Finantarea Afacerilor Seminar

U N I V E R S I T A T E A V I R T U A LĂ D E A F A C E R I

Finanţarea afacerilor. Oportunităţi de finanţare în contextul integrării

europene

Cristian Păun

Finanţarea afacerilor. Oportunităţi de finanţare în contextul integrării europene

– CAIET DE SEMINAR –

Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy“ Strada Povernei 6-8, Bucureşti Tel./fax: (021) 313.5895 E-mail: [email protected] www.comunicare.ro Proiect finanţat de Uniunea Europeană prin PHARE şi Guvernul României.

Cuprins

Partea I. Ce reprezintă finanţarea afacerilor ..........................................................................7 1.1. De ce au nevoie companiile de finanţare?.....................................................................7

A. Întrebări de sinteză ........................................................................................................7 B. Teste grilă recapitulative ...............................................................................................7 C. De studiat ........................................................................................................................9

1.2. Care sunt sursele de finanţare disponibile şi cum pot fi ele accesate de operatorii economici? ................................................................................................................................9

A. Întrebări de sinteză ........................................................................................................9 B. Teste grilă recapitulative .............................................................................................10 C. De studiat ......................................................................................................................12

1.3. Instrumentele pieţei financiare şi mecanismele specifice de mobilizare a resurselor de capital ..............................................................................................................12

A. Întrebări de sinteză ......................................................................................................12 B. Teste grilă recapitulative .............................................................................................12 C. De studiat ......................................................................................................................15

Partea a II–a. Costul şi riscurile asociate finanţării ............................................................17 2.1. Cât de costisitoare este finanţarea din diferite surse a afacerii? ..............................17


2.2. Cât de riscantă este finanţarea pentru debitori şi creditori? ....................................19 A. Întrebări de sinteză ......................................................................................................19 B. Teste grilă recapitulative .............................................................................................20 C. De studiat ......................................................................................................................22

2.3. Cum se întocmeşte un plan de finanţare? ...................................................................22 A. Întrebări de sinteză ......................................................................................................22 B. Teste grilă recapitulative .............................................................................................23 C. De studiat ......................................................................................................................24

Partea a III–a. Tehnici specifice de finanţare a afacerilor .................................................25 3.1. Tehnici de finanţare pe termen scurt ...........................................................................25


3.2. Tehnici de finanţare pe termen mediu şi lung ...........................................................27 A. Întrebări de sinteză ......................................................................................................27 B. Teste grilă recapitulative .............................................................................................27

Cristian Păun 6 6

C. De studiat ...................................................................................................................... 32 3.3. Tehnici speciale de finanţare ........................................................................................ 32

A. Întrebări de sinteză ...................................................................................................... 32 B. Teste grilă recapitulative............................................................................................. 32 C. De studiat ...................................................................................................................... 35

3.4. Oportunităţi de finanţare apărute în contextul integrării europene (ajutoarele nerambursabile: fondurile PHARE, ISPA şi SAPARD) ................................................... 35

A. Întrebări de sinteză ...................................................................................................... 35 B. Teste grilă recapitulative............................................................................................. 35 C. De studiat ...................................................................................................................... 37

Aplicaţii practice ....................................................................................................................... 38 Studii de caz ............................................................................................................................... 49 Bibliografie selectivă Internet ................................................................................................ 68 Răspunsurile la testele grilă.................................................................................................... 69

Partea I. Ce reprezintă finanţarea afacerilor

1.1. De ce au nevoie companiile de finanţare?

A. Întrebări de sinteză 1. Ce reprezintă finanţarea afacerilor şi decizia de finanţare? 2. Care sunt componentele principale ale sistemului financiar? 3. Prezentaţi principalele categorii de pieţe financiare ce compun sistemul financiar. 4. Care este diferenţa între pieţele monetare şi pieţele de capital? 5. Care este diferenţa dintre activele reale şi financiare? Explicaţi de ce activele

financiare contribuie indirect la capacitatea productivă a unei economii. 6. Cum se clasifică activele financiare? 7. Care sunt componentele de bază ale sistemului financiar şi ce rol au acestea în

funcţionarea sa? 8. Care sunt principiile care stau la baza funcţionării sistemului financiar? 9. Ce se înţelege prin „problemele de agenţie” şi cum pot fi ele rezolvate la nivelul

companiilor? 10. Prezentaţi şi detaliaţi pe scurt elementele care stau la baza deciziei de finanţare a

afacerilor. 11. Care sunt avantajele utilizării surselor financiare proprii pentru acoperirea

nevoilor de finanţare? 12. Care sunt avantajele utilizării resurselor financiare externe (atrase)?

B. Teste grilă recapitulative

1. Nu sunt active financiare:

a. Stocurile; b. Creanţele faţă de clienţi diverşi; c. Numerarul; d. Datoriile pe termen lung; e. Provizioanele pentru deprecierea stocurilor.

2. Printre principiile care stau la baza funcţionării şi dezvoltării sistemului financiar nu regăsim:

a. variaţia temporală a consumului; b. alocarea riscurilor; c. variaţia temporală a alocărilor de capital; d. separarea dintre administrarea afacerii şi proprietatea capitalului; e. evoluţia ciclică a crizelor financiare.

Cristian Păun 8 8

3. Principala problemă a separării administrării afacerii de proprietatea capitalului o reprezintă:

a. problemele de agenţie; b. alocarea diferenţiată a riscurilor; c. imposibilitatea găsirii unui administrator potrivit pentru afacerea respectivă; d. riscuri imposibil de asumat de administratori; e. diferenţa mare între tipurile de afaceri.

4. Printre sursele externe de finanţare nu regăsim:

a. autofinanţarea; b. aportul în natură; c. creditele bancare; d. emisiunea de acţiuni; e. emisiunea de obligaţiuni.

5. Nu este finanţare din fonduri proprii:

a. majorarea de capital; b. emisiunea de acţiuni; c. conversia datoriilor; d. aportul în natură; e. autofinanţarea.

6. Durata mobilizării resurselor de capital pe pieţele monetare este:

a. < 2 ani; b. > 2 ani; c. < 1 an; d. > 1 an; e. nedeterminată.

7. Printre instrumentele de împrumut nu se regăsesc:

a. acţiunile; b. depozitele; c. creditele; d. obligaţiunile guvernamentale; e. certificatele de trezorerie.

8. Printre instrumentele de schimb nu se regăsesc:

a. acţiunile; b. participaţiile la fondurile de investiţii; c. poliţele de asigurare;


9

d. instrumentele derivate; e. hârtiile comerciale.

9. Pieţele monetare sunt mai lichide decât pieţele de capital:

a. Adevărat; b. Fals.

10. Pieţele monetare sunt mai lichide decât pieţele de capital:


11. Lichiditatea unui instrument financiar scade odată cu durata:


C. De studiat 1. Analizaţi pe cazul companiei dumneavoastră sursele de finanţare utilizate şi

clasificaţiile în funcţie de provenienţa lor (surse interne şi surse externe). 2. Identificaţi în bilanţul companiei dumneavoastră activele financiare şi reale. Pe

cazul companiei dumneavoastră demonstraţi faptul că activele financiare contribuie indirect la dezvoltarea unei afaceri.

3. Realizaţi o clasificare a activelor financiare din bilanţul companiei dumneavoastră în funcţie de lichiditatea lor.

4. Studiaţi pe cazul instrumentelor financiare de pe piaţa românească diferenţa dintre pieţele monetare şi pieţele de capital precum şi modul în care aceste pieţe contribuie la finanţarea nevoilor companiilor româneşti.

1.2. Care sunt sursele de finanţare disponibile şi cum pot fi ele accesate de operatorii economici?

A. Întrebări de sinteză 1. Ce reprezintă şi ce rol au intermediarii pe pieţele financiare internaţionale? 2. Care sunt principalele servicii financiare oferite de intermediari? 3. Ce se înţelege prin finanţare directă şi finanţare indirectă? 4. Care sunt avantajele şi care sunt dezavantajele finanţării indirecte pe pieţele fi-

nanciare? 5. Prezentaţi instituţiile depozitare şi non-depozitare ce acţionează pe pieţele finan-

ciare. 6. Ce sunt băncile de investiţii şi prin ce diferă acestea de băncile comerciale? 7. Care sunt principalele elemente avute în vedere la determinarea necesarului de

finanţat pe termen mediu şi lung? 8. Cum se determină necesarul de finanţat pe termen scurt? 9. Ce reprezintă bugetul de capital şi ce rol are acesta în finanţare? 10. Analizaţi comparativ dezavantajele finanţării din surse proprii şi a finanţării din

surse atrase.

Cristian Păun 10 10

11. Care sunt principalii creditori şi debitori pe pieţele financiare? 12. Analizaţi comparativ finanţarea afacerilor prin credite externe cu finanţarea prin

emisiune de acţiuni sau obligaţiuni pe pieţele financiare.


12. O companie a emis hârtii comerciale la un preţ de emisiune de 10,0 lei, valoarea nominală de 10,5 lei, cu o scadenţă de 61 de zile. Randamentul lunar este în acest caz de:

a. 1,36%; b. 1,20%; c. 3,60%; d. 2,49%; e. 4.80%.

13. Preţul de emisiune a unui titlu de stat cu valoare nominală de 100 lei, scadenţa de 91 de zile, randament până la scadenţă de 10,26% are un preţ de emisiune de:

a. 97,51 lei; b. 61,50 lei; c. 70,00 lei; d. 80,50 lei; e. 120,5 lei.

14. Randamentul unui instrument financiar emis la scadenţe de 30 zile, 61 zile şi 91 zile:

a. scade odată cu scadenţa acestor instrumente; b. creşte pe măsură ce scadenţa este mai mică; c. scade pe măsură ce scadenţa este mai mare; d. creşte pe măsură ce scadenţa este mai mare; e. nu există nici o legătură între randament şi scadenţă.

15. Printre caracteristicile pieţelor monetare nu se regăsesc:

a. pe această piaţă se derulează tranzacţii de valori foarte mari; b. nu are o piaţă secundară dezvoltată; c. riscul de neplată scăzut; d. scadenţa operaţiunilor este mai mică de 1 an.

16. Cererea de credite pe piaţa monetară poate fi considerată ca factor esenţial ce provoacă fluctuaţii ale ratei dobânzii, modificarea acesteia nefiind influenţată direct de:

a. Veniturile înregistrate în economie; b. Rata estimată a profitului în creştere; c. Nivelul de impozitare; d. Competitivitate externă redusă; e. Lichiditatea pieţei.


11

17. Valoarea scontului unui instrument scontat înainte de scadenţă cu 91 de zile, la o taxă a scontului de 20% p.a., având o valoare nominală de 100.000 lei este:

a. 4986,3 lei; b. 6456,4 lei; c. 7894,5 lei; d. 850,.4 lei; e. 4500,5 lei; f. 7200,5 lei.

18. Printre elementele care sunt luate în considerare în decizia de finanţare nu regă-sim:

a. durata finanţării; b. forma de finanţare; c. modalitatea de rambursare; d. riscul finanţării; e. credibilitatea creditorului.

19. Printre avantajele utilizării intermediarilor în finanţarea afacerilor nu regăsim:

a. riscuri mai reduse; b. consultanţa financiară; c. gamă variată de instrumente; d. contact redus cu piaţa financiară; e. valorificarea mai bună a informaţiilor existente pe piaţă.

20. Printre avantajele utilizării surselor proprii de finanţare nu regăsim:

a. creşterea valorii bursiere a companiei; b. creşterea autonomiei financiare faţă de bănci; c. oportunităţi fiscale; d. diversitatea mare a formelor de finanţare din surse proprii; e. costuri mai reduse.

21. Nu sunt intermediari de depozitare:

a. băncile comerciale; b. casele de economii; c. băncile mutuale de economii; d. uniunile de credit; e. băncile de investiţii.

22. Companiile de leasing sunt:

a. instituţii depozitare;


b. o bancă de investiţii; c. un fond cu capital de risc; d. companii de finanţare a vânzărilor; e. fonduri de investiţii.

23. Băncile de investiţii au un rol fundamental în:

a. emisiunea de titluri pe pieţele financiare; b. acordarea de credite ipotecare; c. închirierea de bunuri de folosinţă îndelungată; d. acordarea de credite forfetare.

C. De studiat 1. Analizaţi ce tipuri de instituţii financiare de intermediere funcţionează pe piaţa

românească şi care dintre acestea sunt implicate mai activ în finanţarea economiei reale.

2. Analizaţi şi comentaţi succesul unor finanţări de tipul fondurilor cu capital de risc pe piaţa românească.

3. Explicaţi de ce piaţa financiară este o piaţă imperfectă şi în ce măsură interme-diarii financiari compensează aceste imperfecţiuni.

1.3. Instrumentele pieţei financiare şi mecanismele specifice de mobilizare a resurselor de capital

A. Întrebări de sinteză 1. Ce reprezintă un instrument financiar şi ce rol are acesta pe pieţele financiare? 2. Care sunt principalele tipuri de instrumente specifice pieţei monetare şi valutare? 3. Care sunt principalele instrumente specifice pieţei de capital? 4. Care sunt caracteristicile instrumentelor ce presupun o investiţie indirectă?

Prezentaţi două - trei dintre astfel de instrumente. 5. Prezentaţi o clasificare în funcţie de risc a instrumentelor financiare internaţio-

nale. 6. Explicaţi caracteristicile instrumentelor de împrumut şi a celor de schimb de pe

pieţele financiare. 7. Ce se înţelege prin lichiditatea instrumentelor financiare? 8. Care sunt principalii factori care influenţează rentabilitatea instrumentelor finan-

ciare? 9. Cum caracterizaţi instrumentele cu venit fix? 10. Care sunt avantajele finanţării prin instrumente cu venit variabil? 11. Care sunt principalele elemente ale unui instrument financiar?


24. Nu se regăsesc printre instrumentele pieţei monetare:


13

a. certificatele de depozit; b. acordurile de răscumpărare; c. opţiunile pe rata dobânzii; d. hârtiile comerciale; e. titlurile de stat.

25. Cele mai riscante instrumente de pe pieţele monetare dintre cele de mai jos sunt:

a. titlurile de stat; b. certificatele de depozit; c. depozitele bancare; d. REPO; e. hârtiile comerciale.

26. Pe piaţa monetară, ........................... nu sunt instrumente financiare emise la valoarea nominală şi nu sunt purtătoare de cupon (dobândă):

a. obligaţiunile; b. titlurile de stat; c. creditele guvernamentale; d. biletele la ordin.

27. Unul dintre instrumentele cele mai utilizate pe pieţele montare sunt certificatele de depozit (CD), aceste instrumente fiind:

a. negociabile şi ne-negociabile; b. negociabile; c. ne-negociabile; d. cu scadenţe diferite; e. nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

28. Hârtiile comerciale oferă de obicei investitorilor un câştig mai mare decât titlurile de stat deoarece:

a. companiile au un nivel de risc mai scăzut decât băncile; b. băncile locale au un nivel de risc mai scăzut decât băncile străine; c. guvernele au un risc mai scăzut decât companiile; d. hârtiile comerciale au scadenţe mai mici decât titlurile de stat; e. dobânda la hârtiile comerciale este deductibilă fiscal.

29. De obicei, pe pieţele monetare, titlurile de stat pot fi lichidate înainte de scadenţă:


30. Pe piaţa monetară nu se desfăşoară operaţiuni cu:

a. certificate de depozit;


b. titluri de stat; c. credite paralele; d. obligaţiuni convertibile; e. hârtii comerciale; f. poliţele de asigurare; g. numerar.

31. În cazul contului de depozit bancar nu se admit:

a. trageri la vedere; b. depuneri suplimentare; c. trageri în descoperit de cont; d. trageri la termen; e. lichidarea contului.

32. Obligaţiunile municipale sunt instrumente:

a. cu venit fix; b. cu risc mai mic decât cele guvernamentale; c. cu venit variabil.

33. Durata maximă a acordurilor de răscumpărare REPO este:

a. 1 - 3 zile; b. 1 săptămână; c. 1 - 3 luni; d. 6 luni; e. 1 an. f. 9 luni.

34. Hârtiile comerciale sunt:

a. bilete la ordin garantate; b. bilete la ordin negarantate; c. bilete la ordin negociabile; d. bilete la ordin nenegociabile; e. bilete la ordin emise de bănci comerciale. f. bilete la ordin netransferabile.

35. Printre instrumentele cu venit fix nu se regăsesc:

a. obligaţiunile de stat; b. obligaţiunile convertibile în acţiuni; c. acţiunile.

36. Pentru finanţarea afacerilor pe termen lung se folosesc instrumentele financiare:


15

a. acţiunile; b. obligaţiunile; c. hârtiile comerciale; d. depozitele bancare; e. REPO; f. titlurile de stat.

C. De studiat 1. Analizaţi instrumentele financiare oferite de piaţa financiară românească, realizaţi

o clasificare a acestor instrumente şi evidenţiaţi rolul acestor instrumente în finanţarea sectorului public şi sectorului privat. Notaţi ce instrumente nu se tranzacţionează pe piaţa românească şi încercaţi să identificaţi cauzele pentru care nu există încă piaţă pentru aceste instrumente.

2. Studiaţi pe cazul companiei dumneavoastră avantajele şi dezavantajele finanţării prin instrumente cu venit fix (obligaţiuni) şi instrumente cu venit variabil (acţiuni) a unor nevoi de finanţare pe termen lung.

Partea a II–a. Costul şi riscurile asociate finanţării

2.1. Cât de costisitoare este finanţarea din diferite surse a afacerii?

A. Întrebări de sinteză 1. Care sunt factorii care influenţează evoluţia ratei dobânzii pe pieţele financiare? 2. În ce constă conceptul de „valoare timp a banilor” şi cum este el integrat în costul

capitalului? 3. Ce reprezintă rata de actualizare şi ce rol are ea în analiza financiară? 4. Care este diferenţa dintre valoarea actualizată netă şi rata internă de rentabilitate? 5. Analizaţi comparativ pe un caz practic criteriul VAN şi RIR? 6. Cum se estimează costul creditului şi costul emisiunii de obligaţiuni? 7. Cum se estimează costul finanţării prin emisiune de acţiuni? 8. Exemplificaţi calculul indicatorilor VAN şi RIR pe cazul unui credit. 9. Ce relaţie există între riscurile şi costul total al finanţării afacerilor?

10. Exemplificaţi pe un caz practic modul de determinare al fluxului de numerar net. 11. Care sunt premisele de bază ale modelului Gordon - Shapiro de estimare a

costului finanţării prin emisiune de acţiuni?

B. Teste grilă recapitulative 37. Dacă banca vă oferă pentru depozitul dumneavoastră o dobândă de 6,5%, rata aşteptată a inflaţiei fiind de 3%, dobânda reală este de:

a. 3,8%; b. 3,0%; c. 6,5%; d. 4,5%; e. 3,39%.

38. O companie a înregistrat în acest an venituri din vânzarea bunurilor în valoare de 100.000.000 lei, cheltuieli în valoare de 600.000.000 lei. Amortizarea mijloacelor fixe este de 10.000.000 lei iar rata de impozitare de 10%. În acest caz fluxul de numerar net este:

a. 35.000 lei; b. 36.000 lei; c. 32.000 lei; d. 37.000 lei; e. 38.000 lei.


39. Aţi contractat un credit extern în valoare de 100.000.000 lei pe doi ani rambursabil în tranşă finală, rata medie a dobânzii fiind de 10%, plătibilă anual. În aceste condiţii costul finanţării prin credit este de:

a. 12%; b. 10%; c. 11%; d. 9%; e. 14%.

40. Aţi contractat un credit cu scadenţa un an în valoare de 100.000.000 lei. Dacă rata estimată a inflaţiei pentru următorul an este de 10% atunci valoarea actualizată a aces-tui credit ce trebuie rambursat peste un an este:

a. 90.909.091 lei; b. 90.000.000 lei; c. 90.909.091 lei; d. 110.000.000 lei.

41. O companie românească a contractat un credit în valoare de 100.000.000 lei pe doi ani, dobândă 10% p.a. plătibilă anual. Anuitatea pe primul an este:

a. 10.000.000 lei; b. 11.000.000 lei; c. 110.000.000 lei; d. 100.000.000 lei.

42. O companie românească a contractat un credit în valoare de 200.000.000 lei pe doi ani, dobândă de 10% p.a. plătibilă anual, rambursarea creditului se face în tranşă finală. Dacă rata medie a inflaţiei este estimată la 12% p.a. atunci valoarea prezentă (actua-lizată) a anuităţii pe al doilea an este:

a. 97.987.222 lei; b. 87.691.327 lei; c. 82.998.009 lei.

43. O companie românească a contractat un credit în valoare de 200.000.000 lei pe doi ani, dobândă de 10% p.a. plătibilă anual, rambursarea creditului se face în tranşă finală. Rata internă de rentabilitate pentru acest credit este:

a. 10%; b. 15%; c. 12%.

44. O companie românească a contractat un credit în valoare de 200.000.000 lei pe doi ani, dobândă de 10% p.a. plătibilă anual, rambursarea creditului se face în tranşă finală. Dacă rata medie a inflaţiei este estimată la 12% p.a. atunci valoarea actualizată netă este:


19

a. 99.002.221 lei; b. 90.000.000 lei; c. 96.619.898 lei

45. O companie are de ales între un credit cu un VAN de – 20.000 lei şi o emisiune de obligaţiuni cu un VAN de – 30.000 lei. Pentru finanţarea afacerii sale va alege în acest caz:

a. creditul; b. emisiunea de obligaţiuni.

46. O companie are de ales între un credit cu un RIR de 10% şi o emisiune de acţiuni cu un RIR de 12%. Pentru finanţarea afacerii sale va alege în acest caz:

a. creditul; b. emisiunea de acţiuni.

C. De studiat 1. Pe cazul companiei dumneavoastră analizaţi costul finanţării prin repartizarea

unui profit de 25 milioane pentru achiziţionarea unor mijloace fixe. 2. Analizaţi costul unui credit bancar pe trei ani obţinut de pe piaţa românească de

la una din băncile comerciale importante luând în calcul toate condiţiile impuse de bancă (rambursare, scadenţă, dobândă) precum şi estimarea dumneavoastră cu privire la evoluţia mediului de afaceri pe următorii ani.

3. Cum apreciaţi finanţarea prin emisiune de acţiuni sau obligaţiuni pe piaţa românească în comparaţie cu finanţarea prin credite sau autofinanţarea, luând în calcul costul acesteia în contextul actual al pieţei financiare?

2.2. Cât de riscantă este finanţarea pentru debitori şi creditori?

A. Întrebări de sinteză 1. Cum puteţi defini riscul în activitatea de finanţare internaţională? 2. Care sunt cele mai importante riscuri la care se expun cei care sunt implicaţi în

activitatea de finanţare? 3. Care este diferenţa dintre riscurile sistemice şi cele nesistemice? 4. Ce reprezintă riscul de ţară şi ce importanţă are el în decizia de finanţare? 5. Care sunt principalii factori avuţi în vedere în analiza riscului de ţară de către cre-

ditori? 6. Care este diferenţa între riscul de ţară, riscul politic şi riscul suveran? 7. Ce reprezintă riscul de transfer şi cum poate el afecta fluxurile financiare? 8. Ce reprezintă riscul de dobândă şi cum afectează acesta costul finanţării interna-

ţionale? 9. Ce indicatori foloseşte metoda clasică de analiză a riscului de dobândă? Exem-

plificaţi calculul acestora pe un credit sau pe o emisiune de obligaţiuni. 10. Ce reprezintă riscul valutar în finanţarea afacerilor?


11. Care este diferenţa între riscul valutar de tranzacţie, riscul valutar de translaţie şi riscul valutar ca risc economic? Justificaţi practic răspunsul.

12. Cum se evaluează de către o bancă cele trei forme ale riscului valutar? 13. Ce reprezintă riscul de neplată („default risk”) şi cum poate fi evaluat acesta de

către o bancă implicată în activităţi de finanţare a afacerilor? 14. Realizaţi o ierarhizare a tuturor tipurilor de riscuri specifice finanţării afacerilor în

funcţie de importanţa acestora. 15. Cum se pot integra în procesul decizional toate aceste riscuri specifice finanţării

afacerilor?

B. Teste grilă recapitulative 47. Nu sunt diversificabile:

a. riscurile sistemice; b. riscurile nesistemice.

48. Pentru următoarele variante de finanţare au fost calculaţi indicatorii de mai jos:

Indicatorii Credit Obligaţiuni Acţiuni Sensibilitatea 1,06 1,18 1,20 Durata 4,5 ani 5 ani 5,2 ani Maturitatea 5,1 ani 5,5 ani 5,6 ani

Cea mai expusă variantă la riscul de dobândă este în acest caz: a. creditul; b. finanţarea prin emisiune de obligaţiuni; c. acţiuni; d. datele sunt insuficiente.

49. Fie un credit sindicalizat cu scadenţă 5 ani, perioadă de graţie 2 ani în valoare de 100.000 USD, rata medie a dobânzii de 10% p.a., rambursabil în tranşe anuale egale. Maturitatea calculată pentru acest credit este de:

a. ani; b. ani; c. ani d. 6.7 ani; e. 5.7 ani.

50. Cele mai riscante instrumente din lista de mai jos sunt:

a. opţiunile; b. certificatele de depozit; c. titlurile de stat; d. hârtiile comerciale; e. obligaţiunile convertibile.


21

51. Printre factorii determinanţi ai structurii de risc ai dobânzii nu se regăsesc:

a. Riscul de neplată; b. Solvabilitatea; c. Impozitul pe câştigul de capital; d. Lichiditatea; e. Volatilitatea.

52. Sunt mai expuse riscului de dobândă:

a. obligaţiunile corporative; b. obligaţiunile rambursabile în tranşă finală; c. obligaţiunile cu cupon zero; d. obligaţiunile rambursabile în anuităţi constante; e. obligaţiunile rambursabile în serii anuale egale.

53. Pentru a se proteja contra riscului de scădere a ratelor de dobândă pe pieţele financiare internaţionale, un operator trebuie să se orienteze cu precădere asupra instru-mentelor financiare:

a. cu dobândă fixă; b. cu dobândă variabilă; c. cu venit variabil (acţiuni); d. derivate. 54. În cazul unui instrument cu venit fix (obligaţiuni străine), modificarea preţului

acestora (în condiţiile în care toate celelalte elemente rămân constante) este cu atât mai mare cu cât:

a. durata de viaţă este mai mică şi dobânda scade; b. nivelul cuponului este mai mare; c. distanţa dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală este mai mare; d. amortizarea împrumutului se face mai rapid; e. durata de viaţă este mai mică şi dobânda creşte.

55. Un credit cu dobândă raportată la LIBOR (variabilă) este cu atât mai puţin expus la riscul de dobândă cu cât:

a. maturitatea este mai mare; b. creditul prezintă perioadă de graţie; c. rambursarea creditului se face la începutul perioadei; d. rambursarea se face în tranşă finală.

56. Diferă analiza riscului de neplată (insolvabilitate) în cazul unui credit extern şi al unei emisiuni de obligaţiuni pe o piaţă externă:

a. da, prin faptul că indicatorii sunt aceiaşi, dar metodologia este diferită; b. da, prin faptul că indicatorii diferă, dar metodologia este aceeaşi; c. nu, atât indicatorii cât şi metodologia sunt aceiaşi.


57. Prin riscul de transfer se înţelege:

a. blocarea transferurilor în valută în străinătate; b. blocarea transferurilor de valută din străinătate; c. interzicerea transferurilor de valută între rezidenţi; d. controlul total asupra cursului de schimb; e. blocarea transferurilor unilaterale.

58. Printre indicatorii utilizaţi în analiza riscului de ţară aferent creditelor externe nu se regăseşte:

a. serviciul datoriei externe/exporturi; b. inflaţia; c. soldul balanţei comerciale; d. gradul de calificare al forţei de muncă; e. stabilitatea politică.

59. Întotdeauna riscul de ţară are în vedere numai activele unei companii private sau a unei entităţi guvernamentale:

a. adevărat; b. fals.

C. De studiat 1. Pe cazul unui credit ce ar putea fi obţinut de compania dumneavoastră analizaţi

expunerea la riscul de dobândă, riscul valutar şi riscul de neplată (pentru bancă). 2. Realizaţi o ierarhizare a tuturor tipurilor de riscuri specifice finanţării afacerilor în

funcţie de importanţa acestora. 3. Concepeţi un model de analiză a riscului de ţară şi aplicaţi acest model pe grupul

ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Realizaţi o ierarhie a acestor ţări în funcţie de riscul de ţară şi comentaţi rezultatul.

2.3. Cum se întocmeşte un plan de finanţare?

A. Întrebări de sinteză 1. În ce constă întocmirea unui plan de afaceri şi ce rol are planul de finanţare? 2. Care sunt etapele principale în acordarea unui credit de către o bancă? 3. Care sunt elementele de bază ale unei cereri de credit către o bancă? 4. Care sunt etapele principale în elaborarea unui plan de afaceri? 5. Ce etape trebuie parcurse în elaborarea unei cereri de credit? 6. Comentaţi principalii indicatori financiari avuţi în vedere de către o bancă în

analiza unei cereri de credit. 7. Care sunt principalele caracteristici ale contractului de credit? 8. Detaliaţi elementele principale care fac obiectul negocierii unui contract de credit.


23

9. Ce rol are analiza economico-financiară a unei cereri de credit şi cum se realizează ea?

10. Cum se poate optimiza structura şi costul capitalului utilizând modelele de piaţă – CAPM?

11. Cum se măsoară riscul instrumentelor financiare în cazul modelului CAPM?


60. Costul mediu ponderat al capitalului presupune:

a. ponderarea costului fiecărei surse de finanţare cu structura capitalului; b. calcularea unui cost mediu al capitalului pe piaţă; c. estimarea procentelor fiecărei surse de finanţare; d. diferenţierea între sursele interne şi cele externe de finanţare; e. ponderarea capitalului cu durata medie a acestuia.

61. Dacă costul finanţării prin emisiune de acţiuni este 10%, al finanţării prin emisiu-ne de obligaţiuni 12% şi al celui prin credite este 11% şi fiecare sursă de finanţare contri-buie în mod egal la finanţarea unui proiect de investiţii atunci costul mediu ponderat al capitalului este:

a. 10% b. 12% c. 15% d. 17% e. 11%

62. Dacă costul mediu ponderat al capitalului pentru un plan de finanţare ce pune accentul pe credite este 10% şi al unui plan de finanţare ce pune accent pe finanţarea prin emisiune de obligaţiuni este 12% atunci:

a. finanţarea prin credite este mai bună; b. finanţarea prin emisiune de obligaţiuni este mai bună.

63. Dacă costul mediu ponderat al capitalului pentru un plan de finanţare ce pune accentul pe credite este 10% şi al unui plan de finanţare ce pune accent pe finanţarea prin emisiune de obligaţiuni este 12% şi costul mediu al capitalului pe piaţă determinat cu ajutorul modelului CAPM este 9% atunci:

a. finanţarea prin credite este mai bună; b. finanţarea prin emisiune de obligaţiuni este mai bună; c. nici unul dintre planurile de finanţare nu este bun; d. nu se impune optimizarea structurii de capital.

63. Printre etapele ce trebuie parcurse pentru acordarea unui credit nu regăsim:

a. întocmirea cererii de credit şi a documentaţiei de credit si depunerea lor la bancă;


b. evaluarea cererii de credit, a riscurilor afacerii pentru care se solicita creditul şi a riscurilor aferente creditării;

c. încheierea de angajamente de rambursare cu acţionarii; d. aprobarea (sau refuzul) cererii de credit; e. încheierea contractului de credit si acordarea creditului;

64. Printre elementele obligatorii ale unei cereri de credit nu regăsim:

a. formularul cu antetul firmei; b. lista cu partenerii principali de afaceri. c. datele de identificare ale solicitantului; d. date privind angajamentul bancar; e. garanţiile oferite de societate.

65. În analiza cererii de credit se iau în calcul şi aprecierile asupra conducerii executive a societăţii respective:


C. De studiat 1. Pe baza ofertelor de creditare ale băncilor româneşti întocmiţi două planuri de

finanţare şi determinaţi costul mediu al capitalului aferent acestora. Comparaţi pe baza modelului CAPM acest cost cu media pieţei româneşti (asimilaţi portofoliu pieţei cu indicele BET-C) şi încercaţi să optimizaţi structura capitalului dacă este cazul.

2. Completaţi o cerere de finanţare pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere al companiei dumneavoastră şi încercaţi să realizaţi o analiză a acesteia folosind indicatorii financiari specifici. Dacă aţi fi în locul băncii căreia îi solicitaţi creditul aţi acorda acest credit şi de ce?

Partea a III–a. Tehnici specifice de finanţare a afacerilor

3.1. Tehnici de finanţare pe termen scurt

A. Întrebări de sinteză 1. Ce reprezintă creditul de accept şi care este diferenţa între acest credit şi plata

prin acceptare a unui export? 2. În ce constă mecanismul creditelor de prefinanţare şi cum susţin ele o afacere? 3. Care sunt principiile de bază ale creditului de scont? 4. Prin ce diferă creditul de scont de creditul bazat pe cesiune de creanţă? 5. Care sunt principiile de funcţionare ale unei linii de credit? 6. Care este mecanismul creditelor în descoperit de cont (sau în cont curent)? 7. Ce vizează finanţarea pe termen scurt a afacerilor şi cum se realizează ea? 8. De ce credeţi că creditele bancare joacă un rol dominant în mobilizarea resurselor

de capital pe termen scurt?

B. Teste grilă recapitulative 66. Diferenţa dintre creditul de scont şi creditul bazat pe cesiune de creanţă constă în: a. durata celor două tipuri de credite; b. riscurile asumate de bancă; c. sumele implicate; d. costul mai mare în cazul scontului; e. lichiditatea operaţiunilor.

67. În cazul creditului bazat pe cesiune de creanţă, atunci când debitorul (importato-rul) nu plăteşte cesionarului la scadenţă suma pe care o datora cedentului:

a. banca cesionară se va îndrepta împotriva cedentului; b. banca cesionară nu se va îndrepta împotriva debitorului; c. banca cesionară îşi asumă riscul de neplată al debitorului; d. cesionarul îşi asumă riscul de neplată.

68. În cazul creditului de accept are loc:

a. acceptarea unei cambii trase asupra băncii importatorului; b. acceptarea unei cambii trase asupra băncii confirmatoare; c. acceptarea unei cambii trase asupra importatorului; d. acceptarea unei cambii trase asupra băncii negociatoare; e. acceptarea unei cambii trase asupra exportatorului.

69. Creditul revolving presupune:


a. plata unui avans în valută debitorului; b. plata unui avans în valută creditorului; c. utilizarea unui colateral în acordarea creditului; d. acceptarea unei cambii trase asupra băncii creditoare; e. prelungirea automată a creditului odată ce acesta ajunge la scadenţă.

70. Dacă o bancă a deschis o linie de credit pentru suma de 1.000.000.000 lei la o bancă X şi nu reuşeşte să utilizeze întreaga sumă până la scadenţa acesteia atunci:

a. suma rămasă neutilizată se prescrie automat; b. suma rămasă neutilizată se deduce din valoarea liniei de credit următoare; c. se plătesc penalizări pentru suma rămasă neutilizată; d. se percep comisioane suplimentare pentru deschiderea unei linii de credit; e. compania poate utiliza fără nici o penalizare sau comisioane suplimentare mai

puţin sau mai mult faţă de suma pentru care a fost deschisă linia de credit.

71. Finanţarea prin credite este caracteristică cu precădere sectorului bancar şi sectorului privat:


72. Finanţarea prin credite de pe pieţele financiare este al doilea canal principal de finanţare internaţională, după finanţarea prin emisiune de acţiuni:


73. Pe pieţele financiare internaţionale tendinţa care se manifestă în prezent este aceea de reducere a scadenţelor la creditele acordate:


C. De studiat 1. Studiaţi legea care reglementează în România mecanismul cambial şi analizaţi

modul în care poate fi implicată cambia în finanţarea afacerilor. 2. Analizaţi pe cazul companiei dumneavoastră tehnicile de finanţare pe termen scurt

folosite. Credeţi că pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt creditul ar fi o soluţie corespunzătoare ideală pentru compania dumneavoastră? Motivaţi răspunsul.

3. Analizaţi modul în care puteţi deschide o linie de credit la o bancă şi care sunt documentele necesare şi restricţiile impuse de bancă.


27

3.2. Tehnici de finanţare pe termen mediu şi lung

A. Întrebări de sinteză 1. În ce constă mecanismul unui credit sindicalizat? 2. Ce reprezintă creditul cumpărător şi cum funcţionează el? 3. Care este mecanismul de funcţionare al creditului furnizor? 4. De ce creditul furnizor doar se garantează în timp ce creditul cumpărător se şi

asigură şi se garantează? 5. Care este mecanismul emisiunii de obligaţiuni pe pieţele financiare? 6. Ce rol are banca lider şi grupul de coordonare în emisiunea de obligaţiuni? 7. Care este rolul grupului de plasament garantat şi a grupului de vânzare în emi-

siunea de obligaţiuni pe pieţele financiare? 8. De ce obligaţiunile sunt considerate instrumente cu venit fix pe pieţele financiare? 9. Cum se realizează emisiunea de acţiuni pe pieţele financiare? 10. Care sunt avantajele emisiunii de obligaţiuni faţă de finanţarea prin credit sau

finanţarea prin emisiune de acţiuni?

B. Teste grilă recapitulative 74. Printre creditele pe termen mediu şi lung nu se regăsesc:

a. creditele sindicalizate; b. creditele de accept; c. creditele cumpărător; d. creditele furnizor; e. creditele de scont.

75. O obligaţiune este convertibilă în 60 de acţiuni. Dacă prima de conversie este de 1 leu, preţul acţiunilor este de 34 lei/acţ., obligaţiunile s-au vândut la un preţ de:

a. 2080 lei; b. 2040 lei; c. 2060 lei; d. 2000 lei.

76. Printre tipurile de instrumente tranzacţionate pe pieţele de acţiuni nu regăsim:

a. obligaţiunile convertibile în acţiuni; b. obligaţiuni cu bon de subscriere în acţiuni; c. acţiuni obişnuite; d. acţiuni preferenţiale; e. acţiuni convertibile în obligaţiuni. f. certificate de depozitare.

77. Acţiunile preferenţiale sunt:


a. acţiuni cu un nivel nelimitat de dividend; b. acţiuni care dau drept de vot preferenţial deţinătorilor; c. acţiuni care acordă un acces nelimitat la documentele companiei; d. acţiuni care limitează drepturile deţinătorilor numai la dividend şi la împărţirea

câştigurilor companiei; e. acţiuni care în caz de faliment se recuperează după acţiunile obişnuite.

78. În cazul obligaţiunilor convertibile în acţiuni rata cuponului este:

a. mai mare decât în cazul obligaţiunilor obişnuite; b. mai mic decât în cazul acţiunilor obişnuite; c. comparativ egal cu al obligaţiunilor; d. mai mic decât în cazul obligaţiunilor; e. nu se poate face nici o comparaţie.

79. Piaţa acţiunilor spre deosebire de cea a obligaţiunilor este:

a. o piaţă mai puţin organizată şi reglementată; b. o piaţă mai organizată şi reglementată; c. o piaţă cu un volum mai mare; d. o piaţă mai diversificată.

80. Acţiunile preferenţiale au prioritate la restituire în caz de faliment al companiei emitente:


81. Emisiunea de acţiuni este folosită cu precădere de:

a. companii de stat; b. guverne; c. agenţii guvernamentale; d. companii private.

82. Un investitor american a subscris pentru o obligaţiune străină emisă de o companie românească pe piaţa americană cu valoarea nominală de 1000 lei, cupon anual de 10%, rambursabilă în tranşă finală, scadenţa 3 ani. Subscrierea a avut loc la un preţ de 940 lei/obligaţiune. După primul an investitorul american se decide să vândă obligaţiunea la un preţ de 950 lei/obligaţiune. În acest caz rata profitului obţinut de investitor este:

a. 11,7%; b. 10%; c. 11%; d. 11,57%.

83. O obligaţiune cu valoare nominală de 1.000 lei, preţ de emisiune 900 lei, cupon anual de 100 lei are un randament curent de:


29

a. 11%; b. 10%; c. 12%; d. 8%.

84. Diferenţa dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală a unei obligaţiuni repre-zintă:

a. prima de emisiune; b. cuponul; c. randamentul până la scadenţă; d. discount; e. diferenţialul de preţ.

85. Diferenţa dintre preţul de răscumpărare şi valoarea nominală a unei obligaţiuni reprezintă:

a. prima de răscumpărare; b. cuponul; c. randamentul până la scadenţă; d. discount; e. diferenţialul de preţ; f. diferenţialul de dobândă.

86. Instrumentele financiare ce nu presupun efectuarea de plăţi între momentul emi-siunii iniţiale şi scadenţă sunt:

a. obligaţiunile convertibile; b. obligaţiunile guvernamentale; c. certificatele de depozit; d. obligaţiunile cu cupon zero; e. nici unul dintre instrumentele enumerate.

87. O companie românească a emis 10.000 obligaţiuni cu scadenţa 5 ani, valoarea nominală 10 lei/obligaţiune, cupon de 10%, rambursarea făcându-se în anuităţi constante. Valoarea anuală a rambursării (anuitatea) este în acest caz de:

a. 24567 lei; b. 23455 lei; c. 21345 lei; d. 26380 lei; e. 24670 lei.

88. O companie românească a emis 10.000 obligaţiuni cu valoarea nominală de 20 lei/obligaţiune, rata cuponului de 10%, scadenţa 2 ani, rambursarea în serii anuale egale. Randamentul până la scadenţă (RIR) este în acest caz de:


a. 12%; b. 14%; c. 15%; d. 9%; e. 10%; f. 8%.

89. În preţul împrumutului bancar nu intră:

a. Comisioanele de emitere; b. Comisioanele de administrare; c. Comisioanele de fidelitate; d. Comisioanele de modificare.

90. În cazul creditului sindicalizat un rol major în mobilizarea fondurilor necesare revine:

a. băncii lider; b. grupului de coordonare; c. grupului de plasament garantat; d. grupului de plasament; e. băncilor corespondente.

91. Condiţiile în care se va acorda creditul sindicalizat sunt stabilite după o analiză atentă a debitorului de către banca lider:

a. Grupul de plasament garantat; b. Grupul de plasament; c. Banca lider; d. Banca remitentă; e. Banca garantă.

92. Creditul cumpărător implică costuri mai mari pentru:

a. Cumpărător; b. Vânzător; c. Agenţia de creditare a exporturilor; d. Asigurător; e. Banca garant; f. Guvernul ţării exportatoare.

93. Creditul furnizor implică costuri mai mari pentru:

a. Cumpărător; b. Banca garant; c. Agenţia de creditare a exporturilor; d. Asigurător;


31

e. Vânzător.

94. Creditul furnizor se garantează de ........................ pentru ............................:

a. Vânzător/riscul de dobândă; b. Cumpărător/riscul de neplată; c. Vânzător/riscul valutar; d. Vânzător/riscul de neplată; e. Cumpărător/riscul de ţară (sau riscul politic).

95. Creditul cumpărător se garantează pentru riscul .............. şi se asigură pentru riscul ...........:

a. Riscul valutar/riscul de dobândă; b. Riscul de neplată/riscul de ţară (politic); c. Riscul de dobândă/riscul valutar; d. Riscul de neplată/riscul de dobândă; e. Riscul valutar/riscul de neplată.

96. Încheierea scrisorii de garanţie bancară în cazul creditului cumpărător se încheie de către ......................., în timp ce poliţa de asigurare se încheie de .............................:

a. Exportator/Agenţia de asigurare şi garantare a exporturilor; b. Agenţia de garantare a exporturilor/agenţia de asigurare a exporturilor; c. Guvernul ţării exportatoare/guvernul ţării importatoare; d. Vânzător/Cumpărător; e. Exportator/Banca din ţara exportatorului.

97. Acordarea creditului cumpărător se face de către:

a. bancă din ţara exportatorului; b. bancă din ţara importatorului; c. companie de finanţare specializată; d. agenţia de promovare a exporturilor; e. agenţie guvernamentală din ţara importatorului.

98. Costul total al finanţării printr-un credit cumpărător este mai mare decât în cazul creditului furnizor:

a. fals; b. adevărat.

99. Diferenţa dintre preţul de răscumpărare al obligaţiunilor convertibile în acţiuni şi preţul de piaţă al acţiunilor reprezintă:

a. prima de răscumpărare; b. prima de emisiune; c. prima de conversie;


d. prima de risc.

C. De studiat 1. Având în vedere mecanismele creditului furnizor şi creditului cumpărător analizaţi

comparativ costurile aceste finanţări pentru furnizor şi pentru cumpărător. 2. Analizaţi cele mai importante credite sindicalizate de băncile din România din ultimii

ani şi încercaţi să identificaţi câteva avantaje ale acestui tip de finanţare pentru com-paniile româneşti. Ce şansă credeţi că ar avea companiile mai mici la astfel de finan-ţări?

3. Studiaţi mecanismul emisiunii de obligaţiuni prin ofertă publică pe pieţele interna-ţionale şi încercaţi să evidenţiaţi avantajele şi dezavantajele acestei finanţări pentru companiile româneşti.

3.3. Tehnici speciale de finanţare

A. Întrebări de sinteză 1. Care sunt principalele tipuri de contracte de leasing cunoscute de dumneavoastră? 2. Prezentaţi mecanismul finanţării pe baza contractelor de leasing. 3. Precizaţi care sunt avantajele şi dezavantajele contractelor de leasing pentru socie-

tatea de leasing. 4. Care este mecanismul finanţării pe baza factoringului? 5. Care sunt diferenţele între factoringul cu plata în avans şi factoringul cu plata la

scadenţă? 6. Care este diferenţa între factoring şi creditele bazate pe cesiune de creanţă? 7. Care sunt avantajele factorului şi al aderentului în cazul operaţiunilor de factoring? 8. Prezentaţi mecanismul finanţării prin forfetarea creanţelor financiare. 9. Care sunt diferenţele între forfetarea creanţelor şi factoringul cu plata în avans? 10. Ce diferenţe există între forfetare şi scontarea creanţelor financiare? 11. Ce avantaje şi dezavantaje prezintă forfetarea în comparaţie cu celelalte tehnici

speciale de finanţare? 12. Care este diferenţa între leasingul funcţional şi leasingul financiar? 13. Care sunt avantajele şi dezavantajele securitizării? 14. Ce se înţelege prin securitizare şi în ce constă mecanismul finanţării în acest caz?

B. Teste grilă recapitulative 100. Printre avantajele aderentului în operaţiunile de factoring nu regăsim:

a. Diminuarea riscurilor; b. Costurile mai reduse; c. Consultanţa din partea factorului; d. Posibilitatea de încasare în avans a creanţelor; e. Administrarea mai bună a creanţelor.

101. Companiile de factoring sunt companii de finanţare:


33

a. independente; b. a vânzărilor; c. a afacerilor; d. a persoanelor fizice; e. depozitare.

102. Diferenţa dintre credite şi tehnicile speciale de finanţare (leasing sau factoring) este dată de durata (scadenţa) ultimei categorii de operaţiuni:


103. Garanţia depusă la factor în cazul operaţiunilor de factoring are rolul:

a. de a asigura lichiditatea operaţiunii; b. de a spori siguranţa aderentului; c. de a diminua dobânda percepută de factor; d. de a garanta plata facturilor de către aderent; e. de a diminua riscul de neplată pentru factor.

104. În cazul neplăţii facturilor la scadenţă de către clienţii aderentului ce au fost preluate de o companie de factoring şi plătite la vedere, riscul este asumat de:

a. aderent; b. compania de asigurări; c. bancă; d. factor; e. clienţii aderentului.

105. Forfetarea creanţelor este mai riscantă şi se realizează pe o perioadă mai mare de timp decât scontarea:


106. Avantajele beneficiarului contractului de leasing nu includ:

a. Plata la vedere a bunului de echipament exportat; b. Opţiunile pe care le are acesta la expirarea contractului de leasing; c. Consultanţa din partea societăţii de leasing; d. Costul operaţiunii, mult mai mic decât finanţarea prin credite; e. Fiscalitatea mai redusă în cazul unor astfel de operaţiuni.

107. Prin operaţiunea de „lease – back” se înţelege:

a. Vânzarea bunului către o societate de leasing şi reînchirierea acestuia; b. Rambursarea cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţia bunului; c. Recuperarea întregii contravalorii a bunului închiriat;


d. Rambursarea taxelor vamale la sfârşitul perioadei de închiriere; e. Deductibilitatea fiscală a taxelor de leasing pentru o astfel de operaţiune; f. Este operaţiunea prin care beneficiarul la sfârşitul perioadei de închiriere este

obligat să restituie bunul companiei de leasing.

108. Diferenţa între forfetare şi factoring constă în:

a. Factoringul presupune plata în avans a creanţelor; b. Dobânda la forfetare se calculează pe baza LIBOR în timp ce factoringul presupu-

ne o dobândă fixă; c. Forfetarea se face pentru instrumente financiare în timp ce factoringul are în

vedere doar documente comerciale; d. Forfetarea se face pe termene mai reduse de timp; e. Factorul nu îşi asumă riscul de neplată în timp ce instituţia de forfetare da.

109. Diferenţa dintre scontare şi forfetare constă în:

a. Scontarea se acordă pe perioade mai mari de timp; b. Riscul este mai mare în cazul forfetării; c. Scontarea presupune refinanţare de pe pieţele financiare internaţionale.

110. În cazul leasingului net cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile bunului închiriat sunt incluse în taxa de leasing:

a. Adevărat; b. Fals; c. Fals pentru că întotdeauna sunt suportate de producător.

111. În cazul leasingului bunurilor de echipament importate taxa vamală se va aplica la valoarea reziduală la sfârşitul perioadei de închiriere cu condiţia ca bunul să fie cumpărat de beneficiarul contractului:


112. Diferenţa între leasingul financiar şi leasingul operaţional constă în faptul că:

a. În cazul leasingului financiar taxa de leasing nu acoperă integral valoarea bunului; b. În cazul leasingului financiar taxa de leasing acoperă integral valoarea bunului; c. În taxa de leasing la leasingul financiar nu sunt incluse cheltuielile de întreţinere

şi reparaţii; d. În taxa de leasing la leasingul financiar sunt incluse cheltuielile de întreţinere şi

reparaţii; e. Plata taxelor vamale în cazul leasingului financiar se face la valoarea reziduală a

bunului închiriat.

113. Principalul avantaj al securitizării prin emisiune de titluri pe pieţele financiare este:


35

a. operaţiunea permite omogenizarea câştigurilor obţinute de pe urma valorificării unor active financiare deţinute în portofoliu;

b. securitizarea se derulează printr-o companie specializată; c. emisiunea de titluri financiare este de regulă garantată de o instituţie specializată; d. o mai bună valorificare a resurselor financiare ale companiei beneficiare; e. grad ridicat de bonitate al beneficiarului.

114. În cazul factoringului cu plată în avans se percepe:

a. Dobândă şi comision; b. Dobândă şi o garanţie iniţială; c. Redevenţe; d. Dobândă; e. Garanţie iniţială.

C. De studiat 1. Studiaţi legislaţia în vigoare din România în materie de leasing. Studiaţi regimul

vamal aplicat produselor aduse în leasing din import (tehnologia mai ales). 2. Analizaţi comparativ pe baza unei oferte ale unei societăţi de leasing şi a unei

instituţii de factoring costul celor două tehnici speciale de finanţare.

3.4. Oportunităţi de finanţare apărute în contextul integrării europene (ajutoarele nerambursabile: fondurile PHARE, ISPA şi SAPARD)

A. Întrebări de sinteză 1. Ce reprezintă programul PHARE şi care sunt principiile care stau la baza acordă-

rii asistenţei financiare prin acest program? 2. Care sunt cele mai importante proiecte de finanţare PHARE pentru IMM? 3. Care sunt priorităţile pentru care se acordă sprijin financiar PHARE? 4. Prin ce se caracterizează asistenţa financiară de tip SAPARD? 5. Care sunt domeniile şi tipurile de proiecte asistate financiar de programul ISPA în

România? 6. Enumeraţi şi descrieţi câteva dintre finanţările din cadrul programului SAPARD. 7. Care sunt cele mai importante „Programe Comunitare” şi ce domenii sunt susţi-

nute financiar de acestea?

B. Teste grilă recapitulative 115. Printre obiectivele centrale de finanţare a programului PHARE se numără: a. consolidare instituţională; b. adâncirea procesului de aderare; c. susţinerea unei creşteri economice durabile; d. reducerea inflaţiei şi a şomajului; e. susţinerea investiţiilor.


116. Printre instrumentele financiare de preaderare nu se numără:

a. ISPA; b. SAPARD; c. PHARE; d. CISCO.

117. Plafonul maxim de finanţare prin PHARE – „Linia de credite pentru IMM” este:

a. 200.000 €; b. 10.000 €; c. 300.000 €; d. 120.000 €; e. 100.000 €.

118. Programul de finanţare PHARE – RICOP are ca scop central:

a. sprijinirea transferului de forţă de muncă din sectorul de stat în cel privat; b. susţinerea unor ramuri economice de stat; c. specializarea profesională a angajaţilor din sectorul privat; d. sprijinirea financiară a IMM; e. sprijinirea firmelor de stat mai puţin competitive.

119. Printre domeniile susţinute financiar de programul SAPARD nu regăsim:

a. agricultura; b. sectorul minier; c. piscicultura; d. prelucrarea metalelor; e. viticultura.

120. Programul de finanţare SAPARD este configurat după schema de finanţare FEOGA:


121. Printre domeniile prioritare care urmează să fie finanţate în cadrul programului SAPARD în România nu se numără:

a. îmbunătăţirea activităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi piscicole;

b. dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; c. dezvoltarea economiei rurale; d. dezvoltarea resurselor umane; e. dezvoltarea imaginii produselor agricole româneşti.

122. Proiectul SAPARD – „Investiţii în exploatări agricole” a fost creat pentru:


37

a. creşterea veniturilor producătorilor agricoli; b. creşterea numărului de IMM în sectorul agricol; c. diminuarea numărului de exploatări agricole.

123. Ameliorarea problemelor de mediu este cu prioritate susţinută financiar prin:

a. ISPA; b. SAPARD; c. PHARE.

124. Programul comunitar „Cadrul 6” oferă asistenţă financiară pentru cercetare – dezvoltare:

a. Fals; b. Adevărat.

125. Asistenţa financiară din partea Uniunii Europene prin ISPA, PHARE sau SAPARD este integral nerambursabilă:


126. Sursele publice de finanţare oferă cele mai importante resurse pentru finanţarea afacerilor:


C. De studiat 1. Analizaţi oferta UE privind asistenţa financiară şi selectaţi cea mai bună

alternativă (program) de finanţare a afacerii dumneavoastră. Motivaţi răspunsul. 2. Descărcaţi de pe internet (http://www.infoeuropa.ro) formularul pentru

a aplica pentru una din finanţările tip Phare, ISPA sau SAPARD care se potriveşte cel mai bine afacerii dumneavoastră. Încercaţi să completaţi acest formular şi să identificaţi problemele legate de aplicarea pentru obţinerea acestor fonduri.

3. Analizaţi câteva dintre proiectele de succes finanţate în zona dumneavoastră în cadrul proiectelor ISPA, PHARE, SAPARD. Care a fost cheia succesului în cazul lor şi unde credeţi că ar trebui îmbunătăţit acest tip de asistenţă financiară? Cum apreciaţi capacitatea firmelor româneşti de a accesa acest tip de finanţări?

http://www.infoeuropa.ro


Aplicaţii practice

1. O companie a contractat un credit în valoare de 100.000.000 lei, la o rată medie lunară a dobânzii de 1%, pe o perioadă de doi ani, rambursare în tranşe anuale egale, plata dobânzii făcându-se semestrial. Să se determine:

a) rata anuală a dobânzii şi rata anuală efectivă de dobândă; b) valoarea actualizată şi valoarea actualizată netă la diferite momente de

actualizare (rata anuală de actualizare este de 10%).

2. O companie a contractat de pe piaţa financiară un credit în valoare de 200.000.000 lei, scadenţă 5 ani, rata media a dobânzii de 12% p.a., perioadă de graţie de 2 ani, ram-bursare în tranşe anuale egale. Să se determine:

a) Fluxurile anuale viitoare generate de acest credit (anuităţile); b) Valoarea actualizată, valoarea actualizată netă (VAN), rata curentă (RC) şi rata

internă de rentabilitate (RIR) a acestor fluxuri (rata de actualizare de 10%); c) Care este cea mai bună măsură a costului acestui credit.

3. O companie românească a contractat un credit de 100.000.000 lei de pe piaţa financiară cu perioadă de graţie de doi ani, rata dobânzii 10% p.a., rambursabil în tranşe anuale egale, durata creditului cinci ani. Să se determine:

a. Costul finanţării pentru compania românească; b. Dacă rata impozitării este de 30% p.a., să se determine cum se modifică dobânda

încasată de creditor în condiţiile existenţei acestui impozit. c. Să se analizeze pe baza acestui exemplu practic, efectul impozitării asupra cos-

tului capitalului.

4. O companie romanească emite obligaţiuni pe piaţa românească în valoare de 100.000.000 lei, valoare nominală de 10 lei/obligaţiune, Obligaţiunile sunt emise cu o dobânda fixă de 10% p.a., pe o perioadă de patru ani, rambursarea acestora făcându-se în serii anuale egale. Se cere:

a) Să se întocmească tabloul de amortizare pentru această finanţare şi să se determine costul finanţării pe baza VAN şi RIR – rata de actualizare de 8%;

b) Cum se modifică VAN şi RIR dacă rata dobânzii este de 12% şi dacă emisiunea de obligaţiuni se face la un preţ de emisiune de 9 lei/obligaţiune.

5. O companie A are nevoie de 100.000.000 lei pentru finanţarea unui import de utilaje din SUA. Compania A se finanţează prin emisiune de obligaţiuni în următoarele condiţii: VN = 10 lei/obligaţiune, dobânda 10% p.a., perioada de emisiune 5 ani.


39

8. Să se întocmească tabloul de finanţare în următoarele variante de rambursare:

d. Serii anuale egale; e. Anuităţi constante; f. Tranşă finală.

II. Să se determine costul finanţării pentru fiecare dintre variantele de mai sus pe baza VAN (rata de actualizare de 9%) şi RIR.

6. O companie românească a contractat un credit în lei de pe piaţa financiară în valoare de 400.000 USD, perioadă patru ani, dobânda fixa de 10% p.a. Rambursarea creditului se face în tranşe anuale egale. Daca rata de actualizare este de 9% p.a., se cere sa se determine:

a) Fluxurile de numerar anuale generate de aceasta operaţiune de finanţare internaţională;

b) Valoarea actualizată şi valoarea actualizată netă în dolari; c) Costul creditului estimat pe baza VAN şi RIR (să se compare cu rata dobânzii); d) Dacă dobânda la titlurile de stat în România este de 20% şi dobânda la T-bills în

SUA este de 9%, cursul de schimb este: 20 lei/lei (1 an), 21 lei/lei (2 an), 22 lei/lei (3 an) şi 23 lei/lei (4 an) se cere să se determine VA, VAN, RIR în lei.

e) Să se compare rezultatul de la punctul d) cu VAN şi RIR pentru un credit în lei contractat pe patru ani de la o bancă românească cu o dobândă fixă de 25% p.a. în valoare de 8.000.000 lei.

7. O companie românească se finanţează printr-o emisiune de acţiuni pe piaţa Germaniei, valoarea nominală 10 DM/acţiune, fiind emise 10.000 acţiuni.

a) dacă dividendul pe primul an se estimează a fi de 2 DM/acţiune, rata sa de creş-tere fiind de 5% p.a., să se determine care este costul finanţării pentru compania românească (rata de actualizare 10%).

b) cum se modifică acest preţ dacă la sfârşitul anului acţiunile sunt răscumpărate la 9 DM pe acţiune;

c) are vreun efect impozitul pe dividend asupra costului capitalului în acest caz. În ce caz am fi luat în calcul şi impozitul pe dividend?

8. O companie are următoarea structură a capitalului (equity): - 10.000 acţiuni preferenţiale subscrise de un investitor din Marea Britanie, la

valoarea nominală de 120 €/acţiune, dividend de 10%; - 20.000 acţiuni obişnuite (common stocks) subscrise de un investitor din Marea

Britanie la o valoare nominală de 100 €/acţiune, dividend anual estimat de 8 €/acţiune, rata media anuală de creştere de 2%.

Se cere:

a) Să se determine costul acţiunilor preferenţiale; b) Să se determine costul acţiunilor obişnuite şi costul total al capitalului propriu

(equity).


9. O companie românească are nevoie de 500.000 euro pentru importul din UE al unui echipament destinat prelucrării petrolului. Pentru a obţine această sumă, compa-nia pune la punct următorul plan de finanţare pe termen lung:

I. pentru suma de 100.000 € firma contractează un credit pe cinci ani, cu perioadă de graţie de doi ani, rata dobânzii 15% p.a., rambursabil în tranşe anuale egale;

II. pentru suma de 150.000 € firma emite obligaţiuni străine pe piaţa americană pe cinci ani, rata dobânzii 12% p.a., rambursabile în anuităţi egale, valoarea nomi-nală 10 €/obligaţiune, preţ de emisiune 8 €/obligaţiune;

III. pentru suma de 250.000 € firma emite acţiuni pe piaţa americană, valoarea nominală 10 €I/acţiune, valoarea de piaţă 9 €/acţiune, dividendul estimat pe primul an 2 €/acţiune, creşterea anuală a acestuia 0,20 €.

Se cere:

a) Să se determine costul fiecărei variante de finanţare; b) Să se determine costul mediu al capitalului, ponderat cu structura acestuia

(WACC); c) Să se compare WACC cu SML în condiţiile în care prima de risc este de 2% şi rata

dobânzii fără risc de 7%.

10. Deţineţi suma de 100.000 € pe care doriţi să o plasaţi în titluri de stat. Ministerul francez a emis titluri de stat la un preţ de emisiune de 10 €/titlu, valoarea nominală de 10.5 €/titlu, scadenţa 3 luni. În acelaşi timp, o bancă românească vă oferă o dobândă anuală efectivă la depozitele la termen în € de 20% p.a. Se cere să se determine:

a. Dobânda nominală lunară şi anuală; b. Dobânda efectivă la trei luni pentru depozitul bancar; c. În aceste condiţii, care este varianta cea mai bună de plasament pentru suma pe

care o deţineţi (rata lunară de actualizare de 1%).

11. O companie X are nevoie pentru o perioadă de trei luni de suma de 120.000 € şi are de ales între:

a. emisiunea de hârtii comerciale pe piaţa europeană, VN=100 €/titlu, rata anuală a dobânzii de 10%, PE=90 €/ titlu;

b. credit pe termen scurt la o rată anuală a dobânzii de 11%. Care dintre cele două alternative de finanţare pe termen scurt este mai avantajoasă?

12. Dispuneţi de suma de 500.000 € şi o bancă vă oferă următoarele informaţii: - dobânda €: 5%/6% p.a.; - dobânda ROL: 10%/11% p.a. În ipoteza în care doriţi să depuneţi aceşti bani la bancă pentru o perioadă de 6 luni,

să se determine:

a. dobânda efectivă la 6 luni pentru depozitele în € şi lei; b. care dintre cele două variante este mai avantajoasă (curs fix 1 € = 2 ROL); c. dacă se modifică răspunsul de la b. în ipoteza unei deprecieri lunare a ROL cu

10%.


41

13. O companie a contractat un credit extern în valoare de 100.000 €, rata dobânzii de 10% p.a., scadenţa 5 ani, perioada de graţie 2 ani, rambursabil în tranşă finală. În mo-mentul contractării creditului cursul de schimb era 1 € = 5 ROL, şi se depreciază în medie cu 25% p.a.

a) Care este gradul de expunere la riscul valutar (risc de tranzacţie ) a acestui credit extern?

b) Se modifică expunerea la riscul valutar dacă rambursarea este în tranşe egale?

14. Compania Philips România - filială a companiei europene Philips - este unul din-tre cei mai mari producători de televizoare de pe piaţa românească. De curând compa-nia a decis să exporte pe piaţa est-europeană televizoare produse în România. La intern compania a estimat că va vinde 1.000 bucăţi iar la extern 5.000. Preţul unitar este de 6.000.000 lei/bucata (la intern) şi 150 € (la extern). Cheltuielile cu producţia sunt de 1.200.000.000. lei/an (salarii, cheltuieli curente, materii prime de pe piaţa internă), materii prime din import 100.000 €/an, cheltuieli comerciale la intern de 800.000.000 lei/an şi la extern de 100.000 €/an. Compania plăteşte un impozit anual pe profit de 40%, amortizarea anuală a mijloacelor fixe fiind de 450.000.000 lei. Pentru finanţarea exporturilor sale compania a contractat un credit sindicalizat de 250.000 € pe trei ani, rambursabil în tranşe anuale egale, dobânda fiind de 10% p.a. Se cere să se determine:

a. Care este fluxul de numerar net în lei pe cei trei ani; b. Care este fluxul de numerar net în € dacă 1 € = 4000 lei (constant) pe toţi cei trei

ani; c. Care este fluxul de numerar net în dolari dacă 1 € = 4000 lei (iniţial), 1 € = 5000 lei

(1 an), 1 € = 5200 lei (2 an), 1 € = 5500 lei (3 an). d. Pe baza rezultatelor de la punctul c. şi b. analizaţi gradul de expunere la riscul

valutar al companiei în acest caz. e. Cum se modifică expunerea la riscul valutar dacă Alfa s-ar fi împrumutat în lei de

pe piaţa financiară românească la o dobândă medie de 20% p.a. pentru suma de 100.000.000 lei?

15. O companie românească intenţionează să importe un echipament din UE în valoare de 150.000 € şi are de ales între:

a. emisiune de euroobligaţiuni în € pe piaţa americană, VN = 10 €/obligaţiune, pe o perioadă de 5 ani, rambursarea se face în serii anuale egale la o rată nominală a dobânzii de 15%;

b. emisiune de obligaţiuni străine pe piaţa Germaniei, VN=15 dolari/obligaţiune, perioada de 5 ani, rambursarea se face în anuităţi constante la o rată a dobânzii de 12%.

Se cere să se aprecieze expunerea la riscul de dobândă a acestor două variante de finanţare şi să se aleagă cea mai puţin riscantă.

16. O companie românească are de ales între două variante de finanţare a unui im-port de utilaje din UE:


I. Emisiunea de obligaţiuni pe pieţele financiare internaţionale: 300.000 €, 10% p.a., anuităţi constante, VN=10 €/oblig., PE=9 €/oblig., 3 ani

II. Credit sindicalizat, 300.000 €, 3 ani, rata dobânzii de 8% p.a., tranşe anuale egale. Se cere:

a. Să se realizeze tabloul de amortizare; b. Să se analizeze cele doua variante sub aspectul costului; c. Să se analizeze cele doua variante sub aspectul gradului de expunere la riscul de

dobândă; d. Să se aleagă una dintre cele două variante.

17. O companie are de ales între următoarele variante de rambursare pentru o emisiune de obligaţiuni pe o piaţă străină în valoare de 100.000 € (VN=1€), scadenţa 5 ani, cupon anual de 10%:

I) rambursare în tranşă finală; II) rambursare în serii anuale egale; III) rambursare în anuităţi constante; IV) cupon zero (VN=1 €, PE= 9 €). Se cere: a) să se precizeze care dintre variantele de mai jos este mai expusă la riscul de

dobândă; b) care ar trebui să fie preţul de emisiune (PE) pentru ca varianta IV să fie cea mai

puţin riscantă.

18. Aveţi la dispoziţie următoarele date cu privire la companiile A şi B şi C:

Indicatorii (mii €) Compania A

Compania B Compania C

Numerar 100 130 120 Creanţe de încasat 56 68 45 Cheltuieli cu dobânzile 10 12 15 Stocuri 45 54 60 Datorii pe termen scurt 85 80 75 Datorii pe termen lung 120 110 115 Capital social 100 100 100 Profitul înainte de impozitare 40 45 42

Se cere: a. Să se precizeze care dintre indicatorii de mai sus se referă la bilanţ şi care la

contul de profit şi pierdere al celor trei companii; b. În ipoteza în care cele trei companii doresc să emită obligaţiuni pe piaţa externă,

să se evalueze ratingul aferent titlurilor emise pe baza setului de indicatori specifici şi să se realizeze un clasament în funcţie de risc.


43

19. O companie românească are de ales între următoarele variante de finanţare printr-un credit pe cinci ani de pe pieţele financiare internaţionale:

- credit în dolari: 100.000 USD, dobândă medie de 10% p.a., perioadă de graţie 2 ani, plata dobânzilor se face semianual, rambursare în tranşe anuale egale;

- credit în lei: 2.000.000 ROL, curs de schimb iniţial 20 ROL/USD, dobândă medie de 20% p.a., rambursare în tranşe anuale egale, plata dobânzilor se face la sfârşitul anului, deprecierea ROL estimată la 5% p.a faţă de USD.;

- credit în €: 110.000 €, curs de schimb iniţial 1.1 USD/€, dobândă media anuală de 12%, plata dobânzilor se face semianual, rambursarea în tranşă finală, depreciere estimată a € de 1% p.a. faţă de USD.

Să se determine costul finanţării prin credite externe în fiecare caz şi să se precizeze care variantă este mai bună.

20. Aveţi la dispoziţie următoarele date financiare cu privire la companiile A, B, şi C:

Indicatorii (mii €) Compania A Compania B Compania C Numerar 100 130 120 Creanţe de încasat 56 68 45 Venitul net 45 35 40 Stocuri 45 54 60 Datorii pe termen scurt 85 80 75 Datorii pe termen lung 120 110 115 Capital social 100 100 100 Vânzări nete 200 250 210 Cheltuieli cu dobânzile 15 20 18

În ipoteza că cele trei companii se adresează băncii dumneavoastră pentru a solicita un credit sindicalizat pe 3 ani în valoare de 500.000 €, dobânda de 10% p.a., să se analizeze riscul la care se expune banca creditoare prin prisma solvabilităţii celor trei companii. Realizaţi un clasament în funcţie de risc al celor trei companii.

21. O bancă românească A are o filială în Marea Britanie şi o bancă B din Marea Britanie are o filială în România. Filiala din România a băncii B are nevoie de o sumă de 100.000.000 lei pentru derularea unor proiecte de investiţii, şi filiala firmei A are nevoie de o sumă echivalentă în € (2000 lei = 1 €). Cele două bănci încheie un contract de credit paralel, ratele de dobândă negociate fiind de 6% pentru creditul în € acordat de banca B filialei A şi de 8% pentru creditul în lei acordat de Banca A pentru filiala B. Creditul este acordat pe o perioadă de 3 ani, cu rambursare în tranşă finală (creditul iniţial), dobân-zile plătindu-se anual. Se cere:

a. Să se întocmească tabloul de amortizare a creditului paralel, în condiţiile unui curs fix de 2000 lei = 1 €;


b. Să se analizeze cum se modifică dobânzile plătite de fiecare bancă aferente cre-ditului paralel în condiţiile în care cursul creşte cu 10%/an. Să se calculeze şi să se compare randamentul curent pentru ambele credite;

c. Dacă cursul mediu pe trei ani este de 2200 lei/€, dobânda pentru creditul în lei de 7%, care ar trebui să fie nivelul de dobândă aferent creditului în € în aşa fel încât operaţiunea să fie perfect echitabilă pentru ambele părţi.

22. O bancă românească A are o filială în Marea Britanie şi o bancă B din Marea Britanie are o filială în România. Filiala din România a băncii B are nevoie de o sumă de 100.000.000 lei pentru derularea unor proiecte de investiţii, şi filiala firmei A are nevoie de o sumă echivalentă în € (2000 lei = 1 €). Banca A se poate împrumuta pe piaţa locală în lei la o dobândă de 8% p.a. şi 11% pentru € şi banca B se poate împrumuta cu 9% pentru lei şi 10% pentru €. Cele două bănci încheie un contract de credit back - to - back (subsidiar). Creditele sunt acordate pe o perioadă de 3 ani, cu rambursare în tranşă finală (creditul iniţial), dobânzile plătindu-se anual. Se cere:

a. Să se întocmească tabloul de amortizare a creditului subsidiar, în condiţiile unui curs fix de 2000 lei = 1 €;

b. Să se analizeze cum se modifică dobânzile plătite de fiecare bancă, aferente cre-ditului paralel în condiţiile în care cursul creşte cu 0.20% /an. Să se calculeze şi să se compare randamentul curent pentru ambele credite;

c. Să se evidenţieze avantajele acestui tip de credit pentru părţile implicate compa-rativ cu creditul paralel.

23. O companie românească are de achiziţionat un bun de echipament din import în valoare de 10.000 €. Durata de viaţă a acestui echipament este de 5 ani. Cursul de schimb în momentul achiziţiei este de 40.000 lei/€. Chiria aferentă contractului de leasing este de 80.000.000 lei/an, amortizarea bunului se face liniar şi rata globală de impozitare este de 40% p.a. Taxa vamală pentru acest tip de echipament este de 10%, TVA – 19%. Se cere să se analizeze costul următoarelor variante:

a. Închirierea bunului pe 5 ani; b. Achiziţionarea bunului după anul 2; c. Achiziţionarea bunului după anul 2 şi vânzarea acestuia la sfârşitul anului 5 la un

preţ de €. d. Achiziţionarea bunului din fonduri proprii.

24. O companie românească are de achiziţionat un bun de echipament din import în valoare de 10.000 €. Durata de viaţă a acestui echipament este de 5 ani. Cursul de schimb în momentul achiziţie este de 40.000 lei/€. În aceste condiţii firma are de ales între:

a. a achiziţiona bunul din fonduri proprii; b. a achiziţiona bunul pe baza unui credit pe cinci ani, acordat de o bancă din UE în

€, cu o dobândă fixă de 5% p.a., perioadă de graţie 2 ani; c. a închiria bunul în leasing de la o societate de leasing din România pe o perioadă

de cinci ani, chiria anuală plătită pentru acest bun fiind de 80.000.000 lei/an.


45

În ipoteza în care bunul se amortizează liniar, rata globală de impozitare este T = 40%, şi cursul de schimb a crescut constant cu 25% p.a. se cere să se analizeze care ar fi cea mai bună variantă de finanţare.

25. O companie românească realizează un export direct de marfă în UE. Valoarea totală a acestui export este de 100.000 €. Această operaţiune se realizează pe baza unui credit cumpărător pe o perioadă de 5 ani, la o dobândă variabilă EURIBOR + 1%, peri-oadă de graţie de doi ani. Prima de asigurare a acestui credit este de 3% p.a., calculată la valoarea creditului, prima de asigurare a mărfii este de 5% p.a., comisionul pentru deschiderea unei scrisori de garanţie bancară pentru suma implicată este de 10%. Banca românească implicată în derularea acestui credit se refinanţează pe cinci ani la o do-bândă fixă de 6% p.a. de la o instituţie specializată, rambursarea acestui credit făcân-du-se în tranşă finală (atât creditul cât şi dobânda sunt rambursate, respectiv plătite la sfârşitul celor cinci ani). Creditul cumpărător se rambursează în tranşe anuale egale, tranşa fiind rambursată la sfârşitul anului în timp ce dobânda se calculează şi se plăteşte în avans la începutul anului.

Determinaţi care este costul total al acestui credit cumpărător pentru fiecare parte implicată: firma exportatoare, firma importatoare, banca exportatorului, banca impor-tatorului etc. Evoluţia ratei de dobândă EURIBOR este: an I – 5%, an II – 6%, an III – 7%, an IV – 8%, an V – 9%.

26. O firmă românească a realizat exporturi în valoare de 500.000 €, creanţele fiind încasabile peste un an de zile. Compania are nevoie de această sumă în prezent pentru derularea unui program de investiţii. Pentru a obţine această sumă are de ales între:

a. contractarea unui credit pe un an în lei pentru echivalentul acestei sume la cursul de 20 lei/€ şi la o dobândă fixă de 31% p.a., plata dobânzii şi rambursarea creditului făcându-se trimestrial în tranşe egale;

b. încheierea unui factoring cu plata în avans, garanţia reţinută de factor fiind de 10% din valoarea totală a creanţelor, dobânda percepută de factor fiind de 10% p.a., comision de 1,5% din valoarea totală a creanţelor.

În ipoteza în care cursul evoluează astfel: trimestrul I - 25 lei/€, trimestrul II - 30 lei/€, trimestrul III (sfârşitul anului) - 40 lei/€ se cere să se precizeze care este cea mai bună variantă de a obţine suma în avans aferentă acestor creanţe provenite din export.

27. O companie românească a exportat pe piaţa europeană bunuri de echipament în valoare de 500.000 euro, exportul fiind plătibil peste trei ani de zile. Pentru a se finanţa până la încasarea contravalorii exportului compania are de ales între următoarele variante:

a. Credit furnizor în ROL de la o bancă românească, rambursabil în tranşă finală la o rată fixă de dobândă de 10% p.a., scrisoarea de garanţie bancară având un cost de 2% p.a. calculat la valoarea nominală a creanţelor;

b. Forfetarea creanţelor din export la o instituţie specializată, rata dobânzii fiind calculată în acest caz pe baza EURIBOR mediu de 6%, estimat pe perioada următorilor trei ani.


Să se compare cele două variante de finanţare a exporturilor şi să se precizeze care dintre acestea este mai avantajoasă pentru compania românească. Cursul de schimb ini-ţial este de 10 ROL/euro şi se estimează o depreciere anuală a ROL faţă de euro cu 2% p.a.

28. O companie românească are de ales între următoarele variante de finanţare pe termen mediu şi lung a unui export de bunuri de echipament în valoare de 1.000.000 €:

a. Credit sindicalizat pe o perioadă de 5 ani, 2 ani perioadă de graţie, rata variabilă de dobândă LIBOR + 1%, rambursarea făcându-se în tranşe anuale (inclusiv do-bânda);

b. Credit furnizor în lei, pe o perioadă de 5 ani, la o dobândă fixă de 10% p.a., rambursarea se face în tranşă anuală finală, dobânzile se plătesc semestrial. Cos-tul total al scrisorii de garanţie este de 2% din valoarea nominală a creditului.

c. Factoring cu plata în avans (în dolari), garanţia reţinută de factor fiind de 10% din valoarea creanţei, dobânda percepută fiind de 5% p.a.;

d. Forfetarea creanţelor din exporturi la o rată de dobândă calculată pe baza LIBOR mediu.

Evoluţia ratei de dobândă EURIBOR este: an I – 5%, an II – 6%, an III – 7%, an IV – 8%, an V – 9%.

29. O companie românească intenţionează să achiziţioneze din import un bun de echipament în valoare de 1.000.000 € din UE. Pentru finanţarea acestui import compania are de ales între următoarele variante de finanţare:

a. credit bancar pe cinci ani, rambursabil în tranşă finală, rata de dobândă variabilă LIBOR + 1%, plata dobânzilor făcându-se anual, la începutul anului;

b. credit cumpărător în USD, rata dobânzii de 12% p.a., rambursabil în serii anuale egale, dobânda plătită anual;

c. leasing extern, taxa de leasing de 7% p.a., durata contractului de 3 ani, amortiza-rea bunului se face liniar, taxa vamală de 10% din valoarea bunului, cumpărarea acestuia făcându-se pe baza unui credit bancar cu dobândă de 8%.

Care este cea mai bună alternativă de finanţare pentru compania românească din punct de vedere al costurilor şi al riscurilor implicate?

30. O companie a efectuat un export de bunuri de echipament pe piaţa europeană în valoare de 500.000 €, plătibili peste patru luni de zile. Exportatorul a solicitat acceptarea unei cambii de către importator pentru suma datorată. Aveţi la dispoziţie următoarele informaţii oferite de o bancă din ţara exportatorului:

• Taxa scontului de 8% p.a. • Garanţia depusă în contractul de factoring cu plata în avans de 2% din sumă; • Dobânda percepută pentru un factoring cu plata în avans de 5% p.a.

Care dintre variantele de mai jos este mai avantajoasă pentru compania exportatoare:

a. Credit de scont cu 3 luni înainte de scadenţă; b. Factoring cu plata în avans. c. Dacă la scadenţă importatorul refuză plata, cine îşi asumă acest risc?


47

31. O companie românească a emis obligaţiuni pe piaţa europeană cu o valoare nomi-nală de 10 €, preţ de emisiune de 8 €, preţ de răscumpărare de 12 €, scadenţa de 5 ani, număr de obligaţiuni emise de 10.000, rambursarea în anuităţi constante, cupon de 10% p.a. Să se calculeze următorii indicatori cu privire la această finanţare prin emisiune de obligaţiuni:

a) Preţul de piaţă al obligaţiunilor după primul an de la emisiune (rata de actualiza-re estimată la 9%);

b) Profitul total oferit de aceste obligaţiuni; c) Valoarea actualizată şi valoarea actualizată netă (k=9%); d) Randamentul până la scadenţă (RIR); e) Randamentul curent; f) Maturitatea şi durata; g) Randamentul promis estimat.

32. Lucraţi la o companie din România ce doreşte să achiziţioneze un echipament din UE în valoare de 1.000.000 €. Pentru a finanţa acest import de tehnologie, compania in-tenţionează să emită obligaţiuni străine pe piaţa europeană, valoarea nominală a obliga-ţiunilor emise fiind de 15 €/obligaţiune, scadenţa 5 ani, cupon de 10% p.a. Să se deter-mine costul finanţării şi gradul de expunere la riscul de dobândă în fiecare dintre variantele de mai jos:

a) rambursare în serii anuale egale; b) rambursare în anuităţi constante; c) rambursare în tranşă finală; d) dacă emisiunea ar fi cu cupon zero, care ar trebui să fie preţul de emisiune sau cel

de răscumpărare în aşa fel încât profitul oferit de obligaţiunile rambursabile în serii anuale egale să fie egal cu câştigul oferit de aceste obligaţiuni?

e) dacă iniţial 1 € = 2 ROL şi deprecierea anuală estimată a leului în raport cu dola-rul este de 2% p.a., care este gradul de expunere la riscul valutar a variantelor de împrumut obligatar de mai sus?

f) dacă aţi fi investitor, care dintre variantele de mai sus aţi prefera-o?

33. O companie românească emite obligaţiuni pe piaţa Germaniei în valoare de 100.000 €, valoare nominală de 10 €/obligaţiune, PE=9,5 €/obligaţiune. Obligaţiunile sunt emise cu un cupon fix de 10% p.a., pe o perioada de patru ani, rambursarea acestora făcându-se în anuităţi constante. Se cere:

a. Să se întocmească tabloul de amortizare pentru această finanţare şi să se determine randamentul curent şi randamentul până la scadenţă;

b. Să se compare rata cuponului cu randamentele calculate la punctul a). şi să se comenteze rezultatele obţinute;

c. Cum se modifică rezultatele de la punctul a) şi b) dacă emisiunea se făcea la un preţ de răscumpărare de 11 €/obligaţiune?


34. O companie se decide să-şi finanţeze un import de tehnologie printr-o emisiune de obligaţiuni străine pe piaţa europeană, valoarea nominală de 10 euro/obligaţiune, dobânda 12% p.a., număr de obligaţiuni emise 100.000, scadenţa peste 3 ani. Se cere:

a. Dacă un investitor german cumpără iniţial obligaţiunile la 9 euro/obligaţiune să se determine care este preţul estimat al obligaţiunilor la sfârşitul fiecărui an, în ur-mătoarele condiţii de rambursare: serii anuale egale, anuităţi constante, tranşă finală (rata de actualizare de 9.5%).

b. Aceeaşi cerinţă ca la punctul a) dacă preţul iniţial al obligaţiunilor dacă rambur-sarea se face cu o primă de rambursare de 2 euro.

35. O companie a emis obligaţiuni la valoarea nominală pe o perioadă de 10 ani, valoarea emisiunii fiind de 1.000.000 €, număr de obligaţiuni emise 50.000, valoare nominală de preţ de răscumpărare 22 €, cupon anual de 10%.

a. Se cere să se realizeze graficul evoluţiei preţului şi al randamentului până la sca-denţă al acestor obligaţiuni pe întreaga perioadă până la scadenţă, în următoarele variante: de rambursare: anuităţi constante, serii anuale egale şi tranşă finală (rata de actualizare de 9%);

b. Să se compare graficele preţurilor pentru cele trei tipuri de rambursări calculate la punctul a) (în care s-a folosit o rată de actualizare de 9%) cu cele obţinute în cazul în care rata de actualizare ar fi de 11% (mai mare decât rata cuponului). Să se comenteze rezultatul obţinut.

36. O companie care intenţionează să achiziţioneze un echipament din UE are de ales între mai multe variante de finanţare:

a. Emisiune de obligaţiuni pe piaţa europeană, valoarea nominală de 1.500.000 euro, preţ de emisiune de 9 euro, valoare nominală de 10 euro, scadenţa 5 ani, cupon de 12% p.a., rambursare în anuităţi constante, curs iniţial 1 € = 1,5 euro, deprecierea estimată a euro fiind de 2% p.a.;

b. Credit cumpărător în € pentru suma de 1.000.000 €, scadenţa 5 ani, rambursarea în serii anuale egale, rata dobânzii de 10%, perioadă de graţie 2 ani.

Care este cea mai bună alternativă din punct de vedere al costului?

37. O companie românească a emis obligaţiuni convertibile în acţiuni (raportul de conversie 1 obligaţiune = 10 acţiuni) la o valoare nominală de 10 €/obligaţiune, preţ de emisiune de 9 €/obligaţiune, cupon anual de 10%, scadenţa 5 ani. La scadenţă, preţul de piaţă al acţiunilor era de 1,2 €/acţiune. Se cere să se determine:

a. prima de conversie a acestei emisiuni; b. să se întocmească graficul evoluţiei anuale a preţului obligaţiunilor convertibile

(preţul acţiunilor este fix); c. costul total al finanţării prin emisiune de obligaţiuni convertibile în acţiuni; d. cum ar fi variat acest cost dacă preţul acţiunilor era de 1 €/acţiune.


49

Studii de caz

Studiu de caz 1: „Finanţare din surse proprii sau din surse atrase: cazul companiei GECAD” Compania GECAD este unul din producătorii locali importanţi de software care în

ultimii ani s-a specializat pe realizarea de produse specializate pentru gestionarea aface-rilor (programe de contabilitate, programe de gestiune a stocurilor, programe de ges-tiune a vânzărilor, programe de analiză financiară). Bilanţul companiei la începutul anului 2002 este următorul:

Poziţii în bilanţ (mil. lei) 2002 Total activ 3180 Active circulante 380

Numerar: 180 Creanţe: 200 Stocuri: 140

Active fixe 2800 Terenuri: 400

Clădiri: 900 Utilaje: 500

Echipamente: 1000 Total Pasive 3180 Capital social 700

Acţiuni preferenţiale: 500 Acţiuni obişnuite: 200

Datorii pe termen scurt 1400 Datorii comerciale: 600

Datorii fiscale: 800 Datorii pe termen lung 900 Provizioane 50 Cont de profit şi pierdere 130

Compania a înregistrat în 2002 următoarele operaţiuni: 1. A contractat un credit în valoare de 100 milioane lei de la BCR, rambursabil în

tranşă finală (la sfârşitul perioadei de creditare), scadenţa 1 an, dobândă medie de 10% p.a. plătibilă la final;

2. Capitalul de 100 milioane lei obţinut din credite împreună cu 30 milioane din fon-durile proprii ale companiei sunt utilizate pentru dezvoltarea unui nou program integrat de contabilitate;

3. Compania vinde programul firmei Softwin din Bucureşti care va comercializa acest program sub numele şi licenţa sa. Plata programului se va face cu 1500 de acţiuni la compania Softwin ce vor fi cedate firmei GECAD;


4. Compania vinde acţiunile Softwin la Bursa de Valori Bucureşti (piaţa secundară Rasdaq) şi cu banii obţinuţi rambursează creditul de la BCR.

Având în vedere aceste operaţiuni şi bilanţul iniţial al companiei GECAD analizaţi următoarele aspecte:

a. Precizaţi care din poziţiile bilanţiere de activ şi pasiv reprezintă active financiare. Însumaţi aceste active financiare detaliat pe activ şi pasiv;

b. Evidenţiaţi efectul pe care îl are fiecare operaţiune asupra bilanţului companiei. Care este raportul active reale pe active totale şi active financiare pe active totale după fiecare operaţiune?

c. Cum apreciaţi finanţarea companiei preponderent prin surse atrase şi mai puţin din fonduri proprii? În ce măsură structura financiară a companiei a influenţat această decizie.

d. De ce ar fi mai avantajos creditul faţă de reinvestirea profitului companiei în acest caz?

Pentru mai multe detalii cu privire la rezolvarea acestui studiu de caz consultaţi următoarele resurse:

- http://www.kmarket.ro/b3/2/17.html - http://wwwcom.ase.ro/curs-finante/capitolul_19.htm - http://www.kmarket.ro/b3/decizie.html

Studiul de caz 2: „Planul de finanţare a afacerilor – cazul companiei SEBA Industrial” SEBA Industrial, companie privată înfiinţată în 1994, are ca scop producerea şi distri-

buţia de echipamente pentru prelucrarea lemnului. SEBA Industrial s-a impus atât ca unul dintre cei mai puternici distribuitori de utilaje şi echipamente din industria lemnu-lui, cât şi ca lider de piaţă în producţia de uscătoare şi aburitoare pentru lemn. Preocu-pat atât de satisfacerea cerinţelor şi dorinţelor clienţilor, cât şi de calitatea şi siguranţa produselor sale, SEBA Industrial a introdus şi aplicat, în cursul anului 2002, sistemul de management a calităţii conform cu ISO 9001-2000. TÜV CERT al TÜV Thüringen e.V. din Germania, în urma încheierii cu succes a auditului, a înmânat, în data de 22.07.2003, certificatul ISO 9001-2000, ce reprezintă recunoaşterea performanţelor dezvoltate în cadrul SEBA Industrial privind managementul calităţii.

Calitatea a fost mereu la baza strategiei companiei, iar aceasta certificare este o garan-ţie, atât pentru partenerii interni cât şi cei externi, în ceea ce priveşte seriozitatea cu care SEBA înţelege să-şi respecte clienţii şi sa le ofere produse de calitate. Comercializarea de produse pentru prelucrarea lemnului are la bază atestarea ca distribuitor autorizat pentru România a celor mai importanţi producători de astfel de echipamente, cum ar fi: SICAR GROUP, BULLERI, PEZZOLATO, MARZANI, MAGGI, BACCI, ELIO VALERI, POR, PUTSCH MENICONI, GRIFO, COMPA, OMEC etc.

Echipamentele ce pot fi comercializate către clienţi cuprind întreaga gamă de produse destinate industriei de prelucrare a lemnului:

- prese mecanice de brichetat rumeguş, - instalaţii pentru debitat buşteni cu pânză panglică verticală sau orizontală, - circulare de spintecat multiplu, - maşini de prelucrat pe patru feţe, - maşini clasice de prelucrat lemnul,

http://www.kmarket.ro/b3/2/17.html

http://wwwcom.ase.ro/curs-finante/capitolul_19.htm

http://www.kmarket.ro/b3/decizie.html


51

- maşini de calibrat şi şlefuit, - centre de prelucrare pe trei axe cu control numeric, - linii complete de presare pentru panouri din lemn masiv în varianta cu platan

încălzit sau în varianta cu presare la rece, - scule de prelucrat lemnul, - scule electrice portative (maşini de găurit, polizoare unghiulare, etc), - pânze circulare placate, - aparate electronice pentru măsurarea umidităţii lemnului. Distribuţia produselor proprii pe piaţa externa înseamnă pentru SEBA Industrial un

nou pas în evoluţia companiei. Compania are în vedere pentru perioada imediat următoare derularea unui plan de investiţii major, ce vizează creşterea producţiei. În primele 6 luni ale acestui an, producţia a înregistrat un număr de 55 instalaţii de uscare, iar până la sfârşitul anului se vor produce peste 100 de astfel de produse. Estimăm că în decursul următorului an, producţia de instalaţii de uscare pentru export va fi mai mare de 100 unităţi, depăşind în următorii ani, pe cea pentru piaţa internă.

LIGNA+ 2003, Târgul Internaţional de la Hanovra din Germania, a fost un pas im-portant în promovarea exportului. Pentru SEBA Industrial, prima şi singura companie din România prezentă cu stand propriu la acest eveniment, acest târg a fost un real suc-ces, fapt dovedit de numărul mare de contacte avute cu utilizatori din întreaga lume. În următoarea perioada, urmează sa fie furnizate echipamente în ţări ca: Portugalia, Rusia, Chile, Estonia, Ucraina, Ungaria, Croaţia, Muntenegru, Cehia, Noua Zeelandă etc.

Produsele SEBA Industrial sunt dezvoltate folosind importuri de completare din Ita-lia, Elveţia, Germania – importuri pentru componente ca: servomotoare, calculatoare de proces pentru conducerea automată a procesului de uscare, aparatură de măsurare a umidităţii şi temperaturii, electroventilele cu servo-comandă, electroventilatoarele, apa-ratură electrică de comandă, panouri termoizolante – restul echipamentului fiind reali-zat în fabrica proprie din Bucureşti, astfel că se poate oferi clienţilor un produs perfor-mant dar la preţuri mult mai mici, similare celor din import.

Echipamentele opţionale ce se regăsesc în oferta de instalaţii de uscare produse de SEBA Industrial începând cu 2003 cuprind ultimele noutăţi din punct de vedere al pro-cesului şi tehnologiei din acest domeniu: aparatura electronica cu variaţie continuă a turaţiilor ventilatoarelor, urmărirea procesului de uscare prin conectarea la un PC şi transmiterea datelor către calculatorul central al firmei SEBA prin opţiunea TELESERVICE, controlarea procesului de uscare prin Internet.

Avantajele acestei echipări sunt: - posibilitatea realizării unui regim de uscare adecvat pentru orice specie lemnoasă;

(brad, fag, stejar, paltin, cireş, etc); - reducerea consumului energetic cu până la 30%; - reducerea timpului de uscare; - realizarea rapidă a operaţiunilor de întreţinere.

Folosirea celor mai noi tehnologii garantează funcţionarea perfectă a componen-telor aparaturii livrate, SEBA Industrial garantând funcţionarea pentru o perioada de 24 de luni de la data livrării instalaţiei, echipa de Service putând fi contactată 24 de ore pe zi la linia telefonică permanentă, orice intervenţie având un timp de rezolvare de ma-


xim 72 de ore. Echipa SEBA Industrial cuprinde peste 70 de angajaţi cu o excelentă pregătire profesională.

Gama de produse a companiei cuprinde: A. Produse din producţie proprie: instalaţii convenţionale pentru uscarea lemnului

cu celulă din panouri de aluminiu B. Produse distribuite: centrale termice pentru apă caldă, abur şi apă supraîncălzită

pe combustibil solid, instalaţii pentru debitat buşteni cu pânză panglică orizon-tală, instalaţii pentru debitat buşteni cu pânză panglică verticală, maşini de între-ţinut pânzele panglică pentru debitat lemnul şi sculele pentru prelucrat lemnul, circulare de spintecat multiplu, circulare de retezat tip pendulă cu acţionare de jos şi de sus, circulare de retezat radiale, linie de retezat cu optimizare şi eliminarea defecţiunilor, maşini de prelucrat pe 4 feţe, prese pentru panouri din elemente masive de lemn, maşini de şlefuit, prese de asamblat, fierăstraie panglică de spin-tecat cu avans mecanic, fierăstraie panglică, maşini normale de frezat, maşini cla-sice de prelucrat lemnul pentru micile ateliere, maşini universale de tâmplărie, maşini de îndreptat, maşini de rindeluit la grosime, maşini de calibrat şi şlefuit pentru panouri, strunguri pentru lemn etc.

Rezultatele financiare obţinute de companie în ultimi ani demonstrează că internaţio-nalizarea şi diversificarea afacerilor a fost o alegere foarte bună pentru vânzările com-paniei (cifra de afaceri s-a dublat în ultimii 5 ani) însă nu şi pentru profitul net, diminu-area acestuia reducând încrederea acţionarilor şi a creditorilor în companie şi implicând o finanţare din ce în ce mai scumpă de pe pieţele internaţionale.

Contul de profit şi pierdere al companiei SEBA International 1997 – 2001 (mii €) Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Cifra de afaceri 23 453 24 550 16 229 14 069 11 196 Cheltuieli de personal 5 740 6 506 3 158 2 825 3 135 Rezultatul din exploatare 448 1 014 729 707 525 Impozit 10 175 119 198 196 Profitul net -116 241 364 327 327 Profit distribuit ca dividende - 204 349 303 304

Bilanţul consolidat al companiei SEBA International 1997 – 2001 (mii €) Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Imobilizări 10 197 10 909 7 335 4 586 3 059 Active circulante 18 006 20 757 13 344 18 334 14 695 - Stocuri 4 612 6 498 3 810 2 067 601 - Disponibilităţi 2 236 3 020 2 421 1 055 1 662 Total bilanţ 28 204 31 666 20 679 22 921 17 755 Capitaluri proprii 2 299 2 648 2 019 1 695 2 396 Datorii financiare 4 300 4 653 3 560 1 286 304 Alte pasive 21 605 24 366 15 100 19 939 15 054

Notă: Datele au fost adaptate din motive didactice.


53

Din bilanţul consolidat al companiei se poate observa că activele circulante au rămas aproximativ la acelaşi nivel în timp ce activele imobilizate (mijloace fixe) au crescut de aproape 3 ori (explicaţia acestei evoluţii constă în faptul că majoritatea domeniilor de activitate sunt intensive în tehnologie). Datoriile financiare ale companiei au crescut şi ele, gradul de îndatorare afectând rating-ul companiei şi, implicit, costul capitalului.

RAŢII FINANCIARE Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Rezultat net/Capital propriu -5.07 9.11 18.03 19.28 13.67 Rezultat net/Cifra de afaceri -0.5 0.98 2.24 2.32 2.92 Salarii/Cifră de afaceri 24.47 26.5 19.46 20.08 28

Concentrându-se pe o permanentă îmbunătăţire a calităţii produselor în conformitate cu standardele internaţionale, vânzările şi producţia pentru export ale companiei au crescut semnificativ de la an la an. La data de 28 aprilie 2003 compania a încheiat un contract de export de echipamente pentru prelucrarea lemnului cu o firmă din Ucraina în valoare de 5 milioane €, contract pe care compania era interesată să îl onoreze. Pentru a realiza acest contract important erau nevoie de realizarea unor investiţii în valoare de 1,21 milioane € privind extinderea capacităţilor de producţie. În acelaşi timp însă, derularea operaţiunii implică şi o serie de cheltuieli importante cu producţia, distribuţia, transpor-tul şi vânzarea echipamentului, pe care compania nu şi le putea asuma în totalitate. Planul de afaceri constituit în acest sens detaliază pe tipuri de cheltuieli şi bugetul alocat acestora, pe baza unei liste de activităţi de producţie şi de marketing aferente. O parte din costuri (pe 2002 compania a realizat un profit net de 1.20 milioane €, cifrele de pe primul trimestru al anului 2003 fiind mai optimiste) compania intenţionează să le acopere din sursele proprii, pentru diferenţă însă specialiştii din companie au testat oferta pieţelor financiare internaţionale şi au întocmit diferite variante ale planului de finanţare.

Tipuri de cheltuieli Total cheltuieli

Surse proprii

Surse externe

Achiziţionarea de echipamente 650.000 € 200.000 € 450.000 € Cheltuieli de producţie 160.000 € 10.000 € 150.000 € Cheltuieli de distribuţie 120.000 € - 120.000 € Cheltuieli cu vânzarea bunurilor 80.000 € - 80.000 € Cheltuieli cu promovarea 170.000 € - 170.000 € Alte cheltuieli 30.0000 € - 30.0000 € TOTAL 1.210.000 € 210.000 € 1.000.000 €

Pentru a finanţa acest export ce viza dezvoltarea afacerilor companiei pe o nouă piaţă externă importantă din Estul Europei, au fost elaborate două variante de plan de finan-ţare. Varianta A se bazează pe mobilizarea exclusivă de fonduri de pe piaţa financiară internă, în timp ce a doua variantă se bazează pe mobilizarea de fonduri de pe piaţa fi-nanciară internaţională. Condiţiile şi sursele de finanţare, împreună cu volumul pre-văzut pentru fiecare dintre acestea, sunt prezentate mai jos: Varianta de finanţare A:


Sursa şi condiţiile de finanţare Suma I. Credit bancar în $ pe cinci ani, perioada de graţie de 2 ani, rata medie a dobânzii 10%, rambursare în tranşe anuale egale.

360.000 $

II. Emisiune de obligaţiuni pe piaţa europeană, VN=10 €/oblig., PE=9 €/oblig., nr. oblig. emise – 50.000 oblig., rambursare în serii anuale egale, scadenţa 5 ani, cupon 12%.

500.000 €

III. Emisiune de acţiuni pe piaţa internă, VN=20 €/acţ., dividend estimat anual = 7 €/acţ., preţ de răscumpărare (după 5 ani) = 6.5 €/acţ., nr. acţiuni emise – 25.000 acţiuni

200.000 €

TOTAL FINANŢARE Cursul de schimb mediu estimat

1.000.000 € 1,2 $/ €

Varianta de finanţare B:

Sursa şi condiţiile de finanţare Suma I. Credit bancar în € de la o bancă americană pe trei ani, rata medie a dobânzii 7%, rambursare în tranşe anuale egale

300.000 €

II. Emisiune de obligaţiuni pe piaţa europeană, VN= 4.5 USD/oblig., nr. oblig. emise – 100.000 oblig., rambursare în anuităţi egale, scadenţa 5 ani, cupon 8%;

450.000 €

III. Emisiune de acţiuni pe piaţa internaţională, VN= 25 €/acţ., dividend estimat anual = 7 €/acţ., preţ de răscumpărare (după 5 ani) = 24.8 €/acţ., nr. acţiuni emise – 10.000 acţiuni

250.000 €

TOTAL FINANŢARE 1.000.000 €

Indicatori SUA UE Rata de dobândă la titlurile de stat

6% 5%

Prima de risc 1% 1% Cursul de schimb - 1,2 $/€

În calitate de manager financiar al companiei vi se cer următoarele: a) Să se întocmească un plan de afaceri aferent exportului pe piaţa Ucrainei; b) Dacă rata de actualizare pentru SUA este de 8%, să se estimeze o rată de actua-

lizare pentru euro având în vedere datele din ultimul tabel; c) Să se compare cele două variante de finanţare prin credite sub aspectul costului; d) Să se determine costul fiecărei variante de finanţare în funcţie de condiţiile de fi-

nanţare menţionate în tabelele aferente (a se avea în vedere şi costul capitalului propriu luând în considerare o rată de impozitare medie de 25%);

e) Să se determine costul mediu al capitalului în cazul fiecărei variante, având în vedere structura capitalului (a se avea în vedere şi costul capitalului propriu);


55

f) Să se compare cele două variante de finanţare A şi B sub aspectul costului mediu al capitalului;

g) Pe baza datelor din tabelul IV să se deseneze graficul SML (Security Market Line) pentru cele două pieţe (americană şi europeană). Suprapuneţi costul mediu al capitalului pentru cele două variante peste curba SML şi comentaţi rezultatul obţinut.

h) Cum aţi realiza dumneavoastră optimizarea capitalului în acest caz?


- http://www.sebagrup.ro/data.ro/index.htm - http://www.raef.ro/competitie/modelplan.htm - http://www.basepoate.ro/management/plandeafaceri/struct_contin.htm - http://www.cciat.ro/initiereafaceri/3/dr.htm - http://www.finint.ase.ro/teachmefinance/capm.html - http://www.finint.ase.ro/teachmefinance/securitymarketline.html

Studiu de caz 3: „Analiza riscului valutar, a riscului de dobândă şi a riscului de neplată în finanţarea afacerilor – cazul companiilor Elba şi Renk” S.C. Elba S.A. este unul din producătorii importanţi de echipamente electrice cu o

tradiţie însemnată în acest domeniu. Creată pe vechea companie Electrobanat (compa-nie înfiinţată în 1948 prin naţionalizarea grupului de firme DURA), firma activează din 1990 sub titulatura de S.C. ELBA S.A., iar în anul 1995 ELBA se privatizează integral. În anul 1997 ELBA a participat la constituirea unei firme mixte în domeniul iluminatului stradal, împreună cu concernul olandez Philips, noua firmă numindu-se „Philips and Elba Street Lighting SRL”. Trei ani mai târziu, ELBA a devenit acţionară, împreună cu compania franceza Plastique du Val de Loire, la constituirea firmei Elbromplast, dome-niul fiind cel al injecţiei de mase plastice.

În prezent, ELBA este cel mai mare producător din România de corpuri de iluminat ce pot fi înglobate în orice tip de sistem de iluminat. Oferta companiei cuprinde peste 400 produse de bază în 1500 de variante, omologate conform standardelor de referinţă, naţionale şi internaţionale: corpuri de iluminat fluorescente (montaj aparent), corpuri de iluminat fluorescent (montaj încastrat în tavan fals), corpuri de iluminat de siguran-ţă, corpuri de iluminat fluorescent (protejate la umezeală şi praf), corpuri de iluminat industrial şi pentru mediu cu pericol de explozie, corpuri de iluminat pentru amenajări interioare, corpuri de iluminat ambiental şi arhitectural, proiectoare destinate ilumina-tului ambiental şi arhitectural, semafoare, corpuri de iluminat auto, dulapuri metalice, corpuri de iluminat festiv, bariere şi mecanisme de acţionare porţi etc.

De asemenea, ELBA asigură proiectarea, execuţia şi întreţinerea sistemelor de ilumi-nat interioare şi exterioare, inclusiv iluminat public urban. Pentru întreaga gama de corpuri de iluminat ELBA oferă gratuit proiectarea sistemului de iluminat cu ajutorul softului ELBA LUX, realizat în conformitate cu normele şi recomandările Comisiei Internaţionale de Iluminat - CIE şi validat în conformitate cu procedurile din sistemul de management al calităţii. Toate corpurile de iluminat destinate spatiilor comerciale şi industriale, precum şi întreaga gama de corpuri de iluminat decorative beneficiază de o garanţie de 3 ani, oferită în premieră de către ELBA.

http://www.basepoate.ro/management/plandeafaceri/struct_contin.htm

http://www.sebagrup.ro/data.ro/index.htm

http://www.raef.ro/competitie/modelplan.htm

http://www.cciat.ro/initiereafaceri/3/dr.htm

http://www.finint.ase.ro/teachmefinance/capm.html

http://www.finint.ase.ro/teachmefinance/securitymarketline.html


Având 1160 de angajaţi şi o cifră ce de afaceri importantă, ELBA este lider pe piaţa corpurilor de iluminat din România. Produsele ELBA sunt comercializate în România la preţ de producător prin intermediul unei reţele de reprezentanţi care acoperă întreaga ţară. În plus, corpurile de iluminat marca ELBA sunt exportate cu succes în ţări precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Ungaria şi Orientul Mijlociu. ELBA dispune de labora-toare de încercări: fotometrice, chimice şi electromecanice acreditate RENAR, precum şi de un laborator metrologic autorizat. Având în vedere că Sistemul de Management al Calităţii este o necesitate cu impact favorabil asupra succesului în afaceri, ELBA şi-a creat un Sistem de Management al Calităţii care ajută firma în creşterea satisfacţiei clienţilor şi furnizează cadrul pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii asigurând încredere atât firmei cât şi clienţilor, fiind capabilă să facă faţă în mod constant cerinţelor de pe piaţă.

În acest sens ELBA şi-a certificat Sistemul de Management al Calităţii după cerinţele noului standard ISO 9001: 2000 cu organismele de certificare AEROQ România şi TÜV Sűddeutschland Germania. Ca urmare a solicitărilor venite de pe piaţă, la ELBA se realizează proiectarea în 3D a corpurilor de iluminat, pe staţii grafice şi calculatoare cu soft-uri performante. Tehnologiile de ultimă oră utilizate, calitatea materialelor folosite la execuţia corpurilor de iluminat, precum şi echipamentul electric ce poartă sigla mari-lor producători din domeniu au condus la acordarea în premieră de către ELBA a trei ani garanţie pentru corpurile de iluminat. De asemenea se asigură service în garanţie şi post-garanţie atât pentru corpurile de iluminat livrate, cât şi pentru sistemele de ilumi-nat executate.

Rezultatele financiare pe ultimii ani confirmă eforturile continue ale companiei de menţinere în poziţia de lider absolut pe piaţa românească a corpurilor de iluminat.

Contul de profit şi pierdere al companiei Elba S.A. - 1997 – 2001 (mii €) Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Cifra de afaceri 1 434 1 336 1 580 1 109 1 334 Cheltuieli totale 722 659 1 070 827 891 Salarii 468 446 303 177 273 Rezultat din exploatare 194 157 108 63 123 Impozit 51 30 45 35 55 Profit net 158 104 72 107 59 Profit net distribuit ca dividende 154 100 71 106 58

Bilanţul consolidat al companiei Elba S.A. - 1997 – 2001 (mii €)

Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Imobilizări 2 107 2 182 1 420 564 1 924 Active circulante 514 553 519 163 170 - Stocuri 832 892 1 399 800 776 - Disponibilităţi 114 132 532 431 370 Total bilanţ 2 939 3 074 2 819 1 364 2 700 Capitaluri proprii 1 134 995 872 669 1 409 Datorii financiare 1 120 1 334 1 079 271 836 Alte pasive 685 745 868 423 456



57

Reşiţa RENK S.A. este o companie cu capital integral privat care are la bază o so-cietate mixtă româno – germană creată în 1973 între UCMR România şi Renk AG of Augsburg din Germania, membră a grupului de companii MAN. Compania are în prezent următoarea structură a capitalului:

RENK A.G.Augsburg (Germany) 51% UCM Reşiţa 40% UZINEXPORT S.A. 9%

Gama de produse cuprinde o serie de tipuri de reductoare de mare capacitate desti-nate unor sectoare cum ar fi: industria navală, industria metalurgică, industria cimentu-lui, industria chimică şi petrolieră, industria minieră şi cea de prelucrare a materialelor plastice. În cei 20 de ani de existenţă a companiei aceasta a livrat clienţilor săi aproape 7000 de reductoare de mare capacitate pentru care asigură în permanenţă service şi întreţinere, într-o colaborare strânsă cu partenerul german. Printre clienţii de valoare ai companiei putem enumera Navol Olteniţa, Navrom Galaţi, Daewoo Mangalia, Renk Rheine Germania, Burgas Bulgaria, ISPAT Sidex Galaţi, ISCT Câmpia Turzii, Kakany Bosnia, Asiut Egypt, Allepo Siria etc. Rezultatele financiare pe ultimii ani confirmă evoluţia ascendentă a companiei:

Bilanţul consolidat al companiei Renk S.A.- 1997 – 2001 (mii. €) Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Imobilizări 136 87 90 88 75 Active circulante 10 13 14 16 8 - Stocuri 248 181 176 152 116 - Disponibilităţi 29 10 23 14 16 Total bilanţ 384 268 267 240 191 Capitaluri proprii 111 97 84 73 64 Datorii financiare 81 38 49 44 32 Alte pasive 192 133 134 123 95 Imobilizări 136 87 90 88 75

Contul de profit şi pierdere al companiei Renk SA - 1997 – 2001 (mii. €) Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Venituri din exploatare 506 455 436 378 293 Cheltuieli din exploatare 327 296 285 245 188 Rezultatul net al exploatării 80 66 62 54 43 Cheltuieli generale 25 24 23 20 15 Impozit 9 6 8 6 6 Profitul net 17 14 13 10 8 Profitul net după repartizare 17 14 13 10 8



Ambele companii s-au prezentat în martie 2003 la banca Société Generale cu un plan de afaceri pentru a obţine un credit în valoare de 1.000.000 €, perioada de acordare a creditului fiind de cinci ani în cazul companiei Elba, cu perioadă de graţie de 2 ani şi o rată medie de dobândă de 10% p.a., rambursare în tranşe semestriale egale, cu plata unei dobânzi capitalizate anual şi de numai 3 ani în cazul companiei Renk, fără perioa-dă de graţie, cu plata anuală a dobânzilor şi rambursabil în anuităţi constante, rata me-die a dobânzii de 12% p.a.. Se cere:

a) Să se întocmească tabloul de amortizare pentru cele două credite şi să se precizeze care este costul capitalului în fiecare dintre cazuri;

b) Să se analizeze cele două credite sub aspectul expunerii la riscul de dobândă folosind indicatorii învăţaţi;

c) Analizaţi cele două companii din punct de vedere al riscului de neplată. Consideraţi corectă decizia băncii de a percepe o dobândă mai mare companiei Renk S.A.?

d) Având în vedere factorii care influenţează cursul de schimb (rata inflaţiei, creşterea PIB, ratele de dobândă, soldul contului curent) să se realizeze un model simplu de previzionare a cursului de schimb euro - leu pentru perioada 2004 – 2006. Care ar fi principalii factori de incertitudine în acest caz.

e) Începând cu 2004, companiile Elba şi Renk estimează exporturi în valoare de 800.000 €/an (Elba) şi 750.000 €/an (Renk), importuri de materii prime în valoare de 500.000 €/an (Elba) şi 200.000 €/an (Renk). În plus, ambele companii mai solicită un credit furnizor pentru finanţarea exporturilor în valoare de 500.000 €, scadenţă 3 ani, rata medie a dobânzii de 8% p.a., rambursare în anuităţi egale. Evoluţia estimată a cursului de schimb este următoarea:

2004: 1 € = 38.000 lei 2005: 1 € = 41.000 lei 2006: 1 € = 42.000 lei

Să se analizeze expunerea la riscul valutar al celor două companii în condiţiile date.

f) Analizaţi expunerea băncii dumneavoastră la creditul în valută solicitat de cele două companii, în condiţiile de la punctul c.

g) Având în vedere rezultatele de la a) - e) să se precizeze pentru care dintre cele două companii ar trebui să opteze banca dumneavoastră.


- http://www.elba.ro/ - http://www.uzinexport.ro/renk/index.php - http://www.finint.ase.ro/valute.doc - http://www.finint.ase.ro/page7.html - http://www.finint.ase.ro/riscul.doc - http://www.finint.ase.ro/ratios.html - http://garnet.acns.fsu.edu/%7eppeters/fin3403/index.html (în secţiunea Readings la Financial Ratios şi Financial Analysis).

http://www.elba.ro/

http://www.uzinexport.ro/renk/index.php

http://www.finint.ase.ro/valute.doc

http://www.finint.ase.ro/page7.html

http://www.finint.ase.ro/riscul.doc

http://www.finint.ase.ro/ratios.html

http://garnet.acns.fsu.edu/%7eppeters/fin3403/index.html


59

Studiu de caz 4: „Analiza unei cereri de credit – cazul companiilor POLICOLOR S.A. şi Electroaparataj S.A.” Analiza financiară reprezintă un instrument de bază în finanţarea internaţională, pe

baza setului de indicatori financiari calculaţi putându-se face o serie de analize cu privi-re la bonitatea, lichiditatea şi solvabilitatea companiilor ce solicită un credit sau care se adresează investitorilor prin emisiunea de obligaţiuni sau acţiuni pe pieţele financiare internaţionale. Pe baza acestor indicatori, analiştii pot determina gradul de expunere la faliment al unei companii, precum şi punctele tari şi slabe din activitatea lor.

În aceste condiţii, este evident faptul că indicatorii financiari folosesc deopotrivă creditorilor şi investitorilor internaţionali (care pe baza lor stabilesc condiţiile în care vor remite capitalul pe care-l deţin) cât şi celor interesaţi în atragerea de resurse finan-ciare. Decizia şi condiţiile în care se va realiza finanţarea depind în mare măsură de capacitatea celui finanţat de a genera suficiente fluxuri financiare pozitive în viitor care-i vor permite rambursarea sumelor împrumutate.

În literatură sistemul de indicatori financiari sunt grupaţi în: • indicatorii de lichiditate (liquidity ratios); • indicatorii de profitabilitate şi de analiză a activităţii companiei; • indicatorii privind structura financiară (financial leverage); • indicatorii privind rentabilitatea activităţii (return ratios); • sistemul DuPont de indicatori; • indicatori privind acţionariatul (shareholders ratios), Aceşti indicatori se calculează pe baza contului de profit şi pierdere şi a bilanţului unei

companii, în funcţie de valoarea lor companiile fiind încadrate în diferite clase de risc. S.C. Policolor S.A. este o companie înfiinţată în 1990 şi are ca obiect de activitate pro-

ducerea de răşini sintetice, lacuri, vopsele, emailuri diluanţi, cerneluri tipografice şi co-mercializarea acestora en-gros şi en-detail, producerea şi comercializarea de produse in-dustriale, bunuri de larg consum alimentare şi nealimentare, en-gros şi en-detail, efec-tuarea de operaţiuni de import-export, operaţiuni speciale de asistenţă tehnică şi pres-tarea de servicii de marketing, consulting, intermedieri, operaţiuni de comisionare, alte servicii în domeniul comerţului interior şi exterior.

Potrivit unui studiu privind piaţa vopselurilor realizat de Daedalus Consulting pentru perioada 15 august-15 septembrie 2002, Policolor se află pe locul al treilea în vânzarea cu amănuntul la dispersii (categorie în care sunt incluse vopselele lavabile), cu o cotă de piaţă de 14,4%, fiind precedată de Kober Rolac şi Düfa, fiecare cu o cotă de aproximativ 20%. Pe piaţa emailurilor Policolor se situează pe locul al doilea, după Kober Rolac, cu o cotă de piaţă de 11%. Pe piaţa vopselelor auto, Policolor conduce de-taşat cu 78,1%, în timp ce compania clasată pe locul al doilea are o cotă de piaţă de aproape zece ori mai mică. În ansamblu, la sfârşitul anului trecut, Policolor era, conform declaraţiilor managementului, liderul pieţei româneşti al vopselelor, cu 37% din totalul producţiei interne şi o cotă de piaţă de 15%.

Capitalul social este de 71.257.475 mii lei, divizat in 71.257.475 acţiuni cu o valoare nominală de 1.000 lei/acţiune. Peste 80% din acţiunile emise de societate sunt deţinute de patru fonduri, respectiv: Romanian Investment Fund Cyprus Ltd. 34,10%, The Ro-manian American Enterprise Fund 32,95%, Sweepstone Investments Limited 9,96% şi Societe Generale Romania Fund 7,73%. La sfârşitul primelor nouă luni din 2002 societa-


tea a realizat o cifră de afaceri de 567 mld. lei în creştere cu 4% în termeni nominali faţă de valoarea înregistrată în perioada similară din 2001;exprimată în dolari, cifra de afaceri a scăzut cu 10% faţă de septembrie 2001, după scăderile de 7% din 2001 faţă de 2000 şi 6% din 2000 faţă de 1999. De la o pierdere de 11,9 mld. lei în 1999, la 31 de-cembrie 2000 societatea a raportat un profit net de 553 mil. lei, iar în 2001 21.729 mil. lei. Ca structură a rezultatului brut, se observă reducerea rezultatului din exploatare cu 15% ca urmare a restructurării activităţii prin renunţarea la producţia de răşini care s-a dovedit a fi neprofitabilă, diminuarea pierderii financiare cu aproximativ 50% în sep-tembrie 2002 faţă de septembrie 2001, datorită scăderii cheltuielilor financiare.

mii lei

Policolor Bucureşti Contul de profit şi pierdere 2000 2001 2002

Cifra de afaceri 528.574.672 657.180.580 567.050.591

Venituri din exploatare 565.639.198 681.536.958 580.830.611

Cheltuieli de exploatare 470.853.396 605.772.528 496.413.107

Rezultatul din exploatare 94.785.802 75.764.430 84.417.504

Venituri financiare 5.516.098 6.335.669 8.526.466

Cheltuieli financiare 95.099.462 51.583.629 31.261.930

Venituri totale 571.695.604 688.777.024 589.357.077

Cheltuieli totale 567.982.109 657.761.984 527.675.037

Profit brut 3.713.495 31.015.040 61.682.040

Profit net 553.270 21.729.535 44.987.827

mii lei

Policolor Bucureşti

Bilanţul contabil 2000 2001 2002

Active imobilizate 599.379.104 341.286.407 335.961.806

Active circulante 184.690.923 178.551.863 319.119.382

Active totale 844.848.361 520.585.519 656.756.886

Capital social 49.079.644 71.257.475 71.257.475

Capitaluri proprii 402.833.308 372.465.246 418.067.002

Datorii 211.420.148 136.725.232 224.688.779

Pasive totale 844.848.361 520.585.519 656.756.886


61

Faţă de dec. 2001 activul total a crescut cu 26,15%, activele imobilizate au scăzut cu

1,56%, iar activele circulante au crescut cu 78,72%. În cadrul activelor circulante se cons-tată o creştere a stocurilor cu 32% în 2002 faţă de sfârşitul anului precedent, iar creanţele au crescut cu 144%, în condiţiile în care durata de încasare a creanţelor a crescut de la 35,9 zile la 102,2 zile, iar numărul mediu de rotaţie al stocurilor a scăzut de la 6,4 la 4,2. În structura pasivului, capitalurile proprii au crescut cu 12,24% datorită dublării rezultatului net în septembrie 2002 faţă de decembrie 2001, iar datoriile au crescut cu 64,33% prin scăderea datoriilor pe termen lung cu 69% şi creşterea datoriilor pe termen scurt cu 94%.

SC Electroaparataj SA s-a constituit în anul 1949 sub numele Electro-Aparataj, prin comasarea următoarelor întreprinderi: Electroaparataj Andre Prott, Industria Electrică Românească şi fabrica Electrocasnica. Obiectul principal de activitate al companiei este următorul: producţia de aparataj electric de joasă tensiune pentru distribuţie şi coman-dă, lămpi electrice şi echipament de iluminat, echipamente electrice pentru motoare şi vehicule, componente electrice, piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de au-tovehicule etc. Capitalul social este de 131.427.536 mii lei, divizat în 131.427.536 acţiuni cu o valoare nominală de 1.000 lei/acţiune. S.C. Electroaparataj S.A. Bucureşti are următorii acţionari semnificativi: Romanian Investment Company Cyprus cu 19,83%, Societe Generale Romania Fund cu 15,01%, Broadhurst Investments Ltd+Lindsell Enterprises Ltd cu 49,97%.

mii lei

Electroaparataj Contul de profit şi pierdere 2000 2001 2002

Cifra de afaceri 329.188.717 449.746.645 233.589.874

Venituri din exploatare 374.005.772 473.965.389 242.384.758

Cheltuieli de exploatare 341.323.885 436.222.396 226.254.176

Rezultatul din exploatare 32.681.887 37.742.993 16.130.582

Venituri financiare 29.914.437 28.490.537 10.554.476

Cheltuieli financiare 3.515.258 2.526.061 1.172.534

Venituri totale 404.710.554 502.455.926 252.939.234

Cheltuieli totale 350.421.062 438.748.457 227.426.710

Profit brut 54.289.492 63.707.469 25.512.524

Profit net 43.595.881 52.375.064 21.911.368


mii lei

Electroaparataj Bilanţul contabil 2000 2001 2002

Active imobilizate 224.016.789 329.956.466 319.175.667

Active circulante 143.850.489 173.374.037 197.407.173

Active totale 368.064.270 503.402.285 516.621.003

Capital social 131.427.536 131.427.536 131.427.536

Capitaluri proprii 323.838.272 464.801.301 483.514.255

Datorii 39.935.753 34.713.674 29.597.831

Pasive totale 368.064.270 503.402.285 516.621.003

SC Electroaparataj Bucureşti a obţinut în 2002 un profit net de 21,9 mld. lei, în scădere cu 23% în termeni nominali faţă de valoarea corespunzătoare din anul 2001 în timp ce cifra de afaceri a crescut de la 227 mld. lei la 233 mld. lei (+3%) pentru aceeaşi perioadă. Activitatea de exploatare s-a încheiat cu un rezultat favorabil de 16,13 mld. lei iar din activitatea financiară a rezultat un profit de 9,38 mld. lei.

Compania POLICOLOR S.A.:

Acţiuni emise Valoarea nominală Valoarea de piaţă

Capitalizarea bursieră

Acţiuni preferenţiale (10%)

7125748 acţ x 1000 lei/acţ. 1050 lei/acţ. 74820348750

Acţiuni obişnuite 64131728 acţ x 1000 lei/acţ. 1070 lei/acţ. 68620948425 Total acţiuni 71257475 acţ. X 1000 lei/acţ. 1060 lei/acţ. 143441297175


Compania ELECTROAPARATAJ S.A.:

Acţiuni emise Valoarea nominală Valoarea de piaţă

Capitalizarea bursieră

Acţiuni preferenţiale (12%)

13142754 acţ x 1000 lei/acţ. 1030 lei/acţ 135370362080

Acţiuni obişnuite 118284782 acţ x 1000 lei/acţ. 1040 lei/acţ 123016173696 Total acţiuni 131427536 acţ x 1000 lei/acţ. 1035 lei/acţ. 258386535776


Cele două companii s-au adresat băncii ABN Amro Holding pentru încheierea unui contract de credit sindicalizat pe o perioadă de 5 ani, perioadă de graţie 2 ani. Valoarea creditului este de 5.000.000 €, rata medie a dobânzii de 10% p.a., rambursarea făcân-


63

du-se în serii anuale egale. Banca ABN Amro, în calitate de bancă lider, va forma un consorţiu bancar împreună cu care va analiza situaţia financiară a celor două companii. Având în vedere suma solicitată, conducerea băncii a hotărât că va acorda creditul ace-lei companii care prezintă situaţia financiară cea mai bună. În aceste condiţii practic pe baza unei analize financiare amănunţite se va stabili care dintre cele două companii va fi finanţată şi dacă finanţarea se va face în condiţiile solicitate.

Având în vedere bilanţul şi contul de profit şi pierdere al celor două companii se cere:

1. Să se realizeze o analiză financiară amănunţită pe baza indicatorilor învăţaţi, care să urmărească lichiditatea, profitabilitatea, activitatea, structura financiară şi eficienţa utilizării resurselor la nivelul celor două companii;

2. Să se analizeze varianta de finanţare prin credit sindicalizat din punct de vedere al costului şi al riscului cu următoarea variantă de finanţare: emisiune de obliga-ţiuni pe piaţa românească de capital, preţ de emisiune de 1000 lei/obligaţiune, scadenţa 5 ani, rambursarea în serii anuale egale, cupon 10% p.a., preţ de emisiu-ne de 950 lei/obligaţiune şi preţ de răscumpărare de 1050 lei/obligaţiune. Valoa-rea totală a emisiunii este de 5.000.000 € şi cursul mediu leu/euro 40 lei/euro.

3. Să se precizeze care dintre cele două companii are situaţia financiară mai bună; 4. Aţi acorda creditul sindicalizat în condiţiile solicitate (scadenţă, rambursare, do-

bândă)? 5. Dacă cele două ar emite acţiuni sau obligaţiuni pe piaţa financiară internaţională,

pentru care dintre cele două companii a-şi opta în calitate de investitor? 6. Consultaţi metodologia ABN Amro de analiză a unei cereri de credit şi comparaţi

ratingul obţinut de companiile POLICOLOR S.A. şi Electroaparataj S.A. conform acestei metodologii cu ratingul calculat de dumneavoastră.

7. Calculaţi indicatorii Du Pont pentru cele două companii şi comparaţi rezultatul cu ratingul obţinut de cele două companii. Reprezintă sistemul Du Pont de indicatori o sinteză a analizei financiare?


- http://www.kmarket.ro/b6.html (secţiunea dedicată societăţilor analizate – Rapoarte de analiză);

- http://www.policolor.ro/ - http://www.electroaparataj.ro/info.html - http://www.wart.ro/financiar/ (instrument de analiză financiară a companiilor

on-line); - http://www.finint.ase.ro/Formule7.htm (indicatorii de analiză financiară); - http://garnet.acns.fsu.edu/%7eppeters/fin3403/index.html (curs de analiză

financiară).

Studiu de caz 5. „Tehnici speciale de finanţare – cazul companiei RoCons S.A.” Société Générale este al treilea grup bancar francez şi una dintre primele 10 bănci de

pe piaţa românească, conform rezultatelor financiare obţinute de bancă în ultimii ani. Prin serviciile integrate oferite (atât comerciale cât şi de investiţii) şi prin poziţia sa pe


http://www.kmarket.ro/b6.html

http://www.policolor.ro/

http://www.electroaparataj.ro/info.html

http://www.wart.ro/financiar/

http://www.finint.ase.ro/Formule7.htm


piaţa financiară europeană grupul bancar Société Générale îndeplineşte rigorile unei bănci universale.

Activitatea bancară a grupului este împărţită după cum urmează: • Servicii bancare comerciale (56%): pentru această activitate banca dispune de o

reţea de 2600 de agenţii care cumulează un număr de 7.7 milioane de clienţi numai în Franţa şi 4 milioane de clienţi în străinătate. Compania oferă o serie de servicii financiare specializate de la credite de consum, credite furnizor, credite cumpărător, garanţii, până la operaţiuni de leasing, operaţiuni de factoring sau operaţiuni de forfetare. Tot în această categorie intră şi serviciile de asigurare.

• Servicii de investiţii şi finanţare prin pieţele de capital (36%): finanţări specializate (finanţarea proiectelor de achiziţie, finanţarea activităţii de export – import), operaţiuni pe piaţa acţiunilor şi obligaţiunilor, investţii de capital, consultanţă financiară (în special în domeniul achiziţiilor şi fuziunilor).

• Servicii de administrare de portofolii (8%): în gestiunea acestei bănci se află 298 miliarde € cea mai mare parte aflându-se în valori mobiliare (86.6%), restul în afaceri private.

Bilanţul consolidat al companiei Société Générale 1997 – 2001 (milioane €) Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Credite totale 289 447 309 762 260 379 247 583 245 447 Active fixe 5 740 4 566 3 769 3 856 3 892 Alte active 206 078 198 171 191 733 155 102 134 194 Total bilanţ 501 265 512 499 455 881 406 541 383 533 Capital propriu 19 513 19 938 16 925 14 216 11 415 Provizioane 49 306 47 013 44 024 10 676 10 596 Datorii financiare 77 877 62 974 50 479 45 353 47 724 Depozite bancare 266 802 287 287 250 976 245 571 238 856 Alte pasive 87 767 95 280 93 441 90 725 74 942

Contul de profit şi pierdere al companiei Société Générale 1997 – 2001 (mil. €) Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Venituri din exploatare 33 178 32 085 30 899 26 719 26 569 Cheltuieli din exploatare 18 724 18 211 17 100 15 628 17 581 Rezultatul net al exploatării 14 454 13 874 13 799 11 091 9 238 Cheltuieli generale 9 729 9 503 9 166 7 596 6 420 Impozit 649 739 1 357 1 073 502 Profitul net 1 651 2 327 2 698 2 414 630 Profitul net după repartizare 1 397 2 154 2 698 2 322 675


65

RAŢII FINANCIARE Société Générale Anul 2001 2000 1999 1998 1997 ROE 8.46 11.67 15.94 16.98 5.52 Venit net/RBE 11.42 16.77 19.55 21.77 6.82 Dobânzi plătite/CA 41.93 41.84 42.71 42.92 43 Număr de angajaţi 88 278 86 574 71 149 64 660 58 600

Banca oferă în prezent următoarele tipuri de finanţări speciale ale activităţii de comerţ exterior :

Tipul finanţării

Condiţii de finanţare

Leasing financiar

Contracte de 3 – 10 ani, la o taxă de leasing de 6% p.a. din valoarea contractului. Amortizarea bunului se face liniar. Avans de 10%.

Leasing operaţional

Contracte de 1 – 5 ani, taxă de leasing de 4% p.a., bunul se plăteşte la valoarea reziduală. Avans de 15%. Amortizarea bunului se face acce-lerat (50% în primul an);

Forfetare Durata creditului de 5 ani maxim, rata dobânzii PIBOR + prima de risc, comision 2%, garanţie de 15% din valoarea creanţei reţinută în avans

Factoring cu plata în avans

Creanţe comerciale cu scadenţă de până la cinci ani, comision de 2%, garanţie de 10% din valoarea creanţei reţinută în avans, rată de do-bândă fixă de 10%. Garanţia se restituie la scadenţă odată cu încasarea creanţelor.

Factoring cu plata la scadenţă

Creanţe comerciale cu scadenţă de până la cinci ani, comision de 4 – 10% plătit în avans în funcţie de durata şi de riscul creanţei. Întreaga sumă se plăteşte la scadenţă.

Credit furnizor

Durata 1 – 5 ani, dobândă PIBOR + prima de risc, garanţie bancară de la o instituţie financiară specializată (COFACE), rambursarea creditu-lui se face în tranşă finală, plata dobânzilor se face semestrial, peri-oade de graţie de 1 sau 2 ani.

Credit cumpărător

Durata 1 – 5 ani, dobândă LIBOR + prima de risc (mai mare decât la credit furnizor), garanţie bancară de la o instituţie financiară specia-lizată (COFACE), poliţă de asigurare a creditului de la o agenţie spe-cializată, rambursarea creditului se face în tranşe anuale egale, plata dobânzilor se face semestrial, perioade de graţie de 1 sau 2 ani.

Garanţii oferite de COFACE

Acoperă 100% riscul de neplată în contractele de credit, cost mediu de 3% din valoarea creanţei ajustată cu o primă de risc.

Poliţe de asigurare de credit COFACE

Asigură între 60 – 90% din valoarea creditului pentru riscul politic, riscul de ţară, riscul de transfer sau alte riscuri. Prima de asigurare în-tre 2 şi 10% din valoarea creditului în funcţie de ţara de provenienţă a cumpărătorului.

Poliţe de asigurare de bunuri

Acoperă daunele provocate de producerea unor evenimente diverse. Pentru poliţa de tip A (all risks) se percepe o primă de 2% din valoa-rea bunului.


Compania CATERPILLAR Inc. este o companie americană producătoare de echipa-mente şi utilaje pentru construcţii, minerit, agricultură sau exploatări forestiere. Un alt domeniu de activitate este producţia de motoare electrice pentru locomotive, generatoa-re de curent pentru echiparea de hidrocentrale, termocentrale sau centrale atomice. Activitatea companiei este structurată pe trei domenii principale: producţia de maşini şi utilaje, producţia de motoare, servicii de consultanţă financiară privind finanţarea de echipamente şi utilaje.

Mărcile oferite de compania Caterpillar sunt deja recunoscute în întreaga lume: Cat, Solar, MaK, Perkins, FG Wilson and Olympian. Deja compania nu mai este una exclusiv americană, în condiţiile în care mai mult de 51% din vânzările companiei se derulează pe pieţele internaţionale. Pe piaţa europeană compania Caterpillar este bine reprezen-tată în Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia. Aproape 30% din cifra totală de afaceri a grupului este realizată pe pieţele europene.

Bilanţul consolidat al companiei Caterpillar 1997 – 2001 (milioane €)

Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Imobilizări 17,364,697 1,335,966 13,939,021 294,446 31,303,718 Active circulante 5,214,269 16,850,131 4,229,923 31,303,718 68,990 - Stocuri 19,581,345 1,585,162 15,204,846 453,876 34,786,191 - Disponibilităţi 6,366,746 18,838,123 3,947,587 34,786,191 72,004 Total bilanţ 17,133,783 n.d. 13,456,193 358,946 30,589,976 Capitaluri proprii 6,018,264 16,192,354 3,075,763 30,589,976 68,440 Datorii financiare 14,832,753 n.d. 11,680,258 545,490 26,513,012 Alte pasive 5,439,970 13,738,787 3,049,967 26,513,012 66,896 Imobilizări 11,715,700 n.d. 9,821,509 308,556 21,537,209

Contul de profit şi pierdere al companiei Caterpillar 1997 – 2001 (mil. €)

Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Cifra de afaceri Rezultat din expl. Impozite Rezultat net Cash Flow Profit repatriat

19,202,841 1,753,336 -297,305 760,414

1,922,952 760,414

23,204,411 2,233,070

-416,431 913,425

2,239,878 913,425

21,681,871 2,606,123 -480,386

1,131,649 2,229,982 1,131,649

19,611,765 2,044,593 -452,916 941,667

1,882,339 941,667

17,979,387 2,350,168 -569,972

1,296,792 2,038,184 1,296,792

RAŢII FINANCIARE Caterpillar

Anul 2001 2000 1999 1998 1997 ROE 5.53 5.72 7.57 7.21 10.36 Venit net/RBE 20.36 20.83 27.29 26.00 42.37 Rata de solvabilitate 16.66 18.30 19.67 20.52 20.42 CF/CA 10.01 9.65 10.29 9.60 11.34


67

Compania românească RoCons S.A. este o companie specializată pe realizarea de construcţii civile şi industriale. Compania are deja o serie de proiecte realizate în România, volumul în creştere al afacerilor determinând compania să se orienteze spre un amplu proiect de modernizare a echipamentelor din dotare. Pentru a realiza acest lucru compania a consultat oferta firmelor producătoare de astfel de echipamente şi a ajuns la concluzia că soluţia cea mai bună ar fi achiziţionarea din import a acestor utilaje de la compania Caterpillar, cu susţinerea financiară a băncii Societe Generale.

Bilanţul consolidat al companiei RoCons 1997 – 2001 (mii ROL) Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Imobilizări 73 61 22 5 1 Active circulante 67 55 18 1 - Stocuri 66 60 41 33 15 - Disponibilităţi 14 12 12 10 7 Total bilanţ 139 121 64 38 15 Capitaluri proprii 55 49 14 10 7 Datorii financiare 24 22 16 2 0 Alte pasive 60 50 33 25 8 Imobilizări 73 61 22 5 1

Contul de profit şi pierdere al companiei RoCons 1997 – 2001 (mii. ROL)

Anul 2001 2000 1999 1998 1997 Venituri din exploatare 181 124 82 45 25 Cheltuieli din exploatare 8 8 11 4 0 Rezultatul net al exploatării 97 63 40 26 18 Cheltuieli generale 20 13 9 5 2 Impozit 7 5 4 2 1 Profitul net 8 5 5 3 1 Profitul net după repartizare 7 5 4 3 1

RAŢII FINANCIARE RoCons S.A.

Anul 2001 2000 1999 1998 1997 ROE 13.72 10.68 32.92 26.31 17.66 Venit net/RBE 4.15 4.24 5.62 5.91 5.02 Rata de solvabilitate 53.24 50.94 48.36 57.13 70.11 CF/CA 2 040 1 315 885 593 408

Soluţia finanţării prin intermediul băncii franceze Societe Generale acestui import de utilaje de la firma Caterpillar în valoare de 500.000 € este următoarea:

• Leasing; • Factoring; • Credit furnizor;


• Credit cumpărător; • Forfetare. Având în vedere oferta băncii Societe Generale se cer următoarele: A. Să se analizeze costul unui contract de leasing financiar şi operaţional pe 5 ani

încheiat între Societe Generale şi compania românească RoCons, prin cumpărarea echipamentului de la Caterpillar;

B. Care sunt principalele documente cerute în cazul unui contract de leasing? C. Să se analizeze costul unui contract de factoring cu plata în avans şi cu plata la

vedere pe 5 ani încheiat între Societe Generale şi Caterpillar privind exportul de echipamente în România;

D. Să se determine costul finanţării prin forfetarea creanţei Caterpillar faţă de RoCons (durata forfetării coincide cu creditul comercial acordat de Caterpillar de 5 ani);

E. Analizaţi comparativ costul creditului furnizor acordat pe 5 ani companiei Caterpillar şi creditului cumpărător acordat tot pe 5 ani companiei RoCons;

F. Să se analizeze riscul tuturor variantelor de finanţare a contractului de export încheiat între Caterpillar şi RoCons;

G. Dacă aţi fi în poziţia băncii care dintre variantele de finanţare a exporturilor ar fi cea mai avantajoasă pentru dumneavoastră? Ce variantă de finanţare aţi sugera să fie folosită în acest caz, având în vedere costurile şi riscurile implicate?


- http://www.leasing.ro/despre_leasing/index.jsp - http://www.leasing.ro/procedura/index.jsp - http://www.directleasing.ro/ - http://www.sebastian.ro/lease_cxa.php - http://www.brd.ro/ro/pjuridice/2/factoring.php - http://www.brd.ro/PDF/pjuridice/Factoring.pdf - http://www.eurofinance.sk/rom/forf.php - http://www.brd.ro/ro/pjuridice/2/sc_comert.php - http://www.finint.ase.ro/Formule9.htm

Bibliografie selectivă Internet

- http://www.finantare.ro; - http://www.duke.edu/%7echarvey - http://garnet.acns.fsu.edu/%7eppeters/fin3403/index.html; - http://www.stern.nyu.edu/%7eadamodar/; - http://www.finpipe.com/; - http://www.londonstockexchange.com/default.asp; - http://us.hsbc.com/business/treasury/derivatives/; - http://homepage.swissonline.ch/FinCalc/;

http://www.finantare.ro/

http://www.duke.edu/%7echarvey


http://www.stern.nyu.edu/%7eadamodar/

http://www.finpipe.com/

http://www.londonstockexchange.com/default.asp

http://us.hsbc.com/business/treasury/derivatives/

http://homepage.swissonline.ch/FinCalc/

http://www.leasing.ro/despre_leasing/index.jsp

http://www.leasing.ro/procedura/index.jsp

http://www.directleasing.ro/

http://www.sebastian.ro/lease_cxa.php

http://www.brd.ro/ro/pjuridice/2/factoring.php

http://www.brd.ro/PDF/pjuridice/Factoring.pdf

http://www.eurofinance.sk/rom/forf.php

http://www.brd.ro/ro/pjuridice/2/sc_comert.php

http://www.finint.ase.ro/Formule9.htm


69

- http://www.riskcenter.com/; - http://www.peoi.org/Courses/finanal/contents/financialanalysis.html; - http://www.credit-deriv.com/creart.htm; - http://viking.som.yale.edu/will/finman540/classnotes/notes.html; - http://www.imf.org; - http://www.bis.org; - http://www.wordbank.org; - http://www.kellogg.nwu.edu/academic/deptprog/fin_dep/wpapers.htm; - http://fisher.osu.edu/fin/journal/jofsites.htm; - http://www.unites.uqam.ca/ideas/series.html; - http://www.nasdaq.com/; - http://search.ny.frb.org/; - http://www.gloriamundi.org/;

Dicţionar on-line de termeni financiari: - http://www.duke.edu/~charvey/Classes/wpg/glossary.htm.

Răspunsurile la testele grilă

1 – a 17 – a 33 – e 49 – e 65 – a 81 – d 97 – a 113 – a 2 – c, e 18 – e 34 – c 50 – a 66 – b, d 82 – c 98 – b 114 – b 3 – a 19 – d 35 – c 51 – c 67 – c 83 – a 99 – c 115 – a, e 4 – a 20 – d 36 – a, b 52 – b 68 – a 84 – a 100 – b 116 – d 5 – b 21 – e 37 – e 53 – b 69 – e 85 – a 101 – c 117 – c 6 – c 22 – d 38 – d 54 – c, e 70 – c 86 – d 102 – b 118 – a 7 – a 23 – a 39 – b 55 – c 71 – a 87 – d 103 – d 119 – b, d 8 – e 24 – c 40 – a 56 – b 72 – b 88 – e 104 – e 120 – a 9 – a 25 – e 41 – a 57 – a 73 – a 89 – c 105 – a 121 – e 10 – a 26 – d 42 – b 58 – d 74 – b, e 90 – a 106 – a, d 122 – a 11 – b 27 – a 43 – a 59 – a 75 – a 91 – c 107 – a 123 – a 12 – d 28 – c 44 – c 60 – a 76 – e 92 – a 108 – c 124 – b 13 – a 29 – a 45 – a 61 – e 77 – d 93 – e 109 – b 125 – a 14 – d 30 – d 46 – a 62 – a 78 – d 94 – d 110 – b 126 – a 15 – b 31 – c 47 – a 63 – c 79 – a 95 – b 111 – a 16 – d 32 – a 48 – c 64 – b 80 – a 96 - d 112 - b

http://www.riskcenter.com/

http://www.peoi.org/Courses/finanal/contents/financialanalysis.html

http://www.credit-deriv.com/creart.htm

http://viking.som.yale.edu/will/finman540/classnotes/notes.html

http://www.imf.org/

http://www.bis.org/

http://www.wordbank.org/

http://www.kellogg.nwu.edu/academic/deptprog/fin_dep/wpapers.htm

http://fisher.osu.edu/fin/journal/jofsites.htm

http://www.unites.uqam.ca/ideas/series.html

http://www.nasdaq.com/

http://search.ny.frb.org/search97cgi/s97_cgi.vts?Action=FormGen&ServerKey=Primary&Template=frsny.hts

http://www.gloriamundi.org/

http://www.duke.edu/~charvey/Classes/wpg/glossary.htm

Finantarea Afacerilor Seminar

Documents

Transcript of Finantarea Afacerilor Seminar