c o l e c ] i e c o o r d o n a t \ d e D a n a M o r o i u

bonton

N\scut `n Israel, AVIV BEN ZEEV consider\ c\ angoasele `iprovin de la tat\l de origine german\, iar temperamentulde la mama sosit\ din Argentina, o combina]ie care a dusla excentricitatea sa. Pe m\sur\ ce a crescut, a înv\]at s\nu ia nimic de bun [i s\ nu fie niciodat\ freier.Dup\ patru ani petrecu]i ̀ n uniform\, care nu-i venea delocbine, Aviv Ben Zeev a renun]at cu non[alan]\ la o posibil\str\lucit\ carier\ de chitar\ clasic\ de acompaniament [is-a lansat în odiseea sa post-armat\. {i s-a trezit predânddespre Israel într-un colegiu din Noua Zeeland\ sau amu -zându-i pe studen]ii Universit\]ii Rega tului Tonga cu istoriidin }ara Sfânt\. A devenit, obligatoriu, [i foarte pasionatde aeroporturi.De când s-a al\turat cercului select al angaja]ilor compani-ilor de telecomunica]ii, poate fi g\sit în majoritatea tim pu-lui în aeroporturi, în drum spre ]\ri îndep\rtate. Casa lui,mult prea rar locuit\, se afl\ chiar în centrul animat al TelAvivului, unde poate fi z\rit dând ture cu ma[ina în c\utareazadarnic\ a unui loc de parcare. Una peste alta, se str\duie[tes\-[i p\streze un loc sub soare.

Traducere din limba englez\MIHAI-DAN PAVELESCU

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCUIlustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiBEN ZEEV, AVIV

Ghidul xenofobului - Israelienii / Aviv Ben Zeev; trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti: NemiraPublishing House, 2009

ISBN 978-606-92087-0-0

I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.)

821.411.16-4=135.1

Aviv Ben ZeevTHE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE ISRAELIS

© Copyright Oval Projects, 2001

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Oana IONA{CUTehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de Graphicprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-0-0

Israelul se afl\ la extre-mitatea a trei continente.

Este un stat ceva mai micdecât }ara Galilor, dar cevamai mare decât New Jersey[i ar intra de cincizeci de ori`n Egipt. Traversarea ]\rii de

la nord la sud cu automobiluldureaz\ opt ore, iar de la est la

vest o pute]i str\bate `n trei ore.

Popula]ia Israelului este de 6,5 mili -oane de locuitori, prin compara]iecu 3 milioane libanezi, 5 milioaneiordanieni, 16 milioane sirieni, 22 de

mi li oane arabi saudi]i, 66 de milioaneturci, 69 de milioane egipteni [i 306milioane americani.

C r i m \ [ i p e d e a p s \

~n prezen]a str\inilor, israelienii vor dovedi

foarte mult\ mândrie fa]\ de rata relativ sc\zut\

a delictelor din ]ara lor. ~ntre ei `ns\ vor m\rtu-

risi c\ sunt realmente `ngrijora]i de rapiditatea

cu care Israelul se apropie de alte p\r]i ale lumii

occidentale. Violen]ele sunt totu[i rare din

punct de vedere statistic, chiar [i `n ora[ele mari.

Deplasarea de unul singur `n timpul nop]ii (dac\

sunte]i b\rbat) sau `n grupuri (dac\ sunte]i fe-

meie) continu\ s\ fie considerat\ ferit\ de griji

`n orice parte din Haifa sau Eilat.

Rata relativ redus\ a infrac]iunilor este atri-

buit\ `n general faptului c\ israelienii nu beau

mult; vederea de oameni be]i `n locuri publice

este ceva cu totul neobi[nuit. Desigur la aceasta

contribuie ̀ ntr-o m\sur\ `nsemnat\ [i caracterul

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I s r a e l i e n i i 113

destul de tradi]ional al societ\]ii, iar stagiul mi-

litar angajeaz\ mult\ energie tân\r\ care altfel

ar putea fi canalizat\ `n alte direc]ii.

Excep]ia fa]\ de num\rul sc\zut al delictelor

o constituie furtul de automobile, a[a cum o

atest\ ratele enorme ale asigur\rilor auto. ~n

spatele experien]ei nepl\cute de a descoperi

`ntr-o diminea]\ superb\ c\ unul dintre obiec-

tele cele mai pre]uite de c\tre tine a disp\rut

peste noapte se afl\ aparent o `ntreag\ industrie

de ho]i care fac nego] cu dealeri de piese uzate

(care „nu vor s\ [tie“ de unde provin acestea),

care la rândul lor lucreaz\ cu ateliere auto du-

bioase (care nu pun niciodat\ `ntreb\ri), care fac

afaceri cu companiile de asigur\ri (care sunt, fi-

resc, mai presus de orice repro[) [i lan]ul sl\bi-

ciunilor continu\…

Deoarece taxa pe automobilele noi este de

aproape 100%, s-ar putea spune c\ pân\ [i sta-

tul are un interes.

Majoritatea ho]ilor vin [i dispar `n Teritoriile

Palestiniene, astfel `ncât poli]ia israelian\ nu

poate s\ solu]ioneze furturile. Acum câ]iva ani,

când liderii palestinieni au declarat cu eloc-

ven]\ c\ orice automobil furat din Israel trebuie

A V I V B E N Z E E V114

`nregistrat potrivit legii pe teritoriul lor, absur-

dul a atins niveluri anterior necunoscute.

A M E N Z I M U R D A R E

Se spune c\ exist\ trei genera]ii de israelieni:

cea care a cl\dit ]ara, cea care nu i-a apreciat va-

loarea [i a umplut-o de gunoaie [i cea care acum

trebuie s\ cure]e mizeria. Actualmente orice is-

raelian poate deveni, dac\ dore[te, „mandatar de

cur\]enie“ `n numele prim\riei [i, potrivit legii,

are dreptul de a amenda orice persoan\ pe care

o vede aruncând gunoaie `n interiorul a[ez\rii.

Delictul arunc\rii de gunoaie nu se limiteaz\

exclusiv la membrii rasei umane. ~n majoritatea

ora[elor, murd\rirea pavajului de c\tre un câine

va duce la o amend\ sever\ pentru creatura ag\ -

]at\ de cel\lalt cap\t al lesei.

C o n v e r s a ] i e

C U V I N T E { I G E S T U R I U R Â T E

Pentru israelieni exist\ cuvinte „urâte“ [i cu-

vinte „foarte urâte“. Cuvintele urâte sunt `n

ebraic\ [i au fost inventate `n corturile armatei

sau pe str\zi. Cuvintele foarte urâte provin `n

general din arab\. Israelienii sus]in c\ `njur\tu-

rile `n arab\ sunt mai „suculente“.

Frazele care `ncep cu ina-al… sunt urâte, `n

timp ce cuvintele rostite cu un [uierat furios ce

con]in sunete continui ca „ssssss“ sau „xxxxxx“

sunt foarte, foarte urâte.

Când este rostit pe un ton iritat, cuvântul

idi[ Nu `nseamn\ „Haide, haide, termin\ cu

asta!“ I se replic\ `n general prin fraza: Lama ma

kara? (care `nseamn\ „Ce dracu’ se-ntâmpl\?“,

A V I V B E N Z E E V116

dar care este prescurtarea pentru „Oare ce s-a

putut `ntâmpla ca s\ faci un asemenea scan-

dal?“). Fraza aceasta este `nso]it\ de o r\sucire

agresiv\ a palmei spre fa]a persoanei c\tre care

este direc]ionat\ ̀ ntrebarea. Lama mi ata?! este o

varia]iune comun\ [i `nseamn\ „Cine te crezi?!“

Majoritatea acestor expresii sunt spuse `n glum\

[i reprezint\ figuri de stil utilizate zilnic.

Israelienilor le vine greu s\-[i st\pâneasc\

ner\bdarea când vorbesc al]ii [i-i `ntrerup con-

stant cu „bine`n]eles, bine`n]eles“ sau „da,

da!“, ca s\ arate c\ au `n]eles ideea de mult, a[a

c\ nu mai trebuie s\ continue. Ei gesticuleaz\

`n vreme ce vorbesc, iar bra]ele fluturate `n

timpul unei discu]ii `ncinse pot chiar lovi spec-

tatorii nevinova]i.

Deoarece israelienii sunt `ncânta]i de con-

versa]iile la telefonul mobil, iar cei mai mul]i fo-

losesc c\[ti aproape invizibile, ei pot fi z\ri]i pe

str\zi (sau chiar f\când pluta pe spate la marea

Moart\) vorbind [i gesticulând aparent de unii

singuri. Primii care au f\cut a[a au fost consi-

dera]i evident cu min]ile duse. ~n prezent to]i

sunt la fel de ]icni]i.

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I s r a e l i e n i i 117

T A B U U R I C O N V E R S A } I O N A L E

~n Israel exist\ trei subiecte fundamentale pe

care israelienii le examineaz\ `ntruna, despre

care discut\ [i se contrazic: securitatea (ceea ce

agen]iile str\ine de [tiri numesc „Situa]ia din

Orientul Mijlociu“), religia (evreii `mpotriva

cre[tinilor ̀ mpotriva musulmanilor `mpotriva…)

[i, firesc, Holocaustul.

Deoarece opiniile abund\ `n rândul lor,

discu]iile pot fi aprinse. Str\inii care converseaz\

cu ei despre aceste subiecte se afl\ din capul lo-

cului `n dezavantaj. Israelienii `i consider\ pe

nonisraelieni ni[te ]ânci cu ca[ la gur\ `n privin]a

problemelor respective. Ei apreciaz\ c\ implica-

rea personal\ le spore[te capacitatea de `n]ele-

gere [i de aceea sunt singurii care pot discerne

complexit\]ile. Dac\ o persoan\ din exterior `[i

exprim\ p\rerile despre subiectele respective,

`ncalc\ `n mod nechibzuit un tabu. Dac\ se do-

vede[te cunosc\toare, majoritatea israelienilor

vor fi realmente ului]i. Este posibil chiar s\ o lase

s\ termine f\r\ s-o `ntrerup\.

L i m b \

Resurec]ia limbii ebraice vechi de dou\ mii

de ani `n lumea vie a Israelului modern este o

poveste care nu-[i g\se[te paralel\ `n istoria

omenirii. Timp de o mie de ani ebraica a r\mas

o limb\ sfânt\, care era folosit\ numai la ocazii

speciale – `n ceremoniile religioase [i ca mijloc

de comunicare `ntre evreii din p\r]i diferite ale

globului, deoarece evreii vorbeau o sut\ de gra-

iuri diferite. A fost numit\ Limba [i aproape c\

nu s-a dezvoltat pân\ la sfâr[itul Evului Mediu,

când poe]ii au cutezat s-o `ntrebuin]eze pentru

a scrie poezii. Din momentul acela, cu fiecare

mic ghiont evreiesc spre revenirea la Israel [i

cu alt adio c\tre diaspor\, ebraica a `nceput s\

fie utilizat\ `ntr-o m\sur\ tot mai mare `n oca-

ziile seculare.

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I s r a e l i e n i i 119

Unii conduc\tori evrei n-au fost nici pe de-

parte `ncânta]i de ideea ebraicii seculare coti-

diene, dar cu un secol `n urm\ Eliezer Ben

Yehuda i-a dat imboldul final, când, `n ciuda

opozi]iei aparent insurmontabile, a decis s\-[i

educe copiii exclusiv `n ebraic\. La mijlocul se-

colului XX, ̀ ntre liderii evrei a izbucnit o disput\

legat\ de propunerea ca limba oficial\ `n [colile

israeliene s\ fie germana. B\t\lia s-a `ncheiat

prin victoria ebraicei.

Ebraica modern\ evolueaz\ constant, `ns\ fi-

indc\ n-a fost utilizat\ zi de zi de foarte mult

timp, `i lipsesc cuvinte care s\ descrie lucruri [i

concepte moderne. Sarcina oficial\ a Academiei

Limbii Ebraice este de a inventa noi cuvinte

ebraice. Oricine poate trimite sugestii pentru cu-

vinte noi, care sunt introduse `n lexicon dac\ au

fost acceptate. Este cu totul alt\ discu]ie dac\

omul de pe strad\ accept\ sau nu inven]iile res-

pective. De cele mai multe ori cuvântul „trântit“

`n gurile cet\]enilor pare prea ridicol pentru a fi

utilizat [i, de[i r\mâne corect din punct de ve-

dere teoretic, va d\inui de-a pururi nefolosit `n

dic]ionarul de ebraic\. (De exemplu, cuvântul

ebraic corect pentru telefon este sachrachok, care

A V I V B E N Z E E V120

`nseamn\ „a vorbi la dep\rtare“. Niciun israelian

nu utilizeaz\ acest cuvânt, desigur cu excep]ia

cazului `n care joac\ scrabble.)

Ebraica este limba original\ a Bibliei, care `n

toate versiunile traduse con]ine multe cuvinte

pur ebraice. Câ]i oameni cunosc adev\ratul

`n]eles al unor cuvinte biblice ca Bethleem, Na-

zaret, Veniamin, Moise sau numele original al

lui Hristos – Yeshua?1

Ebraica apare `n planul doi `n majoritatea is-

toriei occidentale. Astfel ̀ n Evul Mediu facult\]ile

de medicin\, de la Leipzig pân\ la Padova, erau

frecventate de numero[i studen]i evrei [i multe

lec]ii erau ]inute `n ebraic\. La sosirea `n 1620 `n

America, puritanii considerau c\ ebraica era cu-

vântul Domnului, fiindc\ Biblia fusese scris\ ori-

ginal `n ebraic\, iar ei o studiau pân\ la nivelul

vorbirii fluente. Descenden]ii lor au ̀ ntemeiat co-

legii [i universit\]i ca Harvard [i Yale (emblema

lui Yale con]ine [i `n prezent cuvinte ebraice) [i

au predat ebraica, limb\ inclus\ `n prima pro-

gram\ de `nv\]\tur\ a acestor institu]ii.

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I s r a e l i e n i i 121

1 „Casa pâinii“, „P\zitorul“, „Fiul mâinii mele drepte“,„Scos din ape“, respectiv „Mântuitorul“ (n.a.).

Ebraica vorbit\ azi este influen]at\ constant

de alte limbi, `n primul rând de englez\, care

de]ine suprema]ia `n noua lume tehnologic\, [i

`n al doilea rând de arab\, o sor\ a ebraicii (de[i

nu sunt nici pe departe asem\n\toare). Influen]a

arabei este vizibil\ `n special `n argou. ~n mod

oficial este a doua limb\ a Statului Israel, dar

asta nu ̀ nseamn\ c\ to]i israelienii pot vorbi am-

bele limbi. Prin implicarea politicii, aproape to]i

cet\]enii arabi cunosc ebraica, dar pu]ini cet\ -

]eni evrei cunosc atâta arab\ `ncât s-o vorbeasc\

sau m\car s-o `n]eleag\.

I D I {

~n diaspor\ au evoluat dou\ direc]ii de dia-

lecte evreie[ti: ladino [i idi[. ~n ]\rile balcanice [i

`n nordul Africii, unde evreii s-au stabilit dup\

exilarea din Spania `n 1492, s-a dezvoltat un

amestec de ebraic\ [i spaniol\, care a fost numit

ladino. ~n Israelul contemporan aceasta este o

limb\ pe moarte, vorbit\ de câ]iva b\trâni.

~n Europa din anii diasporei, amestecul de

ebraic\, german\, slav\ [i alte câteva graiuri a

A V I V B E N Z E E V122

format idi[ul – cuvânt care `nseamn\ pur [i sim-

plu „evreiesc“. Idi[ul este `n declin: vârstnicii

continu\ s\ se bucure de piesele de teatru, zia-

rele [i c\r]ile ̀ n idi[, dar nepo]ii lor vor studia dia-

lectul doar la universitate, a[a cum se `ntâmpl\

cu latina `n Europa.

Mo[tenirea evreiasc\ pentru alte limbi const\

`n principal din cuvinte idi[. ~n America, [i `n

special la New York unde s-au stabilit mul]i imi -

gran]i evrei, destule cuvinte idi[ coloreaz\ limba

englez\: schmaltz – sentimentalism, mensh – per-

soan\ onorabil\, kvetch – plâng\cios, schlep – a târ`

sau a c\ra, klutz – t\nt\l\u, schmooze – a flec\ri,

nosh – snack, shtik – scenet\, nudnik – pacoste,

glitch – problem\ sau eroare, shlemiel – ghinionist,

kibosh – a preveni, spiel – poveste, putz – prost,

shtum – t\cut, pisher – jet, schnozzle – nas [i

strig\tul de durere Oi vay! sunt cuvinte pe care

newyorkezii evrei [i nonevrei le utilizeaz\ cu re-

gularitate. Toate sunt considerate destul de cu[er

pentru a fi folosite `n mod curent.

Idi[ este o limb\ bogat\, plin\ de umor, gust

[i culoare. O convingere larg r\spândit\ este

c\ unele bancuri pot fi spuse doar `n idi[, pen-

tru c\ dac\ sunt traduse `n alte limbi `[i pierd

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I s r a e l i e n i i 123

amuzamentul. De exemplu, cuvântul idi[ shoin

`nseamn\ „nu conteaz\“ [i trebuie `nso]it prin -

tr-un gest de resemnare din bra]. O anecdot\ po-

veste[te despre un evreu bâlbâit care, v\zând-o

pe nevasta sa Shoshana ̀ naintând neatent\ spre o

gur\ de canal neacoperit\, strig\ `ngrozit:

– Sho…! Sho…! Sho…! …Shoin.