8/16/2019 Basmul (2)

1/10

Proiect la latină

-Basmul-prototip -

,,Amor i Psycheș ’’

ELEVI:

Bogdan Bianca Diana

Cristea Raluca Ioana

Manta Alexandra Andreea

Soare George Fabian

incarenco AnastasiaȘ

Colegiul Na ional ,,I.L.Caragialeț ’’

8/16/2019 Basmul (2)

2/10

Clasa a I!a "

Lucius Apuleius Platonicus

Lucius A#uleius $latonicus a %ost unscriitor latin. A#uleius s!a n&scut in anul '() d. *. laMadarus, actual+ente n Algeria, dintr!o %a+ilie %oarte bogat&.. Nu i cunoa te+ nu+eleșro+ancierul insu i i s#unea A#uleius. $renu+ele de Lucius #ro-ine de la nu+ele #ersona ulș șro+anul sau’’Meta+or%o/e’’. A#uleius a #ri+it o solid& educa ie. A studiat +ai nt0i retoțliteratura la Madaura du#a care a #lecat la Cartagina, Atena si Ro+a. Din cartea sa 1A#ologia1c& era un b&rbat %ru+os, cu #&rul lung si +&t&sos. Scriitorul a %ost interesat de +edicin&,%i/ic&, astrono+ie, tiin ele naturale, %iloso%ie, arta oratoric&, istoriogra%ie si #olitologiș țulti+ul r0nd de +agie.

La -0rsta de trei/eci de ani s!a c&s&torit cu o -&du-& bogat& nu+it& $udentilla, +a+a ucoleg de studii, care era cu cel #u in /ece ani +ai +are dec0t el. 2lterior a %ost acu/at de c&trețacesteia c& a decis!o s& se c&s&toreasc& cu el %olosind #ractici -r& itore ti. A#uleius s!așla #roces i a de+onstrat c& nu este necesar& niciun %el de +agie #entru a deter+ina o %e+ș+&rite cu un b&rbat +ai t0n&r dec0t ea. Aceasta #ledoarie a %ost a#oi re-i/uit& i #ublicat&ș1A#ologia1. A#uleius s!a +utat n Cartagina unde a %ost incarcat de onoruri.A decedat n anu A#uleius a %ost un ade-&rat #oligra%, a scris o#ere -ariate in li+ba latin& c0t i n greșa #&strat nu+ai o +ic& #arte din aceste scrieri. Din 1*er+agoras1, ro+an %ilo/o%ic, nu s!audec0t cinci %rag+ente. Lui A#uleius i se atribuie si o serie de tratate %iloso%ice 56Des#re

n-& &tura lui1, 6Des#re /eul lui Socrate1, 6Des#re lu+e1 si 1Floridele1.ț Singura lucrare a lui A#uleius care s!a #&strat integral, Meta+or%o/e 7sau M&garulconturea/& o i+agine a -ie ii cotidiene din e#oca sa #recu+ si te+ele %ilo/o%ice ale #erioadei.țeste re+arcabil& ntruc0t constituie singurul ro+an al literaturii latine #&strintegralitate.Meta+or%o/e este un ro+an #icaresc a-ant la lettre, cu#rin/0nd a-enturile t0n&Lucius, care este trans%or+at de o -r& itoare n +&gar. irul #eri#e iilor sale este un #rileȘ țautorul, %olosind te9nica literar& a #o-estirii n ra+&, s& includ& o serie de e#isoade +argincare cel +ai cunoscut este +itul lui A+or i $s:c9e, care a a-ut o in%luen & +a or& asu#ra litș țuni-ersale.

Basmul,,Amor i Psyche’’ș;n bas+ul ,,A+or i $s:c9e’’A#uleius ne s#une c&ș “A fost odată într-o țară un rege și

o regină care aveau trei fete, tustrele de o rară frumusețe. Dar oricât de încântătoare erau cele două mai mari, puteai să găsești în graiul omenesccuvinte de laudă cu care să le slavești cum se cuvine, pe când frumusețea celei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_latin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_latin%C4%83

8/16/2019 Basmul (2)

3/10

mai mici era atât de neobișnuită, atât de minunată, încât nu putea e primatăși c!iar îndestul de lăudată din cau"a sărăciei de cuvinte a graiului omenesc.#

$oți veneau de pretutindeni să vadă această rară frumusețe. %umea o venera cape o "eitate. &enus, "eița frumuseții, ind dată uitării, căuta să se ră"bune.'!eamă pe Amor, ul ei, căruia îi cere să o săgete"e pe rivală ca să o facă să nu

mi e nimeni indrăgostit de ea și să se indrăgostească de un monstru .2n oracolde!al /ei ei #orunce te s& %ie tri+is& #e un -0r% de +unte i s& %ie +&ritat& cu o bestie +ț ș și au/ea -oci de slu nice care o +biau s& se a#ro#ie. ? +as& regeasc& s>i +ii >i +ii de %eluri de +0ncare a#&rur& ca #rin %ar+ec. S%ioas&, bl0nda $s:c9e, gust&A#oi se +b&ie n a#a +ai clar& ca cristalul n care +0ini ne-&/ute turnar& balsa+uri %el d%&cu a#oi noa#te >i si+ i o adiere de -0nt u>or >i dulce care %0l%0ia n ca+era n care seso ul ei, un glas de b&rbat at0t de dulce, un glas %er+ecat. Acesta o s&rut& >i!i s#use c& nu -ad&.'u toate că soțul ei se opunea, (s)c!e cere să-și vadă surorile. *l își dă încele din urmă încuvințarea, dar o sfătuiește să nu se lase înduplecată de surorileei de vrea să vadă c!ipul lui. , Acestea , . %iind geloase #e norocul %etei ,o fac să creadăca soțul ei trebuie să e un balaur oros. *le i cer s& a%le ade-&rata identitate a so ulțs%&tuind!o s& se duc& la el cu un #u+nal cu dou& t&i uri i s&!l o+oare noa#te, n ti+ș șdor+ea, deoarecele ele credeau c& acesta este un +onstru ngro/itor . $s:c9e le ur+ea/& %etelor, dar c0nd aceasta -ede c& so ul ei este A+or, se ndr&goste te i +ai tare de el. ? #icț ș șcear& din lu+0narea lui $s:c9e l tre/e te #e /eu, iar acesta, %urios c& %ata nu i!a ș ș #ro+isiunea, se ntoarce n ceruri i o alung& din castel. Ca +#&care, $s:c9e #orne te nș ște+#lului lui =enus, i se o%er& ca scla-&. =enus i aloc& #atru ndatoriri i+#osibile. ;i esșsorte/e un +are +ald&r de gr0ne %elurite, sarcin& #e care o ter+in& cu a utorul unor %urnic

n a utor. 2r+&toarea sarcin& este s& ia l0na aurit& a unei oi %oarte #ericuloase. $s:c9e esteo trestie s& adune l0na din c0te-a tu%i uri cu s#ini din +#re ur. 2r+&toarea #orunc& a lui =șca aceasta s&!i aduc& a#& din +la tinile Stinxului. 2n -ultur adun& a#a #entru $s:c9e. 2lti+a șa lui $s:c9e este s&!i aduc& /ei ei #u in din %ru+use ea $erse%onei. Cu#rins& de de/n&deț ț ținten ionea/& s& se sinucid&, arunc0ndu!se din -&r%ul unui turn. Constat& ns& c& turnul ț șacesta o a ut& s& a ung& n In%ern, s#un0ndu!i c& trebuie s& ia cu ea doi b&nu i #entru lț șturte de or/ #entru +onstrul Cerber, s& nu +&n0nce din %ructele ce se g&sesc acolo i s& nușcutia #e care i!o -a da $erse%ona. $s:c9e reu e te s& ob in& cutiu a cu o #arte din %ruș ș ț ț ț$erse%onei, dar, s#er0nd s& i c0 tige din nou dragostea lui A+or, aceasta o desc9ide, c&/0șso+n de +oarte. A+or coboar& din cer #entru a o sal-a #e aceasta i o roag& #e +a+a lui ș binecu-0nte/e c&s&toria. eus o %ace #e $s:c9e ne+uritoare 7/ei &8, i cei doi sunt uniț ș ți ast%el #e -ecie.Ace tia -or a-ea o %iic&, =olu#ta.ș Aceast& #o-este are un t0lc. $s:c9e ntruc9i#ea/& su%letul, iardragostea. Din aceste dou& calit& i se na>te dragostea curat& sau #asiunea #e nu+e =olu# #entru a r&/bate, su%letul trebuie s& treac& #rin +ulte ncerc&ri #entru a g&si ade-&rata d

cu+ >i $s:c9e a su%erit #entru A+oA#oi totul -a %i r&s#l&tit de /ei.

8/16/2019 Basmul (2)

4/10

Caracteristicile basmului

Bas+ul este o s#ecie a genului e#ic, n #ro/&, n care sunt relatate nt0+#l&ri %antas

#artici#& #ersona e cu #uteri su#ranaturale din n%runt&rile c&rora, binele ien-ing&tor."le+entul %abulos este acce#tat,#rin con-en ie ca a#ar in0nd s%erei %irescuț țs#a iali si te+#orali sunt -agi,iar ac iunea ur+&re te o sc9e+& #restabilit&.ț ț ș

,,A+or si $s:c9e’’ se incadrea/& in aceast& s#ecie,deoarece cu#rinde toate ele+es#eci%ice bas+ului. Acesta res#ect& structura #o#ular& s#eciei n care ac iunea debutea/& cuț țde ec9ilibrue7ex#o/i ie8,#erturbat& de un e-eni+ent nea te#tat7intriga8,care declan ea/& o ț ș ș țdes%& urat& de erou in con%runtare cu antagonistul,sus inut de a utoare i dontori,in -edereaș ț șordinii ini ile care cul+inea/& cu un +o+ent de +axi+& tensiune7#unctul cul+inant8,de/nod&+țaduce r&s#lata eroului. r&s#lata eroului.Alt ele+ente s#eci%ice bas+ului, #e l0ng& te+e si +oti-e este #re/enaț a utoarelor 5 unela#ar in lu+ii reale, altele a#ar in lu+ii %antastice . Ast%el $s:c9e inde#line te toate sarcinile ț ț șde =enus cu a utorul %urnicilor care au sortat gr0nele, a trestiei care o s%&tuie te deșgr&+&deasc& l0na,a -ulturului care i aduce a#&, #recu+ i a turnului care o ndru+& cu+ș țcutia %erecat&.A#ar obiecte +agice #recu+ arcul cu s&geata dragostei a lui A+or,cutia cu %rț$erse%onei.

Sunt #re/ente ci%ra trei,si+bol al #er%ec iunii7,,..a-eau trei %ete’’8,ț %iin e su#ranaturale 7 /ei aț ț=enus,/eul u#iter, e%ir,Cu#idon, Gri a >i ;ntristarea,Caron,Cerber i ani+ale %abuloaseș7Cerber,-ulturul lui u#iter8.De ase+enea,in bas+ se regasesc anu+ite cli ee cu roluri bineșdeter+inate,cu+ ar %i %or+ulele s#eci%ice 5 ini ial&,+edian& si %inal& .For+ula ini ial& 7 Aț țintr!o ar& un rege i o regin&..8 are rolul de a introduce cititorul in lu+ea +iraculoas& in care ț ș #osibil.

In bas+ re#erele s#a iale i te+#orale sunt -agi,i+aginare.

8/16/2019 Basmul (2)

5/10

Nu in ulti+ul r0nd bas+ului i este caracteristic %inalul %ericit cu caracterul s&u.Ast%el,$s:c9e trecand toate #robele i+#use de =enus de-ine ne+uritoare i se c&satore te cuș șur+a acestei uniuni se na te o %eti & ,=olu#ta.ș ț

Paralelă între basmul ,,Amor i Psyche’’ i ,, arap-Alb!ș ș

;n categoria bas+ului, o#era A+or >i $s:c9eE #oate %i co+#arat& cu nu+eroase scrierise ncadrea/& n aceea>i s#ecie literar&, inclusi- scrieri ro+0ne>ti #recu+ $o-estea lui *ara#de Ion Creang&.De>i #rotagoni>tii sunt di%eri i,iar %a#tele acestora care construiesc ac iun+ereu, exist& o +ultitudine de ele+ente co+une ntre aceste o#ere.

Ast%el o#era lui Creang& ilustrea/& ur+&toarea #o-este52n crai are trei %ii. Fratele s&;+#&rat, care stnea o ar& nde#&rtat&, nea-0nd +o>tenitori b&ie i, i scrie s&!i tri+it&

%eciori #entru a!l l&sa #e tron la +oartea sa.Fiul cel +are al craiului #leac& la dru+. Ca s&!i #uterile, tat&l s&u i iese n cale +br&cat n #iele de urs. Fl&c&ul se s#erie >i se ntoarcest0rnind bat ocura #&rintelui s&u. a #& e>te >i +i lociul.Me/inul este s%&tuit de o b&cer>etoare cu+ s& #rocede/e #entru a nu +ai #& i ru>inea %ra ilor s&i. ;i cere tat&lui s&u ca9ainele din tinere e. De>i ui+it, craiul este totu>i de acord. Calul se do-ede>te a %i un cal %ecare nu se s#erie de urs atunci c0nd i iese n %a &. Ast%el, +e/inul #leac& +ai de#arte, #ri+tat&l s&u blana de urs >i s%atul s& se %ereasc& de oa+enii s#0ni sau ro>ii.Cutreier& +ult ti+c0nd, ntr!un codru nt0lne>te un o+ s#0n, care i a#are de trei ori sub trei n%& i>&ri di%se s&!i %ie slug&. ;n cele din ur+&, %iul cel +ic al craiului, ne+ai>tiind #e ce c&r&ri s& o a#ulti+a #ro#unere a s#0nului. Cei doi str&bat o bucat& de dru+, du#& care s#0nul, #rin -icle>ugcon-inge #e %iul craiului s& coboare ntr!o %0nt0n& ca s& se r&coreasc&. ;l nc9ide acolo se su#un&. Cei doi sc9i+b& ntre ei 9ainele >i identitatea. Fiul craiului de-ine sluga s#0nului > bote/at *ara#!Alb.Cei doi >i continu& dru+ul s#re ara lui =erde!;+#&rat. A un>i acolo, s#0 #ri+it >i tratat cu tot res#ectul cu-enit +o>tenitorului tronului, iar *ara#!Alb este tri+is lagra duri.Cur0nd du#& aceea, s#0nul, #entru a!l i+#resiona #e +#&rat, l tri+ite #e *ara#!Albaduc& o salat& rar&, din gr&dina ursului, a#oi o #iatr& neste+at& din %runtea cerbului, dou&

8/16/2019 Basmul (2)

6/10

%oarte #ericuloase. Cu a utorul b&tr0nei cer>etoare care se do-ede>te a %i S%0nta Du+inireu>e>te s& duc& la bun s%0r>it cele dou& ndatoriri.A treia oar& este tri+is s!o aduc& #e %

+#&ratului Ro>, cunoscut& ca +are -r& itoare. Dru+ul c&tre +#&ra ia acestuia este lung.are oca/ia s& %ac& %a#te bune5 s& a ute ni>te %urnici >i un roi de albine, #ri+ind de la aceari#& %er+ecat&. Se nto-&r&>e>te a#oi cu cinci %turi ciudate, care se o%er& s& l a uFl&+0n/il&, Setil&, ?c9il& >i $&s&ri!L& i!Lungil&. Cu a utorul acestora >i cu darurile de lalbine, *ara#!Alb reu>e>te s& de#&>easc& ncerc&rile la care l su#une +#&ratul Ro> >i %iica acestuia #entru a o duce s#0nului.$e dru+ cei doi tineri #rind drag unul de altul. C0nd a #alatul +#&ratului =erde, %ata de/-&luie tuturor ade-&rata identitate a lui *ara#!Alb. S#0nulc& a %ost tr&dat, se re#ede >i i taie acestuia ca#ul. I+ediat, calul lui *ara#!Alb l ucide #e s#a/-0rlindu!l din naltul cerului. Fata +#&ratului Ro> l readuce la -ia & #e *ara#!Alb cu a#&>i a#& -ie.Cei doi se c&s&toresc >i +#&ratul =erde le d& binecu-0ntarea >i +#&r& ia toto

Scrierea A+or >i $s:c9e se ncadrea/& n bas+ ca s#ecie literar& >i ast%el ur+ea/& o s>i o des%&>urare a e-eni+entelor standard.Aceast& structur& caracteristic& s!a #&strat de!a ti+#ului >i este redat& #rin di%erite as#ecte,at0t n o#era lui A#uleius, c0t >i n cea a luiCreang&.$entru nce#ut, #re/en a cli>eelor co+#o/i ionale +arc9ea/& con-en ia bas+ului car

n acce#tarea de c&tre cititori 7>i #ersona e8 a altor legii ale naturii dec0t cele ale lu+ii reale,obiecti-e, #rin care su#ranaturalul #oate %i ex#licat.Ast%el %or+ulele ini iale 7A %ost o datațun rege i o regin&...!A+or >i $s:c9e, res#ecti- A+u cic& era odata!$o-estea lui *ara#!Alb8 au șde a introduce cititorul n lu+ea +iraculosului.

i la di%erite #robe care i %or+ea/a >i le conturea/& dru+ul c&tre +aturitate. $s:c9

n #ro#ria c&latorie #entru a!>i desa-ar>i dragostea, iar *ara#!Alb #entru o e-olu ie s#iritual&

Fru+oasa %at& are de de#&>it #robe #recu+ se#ararea lintei de neg9in&, ob inerea l0noilor >i a a#ei din +la>tinile Stinxului, dar >i ntoarcerea din In%ern cu o cutie %erecat&, un de alt& #arte, t0narul neini iat al bas+ului lui Creang& trebuie sa nde#lineasc& sarcini ca adsal& ilor din Gr&dina 2rsului, ob inerea #ielii de cerb >i a ca#ului b&tut cu #ietre scu+#e al ag&sirea %etei ;+#&ratului Ro>.

$unctul co+un n des%a>urarea acestor #robe la care sunt su#u>i #rotagoni>tii l re#rea utoarele >i donatorii. Ace>tia sunt %iin e cu #uteri su#ranaturale 7S%0nta Du+inic&8, ani+%abuloase 7calul na/dr&-an, cr&iasa %runicilor >i a albinelor! n 6$o-estea lui *ara#!AlbE >i -ulturul lui u#iter din 6A+or >i $s:c9eE 8, %turi 9i+erice 7cei cinci to-ar&>i sau Cerberulobiecte +iraculoase 7 n bas+ul lui Creang&!ari#ile cr&ieselor, s+icele de +&r, a#& -ie >i a#&

8/16/2019 Basmul (2)

7/10

n bas+ul lui A#uleius! trestia >i cei doi b&nu i8 >i se con%runt& cu r&u%acatorul adic& =eS#0nul, ace>tia a-0nd >i %unc ia de tri+i &tor. i %a#tul ca n a+bele cre #re/ente ci%rele si nu+erele +agice, si+bolice5 ), H, , '(, (J 76...a-eau trei %eteE8.

2n alt #unct co+un n construirea celor dou& scrieri l re#re/int& +oti-ele narati-e. Ace

sunt5 su#erioritatea +e/inului, c&l&toria, su#unerea #rin -icle>ug, +uncile, de+ascarea r&u%a #edea#sa, c&s&toria.De ase+enea, ac iunea se des%&>oara linear succesiunea sec-en elor redat& cronologic, #rin nlan uire. Cele trei i#osta/e ale #rotagonistului cores#und, n #lanco+#o/i ional, unor #&r i narati-e, eta#e ale dru+ului ini iatic. Ast%el, #rin #arcurgerea acest #ersona ele #rinci#ale trec de la statutul de 6+e/inE7nai-ul8, la cel de 6ini iatE.;n aceast& ordine de idei, se #oate a%ir+a c& antagoni>tii 7S#0nul >i =enus8 nu re#re/int& do

ntruc9i#are a r&ului, ci au >i rolul de ini iatori, sunt 6un r&u necesarE.

;n bas+ con%lictul dintre bine >i r&u se nc9eie cu -ictoria %or elor binelui. $ersona #urt&toare ale unor -alori si+bolice >i ale unor %unc ii s#eci%ice bas+ului, se #olari/ea/& n

acestor no iuni care le #ersoni%ic&5 #rotagonistul >i antagonistul.De/nod&+0ntul este unul ticonsta n re%acerea ec9ilibrului >i r&s#lata eroului. A>adar, con%lictul!lu#ta dintre bine >i r& #rin -ictoria %or elor binelui,a-and >i un caracter +orali/ator 7 $s:c9e se c&s&tore>te cu A+or%at&, =olu#tatea, iar *ara#!Alb se c&s&tore>te cu %iica ;+#&ratului Ro>8.

In"luente platonice in basmul Apuleius #relatia trup- su"let$

$laton Filo/o% grec, n&scut la Atena ntr!o %a+ilie aristocratic&, $laton 7c. J(H )Ja-ut #arte de o educa ie aleas&, a>a cu+ i se cu-enea oric&rui t0n&r grec nst&rit. A %in%luen at de ilustrul %ilo/o% Socrate >i de disci#olii g0nditorului >i +ate+aticianului $itagce a c&l&torit n ba/inul +editeranean >i s!a i+#licat n -ia a #olitic& a Siracu/ei, un ora>Sicilia, $laton s!a ntors n Atena, unde a nte+eiat Acade+ia. Considerat& de +ul i #ri+a undin "uro#a, Acade+ia a de-enit nucleul cercet&rilor +ate+atice >i %ilo/o%ice ale -re+ii.

;n-& &turile lui $laton au in%luen at #ro%und con-ingerile religioase a +ilioane deinclusi- ale celor ce se consider& cre>tini K dintre care +ul i cred n +od eronat c& aceste co

se ba/ea/& #e Biblie. ;ntre cele +ai se+ni%icati-e n-& &turi ale lui $laton este cea #otri-oa+enii au un su%let ne+uritor, care su#ra-ie uie>te +or ii cor#ului %i/ic. Interesul lui $lato-ia a de a#oi a %ost considerabil. Cartea Bod: and Soul in Ancient $9iloso#9: a%ir+& c& 6nsu%letului este unul dintre subiectele #redilecte ale lui $laton . G0nditorul era %er+ con6su%letul este inde#endent de ntru#area lui #re/ent&, r&+0n0nd n -ia & du#& +oartea cor

8/16/2019 Basmul (2)

8/10

a!>i #ri+i n -ia a de a#oi bine+eritata r&s#lat& ori #edea#s& , n %unc ie de -ia a # #ersoana #e #&+0nt.

$e #arcursul celor nou& -eacuri de existen &, +ai exact din anul )3H .e.n. #0n&( e.n., Acade+ia lui $laton >i!a #us a+#renta asu#ra +ultor +in i. G0ndirea #latonician& a #

n &rile do+inate de Grecia >i Ro+a. Filo/o%ul e-reu Filon din Alexandria a +br& #latonis+ul, ca de alt%el +ul i conduc&tori religio>i ai cre>tin&t& ii. Ast%el, n-& & #&g0ne, inclusi- cea a ne+uririi su%letului, s!au strecurat n iudais+ >i n cre>tinis+.

• $laton e socotit unul dintre cei +ai in%luen i g0nditori din istoria culturii occidentale.•

;n anii tinere ii, a ar&tat un oarecare interes %a & de #olitic&, ulterior ns& %iind #rde/ilu/ionat de acest do+eniu.• Mai t0r/iu a abordat n scrierile sale di-erse te+atici, cu+ ar %i etica, dre#tatea, cunoa>

+odera ia, #ietatea, su%letul >i -ite ia.• Cel +ai de sea+& ele- al lui $laton a %ost Aristotel, care a a uns dasc&l, %ilo/o% >i o

>tiin &.• Di%eren a #e care $laton o %ace ntre s#irit i +aterie este re/ultatul unui ra iona+entș

siste+atic #ri-ind credin a or%eic&.• $laton a luat din or%is+ dualis+ul tru#!su%let, idea re ncarn&rii i a +0ntuirii tre#tate.ș• Conce#e dou& lu+i5 una real& i una a#arent&. Realul este lu+ea ideilor, a#arentul estș

ce se -ede. Re/ult& %iloso%ia idealist&. Ideea este realul iar ceea ce este -i/ibil este de a#arent. Su%letul a#ar ine lu+ii ideilor el este su#erior n realitate i calitate cor#uluișa#ar ine lu+ii -i/ibile a#arente. Ideea este des&-0r it& i indiscutabil&. Su%letul a#arș șreale a ideilor. "ste su#erior n realitate i calitate cor#ului. Su%letul este #rin natur& inși ne+uritor.ș

• A%ir+a ia central& a lui $laton este c& su%letul #reexist& naintea indi-idului, este n

Cor#ul este o %or+& in%erioar& a crea iei el este de dou& ori r&u5a8 inca#abil, ca toate lucrurile -i/ibile, s& re%lecte corect ideea b8 este sediul a#etitului, al #ati+ilor.

Cor#ul #0ng&re te su%letul. Lucrarea su%letului este de a re/ista, de a se elibera ș

cunoa te du#& +oarte o -ia & %&r& is#it&. $entru aceasta are la nde+0n&5ș a8 ascetis+ul b8 c&utarea lu+ii ideilor.

Ascetis+ul nu nsea+n& a te ab ine de toate #l&cerile, ci de a nu de-eni rob al acestor #

8/16/2019 Basmul (2)

9/10

,,Amor i Psyche’’ -%elatia trup-su"letș

Mitul lui A+or si $s:c9e, considerat cea +ai %ru+oasa #o-este de iubire ,ne arat& cu+ /eul iubirii, n e#at din gre>eal& cu una din #ro#riile s&ge i, s!a ndr&gostit de o %ru+oa$entru a %i +#reun&, cei doi ndr&gosti i trebuie s& treac& nu+eroase #robe. $s:c9e n-ica#canele ntinse de =enus, care, geloas& #e %ru+use ea ei, o tri+ite c9iar n In%ern. Cu+

n-inge ns& orice, >i A+or >i $s:c9e r&+an n cele din ur+& +#reun&, iar ea este ridicatde /ei &.

$s:c9e si+boli/ea/a deci su%letul o+enesc, des#artit #rin incarnare, du#a o# #latonicienilor, de lu+ea esentelor, #e care si+tea ne-oia de a o regasi.i conce#tul de iubire #latonicOE.In%lunta #latonic& in bas+ul nostru const& n %a#tul c& , #entru $laton, #asiunea ero

soi de %or & s#iritual& care ne!ar #utea a uta sa nedesco#eri+ #ro#riul su%let, #rin inter+țleg&turi #ro%unde cu o alta %iin & u+an&. A aț ș i n A+or si $s:c9e, unde $s:c9e ntruc9i#ea/șsu%letul si tru#ul, iar A+or dragostea iar #entru a r&/bate, tru#ul trebuie s& treac& #rin +ulte #entru a g&si ade-&rata dragoste, a>a cu+ >i $s:c9e a su%erit #entru A+or. $asiunea iubsu#re+ul +i loc de a aduce eternitatea #e #a+0nt. ?rice iubire ade-arat& este absolut& i ne#ieșc9iar dac& ea se cl&de te #e teritoriul celei +ai %lagrante #erisabilit& i.ș ț

$laton consider& c& su%letul o+ului este ru#t din lu+ea ideilor >i de aceea este de di-in&. Si dac& un cor# +aterial este atras n os, a#oi su%letul, datorit& "rosului, este atri #ro#un s& aduc& %iecare c te un elogiu /eului iubirii, "ros8 #asa ele deserotic& n&scut& din a%ec iunea necondi ionat& a unui su%let #entru altul stau #lasateț ț deasu#ra unoradintre cele +ai ar+onioase note, ceea ce ne duce cu g0ndul ca a>a!/isul a#&r&tor al abstinen eț%a#t n %a-oarea consu+&rii %i/ice a iubirii.

8/16/2019 Basmul (2)

10/10

Biblio&ra"ie:

Apuleius, ,,+ăgarul de aur ,trad. rom. de . $eodorescu, *ditura ,,%iteratura Artistica ,'!ișinău, //0.

(etroniu, ,,1at)ricon , trad. 2om. de *.'i"e3, *ditura 4nivers, 5ucurești, //6.

on 'reanga, ,,(ovestea lui Arap-Alb , Editura Litera ,Bucure ti,ș 2012

!ttps788bucatidincarti.9ordpress.com8:00/8068:68ps)c!e-si-amor-sau-pilda-dragostei8!ttp788999.omniscop.ro8apuleius-metamorfo"e-fundament-sau-perspectiva-platonica8

!ttp788999.esoterica.ro8:0 ;80:8metamorfo"e8

http://www.librarie.net/editura/Literahttps://bucatidincarti.wordpress.com/2009/05/25/psyche-si-amor-sau-pilda-dragostei/http://www.omniscop.ro/apuleius-metamorfoze-fundament-sau-perspectiva-platonica/http://www.esoterica.ro/2016/02/metamorfoze/http://www.librarie.net/editura/Literahttps://bucatidincarti.wordpress.com/2009/05/25/psyche-si-amor-sau-pilda-dragostei/http://www.omniscop.ro/apuleius-metamorfoze-fundament-sau-perspectiva-platonica/http://www.esoterica.ro/2016/02/metamorfoze/