banif

15
HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi) 21 februarie 2013(* ) „Directiva 93/13/CEE – Clauze abuzive care figurează în contractele încheiate cu consumatorii – Examinare din oficiu de către instanța națională a caracterului abuziv al unei clauze – Obligația instanței naționale care a constatat din oficiu caracterul abuziv al unei clauze de a invita părțile să își prezinte observațiile înainte de a stabili consecințele unei asemenea constatări – Clauze contractuale care trebuie să fie luate în considerare cu ocazia examinării caracterului abuziv” În cauza C-472/11, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Fővárosi Bíróság (devenită Fővárosi Törvényszék) (Ungaria), prin decizia din 16 iunie 2011, primită de Curte la 16 septembrie 2011, în procedura Banif Plus Bank Zrt împotriva Csaba Csipai, Viktória Csipai, CURTEA (Camera întâi), compusă din domnul A. Tizzano, președinte de cameră, domnii M. Ilešič, E. Levits și M. Safjan și doamna M. Berger (raportor), judecători, avocat general: domnul P. Mengozzi, grefier: doamna A. Impellizzeri, administrator, având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 12 septembrie 2012, luând în considerare observațiile prezentate: pentru Banif Plus Bank Zrt, de E. Héjja, ügyvéd; pentru guvernul ungar, de M. Z. Fehér și de K. Szíjjártó, în calitate de agenți;

description

clauze abuzive

Transcript of banif

HOTRREA CURII (Camera nti)21 februarie 2013(*)Directiva 93/13/CEE Clauze abuzive care figureaz n contractele ncheiate cu consumatorii Examinare din oficiu de ctre instana naional a caracterului abuziv al unei clauze Obligaia instanei naionale care a constatat din oficiu caracterul abuziv al unei clauze de a invita prile s i prezinte observaiile nainte de a stabili consecinele unei asemenea constatri Clauze contractuale care trebuie s fie luate n considerare cu ocazia examinrii caracterului abuzivn cauza C472/11,avnd ca obiect o cerere de decizie preliminar formulat n temeiul articolului 267 TFUE de Fvrosi Brsg (devenit Fvrosi Trvnyszk) (Ungaria), prin decizia din 16 iunie 2011, primit de Curte la 16 septembrie 2011, n proceduraBanif Plus Bank ZrtmpotrivaCsaba Csipai,Viktria Csipai,CURTEA (Camera nti),compus din domnul A.Tizzano, preedinte de camer, domnii M.Ilei, E.Levits i M.Safjan i doamna M.Berger (raportor), judectori,avocat general: domnul P.Mengozzi,grefier: doamna A.Impellizzeri, administrator,avnd n vedere procedura scris i n urma edinei din 12 septembrie 2012,lund n considerare observaiile prezentate:pentru Banif Plus Bank Zrt, de E.Hjja, gyvd;pentru guvernul ungar, de M.Z.Fehr i de K.Szjjrt, n calitate de ageni;pentru guvernul spaniol, de S.MartnezLage Sobredo, n calitate de agent;pentru guvernul slovac, de M.Kianika, n calitate de agent;pentru Comisia European, de B.Simon i de M.vanBeek, n calitate de ageni,avnd n vedere decizia de judecare a cauzei fr concluzii, luat dup ascultarea avocatului general,pronun prezentaHotrre1Cererea de decizie preliminar privete interpretarea articolelor 6 i 7 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii (JO L95, p.29, Ediie special, 15/vol.2, p.273, denumit n continuare directiva).2Aceast cerere a fost formulat n cadrul unui litigiu ntre Banif Plus Bank Zrt (denumit n continuare Banif Plus Bank), pe de o parte, i soii Csipai, pe de alt parte, n legtur cu plata sumelor datorate n temeiul unui contract de credit n cazul rezilierii anticipate a acestui contract de ctre instituia creditoare din cauza unui comportament imputabil mprumutatului.Cadrul juridicDreptul Uniunii3Articolul 3 alineatul (1) din directiv definete clauza abuziv n urmtorii termeni:O clauz contractual care nu sa negociat individual se consider ca fiind abuziv n cazul n care, n contradicie cu cerina de buncredin, provoac un dezechilibru semnificativ ntre drepturile i obligaiile prilor care decurg din contract, n detrimentul consumatorului.4n ceea ce privete examinarea caracterului abuziv al unei clauze, articolul 4 alineatul (1) din directiv precizeaz:Fr s aduc atingere articolului 7, caracterul abuziv al unei clauze contractuale se apreciaz lund n considerare natura bunurilor sau a serviciilor pentru care sa ncheiat contractul i raportnduse, n momentul ncheierii contractului, la toate circumstanele care nsoesc ncheierea contractului i la toate clauzele contractului sau ale unui alt contract de care acesta depinde.5n ceea ce privete efectele constatrii caracterului abuziv al unei clauze, articolul 6 alineatul (1) din directiv prevede:Statele membre stabilesc c clauzele abuzive utilizate ntrun contract ncheiat cu un consumator de ctre un vnztor sau un furnizor, n conformitate cu legislaia intern, nu creeaz obligaii pentru consumator, iar contractul continu s angajeze prile prin aceste clauze, n cazul n care poate continua s existe fr clauzele abuzive.6Articolul 7 alineatul (1) din directiv adaug:Statele membre se asigur c, n interesul consumatorilor i al concurenilor, exist mijloace adecvate i eficace pentru a preveni utilizarea n continuare a clauzelor abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii de ctre vnztori sau furnizori.Dreptul naional7Potrivit articolului 209 alineatul (1) din Codul civil, o clauz contractual general sau o clauz a unui contract ncheiat cu un consumator care nu a fost negociat n mod individual este abuziv atunci cnd, n mod unilateral i fr niciun fel de justificare, cu nclcarea cerinelor de buncredin i de loialitate, instituie drepturi i obligaii ale prilor de natur s l dezavantajeze pe cocontractantul prii care a impus clauza respectiv.8Articolul 209/A alineatul (2) din Codul civil prevede c asemenea clauze sunt nule.9Articolul 2 litera j) din Decretul guvernamental nr.18/1999 din 5 februarie 1999 privind clauzele care trebuie considerate abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii prevede:[] se prezum a fi abuzive, pn la proba contrar, n special clauzele contractuale care[]j)oblig consumatorul la plata unor sume excesive n cazul n care nu i ndeplinete obligaiile sau nu le execut n conformitate cu prevederile contractului.10Potrivit articolului 3 alineatul (2) din Legea nr.III din 1952 privind Codul de procedur civil, sub rezerva unei dispoziii contrare, instana este inut de cererile i de argumentele juridice formulate de pri.Litigiul principal i ntrebrile preliminare11La 16 iunie 2006, domnul Csipai a ncheiat un contract de credit cu Banif Plus Bank, care urma s nceteze la 15 iunie 2012.12Clauza nr.29 din contractul preredactat de Banif Plus Bank prevedea c, n cazul n care contractul era reziliat nainte de ncetarea acestuia din cauza nerespectrii obligaiilor contractuale de ctre mprumutat sau din orice alt motiv care decurgea dintrun comportament imputabil acestuia, mprumutatul trebuia s plteasc, pe lng penaliti de ntrziere i cheltuieli, totalitatea ratelor restante. Ratele declarate exigibile cuprindeau, pe lng creana principal, dobnzile la suma mprumutat i prima de asigurare.13Ultima rat pltit de domnul Csipai a fost cea aferent lunii februarie 2008. Ulterior, Banif Plus Bank a reziliat contractul i, n temeiul clauzei nr.29 din acesta, a solicitat mprumutatului plata sumelor restante. ntruct domnul Csipai nu a dat curs acestei cereri, Banif Plus Bank a introdus o aciune mpotriva lui, precum i, n temeiul normelor de dreptul familiei, mpotriva soiei sale.14n cadrul procedurii pendinte n faa sa, Pesti Kzponti kerleti brsg (Tribunalul sectorului central din Pesta), sesizat n calitate de organ jurisdicional de prim instan, a informat prile c considera c aceast clauz nr.29 este abuziv i lea invitat s i exprime punctul de vedere cu privire la acest aspect. Domnul Csipai a susinut c apreciaz drept excesive preteniile Banif Plus Bank i c recunoate numai temeinicia cererii referitoare la creana principal. Banif Plus Bank a contestat caracterul abuziv al clauzei n discuie.15Prin decizia din 6 iulie 2010, Pesti Kzponti kerleti brsg la obligat pe domnul Csipai s plteasc Banif Plus Bank o sum care a fost calculat fr s se fac aplicarea clauzei nr.29 din contract.16Banif Plus Bank a formulat apel mpotriva acestei hotrri. n aceste condiii, Fvrosi Brsg a hotrt s suspende judecarea cauzei i s adreseze Curii urmtoarele ntrebri preliminare:1)O instan naional care, constatnd caracterul abuziv al unei condiii contractuale generale n lipsa unei cereri n acest sens adresate de pri, le informeaz c consider nul cea de a patra tez a clauzei nr.29 din condiiile generale ale contractului de mprumut ncheiat de prile n litigiu acioneaz n conformitate cu dispoziiile articolului 7 alineatul (1) din [directiv]? Nulitatea rezult dintro nclcare a unor dispoziii legale, mai exact, a [articolului] 1 [alineatul] (1) litera c) i a [articolului] 2 litera j) din Decretul guvernamental nr.18/1999 []?2)n situaia vizat de prima ntrebare, instana naional poate invita prile n litigiu s dea o declaraie cu privire la clauza contractual menionat, astfel nct s poat fi stabilite consecinele juridice aferente eventualului caracter abuziv al clauzei i s fie ndeplinite obiectivele urmrite prin articolul 6 alineatul (1) din directiv?3)n contextul descris anterior, la examinarea unei clauze contractuale abuzive, instana naional poate examina toate clauzele contractuale sau numai pe cele pe care cocontractantul consumatorului i ntemeiaz cererea?Cu privire la ntrebrile preliminareCu privire la prima i la a doua ntrebare17Prin intermediul primei i al celei de a doua ntrebri, care trebuie analizate mpreun, instana de trimitere solicit, n esen, s se stabileasc dac articolul 6 alineatul (1) i articolul 7 alineatul (1) din directiv trebuie interpretate n sensul c se opun sau, dimpotriv, permit ca instana naional care a constatat din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale s informeze prile c a constatat existena unei cauze de nulitate i s le invite s prezinte o declaraie n aceast privin.18Reiese din dosar c aceste ntrebri au legtur cu existena n dreptul naional a unei norme potrivit creia instana care a constatat din oficiu o cauz de nulitate trebuie s informeze prile cu privire la acest aspect i s le ofere posibilitatea s dea o declaraie referitoare la eventuala constatare a lipsei de validitate a raportului juridic vizat, n lipsa creia nu se poate pronuna nulitatea.19Pentru a rspunde la aceste ntrebri, trebuie amintit c sistemul de protecie pus n aplicare prin directiv se bazeaz pe ideea c un consumator se gsete ntro situaie de inferioritate fa de un vnztor sau furnizor n ceea ce privete att puterea de negociere, ct i nivelul de informare, situaie care l conduce s adere la condiiile redactate n prealabil de vnztor sau furnizor, fr a putea exercita o influen asupra coninutului acestora (a se vedea n special Hotrrea din 6 octombrie 2009, Asturcom Telecomunicaciones, C40/08, Rep., p.I9579, punctul 29, i Hotrrea din 14 iunie 2012, Banco Espaol de Crdito, C618/10, punctul 39).20Avnd n vedere o astfel de situaie de inferioritate, articolul 6 alineatul (1) din directiv prevede c clauzele abuzive nu creeaz obligaii pentru consumator. Astfel cum rezult din jurispruden, este vorba despre o dispoziie imperativ care urmrete s substituie echilibrului formal pe care l instituie contractul ntre drepturile i obligaiile cocontractanilor un echilibru real, de natur s restabileasc egalitatea dintre aceste pri (a se vedea n special Hotrrea din 9 noiembrie 2010, VB Pnzgyi Lzing, C137/08, Rep., p.I10847, punctul 47, i Hotrrea Banco Espaol de Crdito, citat anterior, punctul 40).21Pentru a asigura protecia urmrit de directiv, Curtea a subliniat deja n mai multe rnduri c situaia de inegalitate care exist ntre consumator i vnztor sau furnizor nu poate fi compensat dect printro intervenie pozitiv, exterioar prilor la contract (a se vedea n special Hotrrile citate anterior VB Pnzgyi Lzing, punctul 48, i Banco Espaol de Crdito, punctul 41).22n lumina acestor consideraii, Curtea a hotrt c instana naional este obligat s aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale care se ncadreaz n domeniul de aplicare al directivei i, prin aceasta, s suplineasc dezechilibrul existent ntre consumator i vnztor sau furnizor (a se vedea n special Hotrrile citate anterior VB Pnzgyi Lzing, punctul 49, i Banco Espaol de Crdito, punctul 42).23n consecin, rolul atribuit instanei naionale de dreptul Uniunii n domeniul avut n vedere nu se limiteaz doar la simpla posibilitate de a se pronuna cu privire la natura eventual abuziv a unei clauze contractuale, ci implic i obligaia de a examina din oficiu acest aspect de ndat ce dispune de elementele de drept i de fapt necesare n acest sens (a se vedea n special Hotrrea din 4 iunie 2009, Pannon GSM, C243/08, Rep., p.I4713, punctul 32, i Hotrrea Banco Espaol de Crdito, citat anterior, punctul 43).24n aceast privin, statund cu privire la o cerere de decizie preliminar introdus de o instan naional sesizat n cadrul unei proceduri contradictorii ntre un consumator i un vnztor sau furnizor, Curtea a stabilit c aceast instan trebuie s dispun din oficiu msuri de cercetare judectoreasc pentru a stabili dac o clauz care figureaz ntrun contract ncheiat ntre un vnztor sau furnizor i un consumator intr n domeniul de aplicare al directivei i, n caz afirmativ, trebuie s aprecieze din oficiu eventualul caracter abuziv al unei astfel de clauze (a se vedea n acest sens Hotrrile citate anterior VB Pnzgyi Lzing, punctul 56, i Banco Espaol de Crdito, punctul 44).25n ceea ce privete consecinele care trebuie s fie stabilite ca urmare a constatrii caracterului abuziv al unei clauze, articolul 6 alineatul (1) din directiv impune ca statele membre s prevad c o asemenea clauz nu creeaz obligaii pentru consumator n conformitate cu legislaia intern.26n aceast privin, trebuie amintit c, n lipsa unei reglementri n dreptul Uniunii, modalitile procedurale ale aciunilor n justiie destinate s garanteze protecia drepturilor pe care justiiabilii le au n temeiul dreptului Uniunii in de ordinea juridic intern a statelor membre n temeiul principiului autonomiei procedurale a acestora. Totui, aceste modaliti nu trebuie s fie mai puin favorabile dect cele aplicabile unor situaii similare din dreptul intern (principiul echivalenei) i nici s fie reglementate astfel nct s fac practic imposibil sau excesiv de dificil exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridic a Uniunii (principiul efectivitii) (a se vedea n acest sens Hotrrile citate anterior, Asturcom Telecomunicaciones, punctul 38, i Banco Espaol de Crdito, punctul 46).27n ceea ce privete obligaia de a garanta efectivitatea proteciei prevzute de directiv n ceea ce privete sanciunea aplicabil n cazul unei clauze abuzive, Curtea a precizat deja c instana naional trebuie s stabileasc toate consecinele care decurg, potrivit dreptului naional, din constatarea caracterului abuziv al clauzei n discuie pentru a se asigura c respectiva clauz nu creeaz obligaii pentru consumator (Hotrrea Asturcom Telecomunicaciones, citat anterior, punctul 59). Cu toate acestea, Curtea a precizat c instana naional nu are, n temeiul directivei, obligaia s nlture aplicarea clauzei n discuie n cazul n care consumatorul, dup ce a fost informat de instan, nelege s nu invoce caracterul abuziv i neobligatoriu al clauzei (a se vedea Hotrrea Pannon GSM, citat anterior, punctele 33 i 35).28Din aceast jurispruden rezult c eficacitatea deplin a proteciei prevzute de directiv impune ca instana naional care a constatat din oficiu caracterul abuziv al unei clauze s poat s stabileasc toate consecinele acestei constatri, fr a atepta ca consumatorul, informat cu privire la drepturile sale, s prezinte o declaraie prin care s solicite anularea clauzei respective.29Cu toate acestea, atunci cnd aplic dreptul Uniunii, instana naional trebuie s respecte i exigenele unei protecii jurisdicionale efective a drepturilor conferite justiiabililor de dreptul Uniunii, astfel cum este aceasta garantat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Printre aceste exigene figureaz principiul contradictorialitii, care face parte din dreptul la aprare i care trebuie respectat de instan n special atunci cnd soluioneaz un litigiu n temeiul unui motiv invocat din oficiu (a se vedea n acest sens Hotrrea din 2 decembrie 2009, Comisia/Irlanda i alii, C89/08P, Rep., p.I11245, punctele 50 i 54).30Astfel cum a statuat Curtea, ca regul general, principiul contradictorialitii nu confer fiecrei pri la un proces doar dreptul de a lua cunotin de nscrisurile i de observaiile prezentate de partea advers n faa instanei i de a le discuta, ci implic i dreptul prilor de a lua cunotin i de a discuta motivele de drept invocate din oficiu de instan pe care aceasta intenioneaz s i ntemeieze decizia. Curtea a subliniat c, n vederea ndeplinirii cerinelor privind dreptul la un proces echitabil, este important ca prile s aib cunotin i s poat discuta n contradictoriu att elementele de fapt, ct i elementele de drept care sunt decisive pentru rezultatul procedurii (a se vedea Hotrrea Comisia/Irlanda i alii, citat anterior, punctele 55 i 56).31n consecin, n ipoteza n care, dup ce a stabilit pe baza elementelor de fapt i de drept de care dispune sau care au fost comunicate n temeiul msurilor de cercetare judectoreasc pe care lea luat din oficiu c o clauz intr n domeniul de aplicare al directivei, instana naional constat, n urma unei aprecieri la care a procedat din oficiu, c acea clauz prezint un caracter abuziv, ea este, n principiu, obligat s informeze prile n litigiu cu privire la acest aspect i s le invite s l dezbat n mod contradictoriu, potrivit modalitilor prevzute de normele naionale de procedur n aceast privin.32Norma naional n discuie n litigiul principal, potrivit creia instana care a constatat din oficiu o cauz de nulitate trebuie s informeze prile cu privire la acest aspect i s le ofere posibilitatea s dea o declaraie referitoare la eventuala constatare a lipsei de validitate a raportului juridic vizat, ndeplinete aceast exigen.33n ipoteza unei constatri din oficiu a caracterului abuziv al unei clauze, obligaia de a informa prile i de a le da posibilitatea s i expun punctul de vedere nu poate, n plus, s fie considerat, n sine, incompatibil cu principiul efectivitii care guverneaz punerea n aplicare de ctre statele membre a drepturilor conferite de ordinea juridic a Uniunii. Astfel, este cert c acest principiu trebuie aplicat lund n considerare, n special, principiile care stau la baza sistemului jurisdicional naional precum protecia dreptului la aprare, un element al acestuia fiind principiul contradictorialitii (a se vedea n acest sens Hotrrea Asturcom Telecomunicaciones, citat anterior, punctul 39).34n aceste condiii, este necesar s se considere c, n cadrul procedurii principale, instana de trimitere a invitat, cu respectarea principiului contradictorialitii i fr a aduce atingere efectivitii proteciei prevzute de directiv n beneficiul consumatorului, att instituia financiar reclamant n acea procedur, ct i consumatorul, prt n aceeai procedur, s i prezinte observaiile privind aprecierea sa asupra caracterului abuziv al clauzei n litigiu.35Aceast posibilitate acordat consumatorului de a se exprima cu privire la acest aspect ndeplinete i obligaia pe care o are instana naional, astfel cum sa artat la punctul 25 din prezenta hotrre, de a ine seama, dac este cazul, de voina exprimat de consumator atunci cnd, contient de caracterul neobligatoriu al unei clauze abuzive, indic totui c se opune ca ea s nu fie aplicat, dnd astfel un consimmnt liber i clar cu privire la clauza n discuie.36n consecin, trebuie s se rspund la prima i la cea de a doua ntrebare c articolul 6 alineatul (1) i articolul 7 alineatul (1) din directiv trebuie interpretate n sensul c instana naional care a constatat din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale nu are obligaia, pentru a putea stabili consecinele acestei constatri, s atepte ca consumatorul, informat cu privire la drepturile sale, s prezinte o declaraie prin care s solicite anularea clauzei menionate. Cu toate acestea, principiul contradictorialitii impune, n regul general, instanei naionale care a constatat din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale s informeze prile n litigiu cu privire la acest aspect i s le dea posibilitatea s l discute n contradictoriu, potrivit modalitilor prevzute n aceast privin de normele naionale de procedur.Cu privire la a treia ntrebare37Prin intermediul celei de a treia ntrebri, instana de trimitere urmrete s afle dac directiva trebuie interpretat n sensul c permite instanei naionale sau chiar i impune, cu ocazia examinrii unei clauze abuzive, s analizeze toate clauzele contractului sau dac, dimpotriv, trebuie s i limiteze analiza la clauzele pe care se ntemeiaz cererea cu care este sesizat.38Cu titlu introductiv, trebuie artat c din dosar reiese c, n cauza principal, cererea formulat de Banif Plus Bank mpotriva soilor Csipai este ntemeiat pe clauza nr.29 din contractul de credit pe care lau ncheiat i c stabilirea caracterului abuziv sau neabuziv al acestei clauze este determinant pentru decizia care trebuie dat n privina cererii de plat a diverse despgubiri solicitate de Banif Plus Bank.39Prin urmare, a treia ntrebare trebuie s fie interpretat n sensul c instana de trimitere urmrete s afle dac, cu ocazia aprecierii caracterului abuziv al clauzei pe care se ntemeiaz cererea, poate sau trebuie s in seama de celelalte clauze ale contractului.40n temeiul articolului 3 alineatul (1) din directiv, o clauz se consider ca fiind abuziv n cazul n care, n contradicie cu cerina de buncredin, provoac un dezechilibru semnificativ ntre drepturile i obligaiile prilor care decurg din contract, n detrimentul consumatorului. Conform articolului 4 alineatul (1) din aceeai directiv, aceast apreciere trebuie efectuat lund n considerare natura serviciilor pentru care sa ncheiat contractul i raportnduse la toate circumstanele care nsoesc ncheierea contractului i la toate clauzele contractului sau ale unui alt contract de care acesta depinde.41Prin urmare, este necesar s se rspund la cea de a treia ntrebare c, pentru a efectua o apreciere cu privire la caracterul eventual abuziv al clauzei contractuale pe care se ntemeiaz cererea cu care este sesizat, instana naional trebuie s in seama de toate celelalte clauze ale contractului.Cu privire la cheltuielile de judecat42ntruct, n privina prilor din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instana de trimitere, este de competena acesteia s se pronune cu privire la cheltuielile de judecat. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observaii Curii, altele dect cele ale prilor menionate, nu pot face obiectul unei rambursri.Pentru aceste motive, Curtea (Camera nti) declar:1)Articolul 6 alineatul (1) i articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii trebuie interpretate n sensul c instana naional care a constatat din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale nu are obligaia, pentru a putea stabili consecinele acestei constatri, s atepte ca consumatorul, informat cu privire la drepturile sale, s prezinte o declaraie prin care s solicite anularea clauzei menionate. Cu toate acestea, principiul contradictorialitii impune, n regul general, instanei naionale care a constatat din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale s informeze prile n litigiu cu privire la acest aspect i s le dea posibilitatea s l discute n contradictoriu, potrivit modalitilor prevzute n aceast privin de normele naionale de procedur.2)Pentru a efectua o apreciere cu privire la caracterul eventual abuziv al clauzei contractuale pe care se ntemeiaz cererea cu care este sesizat, instana naional trebuie s in seama de toate celelalte clauze ale contractului.Semnturi

*Limba de procedur: maghiara.