albie minora a râului Timi șșșș bun imobil proprietatea public ă a statului, aflat in

administrarea A.N. „Apele Române” – Administra țțțția Bazinala de Apa Banat

Amenajarea propusă se află amonte de nodul hidrotehnic Coştei si aval de

localitatea Caransebeș.Impactul pragului in profilul longitudinal al râului este de 0.80 m.

Căderea se realizează prin stavile plane, cu o sarcina de 1.60 m, care sunt ridicate la cota

172.25, când apar viituri ce depășesc asigurarea de 5%. Pentru tranzitarea debitelor mai

mici decât cele cu asigurarea de 5%, stavilele plane se ridică astfel încât in amonte sa fie

asigurat nivelul NNR.

Cu aceasta ocazie se asigura racordarea lucrărilor de pe pârâul Macioviţa in albia

Timișului prin lucrările care armonizează funcționarea nodului hidrotehnic propus, cu

tranzitarea debitelor de viitura de pe pârâul Maciovita.

Captarea

Captare la cota 168.50 mdMN fiind compusă din:

•••• 4 deschideri de câte 4.50 m fiecare;

Elemente de dimensionare Timiș

Debit instalat (m3/s) 30

Număr turbine 2

Cădere brută (m) 3.50 m

Putere instalată (MW) 2x0.464 Mw 0.928 Mw



Pagina 12

•••• cota coronament 172.45 mdMN;

•••• grătar vertical rar pentru reținerea plutitorilor.

Aduc ţiune între cotele 168.30 şi 168.20 mdM

Dimensiuni aduc ţiune L (m)

Canal trapezoidal cu baza de 12.00 m 90.00

Taluzele cu pante de 1:1,5

Adâncimea medie in canal 1.5 m

Suprafața de curgere 21.4 mp

Centrala – putere instalat ă: 2 x 464 = 928 kW la cota 169.70 mdMN

Centrala hidroelectrică – construcţie în regim de înălţime parter:

� suprafaţa construită clădire centrală: 254,0 m2;

� canal de by-pass prevăzut cu deversor la cota: 169.80 mdMN ;

� canal de fuga cu racord la nivelul râului: 166.30 mdMN ;

� suprafaţă teren privat 15000 mp;

� fundaţii, la nivelul rocii de bază, din beton;

� structură din beton armat;

� planşeu din beton armat;

� invelitoare din tabla metalica termoizolanta;

� tâmplărie metalică cu geamuri tip termopan.

Ţinând cont că volumul acumulat în spatele pragului de captare este 23600 m3 şi că

aşezările umane se află la o distanţă semnificativa, în caz de incidente nu se pot produce

pagube însemnate.

Volumul util al acumulării create este de:.

Caracteristici energetice


Număr grupuri 2

Cădere brută (m) 3.5

Putere instalată (MW) 0.928

Producţie medie de energie (MWh/an) 5800

Durata medie de utilizare a puterii instalate

(ore/an) 6000



Pagina 13

Va = 23.600 m3 < 25.000 m3

Debitul Q instalat mai mare sau egal cu 3 faţă de debitul Q mediu multianual.

Qmed.multianual m3/s = 35.46 m3/s

Qi=30 m3/s < 3 x 35.46=106.38 m3/s

Clasa de importan ţă a centralei este IV, si se stabileşte conform STAS 4273/83;

conform tabelului 1, construcţiile sunt de importanţă redusă – construcţii hidrotehnice a

căror avariere nu are urmări pentru alte obiective social – economice.

Categoria de importan ţă este 4, conform tabelului 3, pentru puterea instalată de

0.928 MW (0<P<2 MW).

Clasa de importan ţă a pragului este IV, se stabileşte conform STAS 4273/83;

conform tabelului 1, construcţiile sunt de importanţă redusă – construcţii hidrotehnice a

căror avariere nu are urmări pentru alte obiective social – economice aflate în aval.

Categoria de importan ţă este 4, conform tabelului 2, pentru înălţimea H < 6 m şi

conform cu V < 0,2 mil. m3.

Dimensionarea pragului se face conform cu clasa de importanţă IV şi categoria de

importanţă 4. Construcţia se calculează la o asigurare de 5%. Conform STAS, pentru

construcții din clasa IV de importanta nu este obligatorie verificarea la un de bit cu

asigurarea de 1%.

Înălţimea pragului de captare propus este de 0.80 m. Pe malul stâng al răului Timiş,

se amenajează o scară de pești cu deschidere de 0.60 m, pentru migrarea ihtiofaunei.

Debit de calcul Q5% = 737 m3/s.

Valorificarea potenţialului hidroenergetic: variante, capacităţi propuse; producţia

medie anuală de energie electrică; calcule hidroenergetice; parametri caracteristici şi

indicatori hidroenergetici; debit minim în albie, debit asigurat pentru celelalte folosinţe din

aval sunt redate in tabelul de mai jos:

Caracteristici

Cota prag captare (mdM) 168.20

Suprafaţa bazin de încărcare (m2) 17500

Lungime aducţiune (m) 90


Debit de servitute (m3/s) 3

Număr grupuri 2

Cădere brută (m) 3.5



Pagina 14

Acest proiect propune amenajarea râului Timiș in secțiunea indicata, în scopul

producerii de energie electrică între cotele 169.8 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută de

H = 3,5 m.

Debitul ce va fi instalat în centrala pentru căderea de 3.5 m este de 2 x 15 = 30 m3/s.

Alte componente mecanice şi electrice ale microhidrocentralelor includ:

• regulator de turaţie pentru a potrivi viteza de rotaţie ideală a turbinei cu cea a

generatorului (dacă este nevoie);

• vane de închidere a accesului apei la turbine;

• stavile (17)

• sistem de control hidraulic pentru turbine şi valve;

• sistem de control şi de protecţie electrică;

• comutator electric;

• transformatoare pentru serviciile interne şi pentru transmiterea puterii;

• serviciile interne care includ: iluminatul, încălzirea şi puterea necesară

funcţionării sistemelor de control şi a comutatorului;

• sursă de putere de rezervă;

• sistem de telecomunicaţii;

• sisteme de alarmă împotriva incendiilor şi de siguranţă;

• sistem de interconectare sau de transmitere şi de distribuţie.

6. RELATIA CU ALTE PROGRAME

Planul urbanistic preliminar si apoi PUG-ul Constantin Daicoviciu creeaza cadru

pentru activitati si proiecte noi; integreaza prevederi punctuale referitoare la teritoriul

administrativ al comunei Constantin Daicoviciu, precum si alte planuri si programe , dupa

cum urmeaza:

• Planul national de actiune pentru protectia mediului si obiectivele nationale si

regionale de mediu pentru perioada 2007-2014;

• Planul regional de actiune pentru mediu – regiunea 5 Vest;

Putere instalată (MW) 0.928

Producţie medie de energie (MWh/an) 5800

Tipul turbinei Kaplan vertical

Durata medie de utilizare a puterii instalate

(ore/an) 6000



Pagina 15

• Planul local de actiune pentru mediu – judetul Caras Severin;

• Planul de amenajare al teritoriului national, cu toate sectiunile aprobate (Sectiunea 1

– Cai de comunicatii; Sectiunea 2 – Apa; Sectiunea 3 – Zone protejate, naturale si

construite; Sectiunea 4 – Reteaua de localitati; Sectiunea 5 – Zone de riscuri

naturale; Sectiunea 6 – Zone cu resurse turistice);

• Planul de amenajare a teritoriului judetului Caras Severin (PATJ);

• Strategia si Planul de dezvoltare a judetului Caras Severin;

• Strategia energetica a Romaniei in perioada 2010-2020;

• Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile, 2010;

• Strategia nationala in domeniul energiei regenerabile;

• Strategia Regiunii Centru pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie 2010-

2020;

• PUG Comuna Constantin Daicoviciu;

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal - P.U.Z. CONSTRUIRE

MICROHIDROCENTRALA PE RAUL TIMIS s-a efectuat in concordanta cu prevederile

ghidului privind metodologia de elaborare si continutul – cadru al planului urbanistic zonal

indicativ GM-010-2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/n/2000. RLU aferent

prezentului PUZ a fost intocmit in conformitate cu ghidul privind elaborarea si aprobarea

regulamentelor de urbanism indicativ GM-007-2000, aprobat prin ordinului MLPAT nr.

21/N/2000.

În organizarea zonei studiate, s-au avut în vedere propunerile de urbanism din cadrul

Planului Urbanistic General comuna Constantin Daicoviciu. În cadrul acestor proiecte,

pentru zona studiata în cadrul P.U.Z.- ului, propunerile de urbanism au prevăzut:

o pentru urbanizarea noii zone propuse, se va proceda la introducerea

terenurilor în intravilanul comunei Constantin Daicoviciu;

o soluţiile propuse pentru rezolvarea circulaţiilor în zonă ţin cont de concluziile

documentaţiilor întocmite şi de avizele obţinute;

o echiparea edilitară se propune a se dezvolta cu noi trasee si reţele de energie

electrică in zona microhidrocentralei.

Studiile si planurile care au stat la baza intocmirii documentatiei actualului PUZ sunt

reprezentate de:

� Planul de amenajarea teritoriului judeţean Caras Severin – PATJ

aprobat;

� Planul Urbanistic General pentru comuna Constantin Daicoviciu;



Pagina 16

� Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cu

modificările şi completările ulterioare, republicată;

� Ghidul privind metodologia de elaborare si conţinutul cadru al

P.U.Z. aprobat prin Ordinul MLPAT 176/N/2000;

Acest plan urbanistic zonal are un caracter de reglementare ce expliciteaza si

detaliaza prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor pe intreaga zona studiata.

Din punct de vedere al zonificarii functionale, zona studiata recepteaza modificari majore de

ordin functional: exploatarea agricola va face loc productiei energetice, sub forma unei

microhidrocentrale si infrastructurii aferente.

7. PREVEDERI ALE P.U.G.

Zona luată în studiu reprezintă actualmente preponderent teren agricol, categoria de

folosinţă arabil în extravilan. Terenul care face obiectul actualului proiect se află în

teritoriului administrativ al comunei Constantin Daicovici.

Potrivit Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Constantin Daicovici şi

Regulamentului Local de Urbanism (RLU) din punct de vedere funcţional, zona se va

dezvolta ca una de servicii conexe acestora. Criteriile principale de organizare urbanistică

a zonei studiate au fost următoarele:

• integrarea propunerilor în contextul urban prevăzut în zona înconjurătoare;

• asigurarea de spaţii verzi necesare zonei.

Obiectivul strategic de bază al comunei Constantin Daicovici este reprezentat de

creşterea economică mai accelerată a comunei, astfel încât aceasta să se lanseze spre o

cât mai apropiată dezvoltare economico-socială şi culturală durabilă.

Obiectivele specifice ale strategiei sunt următoarele:

� imbunătăţirea generală a calităţii căilor de comunicaţie cu respectarea

condiţiilor de protecţia mediului;

� creşterea nivelului echipării tehnico-edilitare, pe toate planurile, în vederea

asigurării unui confort sporit;

� creşterea prosperităţii locuitorilor comunei prin dezvoltarea Întreprinderilor

Mici şi Mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă;

� creşterea rolului turismului prin investiţii directe, promovare şi îmbunătăţirea

serviciilor turistice;

� creşterea nivelului de trai al locuitorilor prin diversificarea activităţilor

economice în condiţiile conservării patrimoniului natural şi istoric;



Pagina 17

� reducerea şomajului prin îmbunătăţirea angajării şi a adaptabilităţii forţei de

muncă, promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii şi

combaterea excluziunii sociale.

Profilul dominant al comunei Constantin Daicovici este acela de zonă mica industrie

si agricolă. La nivel naţional, regional şi judeţean, greşelile făcute în perioada comunistă

prin migrările forţate ale populaţiei din mediul rural în cel urban, precum şi constituirea unui

mod impropriu şi forţat de vieţuire pentru o mare parte din populaţia din Romania, au dus

după ’89 la o reorientare în alegerea unui mod de locuire, cel preferat fiind cel urban sau

periurban individual. Astfel, marile oraşe din România s-au confruntat şi se confruntă cu o

explozie urbanistică, atât pentru nevoi de locuire, cât şi pentru investiţii strategice. De multe

ori, datorită vitezei excesive de dezvoltare, în aceste dezvoltări s-au făcut multe greşeli. Din

aceste perspective, comuna Constantin Daicovici îşi propune să ofere un spaţiu mult mai

decent cetăţenilor săi, un spaţiu guvernat de o dezvoltare echilibrată, durabilă.

Capitolul II

Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si a evolutiei sale probabile in

situatia neimplementarii programului

2.1. Clima si calitatea aerului

In comuna Constantin Daicoviciu tipul general de climat este temperat continental

moderat, cu influente mediteraneene mai ales vara, la care se adauga diversitatea

conditiilor naturale.

Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga

diversitatea conditiilor naturale. Din punct de vedere climatic, Spaţiul Hidrografic Banat se

încadrează în zona climatului temperat continental moderat cu influenţe submediteraneene,

rezultat al suprapunerii circulaţiei maselor de aer atlantic cu invaziile de aer mediteranean.

Acest climat generează caracterul moderat al regimului termic, perioadele de

încălzire în timpul iernii, precum şi cantităţi medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate,

cuprinse între 600-1400 mm/an.

Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 10-11 °Celsius,

excepție făcând arealul din vestul Câmpiei Banatului, unde temperaturile sunt ceva mai

ridicate.

Media anuala de precipitații variază de la 500 mm in zona de câmpie, pana la 1000-

1200 mm in zona muntoasa din estul spațiului hidrografic Banat. Precipitațiile sub forma de

zăpada cad frecvent pana la jumătatea lunii martie, grosimea decadica a stratului in luna

ianuarie variind intre 4-8 cm. Frecventa ploilor torențiale este in deplina concordanta cu



Pagina 18

deplasarea maselor de aer mediteranean care străbat zona de câmpie si se răcesc prin

ridicarea deasupra versanților vestici ai munților Semenic si Poiana Rusca.

Durata ploilor torențiale variază intre 40-50 minute, fiind mult mai mare decât media

multianuala naționala cuprinsa intre 20-30 minute.

Regimul vanturilor este puternic influențat de lanțul muntos, creând diferențieri

accentuate in repartiția zonala. La altitudini mari, predomina circulația din vest (64%),

circulația estica reprezintă numai 21%, iar perioadele de calm au o frecventa foarte redusa

(1,7%).Viteza medie anuala a vântului depaseste 10 m/s in zona de munte iarna si scade

spre sfârșitul verii. Viteza maxima a vântului a atins, in zona de câmpie, 23-27 m/s, iar in

zonele montane a depășit 30 m/s. Numărul anual de zile senine, depaseste 130 in zona de

câmpie, scăzând treptat cu creșterea altitudinii si nebulozității.

Înghetul este un fenomen care apare la munte, începând din luna septembrie, iarna

fiind fenomene frecvente ce se perpetuează pana in luna aprilie. In zona de câmpie,

fenomenul apare spre sfârșitul lunii octombrie si se mai poate întâlni pana in luna aprilie.

Regimul climatic din comuna C. Daicovici este urmatorul:

Temperatura

• temperatura medie anuala: 11.5°C;

• temperatura medie lunara minima: + 0.5 °C, in ianuarie;

• temperatura lunara maxima: + 22.6 °C, in iulie;

• temperatura minima absoluta – 32.2°C, in februarie 1929;

• temperatura maxima absoluta +38.5°C, in iulie 1938.

Precipitatiile

• regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 806,9 mm;

• cantitatea medie lunara minima este 41,7 mm in ianuarie;

• cantitatea medie lunara maxima este 92 mm in iunie.

Vanturile

Vanturile dominante in aceasta regiune sunt in general pe directia NE-NV, cu o

pondere de cca 68%. Pe directia SV si NE intensitatea vantului este de numai 11%.

2.2. Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, zona este situata in terasa Timisului, in partea

centrala a unui mare complex aluvionar, a carei axa longitudinala este constituita din raurile

Timis si Bega, parte integrala din marea unitate geomorfologica a Campiei Tisei.



Pagina 19

Geologic, zona aparţine Depresiunii Lugojului, areal adiacent Depresiunii Panonice,

a cărei evoluţie se diferenţiază faţă de cea a acesteia din urmă începând cu perioada

tortoniană. Amplasamentul cercetat se situează în SV depresiunii, în apropierea zonei în

care aceasta se deschide spre Depresiunea Panionică. Fiind amplasată între masivele

Carpaţilor Meridionali, fundamentul Depresiunii Lugojului este format din şisturi cristaline şi

depozite preterţiare ale învelişului sedimentar. Umplutura propriu-zisă a depresiunii este

formată din depozite neogene, începând cu Tortonianul şi încheindu-se cu formaţiunile

cuaternare; depozitele sunt psamito-pelitice, caracteristice sistemelor fluviatile – de apă

dulce.

Zona este o componenta a unitatii tectonice a Depresiunii Panonice, constituita la

sfarsitul cretacicului si in neozoic, pe un fundament cristalin epi-mezozonal fracturat si

strabatut de intruziuni magmatice (granite, granodiorite). Cretacicul superior este dispus

discordant peste cristalin, alcatuit din marne si gresii. In succesiune se dezvolta miocenul:

argile, marne, gresii calcaroase

Partea superioara a miocenului o reprezinta formatiunile panoniene cu o larga

raspandire constituite din marne, argile, pietrisuri, nisipuri si pe alocuri intercalatii gresoase.

Structura geologica superficiala este caracterizata de aluviuni din perioada

cuaternara, consolidate natural, cu succesiuni alternative de nisipuri si argile sub forma de

lentile argiloase in straturi sau a unor lentile de nisip. Campiilor joase le sunt specifice

straturile compacte succesive groase de 80-100 m, peste care s-a depus sediment din

Marea Panonica. Acumularile aluvionare recente sunt atribuite halocenului cu grosimi de

circa 10-20 m, formate din pietrisuri, nisipuri si argile prafoase nisipoase.

În zona arealului prospectat apare Pleistocenul inferior, reprezentat printr-un

complex de depozite aluvionare reprezentat prin nisipuri şi pietrişuri la care se adaugă

intercalaţii argiloase. Dată fiind stratificaţia înclinată şi încrucişată caracteristică sistemului

fluviatil (în care s-au acumulat depozitele străbătute prin foraj), succesiunea stratigrafică

întâlnită în astfel de depozite poate varia pe distanţe foarte mici.

Morfogenetic, este o campie aluviala de subsidenta recenta, constituita in perioada

plioceno-cuaternara, prin acumulari de depozite fluviatil-lacustre. Campia s-a format prin

colmatarea lacului plioceno-cuarernar, in a doua jumatate a pleistocenului prin retragerea

lacului.

Cuvertura posttectonică începe cu formaţiunile senoniene, dispuse transgresiv şi

discordant peste depozite mezozoice mai vechi sau direct peste cristalin, lipsind însă, în

general, în zonele cu fundament ridicat. Depozitele senoniene sunt de o mare diversitate

facială, fiind reprezentate prin: conglomerate, calcare, calcare grezoase, gresii calcaroase,



Pagina 20

şisturi argiloase cu strate de cărbuni, după care urmează gresii feruginoase, gresii

marnoase şi microconglomerate. La sfârşitul Senonianului, regiunea a fost exondată, ciclul

de sedimentare reluându-se cu formaţiunile neogene, bine dezvoltate şi dispuse transgresiv

şi discordant peste formaţiunile mai vechi.

2.3. Hidrografia/Hidrogeologia

Reteaua hidrografica din spatiul hidrografic Banat are o lungime a cursurilor de apa

codificate de 6.311 km si se compune din 9 cursuri de apa si afluentii acestora ce

traverseaza frontiera de stat cu Serbia si afluentii Dunarii dintre Bazias si Cerna.

� Aranca (Sb = 1.080 kmp; Lrh = 328 km)

� Bega Veche (Sb = 2.108 kmp; Lrh = 527 km)

� Bega (Sb = 2.362 kmp; Lrh = 892 km)

� Timis (Sb = 5.673 kmp; Lrh = 1.907 km)

� Barzava (Sb = 1.202 kmp; Lrh = 355 km)

� Caras (Sb = 1.280 kmp; Lrh = 502 km)

� Nera (Sb = 1.380 kmp; Lrh = 574 km)

� Afluentii Dunarii (Sb = 1.091 kmp; Lrh = 530 km)

� Cerna (Sb = 1.360 kmp; Lrh = 524 km)

Densitatea retelei hidrografice are valoarea minima de 0,165 km/kmp, valoarea

maxima de 0,486 km/kmp, respectiv o medie de 0,278 km/kmp.

Bazinele hidrografice Timis (5.673 kmp) si Bega (2.362 kmp), care impreuna

reprezinta cca. 43% din suprafata spatiului hidrografic Banat, au o situatie speciala din

punct de vedere al calculului parametrilor scurgerii maxime, datorita interventiei antropice

care a modificat distributia naturala a scurgerii in perioadele de ape mari si viituri.

Despre bazinele Timis si Bega se poate vorbi ca despre un singur bazin Timis-Bega,

intrucat sunt legate prin doua derivatii in cadrul unei scheme de interconexiune (derivatia

Timis-Bega de la Costei la Balint si derivatia Bega-Timis de la Topolovat la Hitias).

Raul Timis este cel mai mare rau drenant din spatiul hidrografic Banat, drenand o

suprafata bazinala de cca. 5.673 kmp (Atlas cadastral – 1992). El isi colecteaza apele din

majoritatea celor mai importante unitati de relief din Banat, avand la frontiera cu Serbia o

altitudine medie a bazinului de receptie de 390 m. Cursul principal al raului Timis fiind

amplasat de-a lungul culoarului depresionar intramontan Caransebes-Mehadia, este

colectorul principal al unui important numar de rauri ce dreneaza atat Muntii Tarcu-

Godeanu, cat si Muntii Semenic si Poiana Rusca. Din Muntii Tarcu – Godeanu primeste

rauri cu caracter montan, printre care cel mai important este Raul Rece (Hidiselul), cu vale



Pagina 21

ingusta si puternic adancita cu pante ce coboara sub 25 m/km numai in cursul inferior si

care dreneaza o suprafata bazinala de cca 180 kmp, cu altitudini si pante medii ce

depasesc 1.134 m, respectiv 420 m/km.

Din Muntii Semenic, Timisul primeste afluenti mici dar cu caracter asemanator, iar

din culoarul depresionar intramontan al Bisrei primeste Raul Bistra, colector al apelor de pe

versantul nord-vestic al Muntilor Tarcu si de pe cel sudic al Muntilor Poiana Rusca,

insumand o suprafata de receptie de cca. 900 kmp, caracterizata prin valori ale altitudinii si

ale pantei medii ale bazinului hidrografic de cca. 830 m, respectiv 330 m/km. De-a lungul

culoarului depresional intramontan, atat Timisul cat si Bistra au vai relativ bine conturate si

dezvoltate cu pante in general mai mari de 5 m/km.

La iesirea din culoarul depresionar intramontan, suprafata bazinului de receptie al

Timisului insumeaza peste 2.000 kmp, avand o altitudine medie de aproape 800 m si pante

medii de cca. 300 m/km. Cursul mijlociu al Timisului traverseaza, paralel cu Bega, zona

depresionara a piemontului Banatului, intre Dealurile Lipovei si Dealurile Buziasului. Valea

sa este bine dezvoltata, cu albie majora larga si cu pante medii de 0,7 - 0,8m/km. La iesirea

din zona piemontana, Timisul are o suprafata bazinala de peste 3.000 kmp, altitudini si

pante medii ale bazinului hidrografic de cca. 600 m si respectiv 240 m/km.

In cursul inferior, Timisul avand o vale larga, meandrata si divagata, cu panta

deosebit de redusa, a generat in trecut inundatii pe foarte mari suprafete. Pentru scoaterea

de sub efectul inundatilor a acestor terenuri, inca din secolul trecut, traseul sau a fost

rectificat si indiguit pana dincolo de frontiera. Prin realizarea dublei interconexiuni Timis-

Bega, regimul hidrologic natural al Timisului aval de Costei este substantial modificat, de

asemenea si cel al raului Bega prin efectul regularizarii debitelor functie de necesitati.

Zonele interfluviale de campie fiind lipsite de scurgere ca urmare a construirii

digurilor de aparare si implicit, ca urmare a scurgerii apelor raului Timis deasupra nivelului

campiei, sunt in prezent drenate artificial prin intermediul canalelor sistemelor de desecare.

Timisul, in cursul inferior, primeste in regim natural afluenti importanti numai de pe

partea stanga, cel mai important fiind Poganisul care dreneaza muntii si zona piemontana

de la nord-vestul Muntilor Semenic avand o suprafata de bazin de cca. 671 kmp,

caracterizata prin altitudini si pante medii de cca. 230 m si respectiv 90 m/km.

Râul Timiș, este cel mai mare râu drenat din spațiul hidrografic Banat, drenând o

suprafața bazinală de cca. 5.673 kmp (Atlas cadastral – 1992).

Lucrarea este propusa pentru amplasare pe cursul râului Timiș, amonte de

confluenta cu pârâul Maciovița, in localitatea Constantin Daicoviciu. Lucrarea se realizează



Pagina 22

cu scopul producerii de energie electrică între cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o

cădere brută de H = 3,50 m.

Conform datelor obţinute de la Administraţia Naţională „Apele Române” Direcţia

Apelor Banat prin adresa nr. 5870/01.07.2011, situaţia suprafeţelor şi a debitelor cu

anumite asigurări este prezentata în tabelul de mai jos:

Conform studiului geotehnic intocmit, apa subterană a fost atinsă în forajele

geotehnice la adâncimea de 0,7 – 1,5 m faţă de terenului natural (CTN) din punctul de

execuţie al forajelor. Acviferul freatic fiind cu nivel liber, apa subterană s-a stabilizat în

foraje la aceiaşi adâncime de 0,7 - 1,5 m faţă de CTN (NH= -0,7 ÷ -1,5 m). Nivelul

hidrostatic maxim absolut poate fi indicat doar în urma unor studii hidrogeologice complexe,

realizate pe baza observaţiilor asupra fluctuaţiilor nivelului apei subterane, de-a lungul unei

perioade îndelungate de timp. Apreciem că nivelul maxim al apei subterane este egal cu

nivelul maxim al apei râului Timiş.

Din buletinul de analiză (nr. 1825/2012) intocmite rezulta ca apa freatica extrasă

din forajul F2, are agresivitatea carbonică (CO2agresiv – 19,80 mg/l) slaba, iar celelalte

elemente nu prezintă agresivitate chimică faţă de beton.

2.4. Analiza geotehnica

Conform studiului geotehnic intocmit de catre SC Geosond SRL au fost facute următoarele

lucrări de prospecţiuni geotehnice:

� 4 foraje geotehnice (tip RKS-1, RKS-2 executate cu utilajul tip LMSR –

marca Geotool) de 5,0 – 6,4 m adâncime; diametrul forajelor: în top –

80 mm, în bază – 60 mm;

� 4 teste de penetrare dinamică cu con de tip greu (PDG), executate cu

utilajul tip LMSR – marca Geotool, de 5,0 – 6,4 m adâncime.

Nr. crt. Raul Secțiunea

Debite (m3/s) cu

probabilitatea de

apariţie/depăşire

1 Timiș

Amonte de confluenta cu pârâul

Maciovita in loc. Constantin

Daicoviciu

1% 5%

1103 737



Pagina 23

Forajele au fost realizate folosind o foreză mecanică, recuperajul obţinut fiind de 40

- 80%. Stratificaţia întâlnită a fost corelată cu diagrama penetrării dinamice cu con, variaţiile

numărului de lovituri (/20 cm) reflectând schimbarea litologiei sau a caracteristicilor

geotehnice ale straturilor traversate.

Penetrările dinamice cu con au fost realizate folosindu-se un penetrometru dinamic

greu, mecanic (PDG/DPH - marca GEOTOOL Germany, model LMSR vk), care are

următoarele caracteristici: mberbec = 50 kg, hcădere = 50 cm, Scon = 15 cm2, α vârf con = 90°.

Numărul de căderi ale berbecului necesare înfigerii conului pe o adâncime de 20 cm pun în

evidenţă rezistenţa la penetrare dinamică (Rd) a stratului străbătut. Plecând de aici, pe cale

indirectă, rezultă numărul de lovituri din cadrul penetrării standard (NSPT), corelare realizată

de programul informatic „Dynamic Probing” produs de Geostru Software Italia. Pe baza

NSPT au fost calculaţi indicii geotehnici ai stratelor din zona activă. Programul de interpretare

a testului de penetrare dinamică cu con, de tip greu (PDG/DPH) oferă indicii geotehnici

necesari calculului terenului de fundare. Rezultatele obţinute sunt aplicabile pentru diferite

tipuri litologice, astfel că alegerea indicilor a fost facută ţinând cont atât de stratificaţia

întâlnită în foraj, cât şi de mediul depoziţional în care s-au acumulat sedimentele şi în

general, de geologia cuaternară (Holocen Superior – Actual) a arealului din care face parte

perimetrul prospectat.

Din foraje, au fost prelevate probe de pământ tulburate şi netulburate, care au fost

analizate macroscopic şi corelate cu analizele de laborator efectuate pe probe de pământ

tulburate şi netulburate. Pe baza acestora, stratigrafia amplasamentului poate fi descrisă

astfel (cota 0,0 m fiind cota terenului din punctul de execuţie al forajului):

� Sol vegetal , în grosime de 0,3 m (exceptând forajul F4);

� complexul nisipos , urmat în bază de un strat coeziv , în următoarea

succesiune stratigrafică:

� NISIP PRĂFOS/ (PIETRIŞ CU BOLOVĂNIŞ – strat identificat în

forajul F4), cafeniu, mediu îndesat, pe alocuri cu resturi vegetale

putrezite, de la 0,7 – 1,5 m umed, apoi inundat (strat ce se dezvoltă

până la adâncimi de 1,4 -1,6 m);

� NISIP CU PIETRIŞ/ NISIP MIJLOCIU/ PIETRIŞ NISIPOS/ PIETRIŞ

NISIPOS PUŢIN PRĂFOS/ PIETRIŞ CU BOLOVĂNIŞ, de la

cafeniu spre cenuşiu, inundat (strat ce se dezvoltă până la

adâncimi de 3,0 m);



Pagina 24

� ARGILĂ PRĂFOASĂ/ PRAF ARGILOS/ PRAF NISIPOS ARGILOS

cenuşiu, plastic vârtos, saturat (strat ce se dezvoltă până la

adâncimea de investigare de 2,0 – 5,2 m);

Cotele de nivel ale forajelor şi ale penetrărilor au fost extrase din ridicarea

topografică pusă la dispoziţie de către beneficiar, obţinându-se cotele absolute de nivel în

raport cu Nivelul Mării Negre, astfel:

Lucrări de teren Cota forajelor/ penetrărilor faţă de NMN

(m)

F1, PDG1 +170,20

F2, PDG2 +170,40

F3, PDG3 +169,50

F4, PDG4 +168,90

Caracteristicile fizico-mecanice ale pachetului coeziv , recomandat pentru fundare

în cele ce urmează, la aprecierea cărora s-a folosit interpretările penetrărilor dinamice cu

con analize de laborator efectuate pe probe tulburate şi netulburate efectuate pe carote

extrase din foraje, tabelele cu valori orientative din STAS-ul 3300/1-85, precum şi aspectul

macroscopic al probelor prelevate, pot prezenta valori cuprinse între următoarele limite:

- umiditatea naturală: w 26,5 – 30,4 %

- greutatea vol. naturală: g 18,59 – 18,97 kN/m3

- indicele de consistenţă: Ic 0,85 - 1,02

- indice de plasticitate: IP 26,36 – 35,59 %

- porozitatea: n 42,5 – 45,4 %

- indicele porilor: e 0,74 – 0,83

- modulul de deformaţie liniar: E 7000 - 14000 kPa

Pentru valorile parametrilor fizico-mecanici ai terenului de fundare, în calculul

acestuia, se recomandă folosirea unui factor de siguranţă FS = 2 ÷ 5.

Lucrarea se poate încadreaza în categoria geotehnică 2 – risc geotehnic moderat.

Suprafaţa terenului nu este afectată de fenomene fizico-mecanice care să-i pericliteze

stabilitatea. Stratificaţia interceptată în foraj este eterogenă, dedesubtul solului vegetal, în

grosime de 0,3 m, aflându-se pământuri de natură necoezivă urmate spre bază de un strat

coeziv (până la adâncimea de 2,0 – 5,2 m).

Apa subterană s-a stabilizat, în foraje, la adâncimea de 0,7 - 1,5 m faţă de CTN, din

punctul de execuţie al forajelor, acviferul fiind cu nivel liber (NH= -0,5 – 1,2 m) şi prezintă



Pagina 25

agresivitate chimică faţă de beton (CO2agresiv = 19,80 mg /l – clasa de expunere XA1).

Lucrările de teren au pus în evidenţă, în zona activă a construcţiilor, prezenţa unor

pământuri cu o compresibilitate medie.

Având în vedere caracteristicile pământurilor din cuprinsul zonei active a viitoarelor

fundaţii, apreciem ca fiind posibilă fundarea directă considerând următorii parametri:

� terenul de fundare va fi considerat stratul de praf argilos/ argilă prăfoasă/ praf

nisipos argilos, cafeniu, de la plasic consistent la vârtos. Pentru evitarea

afuierii terenului de fundare a viitoarei construcţii, recomandăm încastrarea

viitoarelor fundaţii cu minim 2,0 m în terenul recomandat pentru fundare;

� astfel, rezultă o adâncime de fundare de minimum 3,5 – 4,0 m sub cota

talvegului actual al râului din zona de construcţie a acesteia sau 5,5 m faţă de

CTN din punctul de exeuţie al forajelor;

� in cote absolute, adâncimea minimă de fundare este +163,40 ÷ +164,00 m

(considerând cota talvegului din zona microhidrocentralei = +167,50 m –

conform planului de situaţie pus la dispoziţie de beneficiar);

� menţinerea talvegului la o cotă constantă (cea actuală) este imperativă pentru

stabilitatea construcţiei proiectate. Se recomandă verificarea periodică a cotei

talvegului şi dacă va fi cazul, talvegul se va sistematiza pentru aducerea

acestuia la cota actuală. De asemenea, se recomandă amenajarea malurilor

în amonte şi în aval faţă de amplasamentul construcţiei propuse;

� in calculul terenului de fundare pentru microhidrocentrala propusă, pentru

gruparea fundamentală de încărcări (conform STAS 3300/2-85, anexa B), se

recomandă adoptarea unei presiuni convenţionale de bază convp = 300 kPa

valabilă pentru o lăţime a tălpii fundaţiei B = 1,0 m şi o adâncime de fundare

faţă de nivelul terenului sistematizat Df = 2,0 m. Pentru a obţine presiunea

convenţională de calcul, se vor aplica corecţiile de lăţime şi de adâncime (vezi

STAS 3300/2-85, anexa B, pct. B.2), folosind coeficienţii K1 = 0,05 respectiv

K2 = 2;

� pentru realizarea lucrărilor pentru fundaţiile microhidrocentralei proiectate, se

recomandă realizarea unor incinte închise (batardouri) cu ajutorul palplanşelor

metalice sau devierea cursului râului. Se recomandă introducerea

palplanşelor pentru realizarea batardourilor cel puţin 2,5 m în stratul de praf

argilos/ argilă prăfoasă/ praf nisipos argilos, cafeniu, ce se dezvoltă începând

cu adâncimea de 3,2 – 3,5 m faţă de CTN.



Pagina 26

Având în vedere nivelul freatic interceptat şi stabilizat la 0,70 - 1,50 m adâncime

faţă de CTN din punctul de execuţie al şi adâncimea minimă de fundare recomandată,

apreciem clasa de expunere ale betonului în funcţie de acţiunile datorate mediului

înconjurător ca fiind XA1 în conformitate cu NE 012-1:2007, tabelul 2. Având în vedere

adâncimile minime de fundare recomandate, nivelul apei freatice interceptat în foraje (NH= -

0,7 – 1,5 m) precum şi nivelul hidrostatic maxim apreciat al aceteia, în timpul execuţiei

săpăturilor pentru fundaţii, nivelul hidrostatic va trebui coborât până sub nivelul cotelor de

fundare prin epuismente. Din cauza naturii necoezive a terenului de fundare, epuismentele

vor fi obligatoriu indirecte, de tipul: filtre aciculare, puţuri filtrante, etc.

2.5. Seismicitatea zonei

Conform zonării seismice, amplasamentul este caracterizat de următorii parametri: ag

= 0,12 g, Tc = 0,7 s.

2.6. Vecinatati – prezentarea aportului suplimentar de poluare

Terenul luat în analiză se află situat in extravilanul comunei Constantin Daicovici şi

are destinaţia agricolă. Vecinătăţile terenului studiat sunt terenuri agricole. Suprafata pe

care va fi realizata microhidrocentrala este libera de constructii. Terenul luat in studiu este

amplasat in extravilanul localitatii Maciova si are o suprafata totala de 15.008 mp conform

masuratorilor si a CF-ului si este proprietatea privata SC SSM PREST SRL. Pentru

construirea canalului se deviatie si efectuarea altor lucrari necesare microhidrocentralei

(baraj etc) a fost inchiriata o suprafata de 773,0 mp ce se afla in albia minora a raului Timis

si este proprietatea publica a statului, in administrarea A.N. Apele Romane - Administratia

Bazinala de Apa Banat. Pentru aceasta suprafata, s-a incheiat contractul de inchiriere nr.

412/A6/17.01.2012 intre locatarul S.C. SSM PREST S.R.L. si locatorul A.N. Apele Romane.

Datorita faptului ca proiectantul a indicat ca in fata barajului sa se puna pietre mari pentru a

disipa energia atunci cand apelel sunt mari, beneficiarul a mai inchiriat de la AN Apele

Romane suprafata de teren de 1.556 mp in baza unui act aditional.

Ca element natural, se constata existenta pe amplasament a unui numar redus de

specii din flora spontana, mai cu seama plante indicatoare ale unui mediu antropic, fara

valoare floristica, respectiv erbacee.

Factorii de poluare relativa a mediului natural sunt reprezentati de fertilizarea cu

ingrasaminte chimice pentru fertilizare, ierbicide si pesticide pentru combaterea

daunatorilor.



Pagina 27

2.7. Avantajele refacerii zonei

Avand în vedere complexitatea proiectelor de producere a energiei din surse

regenerabile printre avantajele implementarii proiectului se pot aminti:

• contextul energetic mondial şi necesitatea stringenta de descentralizare a

surselor;

• emisii zero de substante poluante;

• acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel naţional pentru

producătorii de energie din surse regenerabile;

• costuri reduse (materiale şi de personal) de intretinere dupa punerea în

functiune;

• costuri reduse de scoatere din functiune, având în vedere ca unitatile

componente pot fi aproape integral reciclate.

În ceea ce priveşte impactul asupra mediului datorat amenajărilor prevăzute de

prezentul P.U.Z., trebuie luat în considerare atât cel din faza de execuţie, cât şi cel din faza

de funcţionare. Formele de impact asupra mediului din perioada de execuţie sunt cele

caracteristice tuturor şantierelor, cu implicaţii cu arie redusă de manifestare, de scurtă

durată şi de intensitate redusă asupra componentelor mediului, în condiţiile respectării

disciplinei de lucru. Se consideră că geosistemele afectate vor reveni la parametri normali

de funcţionare la terminarea lucrărilor de execuţie. Având în vedere faptul că lucrările se

derulează pentru o perioada scurta de timp, se estimează că disconfortul pe care activitatea

de construire a microhidrocentralei l-ar putea genera asupra populaţiei va fi minim pentru ca

se afla la o distanta mai mare de 1 km de zona locuita. Trebuie menţionate însă şi

beneficiile pe care această investiţie le aduce în economia locală. Impactul generat de

implementarea acestei microhidrocentrale va influenţa în mod pozitiv dinamica socio-

economică a comunei Constantin Daicoviciu.

Capitolul III

Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi af ectata semnificativ

3.1. Solul

Învelişul de sol din zona Constantin Daicovici este de o mare diversitate,

numeroasele tipuri şi subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri,

cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri şi protisoluri. Existe o pondere ridicata a unor

tipuri de soluri cu fertilitate naturală scăzută sau afectate de umezeală în exces

(entricambosoluri, gleiosoluri, stagnosoluri, vertisoluri, etc.), compensată însă de prezenţa

cernoziomurilor şi a preluvosolurilor.



Pagina 28

Adâncimea de îngheţ (STAS 6054-77) este de 0,70 m.Lucrările de construcţie si

nivelare pentru noile amenajări, realizarea platformelor pentru depozitarea materialelor si

drumurilor de acces, amplasarea canalului de deviatie, presupun deranjarea orizonturilor de

sol, actionandu-se in mod direct asupra structurii, texturii, porozitatii si a altor caracteristici

naturale ale acestuia.

Lucrările de amenajare vor consta din apărări de mal şi praguri de fund şi vor fi

realizate din beton şi materiale locale, contribuind la stabilizarea malurilor şi la protecţia

cursului de apă, la îngustarea secţiunii de curgere, ce poate asigura condiţii favorabile

dezvoltării de habitate naturale, protejând împotriva inundaţiilor şi scăzând depozitul

aluvionar, adică generând impact de mediu pozitiv.

În jurul zonei de exploatare, este posibila afectarea solului din punct de vedere

calitativ, prin impurificarea accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de la

mijloacele de transport si utilajele folosite, dar aceasta se realizează în cantităţi mici, în

diverse puncte, deci impactul este negativ nesemnificativ. După punerea în functiune a

MHC-ului singura sursa de poluare a solului va fi de la mijloacele de transport a

personalului de deservire care va ajunge în zonă pentru întretinerea centralei.

Zona de constructie, drumurile de acces provizoriu şi toate suprafeţele a căror înveliş

vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale. Se interzice

depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara perimetrului organizări de

şantier. Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor,

depozitarea temporara a acestora se va face doar după ce suprafeţele destinate vor fi

impermeabilízate cu folie de polietilena.

3.2. Apa subterana

Modul de manifestare a apelor subterane în judeţul Caraş-Severin este o rezultantă

a condiţiilor climatice, morfologice, hidrologice şi, în special, a condiţiilor litologice, ceea ce

explică dinamica apelor freatice şi valorile principalilor parametri hidrologici – mai mare spre

rama montană şi mai mică spre zonele joase.

Aceasta explică şi direcţia principală de scurgere a apelor freatice, orientate dinspre

rama montană spre zone joase. În perioadele de alimentare a orizontului acvifer freatic (cu

predilecţie primăvara), în zonele înalte se acumulează un volum mare de apă în subteran,

care se drenează repede spre zonele mai joase şi spre principalele râuri. În aval, viteza

apelor scade datorită permeabilităţii reduse a stratelor acvifere, drenajul se face greu, în

anumite condiţii apele se ridică şi băltesc la suprafaţa terenului.



Pagina 29

În general, mineralizarea lor creşte dinspre rama montană spre zona de câmpie sau

depresionară, dar este puternic influenţată şi de litologia pe care o străbate. Nivelele

hidrostatice medii se situează la adâncimi cuprinse între 2 - 5 m în zonele joase şi peste 5

m în zonele înalte. Amplitudinea de variaţie anuală a nivelului hidrostatic atinge uneori

valori mari (3 - 4 m), dar în general are valori cuprinse între 1 - 3 m.

În luncile râurilor, freaticul este cantonat în aluviuni de diferite granulometrii, fiind

alimentat cu apă din precipitaţii şi din infiltraţiile provenite din râuri, direcţia de curgere a

apei freatice fiind suprapusă direcţiei de curgere a râurilor. Pe terasele râurilor, principala

sursă de alimentare cu apă a freaticului o constituie infiltraţiile venite de pe versanţii

munţilor, infiltraţii rezultate din precipitaţii şi din apele de şiroire.

3.3. Ocuparea terenurilor

Functiunea predominanta a zonei este cea agricola. Avand in vedere faptul ca

intreaga zona de „hinterland” tinde sa pastreze caracterul de zona agricola (indiferent de

tip, arabil, pasune, faneata, livada etc.), relationarea functiunilor existente si propuse intre

ele nu ridica probleme speciale.

Portiunea de teritoriu studiata prezinta un tip major de ocupare a terenului cu fond

construit, terenuri agricole complet lipsite de constructii in afara imprejmuirilor ocazionale. In

forma propusa de dezvoltare, se va adauga un singur tip major de ocupare a terenului, cel

extrem de rarefiat si de inaltime nesemnificativa (al microhidrocentralei).

Prin PUZ se propune construirea unei microhidrocentrale cu amplasare pe râul

Timiș, amonte de confluenta cu pârâul Maciovita. Lucrarea se va realiza cu scopul

producerii de energie electrică între cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută

de H = 3,50 m.


acumulare pe o lungime de 500 m, cu o lățime medie de 35 m si o adâncime medie de 1,35

m. Se va crea astfel un volum de circa 23.600 m3. Debitul instalat în centrală, pentru

căderea de 3.50 m va fi de 2 x 15 =30 m3/s.

În secţiunea de captare se va preleva un debit instalat de 30 m3/sec. si se va tranzita

in aval un debit de servitute de 3.00 mc/sec, prin deschiderea stavilei de 1.50 m de pe

malul drept (debit cu asigurarea de 80%). Debitul de servitute va fi suplimentat si prin

debitul tranzitat prin scara de peşti, amplasată pe malul stâng. Restituirea debitului prelevat

se va face după prelucrarea energetică prevăzută la cota 166.30 mdM, în cursul natural al

râului Timiș, amonte de confluenţa cu pârâul.



Pagina 30

3.4. Zonificarea teritoriului, bilant teritorial

Din punct de vedere al zonificarii functionale, zona studiata recepteaza unele

modificari. Exploatarea agricola va face loc productiei energetice, sub forma unei

microhidrocentrale si infrastructurii aferente.

Principala functiune propusa pentru zona studiata este de tipul constructii tehnico-

edilitare. Investitia propune realizarea unei microhidrocentrale de 0,928 MW si lucrari

conexe – racordarea la SEN. Microhidrocentrala se va amplasa pe râul Timis, amonte de

confluenta cu pârâul Maciovita. Lucrarea se realizează cu scopul producerii de energie

electrică între cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m.


acumulare pe o lungime de 500 m, cu o lățime medie de 35 m si o adâncime medie de 1,35

m. Se va crea astfel un volum de circa 23.600 m3. Debitul instalat în centrală, pentru

căderea de 3,50 m va fi de 2 x 15 =30 m3/s.

Functiunile complementare admise in zona vor fi din gama:

� echipamente tehnice - pentru producere energie electrica;

� cladire -P- pentru supraveghere, control-monitorizare si paza.

Terenul necesar trebuie sa fie inconjurat de un gard de securitate. Imprejmuirea se

va realiza din panouri din plasa metalica prinse pe stalpi metalici, cu o inaltime maxima de

2,20 m.

Bilant teritorial

Suprafata teren

Existent Propus

mp % mp %

Total zona studiata 15.008+1.556 100 15.008+1.556 100

Constructii si amenajari

- amenajari hidro

- cladiri

-

8895

100

56,37

0.50

Circulatii, platforme - - 785 4,97

Zone verzi - - 6021 38,16

Teren agricol 15.008 100 0 0

Teren inchiriat Apele

Romane 1.556 1.556

Situaţia ocupărilor definitive de teren - suprafeţe, intravilan / extravilan



Pagina 31

Denumire obiectiv Suprafaţa definitiv ocupată

mp

Statut

Prag de captare 1.556 Extravilan, teren închiriat de

la Administraţia Bazinală de

Apă Banat

Canal de derivaţie şi priză

de captare

118 x 20 Extravilan, proprietate SSM

PREST SRL

Cladire centrală 100 Extravilan, proprietate SSM

PREST SRL

Pentru zona cu constructii hidrotehnice microhidrocentrala se prevede un procent de

ocupare al terenului (POT) de 56,87%, cea mai mare parte din teren fiind ocupata cu

constructii tehnico-edilitare specifice. Coeficientul de utilizare al terenului (CUT) este de

maxim 0,57.

3.5. Peisagistica

Proiectul este amplasat in zona râului Timis. Constructia clădirii centralei si a

canalului de deviatie nu va avea un impact negativ asupra tipului de habitat din zonă.

Denumire obiectiv Suprafaţa definitiv ocupată mp Statut

Prag de captare 1.556 Extravilan, teren închiriat de

la Administraţia Bazinală de

Apă Banat

Canal de derivaţie şi

priză de captare

118 x 20 Extravilan, proprietate SSM

PREST SRL

Cladire centrală 100 Extravilan, proprietate SSM

PREST SRL

Suprafaţa de teren alocata amenajării microhidrocentralei de la Maciovita este

15.008 mp. Prin soluţiile constructive propuse prin proiect, impactul creat asupra valorii

estetice a peisajului este diminuat semnificativ. Dat fiind faptul ca obiectivele nu au o

amplasare compacta, ca sunt poziţionate intr-o zona doar cu terenuri agricole neproductive

si necultivate de aproximativ 20 ani si care deja incep sa se impadureasca, nu exista

posibilitatea unei modificări majore a biotopului. Amplasamentul propus pentru amenajarea

microhidrocentralei nu va ridica problema unui impact asupra mediului.



Pagina 32

La finalizarea lucrărilor, vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele,

astfel încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decât starea

anterioară. Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face

prin ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj, aducerea lui la

cotele iniţiale.

3.6. Circula ţia

Microhidrocentrala nu va necesita supraveghere si intretinere.Se propune

amenajarea drumului de exploatare existent si repozitionarea sa pe parcela beneficiarului

pentru crearea unui acces mai bun in zona. In incinta se prevede o platforma pentru masini

de interventie si parcare pentru personal.

3.7. Utilizarea resurselor

La prezentul PUZ s-a obţinut Avizul Consiliului Judetean Caras Severin si acordul

Primariei Constantin Daicovici si a AN Apele Romane. Pentru microhidrocentrala nu sunt

necesare racorduri la utilitati, in afara racordului la reteaua de energie electrica.

3.7.1. Alimentarea cu ap ă

Pentru microhidrocentrala, nu este necesara alimentarea cu apa.

3.7.2. Canalizarea apelor uzate menajere

Pentru microhidrocentrala, nu este necesar racordul la sistemul de canalizare

menajer. De asemenea, nu se vor produce ape uzate industriale.

3.8. Alimentarea cu agent termic

Pentru microhidrocentrala, nu este necesara alimentarea cu agent termic.

3.9. Alimentarea cu gaze naturale

Pentru microhidrocentrala, nu este necesara alimentarea cu gaze naturale.

3.10. Alimentarea cu energie electrica Energia electrica produsa va fi transportata

printr-un cablu LES 20 kV proiectata cu cablu 3 x 185 mmp, protejata in tub protectie, la o

adancime de minim 0,8 m, lungime aproximativa 1,15 km. Acest LES se va lega la linia

electrica aeriana (LEA) de 20 kV existenta care alimenteaza localitatile Cavaran, Pestere,

Maciova.



Pagina 33

3.11. Surse de zgomot, vibratii si radiatii

Lucrarile de constructie si lucrarile de montaj a microhidrocentralei sunt lucrari care

se încadreaza în prevederile legale şi conform prevederilor din STAS 10009/88.

Lucrările de constructie si de amenajare a microhidrocentralei vor fi efectuate numai

în timpul zilei. Poluare fonică semnificativă este aşteptată numai în timpul ridicării şi

instalării utilajelor si in timpul lucrarilor de constructii. Poluare fonică care depăşeşte valorile

legale nu este aşteptată nici chiar în timpul lucrărilor de execuţie cele mai zgomotoase.

Durata aşteptată a lucrărilor de construcţie se află între 6-12 luni. Conform legilor în

vigoare, valoarea limită pentru zgomotul ambiental produs este: în timpul zilei de 60 dBA,

iar noaptea de 45 dBA.

In zona studiata nu se pune problema producerii de zgomot. Microhidrocentrala nu

va genera nici un fel de zgomot in perioada de funcționare. Nu există obiective care

necesită protecţie fonică în imediata apropiere a obiectivului proiectat.

Lucrările propuse nu vor produce, respectiv nu vor folosi radiaţii, deci nu necesită

luare de măsuri împotriva radiaţiilor.

3.12. Deseuri

Pe amplasamentul studiat, se vor identifica doar deseuri rezultate ca urmare a

activitatii desfasurate in perioada de constructie, deoarece in perioada de functionare a

MHC nu vor exista angajati permanenti.

DESEURI IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE

Deseuri menajere – total angajati temporar pentru constructii ~ 60 persoane

concomitent.

60 persoane*0,306 kg/zi persoana = 18,36 kg/zi

Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile personalului

in timpul perioadei de constructie, vor fi colectate in pubele menajere, preluate si

transportate la depozitul ecologic. Transportul deseurilor de pe amplasament se va realiza

de catre prestator, cu mijloace de transport adecvate care nu permit imprastierea lor.

Deseuri tehnologice

În etapa de construţie a obiectivului, se identifică următoarele categorii de deşeuri

generate în zona de lucru:

� pământ de excavaţie (argile, nisipuri)/umpluturi neomogene – care se

vor depune acolo unde Primaria Constantin Daicovici isi va da acordul;

� materiale provenite de la construcţii, amenajări în spaţii construite:

• capete conducte PIED, PVC;



Pagina 34

• capete de conducte metalice (oţel);

• capete conductori (neferoase cu izolaţii);

• resturi tâmplărie;

• materiale de construcţii;

• deseuri din lemn, din resturi de la cofraje etc.;

• deseuri din material plastic – de la diferite ambalaje etc.

Aceste deseuri vor fi predate la firme specializate pentru preluarea si neutralizarea

acestora. Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru

mediu şi populaţie, precum şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate.

In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care

prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii acestora in

conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu. Datele centralizate

lunar si apoi anual se trimit apoi Agentiei Regionala pentru Protectia Mediului Caras

Severin. In baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB) probata

cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001 deseurile sunt clasificate in functie de

activitatea care le genereaza. Pe amplasament nu vor fi semnalate alte tipuri de

deşeuri.

Capitolul IV

Obiectivele de protectia mediului stabilite la nive l national, comunitar sau

international care sunt relevante pentru plan

Obiectivele de protectia mediului, impuse pentru constructia zonei respective, vor

trebui sa respecte urmatoarele prevederi:

1. Legislatia in sectorul energetic

Cadrul legislativ naţional aferent sectorului energetic a fost îmbunătăţit în

conformitate cu legislaţia comunitară în domeniu, producerea energiei din surse

regenerabile fiind susţinută de următoarele acte normative:

� Legea nr. 13/2007 a energiei electrice;

� Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei

din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare;

� Legea nr. 14/1997 pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei şi a Protocolului Cartei

Energiei privind eficienţa energetică şi aspecte de mediu, încheiate la Lisabona la 17

decembrie 1994;



Pagina 35

� Hotărârea Guvernului nr. 409/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi

promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

� Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a

României pentru perioada 2007 – 2020;

� Hotărârea Guvernului nr. 1395/2005 privind aprobarea Programului de măsuri

existente şi planificate pentru promovarea producerii şi consumului de energie

electrică produsă din surse regenerabile de energie;

� Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a

surselor regenerabile de energie;

� Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării

la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

2. Protectia calitatii apelor

• Hotarirea nr. 1213 din 06.09.2006 , privind

stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru

anumite proiecte publice si private.

• HOTARAREA nr. 188 din 28 februarie 2002 , pentru aprobarea unor norme privind

conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata de HG nr. 352

din mai 2005, conform articolului 4, inainte de a fi evacuate in receptorii naturali sa

corespunda NTPA 001/2005 (Anexa 2).

3. Protectia calitatii aerului

Pentru indeplinirea obiectivelor in domeniul protectiei aerului, vor trebui respectate

urmatoarele prevederi:

• Ordinul MAPAM nr. 592/2002 privind aprobarea normativul privind stabilirea

valorilor limita, a valorilor de prag, a criteriilor si metodelor de evaluare a

dioxidului de sulf, a dioxidului de azot, a oxizilor de azot, a pulberilor in

suspensie si a monoxidului de carbon in aerul inconjurator;

• utilajele tehnologice si de transport folosite in timpul constructiei si operarii

ulterioare vor respecta HG nr. 743/2002 , privind stabilirea masurilor de aprobare

a tipurilor de motoare, precum si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de

gaze si particule poluante provenite de la acestea;

• Ordinul nr. 462/1993 , referitor la traficul rutier precizeaza ca emisiile poluante

ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile

tehnice prevazute la omologarea autovehiculului. Aceasta operatiune se face la

inmatricularea pentru prima data in tara a tipului respectiv de masina. De



Pagina 36

asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la inspectiile tehnice care se

efectueaza periodic pe toata durata utilizarii masinii in Romania.

4. Protectia solului

Din punct de vedere al deseurilor produse, vor trebui respectate:

� Legea nr. 465/2001 , privind colectarea separata a desurilor revalorificabile si

predarea acestora;

� Legea nr. 426/2001 , privind regimul deseurilor;

� ORDIN nr. 95 din 12 februarie 2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare şi

procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista nationala de

deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri.

Capitolul V

Potentiale efecte semnificative asupra mediului

5.1. Apa uzata

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial hidro nu implică

utilizarea apei. În aceste condiţii, în urma aplicării procesului tehnologic de generare a

energiei, pe amplasament nu se vor produce ape uzate.

Apele care pot apărea pe amplasament vor fi rezultate din precipitaţii, care vor fi

drenate spre zona verde. Produsul realizat de microhidrocentrala este energia electrică

curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul din zonă. In perioada de constructie,

pentru personalul muncitor se va monta o toaleta ecologica.

5.2. Aer

In perioada de constructie, impactul proiectului asupra aerului consta in generarea

de poluanti atmosferici de catre sursele urmatoare:

� vehicule rutiere pentru transportul componentelor si echipamentelor, al

materialelor de constructii;

� utilaje si vehicule pentru diferite activitati de constructii-montaj.

Vor fi luate masuri pentru limitarea emisiilor prin utilizarea de masini cu motoare noi.

Functionarea microhidrocentralei va contribui la diminuarea cantitatii de gaze cu efect de

sera emise in atmosfera, prin faptul ca va produce energie electrica dintr-o sursa ce nu va

arde combustibil fosili.



Pagina 37

5.3. Surse de poluare a solului si subsolului

Suprafata de teren care face obiectul Planului Urbanistic Zonal are categoria de

folosinta teren arabil. Caracteristicile reliefului sunt acelea de o suprafata relativ plana,

acest lucru conferind stabilitate terenului.

Solul reprezintă factorul de mediu cel mai afectat în cazul implementării unui astfel

de obiectiv, prin prisma scoaterii din circuitul pedologic natural a unei suprafeţe de teren (nu

foarte mare), respectiv a constructiei bazajului mobil, a canalului de deviatie, a centralei

propriu zise, a drumurilor de acces şi a canalului de transmitere a energiei către SEN. Mai

trebuie menţionat că cea mai mare parte a terenului îşi va păstra funcţia de spaţiu verde.

Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a

solului se impart in doua categorii:

• surse specifice perioadei de executie

In perioada de executie a investitiei, nu vor exista surse industriale de impurificare a

solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de

carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie si de montarea

microhidrocentralei. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a

avea efecte nedorite asupra solului.

Organizarea de santier va cuprinde:

� zona de depozitare materiale;

� platforma pentru montaje in santier;

� constructii provizorii (birouri, vestiare si WC ecologic, spatii depozitare, etc.).

In perioada de executie a constructiilor, se va obtine un volum de strat vegetal

obtinut din decopertare care va fi stocat pe amplasament si apoi se va folosi la umpluturi.

Pamantul vegetal care este excedentar se va folosi la nivelari. Utilajele folosite pentru

realizarea investitiei vor fi reprezentate de: excavatoare, macara mobile, buldozere si

masini de transport. Toate utilajele se vor alimenta cu combustibil de la pompa de

carburanti, insa in incinta santierului nu se va amplasa un rezervor pentru carburanti.

Deseurile menajere vor fi depozitate in conteinere specializate si se vor depozita

definitiv la depozitul ecologic. Daca pe perioada constructiei vor rezulta deseuri de hartie,

metal sau plastic, firma care va construi aceste obiective va fi obligata sa le predea unei

firme specializate.

• surse specifice perioadei de functionare:

In perioada de functionare, nu vor exista surse de poluare ale solului.



Pagina 38

5.4. Biodiversitatea

In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului sectiunea III - zone protejate”,

Ordinului nr. 1964/2007 şi H.G. nr. 971/2011, privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica, ca parte integrata a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania,

amplasamentul studiat nu se afla in nici o arie de protectie avifaunistica sau arii speciale de

conservare. Impactul asupra elementelor de biodiversitate este nesemnificativ, deoarece nu

se va schimba destinaţia suprafeţelor naturale si nu vor fi afectate ecosistemele sau

speciile cu regim de protectie. Distanta pana la cel mai apropiat sit Natura 2000 este de 684

m intre punctul L1 si ROSCI0385 = raul Timis intre Rusca si Prisaca

Inventar de coordonate

Sistem de coordonate stereografic 1970

PCT Y X

L1 450178.485 279945.633

L2 450183.485 279941.115

L3 450191.863 279930.715

L4 450111.528 279928.773

L5 450109.811 279902.167

L6 450110.591 279901.004

C1 450178.485 279945.633

C2 450177.307 279946.697

C3 450175.376 279946.167

C4 450174.214 279943.661

C5 450109.811 279902.167

C6 450110.591 279901.004

Identificarea habitatelor a avut la bază recunoaşterea asociaţiilor vegetale

(fitocenozelor) ce le caracterizează, prin evaluarea speciilor edificatoare şi indicatoare

ecologic şi/sau cenologic. Structura habitatelor este definită prin caracterul geografic,

ecologic şi fitosociologic al fitocenozei.

Descrierea faunei are la bază observaţia directă pe teren precum şi bibliografia

referitoare la fauna zonei. Vegetatia din zona studiata a fost puternic modificata de

activitatea antropica. Aceste modificari sunt mai puternice in lunca si pe terasele Timisului



Pagina 39

si pe pantele cu inclinare redusa care au fost transformate in terenuri pentru cultura

plantelor si livezi. Vegetatia caracteristica zonei inalte a comunei este reprezentata prin

etajul forestier alcatuit din paduri de fag si paduri amestecate. Fagul coboara pana la

altitudini joase. In padurile amestecate, fagul apare alaturi de:

� gorun,

� carpen,

� ulm,

� tei s.a.m.d.

De regula, pe pantele insorite se gasesc paduri in care predomina stejarul si teiul, in

timp ce pe versantii umbriti sau prin vai, se gasesc paduri in care predomina carpenul si

fagul. In partile mai joase arbusti precum alunul si cornul. Vegetatia lemnoasa mai

caracteristica si a unor mici zone din lunca Timisului, unde apar cranguri de salcii si anini.

Fauna zonei, datorita vanatului si pescuitului excesiv, este reprezentata prin specii

tot mai putine. Animalele specifice de padure sunt:

� lupul;

� jderul;

� mistretul;

� vulpea;

� viezurele;

� pisica salbatica etc.

In padurea comunala, efectivul de mistreti ocupa primul loc. Aceasta datorita

conditiilor puternice pe care le gaseste: hrana abundenta, terenuri mlastinoase precum si

vecinatatea cu terenuri agricole. Alte specii cinegetice sunt reprezentate de:

� caprioara;

� iepurele;

� fazanul.

Pe terasele mai joase si in lunca traiesc numeroase pasari. Cele mai raspandite

sunt:

� cioara;

� vrabia;

� fazanul;

� ciocanitoarea;

� scortalul;

� cucul;

� pupaza;



Pagina 40

� graurul;

� sticletele s.a.m.d.

Pasarile rapitoare sunt reprezentate sunt reprezentate prin:

� uliul pasarar;

� buha sau bufnita mare;

� sorecarii.

Alte specii prezente in zona sunt

� soparle;

� broaste;

� specii de serpi;

� broaste testoase (In Taul Negru din partea de est a

satului Cavaran).

Fauna este completata de lumea apelor care, pe teritoriul comunei, este destul de

bogata. Au fost identificate următoarele specii: Esox lucius, Orthrias barbatulus, Barbus

petenyi, Rhodeus sericeus amarus, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri banaticus,

Sabanejewia aurata balcanica, Gobio gobio, Phoxinus phoxinus, Pseudorasbora parva,

Alburnoides bipunctatus, Leuciscus cephalus, Chondrostoma nasus, Aspius aspius.

Pe teritoriul comunei nu exista rezervatii naturale si nici animale sau plante intrate sub

ocrotirea legii.

Surse de poluare a florei şi faunei şi emisii de poluan ţi

Avand in vedere faptul construirea microhidrocentralei se face pe un teren care a fost

arabil, nu sunt necesare lucrari de defrisare si de taiere a vegetatiei (arbori si arbusti).

In etapa de construire a microhidrocentralei, sursele de poluare a florei si faunei sunt

urmatoarele:

� utilajele si mijloacele de transport prin activitatea desfasurata, pot produce poluanti

si zgomot;

� accidentele rezultate ca urmare a traficului de santier, care pot genera scurgeri de

carburanti si uleiuri care, deversate pe suprafata solului, afecteaza flora si fauna

specifica amplasamentului.

Vulnerabilitate

Poluari accidentale în amonte, aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor pe terenurile

agricole limitrofe.

Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în

consideraţie:



Pagina 41

� vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale acesteia, la modificări,

precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acesteia.

� utilizarea drumului de acces in zona obiectivului de investii are un impact redus

asupra faunei si florei din zona, care se poate manifesta prin:

o emisiile de poluanti atmosferici, reprezentate prin gazele de ardere a

combustibililor lichizi si prin praful ridicat;

o zgomotul produs de autobasculantele care transporta echipamentele

in faza de constructie;

o depozitarea deseurilor menajere si a deseurilor tehnologice din

perioada de constructie

5.5. Mediul social si economic

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor pe care le aduce investiţia în

zona de amplasament asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi

densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de calificare a

populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional,

curăţenie publică ş.a.m.d.

Locaţia din comuna Constantin Daicovici, judeţul Caras Severin este situată într-o

zonă extravilană cu funcţiune de teren agricol. Astfel, prin acest PUZ se doreste

schimbarea functiunii agicole cu cea de activitate a unei microhidrocentrale.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament va aduce modificări asupra

indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Constantin Daicovici.

Tehnologia de construcţii - montaj a microhidrocentralei implică operaţiuni atât simple, cât şi

complexe, ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt

asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie, pentru aceste operaţiuni

se solicită forţă de muncă în medie 60 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, a amplasarii

turbinelor şi a altor lucrări specifice.

Luând în considerare indicatorii sociali pentru impact se pot preciza urmatoarele:

� in perioada de montaj, există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ;

� dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial va

determina modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi;

� ca un impact social important alături de impactul economic analizat, trebuie

menţionat faptul că analizele la nivel European făcute asupra necesarului

de energie fac ca în Europa să se importe 50% din energia necesară, iar în



Pagina 42

cazul în care nu se vor găsi soluţii alternative până în anul 2030, importul

de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care

alternativa poten ţialului hidroelectric nu trebuie respinsă;

� tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de

producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute

comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei

electrice din alte surse decat cele fosile a însemnat reducerea preţului

energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii, punerea în funcţiune durează o perioadă de până

la 35÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare în cadrul unei

investiţii înseamnă, pe lângă un consum considerabil de timp, şi un consum semnificativ de

resurse materiale şi financiare, de asemenea, utilizarea unor resurse umane de înaltă

calificare. Construcţia, montajul şi funcţionarea microhidrocentralei pe amplasamentul din

extravilanul comunei nu va avea nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care

să ducă la îmbolnăvirea populaţiei.

5.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultu ral

Obiectivul de investitii nu va afecta conditiile etnice şi culturale din zona. În

vecinatatea amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau

monumente istorice.

5.7. Din punct de vedere al sanatatii

Construirea microhidrocentralei in extravilanul comunei Constantin Daicovici nu va

influenta negativ sanatatea locuitorilor comunei si nici pe a personalului de exploatare care

va veni periodic in aceasta microhidrocentrala pentru efectuarea lucrarilor de mentenanta la

turbine si alte utilaje. Nu va exista personal permanent angajat la aceasta

microhidrocentrala. Impact direct asupra locuitorilor poate aparea numai in caz de accident

in timpul transportului sau a manevrarii componentelor mari ale microhidrocentralei.

Activitatile de constructii-montaj se vor desfasura in extravilanul localitatii.

Pentru prevenirea poluarii apei in perioada de constructie, se vor lua masuri de

prevenire a unor eventuale accidente si masuri de reducere a poluarii.Pentru reducerea

efectelor negative asupra populatiei si a sanatatii umane, lucratorii vor fi informati si instruiti

cu privire la respectarea regulilor privind protectia calitatii apelor si prevenirea accidentelor.

In etapa de exploatare a microhidrocentralei nu se va utiliza apa, prin urmare

functionarea acestuia nu va avea un impact negativ asupra factorului de mediu apa. Efecte



Pagina 43

negative asupra apelor s-ar putea produce doar in caz de scurgeri accidente de ulei sau

carburanti pe sol, de la masinile care vor intra in santier, dar se vor lua masuri de prevenire

a poluarii. Proiectul de construire a microhidrocentralei contribuie la reducerea cantitatilor

de gaze cu efect de sera emise in atmosfera, prin faptul ca va produce energie electrica

dintr-o sursa ce nu va arde combustibili fosili.

Capitolul VI

Posibile efecte semnificative asupra mediului, inc lusiv asupra sanatatii in

context transfrontalier

Nu vor exista efecte in context transfrontalier, deoarece amplasamentul se afla la

distanta de aproximativ 150 km fata de granita.

Obiectivele strategice de bază conform Legii nr. 315/2004 ale politicii de dezvoltare

regională din România, incluzand dezvoltarea transfrontaliera, sunt urmatoarele:

a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea

dezvoltării echilibrate, recuperarea accelerată a întârzierilor în

domeniul economic şi social a zonelor mai puţin dezvoltate, ca urmare

a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum

şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

b) corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor

prin stimularea iniţiativelor şi prin valorificarea resurselor locale şi

regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile şi a

dezvoltării culturale a acestora;

c) stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale,

transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum şi participarea

regiunilor de dezvoltare la structurile şi organizaţiile europene care

promovează dezvoltarea economico-socială şi instituţională a acestora,

în scopul realizării unor proiecte de interes comun, în conformitate cu

acordurile internaţionale la care România este parte.

Prin evoluţia sa istorică, zona este bogată şi prin diversitate culturală, dublată de un

puternic sentiment de identitate regională. Resursele naturale diversificate, potenţialul

uman important numeric, dar mai ales cantitativ, volumul investiţiilor străine, privatizarea şi

restructurarea economică făcute mai decis decât în alte părţi ale României, reprezintă

puncte de sprijin pentru dezvoltarea viitoare.

Capitolul VII



Pagina 44

Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers

asupra mediului al implementarii planului

7.1. Masuri de diminuare a impactului deversarii ap elor uzate

Etapa de construire

Măsurile de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă în faza de

construcţie a microhidrocentralei sunt reprezentate de:

� alimentarea cu combustibil a utilajelor folosite se va face doar la

statiile PECO, astfel încât să se evite scăpările accidentale de

combustibil pe sol;

� cand se va lucra la baraj in cursul raului Timis, acest lucru se va face

doar in perioade de ape mici - se considera situatii de ape mici,

perioadele de timp in care nivelul pe raul Timis inunda partial

perimetrul de exploatare a plajei de pe malul drept si de pe malul

stang;

� la terminarea programului de lucru si in zilele nelucratoare, utilajele se

vor retrage din cursul de apa;

� amenajarea unor spaţii de depozitare temporară a deşeurilor, în

conformitate cu reglementările în vigoare, iar eliminarea/valorificarea

acestora va fi realizată doar de firme specializate şi acreditate;

� reducerea la minimum a intervenţiilor constructive care ar putea

conduce la modificări ale nivelului freatic pe amplasament;

� în cazul unor deversări accidentale pe sol a unor substanţe poluante,

se vor lua măsuri imediate de colectare, depozitare şi eliminare prin

firme specializate.

Etapa de funcţionare

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial hidroenergetic nu

va implica utilizarea apei. În aceste condiţii, în urma aplicării procesului tehnologic de

generare a energiei, pe amplasament nu se vor produce ape uzate. Produsul realizat de

microhidrocentrala va fi reprezentat de energia electrică curată, fară produşi poluanţi care

să afecteze mediul din zonă.

7.2. Masuri de diminuare a impactului asupra aerulu i

Dezvoltarea durabila a asezarilor umane obliga la o reconsiderare a mediului natural

sub toate aspectele sale: economice, ecologice si estetice si accentueaza caracterul de

globalitate al problematicii mediului.

Etapa de construire



Pagina 45

Măsurile propuse de reducere a impactului în faza de construcţie a

microhidrocentralei sunt urmatoarele:

� impunerea unor limitări de viteză a vehiculelor de tonaj mare;

� utilizarea unor vehicule şi utilaje performante;

� utilizarea unor carburanţi cu conţinut redus de sulf;

� adoptarea unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a vehiculelor şi utilajelor,

respectiv verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora şi intervenţia în

vederea remedierii eventualelor disfuncţii identificate.

Etapa de funcţionare

Având în vedere faptul că după începerea funcţionării microhidrocentralei accesul va

fi rar, doar în cazuri de defecţiuni majore sau pentru întreţinere periodică, principala măsura

de reducere a impactului asupra aerului în această etapă este reprezentată de adaptarea

vitezei în funcţie de condiţiile de trafic şi de starea drumurilor tranzitate. Prin măsurile

adoptate, mai ales ȋn faza de realizare a investiţiei, se poate considera că impactul asupra

factorului de mediu aer va fi redus şi de scurtă durată.

7.3. Masuri de diminuare a impactului asupra solulu i si subsolului

Etapa de construire

Cu scopul de a reduce impactul asupra solului şi subsolului în etapa de construcţie a

microhidrocentralei, vor fi luate următoarele măsuri:

� reducerea la minimum a suprafeţelor destinate construcţiilor;

� refacerea învelişului de sol vegetal pe suprafeţele afectate de activitatea de

constructie (acolo unde acest lucru este posibil), în special a celui îndepărtat în

vederea săpării canalului în care se vor îngropa liniile de transmitere a energiei

electrice către punctul de preluare;

� managementul adecvat al deşeurilor pe amplasament si amenajarea unor spaţii de

depozitare temporară în conformitate cu reglementările în vigoare,

eliminarea/valorificarea deşeurilor se va realiza prin firme specializate şi acreditate,

evitându-se stocarea deşeurilor de construcţie pe amplasament pe perioade lungi de

timp.

Etapa de functionare

În perioada de funcţionare a microhidrocentralei pentru a reduce impactul asupra

factorului de mediu sol şi subsol se pot lua următoarele masuri:

� evitarea depozitării deşeurilor generate din activitatea de mentenanţă direct pe sol;

� suprafete de teren contruite cat mai mici.



Pagina 46

Prin respectarea măsurilor de mai sus, se prevede că nu va exista impactul negativ

asupra solului şi subsolului.

7.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiv ersitatii




rohidrocentrala se afla la aproximativ 684 m de ROSCI0385 raul Timis intre Rusca si

Prisaca

Cu scopul prevenirii şi reducerii impactului asupra ecosistemelor terestre şi acvatice

şi în faza de construire şi de funcţionare a microhidrocentralei, vor fi luate următoarele

măsuri:

� amplasamentul lucrarilor de constructie a MHC va fi astfel stabilit încât să aducă

prejudicii minime mediului natural;

� reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări se va face cu respectarea

tuturor normelor legale în vigoare, decopertarea solurilor şi a vegetaţiei se va realiza

şi se va păstra în vecinătatea suprafeţei. Reaşezarea se va efectua în cel mai scurt

timp posibil;

� cablurile electrice vor fi îngropate;

� în cazul producerii unei posibile poluări accidentale pe perioada activităţii, se vor

întreprinde măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare şi vor fi

anunţate autorităţile responsabile de protecţia mediului;

� ȋn cazul componentei biotice din jurul amplasamentului, se apreciază că impactul

rezultat din derularea activităţilor (prin amploare relativ scăzută şi durata redusă de

timp) nu va afecta semnificativ flora şi fauna din zona, calitatea biodiversităţii putȃnd

reveni la parametri anteriori după incetarea lucrărilor, nefiindu-i astfel afectată

capacitatea de rezilienţă.

utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activitatii de construire a microcentralei, precum si echiparea cu sisteme

performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

mentinerea functionarii la parametri optimi proiectati si verificarea periodica a tuturor

utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport specifice in timpul constructiei;

in cazul producerii de poluari accidentale, in perioada de constructie, se vor

intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare de catre



Pagina 47

personalul deservit instruit anterior si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu

protectia mediului;

Capitolul VIII

Expunerea motivelor care au condus la selectarea va riantelor alese

Creşterea consumului mondial de energie electrică, precum şi criza combustibililor

tradiţionali au impus necesitatea identificării unor surse alternative de energie, cu scopul

înlocuirii în timp a energiei produse convenţional din combustibili fosili, cu o energie

produsă din surse regenerabile, care nu poluează. Punerea în practică a unei strategii

energetice pentru valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie (SRE) se

înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu şi lung şi oferă

cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice şi

înscrierea în acquis-ul comunitar în domeniu.

Proiectul propus a fost deci conceput în concordanţă cu două obiective majore la

nivel european şi naţional:

• nevoia urgentă de investiţii în domeniul energetic pentru a diminua dependenţa

energetică de import, de a înlocui combustibilii tradiţionali a căror epuizare va fi

iminentă în condiţiile continuării ritmului actual de consum şi nu în ultimul rând,

pentru combaterea schimbărilor climatice ce devin o problemă tot mai acută a

societăţii actuale;

• dezvoltarea durabilă a regiunii vizate, fapt care va diminua pericolul pierderii de

rezidenţi şi de locuri de muncă în viitorul apropiat, care, în caz contrar, ar induce

efecte defavorabile asupra echilibrului teritorial.

Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal urmatoarele aspecte:

a) Alegerea locatiei

La alegerea amplasamentului propus pentru s-au avut in vedere urmatoarele criterii:

� folosirea potenţialului hidroenergetic a râului Timis şi a afluenţilor acestuia între

cotele 169.80 mdM şi 166.30 mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m care va asigura

eficienta investitiei;

� vecinatatea cu retele de transport a energiei electrice care sa permita racordarea in

conditii optime la Sistemul Energetic National, astfel incat sa fie diminuat impactul

dezvoltarii unor noi retele de transport precum si minimizarea pierderilor datorate

transportului energiei electrice;

� existenta unei infrastructuri rutiere care sa asigure accesul facil in zona.



Pagina 48

Investitia se va integra rapid în contextul socio-economic local şi regional, prin

contributia insemnata la bugetele locale, în conditiile abandonării tot mai accentuate a

activităţilor agricole care au constituit multă vreme pilonul dezvoltării locale. De asemenea,

se considera ca proiectul investitional, prin amploarea sa, va fi un varf de lance în

dezvoltarea zonei, constituind un cadru favorabil pentru aparitia altor proiecte de acest gen,

potentialul solar al zonei şi disponibilitatea teritorială ridicată fiind una dintre resursele

atractive ale zonei.

b) Stabilirea capacitatii de productie.

Stabilirea capacităţii de producţie s-a făcut în primul rând în funcţie de

disponibilitatea teritorială, având în vedere faptul că un astfel de obiectiv necesită suprafeţe

foarte mari pentru implementare, de capacitatea de preluare a SEN, precum şi de costurile

estimate ale investiţiei. S-a considerat că această capacitate de producţie (3 x 7,5 MW)

este una fezabilă tehnic şi economic.

c) Stabilirea detaliilor tehnologice.

Debitul instalat care satisface condiţia utilizării a cel puţin 70 % din potenţialul

hidroenergetic al zonei este la nivelul de 30 mc/s.

Considerând şi debitul de servitute la nivelul debitului cu asigurare de 80%, situat la

nivelul a aproximativ 5,5 mc/s, în baza datelor din hidrograful râului Timiş în secţiunea C.

Daicoviciu, instalarea unor capacităţi de turbinare peste 30 mc/s va beneficia o

disponibilitate mai mică de 3500 ore/an şi ridică probleme de productivitate şi rentabilitate.

Utilizarea albiei majore naturale a râului în secţiunea propusă permite o creştere de

nivel de până la 2 m care nu va determina inundarea unor terenuri agricole. In această

limită, nu va fi necesară construirea de diguri de protecţie datorită faptului că dimensionarea

barajului permite tranzitarea viiturilor la cote mai joase decât permite albia naturală în

prezent.

Luând în calcul câştigul de diferenţă de nivel obţinut în lungimea canalului de

derivaţie, canalului de fugă şi prin lucrările de întreţinere a albiei se obţine un total de 3,55

m cădere, cu o pierdere hidraulică de sub 0,1 m şi o cădere netă nominală de 3,5 m.

d) Amplasament .

În vederea stabilirii modului de acces pe amplasament, au fost analizate mai multe

variante, aval si amonte de locatia propusa.

Constrângeri în amonte de loca ţia propus ă

Locaţiile în amonte de Caransebeş pe de-o parte sunt lipsite de debitul râului Sebeş

semnificativ suplimentat de sistehmul hidroenergetic Poiana Mărului – Turnu Ruieni –

Zerveşti şi pe de altă parte zona are o structură cu caracteritici montane mai pronunţate, la



Pagina 49

care se adaugă vecinătăţile cu DN6 şi calea ferată care toate împart un culoar geografic

mai îngust.

Panta râului Timiş între Caransebeş (altitudine 203 m) şi Lugoj (altitudine 115 m)

este în medie de 2,2 m/km. Panta medie a Timişului aval de Lugoş spre Sag (altitudine 86

m) este de doar 0,5 m/ km. In mod evident sunt avantajate locaţiile din amote de

Lugoj.Locaţiile dintre Caransebeş şi confluenţa Timişului cu râul Bistra sunt dezavantajate

de vecinătatea albiei cu calea ferată Caransebeş – Oţelu Roşu şi de existenţa în zona a

mai multe balastiere active.

Confluenţa cu Bistra suplimentează bazinul hidrografic al Timişului cu ai săi 900 kmp

– bazinul Bistrei este comparabil ca mărime cu bazinul Timişului până în punctul de

confluenţă. In consecinţă, debitul mediu aval de confluenţă este semnificativ mai mare şi

indirect şi potenţialul său energetic.O altă constrângere este prezenţa unui sit protejat a

cărui limită se află la aproximativ 650 m amonte de confluenţa Timişului cu pârâul

Macioviţa.

Constrângeri în aval de loca ţia propus ă:

Panta râului scade pe măsură ce ne apropiem de Lugoj. Prima jumătate a distanţei

Caransebeş Lugoj include o cădere de 53 m/20 km = 2,65 m/km, iar a doua jumătate de

doar 35 m/20 km = 1,75 m/km.

Proximitatea unor localităţi faţă de albie, existenţa unor drumuri judeţene sau poduri

peste cursul Timişului exclud de asemenea un număr de locaţii.Zonele aflate în imediata

proximitate a satului Căvăran au fost afectate de inundaţii la care un factor contributor a fost

şi o veche MHC realizată în anii 80 şi amplasată nefericit chiar limitrof aşezării, pe o

strucută de baraj fix în absenţa unor elementare lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor.

Consiliul Local Constantin Daicoviciu s-a opus oricărei propuneri apropiate de vatra satului

Căvăran.Teritoriul Comunei Constantin Daicoviciu are avantaje importante în privinţa

amplasării unei CHEMP:

� pantă relativ mare a albiei (> 2,0 m/km);

� bazin hidrografic aproape dublu faţă de zonele amonte de confluenţa cu Bistra;

� există zone care se află la mare distanţă (>1500 m) de orice construcţie umană:

locuinţe, drumuri, poduri, căi ferate etc.;

� existenţa unei linii electrice de medie tensiune care să permită descărcarea

energiei produse.

8. EXPUNEREA VARIANTELOR

Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe criterii:



Pagina 50

fezabilitatea din perspectiva mediului: reducerea impactului asupra factorilor

de mediu; daca o alternativa ar putea avea efecte adverse, se va evalua daca

acestea pot fi evitate, reduse sau compensate. De asemenea, daca o

alternativa ar putea avea efecte pozitive, se va analiza daca acestea ar putea

fi intarite;

criteriul financiar: costuri implicate/suportabilitate;

relevanta: alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizarea obiectivelor

planului sa fie posibila (sa nu contravina obiectivelor planului);

criteriul social: efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca, risc de

accidente, acceptare de catre public;

criteriul fezabilitatii: tehnice, practice, facilitate existenta, flexibilitate.

In vederea selectarii celei mai bune alternative de plan din punct de vedere al

impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat, au fost

evaluate alternative referitoare la:

• amplasamentul microhidrocentralei in functie de ariile protejate;

• potenţialului hidroenergetic a râului Timis şi a afluenţilor acestuia;

• accesul pe amplasament (drumuri judetene si drumuri comunale);

• racordarea la SEN (Sistemul Energetic National).

8.1. VARIANTA 0 - AMPLASAMENTUL RAMANE IN SITUATIA ACTUALA. NU SE

INTERVINE ASUPRA SA

Optiunea „să nu se facă nimic” nu va duce la dezvoltarea zonei.

Varianta primara este ca amplasamentul sa ramana in starea si conditiile existente.

8.2. VARIANTA 1 – LUCRARE DE BARARE MOBIL Ă A RÂULUI (CU STAVILE) –

CANAL DE DERIVA ŢIE – 1 TURBINĂ KAPLAN (1,5 M DIAMETRU/10 MC/S) CU

GENERATOR SINCRON/ASINCRON + 4 TURBINE PROPELLER (1 .1 M DIAMETRU / 5

MC/S) CU GENERATOARE ASINCRONE

Pe terenul in suprafata 15.008 mp se doreste fructificarea la maximum a potenţialului

terenului pentru construirea unei microhidrocentrale, tinand cont potenţialului hidroenergetic

a râului Timis şi a afluenţilor acestuia.

In realizarea acestui obiectiv se vor urmari:

• zonificarea funcţională a teritoriului având ca scop creşterea eficienţei

energetice;



Pagina 51

• stabilirea unor relaţii avantajoase în teritoriu ţinându-se seama de propunerile

de dezvoltare viitoare;

• integrarea si armonizarea noilor constructii intr-un ansamblu coerent;

• amenajare de zone verzi.

8.3. VARIANTA 2 – LUCRARE DE BARARE FIXA A RÂULUI - VARIANTELE

CONSTRUCTIVE ALE CENTRALEI HIDROELECTRICE - SURUBUL LUI ARCHIMEDE

CA TURBINĂ

ALEGEREA VARIANTEI OPTIME

In cele de mai jos se expun avantajele si dezavantalele celor trei variante si motivele

pentru care se opteaza pentru varianta adecvata din cele mai multe puncte de vedere.

Varianta nr. 0 – AVANTAJE

Nu exista nici un avantaj, terenul avand functiunea actuala de teren agricol.

Varianta nr. 0 – DEZAVANTAJE

Prima varianta, de a nu se interveni constructiv asupra amplasamentului este

inadecvata din ratiuni economico-sociale. Luand in considerare varianta in care

amplasamentul ar ramane in situatia actuala, printr-un exercitiu logic si natural se prevad

faptul ca zona nu se va dezvolta din punct de vedere economic.


Barajul mobil:

- permite tranzitarea viiturii cu cea mai redusă creştere a cotelor în amonte, pentru

o anumită gamă de înălţimi, facănd chiar inutile digurile în amonte, fără a limita

căderea netă – se poate conta pe o ridicare a nivelului apei cu până la 3 m;

- permite reglarea nivelului de retenţie la cota dorită;

- permite golirea lacului creat şi chiar a canalului de derivaţie dacă cota lui de fund

este peste nivelul planşeului barajului;

- permite evitarea colmatării albiei în amonte prin spălarea periodică.

Centrala în derivaţie:

- cădere netă mai mare prin însumarea câştigului de nivel realizat de pragul de

captare cu câştigul de nivel adus de canalul de derivaţie;

- locarea centralei electrice propriu-zise într-o aşezare mai puţin expusă viiturilor şi

mai uşor de construit;

- utilizarea canalului de derivaţie şi pentru devierea cursului apei pe perioada

necesară construirii pragului de captare.



Pagina 52

Turbina tip Kaplan cu o capacitate de aproximativ 10 mc/s:

- oferă cele mai bune randamente (89-93%);

- are turaţia cea mai favorabilă (înaltă) pentru un debit şi o cădere date;

- se adaptează pentru o gamă de debite situată în plaja 30-100 % din cel nominal;

- date fiind debitele zilnice minime documentate din vară-toamnă, conform datelor

istorice puse la dispoziţie de Administraţia Bazinală de Apă care sunt sub 20 %

din debitul nominal instalat, utilizarea a cel puţin două agregate permite

funcţionarea în parametri tehnici acceptabili cu un grup;

- este compatibilă cu nivele amonte şi aval diferite faţă de cele nominale.

Setul de 4 turbine propeller, a câte aproximativ 5 mc/s:

- oferă randamente bune (85-90%) şi pot fi exploatate în zona de debit nominal

dacă operează în asociere cu turbina Kaplan care va realiza reglajul fin;

- oferă costul minim per kW instalat, la aproximativ 2/3 din costul turbinei Kaplan

de aceeaşi capacitate;

- prin punerea/scoaterea din funcţiune a câte unei unităţi se pot valorifica 5 – 10 -

15 – 20 mc/s;

- este compatibilă cu nivele amonte şi aval diferite faţă de cele nominale.


Barajul mobil

Include în structură stavile care pot fi acţionate pentru eliberarea secţiunii de curgere

în caz de viitură.

Dezavantaje:

- include stavile metalice şi acţionări mecanice costisitoare;

- necesită lucrări de mentenanţă.

Turbina Kaplan

Este varianta clasică şi îndelung verificată.

Dezavantaje:

- construcţii civile laborioase;

- necesită grătare grosiere şi fine de pe care trebuie îndepărtate corpurile reţinute;

- pasajul faunei acvatice prin turbină este riscant şi de aceea oprit datorită

grătarelor – se va utiliza obligatoriu scara de peşti.

Turbina propeller

Este conceptia precursoare a turbinei Kaplan, cu înclinare fixă a paletelor a

aparatului director.

Dezavantaje:



Pagina 53

- construcţii civile laborioase;

- funcţionează cu randament bun doar într-o o plajă foarte mică de debite (în zona

85-100 %). Adaptarea la debitul variant al cursului de apă se poate face doar prin

utilizarea a 4-6 agregate de 5 – 7 mc/s fiecare, care funcţionează fiecare după

legea “totul sau nimic”, dar ca ansamblu permit o pliere pe debitul disponibil.

Existenţa în paralel cu o turbină Kaplan de relativ mică capacitate permite

procesarea oricărui debit afluent;

- necesită grătare grosiere şi fine de pe care trebuie îndepărtate corpurile reţinute;

- pasajul faunei acvatice prin turbină este riscant şi de aceea oprit datorită

grătarelor – se va utiliza obligatoriu scara de peşti.


Barajul fix

Reprezintă practic o construcţie în albie care determină creşterea nivelului în amonte

şi care permite apei accesul în eventualul canal de derivaţie.

Are avantajul de a fi cea mai simplă şi mai puţin costisitoare soluţie de barare, însă

poate pune mari probleme în cazul tranzitării viiturilor peste cota fixă a barajului, caz în care

ar necesita construirea unor diguri care să manşoneze albia în amonte pe distanţe de peste

600 m pe fiecare mal şi cu înălţimi de până la 2,5 m.

Surubul lui Archimede ca turbin ă

Este atractiv, deoarece necesită lucrări civile simple, fără săpături mari în adâncime.

De asemenea, are o foarte bună toleranţă la traversarea diferitelor obiecte plutitoare

(permite pasajul unor obiecte de până la 30-40 cm – nu necesită grătare fine pentru apa

uzinată) şi are un comportament remarcabil de bun cu fauna acvatică.


Baraj fix în varianta “labirint” (în zig-zag) tinde să ocupe o suprafaţă mai mare în

albie (dimensiunea amonte-aval) şi în mod evident are o structură mai complicată.

Surubul lui Archimede ca turbin ă

Dezavantajele şurubului hidrodinamic:

- randament maxim global al centralei de aproximativ 65-70 %;

- preţ total al agregatelor discret mai mare decât al variantelor clasice;

- dimensiuni foarte mari ale agregatelor (diametre de peste 3 m, lungimi de peste

10 m), care atrag costuri de transport şi montaj;

- dificultatea adaptării la un nivel de retenţie în “lac” modificat faţă de cel nominal şi

de asemenea la un nivel modificat faţă de ideal.



Pagina 54

Analizand cele trei variante expuse cu avantajele si dezavantajele fiecarei, se

propune selectarea VARIANTEI NR. 1.

Capitolul IX

Monitorizarea efectelor semnificative ale implement arii planului in concordanta

cu art. nr. 27 din HG nr. 1076/2004

• se va monitoriza respectarea indicilor urbanistici, în special a suprafeţelor destinate

spaţiilor verzi;

� dupa obtinere Avizului de Mediu al PUZ-ului actual, SC SSM PREST SRL au

obligatia sa depuna o solicitare la Agentia de Protectia Mediului pentru obtinerea

Acordului de Mediu, urmata de solicitarea Autorizatia de Construire pentru investitie;

� in perioada de constructie, trebuie urmarite si verificate lucrarile ascunse de catre

Agentia de Protectia Mediului;

� atunci cand se vor executa sapaturi, este obligatoriu sa se stabileasca o zona pentru

depozitarea pamantului rezultat din excavatii, pentru ca mai apoi, acest pamant sa

fie folosit la umpluturi, respectiv la lucrari de sistematizare pe verticala;

� se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de pamant si materiale de constructii pe

carosabilul drumului de acces in amplasamentul studiat;

� in conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care

prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii

acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu,

modul de depozitare si apoi de neutralizare. Datele centralizate lunar si anual se

trimit apoi Agentiei Regionala pentru Protectia Mediului Caras Severin;

� se va monitoriza modul de gestiune a deseurilor in ce priveste tipurile de deseuri

generate, modul de eliminare, incheierea de contracte ferme cu societati autorizate

pentru preluarea deseurilor.

Supravegherea calit ăţii factorilor de mediu şi monitorizarea activit ăţilor

destinate protec ţiei mediului în timpul lucr ărilor de construc ţii-montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii-montaj pot apărea unele situaţii care pot

afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care

pot genera asemenea situaţii.

Astfel, se impune:

� monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

� monitorizarea respectării regulelor SSM şi PSI;

� monitorizarea realizării lucrărilor de construcţii montaj;



Pagina 55

� pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de

pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta

evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante,

biodiversitatea din zonă etc.;

� se va urmări drenarea evacuării apelor meteorice de pe amplasament,

astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea

fundaţiilor.

Monitorizarea efectiva a factorilor de mediu:

Apa

In zona

microhidrocentralei

In perioada de constructie, se va monitoriza

calitatea raului pentru a nu aparea poluari

accidentale.

In perioada de exploatare nu este cazul,

deoarece nu se vor produce ape uzate

menajere si nici ape uzate tehnologice.

Aer

La limita

amplasamentului

Nu este cazul, pentru ca lucrările vor fi pe o

perioada scurtă de timp.

Sol

În zona organizării de

şantier

Monitorizare pe toata durata lucrărilor de

constructii in vederea prevenirii poluării solului

cu produse petroliere.

Deseuri

Colectarea se va face în

locuri special amenajate,

selectiv pentru

revalorificare

Periodic, de câte ori va fi cazul (transportul şi

eliminarea lor revin în sarcina firmelor de

salubrizare).

Capitolul X

Rezumat fara caracter tehnic

Prezentul proiect propune construirea unei microhidrocentrale cu o putere instalata

de 0,928 Mw, amplasata pe râul Timiș, amonte de confluenta cu pârâul Maciovita. Scopul

investiţiei este producerea energiei electrice verzi (nepoluante) prin folosirea potenţialului

hidroenergetic al râului Timis şi a afluenţilor acestuia între cotele 169.80 mdM şi 166.30

mdM, cu o cădere brută de H = 3,50 m.Zona pentru care se elaboreaza Planul

Urbanistic Zonal - Construire microhidrocentrala pe raul Timis se afla in extravilanul

localitatii Maciova, com. Constantin Daicoviciu.



Pagina 56

Suprafaţa de teren detaliată în acest PUZ, este delimitata de:

• la nord: - Paraul Maciovita;

• la est: - proprietate particulara;

• la sud si vest: - Raul Timis.

La ora actuala, terenul studiat in suprafata totala de 15.008 mp , este teren

extravilan, fara constructii fiind proprietarea SC SSM PREST SRL.

Pentru constructia microhidrocentralei, a fost inchiriata o suprafata de 1.556 mp ce

se afla in albia minora a raului Timis si care este proprietatea publica a statului, in

administrarea A.N. Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Banat. Pentru aceasta

suprafata s-a incheiat contractul de inchiriere nr. 412/A6/17.01.2012 intre locatarul S.C.

SSM PREST S.R.L. si locatorul A.N. Apele Romane.

Scopul investiţiei este acela de a valorifica potenţialul hidroenergetic al raului Timis,

cu consecinţe benefice asupra mediului prin înlocuirea energiei electrice produse în

instalaţii termoenergetice, cu energie produsă din surse regenerabile, în contextul global al

dezvoltării durabile care presupune:

• gestionarea responsabilă a resurselor energetice fosile prin valorificarea resurselor

regenerabile viabile pentru generarea electricităţii;

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul scăderii încălzirii globale prin

utilizarea energiilor şi a tehnologiilor curate.

Dimensiunea relativ mică a centralei (putere instalată de aproximativ 1 MW) se

încadrează în limita de 10 MW stipulată în legislaţia de promovare a energiei regenerabile

din sursă hidro, iar pe de altă parte promite un impact minim asupra mediului. Lucrarea se

va realiza într-o zonă izolată, aflată la 1000 m de oricare aşezare umană. De altfel, pe

această rază nici nu există alte construcţii în afara liniilor electrice.

Locurile de muncă create pe perioada construcţiei şi apoi pe perioada de exploatare

vor aduce un aport important la dezvoltarea comunei Constantin Daicoviciu, mai ales în

contextul absenţei până în prezent a unor investiţii productive de mare anvergură.Aplicarea

masurilor de reabilitare, protectie si conservare a mediului va determina mentinerea

echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanti ce afecteaza sanatatea si creeaza

disconfort si va permite valorificarea potentialului natural.

Din punct de vedere al zonificarii functionale, zona studiata recepteaza unele

modificari. Exploatarea agricola va face loc productiei energetice, sub forma unei

microhidrocentrale si infrastructurii aferente. Principala functiune propusa pentru zona

studiata este de tipul constructii tehnico-edilitare. Investitia propune realizarea unei

microhidrocentrale de 0,928 MW si lucrari conexe – racordarea la SEN.



Pagina 57

Suprafaţa de teren alocata amenajării microhidrocentralei de la Maciovita este

15.000 mp. Prin soluţiile constructive propuse prin proiect, impactul creat asupra valorii

estetice a peisajului este diminuat semnificativ. Dat fiind faptul ca obiectivele nu au o

amplasare compacta, ca sunt poziţionate intr-o zona doar cu terenuri agricole neproductive

si necultivate de aproximativ 20 ani si care deja incep sa se impadureasca, nu exista

posibilitatea unei modificări majore a biotopului. Amplasamentul propus pentru amenajarea

microhidrocentralei nu va ridica problema unui impact asupra mediului.




amplasamentul studiat nu se afla in nici o arie de protectie avifaunistica sau arii speciale de

conservare. Impactul asupra elementelor de biodiversitate este nesemnificativ, deoarece nu

se va schimba destinaţia suprafeţelor naturale si nu vor fi afectate ecosistemele sau

speciile cu regim de protectie. Distanta pana la cel mai apropiat sit Natura 2000 este de 684

m intre punctul L1 si ROSCI0385 = raul Timis intre Rusca si Prisaca

Pe amplasamentul studiat, se vor identifica doar deseuri rezultate ca urmare a

activitatii desfasurate in perioada de constructie, deoarece in perioada de functionare a

MHC nu vor exista angajati permanenti.

Construirea microhidrocentralei in extravilanul comunei Constantin Daicovici nu va

influenta negativ sanatatea locuitorilor comunei si nici pe a personalului de exploatare care

va veni periodic in aceasta microhidrocentrala pentru efectuarea lucrarilor de mentenanta la

turbine si alte utilaje. Nu va exista personal permanent angajat la aceasta

microhidrocentrala.

Nu vor exista efecte in context transfrontalier, deoarece amplasamentul se afla la

distanta de aproximativ 150 km fata de granita.

Monitorizarea efectelor semnificative ale implement arii planului in concordanta

cu art. nr. 27 din HG nr. 1076/2004

• se va monitoriza respectarea indicilor urbanistici, în special a suprafeţelor destinate

spaţiilor verzi;

� dupa obtinere Avizului de Mediu al PUZ-ului actual, SC SSM PREST SRL au

obligatia sa depuna o solicitare la Agentia de Protectia Mediului pentru obtinerea

Acordului de Mediu, urmata de solicitarea Autorizatia de Construire pentru investitie;

� in perioada de constructie, trebuie urmarite si verificate lucrarile ascunse de catre

Agentia de Protectia Mediului;



Pagina 58

� atunci cand se vor executa sapaturi, este obligatoriu sa se stabileasca o zona pentru

depozitarea pamantului rezultat din excavatii, pentru ca mai apoi, acest pamant sa

fie folosit la umpluturi, respectiv la lucrari de sistematizare pe verticala;

� se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de pamant si materiale de constructii pe

carosabilul drumului de acces in amplasamentul studiat;

� in conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care

prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii

acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu,

modul de depozitare si apoi de neutralizare. Datele centralizate lunar si anual se

trimit apoi Agentiei Regionala pentru Protectia Mediului Caras Severin;

� se va monitoriza modul de gestiune a deseurilor in ce priveste tipurile de deseuri

generate, modul de eliminare, incheierea de contracte ferme cu societati autorizate

pentru preluarea deseurilor.

Supravegherea calit ăţii factorilor de mediu şi monitorizarea activit ăţilor

destinate protec ţiei mediului în timpul lucr ărilor de construc ţii-montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii-montaj pot apărea unele situaţii care pot

afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care

pot genera asemenea situaţii.

Astfel, se impune:

� monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

� monitorizarea respectării regulelor SSM şi PSI;

� monitorizarea realizării lucrărilor de construcţii montaj;

� pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de

pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta

evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante,

biodiversitatea din zonă etc.;

� se va urmări drenarea evacuării apelor meteorice de pe amplasament,

astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea

fundaţiilor.

Intocmit,

Dr. ing. Elena Melania Savescu

Expert auditor principal

Beneficiar RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013 S.C. SSM … CS/Rapoarte... · Varianta 1 – lucrare de...

Documents

Transcript of Beneficiar RAPORT DE MEDIU SEPTEMBRIE 2013 S.C. SSM … CS/Rapoarte... · Varianta 1 – lucrare de...