TEMA 1 Anestezia in medicina dentara (suport curs e-learning,Carmen Gabriela Stelea, Eugenia Popescu, Otilia Boisteanu - Anestezia loco-regionala in medicina dentara; Ed. "Gr.T.Popa " U.M.F. Iasi, 2014) 1.*Teritoriul oro-maxilo-facial este delimitat: A.Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioar a muchiuluisternocleidomastoidian, marginea posterioar a apofizei mastoide, nconjur pavilionul urechii i apoi trece vertical prin tragus unindu-se cu planul superior. B.Superior: de un plan orizontal ce trece prin rebordurile orbitare inferioare. C.Inferior: de planul orizontal ce trece prin marginea bazilar a mandibulei. D.Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioar a muchiului sternocleidomastoidian, marginea anterioar a apofizei mastoide, nconjur pavilionul urechii i apoi trece vertical prin tragus i se unete cu planul superior. E.Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioar a muchiului sternocleidomastoidian, marginea anterioar a apofizei pterigoide, nconjur pavilionul urechii si apoi trece vertical prin tragus unindu-se cu planul superior. D slide 3 curs sistematizare; pag7 carte 2.Nervul maxilar: A.Este un nerv mixt, senzitiv i motor. B.Are un singur ram colateral. C.Prezint o rdcin senzitiv, voluminoas i o rdcin motorie antero-lateral D.Se desprinde de pe marginea posterioar a ganglionului Gasser. E.Este un nerv exclusiv senzitiv.CEslide 13 curs tehnici; pag 34 carte 3.*Din regiunile superficiale laterale nu face parte: A.Zigomatic. B.Maseterin. C.Infraorbitar. D.Parotidian. E.Labial. Eslide. 8 curs sistematizare; pag. 8 carte 4.*Inervaia senzitiv a mucoasei gingivale inferioare ntre premolarul 2 i molarul de minte este asigurat de: A.Ramurile temporo-facial. B.Nervul auriculo-temporal. C.Nervul bucal, ram terminal din nervul mandibular. D.Nervul milohioidian. E.Nervul bucal, ram colateral din nervul mandibular. Cslide 26. Curs tehnici; pag 38 carte 5.Tripla infirmitate fiziologic este caracterizat prin: A.Rezerve reduse; B.Nevoi metabolice mari; C.Mecanisme de reglare imperfecte; D.Variabilitatile anatomice ale viscerocraniului; E.Reactivitate psiho-emoional. ABCslide 22 curs teren;pag.60 carte 6.ncazulterenuluifiziologiclabtrnaparatulrespiratorprezintoserie de modificri: A.Atrofia parenchimului pulmonar; B.Proliferarea esutului conjunctiv ce determin scleroemfizemul ABCDslide 27 curs teren 64 carte pulmonar; C.Scderea capacitii ventilatorii; D.Creterea respiraiei abdominale; E.Scderea rigiditii cutiei toracice. 7.*Lapacientulcuinfarctmiocardicsevainecontdeurmtoarele,cu excepia: A.Avizulcardiologuluinainteaprocedurilorstomatologicesau chirurgicale; B.Premedicaiesedativobligatoriecujumtatedeornaintea nceperii tratamentului; C.Reprezint o contraindicaie pentru tratamentele stomatologice dac a avut loc n mai puin de 6 luni. D.Anestezie local prin injecie fr anestezie de contact; E.Medicaia coronaro-dilatatoare nu va fi ntrerupt. Dslide 42 curs teren; pag. 68 carte 8.Presiunea arterial este influenat de: A.Capacitatea cardiac; B.Puls; C.Volum; D.Vscozitatea sngelui; E.Elasticitatea vascular.ACDEslide 43 curs teren pag 69 carte Tema2. Extractia dentara(Eugenia Popescu - Chirurgie Orala,vol. 1, Editura Cantes,1999 - pag 42-200) 1.*Cand intervalul de timp de la ultimul infarct miocardic este mai mic sau egal cu 6 luni se pot efectua: A.toate interventiile chirurgicale cu anestezie loco-regionala B.toate interventiile chirurgicale cu anestezie generala C.toate interventiile chirurgicale doar cu sedare D.doar urgentele chirurgicale numai in conditii de spitalizare E.toate interventiile chirurgicale in conditii de ambulator D65 2.*Lapacientii cu diabet zaharat incadrati in categoria de risc crescut, se pot efectua interventii de chirurgie orala daca: A.glicemia este de 200 mg/dl B.controlul metabolic este deficitar C.nivelul hemoglobinei A1c>9% D.statusul metabolic este stabilizat E.prezinta istoric frecvent de cetoacidoza si hipoglicemie D77 3.*In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene sunt incluse urmatoarele afectiuni: A.prolapsul de valva mitrala cu regurgitare B.defectul septal ventricular C.defectul septal atrial D.suflurilefunctionale E.endocarditele bacteriene in antecedente E72 4.*Utilizarea clestelui de radacini are indicatii in urmatoarele situatii: A.radacina se afla sub limita procesului alveolar B.radacina se afla la jumatatea inaltimii procesului alveolar C.radacina se afla la limita procesului alveolar D.radacina se afla in portiunea apicala a alveolei E.radacinacu traseu de fracturala unirea 1/3 apicale cu 1/3 C147 medie 5.In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene sunt incluse urmatoarele afectiuni: A.prolapsul de valva mitrala cu regurgitare B.defectul septal ventricular C.defectul septal atrial D.Endocarditele bacteriene in antecedente E.Proteze valvulare DE72 6.Lapacientii cu diabet zaharatse pot efectua interventii de chirurgie dento-alveolara daca: A.controlul metabolic este satisfacator B.prezinta simptome frecvente ale diabetului C.glicemia este sub 200mg/dl D.nivelul hemoglobinei A1c este intre 7-9% E.prezinta numeroase complicatii ale diabetului ACD77 7. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de : A.leziuni patologice preexistente B.particularitati morfologice ale regiunilor invecinate C.starea generala a pacientului D.particularitati morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras E.starea de igiena a cavitatii orale ABD175 8.Utilizarea clestelui de radacini are indicatii in urmatoarele situatii: A.radacina se afla sub limita procesului alveolar B.radacini separate la pluriradiculari C.radacina se afla la limita procesului alveolar D.radacina se afla in portiunea apicala a alveolei E.radacinaare traseu de fracturala unirea 1/3 apicale cu 1/3 medie BC147 Tema3. Patologia eruptiei 1.*Cauzele locale ale incluziei dentare incud si obstacole in calea de eruptie a dintelui reprezentate de: A.malformatii corono-radiculare B.hiperplazii gingivale C.fracturi ale oaselor maxilare D.sindromul compresiei de maxilar E.pozitia ectopica a germenului dentar B116 2.*Simptomatologia ce poate sugera o incluzie dentara este reprezentata de: A.absenta tremelorB.absenta diastemelor C.existenta pe arcada a unui spatiu D.anclavarea dentara E.mobilitate accentuata a dintelui temporar C117 3.*Factorii locali in etiopatogenia molarului de minte inferior sunt in legatura cu: A.angularea B.relatia cu canalul mandibular C.morfologia radacinii D.natura tesutului acopritor E.topografia locului de eruptie si morfologia molarului inclus E131 4.*In general morfologia radacinii influenteaza dificultatea extractieiC136 molarului de minte inclus prin urmatoarele, cu o exceptie:A.lungimea radacinii B.curbura radacinilor C.dimensiunea vestibulo-orala a radacinilor D.raportul cu unghiul mandibular E.spatiul periodontal 5.Principalele date in incluzia dentara sunt furnizate de investigatia radiologica: A.existenta dintelui inclus B.existenta spatiului pe arcada C.starea generala a pacientului D.chisturi foliculare E.raporturile cu dintii vecini ABDE117 6.Cauzele locale ale incluziei dentare sunt: A.pozitia ectopica a germenului dentar B.factori toxiciC.tulburari metabolice D.malformatii coronare E.fibromucoasa densa si renitenta ADE116 7.Pe ortopantomografie in incluzia dentara sunt vizibile: A.arcadele dento-alveolare B.dintele inclus C.sinusurile frontaleD.dintii in eruptie E.apofizele pterigoide ABDE118-119 8.CBCT-ul ofera : A.imagine cu rezolutie foarte inalta B.imagine intr-un singur plan C.grad de iradiere mare D.premite reconstructia 3D E.planurile anatomice se suprapun ABD120 Tema4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194) 1.*Rezectia apicala propriu-zisa : A.are ca obiectiv eliminarea esutului parodontal patologic B.are ca obiectiv eradicarea procesului patologic apical si periapical C.are ca obiectiv extractia dintelui D.are ca obiectiv indeprtarea marginii gingivale in exces E.nici unul din obiectivele de mai sus nu este adevarat. B186 2.*Prepararea cavitatii retrograde in rezectia apicala: A.trebuie sa fie superficiala pentru a nu afecta structura dintelui B.trebuie sa fie paralela cu axul dintelui, centrata si cu peretii suficienti de grosi C.trebuie sa fie centrata si cu peretii subtiri D.trebuie sa fie perpendiculara pe axul dintelui E.se realizeaza o cavitate de clasa a II-a B189 3.*Cavitatea rezultata din preparatia retrograda in rezectia apicala: A.nu trebuie sa contina detritusuri, inclusiv gurtaperca B.trebuie sa contina doar gutaperca C.se obtureaza cu un surplus de material pentru asigurarea A189 etanseitatii D.trebuie sa contina gutaperca si ciment de obturatie E.nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevarata 4.*Prepararea cavitatii retrograde in rezectia apicala: A.se poate prepara cu excavatorul B.o alternativa moderna este prepararea cavitatiicu ultrasunetele C.se realizeaza cu o freza efilata D.se realizeaza cu piesa dreapta E.nu se realizeaza niciodata cu ajutorul ultrasunetelor B189 5.Rezectia apicala are urmatoarele obiective: A.indepartarea apexului B.extractia uneia dintre radacini C.indepartarea tesuturilor patologice periapicale D.conservarea dintelui pe arcada E.toate obiectivele de mai sus sunt adevarate ACD174 6.Rezectia apicala are urmatoarele obiective: A.stoparea difuzarii agentilor microbieni din spatial endodontic B.diagnosticarea unor leziuni apicale (de alta natura) prin examen histo-patologic C.indepartarea dintelui o data cu procesul periapical D.vindecarea si reabilitarea osoasa in zona de rezectie E.conservarea dintilor pe arcada ABDE174 7.Indicatiile rezeciei apicale sunt determinate de urmatoarele situatii: A.prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala B.dezobturarea canalului este imposibila din cauza unui instrument fracturat pe canalC.canale drepte cu procese de osteita periapicala reduse D.obturatie endodontica etansa E.perforatii apicaleABE174 8. Situatiile in care se realizeaza obturatia de canal dupa indepartarea apexului,sub control direct visual sunt urmatoarele: A.canale cu secretie persistenta B.formarea de praguri in timpul tratamentului endodontic C.radacini cu canale/apexuri curbe D.ramanerea unui corp strain pe canal E.toate afirmatiile de mai sus sunt falseABCD188 Tema5. Tratamentul chirurgical preprotetic 1.*Incizia n cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: A.trapezoidala B.la nivelul insertiei alveolare a frenuluiC.in baionet D.tip PichlerE.in LB199 2.*Interventiile chirurgicale preprotetice asupra planului osos sunt indicate in : A.creasta alveolara cu neregularitati B.fibromatoza gingivala C.hipertrofia gingivala D.frenuri labiale scurte sau voluminoase E.hiperplazia epitelio-conjunctiva A198 3.*Incizia care se practic pentru osteotomia torusului palatin este: A.in LB.in VC.in ZD.in H inversatE.in WD218 4.*n rezecia modelant a crestei oblice interne ascuite nu se recomand realizarea unei incizii de descarcare linguale datorit: A.pericolului lezrii nervului bucalB.pericolul lezrii limbiiC.pericolul lezrii arterei facialeD.pericolul lezrii nervului lingualE.pericolul secionarii fibrelor muchiului buccinatorD215 5.Metodele chirurgicale preproteticeasupra partilor moi sunt indicate in : A.torusuri palatine proeminente B.fibromatoza gingivala C.hipertofie gingivala D.frenuri labiale scurtesau voluminoase E.parodontitamarginala cronica superficiala BCD198 6.Frenul labial superior sau inferior A.este format dintr-un strat subtire de tesut fibros B.este acoperit de mucoasa C.atunci cand prezinta ulceratii reprezinta o indicatie pentru chirurgia preprotetica D.se insera la nivelul buzei si a periostului procesului alveolar E.patologic poate cobori pina la nivelul marginii bazilare, impiedicand adaptarea corecta a protezei ABD198 7.Hiperplazia inflamatorie: A.este o hiperplazie de protezaB.este produsaprin traumatizarea cronica a mucoasei fundului de sac vestibular de catre olucrare protetica mobila C.este intalnita doar la nivelul maxilarului superior D.se mai numeste epulis fissuratum E.necesita o inteventie chirurgicala preprotetica ABDE203 8.Hiperplazia gingivala: A.reprezinta o crestere asimptomatica,lenta si progresiva a gingiei B.poate fi localizata sau generalizata C.poate acoperi total sau partial coroanele dentare D.reprezinta o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei palatine E.este cel mai frecvent situata in zona maxilara a premolarilor ABC206 Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1. *Caredintreurmtoarelerepereestegreitndelimitareaspaiului submandibular? A.Medial: muchii milohioidian, hioglos, stiloglos B.Lateral: mucoasa vestibular B C.Superior: mandibula, muchii milohioidian i maseter D.Inferior: osul hioid E.Anterior:pnteceleanterioralmuchiuluidigastric,spaiul submental 2.*ntre cauzele supuraiilor laterofaringiene nu se afl: A.Parodontitele apicale acute ale caninilor mandibulari B.Pericoronaritele supurate ale molarilor de minte C.Amigdalite D.Otite medii E.Parotidite supurate A 3.*Etiologia supuraiilor spaiului parotidian nu cuprinde: A.Parotidita supurat B.Litiaza parotidian supurat C.Litiaza submandibular supurat D.Adenitaintraparotidiancensoetestafilocociacutanat parieto-occipital E.Extinderea unei infecii mastoidiene n spaiul parotidian C 4.*Care afirmaie despre abcesul limbii nu este adevrat? A.Abcesullimbiifacepartedintreinfeciilespaiilorfascialecu localizri particulare B.Supuraiilelimbiipotficauzatedeleziunitraumatice,cusau fr retenie de corp strin C.ndiagnosticuldiferenialsediscuttumorilemaligne suprainfectate ale limbii D.Incizia va fi plasat ntotdeauna cutanat, ntre menton i hioid E.Inciziaoralesteindicatnsupuraiilecelordoutreimi anterioare ale limbii (partea mobil) D 5.Imaginile radiologice descrise n osteomielite sunt: A.Os marmorat B.Osteoliz rotund, cu un contur precis C.Miez de pine D.Os mucat E.sarcofag ACE 6.Agenii chimici implicai n apariia osteonecrozei maxilarelor sunt: A.Plumbul B.Arsenicul C.Sulful D.Bifosfonaii E.Bismutul BDE 7.Bifosfonaii sunt utilizai n: A.Tratamente stomatologice B.Tratamente endodontice C.Tratamentul multimodal al tumorilor maligne D.Tratamentul parodontopatiilor marginale E.Tratamentul osteoporozei CE 8.Osteonecroza postiradiere poate aprea: A.Precoce B.Tardiv (dup o lun de la radioterapie) C.Tardiv (dup 3 luni) D.Tardiv (dup 6 luni) E.Tardiv (1-10 ani dup radioterapie) AE Tema 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*O parte important a patologiei sinusale este legat de: A.Leziunile periapicale ale premolarilor i molarilor superiori B.Leziunileparodontalemarginalealepremolarilorimolarilor superiori C.Unelemanevredetratamentstomatologicaplicate premolarilor i molarilor superiori D.Unelemanevredetratamentchirurgicalaplicatepremolarilor i molarilor superiori E.Toate de mai susE 2.*Ceamaifrecventafeciunesinusalrezultatnurmainteraciunilor patologicedintrestructuriledento-parodontalenvecinateisinusul maxilar este: A.Sinuzita maxilar B.Chistul mucoid intrasinusal C.Chistul periapical cu evoluie sinusal D.Adenocarcinomul de sinus maxilar E.Osteomielita maxilarului A 3.*Sinuzita maxilar se ntlnete de obicei la: A.Sugari B.Copii C.TineriD.Aduli E.Btrni D 4.*Dimensiunea subantral: A.Este mic la natere B.Este mic la copii C.Este mic la tineri D.Este mic la aduli E.Niciunul dintre rspunsurile de mai sus nu este adevrat D 5.*Dintrefactoriifavorizanilocaliaisinuziteimaxilaredecauzdentar face parte: A.Inflamaia cronic a mucoasei rino-sinusale B.Diminuarea rezistenei organismului fa de infecii C.Fumatul D.Expunerea la medii cu noxe E.Parodontita apical acut a dinilor sinusali A 6.*Dintrefactoriifavorizanigeneraliaisinuziteimaxilaredecauz dentar face parte: A.Chistul radicular suprainfectat B.Parodontita apical cronic a dinilor sinusali C.Diminuarea rezistenei generale a organismului fa de infecii (pacieni cu HIV sau tumori maligne) D.Afeciuni alergice ale mucoasei rino-sinusale E.Osteita procesului alveolar C 7.*Factorii determinani ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi: A.Afeciuni dento-parodontale ale dinilor sinusali B.Eecuri ale tratamentelor endodontice C.Accidente i complicaii ale extraciei dentare D.Eecuri n implantologia oral E E.Toate categoriile enumerate mai sus 8.*Dintreafeciuniledento-parodontalealedinilorsinusalicarepot determina sinuzita maxilar nu face parte: A.Chistul radicular suprainfectat B.Obturaia de canal cu depire la un dinte cu raport sinusal C.Pungiparodontaleadncilanivelulpremolarilorimolarilor superiori D.Complicaii infecioase ale incluziei caninului superior E.Complicaiiinfecioasealeincluzieimolaruluideminte superior B Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Factorii generali care conduc la fracturi n os patologic ale mandibulei sunt: A.Osteoporoza B.Displazia fibroas C.Cherubismul D.Variantele A, B, C sunt corecte E.Variantele A, B, C sunt incorecte D 2.*Mecanismulcelmaifrecventntlnitnproducereafracturilorde mandibul este: A.Mecanismul de flexie B.Mecanismul de presiune C.Mecanismul de tasare D.Mecanismul de forfecare E.Mecanismul de smulgere A 3.*Traumatismulprinarmdefoclanivelulmandibuleirecunoate mecanismul de: A.Flexie B.Presiune C.Tasare D.Forfecare E.Smulgere B 4.*Fracturaintracapsularacapuluicondiluluimandibularrecunoate mecanismul de: A.Flexie B.Presiune C.Tasare D.Forfecare E.Smulgere C 5.Fractura de maxilar tip Le Fort II se mai numete: A.Disjuncia cranio-maxilar nalt B.Disjuncia cranio-maxilar joas C.Fractura piramidal a maxilarului D.Fractura transversal joas E.Fractura tip Guerin BC 6.Fractura Le Fort I a maxilarului se mai numete: A.Fractura transversal joas B.Disjuncia cranio-maxilar joas AD C.Fractura piramidal a maxilarului D.Fractura tip Guerin E.Disjuncia cranio-maxilar nalt 7.Dintre fracturile mixte de maxilar fac parte: A.Fractura Wassmund B.Fractura Huet C.Fractura Guerin D.Fractura Le Fort IV E.Fractura Richet BE 8.Suspendrile scheletice de tip Adams se fac la urmtoarele repere osoase: A.Arcada zigomatic B.Bosa frontal C.Rebordul orbitar inferior D.Spina nazal posterioar E.Rebordul orbitar superior AC Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI CERVICO-FACIALE Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Chisturile prilor moi orale i cervico-faciale au (n general) originea: A.n glandele salivare B.Embrionar C.n foliculul pilos D.n glandele sebacee E.Niciuna dintre variante nu este corect B 2.*Chisturile prilor moi orale pot fi urmtoarele, mai puin unul: A.Chistul dermoid B.Chistul teratoid C.Chistul branhial D.Chistul gastrointestinal heterotopic E.Chistul limfoepitelial oral C 3.*Doar unul dintre chisturile enumerate mai jos poate fi localizat cervical: A.Chistul canalului tireoglos B.Mucocelul C.Sialochistul D.Chistul limfoepitelial E.Chistul gastrointestinal heterotopic A 4.*Chistul dermoid este un chist de dezvoltare i se datoreaz transformrii chistice a: A.Glandelor salivare B.Foliculului pilos C.Glandelor sebacee D.Incluziilorepitelialerestantelaloculdeunireaarcurilor branhiale, pe linia median E.Niciuna dintre variante nu este corect D 5.Despre malformaiile capilare se pot afirma: A.Semanifestsubformdeleziunicutanatenpatdevinde Porto B.Apar la 1% dintre nou-nscui C.Se localizeaz cel mai frecvent pe fa, n special n zonele de ABC emergen trigeminal D.nsindromulSturge-Weberseasociazcumalformaii vasculare cardiace E.Leziunile n pat de vin de Porto au o coloraie violacee 6.Despre tratamentul chirurgical al malformaiilor vasculare se pot afirma: A.Nuestenecesarevaluareapreoperatoriealeziuniiprin angiografie superselectiva B.Cu24-48orepreoperatorsepracticembolizareatemporar, sub control angiografic C.Intervenia chirurgical const n extirparea complet a leziunii D.Nu este necesar reconstrucia defectului postexcizional E.Se recomand intervenia chirurgical efectuat dup o lun de la embolizarea temporar preoperatorie BC 7.Ocomplicaiesevernevoluiahemangioamelorestesindromul Kasabach-Merritt, caracterizat prin: A.Purpur trombocitopenic B.Coagulopatie de consum C.Hemoliz microangiopatic D.Fibrinoliz marcat intralezional E.Insuficien renal cronic ABCD 8.Tratamentulmedicamentosestepreferabilceluichirurgicalpentru hemangioamele: A.Gigante B.Mici C.netapaproliferativ,cndprezintulceraii,hemoragii repetate D.Cu cretere marcat E.Cnd induc tulburri funcionale importante CDE Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Dintre tumorile epiteliului odontogen (conform clasificrii OMS 1992 a tumorilor benigne ale oaselor maxilare) face parte: A.Fibromul ameloblastic B.Ameloblastomul C.Odontomul compus D.Odontomul complex E.Odontoameloblastomul B 2.*Caredintreurmtoareletumoribenignealeoaselormaxilarenuface parte dintre tumorile mixte odontogene: A.Fibromul ameloblastic B.Fibro-odontomul ameloblastic C.Odontoameloblastomul D.Mixomul odontogen E.Tumora odontogen adenomatoid D 3.*Referitor la tumorile benigne odontogene ale oaselor maxilare,tumorile ectomezenchimuluiodontogen,cusaufrepiteliuodontogeninclus,nu cuprind: A.Fibromul odontogen central E B.Fibromul odontogen periferic C.Mixomul odontogen D.Cementoblastomul E.Ameloblastomul 4.*Ameloblastomuloaselormaxilareprezintmaimulteformeanatomo-clinice, mai puin una: A.Ameloblastomul intraosos solid B.Ameloblastomul intraosos multichistic C.Ameloblastomul hemoragic D.Ameloblastomul intraosos unichistic E.Ameloblastomul periferic C 5.Aspectul radiologic al ameloblastoamelor poate cuprinde: A.Radiotransparen unilocular cu margini regulate B.Aspect de fagure de miere C.Aspect de baloane de spun D.Frecventlanivelulleziuniiesteprezentundinteinclus intraosos (molar de minte mandibular) E.Dinii adiaceni tumorii nu prezint resorbie radicular BCD 6.Care sunt caracterele clinice i radiologice distincte ale ameloblastomului desmoplastic? A.Se localizeaz mandibular, zona anterioar B.Se localizeaz maxilar, zona anterioar C.Aspect de radiotransparen unilocular D.Aspect de radiotransparen cu zone radioopace E.Se localizeaz mandibular la nivelul ramului ascendent BD 7.Celemaifrecventeformeanatomo-patologicedeameloblastom multichistic sunt: A.Folicular B.Acantomatos C.Plexiform D.Cu celule granulare E.Desmoplastic AC 8.Despreevoluiaameloblastomuluiintraosossolid(multichistic)sepot afirma: A.Rata de recidiv dup chiuretajul leziunii este de 25% B.Rata de recidiv dup rezecia osoas marginal este de 1% C.Recidivele pot aprea i dup 10 ani postoperator D.Sunt descrise metastazri n ganglionii loco-regionali E.Sunt descrise metastazri n alte structuri osoase CDE Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Dintreoncogeneleactivatecelmaifrecventnformeletumoraleoro-maxilo-faciale, se citeaz oncogena: A.Mxc B.Res C.Bcl D.Moc E.Brc C 2.*Cea mai reprezentativ antioncogen este gena: A.P53 B.P17 A C.P1 D.P34 E.P4 3.*Metastazarealoco-regionalatumorilormaligneoro-maxilo-faciale apare n majoritatea situaiilor prin: A.Diseminare hematogen B.Diseminare limfatic C.Diseminare mixt (limfatic-hematogen) D.Variantele A, B, C sunt corecte E.Variantele A, B, C sunt incorecte B 4.*Metastazarealadistanatumorilormaligneoro-maxilo-facialese produce de cele mai multe ori pe cale: A.Hematogen B.Limfatic C.Mixt (hematogen-limfatic) D.Variantele A, B, C sunt corecte E.Variantele A, B, C sunt incorecte A 5.nevoluiaosteosarcomuluidemandibul,factoriiimportanide prognostic sunt: A.Vrsta pacientului B.Forma histologic C.Sexul pacientului D.Gradul formrii de spiculi de esut osos E.Gradul de difereniere BE 6.Dintre afirmaiile despre sarcomul Ewing sunt adevrate doar: A.Laniveluloaselormaxilareestelocalizatcupredileciela nivelul corpului mandibulei B.Grupa de vrst cel mai afectat este cuprins ntre 5-30 ani C.Deformarea mandibulei evolueaz lent, fr durere D.Sarcomul Ewing metastazeaz n creier E.Ratadesupravieuirepetermenlung(duptratamentul multimodal) este de 10% AB 7.Caredintreurmtoareleimaginiradiologicereprezintdescriericorecte pentru diferite sarcoame? A.sarcofag n osteosarcom B.foi de ceap n sarcomul Ewing C.soare care rsare n sarcomul periostal D.pern de ace n condrosarcom E.fagure de miere n angiosarcom BD 8.Celemaifrecventelocalizripentrutumorileprimarecaremetastazeaz n oasele maxilare sunt: A.Stomacul B.Plmnii C.Snul D.Rinichii E.Pancreasul BCD Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Cea mai recent metod de diagnostic pentru afeciunile ATM este: A.Radiografia n inciden Parma B.Rezonana magnetic nuclear C C.Artroscopia D.Examenul CT E.Scanarea PET 2.*Caredintremedicamenteleenumeratemaijosestemiorelaxantcu aciune central? A.Baclofen B.Ibuprofen C.Ketoprofen D.Voltaren E.Diazepam A 3.*DupRosser,ameliorrisemnificativealedureriloridisfunciilor musculare n sindromul algodisfuncional temporomandibular s-au obinut cu: A.Methocarbamol B.Toxin botulinic C.Celestone D.Diprophos E.Antidepresive triciclice B 4.*Metodele uzuale de fizioterapie n sindromul algodisfuncional temporo-mandibular sunt urmtoarele, mai puin una: A.Terapia prin cldur superficial B.Terapia prin cldur n profunzime C.Crioterapia D.Stimularea nervoas electric transcutanat E.Mecanoterapia D 5.Dupuntraumatismarticulardirect/indirect,timpulmediudeinstalarea unei anchiloze temporomandibulare posttraumatice este de: A.3 luni pentru traumatismul direct B.6 luni pentru traumatismul direct C.12 luni pentru traumatismul direct D.12 luni pentru traumatismul indirect E.18 luni pentru traumatismul indirect BE 6.Factorii infecioi implicai n apariia anchilozei temporo-mandibulare nu cuprind: A.Supuraiile geniene B.Supuraiile oto-mastoidiene C.Osteomielite la nivelul ramului ascendent mandibular D.Artroza temporomandibular E.Artrite traumatice suprainfectate AD 7.Anchilozele temporo-mandibulare extraarticulare pot apare dup: A.Fractura cavitii glenoide B.Fractura intraarticular a condilului C.Fractura arcadei temporo-zigomatice D.Hipertrofia apofizei coronoide E.Parotidite CD 8.Formele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare sunt: A.Anchiloza intracapsular unilateral B.Anchiloza intracapsular bilateral C.Anchiloza temporomandibular ireversibil D.Pseudoanchiloza unilateral E.Pseudoanchiloza bilateral ABDE Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Despre fistulele salivare se pot afirma urmtoarele, mai puin una: A.Fistulele salivare constituie leziuni permanente B.Se nchid spontan doar excepional C.Tratamentulacestoraconstnextirpareachirurgicala orificiului i traiectului fistulos D.Consecutiv,sediminusausesuprimtemporarsecreia salivar E.Excizia fistulei va fi urmat de sutura ntr-un singur plan E 2.*Sialoreea neurologic nu apare n: A.Iritaia oro-faringian B.Boala Parkinson C.Sifilisul teriar cu afectare cerebral D.Encefalite E.Tumori situate la baza ventriculului IV A 3.*Principaleleclasedesubstanemedicamentoaseimplicatenapariia xerostomiei nu cuprind: A.Antihistaminice B.Blocante ale canalelor de calciu C.Antiinflamatorii nesteroidiene D.Decongestive E.Antidepresive C 4.*Dintrebolilesistemicecareafecteazglandelesalivare,influennd cantitatea i calitatea salivei nu face parte: A.Sindromul Sjgren B.Sarcoidoza C.SIDA D.HTA E.Diabetul zaharat D 5.Fluxul salivar poate fi stimulat prin: A.Rehidratare B.Macrolide C.Sialogoge (citrice) D.Lincomicine E.Evacuarea mecanic a glandei prin masaj ACE 6.nformelecronice,recidivantealeparotiditelorsialografiapoatedecela urmtoarele imagini: A.Pom nflorit B.Modificrile arborelui salivar nu sunt specifice C.Acumulriradioopacedesubstandecontrastdemari dimensiuni, cu un contur neregulat D.irag de mrgele pe canalul Stenon E.Lacun AD 7.Despre sialadenita bacterian TBC se pot afirma urmtoarele: A.Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori primar B.Infectareaglandelorsalivareestedecelemaimulteori secundar, pe cale hematogen C.Infectareaglandelorsalivareseproducedecelemaimulteori retrograd, prin arborele salivar, de la leziunile orale D.Infectareaglandelorsalivareseproducedecelemaimulteori pe cale limfatic, de la leziunile orale sau orofaringiene BE E.ExistdouformeclinicedeparotiditbacterianTBC: circumscris i difuz 8.Parotidita sifilitic teriar recunoate urmtoarele forme clinice: A.Parotidita difuz B.Goma sifilitic parotidian C.Parotidita gangrenoas D.Parotidita supurat E.Forma pseudotumoral ABE Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE SEVERE Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Protocolul standard privind etapizarea tratamentului anomaliilor dento-maxilaresevereprevedecaduptratamentulchirurgicalsseefectueze un tratament ortodontic post-chirurgical cu durata de: A.3-6 luni B.6-9 luni C.9-12 luni D.12-16 luni E.16-24 luni D 2.*Pentrucompletareaexamenuluiclinicfacialimsurareaexacta parametrilor morfologici este necesar s se efectueze: A.Chestionarul de motivaie B.Examenul fotostatic C.Examenul funcional D.Analiza modelelor de studiu E.Istoricul bolii B 3.*Examenul fotostatic se efectueaz n norm: A.Frontal B.Lateral C.Semiprofil D.Variantele A, B, C sunt corecte E.Variantele A, B, C sunt incorecte D 4.*Dinnormafrontalaexamenuluifotostaticseanalizeazurmtoarele, mai puin: A.Proporia etajelor figurii B.Simetria facial C.Unghiul mandibular D.Raportul interlabial E.Raportul bizigomatic/bigoniac C 5.*Dinnormalateralaexamenuluifotostaticseevalueazurmtoarele, mai puin: A.Profilul n etajul inferior al feei B.Treapta labial C.Unghiul mandibular D.Conturul osului malar E.Raportul bizigomatic/bigoniac E 6.*Unghiulfuncionalmasticatoresteunparametrucaresemsoarn cadrul: A.Aprecierii ocluziei dinamice B.Evalurii spaiului interlabial A C.Evalurii liniei sursului D.Aprecierea cmpului de profil facial E.Evaluarea treptei labiale 7.*Cumsenumeteunghiulcareseformeazntreolinieorizontalio linieoblicnclinatvariabilcematerializeazdeplasarealaterala punctului interincisiv inferior din poziia de intercuspidare maxim? A.Unghiul nazo-labial B.Unghiul labio-mentonier C.Unghiul funcional masticator D.Unghiul submento-cervical E.Unghiul mandibular C 8.*Analizamodelelordestudiufurnizeazurmtoareleinformaii,mai puin: A.Dezvoltarea sagital i transversal a arcadelor dento-alveolare superioar i inferioar B.Conturul genian C.Dezvoltarea vertical a arcadelor dento-alveolare D.Simetria, forma arcadelor E.Ocluzia static habitual, n cele trei planuri B Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Embrionul de 34 zile prezint urmtoarele structuri, mai puin una: A.Procesul nazal lateral B.Procesul nazal medial C.Procesul nazo-maxilar D.Procesul nazo-mandibular E.Procesul mandibular D 2.*Dezvoltarea feei este aproape ncheiat la sfritul sptmnii: A.A 5-a B.A 6-aC.A 7-a D.A 8-a E.A 9-a D 3.*Palatulprimarseformeazprinfuzionareaproeminenelornazale mediane, n sptmna: A.A 5-a B.A 6-aC.A 7-a D.A 8-a E.A 9-a A 4.*Palatul secundar se va forma n sptmna: A.A 5-a B.A 6-aC.A 7-a D.A 8-a E.A 9-a C 5.*Cndproceselelateralepalatine,palatulprimariseptulnazalvor fuzionapeliniamedian,sencheieprocesuldefuziune.Cevrst aproximativ are embrionul uman? A.5-7 sptmni B B.7-12 sptmni C.12-15 sptmni D.15-18 sptmni E.18-24 sptmni 6.*Cumsenumetesindromulcliniccaracterizatprin:micrognaie, retrognaie, glososptoz i despictur palatin? A.Pierre-Robin B.Patau C.Klippel-Feil D.Edwards E.Down A 7.*Cumsenumetesindromulcliniccaracterizatprin:despicturlabio-palatin, malformaii cardiace, malformaii oculare i arinencefalie? A.Pierre-Robin B.Patau C.Klippel-Feil D.Edwards E.Down B 8.*Cumsenumetesindromulcliniccaracterizatprincheilo-palato-schizis i sudarea vertebrelor cervicale? A.Pierre-Robin B.Patau C.Klippel-Feil D.Edwards E.Down C Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE TRIGEMEN Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009 1.*Caredintreurmtoareleafirmaiinuesteadevratdesprenevralgia trigeminal simptomatic? A.Se mai numete idiopatic B.Se nsoete de deficitul motor sau atrofia muchilor masticatori C.Se datoreaz unei leziuni structurale a ganglionului Gasser D.Sensoetedetulburri desensibilitaten teritoriuldedistribuie al trigemenului E.Se nsoete de afectarea altor nervi cranieni adiaceni A 2.*Nevralgiatrigeminalsimptomaticpoatefiprodusdeurmtoarele tumori localizate la nivelul unghiului ponto-cerebelos, mai puin: A.Neurinom de acustic B.Neurinom de trigemen C.Meningiom D.Compresiaggl.Gasserprintr-oartercerebeloaspostero-inferioar tortuoas, aterosclerotic E.Chist epidermoid D 3.*Criteriiledediagnosticpentrunevralgiatrigeminalsimptomaticnu cuprind: A.Atacuriparoxisticededurereafectndunasaumaimulteramuri ale nervului trigemen B.Durerea este declanat de ariile trigger sau de factorii trigger C.Atacurile sunt stereotipe la fiecare individ E D.O leziune cauzal a fost demonstrat prin investigaii speciale E.Oleziunecauzalnuafostdemonstratprinexplorareafosei posterioare 4.*Care dintre urmtoarele afirmaii nu este real? A.Diagnosticul de nevralgie de trigemen se stabilete pe baze clinice B.Examenul obiectiv poate evidenia punctele trigger C.Hipoesteziapeunadinramuriletrigemenuluisemnaleazo nevralgie primar D.Evaluarea imagistic trebuie s includ RMN E.ExplorareaRMNtrebuiesacordeoateniesporitunghiului ponto-cerebelosiforamenuluideieireanervuluitrigemendin craniu C 5.*Diagnosticul diferenial al nevralgiei de trigemen se face cu urmtoarele entiti clinice, mai puin una: A.Nevralgia trigeminal din scleroza multipl B.Nevralgia nervului laringeu inferior C.Nevralgia nervului facial D.Nevralgia occipital E.Nevralgia trigeminal postherpetic B 6.*Diagnosticul diferenial al nevralgiei de trigemen se face cu urmtoarele entiti clinice, mai puin una: A.Nevralgia de nerv glososfaringian B.Nevralgia nervului intermediar Wrisberg C.Nevralgia vidian (Vail) D.Nevralgia trigeminal luetic E.Nevralgia nazociliar D 7.*Despretratamentulmedicamentosalnevralgieidetrigemensepot afirma urmtoarele, mai puin una: A.Dacexistoleziunestructuraldecelatseiniiaztratament medicamentos B.Nevralgia trigeminal clasic rspunde de obicei la farmacoterapie C.nnevralgiatrigeminalsecundartrebuietrataticauza subjacent D.Tratamentul medicamentos utilizeaz medicaie anticonvulsivant E.Unuldintremedicamenteleanticonvulsivantefolositen tratamentul nevralgiei de trigemen este oxcarbamazepina A 8.*Tratamentulchirurgicalalnevralgieidetrigemenvizeazurmtoarele, mai puin: A.Blocajul chimic anestezic B.Injectarea percutanat a ganglionului Gasser C.Infiltraii cu acizi la nivelul ggl. Gasser D.Ganglioliza prin radiofrecven E.Decompresia microvascular a fosei posterioare C Tema17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete Stomatologie pediatric (Stomatologie comportamental pediatric - pag. 43-57, 129-177; Elemente introductive n pedodonie - pag. 62-81; Pedodonie, traumatisme dento-parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141; Pedodonie, distrofii dentare - pag. 20-48; Periodontologie pediatric - pag. 43-54, 80-107; Practica pedodontic -pag. 219-248, 207-216, 251-259, 261-280) 1.*Printre caracteristicile perioadei 3-6 ani NU se numr: A.egocentrism CStomatologie comportamenB.afectivitate C.lipsa caracterului imitativ n aciune i comportament D.negativism excesiv episodic E.teama auditiv, optic, tactil tal, pg.50 2.*Ladiniipermanenitineri,ncazulsigilrilorlrgiteiacavitilor superficiale, protecia pulpo-dentinar este asigurat de: A.grosimea stratului de dentin B.grosimea stratului de smal C.grosimea stratului de smal i dentin D.grosimea stratului de liner E.E. grosimea materialului de obturaie definitiv BPractica pedodontic, pg.258 3.*Tratamentulcarieidentarelanivelulincisivilortemporarieste recomandat pna la vrsta de: A.7 ani B.4 ani C.5 ani D.6 ani E.8 ani CPractica pedodontic, pg.207 4.*La prepararea cavitii proximale la dinii temporari trebuie evitate:A.unghiurile rotunjite la nivel proximal B.fragilitateapereilorlingualiprinorientareagreitaaxului cavitii ctre vestibular C.meninerea smalului susinut D.unghiurile ascuite la nivel proximal E.nici o afirmaie din cele de mai sus nu este adevrat DPractica pedodontic, pg.212 5.*npreparareacavitilordeclasaIpentrurestaurareacuamalgama dinilor temporari ideal, adncimea peretelui pulpar este de:A.0.5 mm n smal B.1.5 mm n dentin C.0.5 mm n dentin D.1 mm n dentin E.2 mm n dentin CPractica pedodontic, pg.210 6.*Indicaiile de utilizare a coroanelor pedodontice sunt urmtoarele:A.dinitemporarisaupermanenitinericuleziunicarioase extinse B.dinicu hipoplazii C.dini cu tratament endodontic D.pacieni cu disabiliti, cu o igien oral defectuoas E.toate rspunsurile de mai sus sunt corecte EPractica pedodontic, pg.215 7.*npreparareacavitilordeclasaIpentrurestaurareacuamalgama dinilortemporaripentruanudeschidecoarnelepulparesevaevita folosirea frezelor : A.330 B.con invers C.sferice D.efilate E.nici o afirmaie din cele de mai sus nu este corect BPractica pedodontic, pg.210 8.*Gradul 2 de erupie clinic este considerat atunci cnd: A.vrful cuspidului perforeaz mucoasa B.2/3 din coroan a erupt C. din coroan a erupt D. din coroan a erupt E.dintele a erupt n totalitate DElemente introductive n pedodonie, 69 TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete 1.*Care dintre enunurile urmtoare este corect?A.Sigilareaesteometoddeimunizareasuprafeelordure dentare cu relief ocluzal accentuat efectuat la pacieni cu risc carios mare;B.Sigilarea este o metod utilizat pentru suprafeele aproximale efectuat la pacieni cu risc carios mare ; C.Sigilareaesteometoddeimunizareasuprafeelordure dentarecureliefocluzalaccentuatlapacienicurisccarios mic;D.Sigilareaesteometoddeimunizareasuprafeelordure dentarecureliefocluzalaccentuatlapacienicurisccarios mic;E.Sigilarea este o metod de imunizare a suprafeelor aproximale la pacieni cu risc carios mare.A 2.*Care este obiectivul principal al sigilrii suprafeelor dure dentare? A.nchidereareliefurilorretentivecoronareadinilorimediat dup erupie; B.nchidereareliefurilorretentiveproximaleadinilorimediat dup erupie; C.nchidereareliefurilorcoronareasuprefeelordinilorcarenu sunt retentive imediat dup erupie; D.nchiderea reliefurilor retentive de la nivelul feelor vestibulare a dinilor imediat dup erupie; E.Nici un rspuns de mai sus nu este corect.A 3.*Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? A.Dup sigilare 95% dintre microorganisme i pierd viabilitateaprin absena substratului nutritiv;B.Sigilareaesteometoddeimunizareasuprafeelordure dentarecureliefocluzalaccentuatlapacienicurisccarios sczut;C.Obiectivulprincipalalsigilriiestenchidereareliefurilor retentive coronare; D.ncazdediagnosticincertdecarietrebuieadoptatsintagma cndaidubiisigileaznlocdecndaidubiiobtureaz deoarece nu se cunoate nici un efect secundar al sigilrii; E.Sigilareaesteometoddeimunizareasuprafeelordure dentarecureliefocluzalaccentuatlapacienicurisccarios ridicat.B 4.*Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? A.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat la pacieni cu risc crescut de mbolnvire prin carie; B.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat pentru fosetele spra-cingulare; C.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat la pacieni cu risc sczut de mbolnvire prin carie; D.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicate pentru anurile i fosetele ocluzale ale premolarilor; E.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicate pentru fisurile i fosetele ocluzale, vestibulare i orale ale molarilor temporari i definitive. C 5.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat n urmtoarele situaii: A.Pacieni cu risc sczut de mbolnvire prin carie; BCDE B.anurile i fosetele ocluzale, vestibulare i orale ale molarilor temporari i definitivi (de elecie suprafaa ocluzal a primului molar definitiv imediat dup erupie);C.anurile i fosetele ocluzale ale premolarilor; D.Fosetele supracingulare; E.anurileifoseteleceprezintcoloraiiintrinseciale smaluluilacarenus-aupusnevidencariidentinare subiacente prin examen clinic i radiologic. 6.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat n urmtoarele situaii: A.Pacieni cu risc sczut de mbolnvire prin carie; B.anurile i fosetele proximale, (de elecie suprafaa proximal a primului molar definitiv imediat dup erupie);C.anurile i fosetele proximale ale premolarilor; D.Fosetele supracingulare; E.anurile i fosetele cu smal colorat i decalcifiat dar fr carii dentinare la acelai dinte, evideniate clinic i radiologic. DE 7.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat n urmtoarele situaii: A.anurile i fosetele cu smal colorat i decalcifiat dar fr carii dentinare; B.Pacieni cu igien oral riguroas; C.Pacieni cooperani. D.Dini care prezint concomitent leeziuni carioase proximale; E.anuripuinexprimate,caresuntapreciatecazonederisc sczut. ABC 8.Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat n urmtoarele situaii: A.Pacieni cu risc sczut de mbolnvire prin carie; B.anurileifoseteleceprezintcoloraiiintrinseciale smaluluilacarenus-aupusnevidencariidentinare subiacente prin examen clinic i radiologic; C.Pacieni cu igien oral riguroas; D.Pacieni cu malocluzie; E.Pacieni care au o igiena oral i alimentar deficitar. BC Tema 18 - Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar 1.*Dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibulei are loc ca urmare a activitatii accentuate a muschilorA.maseter si pterigoidian intern B.maseter si pterigoidian extern C.maseter si milohioidian D.maseter sihioidian E.pterigoidian extern si intern AGh. Boboc, Pg. 405 2.*Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: A.imobil B.temporar C.absolut D.relativ E.permanent DGh. Boboc, Pg. 411 3.Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia: A.Prodentiei superioare ADGh. Boboc, Pg. 443 B.Prodentiei inferioare C.Retrodentiei superioare D.Retrodentiei inferioare E.Biprodentiei 4.Interpozitiile heterotrope presupun interpunerea intre arcadele dentare: A.A unor elemente ce nu apartin aparatului dentomaxilar B.A unor elemente ce apartin aparatului dentomaxilar C.A degetelor D.A creionului E.A limbii ACDGh. Boboc, Pg.437 5.Pentru producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai multe conditii ce intereseaza: A.Intensitatea obiceiului vicios B.Durata obiceiului vicios C.Frecventa obiceiului vicios D.Factorul teren- teren deformabil constitutional E.Nici un raspuns corect ABCDGh. Boboc, Pg 444 6.Zonele faciale de sprijin in contextul atitudinilor anormale de postura sunt: A.Mentonul B.Regiunea bilabiala C.Zonele laterale ale partii inferioare a fetei D.Pavilionul auricular E.Unghiul goniac ABCGh. Boboc, Pg 436 7.*Alimentaia rafinat a omului modern are drept consecin: A.Atriia proximala B.Atriia ocluzal C.Avansarea mandibulei D.Supraocluzia grupului incisivo-canin E.Over-bite normal DDorobat, Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-facial, 2009, pg. 68 8.*Respiraia oral produce: A.Dezvoltare n exces a maxilarului B.Compresiune de maxilar C.Rotaie mandibular anterioar D.Ocluzie adanc acoperit E.Retrodenia incisivilor superiori BDorobat, Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-facial, 2009, pg. 68 Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare 1.*n timpul dezvoltrii ocluziei dentare mixte se produce: A.prima nlare de ocluzie B.prima mezializare a mandibulei C.a treia nlare de ocluzie D.a doua mezializare a mandibulei E.a doua nlare de ocluzie EDorobat, Stanciu, pg. 45 2.*n perioada predentar se produce n mod normal: A.a doua nlare de ocluzieB.a doua mezializare a mandibulei C.a treia nlare de ocluzie D.prima nlare de ocluzieE.prima mezializare a mandibulei EDorobat, Stanciu,, pg 38 3.Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata: A.eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de ACDorobat, Stanciu, 12 luni B.in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita dezvoltarii mugurilor dentari C.incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual micsorand perimetrul arcadeiD.atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei E.incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari pg.40-42 4.Planul postlacteal:A.in treapta meziala conduce la un raport mezializatB.in treapta usor mezializata ofera raport cuspid in santul intercuspidianC.in treapta meziala ofera raport cuspid la cuspid D.in linie dreapta ofera raportul cuspid la cuspid al molarului 1 E.in treapta distalizata conduce la o relatie ocluzala distalizata la nivel molar ABDEDorobat, Stanciu, Pg. 43 5.Eruptia molarului 1 permanent: A.produce a doua inaltare de ocluzieB.modifica forma arcadei C.prin puseul mezializant nu reduce spatiul primatD.modifica lungimea arcadei E.modifica forma arcadei de la semielipsa la semicerc ABDDorobat, Stanciu, Pg 45 6.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni: A.incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibulaB.dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula C.eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzaleD.eruptia molarilor 1 deciduali determina prima inaltare de ocluzieE.are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni ACDEDorobat, Stanciu, Pg. 39 7.*Spaiul de rezerv Nance ( lee-way space) reprezint: A.suma diametrelor mezio-distale ale incisivilor permaneni B.suma diametrelor mezio-distale ale caninilor i molarilor temporari C.suma diametrelor mezio-distale ale caninului permanent i premolarilor pe o hemiarcad D.diferena dintre suma diametrelor mezio-distale ale caninului i molarilor temporari si suma diametrelor mezio-distale ale caninului permanent i premolarilor pe fiecare hemiarcad E.Nici una din afirmaiile de mai sus nu este adevrat DDorobat, Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-facial, 2009, pg. 46 8.*Valorile normale pentru spaiul de rezerv Nance la maxilar sunt: A.0,5-1 mm B.0,7-0,9 mm C.0,9-1,5 mm D.2 mm E.1,7-2,4 mm CDorobat, Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-facial, 2009, pg. 46 Tema 20. Etiopatogeniaanomaliilor-dento-maxilare 1.*Sindromul Pierre- Robin se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte, cu o exceptie: A.microretrognatie mandibulara CZegan, Pg.85 B.despicaturi palatine C.ocluzie inversa frontala D.distrofie osteo-musculara E.glosoptoza 2.*Pierderea prematura a dintilor temporari poate avea urmatoarele consecinte, cu exceptia: A.Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara B.Incongruente dento-alveolare C.Supraeruptii ale dintilor antagonisti D.Absenta angrenajelor inverse E. Contacte si interferente ocluzale DDorobat, Stanciu, Pg 74 3.La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte: A.retrognatie mandibulara B.anomalii dentare de numar C.ocluzia mezializata D.anomalii dentare de forma E.prognatie mandibulara ABDZegan, pg. 85 4.La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte: A.retrognatie mandibulara B.hipertelorism C.facies rotund D.prognatie mandibulara E.ocluzia distalizata ABCEZegan, pg. 85 5.Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de: A.Tipare genetice B.Factori teratogeni C.Cauze generale D.Bariere fibroase E. Bariere osoase ADEDorobat, Stanciu, Pg 75 6.Pierderea prematura a dintilor temporari determina: A.Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala B.Incongruente dento-alveolare C.Supraeruptii ale dintilor antagonisti D.Dilatari ale arcadei E.Angrenaje inverse ABCEDorobat, Stanciu, Pg 74 7.*Trisomia 21 se mai numete: A.Sindrom Edwards B.Sindrom Patau C.Sindrom Ellis van Creveld D.Sindrom Klinefelter E.Sindrom Langdon Down EDorobat, Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-facial, 2009, pg. 61 8.*Care din urmtoarele caracteristici nu corespunde sindromului Turner? A.Hipertelorism B.Prognatism mandibular C.Pterigium coli D.facies rotund E.disgenezie ovarian BDorobat, Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-facial, 2009, pg. 61 Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 1.*Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A.Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita EDorobat, Stanciu, Pg. B.Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis C.Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa D.Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis E.Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis 78 2.*Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A.Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita B.Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita C.Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa D.Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa E.Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis ADS, Pg. 78 3.Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta urmatoarele variante: A.De conducere fortata B.Protruzie cu spatiere C.Cu ocluzie adanca acoperita D.Cu inghesuireE.Protruzie fara spatiereBDEDorobat, Stanciu, Pg. 79 4.Scoala germana clasifica malocluziile in: A.Sindromul cu compresie de maxilar B.Disarmonii C.Sindromul cu ocluzie incrucisata D.Sindromul progenic E.Sindromul de ocluzie adanca in acoperis ACDDorobat, Stanciu, Pg. 79,80 5.Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: A.De conducere condiliana B.De conducere fortata C.Fals (prognatism mandibular) D.Adevarat E.Fals (retrognatism maxilar) BDEDorobat, Stanciu, Pg. 80 6.Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor ocluziei in sens vertical sunt: A.infrapozitie B.suprapozitie C.infraocluzie D.vestibulopozitie E.supraocluzie CEDorobat, Stanciu, Pg. 82 7.*n clasificarea colii franceze termenul exoalveolie reprezint: A.extruzia dinilor din zona lateral a arcadei B.arcad dento-alveolar micorat n sens transversal (ngustat) C.arcad dento-alveolar alungit D.arcad dento-alveolar mrit n sens transversal(lrgit) E.supraocluzia dinilor frontali DDorobat, Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-facial, 2009, pg. 81 8.*Care din urmtoarele afirmaiinu este adevrat? A.Anomalia de clasa a III se caracterizeaz prin rapoarte molare i canine mezializate B.n anomalia de clasa I Angle rapoartele molare i canine sunt neutrale C.Anomalia de clasa a II a diviziunea 1 se caracterizeaz prin rapoarte distalizate i ocluzie deschis frontal D.Anomalia de clasa a II a diviziunea a 2 a se caracterizeazprin rapoarte distalizate i ocluzie adnc acoperit E.Clasificarea Angle utilizeaz ca reper molarii de 6 ani maxilar i mandibular. C Tema 22. Examenul radiologic n ortodonie 1.Rotaia mandibular posterioar se caracterizeaz prin: A.etaj inferior crescut B.unghi goniac deschis C.etaj inferior micorat D.condil mandibular robust, dezvoltat n sus i nainte E.tendin la ocluzie adnc ABZegan, Pg 61 2.Planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil sunt urmatoarele: A.Planul Frankfurt- Po-Or B.Planul bazei craniului- Po-Or C.Planul bazal mandibular- Nsa-Nsp D.Planul bazal maxilar- Nsa-Nsp E.Axa Y de crestere- S-N ADDorobat, Stanciu, Pg155 3.*Punctul Gn (de pe teleradiografia de profil) este: A.Punctul cel mai inferior al simfizei mentoniere B.Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere C.Punctul cel mai posterior al simfizei mentoniere D.Punctul cel mai anterior si inferior al simfizei mentoniere E.Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere DDorobat, Stanciu, Pg154 4.In analiza teleradiografie de profil, cele 3 laturi ale triunghiului lui Tweed sunt reprezentate de : A.Planul de la Frankfurt B.Planul Simon C.Axa incisivului superior D.Planul mandibular E.Axa incisivului inferior ADEDorobat, Stanciu, Pg163 5.Despre distanta Ao-Bo sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut B.Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB C.Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ D.Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB E.Completeaza notiunea de clasa scheletala ABEDorobat, Stanciu, Pg164 6.*Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este reprezentat de : A.FMIA B.FMA C.IMPA D.IMFA E.ANB BDorobat, Stanciu, Pg169 7.*Unghiul SNA arat : A.poziia maxilarului fa de baza craniului B.poziia mandibulei fa de baza craniului C.raportul maxilar/mandibul D.angulaia bazei craniului E.profilul AGeorgeta Zegan Metode i tehnici de diagnostic din ortodonie i ortopedia dento-facial, Ed Tehnopress, 2004, pg.102 8.*Punctul B Down reprezint: A.punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar mandibular pe linie median DDorob, Stanciu- Ortodonie i B.punctul cel mai proeminent al simfizei mentoniere C.centrul simfizei mentoniere D.punctul cel mai nfundat al procesului alveolar mandibular pe linie median E.vrful incisivului inferior ortopedie dento-facial, 2009, pg. 154 Tema 23. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1 1.*Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizeaz prin raport molar bilateral: A.neutral i ocluzie adnc B.mezializat i ocluzie invers frontal C.distalizat i ocluzie adnc n acoperi; D.vestibularizat i ocluzie adnc acoperit E.lingualizat i ocluzie deschis frontal CZegan, pg 183 2.*Factorul etiopatogenic disfuncional al malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 este: A.rahitismulB.nanismul hipofizar C.sindromul Marfan D.sindromul lingual protruziv anterior incomplet E.pierderea prematur a dinilor temporari n zona de sprijin DZegan, pg 184 3.In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se produc urmtoarele modificri ale bazei alveolare fa de baza coronar a arcadei: A.Baza apical este mic B.Baza apical este mare C.Baza coronar este larg D.Baza coronar este ngust E.Nici un raspuns corect ACDorobat, Stanciu, pg. 385 4.Aspectul facial n anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se caracterizeaz prin: A.Tegumente palide B.Buza superioar este groas C.Buza superioar este subire D.Fant labial ntredeschis E.Mentalis hiperton ACDEDorobat, Stanciu, pg. 383 5.In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se observ: A.Hipotonie uni- sau bilateral a muchilor narinari B.Hipertonie uni- sau bilateral a muchilor narinari C.Hipertonia muschiului mentonier D.Hipertonia buzei inferioare E.Hipotonia buzei inferioare ACDDorobat, Stanciu, pg 385-386 6.In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, arcada dento-alveolar i modific forma, n funcie de nivelul compresiunii, avnd aspect de: A.Omega B.V C.U D.M E.Z ABCDZegan, pg 185 7.*n anomalia de clasa a II a diviziunea 1 ntlnim: A.endoalveolie i proalveolie superioar ADorob, Stanciu- B.endoalveolie i retroalveolie superioar C.exoalveolie i retroalveolie maxilar D.exoalveolie i proalveolie mandibular E.biretroalveolie Ortodonie i ortopedie dento-facial, 2009, pg. 385 8.*Care din afirmaiile de mai jos nu sunt caracteristice anomaliei de clasa a II a diviziunea 1? A.rapoarte ocluzale molare i canine distalizate B.muchiul mentalis hiperton C.muchiul pterigoidian extern hipoton D.inocluzie sagital pozitiv E.muchiul orbicular al buzei superioare hiperton EZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.159 Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 1.*Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizeaz prin raport molar bilateral: A.neutral i ocluzie adnc B.mezializat i ocluzie invers frontal C.distalizat i ocluzie adnc acoperitD.distalizat i ocluzie adnc n acoperi; E.lingualizat i ocluzie deschis frontal CZegan, pg 189 2.*Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A.genetici B.funcionali C.constituionali D.generali E.locali ADorobat, Stanciu, pg 396 3.In malocluzia clasa II/2 Angle se pot ntlni:A.Reducerea diametrelor premolare si molare B.Retrodenie cu supraacoperirea grupului incisiv C.Diferite grade de spaiere dentar D.Ocluzie deschis E.Diferite grade de nghesuire dentar ABEDorobat, Stanciu, pg 398 4.In malocluzia clasa II/2 Angle se pot ntlni urmtoarele semne clinice:A.San labiomentonier ters B.Etajul inferior al feei mrit C.Menton aplatizat D.Fanta labiala inchisa ferm E.San labiomentonier accentuat DEZegan, pg 190 5.In malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa diferite grade de abraziune pe: A.Faa vestibular a incisivilor superiori B.Faa vestibular a incisivilor inferiori C.Faa lingual a incisivilor inferiori D.Faa palatinal a incisivilor superiori E.Toate rspunsurile sunt corecte BDDorobat, Stanciu, pg. 398 6.La examenul facial in malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa: A.tipar euriprosop B.fanta labiala inchisa ferm C.buza superioara groasa, eversata D.buza superioara scurta, subtire E.sant labio-mentonier accentuat ABDEZeganpg 190 7.*n etiopatogenia anomaliei de clasa II/2 ntlnim:BDorobStanciu- A.respiratia oralB.factori genetici C.sindromul lingual protruziv (deglutiia infantil) D.obiceiul vicios de interpoziie E.mucarea buzei inferioare Ortodonie i ortopedie dento-facial2009pg. 396 8.*n anomalia de clasa a II a scheletal unghiul ANB este: A.2-4 B. 4 C. 2 D.0 E.negativ B G. Zegan- Metode si tehnici de diagnosticpg.109 Tema 25. Malocluzia de clasa a III-a 1.*Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin: A.raporturi distalizate i ocluzie n acoperi B.raporturi mezializate i ocluzie invers frontal C.raporturi distalizate i ocluzie acoperit D.raporturi normale i inghesuire frontal E.nici un rspuns corect BDorobat, Stanciu, Pg.405 2.*In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: A.unghiul SNA mai mare de 800 B.unghiul SNB mai mic de 780 C.unghiul SNA mai mic de 800 D.unghiul ANB pozitiv E.nici un raspuns corect C Dorobat, Stanciu, Pg. 406 3.La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa: A.fata aplatizataB.obraji infundati C.profil convex D.profil concav E.profil drept ABDDorobat, Stanciu, Pg.406 4.In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de: A.proalveolodontie inferioara B.retroalveolodontie superioara C.proalveolodontie superioara D.pretroalveolodontie inferioara E.nici un raspuns nu e corect ABDorobat, Stanciu, Pg408 5.Aspectul facial n prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin: A.profil concav B.treapta labiala inversat C.aspectul dur, voluntar al fetei D.profil convex E.facies aplatizat ABCEZegan, pg 207 6.Aspectul facial n retrognatia maxilara se caracterizeaza prin: A.profil concav B.regiunea buzei superioare infundata C.retrocheilie superioara D.profil convex E.procheilie superioara ABCZegan, pg 211 7.*Care din semnele clinice de mai jos nu caracterizeaz anomalia de clasa a III a? A.rapoarte ocluzale mezializate B.angrenaje inverse frontale C.profil convex D.an labio-mentonier ters E.ocluzie invers lateral CZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.181 8.*Care din semnele clinice de mai jos nu caracterizeaz anomalia de clasa a III a? A.inocluzie sagital pozitiv B.rapoarte ocluzale mezializate C.facies aplatizat D.profil concav E.menton proeminent AZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.181 Tema 26. Sindromul de inocluzie vertical 1.*Fonemele dentale perturbate in sindromul de inocluzie verticala sunt:A.BB.D si TC.M si TD.DE.C si T BDorobat, Stanciu, Pg 431 2.*Tulburarile musculare in sindromul de ocluzie deschisa apar cel mai frecvent la nivelul muschiului:A.pterigoidian internB.maseter C.buccinatorD.pterigoidian externE.temporal DDorobat, Stanciu, Pg 433 3.Care dintre urmatoarele modificari fizionomice sunt prezente in sindromul de ocluzie deschisa:A.facies hiperleptoprosopB.fanta labiala inchisa fara efortC.sant labio-mentonier stersD.sant labio-mentonier acentuatE.profil dizarmonios caracteristic ACEDorobat, Stanciu, Pg 434-435 4.Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa se intalnesc la nivelul:A.bazei craniuluiB.mandibuleiC.maxilarului superiorD.dentarE.proceselor alveolare ABCEDorobat, Stanciu, Pg 436-438 5.In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:A.rahitismB.sindrom Down C.condrodistrofiiD.persistenta deglutitiei de tip infantilE.nici un raspuns corect BCDorobat, Stanciu, Pg 419 6.Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa:A.functionaleB.parodontaleC.dentareABCDDorobat, Stanciu, Pg 431 D.musculareE. neurologice 7.*Care din urmtoarele aparate au indicaii n tratamentul ocluziei deschise? A.placa palatin platou retroincizal B.gutier inferioar plan nclinat C.plac palatin scut lingual D.aparat Frankel tip III E.plac palatin plan nclinat anterior CZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.144 8.*Care din urmtoarele semen clinice nu corespunde sindromului de ocluzie deschis? A.an labio-mentonier ters B.fanta labial deschis C.deglutiie atipic D.etaj inferior micorat E.frecvent carii la nivelul grupului frontal superior DZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.140 Tema 27. Anomalii ale sistemului dentar 1.*Transpoziia dentar complet presupune: A.inversarea parial a locului pe arcada a doi dini vecini B.eruptia unui dinte la distanta de arcada dentara C.inversarea parial a locului pe arcada a doi dini antagonisti D.inversarea total a locului pe arcada a doi dini veciniE.ramanerea in interiorul osului a unui dinte cu radacina complet formata si apexul inchis DZegan, Pg 168 2.*Dinii supranumerari erupi nu produc: A.incluzia dinilor normali de serie B.malpoziii dentare C.dezechilibre ocluzale D.rizaliza radicular patologic a dinilor antagonistiE.diastema patologic DZegan, Pg 158 3.In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt implicati urmatorii factori locali: A.tulburari in exfolierea dintelui temporar B.tulburari in formarea germenilor dentari C.secvente inversate de eruptie D.traumatisme dentare E.intarzieri in eruptia dentara ABCEZegan, Pg 168 4.Diagnosticul diferential al heterotopiei se face cu: A.eruptia dentara intarziataB.incluzia dentara C.ectopia D.extractia dentara E.hipodontia ABCEZegan, Pg 168 5.Tratamentul chirurgical ortodontic al incluziei dentare presupune: A.crearea spatiului pe arcada B.indepartarea cauzelor etiologice C.descoperirea chirurgicala a dintelui inclus D.ancorarea si tractionarea dintelui la arcada dentara E.reimplantarea dintelui ABCDZegan, Pg 167 6.Formele clinice ale anomaliilor dentare de forma coronare sunt urmatoarele: A.tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-palatinala a molarilor temporari ABDZegan, pg 162 B.tubercul Bolk- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permenenti secunzi sau de minte superiori C.tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permanenti D.Sixtum- - la nivelul molarului prim permanent inferior E.tubercul Bolk- pe fata mezio-linguala a molarilor permenenti secunzi inferiori 7.*Termenul transpoziie dentar semnifica: A.ntrziere n erupie B.un dinte erupe vestibularizat C.un dinte i schimb locul cu un alt dinte vecin pe aceeai arcada D.un dinte supraerupt E.nici una din afirmaii nu este adevrat CZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.120 8.*Care din urmtoarele anomalii ale sistemului dentar nu sunt anomalii de sediu? A.transpoziia B.ectopia C.heterotopia D.incluzia E.rotaia EZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.114 9.Care anomalii ale sistemului dentar nu pot fi diagnosticate pe modelul de studiu? A.incluzia dentar B.heterotopia C.anodonia D.macrodonia E.ectopia dentar ABCZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.120 10. Care din urmtoarele anomaliisunt anomalii de poziie? A.rotaia B.ectopia C.versia D.transpoziia E.microdonia ACZegan G. Ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.114 Tema 28. Examenul clinic n ortodonie 1.*Examinarea clinic facial a pacientului apreciaz: A.bolile cronice generale B.indicaia general a tratamentului ortodontic C.egalitatea etajelor fetei D.dezvoltarea psihicE.instalarea pubertii CZegan, pg 101 2.*Examinarea clinic funcional a pacientului: A.stabileste normalitatea sau anormalitatea functiilor aparatului dento-maxilar B.depisteaza parafunctii C.depisteaza obiceiuri vicioase D.toate raspunsurile sunt corecte E.nici un raspuns nu este corect DZegan, pg 105 3.La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: A.Euryprosop B.Mesocephal C.Mesoprosop D.Brachycephal ACEZegan, pg 100 E.Leptoprosop 4.La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri cefalice: A.Euryprosop B.Mesocephal C.Mesoprosop D.Brachycephal E.Leptoprosop BDZegan, pg 100 5.Functia respiratorie poate fi evaluata prin urmatoarele teste functionale : A.Comandarea a 35 de inspiratii ritmice B.Comandarea de inspir si expir profund C.Pensarea narinelor D.Comandarea a 20 de inspiratii ritmice E.Testul oglinzii BCDEZegan, pg 105 6.La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: A.Euryprosop- fata joasa B.Leptoprosop- fata joasa C.Mesoprosop- fata medie D.Leptoprosop- fata inalta E.Euryprosop- fata inalta ACDZegan, pg 100 7.*Distana subnasalis-stomiom reprezint: A.1/3 din nlimea etajului inferior al feei B. din nlimea etajului inferior C.2/3 din nlimea etajului inferior D. din nlimea etajului inferior E.nici una din afirmaii nu este adevrat ADorob, Stanciu, Ed 2009, pag.88 Tema 29. Analiza modelului de studiun ortodonie 1.*Valorile normale ale sumei incisive sunt cuprinse intre: A.28-35 mm B.22-34 mm C.27-37 mm D.26-39 mm E.28-38 mm AZegan, pg 111 2.*In analiza Pont a modelelor de studiu, suma incisiva se calculeaza prin masurarea cu compasul a celei mai mari dimensiuni mezio-distale coronare a : A.Celor patru incisivi inferiori B.Celor doi incisivi centrali superiori C.Celor doi incisivi centrali inferiori D.Celor patru incisivi superiori E.Celor patru incisivi inferiori si a celor patru incisivi superiori DZegan, pg 111 3.In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea anterioara maxilara: A.Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor primi superiori B.Se calculeaza cu formula SIx100/80 C.Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor doi superiori D.Se calculeaza cu formula SIx100/64 E.Se calculeaza cu formula SIx100/65 ABZegan, pg 111 4.In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara maxilara: A.Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi superiori B.Se calculeaza cu formula SIx100/80 ADZegan, pg 111 C.Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor doi superiori D.Se calculeaza cu formula SIx100/64 E.Se calculeaza cu formula SIx100/85 5.In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara mandibulara: A.Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor primi inferiori B.Se calculeaza cu formula SIx100/80 C.Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi inferiori D.Se calculeaza cu formula SIx100/64 E.Se calculeaza cu formula SIx100/85 CDZegan, pg 111 6.Punctele de referinta pentru analiza Pont pe modelul de studio sunt urmatoarele: A.Mijlocul santului sagital al premolarului prim superior B.Foseta centrala a molarului secund superior C.Punctul de contact vestibular interpremolar inferior D.Varful cuspidului disto-vestibular al molarului prim inferior E.Varful cuspidului centro-vestibular al molarului prim inferior ACEZegan, pg 111 7.*Valoarea sumei incisive care descrie normodonia este: A.suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori s fie cuprins ntre 28-35 mm B.suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori s fie mai mare de 35 mm C.suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi inferiori s fie mai mic de 28 mm D.suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi inferiori s fie cuprins ntre 28-35 mm E.suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori s fie cuprins ntre 20-30 mm AZegan, Metode i tehnici de diagnostic n ortodonie i ortopedie dento-facial, pg.35 8.*n analiza Pont formula de calcul pentru diametrul interpremolar superior este : A.suma incisiv x 100/80 B.suma incisiv x100/64 C.suma incisiv x 0,83 D.suma incisiv x100/ 128 E.(suma incisiv x0,83)-2 ADorobat, Stanciu, pg. 108 Tema 30. Principii n terapia ortodontic 1.*Clasificarea tratamentului ortodontic n funcie de mijloacele utilizate cuprinde: A.tratamentul profilactic, interceptiv i curativ B.tratamentul biomecanic, funcional i chirurgical C.tratamentul precoce, normal i tardiv D.tratamentul etiologic i morfo-funcional E.tratamentul morfo-funcional i chirurgical BZegan, pg 226 2.*Ingresia este o micare dentar: A.n axul lung, ctre planul de ocluzieB.de translaie a dintelui C.n jurul axului lung radicular D.n axul lung, ctre baza maxilar E.de nclinare a dintelui DZegan, pg 249 3.Fortele ortodontice se clasifica dupa intensitate in:BDZegan, pg A.Forte extraorale B.Forte usoare C.Forte intraorale D.Forte medii E.Forte intermitente 246 4.Fortele ortodontice se clasifica dupa ritmul de aplicare in: A.Forte extraorale B.Forte continue C.Forte intraorale D.Forte medii E.Forte intermitente BEZegan, pg 246 5.Versia este o micare dentar: A.de nclinare a dintelui B.de translaie a dintelui C.n care coroana si radacina se deplaseaza simultan, dar in sens contrar D.n axul lung, ctre baza maxilar E.n axul lung, ctre planul de ocluzie ACZegan, pg 248 6.Gresia este o micare dentar: A.de nclinare a dintelui B.de translaie a dintelui C.n care coroana si radacina se deplaseaza paralel cu axa dintelui D.n axul lung, ctre baza maxilar E.n axul lung, ctre planul de ocluzie ACZegan, pg 250 7.*Forele ortodontice uoare, optime, se descriu ca fiind cele cu valori de: A.15-20g B.20-30g C.10g D.30-40g E. 50g BZegan, Aparate ortodontice , pag, 47 8.*n micarea de versie : A.coroana i rdcina se deplaseaz n acelai sens dup o direcie paralel B.coroana i rdcina se deplaseaz simultan, dar n sens invers dup o direcie orizontal C.coroana i rdcina se deplaseaz n sens vertical D.coroana rmne pe loc i se deplaseaz numai rdcina E.dintele se deplaseaz n jurul axuluisau lungBDorobat, Stanciu, Ortodonie i ortopedie dento-facial, 207 Tema 31. Aparate ortodontice mobilizabile 1.*Arcul Coffin are urmatoarea actiune: A.Expansiune radiala a arcadei maxilare B.Expansiune asimetrica a arcadei maxilare C.Distalizarea dintilor din zona laterala maxilara D.Mezializarea dintilor din zona laterala mandibulara E.Derotarea dintilor din zona frontala maxilara AZegan, pg 267 2.*Surubul ortodontic dezvolta forte ortodontice: A.Medii si continue B.Usoare si intermitente C.Medii si intermitente D.Usoare si continue E.Usoare si medii CZegan, pg 267 3.Elementele de ancoraj ale aparatelor biomecanice mobilizabile sunt : A.Crosetul Stahl B.Crosetul Adams C.Arcul secera D.Scutul vestibular E.Arcul Coffin ABZegan, pg 264-265 4.Arcul in bucla dubla este indicat in: A.Palato-versia incisivului B.Vestibulo-versia incisivului C.Rotatia incisivului D.Mezializarea incisivului E.Ectopia incisivului ACZegan, pg 270 5.Despre placuta Schwarz sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.Este un aparat mobilizabil mixt B.Este indicata in compresiunea simetrica de maxilar cu retropozitie mandibulara functional C.Este formata din placa palatina si plan inclinat anterior D.Este formata din placa linguala si platou retroincizal E.Este indicata in prognatismul mandibular functional ABCZegan, pg 273 6.Arcul in diapazon este indicat in: A.Deplasarea meziala a unui incisiv B.Vestibularizarea unui incisiv C.Deplasarea distala a unui incisiv D.Inchiderea diastemeiE.Ectopia unui incisiv ACDZegan, pg 270 7.*Placa palatin plan nclinat anterior are drept scop: A.intruzia incisivilor inferiori B.avansarea mandibulei C.corectarea angrenajelor inverse frontale D.corectarea tulburrilor de fonaie E.corectarea respiraiei orale BZegan, Aparate ortodontice, 124 Tema 32. Aparate ortodontice funcionale 1.*Urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la reglatorul Frankel tip III, cu o excepie: A.este un activator elastic B.este indicat pentru corectarea malocluziei clasa III de cauze funcionale, din dentiia mixt C.este indicat pentru corectarea malocluziei clasa II/2 de cauze funcionale, din dentiia mixt D.este un activator miodinamic E.principiul de aciune se bazeaz pe conceptul recuperrii spaiului oral funcional CZegan, pg 285 2.*Monoblocul lui Robin prezint urmtoarele caracteristici, cu o excepie: A.este un aparat funcional mobil B.este un aparat funcional bimaxilar C.este un aparat funcional elastic D.este un aparat funcional pasiv E.este un aparat funcional rigid CZegan, pg 280 3.Dup efectele produse asupra grupelor musculare, aparatele funcionale se clasific n: A.aparate miotonice B.aparate active ADZegan, pg 278 C.aparate pasive D.aparate miodinamice E.aparate bimaxilare 4.Dup sediu, aparatele funcionale se clasific n: A.aparate miotonice B.aparate orale C.aparate pasive D.aparate miodinamice E.aparate vestibulare BEZegan, pg 278 5.Dup modul de aciune, aparatele funcionale se clasific n: A.aparate miotonice B.aparate active C.aparate pasive D.aparate miodinamice E.aparate bimaxilare BCZegan, pg 277 6.Indicaiile clinice ale aparatelor funcionale sunt urmtoarele: A.n tratamentul etiologicB.n tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare de cauze funcionale C.n tratamentul activ al anomaliilor dento-maxilare de cauze funcionale D.n tratamentul chirurgical-ortodontic E.la pacienii la care creterea este ncheiat ABCZegan, pg 277 7.*Ce element nu se ntlnete la activatorul Andreasen-haupl? A.placa palatin B.placa lingual C.arc vestibular D.arc Coffin E.pelote labiale inferioare EDoroba, Stanciu, pag. 306 Tema 33. Contenia i recidiva n ortodonie 1.*Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu exceptia: A.Tipul constitutional al pacientului B.Tipul de crestere faciala al pacientului C.Varsta la care s-a tratat malocluzia D.Durata tratamentului activ ortodontic E.Sexul pacientului EZegan, pg 376 2.*Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu exceptia: A.Tipul constitutional al pacientului B.Antecedentele heredo-colateraleC.Durata tratamentului activ ortodontic D.Tipul de crestere faciala al pacientului E.Varsta la care s-a tratat malocluzia BZegan, pg 376 3.Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: A.Tipul constitutional al pacientului B.Tipul facial al pacientului C.Eruptia molarilor de minte D.Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase E.Tulburarile endocrine ale pacientului ABEZegan, pg 375 4.Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele:ABDZegan, pg A.Tipul facial al pacientului B.Tipul de crestere faciala al pacientului C.Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase D.Tipul constitutional al pacientului E.Hipocorectia malocluziei 375 5.Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: A.Tipul facial al pacientului B.Modificarea distantei intercanine C.Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase D.Tipul constitutional al pacientului E.Hipocorectia malocluziei BCEZegan, pg 375 6.Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: A.Tipul facial al pacientului B.Modificarea distantei intercanine C.Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase D.Tipul constitutional al pacientului E.Lipsa de coincidenta a relatiei centrice cu intercuspidarea maxima BCEZegan, pg 375 7.*Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? A.contenia face parte din tratamentul activ B.aparatele de contenie se aplic numai la aduli C.aparatele de contenie sunt pasive D.aparatele de contenie se pun n timpul tratamentului precoce E.tratamentul de contenie este opional CZegan, Aparate ortodontice , 136

TEMA 34 Tratamentul cariei dentare 1.Funcia antimicrobian a salivei este dat de: A.lizozimB.lactoferin C.mucine D.fosfat E.amilaz ABC 2.Sistemeletamponmajoreattncazulsaliveinestimulatectialasalivei stimulate sunt:A.ionii bicarbonat B.histatin i mucine, cistatineC.ioni fosfat D.peroxidazaE.proteine ACE 3.Mrimea coroanei dentare: A.nu influeneaz cariosusceptibilitatea B.influeneaz cariosusceptibilitatea ca urmare a variaiei grosimii smaluluiC.este invers proporional cu cariosusceptibilitateaD.influeneaz cariosusceptibilitatea prin suprafaa expus ataculuiE.influeneazcariosusceptibilitateaprintimpulnecesarerupiei dentare DE 4.Caracteristicilemorfologicedentarecaredetermincariosusceptibilitate sunt: A.anurile i fosetele abrazate B.convexitile coronare atenuate C.jonciunea smal-dentin deschis CE D.tuberculul Carabelli la molarii primi mandibulari E.anuri i fosete nguste i adnci 5.Microorganismele implicate n cariogenez sunt: A.Streptococul mutans, lactobacilli B.Streptococul sobrinus, mitis C.Actinomyces D.Candida E.Legionella ABCD 6.Placa bacterian cariogen se caracterizeaz prin: A.concentrareaunuimarenumrdemicroorganismeaciduricei acidogenice B.pH de repaus sczut C.permebilitate diminuat pentru saliv D.concentraie sczut a ionilor de calciu i fosfat E.concentraii crescute de uree ABCD 7.Prin catabolism, bacteriile cariogene de la nivelul plcii bacteriene produc: A.acid fosforic B.acid lactic C.acid propionic D.acid clorhidric E.acid piruvic BCE 8.Streptocociimutanssuntconsideraiceimaicariogenigermenibacterieni deoarece: A.elaboreaz acid la un pH cuprins ntre 4,3 i 3,8 B.produccantitateaceamaimaredeacid/unitatedetimpatunci cnd li se furnizeaz zaharoza C.sintetizeazpolizaharideastfelnct,chiardupntreruperea alimentaiei carbohidrate, pot supravieui i produce acizi D.produc acidul cel mai nociv: acidul carbonic E.au o doz prag foarte redus pentru colonizare BC TEMA 35. Etiopatogenia cariei dentare 1.*Indepartarea dentine infiltrate se face prin urmatoarele metode: A.rotative B.manuala C.mecano-chimica D.laser E.toate variantele corecte E 2.*Realizarea formei de retentie pentru o cavitate de clasa I Black in vederea restaurarii cu amalgam consta in: A.preparararea bazei cavitatii insmalt ori de cte ori este posibil B.bizotarea marginilor de smal pentru a mri suprafaa de contact C.pereti laterali divergenti spre ocluzal D.pereti laterali paraleli sau convergenti spre ocluzal E.plansee convexeD 3.Formadeadeziuneacavitatilorinvederearestaurarilorcumateriale compozite este realizata prin: A.bizotarea marginilor cavitatii B.conditionarea acida C.aplicarea adezivilor amelo-dentinari D.aplicarea linerilor pe baza de Ca(OH)2 E.aplicarea lacurilor ABC 4.Formaderetentieincavitateaproximo-ocluzalarestransaserealizeazaABD prin : A.lacasuri aproximale de retentie B.sant gingival C.santuri ocluzale D.convergenta peretilor vestibular si oral spre ocluzal,E.realizarea unei cavitati ocluzale in form de coad de rndunic 5.IncazulcavitatilordeclasaaII-aBlack,preparatiaconventionalabizotata (pentru obturare cu material compozit ?) : A.asigura o suprafata mai mare de adeziune, permitand o conditionare a capetelor prismelor, crescand retentia B.reduce percolarea C.creste rezistenta peretilor si a dintelui in general D.creste rezistenta obturatiei E.impiedica contractia materialuluiABC 6.*In cazul preparaiei de tip tunel: A.creasta marginal este ntreruptdoar parial pentru crearea accesului B.unul dintre dezavantaje este incapacitatea relativa de a controla excizia tesuturilor afectate C.se folosesc doar instrumente de mn pentru preparare D.principala indicaie este reprezentat de caria proximal necavitar limitat la smalE.amalgamul este materialul de elecie pentru obturaieB 7.IncazulcavitatilordeclasaaIII-aBlack,restaurareacucimenturi glassionomere modificate cu rin este indicat n urmtoarele situaii: A.leziuni cavitare de amplitudine redus B.pacieni cu risc cariogen crescut C.solicitri ocluzale minime D.leziuni de amplitudine mare E.zone cu solicitare ocluzal crescutABC 8.Forma de retentie la o cavitate de clasa aV-a Black in vederea restaurarii cu amalgam consta in: A.pereti laterali convergenti spre exterior B.realizarea de santuri la nivelu unghiurilor axio-ocluzal si axio-gingival C.realizarea unui sant circumferential la unirea peretilor laterali cu cel axial D.bizotarea pragului gingival E.peretii laterali divergenti spre exteriorABC Tema 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti 1.*n pulpita seroas parial : A.percuia n ax este dureroas B.percuia transversal este dureroas C.testele de vitalitate sunt slab pozitive D.testeledevitalitaterspunddoarlastimulideintensitate crescut E.latesteledevitalitaterspunsulesteintenspozitiv,cuodurere prelungita E73 2.*Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de: A.crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni B75 B.tendinta de iradiere a durerii C.caracterul pulsatil al durerii D.percutia in ax pozitiva E.prezenta unui proces carios profund 3.*Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea intensitii durerii din: A.pulpita acut seroas parial B.pulpita acut seroas total C.parodontita apical acut seroas D.pulpita acut purulent parial E.pulpita acut purulent total B72-81 4.*Testele de vitalitate sunt intens pozitive n urmtoarele situaii: A.caria simpl B.pulpite acute seroase C.pulpite acute purulente D.pulpite cronice deschise E.pulpite cronice nchise B72-81 5.Ca reactiela diferiti iritanti, in functie de intensitatea si durata lor de actiune, pulpa raspunde prin: A.modificari biochimice,vasculare si imunologice B.cresterea pH-ului pulpar la valorifoarte alcaline C.cresterea nivelului de mediatori chimici D.intensificareaproceselor de polimerizare asubstantei fundamentale E.scaderea permeabilitatii peretelui vascular AC71 6.Indicaii de tratament n hiperemia preinflamatorie: A.tratamentul cariei dentare i coafaj indirect B.tratamentulcarieidentareicoafajdirectntr-untimp,ncazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C.tratamentulcarieidentareicoafajdirectndoitimpi,ncazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D.amputaie vital E.extirpare vital 7.Diagnosticul diferenial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : A.hipersensibilitatea i hiperestezia dentinar B.gangrena pulpara C.pulpita cronic deschis ulceroas D.pulpita cronic nchis propriu-zis E.pulpite acute coronare AE71 8.Diagnosticul diferenial n pulpita seroas parial se face cu: A.caria simpl dentar B.hiperemia preinflamatorie C.pulpita acut seroas total D.pulpita purulent parial E.pulpita purulent total BCDE74 Tema 37. Necroza si gangrene pulpara 1.*Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi: A.traumatisme cu intensitate redus, dar repetate; B.luxaii, intruzii; C.diabet, hipertensiune arteriala; D.temperaturi mai mari de 75C; E.temperaturi sub 0C. C94 2.*Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare: A.celulele; B.fibrele conjunctive; C.pereii vasculari; D.fibrele nervoase; E.substana fundamental. A97 3.*Necroza de colicvaie: A.este o form a gangrenei pulpare;B.este produs sub aciune enzimatic; C.este dominat de fenomene de coagulare a protoplasmei; D.frecvent instalat dup aplicarea pansamentelor arsenicale; E.poate fi cauzat de soluii antiseptice de tipul antiformin. B98 4.*Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: A.este o mortificare aseptic a pulpei dentare; B.dintele este modificat de culoare; C.testele biochimice sunt negative; D.testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ; E.testele de vitalitate cu curent electricpot da un rspuns fals pozitiv. D 98 5.Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu: A.gangrena pulpar simpl; B.pulpita cronic deschis; C.pulpita cronic nchis; D.fractura dentar; E.parodontita apical cronic. ABCE 98-99 6.Necroza pulpar: A.se trateaz ca o pulpit cronic nchis; B.extirparea devital este de elecie; C.respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular corect; D.nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic; E.se trateaz ca o gangren pulpar. CE 99 7.Dup devitalizare cupreparate pe baz de arsenic: A.se produce o necroz de coagulare; B.se produce o necroz de colicvaie; C.deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent; D.pulpa necrozat are aspect uscat; E.pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu. ADE98 8.Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte: A.examen bacteriologic pozitiv; B.prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator; C.fetiditate (nu este caracteristic); D.fetiditate (este caracteristic numai gangrenei); E.examen bacteriologic negativ. ABC101 Tema 38. Parodontite apicale acute si cronice 1.*Parodontita apical acut hiperemic: A.reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare B.reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale C104 C.reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical D.reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular E.reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar 2.*Adouafaznevoluiainflamaieiparodoniuluiinparodontitaapicala acuta hiperemica: A.este numit timpul mut B.este caracteristic prin manifestrilevasculare i clinice C.este faza de alterare tisular primar D.este o hiperemie de tip pasiv E.dureaz ntre cteva ore i cteva zile B106 3.*Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi enumerate urmtoarele, cu excepia: A.parodontita apical cronic fibroas B.granulom simplu conjunctiv C.granulom epitelial D.granulomchistic E.parodontita apical cronic condensant B106 4.*Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice: A.n90%din cazuri B.n 20% din cazuri C.n100%din cazuri D.n70%din cazuri E.n 50%din cazuri B114 5.Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte: A.absent B.nevralgiform C.senzaie de uoar egresiune D.durere cu senzaie de oboseal dup masticaie E.pulsatil BCD114 6.Despre granulomul simplu conjunctiv sepot afirma urmtoarele: A.este o osteit apical cronic B.este o parodontit apical cronicC.se mai numete granulom intern al lui Palazzi D.morfopatologic prezint4 zone: E.cel mai concludent este examenul radiologic ABDE117 7.Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A.este diferit in funcie de factorii etiologici B.percuia lateral este pozitiv C.percuia n ax este negativ D.este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal E.percuia n ax este pozitiv ADE106 8.Edemul din parodontita apical acut seroas: A.intereseaz buzasuperioar pentrudinii incisivi superioriB.intereseazaripanasului pentrugrupul molar C.intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori D.intereseaz regiuneamentonier pentru incisivii inferiori E.intereseaz regiuneagenian pentru molarii inferiori ACD108 Tema 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare 1.*Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A.este obligatorie pe tot timpul tratamentului B.este facultativa pe tot timpul tratamentului C.nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament C167 ocluziv D.este obligatorie in a treia sedinta E.este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive 2.*Nu beneficiazade tratament conservator dintii care prezinta: A.radacini in baioneta B.radacini cu curburi exagerate C.cai false interradiculare D.implantare deficitara E.toate de mai sus E 159 3.*Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: A.10-11 B.11-12 C.12-13 D.7-9E.8-10 B198 4.*Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: A.pana la foramenul apical B.pana la constrictia apicala C.pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D.pana la canalului E.cu o usoara depasire a constrictiei apicale B 166 5.Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depunericalcare, tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare : A.sarea sodica de EDTA solutie 10% B.acid sulfuric solutie 20-30% C.antiformina D.solutia clorhexidina 1% E.eugenolABC162 6.Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: A.sistemul Giromatic B.canal Master U C.metoda conversiunii D.canal Finder E.sistemul treptelor consecutive ABD171 7.In alegerea substantei medicamentoaseutilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: A.forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata) B.prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical C.tipul de reactivitate al pacientului D.concentratia solutiei E.lipsa efectului bactericid al substantei ABC173 8.In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: A.pansamente endodontice B.irigatii endodontice C.asociate cu agenti fizici D.diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari E.numai la persoane varstnice ABC210 Tema 40. Obturarea canalelor radiculare 1.*La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : A.la constrictia apicala B.la 1 mm de constrictia apicala C.la 1,5-2 mm de constrictia apicala D.la 4-3 mm de constrictia apicala E.la apexul radiologic C235 2.*Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A.permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii B.nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau C.confera operatorului o mare sensibilitate tactila D.partea activa are forma cilindrica E.lungimea partii active este de cca 20 mm.C223 3.*In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se recomanda introducerea conului master: A.pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B.pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C.pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D.dincolo de limita apicala E.pana in treimea medie a canaluluiC229 4.*Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj : A.necesita instrumentar endodontic special B.sigilare imp