Ben Ami

Suspendai ntr-o raz de soare

Vremea e ca o nevasta bolnava, mi zicea bunicul cnd, ascuni n tufiurile dese de la marginea pdurii, uzi pn la piele i ngheai ca nite curci, urmream o turma de porci mistrei care-i fceau de cap prin culturile oamenilor din satul meu natal, ntr-o dimineaa urta de februarie. Am ncercat sa ascund gndul asta ct am putut de tare, dar n-am reuit mare lucru, Memo cred ca deja l-a nregistrat i cnd Cineva o sa dea peste el o sa neleag ce cred EU n clipa asta. Cineva scrobit i plin de aere. Cineva care acum doarme i-l doare n spate pentru nc vreo 70 de ani de acum nainte. i cum afara ploua de trei zile doar n-o sa gndesc altceva ca sa dea bine n vreo Cronica

Glorioasa a unei Fugi Bezmetice. Sunt doar un expat, unul dintre cei 145 care au ales sa fac ce-a mai rmas de fcut ca sa fie bine i s-o lum de la capt undeva, la mama-dracu'! aptej' de ani n viitor. i-acum dorm. Autodocul trebuie s-mi schimbe ficatul. Mi-a cedat, nenorocitu', mi-a furat o ora i optsprezece minute din programul de munca. D-n patru ore aveam sa am unul nou-nou, pe care am s-l chinui cu cocktailuri ca pe ultimul. Ce patele m-sii, daca tot sunt gratis, mcar cu att sa m-aleg! Am nceput sa alerg n picioarele goale sub un soare arztor care-mi ncingea ceafa i-mi frigea pulpele goale, pe-o cmpie plina de cactui pitici. tiam ca visez. Eram n plina operaie i avea sa mai dureze pn cnd braele roboilor o s-mi lase maele-n pace. Celulele stem cereau o perioada de adaptare pentru completa redresare a funciei hepatice. N-aveam nevoie de complicaii aa ca m-am concentrat la alergare, asudnd ca un porc n soarele ala infernal. Asta pn cnd mi-am dat seama ca am nevoie de o fntna, de un iaz, de o cimea. i-un lac era bun, ca doar nu voiam sa pi n el, sau s-mi fac freza. Mi-era sete! De sete ce-mi era pn la urma m-am oprit, am pus un genunchi n pmnt, am prins n mini un cactus mai rotofei, i-am pliat spinii ct de bine am putut i-am mucat din el. i el m-a mucat de faa. L-am mozolit bine de tot, cutnd cu limba toate picturile de lichid. Da' mi-am amintit imediat c-i doar un vis. Nu ma filma nimeni. Sa te chinui sa lingi un cactus ar fi hit viral n orice reea sociala. Daca ar mai avea cine sa te voteze. Bine ca Memo nu putea ptrunde att de departe, da' doar gndul asta nu contrabalansa ceea ce deja

s-a ntmplat. Oamenii au plecat. Au rmas doar cteva culte religioase, bolnavii incurabili, nebunii i cei de la ExoGreen. Bine ca mi-am adus aminte. Apoi m-am trezit. i-am uitat. Cum dracu' la mine trec astea patru ore n doar zece minute? Numai ce alaltieri m-a inut Fox doua ore ncontinuu povestindu-mi un singur vis. Noroc c-am rs de credeam c-o s-mi crape ochii-n cap cnd mi-a zis ca era prin Caraibe, ncinsese o puicua cu e gigantice, dansase cu ea o noapte ntreaga, i cnd a fost la o adic a scos din chiloi tot techeru' lui de plastic, cel de zi cu zi. Puicua s-a pus pe ipat i el s-a trezit. Crezuse ca-n vis o sa fie el, al de dinaintea episodului cu cerbii loptari. I-am cutat atunci instrumentu' pn i cu Augument5 i aproape 300 de insectoizi setai pe infrarou, i tot n-am gsit nimic. O sa i-o puna la loc tia abia peste 70 de ani. Da' s-i vrei napoi techeru' cnd tu abia-l gseti s-i tragi un pipi cumsecade e masochism curat.

Cnd m-am trezit, el deja huruia cteva containere prin cala navei. L-am rugat sa dea mai ncet muzica aia deprimanta. Da' cred ca mi-a ieit un miorlit patetic! E schizofonica. Extrage doar esena sunetelor iniiale, i-am spus-o de attea ori nct m-am scrbit. Ma buimcete, i acum chiar n-am nevoie de asta.

Privesc n locul unde ar fi trebuit sa gsesc o rana mare i urta, i abia mi dau seama ca pe acolo mi-a intrat un ficat nou n burta. O linie subire mi traverseaz n diagonala aproape un sfert din abdomen. Am impresia c-mi strlucesc muchii sub piele, da' e doar o alta imagine reziduala datorata multiplelor mele dependene. Autodocul se tot strduie sa ma curee de metabolii secundari, ori de cte ori are ocazia. Da-s mereu cu un pas naintea lui. Sunt PROASPT! Ma desfac din chingi i pesc icnind ctre frigiderele cu haleala. Trebuie s-mi disciplinez cumva noul recrut i vechiul stomac, aa ca apuc, desfac i nfulec la repezeala un pachet de pasta mzgoasa i uleioasa. Citesc eticheta: 4532 de calorii. i-att, ca n-am pretenia sa tiu din ce-s fcute. Sunt perfect digerabile i ma crcnez regulat, ori asta e aproape tot ce mi doresc de la ele. Da'n timpul asta, impresia ca am uitat ceva esenial mi tot da trcoale. Uite, chiar acum! Nu trece o zi fara s-mi treac prin minte. Fox sudeaz doua bare la capete i a striga degeaba la el sa opreasc muzica. Ma gndesc s-i trimit n vizita pe la urechi o cheie franceza, ct sa ma fac mai bine neles, da' mi-e ca iar pierdem, ca sptmna trecuta, o juma' de ora numai ca sa punem ordine n scule, baca ora pierduta ca sa prindem trei perechi de fluturi skipper ale cror containere nu apucasem sa le umplem cu zer. Am alergat atunci dup nenorociii aia mici prin cala pn ne-au pleznit tmplele.

Acum nu-' de ce s-au deschis trapele exterioare. Mcar sunt sigur ca n-a comis-o Fox. Am stat cu ochii pe el i nici n-are casca pe cap, sa zici c-a gndit-o din greeala. Piaciosu' asta de octombrie e de vina, sau poate c-au venit bieii. Au rmas doar vreo patruj' de ore pn la Primul Impact i ar cam fi vremea sa soseasc de pe unde au pompat date n Memo. Sunt simpli tehnicieni, nu-s expai i lumea e mai nasoala de la o vreme pentru unii ca ei.

Au rmas destui nebuni care n ultimile zile se cred regii lumilor deczute. i cu toate procedeele de securizare a aeroporturilor, a facilitailor nucleare i a tuturor laboratoarelor ramase n urma noastr, tot am vizionat imagini cu patru orae aproape rase de pe suprafaa pmntului. Cnd bate vntul ies la iveala tot felul de gunoaie. i asupra noastr s-a tras acum vreo cinci zile, pe cnd ne ntorceam de la o hituial de murine. Cnd am nceput sa facem acrobaii prin aer, ncercnd sa scpm de tirurile lor sa vezi ce chiial dracu' a nceput. Am scpat uor i cutile nu s-au deschis, ca nu-' cum mai ajungeam la baza daca ne fugream prin elicopter cu apte duzini de obolani agitai. ncepusem sa am filme n slow, cu obolani care planeaz, apoi nesc i ma muca de ochi. Alan, ai bgat caii aia n zer? M-a trezit, m-a fcut sa ma ntorc, sa ma uit n ochii lui injectai i sa dau din cap. Cum dracu a ajuns asta n spatele meu?

Caii sunt n ordine nc de ieri, dorm deja, l-am asigurat. Da' cine crede ca-n zer-somn doar dormi i att. Sigur are buba-la-par. Scrobiii de la PowerTron au minit o lume ntreaga cu testele lor msluite, i chiar n secunda asta un miliard de oameni halucineaz la greu n zer-criptele individuale sau familiale. i-o sa mai exerseze nc vreo 70 de ani. Daca m-ar strni cineva a paria ca mai mult de jumtate din omenire n-ajunge ntreaga la minte, la destinaie. Oricum, doi la suta vor fi pierderi nefericite datorate disfuncionalitilor tehnice. Eu cred ca i la valoarea asta PowerTron a mncat cu polonicu'. Dar daca omenirea optimizata n-a strmbat din nas cnd a citit Memorandumul lor, n care erau i alte cifre, cu mult mai ngrijortoare, de ce s-mi fac tocmai eu un punct de reper din toat afacerea? Au halit-o ca pe-o prjitur. Acu' s-o digere! Proteza minii stngi mi se blocheaz n timp ce ma chinui sa mping o pereche de iaci n dezinfectator. Am uitat intenionat s-mi pun casca pe cap, aa c-mi antrenez noul ficat anesteziindu-l pentru nceput cu un cocktail de zer-de-cuc-de-maimua, cum zicea instructorul nostru, Dumnezeu s-l odihneasc! Tare bun mai era omu' asta i multe d-alea btrneti ne-a mai nvat. Cocaina, metamfetamina i ceva praf de ciupercue colorate cumsecade, doipe vitamine i trei factori de cretere, un penetrator de bariera hematoencefalic i un optimizator de scnteie neurala. Ne-a nvat cum sa ne piam n imponderabilitate fara sa ne splm pe dini prea des. Ce sens avea sa nregistreze Memo cam cte idei mi treceau mie prin cap n primele minute dup ce-mi injectam o doza? Sau cum mi triplam fora fizica. Sau cum simeam ca dobitoacele chiar neleg ce le explic. Zu ca dac-mi bteam capu' dresam mcar o pereche de viermi! 6800 de specii-Top! Asta a fost treaba noastr i mine, pe la amiaza, zic ca terminam. Sa prinzi, sa analizezi, sa pui un diagnostic corect, sa etichetezi i sa le bagi la zer-conserve poate prea o munca plcut cnd terorizezi o echipa de 200 de scrobii. Dar pentru asta s-au antrenat, cam zece ani, expaii, cei ca mine i ca Fox, aa ca doi ini pentru o nava-container s-a czut de acord ca ajung. S-au semnat protocoale, s-au sigilat depozite, trebuia sa ridicam

pachetele i cu asta basta. Da'n isteria plecrii navelor-mama pe traiectorii care

sa nu intersecteze viitoarele fragmente cosmice, am rmas doar noi sa ne ocupam de lucrurile cu adevrat importante. Cin' sa te streseze cnd ai sute i sute de noi metabolii secundari n tine care sa te giugiuleasc grijulii, ateni cu toate sentimentele tale nasoale, cu toi grgunii din cap, care sa te fac imun la orice tip de stres? Cu un gest reflex, mi-am smuls casca de pe cap. Cnd dracu mi-am pus-o? Poate l rugam pe Memo sa ne fac un ultim serviciu nainte sa adormim n sicrie. Aa ca uite-ne aici, ascultnd la nesfrit Punctul Albastru Pal al distruilor de la Voyager Life, numai pentru ca aa vrea Fox, drogai n ultimu' hal, mai bogai cu cte un membru artificial de capacitate grea, cu rinichi i ficai noi, fumnd ce vrea peleu' nostru i muncind ca un muuroi de scrobii douj' de ore pe zi, fiecare n parte mai lungi dect toat moartea la un loc! La-la-la, la-la-la, la, la, fredoneaz drogatu', i-mi vine sa alerg spre el, s-i articulez un laboi peste ceafa, s-l trezesc la re-a-li-ta-te, s-i vina n fire! Eu ncerc sa dorm alea patru ore, mai mereu creznd ca fumez un joint i nebunu' asta se trezete c-o faa de zici c-a venit din concediu. Doarme cu cactusu'n brae i sper sa n-o iau razna creznd ca ASTA poate fi o explicaie logica. Pentru ca nu exista explicaii logice. I l-au livrat cei de la ExoGreen doar pentru ca a comentat la o fotografie de pe site-ul lor. n doua sptmni a fcut deja fixaie. i zice. Urica mea! i uite aa ma duc eu pe copca visnd ca limbuiesc cactui. i imaginea Inei se prvlete goala peste mine, i-mi aduc aminte de snii ei fermi, de pulpele ei calde, da' i de ziua cnd am ngropat-o, i cum stteam cu fiu-miu pe marginea gropii i cum ne uitam ca protii n ea, nenelegnd niciunul dintre noi ce ni s-a ntmplat. Ies din nava, fara sa ma vad Fox, alegnd sa n-o iau razna. Ca i atunci. Fac doi pai prin ploaie i zobesc cinci pumni ntr-un pom. n timp ce-mi aduc aminte. Pe Alex l-am mbarcat pe prima nava-mam care a plecat. Am atins butonul zer-criptei cu mna mea. I-am potrivit casca pe cap fara sa ma vad nimeni, i-am ascuns mini-Memo-ul de 32 de peta n buzunarul de la piept i l-am pornit. Apoi ne-am privit n ochi pn ce zerul l-a acoperit n ntregime. Nu ne-am spus cuvinte pentru ca nu mai avea nici un rost. Eram unul dintre cei 145 care tiau ce trebuie fcut, reueam nc sa ne gndim la viitor i plasam copiilor notri lucruri care s-i transforme n zeii noii lumi spre care rasa umana se aventura. Ceilali, dormind, vor fi doar sclavii lor! Optimizarea Umanitii a fost perioada n care am jurat ca voi fructifica orice ocazie care mi se va mai ivi, indiferent de natura ei i de consecinele imediate sau viitoare. Semntura noastr rasiala avea sa dinuie pentru ca aa am hotrt n ziua cnd Dumnezeu a dorit-o lng el pe Ina mea, n sptmna cnd ea s-a chinuit sa ma fac s-i promit ca Alex va reui n locul nostru, ntr-o viaa care noua ne-a fost refuzata. A murit n braele mele puternice, rpusa de virusul Apophis, acum opt ani, doua luni, ase zile, trei ore i dousprezece minute. i stelele n-au mai strlucit att de tare pentru mine niciodat. Cum ploaia rece mi splase stratul de contactor fin de pe conductorii catii i sngele de pe monturile pumnului drept, mi-am dat seama ca e momentul sa intru n nava, s-mi cataloghez specimenele lsate de izbelite

acum ase minute i s-mi fumez trabucul etnobotanic de dup amiaza. Mi-am aruncat casca, am luat alta, am fixat-o pe chelie, am gndit trusa de scule i-un robot i-a micat curu' sa mi-o aduc n timp ce eu mi rsuceam o babaroas de toat frumuseea. i-al dracu' sa fie ala care minte, da' iar mi-a trecut prin chifla ca uit un lucru important. Mi-am rscolit la nimereala fiierele personale din depozitul Memo, ncercnd sa prind din urma ideea. i degeaba. Fugise! Devenea din ce n ce mai frustrant. Cu coada ochiului reinusem figura nmrmurita a lui Fox. Ma privea n felul n care cred ca se uita la un pui de cimpanzeu nnebunit de frica care, pndit fiind de un

exemplar adult, n loc sa mute dintr-o banana i-o-ndeasa-n fund. Fox? Alan? La ce-ai rmas aa, cu ochii pe mine? Ma gndeam, recunoscu Zeul techerelor de Plastic. i cnd ncepusem sa mi-l nchipui cu o tiara pe cap i cu un caduceu personalizat n mna pe post de sceptru, adauga: eti sigur ca trebuie sa mergem pn n Cordilieri? i-abia atunci mi-a scpat, fara sa fi vrut asta. Te pomeneti ca ai program de cordeala cu Urica? i-am nceput sa ma sparg de rs n timp ce el, nu cred ca doar mi s-a prut, da' chiar roise! i-a nceput sa se i nvineeasc, parca! Apoi s-a deschis trapa exterioara, aerul cald a fsit pe cnd ieea din cala i-au intrat nuntru Mishimoto, Meiji i Daigaku. Erau primii care soseau tocmai de la JAXA, agenia spaiala japoneza, cu o naveta suborbitala. A spune ca exact la anc. Domnul Alan, domnul Fox? i s-au nclinat ctre noi, aproape obligndu-ne s-i imitam! Bieii veneau cu veti. Erau high, ce sa mai! Pe una dintre reelele sociale apruse o tire neverificata de nimeni despre un plantoid gigantic, Gargantua Sky Prototype, pe care cei de la ExoGreen cic l-ar seta pentru a mpiedica mprtierea magnetosferei. Vestea nsa nu strpunsese sociofiltrul lui Memo, care decisese ca valoarea de verosimilitate aferenta tirii nu merita nici mcar comentata. i cum noi insistam sa fim n grafic, i mai eram i ultima nava-container care trebuia sa prseasc Terra. n mod evident, nu mai avusesem timp sa palpam pulsul reelelor. Acum sa fim serioi, l-am auzit pe Fox fcndu-i curaj sa comenteze, ct de mult mai conteaz o iluzie n plus? I-am prins zmbetul i l-am pus n insectar, avea dreptate, tmpitu'! Hai, mai bine sa dam o buza la un coniac. FAC EU CINSTE! i patru perechi de ochi, dintre care trei oblici, au nceput sa strluceasc la comanda. Scamatorul Fox a scos un butoia de Hennessy, vechi de 112 ani, i ne-am pus la treab pe cinci litri. Am vrut s-arunc o cutare rapida n Memo da' am renunat. Fox era Omul Zilei. Cnd i-am mblsmat n zer pe fraii zen erau muci de bei. Sa stai beat ceva peste 70 de ani era o performana fabuloasa la care, sincer sa fiu, nu ma gndisem niciodat. Am sigilat sicriele petrecreilor i-am czut de acord cu Fox c-s destul de departe Cordilierii i ca trei perechi de lame, sau ce-or fi fost ele, n-au cum sa fie mai interesante dect o pereche de uri bruni. Aa c-am decis sa ne consumam ultima excursie prin Munii Carpai.

A, i n-am mai dormit deloc. Cnd am ajuns n preajma plantigradelor se fcuse ziua i noi eram un pic mahmuri, aa c-am bgat o doz, la plezneala, nu se tie niciodat. Memo recartase deja regiunea deturnnd un satelit subsincron aflat pe o orbita eliptica. Conectai la Augument5 i ajutai de-o duzina de insectoide ne-am delectat o vreme cu imagini ale acestor mamifere imense, n timp ce devorau un

stup de albine slbatice. Daca stau sa ma gndesc mai bine l-a strnge de gt pe scrobitu' care ne-a repartizat cele 6800 de specii-Top. Colectarea celor mai mari animale de pe Terra czuse fix pe cocoaa noastr. Alaltieri fcusem cu Fox o socoteala i-am remarcat c-am pierdut doisprezece androizi, adic pe toi, cnd am capturat perechea de balene albe; am pierdut absolut toi pasaroizii cnd am pus la rece perechile de elefani, rinoceri, girafe i restul crnii africane; i-am mai rmas cu 300 dintre cele 6000 de insetoide de tranchilizare. Cred ca am prpdit tehnologie de-o valoare imens. Ce mai ncolo i-ncoace, aveam n cala o scumpete da animale! Colectarea urilor s-a dovedit a fi floare la ureche, ce-mi nchipuisem eu? Mai ciudat a fost mesajul pe care l-am gsit nfipt n bradul din poiana de unde i-am sltat. Lipit cu banda adeziva de scoara, cuponul zicea grav: Terminal 09834 GSP. Gargantua Sky Prototype, haida de, att de departe? Da' cnd am

intrat n nava i ne-am luat cu ncoopenirea-n zer a ultimilor douzeci de amri care deja sosiser dup ce-i riscaser viaa n diferite coluri ale planetei pentru ca Memo sa nu crape-nainte de vreme, am uitat de EL.

Unii dintre ei chiar artau rau, saracii! Navele-mam consumaser treizeci la suta din oxigenul atmosferic la decolare, prjoliser i douzeci i trei la suta din volumul stratului de ozon, i pe unii i cam ocolise norocul, aa ca semnele vitale ale gagiilor stora artau cu degetul ctre autodocuri. I-am trecut la regenerare ntre 20 i 48 de minute, apoi i-am nfofolit n zer. Lumea pe care-o tiam noi se cam ducea dracu' i cu ct ntrziam mai mult cu att prea ca vrea sa ne ia cu ea, nebuna. Care mai de care i nchipuia ca avem nevoie sa ne mprteasc impresii despre cum se vede Astarte n dansul ei mortal ctre Luna, despre calculele fcute i refcute, despre ansa de trei la suta ca lovitura frontala sa devieze satelitul pe o traiectorie oscilanta care sa nu intersecteze nici mcar centura van Allen. Ne bgau filme-n cap, ne ineau din treaba! Anomaliile magnetice vor determina pierderea magnetosferei Terrei n proporie de optzeci la suta, stratul de ozon disprnd definitiv. Mesajul adstase o zi ntreaga pe toate posturile TV din lume. Nu era clar? Cui mai pasa daca Luna va

supravieui sau nu impactului? Pe cine mai interesa ca sunt fix nule ansele ca buci din Luna sa ajung vreodat pe Pmnt? Oamenii deja i gsiser un sistem dual cu condiii 99,9% asemntoare Pmntului, o alternativa cldu a iadului iminent, i asta era cea mai buna rezolvare a ecuaiei viului pe planeta care va rmne n continuare albastra i va fi recunoscuta a fi leagnul omenirii. Kone filma! Davai pistolet! Pac-Pac! Full versification, aa cum se ncheia emisiunea aia bizara de pe MTV Horror Age. Cu ochii ncoopenii de somn, sau de la ultima doza! Ateptam sa ma scufund n Marea Linite pentru vreo 70 de ani de-acum nainte. mi

ctigasem somnul asta, fara doar i poate. Plecasem i eram deja departe, lsnd n urma tot ce cunoscusem vreodat. i cred ca de vreo patru zile eram singur. Pe Fox n-am putut s-l despart de Urica lui orict de mult m-am strduit. Aa ca i-am mblsmat mpreuna. Da' fiecare alege n dreptul lui. Gnduri aiurea mi se succed aproape instantaneu prin mintea care ncepe ncet-ncet s-mi amoreasc. Am lsat casca pe cap i m-am conectat la Memo-ul navei, cu sngele balacindu-mi doza masiva de droguri, cu autodocul tras lng sicriu, pentru cazul n care-mi crapa inima nainte sa ma acopere zerul. Trisem o viaa de cine i-mi doream altceva, asta era clar! n sfrit, mi doream altceva! Poate o viaa de scrobit, poate una de Zeu, puteam alege, nc. tiam s-aleg. nvasem asta i pltisem n avans. O viaa ntreaga soarta-mi forase curu' cnd mi era lumea mai draga. Noaptea trecuta am visat-o din nou pe Ina. Doamne, ct era de frumoasa! Alerga ca o nebuna printre copaci i ma chema la ea. Plngea i ma chema, i ma ntreba de ce-o prsesc acolo. M-am trezit plngnd ca un copil, i-am bgat o doza ca sa fiu sigur ca NU uit. i-abia atunci mi-am dat seama ce uitasem, cu adevrat! Am adus din inima Memo-ului citatul de referina care a stat la baza Operaiunii Finale, i l-am urmrit pentru o vreme, cum strlucea n mintea mea. 864 de scrobii isterici de pe ntreg cuprinsul planetei, cu toat tiina lor amrt, conectai la acceleratoare neuronale i ghiftuii cu droguri d-alea bune, de ultima generaie, au czut de acord ca un nenorocit de fragment reprezint chintesena salvarii rasei umane. Nu mai puteam nici sa rd cnd mi-am dat seama c-i haleam la micu' dejun, cu fulgi cu tot. Din tot ce triete, din orice fptur, s iei n corabie cte dou din fiecare soi, ca s le ii vii cu tine: s fie o parte brbteasc i o parte femeiasc. Din psri dup soiul lor, din vite dup soiul lor, i din toate trtoarele de pe pmnt dup soiul lor, s vin la tine nuntru cte dou din fiecare soi, ca s le ii cu via. (Geneza 6: 19-20) A fi vrut sa le vad moacele peste aptezeci de ani, s-i strng la un loc, sa le sorb biguielile, s-i vad ce au de comentat cnd o s-i ntreb, cretin: Bine, bine, i plantele unde-s? Gndul mi-a fugit iar la Fox, tiam ca aiurelile astea sunt nregistrate, aa ca aveam de gnd sa afle mai nti de la mine ca Zeul LOR cu techer de Plastic i merita locul n panteonul umanitii. Un zeu drogoman, bine! Un zeu retardat, fara doar i poate! Da' singurul care n boala lui psihica, n pasiunea lui nesntoas, strnge acum la piept o planta, un cactus, pe Urica lui! Ma uit la bietul Fox i zmbesc, vzndu-l cum doarme ghemuit peste panaceul unei omeniri probabile. Pentru o clipa l i invidiez, da-mi trece! Ma gndesc ca va mai trai civa ani, sau poate civa zeci de ani, legat la aparate. i-s sigur ca ma voi chinui aiurea s-i conving s-i mai dea o ansa. Creierul i va arde nainte sa pot face ceva pentru el i, n cele din urma, voi fi de acord cu ei. Un junghi mi trece prin inima i arunc o privire nspre autodoc. l vor ine amorit, pn i va da duhul, pentru ca Urica nseamn pentru Fox ce nsemna Ina pentru mine. i tiu ca el, ca i mine, va ncerca s-o protejeze. i mai tiu ca tot el, ca i mine, va eua n ncercarea lui.

Le va lua civa zeci de ani sa reinventeze un regn ntreg pornind de la doar 22 de cromozomi uniformi morfologic, n marea lor majoritate metacentrici, da' cu ajutorul lui Memo vor reui. O sa am timp sa le explic cum ma nnebunea cu melodia lui preferata, apoi o sa le povestesc cum i-a pierdut instrumentu', i-o s-i oblig s-l venereze. tiu cum s-o fac. i pe Dumnezeul meu c-o s-o fac!

Privesc la ecranul care mi arata un Pmnt intact, mi concentrez ultimele gnduri ca sa neleg de ce Memo mi mai trimite imagini spectrale cu torul dublu van Allen ncingnd nc ecuatorul, mult deasupra tuturor norilor. Pare neafectat de fragmentele Lunii zdrobite de Astarte. Mi-e att de somn!

i cer lui Memo date actualizate, pentru ca TREBUIE sa tiu, pentru ca vreau sa neleg ce se ntmpla, pentru ca nu-i cinstit sa aflu toate astea scufundat n zer. i pentru ca timp de aptezeci de ani, sau pn cnd cei de la ExoGreen o sa se prind, o sa fiu singurul spion al umanitii. Ei da, n cele din urma mi-am gsit i eu un rost, nu? Plutind alturi de sateliii geostaionari sau de cei aflai pe orbite eliptice, ascultnd inima pmntului prsit, adunnd date despre plantoidul GSP, nregistrnd poticnelile micii comuniti umane, realizrile i deziluziile ei. Neuronii mei o sa se distreze pe cinste! Aa ca acum mi privesc sicriul de undeva din afara lui, i vad zerul cum urca de-alungul femurelor, cum mi se ncolcete pe tors, cum mi mpresoar coastele, i-mi promit c-o sa ncerc sa neleg ce-a gsit Fox n versurile descreierailor de la Voyager Life, copyright dup Carl Sagan. Sting luminile, pornesc muzica, mi mai privesc odat corpul scufundat n zer i atept s-adorm. Gndete-te din nou la punctul acela. E acolo. E acas. Suntem noi. Pe el, toi cei pe care i iubeti, toi cei pe care i cunoti, despre care ai auzit vreodat, orice fiin uman care e existat vreodat; locul n care i-au trit viaa. Toat bucuria i suferina, mii de religii pline de ncredere, ideologii i doctrine economice, fiecare vntor i culegtor, fiecare erou i la n parte, fiecare creator i distrugtor de civilizaii, fiecare rege i ran, fiecare tnr cuplu de ndrgostii, fiecare mam i tat, copil, inventator i explorator, fiecare profesor de moral, fiecare politician corupt, fiecare superstar, fiecare conductor suprem, fiecare sfnt i fiecare pctos din istoria speciei noastre, a trit aici, pe un fir de praf, suspendai ntr-o raz de soare.

SFRIT