Bancile Comerciale Si Rolul Lor in Finantarea Economiei

7/23/2019 Bancile Comerciale Si Rolul Lor in Finantarea Economiei

http://slidepdf.com/reader/full/bancile-comerciale-si-rolul-lor-in-finantarea-economiei 1/14

Bancile comerciale si rolul lor in finantarea economiei

Bancile reprezinta principalii intermediari financiari ,principala lor caracteristica fiind aceea de a pune in circulatie creante asupra lor insele ,sporindvolumul mijloacelor de plata si,implicit,al masei monetare.Ele faciliteaza formareacapitalului disponibil in economie si permit coordonarea procesului economisire-investire in scopul sporirii volumului total de resurse alocate economiei.

Astfel, in calitatea lor de intermediari financiari băncile ,au un dublu rol: pede o parte emit propriile lor titluri negociabile ,in scopul mobilizării activelor monetare disponibile in economie; pe de alta parte ,achizitioneaza pe cele emise deagenţii nebancari ,plasând ,astfel o parte din resursele mobilizate .In multesituaţii .agenţii nebancari emit propriile titluri ,de regula, după ce si-au doveditsolvabilitatea in relaţiile lor cu băncile.In acest proces de intermediere băncile îndeplinesc doua importante funcţii ,care le

conferă o poziţie privilegiata si prin care se diferentiaza de celelalte instituţiifinanciare si anume :

-Constituirea de resurse prin atragerea disponibilitatilor banesti temporareale clienţilor si plasarea acestora spre fructificare, in principal ,prin acordarea decredite pe diferite termene. In general ,termenele de utilizare a resurselor suntsuperioare celor de constituire a lor. Datorita acestor decalaje o banca se poateconfrunta cu doua situaţii delicate :prima de a nu putea sa-si onorezeangajamentele pe termen scurt ;a doua, de a nu avea resurse ale căror disponibilitati sa ajungă la scadenta ,in timp ce utilizările(plasamentele) raman cu

termen neschimbat.- Asigurarea mecanismului de functionare a platilor ,care sa sustina cresterea

economica,prin efectuarea de viramente si plati in numerar.Totalitatea bancilor care functioneaza intr-o economie formeaza sistemul bancar,instructura caruia distingem :banca centrala ,bancile comerciale sau dedepozit,societatile financiare,bancile si institutiile de credit specializate.Băncile comerciale sunt instituţii financiare specializate atât in atragerea deresurse(constituirea de depozite) si plasarea acestora prin acordarea de credite ,catsi in efectuarea plaţilor intre titularii de cont , agenţi economici.

Iniţial ,au mijlocit creditul comercial direct intre agenţii economici ,prin preluareade la aceştia a titlurilor de credit comercial (cambii) de unde si denumirea lor. Inultimii ani produsele si serviciile băncilor comerciale s-au diversificat foarte mult

prin angajarea in operaţiuni, alta data aflate in zona de graniţa cu alţi intermediarifinanciari. Se manifesta ,de altfel, o tendinţa accentuata de diminuare a deosebirilor dintre băncile comerciale si băncile de economii si dintre băncile comerciale si

băncile de afaceri care se ocupa îndeosebi ,cu investirea depozitelor pe termen lung,evoluţia lor fiind orientata către tipul de bănci universale.

Legătura directa cu agenţii economici(persoane fizice sau juridice) in ce priveşte constituirea si utilizarea depozitelor in principal sub forma distribuirii decredite ,conferă băncilor si calitatea de centru de efectuare a plaţilor intre titulariide cont.

- 1 -



In raport de cele mentionate putem identifica urmatoarele activitati specifice

bancilor comerciale :• Atragerea disponibilitatilor monetare prin operativitate si conditii de

depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerarii,lichiditatii,disponibilitatii si sigurantei

• Acordarea de credite pe diferite termene• Asigurarea unei circulatii eficiente a mijloacelor si instrumentelor de plata

in scopul derularii rapide a decontarilor intre clientii bancilor • Păstrarea in siguranţa a valorilor • Sporirea si diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienţi

,persoane fizice si juridice.

Operatiunile bancilor comercialeBăncile comerciale efectuează toate tipurile de operaţiuni bancare ,desfasurand o

gama diversificata de activitati ,cu posibilitati de modificare in funcţie de cerinţele pieţei si propria strategie.Pentru a analiza operatiunile pasive si active ale bancilor comerciale este necesaracunoasterea structurii bilantului bancar care reflecta ,in pasiv, constituirearesurselor,respectiv datoriile bancii fata de exterior ,iar in activ utilizarileresurselor.

OPERAŢIUNILE PIEŢEI ŞI NOILE INSTRUMENTE ALE PIEŢEIMONETARE DESCHISE

Agenţii care sunt în căutare de lichidităţi oferă active celor care sunt încăutare de utilizări pentru disponibilităţile lor . Unele operaţiuni se fac fără suportexpres . Se întâlnesc operaţiuni în alb (eu blanc) , operaţiuni de remiteri delichidităţi ce se fac fără contrapartidă , fără garanţie . Unica lor bază esteîncrederea în debitor .

Totuşi , operaţiunile cele mai fregvente se întemeiază pe titluri de creanţă .

Aceste titluri fac obiectul unor cesiuni ferma , caz în care ele sunt vândute definitiv, sau obiectul unor presiuni .

Cea mai cunoscută tehnică a creditării creanţelor comerciale o reprezintăoperaţiunea de scontare .

Scontarea reprezintă cesiunea cambiei către un alt beneficiar în schimbulvalorii actuale a cambiei .

Necesitatea acestei operaţiuni apare când beneficiarul cambiei (care urmeazăca la scadenţă să încaseze valoarea integrală a creanţei) având nevoie urgentă delichidităţi , cedează acest drept de creanţă , de regulă băncii . În urma scontării , eleste îndreptăţit să primească valoarea actuală a cambiei care se calculează :

- 2 -



Va = Vn - S , în care :

Va – valoarea actuală a cambiei ;

Vn – valoarea nominală a cambiei ;

S – scontul , respectiv dobânzile pentru perioada de la scontare până la scadenţă .

Scontarea prezintă următoarele trăsături :

- cedarea cambiei prin scontare are caracterul de act de vânzare – cumpărareîn sensul că se cedează şi se preia dreptul de a beneficia de suma prevăzută în

cambie;

- scontarea cambiei este o operaţiune specială , în sensul că fiecare din beneficiarii care au recurs la scontare şi deci a cedat prioritatea cambiei , rămâneobligat la plata sumei din cambie , în condiţiile în care trasul sau alţi participanţi la

procesul cambiei n-au putut plăti . Se manifestă astfel o caracteristică specifică ,răspundere solidară a tuturor semnatarilor cambiei la plata sumei respective ;

- scontarea cambiei reprezintă o operaţiune de creditare prin faptul că se

referă la transferul unui instrument de credit , dar şi că determină plasarearesurselor de creditare a unei bănci pe un anumit termen , cu asigurarea încasăriidobânzii aferente .

Prin scontare creditul comercial se transformă în credit bancar . În urmascontării beneficiarul iese din raportul de credit anterior , obligaţia trasului de a

plăti fiind înlocuită prin bani efectivi , pe care bancherul îi avansează . Pe de altă parte , trasul angajat iniţial într-o operaţiune comercială devine în urma scontării

debitor al băncii comerciale .

Băncile efectuează şi alte operaţiuni cambiale pentru a se proteja împotrivaunor riscuri . O astfel de operaţiune este pensiunea .

Pensiunea este operaţiunea prin care banca presa cambiile pe care le vinde beneficiarul , cu condiţia răscumpărării lor de către acesta la termenele convenite .

Operaţiunile de pensiuni pot fi de 24 de ore , reînnoibile sau pentru o duratăfixă , de exemplu de 7 zile .

Aceste operaţiuni se desfăşoară , în mod frecvent , în relaţiile băncilor cufirmele mari şi îndeosebi între bănci . Efectele ce fac obiectul unei pensiuni rămân

- 3 -



de regulă la beneficiar , iar banca cumpărătoare primeşte angajamentul derăscumpărare , emis de beneficiar , şi borderoul efectelor respective .

Caracteritic şi celorlate pieţe , mecanismul pieţei monetare vizează profitul .Intermediarii urmăresc acumularea de lichidităţi la costuri cât mai reduse încercândsă le plaseze sub formă de credite remunerate cât mai bine .

Un rol esenţial în derularea operaţiunilor pe această piaţă îl joacă nivelulactual al ratei dobânzii şi mai ales anticipaţiile privind evoluţiile viitoare aleacesteia . Operatori pieţei arbitrează între diferitele scadenţe ale titlurilor şidiferitele rate ale dobânzii la instrumentele utilizate .

În ultimii 10 ani , piaţa monetară a cunoscut un proces de transformare prin“deschiderea” acesteia . Acest fenomen se caracterizează prin posibilitatea ce se

oferă tuturor agenţilor care dispun de capitaluri pe termen scurt de a le ofericelorlalţi agenţi care au nevoie de lichidităţi pe termen scurt . Deschiderea pieţeimonetare este o invenţie franceză şi s-a manifestat ca o reacţie împotriva excesiveicompartimentări a pieţei banilor .

Piaţa monetară a devenit în Franţa şi în alte ţări accesibilă intrepinderilor ,trezoreriei statului şi tuturor instituţiilor financiare . Unii dintre aceşti agenţi au

primit dreptul de a emite instrumente financiare pe termen scurt negociabile .

Noile instrumente ale pieţei financiare se concretizează în :

*certificate de depozit emise de bănci (din martie 1985) pentru suma de minimum5 milioane de franci pe termene cuprinse între 10 zile şi 7 ani . Ele sunt destinatetuturor titularilor de lichidităţi , inclusiv intreprinderilor . Dacă certificatele dedepozit sunt emise în devize durate , suma lor minimală ca şi remunerarea lor suntliber negociabile ;

*biletele de trezorerie sunt titluri care asigură accesul pe piaţa monetară a

intreprinderilor în calitate de creditori . Ele au aceeaşi limită minimă (5 milioanede franci) şi aceeaşi durată , între 7 zile şi 10 ani . Acestea sunt negociate prinintermediul băncilor , caselor de titluri şi agenţilor pieţei interbancare ;

*Bonuri de tezaur negociabile reprezintă o nouă categorie de titluri publice emise pentru 7 ani . Ele vizează marii deţinători de lichidităţi şi se substituie altor bonuriemise până acum . Aceste titluri sunt emise prin adjudecări la Banca Franţei şi suntgarantate de către aceasta ;

*Bonurile negociabile ale instituţiilor financiare sunt bonuri rezervate instituţiilor financiare specializate bancare ca Agenţia de antreprenori şi nebancare ca , deexemplu Creditul Naţional , Creditul Funciar etc. şi sunt garantate de Banca

- 4 -



Franţei . Sunt plasate şi negociate ca biletele de trezorerie ale intreprinderilor şisunt emise pe termene între 10 zile şi 7 ani ;

*Bonuri ale societăţilor financiare şi ale caselor de titluri . Au aceleaşicaracteristici generale ca şi ale celorlalte titluri emise de instituţiile financiare .Capitalul bancar: notiune, definitie si functie

Bancile trebuie sa indeplineasca o cerinta minima de capital. Capitalulreprezinta drepturile detinatorului de capital la banca. El este reprezentat in

balanta, in principal, prin valoarea stocului, a surplusului si a cistigurilor retinute. Necesitatea capitatului bancar este indiscutabila si se refera in primul rind lamijloacele alocate de catre fondatorii bancii si e compus, in general, de capitalactionar, rezerve si profit nerepartizat.

Functiile principale a capitalului sunt:- de protectie, presupune posibilitatea achitarii in cazul lichidarii bancii si tot

odata presupune mentinerea solvabilitatii bancii prin intermediul rezervelor ce permit asigurarea activitatii bancii, chiar si in conditii de aparitii a unor pierderi.

- Operativa, consta in alocarea resurselor in vederea procurarii activelor necesare la etapa initiala a formarii bancii, este utilizata mai tirziu pentruasigurarea continuitatii bancii.

- De reglamentare, se refera la posibilitatea de influentare de catre autoritatide a fixa cerinte fata de marimea capitalului bancii, determinind prin aceasta un

raport intre capital si totalitatea operatiunilor ce le poate efectua banca.

Conform economistului Piter Rouse capitalul indeplineste functiile:- Mijloc de asigurare a bancilor contra falimentului- Asigura mijloacele necesare pentru crearea, organizarea functionarea

bancii- Capital este un barometru al nivelului de crestere a bancii.

In pasivul bilantului se refera toate sursele de formare a rezervelor bancare,

ce sunt acumulate si utilizate in efectuarea operatiunilor active (activitati profitabile). Mijloacele proprii ale bancilor reprezinta totalitatea fondurilor ceasigura o independenta economica si o stabilitate a functionarii bancii. Acestemijloace proprii sunt constituite din fondul statutar, fondul de rezerva, fondul dereevaluare a mijloacelor fixe, profitul nerepartizat din perioadele curente si

precedente. Capitalul bancar e constituit din capitalul statutar compus din actiunisimple, privelegiate, surplus de capital si beneficiu nerepartizat. O alta sursa suntobligatiunile pe termen lung, alcatuite din imprumuturi subordonate, note capitalesi obligatiuni, alte hirtii de valoare achitate din rezultatul vinzarii actiunilor,rezerve compuse din rezerve pentru cheltuieli neprevazute, pentru platedividentelor pentru acoperirea pierderilor etc. Rezervele bancare pot fi formate inmod obligatoriu (prin legislatie, acte normative adoptate de institutii autorizate) sila initiativa bancii.

- 5 -



Functiile, rolul, marimea capitalului propriu al bancilor au un specific aparte

in comparatie cu alte domenii ale economiei. Acest specific al activitatilor bancareeste influentat de calitatea de intermediar al bancii pe piata financiara care atragsume mari de capital sub forma de depozite ale agentilor economici a persoanelor fizice si institutiilor de stat, precum si asigura o gestiune eficienta a acestor resurse,

pastrarea acestora acordind totodata servicii specializate asigurind deponentilor un profit sub forma de dobinda pentru capitalul depus.Sistemul de asigurare a depozitelor intr-o anumita masura micsoreaza pericolul deretragere a depozitelor si permite bancii sa-si mentina o cota a resurselor propriiintr-o proportie mai mica, necesara pentru asigurarea lichiditatii. Activele banciisunt prezentate sub diferite forme de obligatii monetare, de regula mult mai lichidesi mai usor realizabile pe piata de cit activele companiilor nefinanciare inghetate inactive nemateriale. Acest moment asigura posibilitati de asigurare si acumulare aresurselor mobilizate si micsoreaza corespunzator necesitatea in marimea

capitalului propriu. Ca rezultat a acestora, bancile si alte institutii financiare potdetine o pondere mai mica capitalului propriu in totalul resurselor, deoarece

bancile gestioneaza eficient si utilizeaza diferite instrumente de atragere arezervelor temporar disponibile.

Functiile de protectie si garantie a capitalului armonizeaza activitatea incazul aparitiei unor pierderi neprevazute sau cheltuieli extraordinare. Necatind lafaptul ca bancile au formate diferite fonduri, pentru acoperirea pierderilor mai mari

poate fi utilizat si capitalul propriu al bancii, in acest caz fiind folosit numaicapitalul actionar al bancii si nu cel imprumutat deoarece aceste resurse insasi

reprezinta creante pe datorie.Capitalul social se formeaza in urma atragerii mijloacelor banesti prin

emisiunea si inscrierea la actiunile ce pot fi procurate contra mijloacelor banesti.Capitalul social e format initial prin contributia cotelor fondatorilor, mai tirziu prinemisiunea de noi obligatiuni.

Marimea capitalului social poate fi modificat in vederea majorarii prinemisiunea de noi actiuni sau sporirea valorii nominale a actiunilor deja emise. Insensul reducerii capitalului social se poate face prin micsorarea valorii nominale aactiunilor sau rascumpararea unei parti de actiuni de la actionari.

Capitalul social serveste drept o forma de asigurare a garantiilor indepliniriiasumate de banca. Emisiunea se efectueaza la fondarea bancii prin distribuireaactiunilor intre fondatori, iar la marirea capitalului social, prin lansarea unei noiemisiuni.

Bancile formeaza fonduri de rezerva pentru a asigura executareaobligatiunilor fata de clientela si acoperirea pierderilor neprevazute in procesul deactivitate. Fondul de rezerva se formeaza in marime de 25% din capitalul social al

bancii. Marimea necesara a fondului se formeaza din contul defalacarilor din profitul neimpozitabil al bancii in marime de 5%, iar dupa completarea deplina,defalcarile pot fi efectuate numai din profitul de dupa impozitare. Fondul derezerva e destinat in special pentru:- plata dobinzilor pentru depozite in cazul insuficientei veniturilor

- 6 -



- plata dividentelor fixe, anuale la actiunile privilegiate- efectuare altor cheltuieli (sponsorizari, completarea fondului de risc, etc)

Profitul nerepartizat reprezinta suma profitului acumulat in procesulactivitatii financiare, ce ramine la dispozitia bancii. La sfirsitul anului sumelerezultative de pe conturile bancii se transfera pe contul profitului. O parte dinaceste sume sunt utilizate pentru plata dividentelor, iar o alta parte pentru plataimpozitelor, transferurilor in diferite fonduri. Soldul profitului nerepartizat estefondul resurselor banesti ce ramine la dispozitia administratiei bancii si adunariigenerale a actionarilor si sunt utilizate conform planului strategic al bancii.

Bancile emit in circulatie obligatiuni pe termen lung care sint numite indiferite surse diferit, anume pot fi numite:- note capitale- obligatiuni neasigurate

Pina in anii 40 aceste hirtii de valoare erau emise doar in cazuri excepionale,incepind cu anii 60 au devenit un mijloc normal si fregvent de mobilizare aresurselor. In general emisiunea notelor capitale si a obligatiunilor au crescutsimtitor, insa ponderea lor in suma totala a capitalului bancii a ramasnesimnificativa. Avantajele emisiunei acestor obligatiuni pentru banca consta infaptul ca suma dobinzii care o plateste banca detinatorilor acestor hirtii de valoarese scade din profitul impozabil, devidentele la actiuni se scad din profitul dupaimpozitare, aceasta fiind una din deosebirile dintre obligatiuni si actiuni. Deaceea o

asa forma de atragere a resurselor e mult mai avatajoasa decit emisiuneaobligatiunilor, multe tari obligatiunile pe termen lung nu sunt incluse in capitalul

bancii doar figureaza in componenta obligatiunilor totale ale bancii. In RepublicaMoldova obligatiunile pe termen lung sunt emise pe termen mai mare de cinci ani,insa ele nu sint incluse in capitalul bancii. Aceste hirtii formeaza doar nisteobligatiuni ale bancii ce pot fi emise la valoarea nominala.

Bancile engleze emit in circulatie actiuni imprumutate. Actiunileimprumutate sunt hirtii de valoare nominative emise pe termen mediu si lung pecare bancile le distribuie pe piata financiara cu angajamentul de a le amortiza la un

termen stabilit plata regulata a dividentelor, dividentele pentru ele fiind platite si incazul cind banca nu are profit. Notele capitale sunt pe larg utilizate in SUA, in ultimii ani acestea au

devenit tot mai solicitate, insa ponderea lor in capital ramine nesimnificativa.Posesorii acestor hirtii de valoare nu beneficiaza de dreptul de vot, insa procentelecheltuielilor legate de aceste note sunt acoperite din profitul de pina la impozitare.Particularitatile obligatiunilor pe termen lung consta in fapul ca ele reprezinta hirtiide valoare de gradul II, subordonate, adica pretentiile detinatorilor acestor hirtiisunt satisfacute celorlalti creditori ai bancii. Aceste tipuri de obligatiuni pe termenlung sunt emise si puse in circulatie de bancile mari, deoarece bancile mici nu auacces pe piata capitalului, iar plasarea acestor hirtii de valoare este foartecostisitoare. Bancile pot emite aceste tipuri de obligatiuni in marimea de 100% dincapitalul actionar si 50% din cel excendintentar.

- 7 -



Determinarea marimii capitalului atras reprezinta una dintre cele mai

discutabile probleme din activitatea bancara. Unii economisti considera camarimea capitalului trebuie determinata de piata, altii sustin ca marimea capitaluluitrebuie sa fie reglementat de organile autorizate deoarece partile negative a reglariide catre piata nu pot limita riscul falimentului, nu pot sa sustina incredere fata de

banca, sa micsoreze pierderile asociatiei bancilor si a altor organe in cazulfalimentului unei banci asigurate. Acestea ar fi conditiile pentru care bancile ar trebui sa asigure marimea minima necesara a capitalului statutar pentru inregistraresi sa-l mentina pe toata perioada de activitate.Informatia referitoare la marimea capitalului este ceruta de majoritateainvestitorilor, creditorilor, clientilor.

Marimea resurselor proprii ale bancii depinde de caracterul operatiunilor active efectuate de ea. Orientarea activitatii bancii spre operatiunile cu un gradinalt de risc necesita o marire a resurselor proprii a acestor banci. Resursele proprii

necesare bancii si marimea acestor depinde si de nivelul de dezvoltare a pietiiresurselor de creditare, precum si de politica creditara promovata de bancacentrala.

Din punct de vedere al bancii, o anumita rezerva de capital este dorita nunumai pentru protejarea detinatorilor de capital in cazul falimentarii bancii, dar sporeste si increderea clientilor, pentru ca solicitantii de imprumuturi de afaceri, casi marii depunatori sunt impresionati de raportul inalt de capital. Dezvoltarearelatiilor de imprumut cu o banca necesita timp, iar firmele prefera sa imprumutede la banca pina cel mult anul viitor. Totusi, venitul marginal rezultat pe seama

capitalului suplimentar se micsoreaza din acest punct de vedere. Sa presupunem cao banca detine deja un stoc mare in raport cu datoriile sale, sansa de a da falimenteste atit de mica incit suplimentarea capitalului nu va influenta prea mult pe clientiisai potentiali.

Atita timp cit rolul capitalului este de protectie, volumul capitalului necesar unei banci depinde de gradul de risc al activelor sale. Conform acetui lucru,raportul capital-active de ca care bancile au nevoie depinde de activele care ledetin. Timp de mai multi ani, pina in 1992, raportul intre capital si active s-amentinut la 8%. In cadrul numitorului acestui raport capital-active, activele lipsite

de risc, cum sunt detinerile de valuta si asigurarile guvernului pe termen scurt, au pondere egala cu zero; adica nu se va raporta nici un fel de capital la acestea.Dimpotriva, activele supuse riscului, de exemplu asigurarile guvernului pe termenlung vor avea o pondere de 30%, adica va trebuie sa existe 2,4% capital. Activelecu cel mai mare grad de risc vor avea o pondere de 60% necesint 4,8% capital, intimp ce multe alte active, cum sint imprumuturile de ipoteci si imprumuturile deafaceri vor trebui sa aiba o pondere de 100%, necesitind 8% de capital.Deasemenea este necesar un capital suplimentar in cazul in care raportul capital-active este neajustat pentru riscuri, in acest caz capitalul suplimentar va trebui safie cel putin 3%.

In acelasi timp, cu cit o banca detine mai mult capital raportat la activelesale in dolari ea va cistiga mai mult. Sa presupunem, de exemplu ca banca cistiga

- 8 -



un procent profit la totalul activelor sale. Daca capitalul echivaleaza cu 10% dintotalul activelor, atunci acest 1% profit de active reprezinta 10% profit pentrudetinatorii de capital la banca respectiva; de pe alta parte, daca banca obtineaceleasi cistiguri, dar raportul dintre capital si totalul activelor este 5% atuncidetinatorii de capital cistiga 20% la capitalul lor. Pentru fiecare banca existaasadar, un raport optim intre capital si active la care dezavantajul marginal alcapitalului suplimentar se compenseaza.

La fondarea unei banci are loc inscrierea inchisa de actiuni intre fondatorii bancii. Conform actelor normative in vigoare, la fondarea bancii actionare, toateactiunile primei emisiuni trebuie sa fie repartizate intre fondatorii bancii la pretulnominal. In cazul cind o data cu transformarea unei banci intr-o banca actionara semareste si capitalul, aceasta majorare se poate efectua numai pe seama depunerilor fondatorilor. In cazul cind majorarea capitalului bancii se efectueaza pe seamacapitalizarii altor fonduri, aceasta suma trebuie sa fie repartizata intre fondatorii

bancii.Prima emisiune de actiuni a bancii trebuie sa constituie doar actiuni simple.

Inregistrarea si vinderea de catre banca-emitent a actiunilor de prima emisiune seelibereaza de impozitare pe operatiuni cu hirtii de valoare.Emisiunea de actiuni pentru majorarea capitalului statutar a unei banci actionare se

permite doar dupa achitarea totala a actionarilor care detin actiuni deja emise.Emisiunea adaugatoare poate cuprinde emisiunea atit simpla cit si actiuni

privilegiate. Actiuni privilegiate de diferite tipuri pot avea o valoare nominaladiferita, pot oferi detinatorilor lor unele drepturi, incluzind dreptul de vot. Plasarea

actiunilor adaugatoarea de catre banca se creaza sub forma de societatea de actiunide tip deschis. Actiunile emise suplimentar de banca se plaseaza intre fondatori sialti investitori (persoane publice sau juridice) care cumpara hirtii de valoare penumele sau si pe contul sau

Existã nouã tipuri de clien i cu care banca lucreazã mai frecvent:ț

1. Conducãtorul schimbãrii:Bani furnizeazã mijloacele de schimbare a lumii, în scopul satisfacerii proprilor

valori si standarde superioare.2. Grijuliul:Banii reprezintã mijloacele prin care se poate arãta grija si preocuparea pentru al ii,ț conducând la dependen ã si la constientizarea de cãtre client a faptului cã esteț important pentru bancã.3. Competitorul:Banii furnizeazã mijloacele proprii afirmãri si pentru învingerea concuren ilor ț observa i.ț

4. Artistul creator:Banii furnizeazã mijloacele de expresie ale îndemnurilor creatoare, de satisfacere aaspira iilor artistice si a nevoilor emo ionale.ț ț

5. Inovatorul:

- 9 -



Banii furnizeazã mijloacele de explorare a ideilor noi si de gãsire a unor cãi noi simai bune de a realiza anumite lucruri.6. Birocratul:Banii reprezintã mijloacele de asigurare a securitã ii economice, sociale siț

psihologice.7. Hedonistul:Banii furnizeazã mijloacele de realizare a scopurilor personal si de a se bucura devia ã.ț

8. Creatorul de imperii:Banii furnizeazã mijloacele de modelare a mediului controlând destinul altora sistabilind o dinastie.9. Pacifistul:Banii reprezintã mijloacele de a conserva status quo-ul, men inând oameniiț mul umi i; acceptã faptul cã totul se subordoneazã ob inerii a ceea ce este mai bun,ț ț ț

în cea mai bunã din toate lumile posibile.

II. SERVICIILE BANCARE

II.1. TIPURI DE SERVICII

Bãncile furnizeazã clien ilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt:ț

1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri);2. Facilitã i de împrumut (de credit);ț

3. Servicii privind transferul fondurilor.1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)O bancã atrage bani de la clien ii sãi, prin conturi bancare, plãtindu-le, în schimb,ț dobândã pentru depozitele constituite. Plata acestor dobânzi este o cheltuialã

pentru bancã.Atât pentru persoanele fizice, cât si pentru cele juridice, bãncile deschid, în

eviden a lor, urmãtoarele tipuri de conturi:ț

- conturi curente (la vedere ), în lei si/sau în valutã, conturi în care titularii pot faceopera iuni de încasãri si plã i curente;ț ț

- conturi de depozit (la termen), în lei si/sau în valutã, conturi în care depunerile sefac pentru un anumit termen, perioadã în care titularii nu pot efectua nici depuneriîn cont, nici plã i din aceste conturi.ț

În func ie de anumite activitã i specifice, pentru clien ii persoane juridice,ț ț ț bãncile mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:- conturi blocate, in care sunt depuse sume în lei si/sau în valutã, reprezentândcapitalul social necesar constituirii unei societã i comerciale. Dupã ce clientulț

prezintã la bancã dovada înregistrãrii societã ii la Registrul Comer ului, contul esteț ț deblocat, iar sumele sunt virate în contul curent al societã ii;ț

- 10 -



- conturi blocate cu destina ie specialã, sunt conturi în care disponibilitã ileț ț titularului sunt temporar blocate, în raport de o anumitã opera iune, ca mãsurã deț

protec ie pentru bancã si pentru buna desfãsurare a unor obliga ii de platã cãtreț ț strãinãtate (acreditive, garan ii etc.). Ele se pot constitui, dupã caz, în lei si/sau înț valutã;- conturi pentru credite, destinate sã eviden ieze creditele (în lei si/sau în valutã )ț acordate de bancã clien ilor si din care urmeazã ca acestia sã dispunã plã i;ț ț

- conturi cu suma dobânditã prin participare la licita iile valutare, eviden iazã sumeț ț în lei sau valutã rezultate din opera iunile de vânzare/cumpãrare de valutã sau leiț

pe pia a interbancarã, ordonate de client si efectuate de bancã în contul acestuia.ț

2. Facilitã i de împrumut (de credit)ț

Bãncile împrumutã clien ilor lor sume de bani pentru finan area afacerilor acestora.ț ț Unele bãnci oferã împrumuturi atât persoanelor fizice cât si persoanelor juridice.

Clientul trebuie sã plãteascã un tarif pentru analizarea de cãtre bancã a oportunitã iiț acordãrii creditului si o dobândã pentru creditul primit. Aceste tarife si dobânzireprezintã un venit pentru bancã.

3. Servicii privind transferul fondurilor Bãncile furnizeazã si servicii privind plã ile prin transferul fondurilor (atãtț electronic cât si prin instrumente de platã), în numele si la cererea clien ilor lor.ț Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a cãrui mãrime variazãîn func ie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor.ț

Acest comision aduce un venit bãncii.Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, laun moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din când în când.

II. 2. ALTE SERVICII OFERITE DE BANCIÎn afarã de tipurile de conturi men ionate mai sus, persoanele juridice ( si, într-oț

propor ie mai micã sii persoanele fizice) pot avea si alte solicitãri decât celeț privind opera iunile de bazã ale bãncilor. Bãncile oferã multe servicii care aducț

venituri din comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. În prezent, bãncile românesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare.1. VALUTA.În cazul cãlãtoriilor în strãinãtate, sunt necesare si mici cantitã i din moneda ãriiț ț respective, pentru cheltuieli imediate, desi, este mai sigur pentru turisti sãfoloseascã cecuri de cãlãtorie sau instrumente de platã asemãnãtoare, în loc sã

poarte asupra lor valutã în numerar. Bãncile pot asigura clien ilor posibilitatea de aț procura majoritatea valutelor ãrilor lumii.ț

Bãncile vând monedã strãinã (valutã) la cursuri de schimb competitive si percep un comision, pentru serviciut prestat. Principalii concuren i ai bancilor, înț acest domeniu, sunt casele de schimb valutar si agen iile de turism, în special dinț zonele de destina ie ale cãlãtoriilor de vacan ã. Aceste douã tipuri de organiza iiț ț ț

- 11 -



trebuie sã-si procure, la rândul lor, monedele destinate schimbului valutar (deobicei acestea cumpãrând valutã de la bãnci).

2. CECURILE DE CALATORIECecurile de cãlãtorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite

persoanelor care cãlãtoresc. Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor si servicilor, în toate ãrile lumi sau pot fi schimbate, oricând, în numerar.ț

Un cec de cãlãtorie cuprinde promisiunea unei bãnci (sau a unei organiza iiț cu o reputa ie similarã) de a plãti o sumã de bani oricãrei persoane ce posedã filaț de cec de la persoana în numele cãreia a fost emis cecul. Cecurile de cãlãtorie se

pot procura de la orice bancã. Pânã de curând, majoritatea bãncilor emiteau propriile cecuri de cãlãtorie. În prezent cele mai multe bãnci au încheiat acorduride a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii interna ionale de cecuri deț cãlãtorii.

3. PLATI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALEBãncile efectueazã plã i si în numele guvernului, în special cele privindț

finan area unor proiecte de investi ii de stat. Spre exemplu, statul poate finan a,ț ț ț construc ia unei noi scoli sau a unui spital. Companiile de construc ii vor primiț ț

banii aferen i lucrãrilor efectuate si finan ate din fondurile statului, prinț ț intermediul bãncilor.

4. ÎNCASAREA TAXELOR SI AMENZILOR Persoanele care trebuie sã plãteascã taxe sau amenzi pot folosi sistemul

bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor institu ii sau chiar statului.ț

5. CONSEMNAREA DE DEPOZITELa bãnci se pot constitui sume în depozit, cu un rol de garan ie, care suntț

pãstrate pe perioada solu ionãrii unor diferende judiciare sau a altor cauze.ț

6. SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR Unele bãnci oferã clien ilor acest tip de serviciu specializat, legat deț

mostenirile si proprietã ile clien ilor deceda i. Bãncile trateazã rezolvarea acestor ț ț ț

probleme cu autoritã ilr administrative, în numele si la cererea urmasilor sau aț beneficiarilor respectivei proprietã i. Pentru aceste servicii, banca percepe unț comision, în func ie de valoarea proprietã ii.ț ț

7. CASETE PENTRU PASTRAREA VALORILOR Clien ii unei bãnci pot folosi seifurile acesteia pentru pãstrarea unor valori.ț

Serviciul se numeste casete pentru pãstrarea valorilor, bãncile percepând în schimbun comision.În baza acestui serviciu, clien ii îsi pot lãsa spre pãstrare articole de valoare, cutiiț închise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitan ã pentruț

bunurile lãsate în pãstrare, asumându-si, astfel, rãspunderea asupra acestora.8. SEIFURILE

Acest tip de serviciu, la fel ca si casetele de valori, implicã folosirea unor spa ii special amenajate care apar in bãncii. Clientului i se pune la dispozi ie unț ț ț

- 12 -



seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pãstrând o cheie si clientulcealaltã. Accesul la seif poate avea loc oricând în timpul orelor de program ale

bãncii, timp în care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente.9. BANCA LA DOMICILIUAceastã sintagmã este un termen nou, utilizat în practica bancarã contemporanã sise referã la posibilitatea bãncilor de a oferi clien ilor serviciul bancar la domiciliuț sau prin telefon. Folsind metode electronice, clien ii au acces la conturile lor fãrãț sã-si pãrãseascã domiciliul. Mai existã alte câteva servici pe care bãncileoccidentale le pot oferi clien ilor lor.ț

10. DEPUNERILE PENTRU O NOAPTEAceastã facilitate este oferitã acelor clien i care doresc sã depoziteze fonduri, înț timpul când banca este închisã. Cei care apeleazã cel mai des la acest serviciu suntgestionarii si casierii magazinelor, care doresc sã-si depoziteze,pentru siguran ã,ț încasãrile zilnice la bancã. În general, sunt douã metode de administrare a

depozitului.Banca poate sã deschidã depozitul în absen a clientului ( dupã verificarea sumelor ț aduse) si apoi sã crediteze contul clientului. În a doua variantã, clientul adunã baniidestina i depozitãrii peste noapte urmând sã-i verse cu regularitate sau la anumiteț

perioade de timp. Pentru astfel de opera iuni, bãncile au spa ii special amenajate si,ț ț binen eles, percep un comision.ț

11. EUROCECURILEO carte de credit Eurocec permite clientului sã schimbe cecul în numerar, la

bãncile afiliate la sistemul Eurocec, din orice arã din Europa. Avantajul utilizãriiț

eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cãlãtorie este dat de faptul cã,în limita unei anumite sume (de exemplu 200 $), clientul nu trbuie sã achite în

prealabil contravaloarea acestora. Valoarea cecurilor este debitatã în contulclientului, în momentul transmiterii lor la banca emitentã. Cãr ile de credit Eurocecț sunt folosite cu sisteme de identificare speciale.12. ASIGURAREA DE CALATORIEE bine ca to i cei care cãlãtoresc în strãinãtate sã fie sfãtui i ca înainte de începereaț ț cãlãtoriei sã fie asigura i pe timpul acesteia, recurgând în acest sens la “ asigurareaț de cãlãtorie “. De regulã, bãncile oferã un pachet standard prin care asigurã clientul

împotriva principalelor riscuri de cãlãtorie contra plã ii unei prime de asigurare.ț Principalul risc, acoperit prin aceste asigurãri, este cel privind asisten a medicalã,ț în pu ine ãri strãine având acces direct la un tratament de urgen ã gratuit.ț ț ț

Asigurarea de cãlãtorie permite rambursarea sumelor cheltuite, desi poate exista olimitã maximã a sumei recuperabile. ãrile din Uniunea Europeanã au încheiatȚ acorduri reciproce cu privire la asigurarea asisten ei medicale.ț

Bilanţul tuturor băncilor comerciale SUA

la sfârşitul anului 1990

(expresii procentuale)

Tabel 2.5.

- 13 -



ACTIVE PASIVE

Rezerve 2 Depozite la vedere 18 Numerar 3 Depozite stabileDisponibilităţi la bănci 2 Depozite din economii 17

Titluri de stat şi ale agenţilor guvernamentali 13

Depozite mici (sub 100.000)la termen 19

Titluri administraţie locală şi

alte titluri 6

Depozite mari (peste 100.000)

la termen 15Credite

- pentru comerţ şi industrie

- ipotecă

- de consum- interbancare

- alte credite

19

24

116

7

Împrumuturi 24

Alte active 7 Capital 7Total 100

Un nou portal informaţional!

Dacă deţii informaţie interesantă si doreşti să te imparţi cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : [email protected]

- 14 -

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Bancile Comerciale Si Rolul Lor in Finantarea Economiei

Documents

Transcript of Bancile Comerciale Si Rolul Lor in Finantarea Economiei