Broşura 11 Novembre 1898 Anul I

icirc^oiă enciclopedica literara lunară

ADMINISTRAŢIUNEA Ş O I M U Ş (POSTA N A G Y - S A J Oacute

ABONAMENTUL P E AN 3 F L (750 F R A N C I ) I

1 RED ACŢIUNEA

R E T T E G ( R E T E A G )

Balada ochilor

Sbocircracirc dorule mereu

Preste lumea astă mare

Pacircn te-oiu prinde n a ei zare

Te-oiu urma cu gacircndul meu

Şi pe drum pe unde treci

De-i vedea doi ochicirc albaştrii

Licărind ca tainici aştrii

Nu-teumln credeumln ei sunt reci

Eacuter de te-or privi cu drag

Melancolici ochii ver Şi

Nu-i iubi căci o se-i pierolicirc

Uită-i dorule pribeag

Tainici dulci dar nepătrunşicirc

De-i zări doi ochicirc căpriicirc

^Nicicirc pe-aceia nu-i iubi

Sunt frumoşi dar sunt ascunşi

Ochii negrii plin de foc

De te-or dogori pe drum

Nu te teme nicicirc decum

Ochii negri-s cu noroc

Sborăn lume dor pribeag

Şi de-teeor privi cu drag

Se iubescicirc ochii de foc

Numai ei aduc noroc

George Gr Caicircr (icircn bdquofoia pentru tofi)

f episcopul şi (DefFopoliful iliiron Romanul In broşura an teceden ţă puturăm aduce numai o notiţă de

doacuteuegrave şire despre t recerea din aceas tă viegraveta a Metropoli tulu 1

Miron Romanul din Sibiiu de ore-ce chiar atunci a repausat cacircnd Rev i s t a era tograveta culesă şi coresă numai se-i dee tipograful vacircnt-O păţirăm chiar ca şi cacircnd a repausat M S Imperă tesa-Regină Apoi fiind redactorul departe de locul cu tipografia multe t rebue se lase numai cum se pot nu cum icircn adevegraver ar trebui se fie

Acurn icircnse ne permitem a icircmpărtăşi unele date biografice după raquoBiser ica şi Scola

Metropolitul Miron Romanul sa născut la 2 3 Augus t st v 1 8 2 8 icircn comuna romaneacutesca Mezeiş icircn apropiere de Beiuş icircn (Bihor) A primit din botez numele Moise care mai tacircrdiu la intrarea icircn cinul monachal sa sch imbat cu Miron

Părinţii Esce len ţ ie i Sa le au fost G e o r g i u şi A n a cei mai de frunte economi din comună omeni icircn st ima tuturora cacircţicirc icirci cunosceau fiind forte religioşi şi morali E i sădiră icircn tinegraverul Moise aceleaşi trăsături caracter is t ice cari aveau se formeze părţi din vishyegraveta lui sufletescacirc dar mai cu samă rel igiosi tatea şi tăria icircn credinţa s t rămoşescă cari aveau seacute-1 ferescă de multele tentaţiunicirc icircn decursul studiilor sale icircn şcoli străine A c e s t e a au fost par tea cea mai alesă şi basa educaţiuniicirc fiitorului Metropolit şi dora la nimeni mai poshytrivit ca la densul nu sar putea aplica cuvintele icircnţeleptului S i r ach raquoDomnul a mărit pe tată icircntru feciorii sei şi j udeca ta mumii o a icircntărit icircntru fii laquo

Cacirct pentru instrucţiune a fost de ajuns ca tineacuterul M o i s e R o shym a n u l se ajungă icircn şcolă pentru-ca de la icircnceput icircn tot decursul studiilor sale seacute dovedescă profesorilor segravei posesiunea unui talent escelent

Ş i -a făcut studiele gimnasiale la Beiuş la Oradea-mare a asshycultat studiele filosofice escelacircnd tot-deacuteuna printre colegii segravei b a fiind chiar cel dintacirciu icircntre denşiicirc

L a 1 8 4 6 apoi după ce a absolvat studiile filosofice a mers la Arad unde a asculat cursul teologic fungacircnd tot-odată ca pracshyticant la consistorul de acolo

L a 1 8 4 9 sub episcopul Aradului Gerasim R a ţ i u a icircntrat icircn serviciul administrativ b iser icesc ca vice-notar şi notar consistorial

S u b următorul Ep i scop al Aradului sub Procopiu Ivacicovicicirc zelosul tinegraver Moise Romanul deveni un factor principal aproacutepe indisshypensabil icircn conducerea trebilor biser icescicirc ale diecesei S u b densul sa regulat archivul şi sau adus icircn c e a mai bună ordine -lucrurile icircn cancelar ia consistorială

In 1 8 5 7 a icircntrat icircn statul monachal chirotesacircndu-se la măshynăstirea Hodoşlaquo din eparchia Aradului Cu puţin nainte de a se fi călugărit fusese numit profesor la institutul teo logic din Arad

A c i ca profesor sa distins prin zelul şi icircn ţe legerea chemării desvoltacircnd o act ivi tate icircnsemnată desvoltacircnd institutul după cerinshyţele moderne şi compunegravend studiigrave-manuscripte icircndelung folosite de acel institut

Succes ive apoi şi icircn restimpurigrave scur te primi gradurile ierar-c h i c e la 1857 de Diacon la 1 8 5 8 de Protodiacon la 1 8 6 2 de Sincel şi la 1 8 6 4 de Frotosincel

L a 1 8 6 1 Miron Romanul bucuracircndu-se de s t ima generală şi de populari tate icircn cercurile romacircnescicirc lua parte act ivă la mişshycările naţionale şi lui ca preşedinte al partidei romacircne dela A r a d e a se multami că partida disciplinată ca nici cacircnd altă dată şi păşind solidar la alegeri atacirct pentru municipii cacirct şi pentru dieta terii a ajuns la o putere icircncacirct icircn icircntreg comitatul Aradului numai din anumite consideraţiunicirc au lăsat şi Maghiari lor un singur deputat dietal eacuter ceialalţicirc reuşiseră a fi toţi Romacircn i Prin aces t fapt nu numai sa inspirat R o m inilor din aces t comitat icircncredere icircn

sine dar sa şi documentat icircn mod strălucit chiar şi pentru timshypurile următore că ce pot valora Romacircnii din aces t comitat nushymai de au virtutea a fi solidari şi a nu fi divisaţicirc icircn partide

L a 1 8 6 8 Miron Romanul participa la primul congres na-ţional-bisericesc ţinut icircn Sibiiu icircn care se crea raquoStatul organiclaquo A c i prin part iciparea plină de tact la ce le mai gingaşe desbatericirc atrage atenţia generală asupra sa

T o t la 1 8 6 8 metropolitul Şaguna care icircl preţuia mult la icircncredinţat cu o misiune şi grea şi gingaşă de a representa inteshyresele confesiunii ndstre icircn o a n c h e t ă r e g n i c o l a r ă ordonată de guvern pentru organisarea ş c d l e l o r p o p o r a l e Problema asta a resolvat-o spre deplina mulţămire a lui Şaguna care icircn cuvinte măgulătdr eşi-a arătat complacerea pentru icircmplinirea misiunii primite

L a 1 8 6 9 deci după icircnaugurarea erei politice dualiste Miron Romanul e ales deputat dietal mandat pe care l a folosit pacircnă cacircnd guvernul la numit inspector regesc de şcdle in comitatul Caraş-Severin funcţii primite tote cu consensul autorităţilor sale biserishycescicirc In special icircnsă nu făcea nicicirc un pas icircnsemnat icircn afaceri bisericescicirc şcolare oricirc naţionale nainte de a fi consultat pe Meshytropolitul Şaguna şi a fi dobacircndit consimţămacircntul lui

L a 1 8 7 0 ficirci ales de sinodul diecesan dela Arad ca Vicariu episcopesc şi preşedinte al Consistoriului dela Oradea-mare

Cu aces ta ocasiune a abdis de postul de inspector şcolar regesc

In 1871 ca vicar episcopesc şi preşedinte a Consistoriului oradan fu ridicat la demnitatea de Archimandrit

L a 1 8 7 3 după mor tea metropolitului Şaguna ales fiind Episcopul Aradului Procopiu Ivacicovicicirc de Metropolit icircn locul seu fu eles de Episcop icircn Arad Miron Romanul

A fost instalat de Ep i scop cu mare pompă la 3 F e b r 1874 prin P S S Nicolae Popea icircn calitate de comisar metropolitan

In decursul anului 1 8 7 4 şi fiind Miron Romanul Ep i scop la Arad sa icircntacircmplat chirotonirea archimandritului Teofil Bendela de Arch iep iscop şi Metropoli t la Cernăuţi Chirotonirea i-sa dat prin Metropolitul Procopiu Ivacicovicicirc dela Sibiiu asistat de episcopicircicirc sei sufraganicirc printre cari şi Miron Romanul Cu aces ta ocasie episcopul Miron a făcut cercuri lor dătătore de ton biser icescicirc din Cernăuţ impresie atacirct de inteligentă şi bună că nu peste mult icircn semn de recunoscere a calităţilor sale intelectuale facultatea gr or t eo logică dela universitatea din Cernăuţi i-a conferit titlul de Doctor icircn teologie

D a r Miron Romanul na remas mult Ep i scop la Arad A b i a trei pătrare de an Căci Metropolitul Procopiu Ivacicovicicirc fiind ales de cătră Sacircrbicirc de Patriarch al lor la Carloviţ şi primind scashyunul metropolitan de Sibiiu a devenit de nou vacant

Congresul naţional biser icesc icircntrunit pentru a legerea de Metropolit a ales icircntacirciu pe episcopul dela Caransebeş I o an P o shyp a s u dar nefiind recomandat de guvern a legerea nu a primit sancţ iunea coronei

Atunci icircn o adoua a legere la 2 1 Novembre (3 D e c e m b r e ) 1 8 7 4 congresul naţional b i ser icesc a ales la Sibiiu pe Episcopul Miron Romanul dela Arad de Archiepiscop şi Metropolit al R o shymacircnilor greco-orientalicirc din Transi lvania şi Ungaria

Acesta a legere fiind recomandată şi acceptată şi de Coronă nou alesul fu icircntrodus icircn scaunul metropolitan la finea anului 1 8 7 4 fiind icircncă icircn florea vieţii icircn vacircrstă de abia 4 6 anicirc

icircndată ce fu aşedat icircn icircnalta demnitate cu macircna tare apucă firele conduceri i afacerilor biser icescicirc icircn tote direcţiunile A pre-sidat C o n s i s t o r i u l archidiecesan aprope icircn tote şedinţele aseshymenea S i n d d e l e archidiecesane şi C o n g r e s u l naţional-bisericesc D a c ă se va considera aparatul complicat constituţional icircn adminis-

traţiunea b iser icescă după cum o dă Statutul Organic va icircnţelege oricirc-cine că acesta lucrare nu e una dintre cele mai uşore Cine a avut icircnsă ocasiune a vede pe Metropoli tul Miron Romanul presi-dacircnd icircn consistoriu sinode şi congrese sa putut convinge cu cacirc t ă esact i ta te şi corect i ta te conducea pertractările

In anul 1 8 7 5 vedem pe E x c S a Metropolitul Miron Romanul chirotonind icircn noua sa demnitate pe alesul succesor al seu la Arad I o an M e ţ i a n u icircntru Ep i scop

In 1 8 7 9 icircl aflăm pe Archiepiscopul şi Metropolitul Miron Romanul presentacircndu-se la treptele prea icircnaltului Tron al Maiesshytăţii Sa le Imperatului -Rege F ranc i sc Iosif icircn fruntea unei depu-taţiunicirc constă tă tore din ierarchiicirc metropoliei şi din deputaţii esmişicirc de sinodele eparchiale mdash icircntrevenind prin aşternerea unei repre-sentaţiunicirc bine motivate şi de densul compuse mdash icircn c o n t r a l e g i i propuse şi primite de dieta ungară p r i n c a r e i n t r o d u c e a l i m b a u n g u r e s c acirc c a l i m b ă o b l i g a t ă de icirc n v ă ţ ă m acirc n t icircn ş c o -l e l e p o p o r a l e icircn t o t e

L a 1881 Metropolitul Miron Romanul icircntrevine cu o repre sentaţ iune resolutacirc la ministeriul reg ung de culte şi instrucţiune p e n t r u r e v i n d e c a r e a r a n g u l u i c e c o m p e t e b i s e r i c i i o r shyt o d o x e din p a t r i e icircn ş i r u l c e l o r l a l t e c o n f e s i u n i

L a 1 8 8 3 ia icircn bă rbă tescă apărare interesele bisericesc şcoshylare şi naţionale icircn casa magnaţilor contra stricircmtorărilor ce li-se fac prin legea despre o r g a n i s a r e a icirc n v ă ţ ă m acirc n t u l u i icircn ş c o l e l e m e d i i In desbater i le Casei magnaţi lor a dus o luptă cinstită propunacircnd o mulţime de modificări a acelei legi Cu puţine de tot a reuşit dar şi-a făcut sfacircnta datorie

L a 1 8 9 5 icircl vedem icircn fruntea archiereilor romacircni luptacircnd bă rbă tesce icircn Casa magnaţi lor c o n t r a i n t r o d u c e r i i l e g i l o r p o l i t i c e - b i s e r i c e s c icirc

L a 1897 luptacircnd c o n t r a l e g i i d e s p r e m a g h i a r i s a r e a n o m e n c l a t u r i l o r a numelui tuturor comunelor şi locurilor din patria

Ş i aşa mai departe D e cacircte-oricirc o lege nouă se presinta casei magnaţi lor şi prin acea lege se făceau ceva nedreptăţ i oricirc stricircmtorăricirc intereselor b iser icesc şcolare şi naţionale mdash pe Metroshypolitul Miron icircntru cacirct numai pcdec icirc forte grave nu lar fi reţinut icircl vedem alergacircnd şi făcendu-şicirc datoria de a-şicirc ridica vocea icircn icircnalta casă icircn favorul acelor interese

In decursul păstoriri sale a făcut mai multe visitaţiunicirc cashynonice prin archidiecesă a sfinţit cu mare pompă religiosă mai multe biserici

E r a peste tot locul primit cu mar manifestaţii şi semne de omagiu din partea iubitorilor sei fi sufletesc şi peste tot locul impunea coreligionari lor şi conaţionalilor noştri dar chiar şi cercushyrilor străine cu care venea icircn atingere

A c u m icircnse nu mai este icircntre cei vii A icircnchis ochi pe vecie la 4 1 6 O c t o b r e la orele 11 şi 1 2 noptea er Jo i la 2 0 Oc-tobre i-a fost icircnmormacircntarea Mercur icircn 1 9 1 0 la orele 4 p m trupul adormitului icircntru Domnul Arch iep i scop şi metropoli t a fost r idicat din reşedinţa metropoli tană şi dus icircn mijlocul unui trist conduct de cătră 10 protopresbitericirc a fost aşedat icircn biserica din S i -biiu-cetate pe un catafalc nou A c o l o tdtă noptea privighiat fiind de elevi seminarialicirc a stat şi o parte icircnsemnată a preoţ imei sosite şi alt public

J o i la orele 9 a m sa icircnceput ce lebrarea sfintei liturgiicirc pontificacircnd P S S Părintele Ep i scop Nicolae P o p e a dela Caranshysebeş icircncunjurat de preacuvioşiile lor d-niicirc archimandriţ icirc Dr Ua-rion P u ş c a r i u din Sibiiu F i lare t M u s t a din Caransebeş Ios i f G o l d i ş din Oradea-mare protosincelul August in H a m s e a din Arad precum şi de mai mulţicirc domn asesor consistorial protoshypresbitericirc şi doi diaconicirc

L a drepta scaunului metropoli tan sta icircn biser ică P S S Părintele Ep i scop I M e ţ i a n cu I P S S a G h e n a d i e fostul Meshytropolit primat al Romacircnie i venit anume pentru aces t incident la Sibi iu

In mijlocul bisericei era sicriul deschis al repausatului putacircnd fi vedut bine prin vălul alb ce-i coperea faţa S t a ca şi cum ar dormi numai neschimbat neuricircţicirct ci numai forte slăbit

icirc nco lo mica biser ică plină icircndesuită şi corurile ei asemenea Poliţia nu lăsa se icircntre decacirct persone bisericesc membri i

de ai congresului şi sinodului şi dame adecă public de frunte cu tote as tea era o icircmbulzelă forte mare

Deputaţiunile veniau una după alta şi icircntr una deputaţiunea clerului romano-catol ic greco-catol ic luteran calvin deputaţiunea reuniunii femeilor romacircne din Sibiiu a femeilor romacircne din R e -şinaricirc a Asociaţiuniicirc a t ractelor protopopescicirc a ofiţerilor a coshymitatului şi la urmă representantul guvernului respect ive al mishynistrului de culte Vlass ics care a rugat prin scrisore specială pe corniţele suprem G T h a l m a n n se se presinte şi se-1 represinte

In numele bisericii surori gr cat au venit dela Blaşiu ca se o represinte şi se participe la icircnmormacircntare 1-1 S a dl vicar capitular Ioan M M o l d o v a n canonicul Cavril P o p secretarul Dr B u n e a Aurel C D o m ş a şi Dr R a d u protopopul M Uiorei

După terminarea sfintei liturgiicirc sa icircnceput serviciul divin speshycial pentru mort intracircnd icircn şirul slujitorilor şi 1 S S D Ep i scop I M e ţ i a n u

Răspunsurile liturgice le-a dat la s-ta liturgie escelentul cor bisericesc seminarial al domnului profesor D i m a er la prohod distinsa raquoReuniune romacircnă de cacircntări din Sibiiulaquo (domni şi dame) cacircntacircnd atacirct corul cacirct şi reuniunea icircn chip artistic şi admirabil spre uimirea şi complacerea alesului public străin ce era present

Panegiricul adormitului icircntru Domnul Arch iep iscop şi Metropoli t la ţinut P S S Dnul Ep i scop Ioan M e ţ i a n u dela Arad care a schiţat biografia metropolitului Miron scoţindu-i la ivelă faptele mai marcante şi meritele pentru biser ică şi terminacircnd cu o inspishyrată rugăciune pentru odichna sufletului răposatului

Pe la orele 12 sa pornit apoi conductul icircn modul următor In frunte un teolog icircmbrăca t icircn negru ducend o cruce de lemn negră şi cu vel negru pe ea după el elevi seminariului archi-diecesan cacircte 4 a lă turea poporul (vre-o 3 0 de şire de cacirc te 4 ) corpul icircnvăţătoresc sosit la icircnmormacircntare (vre-o 3 0 ş i re) corpul p reo ţesc venit se participe (tot cam cacircţicirc icircnvăţători) la urmă apoi musica mi l i ta ră carul cu celea vre-o 4 2 cununi caricirc de caricirc mai frumose şi mai preţiose după cor un cleric ducend crucea dela mormacircnt o c ruce frumosă cu fotografia răposatului şi icircmposhydobită cu o admirabilă cunună cu pantl ică neg ră venea apoi corul cacircntăreţi lor funebralicirc din Semina r (vre-o 4 0 de inşicirc) sub conducerea profesorului de cacircntări D Cunţan apoi grupul preoshyţilor slujitori diaconii protopopii asesorii icircn urmă Episcopi i icircn strălucitul lor ornat păşicircnd alăturea cu dacircnşiicirc şi I P S S a Gheshynadie fostul metropoli t-primat la Bucurescicirc icircn rasa sa negră că-lugărescă după ei venea carul mortuar cu sicriul metropolitului icircmpodobi t şi acest car cu cacircteva din cele mai alese cunun i mdash după car icircndată consistoriul metropoli tan icircn frunte cu fraţii Dr A l e s a n d r u E u g e n şi Z e n o M o c s o n y i alături cu caricirc mergea icircn şirul dintacirciu representantul guvernului corniţele Tha lman le urmau rudeniile răposatului familia C o s m a R o m a n şi F acirc ş i e er după familia veniau icircn splendidele lor uniforme patru generali representaţi icirc armatei icircn frunte cu E s c S a comandantul de corp şi icircncunjuraţicirc de număroşicirc ofiţeri de tote rangurile şi de tote a rmele veneau apoi deputaţiunile b i se r i cesc a romano-catolici lor a luteshyranilor a comitatului a confesiunii calvine profesorii dela gimna-siul săsesc representanţi icirc oficiului de dare a poştei a primăriei representanţiicirc bis g cat dela Blaşiu a bisericii Sft Nicolae din Braşov a şcolelor centrale din Braşov deputăţia Socie tă ţ i i raquoPetru Maiorlaquo a tinerimii universitare din Pesta deputăţia tinerimii univ rom din Cluj toţicirc funcţionarii institutului raquoAlb inalaquo a Tipografiei archidiecesane U r m a apoi un lung convoiu de dame icircn frunte cu comitetul raquoReuniunei femeilor romacircne din Sibi iu cu membre le lor şi altele alipite la convoiu fără calităţi speciale

In aces ta ordine a străbătut lungul şi imposantul convoiu

strada măcelari lor piaţa mică piaţa mare s trada Cisnacircdiei şi Schewis pacircnă la b i se r ica din suburbiul Iosefin

Musica militară şi corul cacircntăreţilor se p resch imbau icircn inshytonări de piese şi j a ln ice melodii icircn v reme ce clopotele dela tote bisericile din Sibiiu petreceau cu sunetul lor tristul convoiu

Poliţia şi-a dat bune străduinţe se susţie ordinea E a nicicirc na fost conturbată prin nicicirc un incident neplăcut deşi s tradele erau pline de gemea de public privitor precum şi to te ferestrile caselor pe ambe le părţicirc ale stradelor

In cimiteriu abia jumăta te din public a icircncăput celalalt a fost oprit de poliţia afară icircn stradă

Cacircnd după plinirea tuturor iormelor şi ritualelor cioclii au ridicat sicriu sel depue icircn mormacircntul cu capac de petră anume

zidit mdash rudeniile dna Măria Cosma Luc i a Cosma şi dna F acirc ş i e au mai sărutat pentru cea din urmă dată metalul r ece al sicriului scumpului lor unchiu şi binefăcător

După icircnmormetare la orele 312 sa dat o raquopomanălaquo icircn sala c e a mare a seminariului archidiecesan A u luat parte 2 4 0 persone icircn frunte cu P S S Episcopicirc Vicaricirc asesori protopopi e tc e tc

Masa a fost r idicată la orele 4Va prin Părintele E p i s c o p I Meţianu cu cacircntarea raquoCu drepţii prin care rogă pe Dumnedeu pentru odichna sufletului celui t recut dintre noi er la urmă sa cacircntat icircncă raquovecicircnica pomeni re

])IUA M O R Ţ I L O R După Se l t en re ich Cornel T radusă de o Albă-Iuliană

In orăşelul X icircngenunchiacirc lacircngă un mormacircnt prdspet o venerabi lă bătricircnă adacircncită fiind icircn ruga sa ce o tr imitea troshynului divin O tăcere profundă domnea mdash o linisce morta lă era acuma acolo unde abia cu puţin icircnainte un sgomot surd umplea aierul şi unde nu de mult icircntreg cimiteriul icircnota ca şi icircntrun val de lumină ce respicircndeau sutele de luminări aduse de credinshycioşi şi aşedate pe mormintele iubiţilor ce nu mai erau icircn vieţă

Pr ima di din Noembr ie es te aşa numită d m a morţilor Un şoşot surd de vocicirc paşicirc linicirc compl imente şi resalutăricirc mute şi triste se sch imbă rec iproc icircn aces ta seră lume multă dară o tăshycere mormintală domnesce cu aces ta ocasiă ca şi cacircnd fiecare sar teme nu cumva prin un sgomot se conturbe pacea şi liniştea celor ce dorm somnul etern

Su te şi mii de cununi şi girlande de rari frumseţe decoreză icircn aces ta di movilele şi mormintele suspine năduşite şi lacrămicirc ardătore varsă unul fiecare conform durerii sale ce-1 leagă de ţarina r ece a mormacircntului pentru el s cump b a pote sfacircnt

Astfeliu se serbeză icircn fiecare an ca semn de st imă şi iubire diua scurtă de tomna tot astfeliu a t recut şi de astădată a c e e a serbare regulată şi cimiteriul din orăşelul X era deja de mult icircn obicinuita sa tăcere icircntunerecul nopţiicirc sa respacircndit lin icircn tote unghiuri le Un criveţ nemilos de miadacirc-di sufla cu neicircndurare printre arborii lipsiţi de frunde aruncacircnd fulgişoriicirc deşicirc de nea conform capriciului seu

To ţ icirc credincioşii au părăsit de mult aces t locaş trist mdash unde pe fiecare icircl chemă sacircnta datorinţă mdash icircn aces ta di memorabi lă pentru de a rosti o pie rugăciune cătră atotputintele pentru reshypausul sufletelor mutate la odichna eternă

Numai raquodensalaquo nu observă că deja de mult e nopte tacircrdie mdash numai pe raquodensa nu o alunga criveţul gheţos s icircngură dicircnsei icircicirc făcea bine tăcerea profundă şi mortală pere acuma sgomotul şi presenţa altora nu o mai conturbau

Singură aicicirc se afla mai bine aicicirc pe t recea mai bucuros aici spera a afla niţel balsam alinător pentru rana cumpli tă a sushyfletului ei copleşi t şi fracircnt de dure re Da aicicirc şi numai aici fiindcă la căsuţa ei părăsită fiecare obiect fiecare cuvacircnt sau ges t numai măresce simţirea-i teribilă a singurătăţii

Aic icirc da fiindcă la locuinţa sa nu mai află pe acela carele icircicirc făcea din modes ta căsuliă locaşul fericirei el icircşicirc dorme somnul vecinie jos icircn pămacircntul umed sub glia rece ace la pe care le dacircnsa aşa de ferbinte aşa de mult şi fără de margini la iub i t

Ş i uresce casa unde fiecare ob iec t icircicirc revocă icircn memorie eraşicirc şi de repeţite oricirc aceea nopte sguduitore şi teribilă cacircnd unicul ei fiu iubit bucuria speranţa şi macircndria sa razemul be t racircneţe lor

sale dintro causă icircncă şi astădicirc misteriosacirc pentru dacircnsa icircşicirc puse capăt vieţii

Cumcă aces ta lovitură a sorţii cu e ta tea ei a fost capabi lă a o suportă este o minune D-deiescă Pentru restul vieţii c e mai avea singura consolare i-a rămas cuvintele lui ul t ime raquoN6pte bună dulce mamă rămacirci cu D-deu laquo

Numa-i puterea şi icircngrijirea D-deiescă a reţinut-o de a nu comite şi ea faptul mdash şi de a urma nefericitului ei fin mdash acolo de unde nu mai este reicircntorcere şi de unde nicicirc o putere lumescă nu o mai puteau lipsi de iubitul ei fiu

Pentru aceea se doresce aşa de mult aicicirc la martorul mut al durerii ei chinuitore pentru aceea părăsesce numai la cuvacircntul vighetoriului de cimiter mormacircntul scump şi pentru aceea astădicirc icircicirc vine mai cu greu despărţ irea de acel loc care cuprinde icircn el t e -saurul ei cel mai scump

icircncă un profund şi dureros suspin din peptul ei sdruncinat de durere icircncă o lacr imă ferbinte mdash vărsată pe cruciuliţa plină de zăpadă şi icircn urmă cu paşicirc nesiguri pornesce cătră casă mdash acolo unde nu de mult era locaşul fericirei celei mai curate eră astădicirc domnesce o j a le vec icircn ică

In mănăstirea surorilor raquoCarmeli tanelaquo din Londra mdash o jună de o frumseţa admirabilă mdash icircmbracă vălul as tădicirc icircn raquodiua morshyţilor Pe faţa-i seridsă puteai observa decisiunea firmă că a abdis de bucuriile vieţiicirc şi că voiesce a fi mortă pentru lumea esternă

Depa r t e din altă ţacircră a venit aicicirc căc icirc numai astfeliu spe-reză a afla pace pentru sacircnul ei sdrobit şi simţirile-i tulburate dacă părăsesce chiar şi patria unde a fost aşa fără de margini de nefericită fiindcă raquoa iubit D a la iubit cu un dor fershybinte pe el mdash fiul mamei nefericite mdash ace l profesor june svelt şi recunoscut cu icircnsuşiri bune din a cărui fisionomie puteai observa şi cet i nobleţă spiritului seu şi pe carele la cunoscut icircn capi ta la terii sa le

Insă la ce ea ca o fiinţă plină de macircndrie donată de natură cu o ambiţ ie şi superbie ce nu fiecărui muritoriu icircicirc es te dat mdash nicicirc nu icircndrăsnia aşicirc c rede şie icircnsăşi că ar fi capabi lă a consimţi icircntru to te cu el care o adoră ca pe un idol

Unica ei nisuinţă era a se denega pe sine mdash şi a nu da loc icircn inima şi cugetul ei nicicirc la cea mai mică umbră de speranţă decicirc remase rece mută şi discretă

F a ţ ă de el carele afară de talentul lui escelent şi sciinţele-i recunoscute nu poşedea nimic material

D o v a d a c e a mai eclatantă a păcatului ei sunt scrisorile lui pline de iubire s inceră şi curată pe care scrisori dacircnsa le păshystra acuma cu cea mai mare scumpătate

Cu deosebire una unde el impios şi condus de instinctul seu intern icircşicirc desvălesce inima icircnaintea ei şi icircicirc cere se-icirc permită a spera drecacircnd posesiunea fiinţei ei care se-icirc fie c a un far con-duceumltoriu pe ca lea vieţii

Plin de dulci speranţe termina el aceacutes ta scrisocircre a cărei reacuteshysultat a fost unul dintre ce lea mai funeste

Da i aşa ne spune poetul Căcicirc nui mai trist icircn lume şi nu e mai amar Decacirct convincţiunea mdash cacirc am sperat icircn dar mdash Cacircnd vine tempestate icircn loc de un zefir Şin loc de complinire mdash numai un suvenir

D e ar fi cet i t densa fiinţa mult iubită cu mai mare atenţiune scrisocircrea lui devota tă de nu sar fi lăsat a fi orbită de furia macircndriei sale nu ar fi dat ansă unei catastrofe aşa de triste D a r ea ofensată icircn ambiţ ia ei de icircnaltă familia mdash icircl refuza toshytal mdash fără de a se icircntreba pe sine singură de fapta ei grăbită şi fără de a asculta la vocea puternică a inimei sale sincer iu-b i teacute re

Ochi i ei remaseră cu deosebire la pasagiul din urmă carele sună astfeliu raquoŞi aşa nu vom putea fi unul altuia

O dacă atunci nu ar fi răpit o furia dacă atunci ar fi cugeta t mai serios asupra icircnţelesului scrisorii lui mdash sigur sar fi convins din acea scr isore despre iubirea lui curată s inceră şi sushyferindă care iubire icircnsă icircncă era predomnită de o judeca tă calmă şi de o minte sănătosă mdash Sau doră a cutezat ea a se icircndoi de caracterul lui firm şi constant

Indeşert ea nu a icircnţeles voinţa lui mdash că pacircnă atunci cacircnd posiţia lui nu va fi de atare ca se-i potă corespunde rangului şi c rescer i i ei nicicirc nu ar fi cugeta t la seriosul paş al vie ţe i Nu căcicirc aşa ceva ar fi fost de subdemnitatea unei inimi c a şi a lui Pentru a c e e a i-a scris el ace lea şiruricirc din care pre lacircngă speranţa de viitoriu schinteia c e a mai icircnfocată şi nemărgini tă iubire

Ida din furia sa fidanţat cu un june pe care ea nu-1 iushybea icircnsă părinţii ei icircl aftaracirc de correspundeumltor

In ima ei g e m e a de durere cacircnd sa supus la aces ta icircnvoire şi icirci părea ca şi cacircnd o voce internă icircicirc şoptea icircncet raquospereacuteza-n viitoriu laquo mdash icircnsă nu mdashbull nu - bull ce pdte ea se mai ascepte de Ia viitoriu cacircnd mdash cacircnd ea icircnsăşi a icircncuiat icircnaintea sa posibilishyt a tea fericirii

Primele cuvinte de felicitare el i le tr imise aşa de s incer şi cu a tacirc ta căldură icircicirc dori fericire icircncacirct nu se mai icircndoi că pdte el se bucură de pasul ei şi şi pocircte nicicirc nu a iubit o aşa mult

O cel puţin atuncicirc se fi tras veumllul ambiţ iei şi se nu pri-v e s c ă numai literile secicirc ci se fie s trăbătut icircn adecircncul icircnţelesului lor sigur că desceptacircndu-se din letargia fatală ar fi putut icircn-cunjura nefericirea ambelor familii

S e defipsă diua nunţiicirc Ospeţicirc vesel i se arătau sosiţi icircn vestshyminte se rbă toresc icirc şi fiecare spera a fi martorul ocular festivităţii care promitea a merge icircn icircndeplinire cu mare pompă

Sur ise vese le se oglindau pe faţa tuturora z imbete de bushycurie şi de serbatoacutere puteai vedea la toţicirc sosiţii şi fiecare aşcepta cu dor ivirea frumoacutesei mirese

Cacircnd toţicirc sunt veselicirc ea numai ea singură retrasă icircn odaia ei sufere torture mortale

Iubirea iubirea ei curată o icircnvinse de astădată icircn diua cushynuniei e i Ajunse la culme se lupta grozav cu cel simţ sincer ca re se descep ta cu o putere vehementă icircn sinul ei vestal mdash pe care nu numai că nu la putut st inge dară acuma se vede ajunsă prada acelui simţ ce c rescea cu fiecare moment

O turtură nespus purtarea iubitului ei icircn urmă cuvacircntul dat şi purtarea datorinţei icircn viitoriu R e t r a s ă astfeliu icircn odaie domnia o finisce şi o tăcere mortală numai suspinele ei icircnăduşite dădeau un echou surd şi placircnsul ei părea că sună aşa de lugubru

S p r e a amuţi icircncacirctva vocea remuşcări icirc c e r c ă a ceti scrisorile şi te legramele de felicitare sosi te cu aces ta ocas ie

L e desface pe r egravend L a aparinţă icircicirc păru ca şi cacircnd sar mai alina durerea ei sufletescă

In fine deschide ultima O privesce ochiicirc icircicirc fug pe litere deodată un stracircgăt teshy

ribil eacutesa din sinul ei sdrobit de durere mdash şi cădii ca mograverta la

păment Mai mult nu a sciut ce sa icircntacircmplat cu ea Cacircnd sa descepta t şi cacircnd privind icircn jur de sine vădii spre

cea mai mare nefericire cum reali tatea amară icircicirc măresce tortura unica sa dorinţă de c e se rugă de iubiţii ei părinţi mdash a fost să-i permită a icircntră icircn mănăstire pentru că numai acolo icircn serviciul lui D-deu spereacutezagrave a află p a c e şi crede a se icircmpăca cu destinul ei fatal

Ş i pentru de-a nu dubita icircn firma ei dicisiune drept dovadă arată scr isoacuterea de felicitare a iubitului refusai care avea următoriul cuprins

Ambi ţ i a şi superbia T a a fost fără margini voiesc să -Ţi documentez că şi iubirea mea e nemărginită pentru aceea nu voiu ca icircntacirclnirea nogravestra icircn vieţă să-Ţicirc conturbe pacea familiară me despart de aceacutes ta lume icircn care viegraveta mea fără de tine nu are nicicirc o va loacutere raquo Rămacirci cu D-deu laquo fi fericită şi uită pe T

Diua morţi lor şi-a aleso de icircntrare icircn mănăstire pentru de a rupe caşi o mograver ta mdash cu lumea esterna mdash care pentru ea acuma

nu mai are plăceri In cimiteriul orăşelului X doacuteuegrave spirite icircncun-jura mormacircntul junelui nefericit unul e a mamei care j e l e s c e altul al amantei suferinde mdash ambele se rogă pentru odichna sushyfletului mutat pe vecicirc

Alba-Iul ia la 1 0 Iuniu 1 8 9 8

Potop de lumină pe tot locul Perdele le de plusche şi me-tasă de dantele şi brodărie fină sunt date e legant la o parte icircncacirct toţicirc cei ce se preumblă pe stradă pot vedea e leganţa şi luxul binele belşugul şi fericirea din frumoacutesa villa a Dr-ului Curcan

Din ech ipage le cu coronă de marchis ce se opresc la icircntrare se cobora o mulţ ime de ospeţicirc distinşicirc

Prin foişorul icircmpodobi t cu plante exo t i ce şi acoper i t cu co -voacutere moi de Smirnă saltă damicele svelte uşore şi drăgălaşe icircmshybrăca te tograve te icircn toillete deschise trandafirii a lbe şi a lbastre eacuter acordurile musicei c e cacircn tă icircn sala de primire se mes t ecă cu foş-nitul rochilor de macirctasă a gardedamelor care de care mai corshypolentă şi mai strălucitore icircn diamante Printre ele domni icircn frac c lac monoclu şi gulere icircntărite pacircnă la urechi S e plecă

sucesc mustaţele aşadă cravatele şi făuresc fel de fel de complishymente gugumanii fără rost ce se spun la ataricirc ocasiunicirc

In uşă e domna casei Aurora Curcan n Fluşturean O damă mai mare puţin decacirct so poţi numi statură mijlocia dar mai mică de cacirct cum se credea ea cu vre-o 1 0 cm Perul brun bucla t era frisat modern şi gătit cu pene de struţ icirc m b r ă c a t ă icircn haină negră de plusche tare decoltată dar b o g a t cusută cu fir şi mărgele şi icircncărca tă de bijuterii apărea ca o regină icircnvăţată numai se po-runcescă şi toţicirc se i se supună Ochiicirc ei mari galbinicirc străluceau ca la o pisică er de buze era acă ţa t acel suris arogant prin care se icircndatina a-sicirc esprima afabilitatea ei prefăcută In macircna s tacircngă are un eventaille care e legat de mijlocul ei bine format prin un lanţ massiv de aur şi icircnchiat cu o copcie de briliante er macircna

dreptă o ţine la gura fiecărui cavaler ce sosesce şi salută sedushycă tor icircn tote părţile apoi se icircn torcea cacirctră damele sosite

raquo A h scumpele mele bine a-ŢIcirc venit mdash Ce fericire pentru mine că Vă pot saluta icircn modesta mea locuinţă mdash şi icircncă la o di atacirct de icircnsemnată la lododna unicei mele fetiţe a iubitei mele Măr iore Me rog se-micirc permiteţ i a V e presenta pe viitorul meu ginere şi făcend un gest arătă icircn drepta

raquoD1 dr Alesandru Negrilean secre tar minister ial Stracircnshygeri de macircnicirc felicitări cuvinte dulci şi fel de fel de compl imente urmeză şi se icircngrămădesc pe sermanul Negrilean care nu mai scie cum se mai mulţăraescă

raquo A h ce fericire şi pentru noi mdash ce fericire că te vedem pe tine scumpa şi iubita noslracirc fericită respunseră mai multe dintre dame lipindu-se de densa mdash bdquoŞ i ce bine mdash ce admirabil prospiciezicirc dragă diseracirc altele bdquonime nu ar crede că cu diua de adicirc icircntri icircn rolul socre i

T o t e vorbesc strigă şi fac o gălăgie unele rid altele g lumesc U n a icircntrece pe ceialal tă icircn mişcările e legante şi icircn afabilitatea cu care icircmpăr ţesc graţ ia celor supuşi şi cu gulere icircntărite apoi icircn vesel ie nespusă icircntră icircn salonul cel mare icircngrămădesc icircncă odată cu gratulări şi fel de fel de cuvinte măgulitore pe cei ce icircn sera aces ta se logodesc apoi se grupeză icircn jurul meselor

Afară e frig icirc ncepe se ploie icircncet şi des ca şi cum ar cerne Pres te icircntreg oraşul X se lasă o bură rece icircnaintea fe-restrilor stau grupuri de omeni cu deosebire femei care deşi tremuracircnd de frig şi căscacircnd totuşi se uită l acome la cei ce şi petrec raquoCacirct bine dă D-deu la cacircte un om pe lume Noi munshycim diua noptea şi abia ne putem susţinea şi icircmbrăca şi aceşt i domni nu os tenesc nimic şi totuşi plutesc icircn bine Nu este drepshytate pe lumea aces ta

Astfel de cuvinte se audiau printre ce i de sub ferestricirc mdash pacircnă cacircnd de pe altă stradă se ivesce d-na preotesă Flor iea W care zărind pe fină-sa pe leliţa Chiva icircntre cei ce sgribureau ui-tacircndu-se ca vulpea la struguri dise răsti t raquoDar d-ta fină ce cauţicirc a icicirc Şe i că e păcat a lacomi la binele altuia Mergi mai bine acasă şi vedi-ţicirc mai bine de familia d-tale mdash mul ţămeşce bunului D-deu de ce ţi-a dat şi fi sigură că a c e e a e mai mare şi mai curată fericire decacirct a tuturor acelora caricirc o arată aşa pe mare

Un ris icircndestulitor urma acestei observări şapoi mulţ imea se rări

Intrun colţ al salonului e miresa mdash d-şora Măriora Curcan

icircnal tă şi sveltacirc ca o sylfida Per blond ochi negrii mari Guriţă mică cu buze de coral şi nesce dinţi ca mărgăritarele In haină a lbă de fulard er la bracircu are un buchet de garofe T o t acirc icircnfă-ţoşarea e blacircndă şi pare că o nel inisce şi o durere ascunsă o apasă

Incunjurată de prietene care aşceptă cu dor se se icircncepă jocul F iecare- i spune ceva frumos dulce şi linguşitor

raquoTu Măr iora c e fericită t rebue că eşticirc tu is tor isesce-ne c e v a cum aţicirc făcut cunoscinţă T r e b u e că tare-1 iubesc icirc

Măriora se uită perdută la ele apoi disă D a icircl iubesc şi me s imţesc indestulită mdash dar totuşi

Ce strigară tote de-odată mdash ce esistacirc şi aicicirc icircncă un raquototuşicirclaquo raquo A h dragă scumpă spune mdash ş icirc ascultau tote cu plăcere vădită s e audă necasul pretinei lor raquoDa răspunse Măriora eu nu pot se me s imţesc aşa fericită după cum icircmicirc icircnchipui fericirea unei mirese pentrucacirc eu icircncă nu icircm cunosc mirele mdash nu sciu ce carac te r are căc i eu numai trei cuvinte am sch imbat cu el L a bal mi l a presentat mama a vorbit cu mama eu i-am dis un s implu raquomă bucurlaquo Preste o săptămacircnă a venit icircn visită ma icircntrebat cum me aflu i-am răspuns raquobine mul ţămesc icircncolo a vorbit cu mama Ma cerut sau icircnvoit cu mama icircn diua următore mi-a adus un buchet de myr t şi ma icircntrebat dacă voiesc se fiu soţia lui mdash M a m a mi-a poruncit se d i c raquodalaquo şi eu am ascultat Mi-a sărutat macircna şi astfel am fost mdash logodiţi icircntre noi er icircn sera aces ta vor urma festivităţile atacirct a fost tot icircncolo a vorbit cu mama Nam nimic icircn cont ra lui mdash se nu credeţi cine scie ce despre m i n e

Văd că aşa e de bun şi precaut faţă de mine dar pe mine aceacutes ta me doregrave că sunt tratată ca o maşină fără voinţă

D e aşicirc putea vorbi cu el barami odată ce mult maş bucura U n oftat lung urma aces tor cuvinte apoi tăcere

L acirc n g ă masa icircncărcată cu tot soiul de vinuri de speciali tate erau domnii raquoDar sci frate Alee tu trebue c ă eşticirc cel mai feshyricit om din lume Din tot sufletul meu icircţicirc gratulez Dar uite frate nu te pr icep de loc pentru ce faci o faţă atacirct de acră ca şi cum macircne te-ar trimite la Seged in mdash Cu astfel de cuvinte icircn-timpinau prietenii pe dr Alesandru Negrilean Ave ţ i dreptate iubiţii mei că nu sunt astfel dispus cum ar trebui se fiu A l t cum sunt icircndestulit Dar totuşi A ş a e omul raquo C e es i s tas i aicicirc un bdquototuşi raquoAh cum poţicirc fi atacirct de ingrat

raquo R e c u n o s c că e aşa că nu e frumos dela mine se vorbesc astfel dar nu pot este un ceva ce m ă ţine raquostrăin şi fricos raquo A h ce potegrave fi a c e e a icircn t rebară prietenii toţi deodată

Ce se fie nimic alta decacirct că eu nu micirc cunosc mireacutesa O văd că e frumosă de mai frumoacutese nu-micirc pot icircntipui o femee S e vede că e bună cuminte şi cultă dar mi se pare aşa o păpuşe frumosă de ceacutera care tot-deacuteuna e rece şi nesimţitdre Nu veacuted voinţa nu vegraved viegraveta şi nu sciu ce se dic căci am vorbit numai de trei ori cu degravensa un raquoSunt dr Negrilean mdash raquo Cum V ă aflaţi d-şorălaquo şi pre urmă mdash bdquovrei se fi soţia mea icircncolo tot mamă-sa şi eră mamă-sa a vorbit mdash şi a vorbit megravei mdash ve spun sincer aşa a vorbit că n ime nu a mai putut ajunge la cuvegravent Pe urmă am trebuit se me icircndestulesc că i-am sărutat macircna şi am fost logodiţi mdash Căcicirc aşa cer formele mdash pricepeţ i voi A ş a cere bonshytonul şi aceacutes ta e ce megrave supera şi megrave nel iniscesce A h cel puţin odată se fi putut vorbi ca ea Un oftat lung urma acestor cuvinte apoi tăcere

In sală se servesce ceaiul L a o măsuţă sunt aşedate mai multe dame imposante bdquoSci ţ i mdash dise dama care şedea icircn fruntea măsuţei mdash meacute tot mir de curajul şi modul de prefacere a Aurore i căc icirc doră e imposibil se li se mai ajungă după atacircta pradă ce face icircn togravete Poftim priviţicirc saloacutenele toilletele mese le ei tot tot numai icircn plusche şi mătasă numai aur şi argint mdash ce diceţicirc voi la tograve te aces te

bdquo E u me tot mir de sermanul Curcan răspunse alta mdash cum va mai puteacute el suporta aşa cheltuelicirc eno rme mdash bdquo A h scie-1 D-deu sermanul adăuga a treia D a r sciţi voi c e mi-a spus bărbatul meu lua cuvacircntul cea mai t inegraveragrave icircncărcacircndu-şicirc farfuria de prăshyjituri mdash bdquose dice că adigrave macircne li se va lua tograveta averea pentrucacirc

banca Y i-ar fi intentat proces deja pentru 6 5 0 0 0 fi datoria

Nu doriţi iubitele mele se vedeţi trousseau-1 (ce t trusoul) Măriorei icircngacircnă o voacutece ascuţi tă la spatele lor Nu e nu sciu ce dar e tot lucru de macircnă

Poftiţi pe uşa aceacutes t a

Megrave rog aicicirc sunt ruferiile mdash Aic icirc pentru pat togravete sunt bashy

tist- de in eacuter aces te mătasă T ograve t e eu cu macircna le-am ales

icircn Paris Aic icirc e pentru mesă Damas t de in şi mătasă V egrave place - - Sc i ţ icirc mdash vam spus că cel lucru mare nu e ci totul atacircrnă dela gust T ograve t e albiturile mdash şi bine se Vă uitaţi la danshytelele de mătasă tograve te la olaltă au costat numai 3 0 0 0 fl A ic icirc sunt toil letele Tre i pentru stradă trăi pentru visite patru pentru baluri şi soiree şi şese pentru casă eacuter la fiecare toillete bijuteria potrivită Pentru aces te de bal uitaţi-ve la mărgări tarele acestea Sunt patru şire unul ca altul A ic icirc e garnitura de br i l iante mdash Ş i ce dice bărbatul Tegraveu la togravete aces te icircntreba d-na marelui proprietar Du-

mit rescu mdash Bărbatu l meu ha ha ha ce naivă eşt icirc E u r a m deprins pe bărbatul meu bine dela icircnceput icircncacirct icircnaintea dorinţelor mele el nare decacirc t se saldeze D a r se mergem mai departe mdash aicicirc sunt fotografiile odăilor care stau deja mobilate de o săptămacircnă A c eacute s t a este sufragiericirc mdash pe lacircngă mobilarul neshycesar mdash sunt patrudecicirc de plante exot ice şi patru facircntacircni săritore

Din sufrageria o uşă duce pe balcon una icircn boudoirul Măriorei şi una icircn salonul cel mic Aici e salonul cel m a r e odaia ginerelui meu cu cancelar ia lacircngă ea şi aici e dormitoriul baia şi pe urmă cămara şi bucătăria In tote e stil seci X I V bdquoŞi cacirct a cos ta t tot tot la olaltă icircntrebară deodată mai multe dintre dame

Naveţicirc idee ce puţin Numai 1 8 0 0 0 fl Aşa-i ce eftin T o t eu am ales cu macircna mea tote

Sermanul Curcan mdash şoptiră damele icircncet

D a r unde e domnul case i mdash Nime nu la veacutedut icircncă A sosit şi preotul A r trebui icircnceput actul solemn dar tote aces te numai icircn presenta părinţilor se pot face şi d-nul casei nu mai vine Domnii toţicirc erau impacienţi S c o t e a u oroloacutegele din buzu-nariu şi dau mereu din cap

bdquoBărbatul meu sigur şi-a uitat mdash căcicirc aşa uită mdash me tot mir de unde vine aces ta A m seacute las se-1 c h e m e Aşa vorbea d-na icircn dreacutepta şi icircn s tacircnga mdash dar nu apuca se gate bine vorba şi icircntră secretariul lui palid şi spăriat şi fugi drept spre doacutemna casei mdash bdquoCum cutezi se icircntri aici aşa icircntr o stare desperată mdash merg i la moment şi icircmbracă f r ac - mdash bdquo L a s ă domnă lasă formele A p o i şoptindu-i ceva icircn ureche o chemă afară repede

Măriorei care şi ea era icircngrijită pentru icircntacircrdierea tatălui seacuteu i se păru că un fior de ghiaţă icircicirc t rece prin tot corpul preshysimţind ceva reu F ă r ă a se cugeta mult p leca spre uşă Mirele ei vădendu-o se grăbi şi el şi dacircndu-i braţul eşiră icircn foişor apoi se icircndreptară spre odaia d-lui Curcan A b i a se apropiaraacute de uşă şi se audiră ţ ipetele doacutemnei A h suntem pe rdu ţ icircmdash daţi-micirc apă daţi-micirc cognac că leşin mă icircnăduş L a audul acestor cuvinte Măriora lăsa braţul mirelui ei şi alergă icircn lăuntru Jo s pe pa-diment era tatăl ei icircn macircna dreptă cu un revolver eacuter icircn s t icircnga ţ inea stracircns o epistolă

bdquo A h tată scumpul şi iubitul meu tată ce-ţ icirc es te E u sunt fica ta iubită mdash eu Măriora Desch ide tată dragă ochii şi me vedicirc A h ajutaţi la tata se se s c oacute l e şi diceacutend aces tea placircngea p lacircngea amar şi săruta fruntea ochii şi faţa iubitului ei tată Un moment ochii lui se deschiseră puţin apoi cuprindacircnd cu braţul s teacuteng talia Măriorei respira ultima resuflare

Scr i soacuterea ce o avea icircn macircnă o ridica d-na şi după c e o ceti icircncepu se ţ ipe din nou A h suntem perdute suntem se race Audicirc Măriora suntem s e r a c e bdquoCe mi pasă mie răspunsă Măshyriora placircngacircnd dureros şi sărutacircnd din nou faţa tatălui seacuteu - bull bdquoCe-mi pasă Mie nimic numicirc trebue nimic nimic numai pe scumpul pe bunul meu tată mi-1 daţi eră sacircnătos

In peptul lui Negrilean se mişca ceva icircn ochii lui negrii se furişază doi picuri mari de rouă Nu scie de durere oricirc de bushycurie căcicirc vede că aceea cu care el vrea se trăiescă o vieţă icircntregă nu e numai o păpuşă de ceră cum a judeca t el ci o fe-mee simţitore bună şi nobilă

S e p leca spre ea şi icircicirc şopti icircncet icircn u r e c h e bdquoMăriora dragă vină se mergem de a ic i mdash bdquoNu nu eu nu părăsesc pe bunul pe scumpul meu ta tă

mdash D a r vedicirc dragă pacircnă escicirc aici nu-i pote ajuta medicul mdash bdquo A h dacă e aşa atunci se vie mdash ah se vie medicul

şi dicend aces tea urmă rugărei mirelui ei Pe coridor icircntacirclniră cei din urmă ospeţicirc icircndată după ce le

audite fiecare voia se fugă mai icircn grabă căc icirc sunt rari preteniicirc caricirc ţin şi la nevoi

Dr Negrilean se uita după ei cu un suris ironic dar amar apoi conduse pe Măriora icircn odaia ei Aic i icircicirc oferi un scaun s e şadă er el aprinse focul icircn cămin căc icirc odaia era r ece apoi se aşedacirc şi cl lacircngă Măriora care acuma placircngea şi mai amar er dupăce suspinurile mai icircncetară ofta lung bdquo A h scumpul meu tată cacirct sa ostenit el pentru noi mdash tot numai pentru noi mdash căcicirc el se icircndestulea cu aşa puţin dar tot numai pentru noi a muncit şi sa năcăjit mdash aşa mult aşa nespus de mult

Cu pregăt i rea trusoului meu am rugat pre mama se nu-micirc cumpere din tote aşa mult şi aşa scump căcicirc vedeam că la placirc-tirea lor fiecare cont icircicirc săpa tatii o cretă icircn obraji şi icircicirc cărunţia perul vedend cu ochii dar mama tot-deuna mi-a răspuns că nushymele şi reputaţia familiei nostre cere se fie aşa şi aşa are se se icircntacircmple mdash Ah numai de sar face tata eră sacircnătos E u nam săl las se mai lucre atacircta icircn b i r o u şi dicacircnd aces tea privi lung spre mirele ei apoi ca trezită dintrun vis icircn t reba bdquoŞ i d-ta mai stai la n o i

Nai audit că suntem săraci Nu ne părăsescicirc şi d-ta ca toţicirc ceealal ţ icirc A h merg la t a t a

mdash Nu dulcea mea eu nu te părăsesc şi nu te voiu părăsi nici odată

Cu d-ta pardon cu tine Măriora dragă rămacircn tot-deuna numai dacă tu te vei mulţămi cu ceea ce eu cacircştig mdash er acum nu mai merge nicăiricirc căci tata nu mai t răesce a fost mort deja cănd te am adus de acolo

mdash Veni ţ i ajutaţi-micirc se pachetez ce es te mai bun se trimit la locuinţa vostracirc pacircnă nu vine se ne secves t reze tot strigă d-na Curcan din uşă

E u nu pot permite aşa c e v a dise Negrilean indignat eu nu primesc din tot luxul făcut pe datorii nimic dar absolut nimic

bdquo A te pricep d-nule dise d-na C icircnfuriată se icircnţălege acuma dacă suntem seracicirc ne părăsescicirc şi d-ta F r u m o s mdash A h ah

mdash bdquoNu eu nam se părăsesc pe Măriora nicicirc-odată din cont ră acum o iubesc de sute de oricirc mai mult căcicirc ved că şi ea e de părerea aceea că omul şi serac pote fi fericit şi chiar pentru a c e e a nu-micirc t rebue nimic din luxul cel mare ci noi vom munci icircmpreună icircndestulindu-ne cu puţin dar iubindu-ne adevărat Ş i dicend aces tea săruta fruntea Măriorei dicacircndu-i A c e s t a se ne fie logodna

Sibiiu 1 8 9 8 porumbiţa

icircţota m o r i i

(din bdquofire de tort poesiicirc de C Coşbuc)

Stăteam pe gacircnduri eu şi gldta

La rota morii ne uitam

Şi de-n zădar ne frămentam

Că de-adevW noi tot nu dam

De ce se-nverte rota

bdquoPăi nunţelegicirc tu romacircnesce VedX scoctd mdash bdquoV8du bdquoŞi ce-i pe scocicirc

mdash bdquoE apău

mdash bdquoBa vine bdquoBun Stă apa-n loc

mdash bdquoEi bine acum cioc-poc Şi rota se-nvertesce

Morariu-şicirc scutură luleaua Pacircglend Avea el agil ce-avea Căci de-alte dăfi cacircnd ne vedea In jurul morii ne făcea

Primire cu nuiaua

Eram voioşi că sta sasculte Şi ne spune ce e ce nui Dar cum era puţin năpriu Făcea ca din cioc-pocul lui

Si nu-nţilegen dte

bdquoDar rota carului ce face Se-nverteu Dau mdashbdquoBa cum ehei Se-nverte ea de capul ei mdash bdquoBa cacircnd icircmpingi mdash bdquoEu ce spusei

Se nverte aşa şi pace

bdquoEr- rota ici o icircmpinge apa Acum noi toţi am hohotit Morariul ista e smintit Cacircnd vrea se dormă pe-odichnit

Atunci icircntdrce grapa

Că de ar icircmpinge-o ea nebună Sar năpusti eşind din scoc Sar duce pe pariu cioc-poc mdash Dar uite rota stă pe loc

Şi totu-şf umblă ntruna

bdquoEi bato Dumnedeu so bată

Dar cum se plece daco legi

De moră mi Nu menţelegV

Cu voi nu macircntui dile-ntregl

Ea stă că e legată-

Se-ţl faci acum creştine cruce

Priveam cu spaimă la morar mdash

O legi Şi stă Dar e nzădar

Şi rota dor o legi la car

Şi ea se duce duce

bdquoSe duce rota Bun dar carul

mdash El stă pe loc ca mine acum

El fuge credi Ba nici de cum

Fug numai roţile pe drum mdash

Ei di nu-i prost morariul

Şi ne temeam se nu ne bată

Că prea lam zăpăcit de totsect

Păi carul stă Minciuni de-un cot

Ba carul fuge ca netot

Cu ratele de-odată

bdquoAm tţis că nu Ba fuge doră mdash

Ei fuge veqll Şciam şi noi

De ce no ia la fugapoi

Şi mora ta cătră zăvoiu

Cu tot ce e prin moră

Morariu-şi puse-n sin luleaua

Tăcut şi grav se pregătea

La sfat cu noi altfel se stea

Şi ce dovadă-i trebuia

Mai bună ca nuiaua

Er ce-a urmat la ce-aşl mai spune

Noi nam ajuns la nici un rost

Tu ltjicicirc bdquoErai băiete prost

Şi rota pentru tine a fost

A patra dimensiune

Şi-apoi Eu vid şi astăzi glota

Făcend aşa Tu nuntelnescl

Atacirctea fapte omeneşti

Se veqll le-auqli şi te cruceşti

De ce se-nverte rota

I3ivi L numelui L i se născii o fetiţă După prima bucurie o chestiune mare

se presintă minţii lor cum se-i pue numele de botez

M a m a se icircntorsă cătră bărbatul ei cu ochii plini de lacrămicirc Cu glas fericit dar sdrobi t de durerile suferite icircn timpul facerei icircicirc d i se mdash Alege- i tu un nume dar vedicirc se fie frumos Bine dise tatăl fetiţei luacircnd copila icircn braţe i-am ales un nume forte frumos se va numi J a n e t a (Eugenia) Ş i i am pus astfel de nume pentru că după cum arată cacirclindarul astădicirc este numele aces te i sfinte şi pentru că

S e opri

Lăuza icircl privi lung cu ochiicirc icircntrebători vedacircndu-1 că icircntacircrdieză aşicirc complec tă vorba icircicirc repeta cuvacircntul ce disese icircn urmă cun semn de icircntrebare pus după e l

Pentru căr 1

E numele drăguţei mele mame sfacircrşi el icircncet cădendu-i doue lacrimi mari din ochicirc mdash Murise de mult fiinţa pe care o numea cu dulcele nume de m a m ă durerea perderei ei nu se şterse icircncă din inima lui Nu mai era nimica de dis- Eugen ia rămase numele fetei Primăria a doua di cu numele Eugen i a o trecicirci icircn regisshyt rele stărei civile er preoţii la săptămacircna icircntr o Sacircmbă tă o di fru-mosă sub numele de E u g e n i a icircicirc cerură binecuvacircntarea dela D-deu E u g e n i a c rescea mare drăguţă şi cuminte spre bucuria părinţilor ei Crescea şi oricirc de cacircte oricirc venia d i u a de 14 D e c e m b r i e diua sfintei Eugen ie mdash era serbătore mare icircn casa lor

Mica Eugen ie cu perul creţ şi legat icircn pantl ice colorate de tot feliul icircmbrăca tă cu o mică rochiţă nouă albă cusută de mama ei cea harnică pr imea dela mosafiricirc care veneau să-i dea visită şi chiar dela părinţii ei daruri t recea din bra ţe icircn braţe şi era acoper i tă de sărutări Cei dintacirci care o sărutau era negreşit că

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

f episcopul şi (DefFopoliful iliiron Romanul In broşura an teceden ţă puturăm aduce numai o notiţă de

doacuteuegrave şire despre t recerea din aceas tă viegraveta a Metropoli tulu 1

Miron Romanul din Sibiiu de ore-ce chiar atunci a repausat cacircnd Rev i s t a era tograveta culesă şi coresă numai se-i dee tipograful vacircnt-O păţirăm chiar ca şi cacircnd a repausat M S Imperă tesa-Regină Apoi fiind redactorul departe de locul cu tipografia multe t rebue se lase numai cum se pot nu cum icircn adevegraver ar trebui se fie

Acurn icircnse ne permitem a icircmpărtăşi unele date biografice după raquoBiser ica şi Scola

Metropolitul Miron Romanul sa născut la 2 3 Augus t st v 1 8 2 8 icircn comuna romaneacutesca Mezeiş icircn apropiere de Beiuş icircn (Bihor) A primit din botez numele Moise care mai tacircrdiu la intrarea icircn cinul monachal sa sch imbat cu Miron

Părinţii Esce len ţ ie i Sa le au fost G e o r g i u şi A n a cei mai de frunte economi din comună omeni icircn st ima tuturora cacircţicirc icirci cunosceau fiind forte religioşi şi morali E i sădiră icircn tinegraverul Moise aceleaşi trăsături caracter is t ice cari aveau se formeze părţi din vishyegraveta lui sufletescacirc dar mai cu samă rel igiosi tatea şi tăria icircn credinţa s t rămoşescă cari aveau seacute-1 ferescă de multele tentaţiunicirc icircn decursul studiilor sale icircn şcoli străine A c e s t e a au fost par tea cea mai alesă şi basa educaţiuniicirc fiitorului Metropolit şi dora la nimeni mai poshytrivit ca la densul nu sar putea aplica cuvintele icircnţeleptului S i r ach raquoDomnul a mărit pe tată icircntru feciorii sei şi j udeca ta mumii o a icircntărit icircntru fii laquo

Cacirct pentru instrucţiune a fost de ajuns ca tineacuterul M o i s e R o shym a n u l se ajungă icircn şcolă pentru-ca de la icircnceput icircn tot decursul studiilor sale seacute dovedescă profesorilor segravei posesiunea unui talent escelent

Ş i -a făcut studiele gimnasiale la Beiuş la Oradea-mare a asshycultat studiele filosofice escelacircnd tot-deacuteuna printre colegii segravei b a fiind chiar cel dintacirciu icircntre denşiicirc

L a 1 8 4 6 apoi după ce a absolvat studiile filosofice a mers la Arad unde a asculat cursul teologic fungacircnd tot-odată ca pracshyticant la consistorul de acolo

L a 1 8 4 9 sub episcopul Aradului Gerasim R a ţ i u a icircntrat icircn serviciul administrativ b iser icesc ca vice-notar şi notar consistorial

S u b următorul Ep i scop al Aradului sub Procopiu Ivacicovicicirc zelosul tinegraver Moise Romanul deveni un factor principal aproacutepe indisshypensabil icircn conducerea trebilor biser icescicirc ale diecesei S u b densul sa regulat archivul şi sau adus icircn c e a mai bună ordine -lucrurile icircn cancelar ia consistorială

In 1 8 5 7 a icircntrat icircn statul monachal chirotesacircndu-se la măshynăstirea Hodoşlaquo din eparchia Aradului Cu puţin nainte de a se fi călugărit fusese numit profesor la institutul teo logic din Arad

A c i ca profesor sa distins prin zelul şi icircn ţe legerea chemării desvoltacircnd o act ivi tate icircnsemnată desvoltacircnd institutul după cerinshyţele moderne şi compunegravend studiigrave-manuscripte icircndelung folosite de acel institut

Succes ive apoi şi icircn restimpurigrave scur te primi gradurile ierar-c h i c e la 1857 de Diacon la 1 8 5 8 de Protodiacon la 1 8 6 2 de Sincel şi la 1 8 6 4 de Frotosincel

L a 1 8 6 1 Miron Romanul bucuracircndu-se de s t ima generală şi de populari tate icircn cercurile romacircnescicirc lua parte act ivă la mişshycările naţionale şi lui ca preşedinte al partidei romacircne dela A r a d e a se multami că partida disciplinată ca nici cacircnd altă dată şi păşind solidar la alegeri atacirct pentru municipii cacirct şi pentru dieta terii a ajuns la o putere icircncacirct icircn icircntreg comitatul Aradului numai din anumite consideraţiunicirc au lăsat şi Maghiari lor un singur deputat dietal eacuter ceialalţicirc reuşiseră a fi toţi Romacircn i Prin aces t fapt nu numai sa inspirat R o m inilor din aces t comitat icircncredere icircn

sine dar sa şi documentat icircn mod strălucit chiar şi pentru timshypurile următore că ce pot valora Romacircnii din aces t comitat nushymai de au virtutea a fi solidari şi a nu fi divisaţicirc icircn partide

L a 1 8 6 8 Miron Romanul participa la primul congres na-ţional-bisericesc ţinut icircn Sibiiu icircn care se crea raquoStatul organiclaquo A c i prin part iciparea plină de tact la ce le mai gingaşe desbatericirc atrage atenţia generală asupra sa

T o t la 1 8 6 8 metropolitul Şaguna care icircl preţuia mult la icircncredinţat cu o misiune şi grea şi gingaşă de a representa inteshyresele confesiunii ndstre icircn o a n c h e t ă r e g n i c o l a r ă ordonată de guvern pentru organisarea ş c d l e l o r p o p o r a l e Problema asta a resolvat-o spre deplina mulţămire a lui Şaguna care icircn cuvinte măgulătdr eşi-a arătat complacerea pentru icircmplinirea misiunii primite

L a 1 8 6 9 deci după icircnaugurarea erei politice dualiste Miron Romanul e ales deputat dietal mandat pe care l a folosit pacircnă cacircnd guvernul la numit inspector regesc de şcdle in comitatul Caraş-Severin funcţii primite tote cu consensul autorităţilor sale biserishycescicirc In special icircnsă nu făcea nicicirc un pas icircnsemnat icircn afaceri bisericescicirc şcolare oricirc naţionale nainte de a fi consultat pe Meshytropolitul Şaguna şi a fi dobacircndit consimţămacircntul lui

L a 1 8 7 0 ficirci ales de sinodul diecesan dela Arad ca Vicariu episcopesc şi preşedinte al Consistoriului dela Oradea-mare

Cu aces ta ocasiune a abdis de postul de inspector şcolar regesc

In 1871 ca vicar episcopesc şi preşedinte a Consistoriului oradan fu ridicat la demnitatea de Archimandrit

L a 1 8 7 3 după mor tea metropolitului Şaguna ales fiind Episcopul Aradului Procopiu Ivacicovicicirc de Metropolit icircn locul seu fu eles de Episcop icircn Arad Miron Romanul

A fost instalat de Ep i scop cu mare pompă la 3 F e b r 1874 prin P S S Nicolae Popea icircn calitate de comisar metropolitan

In decursul anului 1 8 7 4 şi fiind Miron Romanul Ep i scop la Arad sa icircntacircmplat chirotonirea archimandritului Teofil Bendela de Arch iep iscop şi Metropoli t la Cernăuţi Chirotonirea i-sa dat prin Metropolitul Procopiu Ivacicovicicirc dela Sibiiu asistat de episcopicircicirc sei sufraganicirc printre cari şi Miron Romanul Cu aces ta ocasie episcopul Miron a făcut cercuri lor dătătore de ton biser icescicirc din Cernăuţ impresie atacirct de inteligentă şi bună că nu peste mult icircn semn de recunoscere a calităţilor sale intelectuale facultatea gr or t eo logică dela universitatea din Cernăuţi i-a conferit titlul de Doctor icircn teologie

D a r Miron Romanul na remas mult Ep i scop la Arad A b i a trei pătrare de an Căci Metropolitul Procopiu Ivacicovicicirc fiind ales de cătră Sacircrbicirc de Patriarch al lor la Carloviţ şi primind scashyunul metropolitan de Sibiiu a devenit de nou vacant

Congresul naţional biser icesc icircntrunit pentru a legerea de Metropolit a ales icircntacirciu pe episcopul dela Caransebeş I o an P o shyp a s u dar nefiind recomandat de guvern a legerea nu a primit sancţ iunea coronei

Atunci icircn o adoua a legere la 2 1 Novembre (3 D e c e m b r e ) 1 8 7 4 congresul naţional b i ser icesc a ales la Sibiiu pe Episcopul Miron Romanul dela Arad de Archiepiscop şi Metropolit al R o shymacircnilor greco-orientalicirc din Transi lvania şi Ungaria

Acesta a legere fiind recomandată şi acceptată şi de Coronă nou alesul fu icircntrodus icircn scaunul metropolitan la finea anului 1 8 7 4 fiind icircncă icircn florea vieţii icircn vacircrstă de abia 4 6 anicirc

icircndată ce fu aşedat icircn icircnalta demnitate cu macircna tare apucă firele conduceri i afacerilor biser icescicirc icircn tote direcţiunile A pre-sidat C o n s i s t o r i u l archidiecesan aprope icircn tote şedinţele aseshymenea S i n d d e l e archidiecesane şi C o n g r e s u l naţional-bisericesc D a c ă se va considera aparatul complicat constituţional icircn adminis-

traţiunea b iser icescă după cum o dă Statutul Organic va icircnţelege oricirc-cine că acesta lucrare nu e una dintre cele mai uşore Cine a avut icircnsă ocasiune a vede pe Metropoli tul Miron Romanul presi-dacircnd icircn consistoriu sinode şi congrese sa putut convinge cu cacirc t ă esact i ta te şi corect i ta te conducea pertractările

In anul 1 8 7 5 vedem pe E x c S a Metropolitul Miron Romanul chirotonind icircn noua sa demnitate pe alesul succesor al seu la Arad I o an M e ţ i a n u icircntru Ep i scop

In 1 8 7 9 icircl aflăm pe Archiepiscopul şi Metropolitul Miron Romanul presentacircndu-se la treptele prea icircnaltului Tron al Maiesshytăţii Sa le Imperatului -Rege F ranc i sc Iosif icircn fruntea unei depu-taţiunicirc constă tă tore din ierarchiicirc metropoliei şi din deputaţii esmişicirc de sinodele eparchiale mdash icircntrevenind prin aşternerea unei repre-sentaţiunicirc bine motivate şi de densul compuse mdash icircn c o n t r a l e g i i propuse şi primite de dieta ungară p r i n c a r e i n t r o d u c e a l i m b a u n g u r e s c acirc c a l i m b ă o b l i g a t ă de icirc n v ă ţ ă m acirc n t icircn ş c o -l e l e p o p o r a l e icircn t o t e

L a 1881 Metropolitul Miron Romanul icircntrevine cu o repre sentaţ iune resolutacirc la ministeriul reg ung de culte şi instrucţiune p e n t r u r e v i n d e c a r e a r a n g u l u i c e c o m p e t e b i s e r i c i i o r shyt o d o x e din p a t r i e icircn ş i r u l c e l o r l a l t e c o n f e s i u n i

L a 1 8 8 3 ia icircn bă rbă tescă apărare interesele bisericesc şcoshylare şi naţionale icircn casa magnaţilor contra stricircmtorărilor ce li-se fac prin legea despre o r g a n i s a r e a icirc n v ă ţ ă m acirc n t u l u i icircn ş c o l e l e m e d i i In desbater i le Casei magnaţi lor a dus o luptă cinstită propunacircnd o mulţime de modificări a acelei legi Cu puţine de tot a reuşit dar şi-a făcut sfacircnta datorie

L a 1 8 9 5 icircl vedem icircn fruntea archiereilor romacircni luptacircnd bă rbă tesce icircn Casa magnaţi lor c o n t r a i n t r o d u c e r i i l e g i l o r p o l i t i c e - b i s e r i c e s c icirc

L a 1897 luptacircnd c o n t r a l e g i i d e s p r e m a g h i a r i s a r e a n o m e n c l a t u r i l o r a numelui tuturor comunelor şi locurilor din patria

Ş i aşa mai departe D e cacircte-oricirc o lege nouă se presinta casei magnaţi lor şi prin acea lege se făceau ceva nedreptăţ i oricirc stricircmtorăricirc intereselor b iser icesc şcolare şi naţionale mdash pe Metroshypolitul Miron icircntru cacirct numai pcdec icirc forte grave nu lar fi reţinut icircl vedem alergacircnd şi făcendu-şicirc datoria de a-şicirc ridica vocea icircn icircnalta casă icircn favorul acelor interese

In decursul păstoriri sale a făcut mai multe visitaţiunicirc cashynonice prin archidiecesă a sfinţit cu mare pompă religiosă mai multe biserici

E r a peste tot locul primit cu mar manifestaţii şi semne de omagiu din partea iubitorilor sei fi sufletesc şi peste tot locul impunea coreligionari lor şi conaţionalilor noştri dar chiar şi cercushyrilor străine cu care venea icircn atingere

A c u m icircnse nu mai este icircntre cei vii A icircnchis ochi pe vecie la 4 1 6 O c t o b r e la orele 11 şi 1 2 noptea er Jo i la 2 0 Oc-tobre i-a fost icircnmormacircntarea Mercur icircn 1 9 1 0 la orele 4 p m trupul adormitului icircntru Domnul Arch iep i scop şi metropoli t a fost r idicat din reşedinţa metropoli tană şi dus icircn mijlocul unui trist conduct de cătră 10 protopresbitericirc a fost aşedat icircn biserica din S i -biiu-cetate pe un catafalc nou A c o l o tdtă noptea privighiat fiind de elevi seminarialicirc a stat şi o parte icircnsemnată a preoţ imei sosite şi alt public

J o i la orele 9 a m sa icircnceput ce lebrarea sfintei liturgiicirc pontificacircnd P S S Părintele Ep i scop Nicolae P o p e a dela Caranshysebeş icircncunjurat de preacuvioşiile lor d-niicirc archimandriţ icirc Dr Ua-rion P u ş c a r i u din Sibiiu F i lare t M u s t a din Caransebeş Ios i f G o l d i ş din Oradea-mare protosincelul August in H a m s e a din Arad precum şi de mai mulţicirc domn asesor consistorial protoshypresbitericirc şi doi diaconicirc

L a drepta scaunului metropoli tan sta icircn biser ică P S S Părintele Ep i scop I M e ţ i a n cu I P S S a G h e n a d i e fostul Meshytropolit primat al Romacircnie i venit anume pentru aces t incident la Sibi iu

In mijlocul bisericei era sicriul deschis al repausatului putacircnd fi vedut bine prin vălul alb ce-i coperea faţa S t a ca şi cum ar dormi numai neschimbat neuricircţicirct ci numai forte slăbit

icirc nco lo mica biser ică plină icircndesuită şi corurile ei asemenea Poliţia nu lăsa se icircntre decacirct persone bisericesc membri i

de ai congresului şi sinodului şi dame adecă public de frunte cu tote as tea era o icircmbulzelă forte mare

Deputaţiunile veniau una după alta şi icircntr una deputaţiunea clerului romano-catol ic greco-catol ic luteran calvin deputaţiunea reuniunii femeilor romacircne din Sibiiu a femeilor romacircne din R e -şinaricirc a Asociaţiuniicirc a t ractelor protopopescicirc a ofiţerilor a coshymitatului şi la urmă representantul guvernului respect ive al mishynistrului de culte Vlass ics care a rugat prin scrisore specială pe corniţele suprem G T h a l m a n n se se presinte şi se-1 represinte

In numele bisericii surori gr cat au venit dela Blaşiu ca se o represinte şi se participe la icircnmormacircntare 1-1 S a dl vicar capitular Ioan M M o l d o v a n canonicul Cavril P o p secretarul Dr B u n e a Aurel C D o m ş a şi Dr R a d u protopopul M Uiorei

După terminarea sfintei liturgiicirc sa icircnceput serviciul divin speshycial pentru mort intracircnd icircn şirul slujitorilor şi 1 S S D Ep i scop I M e ţ i a n u

Răspunsurile liturgice le-a dat la s-ta liturgie escelentul cor bisericesc seminarial al domnului profesor D i m a er la prohod distinsa raquoReuniune romacircnă de cacircntări din Sibiiulaquo (domni şi dame) cacircntacircnd atacirct corul cacirct şi reuniunea icircn chip artistic şi admirabil spre uimirea şi complacerea alesului public străin ce era present

Panegiricul adormitului icircntru Domnul Arch iep iscop şi Metropoli t la ţinut P S S Dnul Ep i scop Ioan M e ţ i a n u dela Arad care a schiţat biografia metropolitului Miron scoţindu-i la ivelă faptele mai marcante şi meritele pentru biser ică şi terminacircnd cu o inspishyrată rugăciune pentru odichna sufletului răposatului

Pe la orele 12 sa pornit apoi conductul icircn modul următor In frunte un teolog icircmbrăca t icircn negru ducend o cruce de lemn negră şi cu vel negru pe ea după el elevi seminariului archi-diecesan cacircte 4 a lă turea poporul (vre-o 3 0 de şire de cacirc te 4 ) corpul icircnvăţătoresc sosit la icircnmormacircntare (vre-o 3 0 ş i re) corpul p reo ţesc venit se participe (tot cam cacircţicirc icircnvăţători) la urmă apoi musica mi l i ta ră carul cu celea vre-o 4 2 cununi caricirc de caricirc mai frumose şi mai preţiose după cor un cleric ducend crucea dela mormacircnt o c ruce frumosă cu fotografia răposatului şi icircmposhydobită cu o admirabilă cunună cu pantl ică neg ră venea apoi corul cacircntăreţi lor funebralicirc din Semina r (vre-o 4 0 de inşicirc) sub conducerea profesorului de cacircntări D Cunţan apoi grupul preoshyţilor slujitori diaconii protopopii asesorii icircn urmă Episcopi i icircn strălucitul lor ornat păşicircnd alăturea cu dacircnşiicirc şi I P S S a Gheshynadie fostul metropoli t-primat la Bucurescicirc icircn rasa sa negră că-lugărescă după ei venea carul mortuar cu sicriul metropolitului icircmpodobi t şi acest car cu cacircteva din cele mai alese cunun i mdash după car icircndată consistoriul metropoli tan icircn frunte cu fraţii Dr A l e s a n d r u E u g e n şi Z e n o M o c s o n y i alături cu caricirc mergea icircn şirul dintacirciu representantul guvernului corniţele Tha lman le urmau rudeniile răposatului familia C o s m a R o m a n şi F acirc ş i e er după familia veniau icircn splendidele lor uniforme patru generali representaţi icirc armatei icircn frunte cu E s c S a comandantul de corp şi icircncunjuraţicirc de număroşicirc ofiţeri de tote rangurile şi de tote a rmele veneau apoi deputaţiunile b i se r i cesc a romano-catolici lor a luteshyranilor a comitatului a confesiunii calvine profesorii dela gimna-siul săsesc representanţi icirc oficiului de dare a poştei a primăriei representanţiicirc bis g cat dela Blaşiu a bisericii Sft Nicolae din Braşov a şcolelor centrale din Braşov deputăţia Socie tă ţ i i raquoPetru Maiorlaquo a tinerimii universitare din Pesta deputăţia tinerimii univ rom din Cluj toţicirc funcţionarii institutului raquoAlb inalaquo a Tipografiei archidiecesane U r m a apoi un lung convoiu de dame icircn frunte cu comitetul raquoReuniunei femeilor romacircne din Sibi iu cu membre le lor şi altele alipite la convoiu fără calităţi speciale

In aces ta ordine a străbătut lungul şi imposantul convoiu

strada măcelari lor piaţa mică piaţa mare s trada Cisnacircdiei şi Schewis pacircnă la b i se r ica din suburbiul Iosefin

Musica militară şi corul cacircntăreţilor se p resch imbau icircn inshytonări de piese şi j a ln ice melodii icircn v reme ce clopotele dela tote bisericile din Sibiiu petreceau cu sunetul lor tristul convoiu

Poliţia şi-a dat bune străduinţe se susţie ordinea E a nicicirc na fost conturbată prin nicicirc un incident neplăcut deşi s tradele erau pline de gemea de public privitor precum şi to te ferestrile caselor pe ambe le părţicirc ale stradelor

In cimiteriu abia jumăta te din public a icircncăput celalalt a fost oprit de poliţia afară icircn stradă

Cacircnd după plinirea tuturor iormelor şi ritualelor cioclii au ridicat sicriu sel depue icircn mormacircntul cu capac de petră anume

zidit mdash rudeniile dna Măria Cosma Luc i a Cosma şi dna F acirc ş i e au mai sărutat pentru cea din urmă dată metalul r ece al sicriului scumpului lor unchiu şi binefăcător

După icircnmormetare la orele 312 sa dat o raquopomanălaquo icircn sala c e a mare a seminariului archidiecesan A u luat parte 2 4 0 persone icircn frunte cu P S S Episcopicirc Vicaricirc asesori protopopi e tc e tc

Masa a fost r idicată la orele 4Va prin Părintele E p i s c o p I Meţianu cu cacircntarea raquoCu drepţii prin care rogă pe Dumnedeu pentru odichna sufletului celui t recut dintre noi er la urmă sa cacircntat icircncă raquovecicircnica pomeni re

])IUA M O R Ţ I L O R După Se l t en re ich Cornel T radusă de o Albă-Iuliană

In orăşelul X icircngenunchiacirc lacircngă un mormacircnt prdspet o venerabi lă bătricircnă adacircncită fiind icircn ruga sa ce o tr imitea troshynului divin O tăcere profundă domnea mdash o linisce morta lă era acuma acolo unde abia cu puţin icircnainte un sgomot surd umplea aierul şi unde nu de mult icircntreg cimiteriul icircnota ca şi icircntrun val de lumină ce respicircndeau sutele de luminări aduse de credinshycioşi şi aşedate pe mormintele iubiţilor ce nu mai erau icircn vieţă

Pr ima di din Noembr ie es te aşa numită d m a morţilor Un şoşot surd de vocicirc paşicirc linicirc compl imente şi resalutăricirc mute şi triste se sch imbă rec iproc icircn aces ta seră lume multă dară o tăshycere mormintală domnesce cu aces ta ocasiă ca şi cacircnd fiecare sar teme nu cumva prin un sgomot se conturbe pacea şi liniştea celor ce dorm somnul etern

Su te şi mii de cununi şi girlande de rari frumseţe decoreză icircn aces ta di movilele şi mormintele suspine năduşite şi lacrămicirc ardătore varsă unul fiecare conform durerii sale ce-1 leagă de ţarina r ece a mormacircntului pentru el s cump b a pote sfacircnt

Astfeliu se serbeză icircn fiecare an ca semn de st imă şi iubire diua scurtă de tomna tot astfeliu a t recut şi de astădată a c e e a serbare regulată şi cimiteriul din orăşelul X era deja de mult icircn obicinuita sa tăcere icircntunerecul nopţiicirc sa respacircndit lin icircn tote unghiuri le Un criveţ nemilos de miadacirc-di sufla cu neicircndurare printre arborii lipsiţi de frunde aruncacircnd fulgişoriicirc deşicirc de nea conform capriciului seu

To ţ icirc credincioşii au părăsit de mult aces t locaş trist mdash unde pe fiecare icircl chemă sacircnta datorinţă mdash icircn aces ta di memorabi lă pentru de a rosti o pie rugăciune cătră atotputintele pentru reshypausul sufletelor mutate la odichna eternă

Numai raquodensalaquo nu observă că deja de mult e nopte tacircrdie mdash numai pe raquodensa nu o alunga criveţul gheţos s icircngură dicircnsei icircicirc făcea bine tăcerea profundă şi mortală pere acuma sgomotul şi presenţa altora nu o mai conturbau

Singură aicicirc se afla mai bine aicicirc pe t recea mai bucuros aici spera a afla niţel balsam alinător pentru rana cumpli tă a sushyfletului ei copleşi t şi fracircnt de dure re Da aicicirc şi numai aici fiindcă la căsuţa ei părăsită fiecare obiect fiecare cuvacircnt sau ges t numai măresce simţirea-i teribilă a singurătăţii

Aic icirc da fiindcă la locuinţa sa nu mai află pe acela carele icircicirc făcea din modes ta căsuliă locaşul fericirei el icircşicirc dorme somnul vecinie jos icircn pămacircntul umed sub glia rece ace la pe care le dacircnsa aşa de ferbinte aşa de mult şi fără de margini la iub i t

Ş i uresce casa unde fiecare ob iec t icircicirc revocă icircn memorie eraşicirc şi de repeţite oricirc aceea nopte sguduitore şi teribilă cacircnd unicul ei fiu iubit bucuria speranţa şi macircndria sa razemul be t racircneţe lor

sale dintro causă icircncă şi astădicirc misteriosacirc pentru dacircnsa icircşicirc puse capăt vieţii

Cumcă aces ta lovitură a sorţii cu e ta tea ei a fost capabi lă a o suportă este o minune D-deiescă Pentru restul vieţii c e mai avea singura consolare i-a rămas cuvintele lui ul t ime raquoN6pte bună dulce mamă rămacirci cu D-deu laquo

Numa-i puterea şi icircngrijirea D-deiescă a reţinut-o de a nu comite şi ea faptul mdash şi de a urma nefericitului ei fin mdash acolo de unde nu mai este reicircntorcere şi de unde nicicirc o putere lumescă nu o mai puteau lipsi de iubitul ei fiu

Pentru aceea se doresce aşa de mult aicicirc la martorul mut al durerii ei chinuitore pentru aceea părăsesce numai la cuvacircntul vighetoriului de cimiter mormacircntul scump şi pentru aceea astădicirc icircicirc vine mai cu greu despărţ irea de acel loc care cuprinde icircn el t e -saurul ei cel mai scump

icircncă un profund şi dureros suspin din peptul ei sdruncinat de durere icircncă o lacr imă ferbinte mdash vărsată pe cruciuliţa plină de zăpadă şi icircn urmă cu paşicirc nesiguri pornesce cătră casă mdash acolo unde nu de mult era locaşul fericirei celei mai curate eră astădicirc domnesce o j a le vec icircn ică

In mănăstirea surorilor raquoCarmeli tanelaquo din Londra mdash o jună de o frumseţa admirabilă mdash icircmbracă vălul as tădicirc icircn raquodiua morshyţilor Pe faţa-i seridsă puteai observa decisiunea firmă că a abdis de bucuriile vieţiicirc şi că voiesce a fi mortă pentru lumea esternă

Depa r t e din altă ţacircră a venit aicicirc căc icirc numai astfeliu spe-reză a afla pace pentru sacircnul ei sdrobit şi simţirile-i tulburate dacă părăsesce chiar şi patria unde a fost aşa fără de margini de nefericită fiindcă raquoa iubit D a la iubit cu un dor fershybinte pe el mdash fiul mamei nefericite mdash ace l profesor june svelt şi recunoscut cu icircnsuşiri bune din a cărui fisionomie puteai observa şi cet i nobleţă spiritului seu şi pe carele la cunoscut icircn capi ta la terii sa le

Insă la ce ea ca o fiinţă plină de macircndrie donată de natură cu o ambiţ ie şi superbie ce nu fiecărui muritoriu icircicirc es te dat mdash nicicirc nu icircndrăsnia aşicirc c rede şie icircnsăşi că ar fi capabi lă a consimţi icircntru to te cu el care o adoră ca pe un idol

Unica ei nisuinţă era a se denega pe sine mdash şi a nu da loc icircn inima şi cugetul ei nicicirc la cea mai mică umbră de speranţă decicirc remase rece mută şi discretă

F a ţ ă de el carele afară de talentul lui escelent şi sciinţele-i recunoscute nu poşedea nimic material

D o v a d a c e a mai eclatantă a păcatului ei sunt scrisorile lui pline de iubire s inceră şi curată pe care scrisori dacircnsa le păshystra acuma cu cea mai mare scumpătate

Cu deosebire una unde el impios şi condus de instinctul seu intern icircşicirc desvălesce inima icircnaintea ei şi icircicirc cere se-icirc permită a spera drecacircnd posesiunea fiinţei ei care se-icirc fie c a un far con-duceumltoriu pe ca lea vieţii

Plin de dulci speranţe termina el aceacutes ta scrisocircre a cărei reacuteshysultat a fost unul dintre ce lea mai funeste

Da i aşa ne spune poetul Căcicirc nui mai trist icircn lume şi nu e mai amar Decacirct convincţiunea mdash cacirc am sperat icircn dar mdash Cacircnd vine tempestate icircn loc de un zefir Şin loc de complinire mdash numai un suvenir

D e ar fi cet i t densa fiinţa mult iubită cu mai mare atenţiune scrisocircrea lui devota tă de nu sar fi lăsat a fi orbită de furia macircndriei sale nu ar fi dat ansă unei catastrofe aşa de triste D a r ea ofensată icircn ambiţ ia ei de icircnaltă familia mdash icircl refuza toshytal mdash fără de a se icircntreba pe sine singură de fapta ei grăbită şi fără de a asculta la vocea puternică a inimei sale sincer iu-b i teacute re

Ochi i ei remaseră cu deosebire la pasagiul din urmă carele sună astfeliu raquoŞi aşa nu vom putea fi unul altuia

O dacă atunci nu ar fi răpit o furia dacă atunci ar fi cugeta t mai serios asupra icircnţelesului scrisorii lui mdash sigur sar fi convins din acea scr isore despre iubirea lui curată s inceră şi sushyferindă care iubire icircnsă icircncă era predomnită de o judeca tă calmă şi de o minte sănătosă mdash Sau doră a cutezat ea a se icircndoi de caracterul lui firm şi constant

Indeşert ea nu a icircnţeles voinţa lui mdash că pacircnă atunci cacircnd posiţia lui nu va fi de atare ca se-i potă corespunde rangului şi c rescer i i ei nicicirc nu ar fi cugeta t la seriosul paş al vie ţe i Nu căcicirc aşa ceva ar fi fost de subdemnitatea unei inimi c a şi a lui Pentru a c e e a i-a scris el ace lea şiruricirc din care pre lacircngă speranţa de viitoriu schinteia c e a mai icircnfocată şi nemărgini tă iubire

Ida din furia sa fidanţat cu un june pe care ea nu-1 iushybea icircnsă părinţii ei icircl aftaracirc de correspundeumltor

In ima ei g e m e a de durere cacircnd sa supus la aces ta icircnvoire şi icirci părea ca şi cacircnd o voce internă icircicirc şoptea icircncet raquospereacuteza-n viitoriu laquo mdash icircnsă nu mdashbull nu - bull ce pdte ea se mai ascepte de Ia viitoriu cacircnd mdash cacircnd ea icircnsăşi a icircncuiat icircnaintea sa posibilishyt a tea fericirii

Primele cuvinte de felicitare el i le tr imise aşa de s incer şi cu a tacirc ta căldură icircicirc dori fericire icircncacirct nu se mai icircndoi că pdte el se bucură de pasul ei şi şi pocircte nicicirc nu a iubit o aşa mult

O cel puţin atuncicirc se fi tras veumllul ambiţ iei şi se nu pri-v e s c ă numai literile secicirc ci se fie s trăbătut icircn adecircncul icircnţelesului lor sigur că desceptacircndu-se din letargia fatală ar fi putut icircn-cunjura nefericirea ambelor familii

S e defipsă diua nunţiicirc Ospeţicirc vesel i se arătau sosiţi icircn vestshyminte se rbă toresc icirc şi fiecare spera a fi martorul ocular festivităţii care promitea a merge icircn icircndeplinire cu mare pompă

Sur ise vese le se oglindau pe faţa tuturora z imbete de bushycurie şi de serbatoacutere puteai vedea la toţicirc sosiţii şi fiecare aşcepta cu dor ivirea frumoacutesei mirese

Cacircnd toţicirc sunt veselicirc ea numai ea singură retrasă icircn odaia ei sufere torture mortale

Iubirea iubirea ei curată o icircnvinse de astădată icircn diua cushynuniei e i Ajunse la culme se lupta grozav cu cel simţ sincer ca re se descep ta cu o putere vehementă icircn sinul ei vestal mdash pe care nu numai că nu la putut st inge dară acuma se vede ajunsă prada acelui simţ ce c rescea cu fiecare moment

O turtură nespus purtarea iubitului ei icircn urmă cuvacircntul dat şi purtarea datorinţei icircn viitoriu R e t r a s ă astfeliu icircn odaie domnia o finisce şi o tăcere mortală numai suspinele ei icircnăduşite dădeau un echou surd şi placircnsul ei părea că sună aşa de lugubru

S p r e a amuţi icircncacirctva vocea remuşcări icirc c e r c ă a ceti scrisorile şi te legramele de felicitare sosi te cu aces ta ocas ie

L e desface pe r egravend L a aparinţă icircicirc păru ca şi cacircnd sar mai alina durerea ei sufletescă

In fine deschide ultima O privesce ochiicirc icircicirc fug pe litere deodată un stracircgăt teshy

ribil eacutesa din sinul ei sdrobit de durere mdash şi cădii ca mograverta la

păment Mai mult nu a sciut ce sa icircntacircmplat cu ea Cacircnd sa descepta t şi cacircnd privind icircn jur de sine vădii spre

cea mai mare nefericire cum reali tatea amară icircicirc măresce tortura unica sa dorinţă de c e se rugă de iubiţii ei părinţi mdash a fost să-i permită a icircntră icircn mănăstire pentru că numai acolo icircn serviciul lui D-deu spereacutezagrave a află p a c e şi crede a se icircmpăca cu destinul ei fatal

Ş i pentru de-a nu dubita icircn firma ei dicisiune drept dovadă arată scr isoacuterea de felicitare a iubitului refusai care avea următoriul cuprins

Ambi ţ i a şi superbia T a a fost fără margini voiesc să -Ţi documentez că şi iubirea mea e nemărginită pentru aceea nu voiu ca icircntacirclnirea nogravestra icircn vieţă să-Ţicirc conturbe pacea familiară me despart de aceacutes ta lume icircn care viegraveta mea fără de tine nu are nicicirc o va loacutere raquo Rămacirci cu D-deu laquo fi fericită şi uită pe T

Diua morţi lor şi-a aleso de icircntrare icircn mănăstire pentru de a rupe caşi o mograver ta mdash cu lumea esterna mdash care pentru ea acuma

nu mai are plăceri In cimiteriul orăşelului X doacuteuegrave spirite icircncun-jura mormacircntul junelui nefericit unul e a mamei care j e l e s c e altul al amantei suferinde mdash ambele se rogă pentru odichna sushyfletului mutat pe vecicirc

Alba-Iul ia la 1 0 Iuniu 1 8 9 8

Potop de lumină pe tot locul Perdele le de plusche şi me-tasă de dantele şi brodărie fină sunt date e legant la o parte icircncacirct toţicirc cei ce se preumblă pe stradă pot vedea e leganţa şi luxul binele belşugul şi fericirea din frumoacutesa villa a Dr-ului Curcan

Din ech ipage le cu coronă de marchis ce se opresc la icircntrare se cobora o mulţ ime de ospeţicirc distinşicirc

Prin foişorul icircmpodobi t cu plante exo t i ce şi acoper i t cu co -voacutere moi de Smirnă saltă damicele svelte uşore şi drăgălaşe icircmshybrăca te tograve te icircn toillete deschise trandafirii a lbe şi a lbastre eacuter acordurile musicei c e cacircn tă icircn sala de primire se mes t ecă cu foş-nitul rochilor de macirctasă a gardedamelor care de care mai corshypolentă şi mai strălucitore icircn diamante Printre ele domni icircn frac c lac monoclu şi gulere icircntărite pacircnă la urechi S e plecă

sucesc mustaţele aşadă cravatele şi făuresc fel de fel de complishymente gugumanii fără rost ce se spun la ataricirc ocasiunicirc

In uşă e domna casei Aurora Curcan n Fluşturean O damă mai mare puţin decacirct so poţi numi statură mijlocia dar mai mică de cacirct cum se credea ea cu vre-o 1 0 cm Perul brun bucla t era frisat modern şi gătit cu pene de struţ icirc m b r ă c a t ă icircn haină negră de plusche tare decoltată dar b o g a t cusută cu fir şi mărgele şi icircncărca tă de bijuterii apărea ca o regină icircnvăţată numai se po-runcescă şi toţicirc se i se supună Ochiicirc ei mari galbinicirc străluceau ca la o pisică er de buze era acă ţa t acel suris arogant prin care se icircndatina a-sicirc esprima afabilitatea ei prefăcută In macircna s tacircngă are un eventaille care e legat de mijlocul ei bine format prin un lanţ massiv de aur şi icircnchiat cu o copcie de briliante er macircna

dreptă o ţine la gura fiecărui cavaler ce sosesce şi salută sedushycă tor icircn tote părţile apoi se icircn torcea cacirctră damele sosite

raquo A h scumpele mele bine a-ŢIcirc venit mdash Ce fericire pentru mine că Vă pot saluta icircn modesta mea locuinţă mdash şi icircncă la o di atacirct de icircnsemnată la lododna unicei mele fetiţe a iubitei mele Măr iore Me rog se-micirc permiteţ i a V e presenta pe viitorul meu ginere şi făcend un gest arătă icircn drepta

raquoD1 dr Alesandru Negrilean secre tar minister ial Stracircnshygeri de macircnicirc felicitări cuvinte dulci şi fel de fel de compl imente urmeză şi se icircngrămădesc pe sermanul Negrilean care nu mai scie cum se mai mulţăraescă

raquo A h ce fericire şi pentru noi mdash ce fericire că te vedem pe tine scumpa şi iubita noslracirc fericită respunseră mai multe dintre dame lipindu-se de densa mdash bdquoŞ i ce bine mdash ce admirabil prospiciezicirc dragă diseracirc altele bdquonime nu ar crede că cu diua de adicirc icircntri icircn rolul socre i

T o t e vorbesc strigă şi fac o gălăgie unele rid altele g lumesc U n a icircntrece pe ceialal tă icircn mişcările e legante şi icircn afabilitatea cu care icircmpăr ţesc graţ ia celor supuşi şi cu gulere icircntărite apoi icircn vesel ie nespusă icircntră icircn salonul cel mare icircngrămădesc icircncă odată cu gratulări şi fel de fel de cuvinte măgulitore pe cei ce icircn sera aces ta se logodesc apoi se grupeză icircn jurul meselor

Afară e frig icirc ncepe se ploie icircncet şi des ca şi cum ar cerne Pres te icircntreg oraşul X se lasă o bură rece icircnaintea fe-restrilor stau grupuri de omeni cu deosebire femei care deşi tremuracircnd de frig şi căscacircnd totuşi se uită l acome la cei ce şi petrec raquoCacirct bine dă D-deu la cacircte un om pe lume Noi munshycim diua noptea şi abia ne putem susţinea şi icircmbrăca şi aceşt i domni nu os tenesc nimic şi totuşi plutesc icircn bine Nu este drepshytate pe lumea aces ta

Astfel de cuvinte se audiau printre ce i de sub ferestricirc mdash pacircnă cacircnd de pe altă stradă se ivesce d-na preotesă Flor iea W care zărind pe fină-sa pe leliţa Chiva icircntre cei ce sgribureau ui-tacircndu-se ca vulpea la struguri dise răsti t raquoDar d-ta fină ce cauţicirc a icicirc Şe i că e păcat a lacomi la binele altuia Mergi mai bine acasă şi vedi-ţicirc mai bine de familia d-tale mdash mul ţămeşce bunului D-deu de ce ţi-a dat şi fi sigură că a c e e a e mai mare şi mai curată fericire decacirct a tuturor acelora caricirc o arată aşa pe mare

Un ris icircndestulitor urma acestei observări şapoi mulţ imea se rări

Intrun colţ al salonului e miresa mdash d-şora Măriora Curcan

icircnal tă şi sveltacirc ca o sylfida Per blond ochi negrii mari Guriţă mică cu buze de coral şi nesce dinţi ca mărgăritarele In haină a lbă de fulard er la bracircu are un buchet de garofe T o t acirc icircnfă-ţoşarea e blacircndă şi pare că o nel inisce şi o durere ascunsă o apasă

Incunjurată de prietene care aşceptă cu dor se se icircncepă jocul F iecare- i spune ceva frumos dulce şi linguşitor

raquoTu Măr iora c e fericită t rebue că eşticirc tu is tor isesce-ne c e v a cum aţicirc făcut cunoscinţă T r e b u e că tare-1 iubesc icirc

Măriora se uită perdută la ele apoi disă D a icircl iubesc şi me s imţesc indestulită mdash dar totuşi

Ce strigară tote de-odată mdash ce esistacirc şi aicicirc icircncă un raquototuşicirclaquo raquo A h dragă scumpă spune mdash ş icirc ascultau tote cu plăcere vădită s e audă necasul pretinei lor raquoDa răspunse Măriora eu nu pot se me s imţesc aşa fericită după cum icircmicirc icircnchipui fericirea unei mirese pentrucacirc eu icircncă nu icircm cunosc mirele mdash nu sciu ce carac te r are căc i eu numai trei cuvinte am sch imbat cu el L a bal mi l a presentat mama a vorbit cu mama eu i-am dis un s implu raquomă bucurlaquo Preste o săptămacircnă a venit icircn visită ma icircntrebat cum me aflu i-am răspuns raquobine mul ţămesc icircncolo a vorbit cu mama Ma cerut sau icircnvoit cu mama icircn diua următore mi-a adus un buchet de myr t şi ma icircntrebat dacă voiesc se fiu soţia lui mdash M a m a mi-a poruncit se d i c raquodalaquo şi eu am ascultat Mi-a sărutat macircna şi astfel am fost mdash logodiţi icircntre noi er icircn sera aces ta vor urma festivităţile atacirct a fost tot icircncolo a vorbit cu mama Nam nimic icircn cont ra lui mdash se nu credeţi cine scie ce despre m i n e

Văd că aşa e de bun şi precaut faţă de mine dar pe mine aceacutes ta me doregrave că sunt tratată ca o maşină fără voinţă

D e aşicirc putea vorbi cu el barami odată ce mult maş bucura U n oftat lung urma aces tor cuvinte apoi tăcere

L acirc n g ă masa icircncărcată cu tot soiul de vinuri de speciali tate erau domnii raquoDar sci frate Alee tu trebue c ă eşticirc cel mai feshyricit om din lume Din tot sufletul meu icircţicirc gratulez Dar uite frate nu te pr icep de loc pentru ce faci o faţă atacirct de acră ca şi cum macircne te-ar trimite la Seged in mdash Cu astfel de cuvinte icircn-timpinau prietenii pe dr Alesandru Negrilean Ave ţ i dreptate iubiţii mei că nu sunt astfel dispus cum ar trebui se fiu A l t cum sunt icircndestulit Dar totuşi A ş a e omul raquo C e es i s tas i aicicirc un bdquototuşi raquoAh cum poţicirc fi atacirct de ingrat

raquo R e c u n o s c că e aşa că nu e frumos dela mine se vorbesc astfel dar nu pot este un ceva ce m ă ţine raquostrăin şi fricos raquo A h ce potegrave fi a c e e a icircn t rebară prietenii toţi deodată

Ce se fie nimic alta decacirct că eu nu micirc cunosc mireacutesa O văd că e frumosă de mai frumoacutese nu-micirc pot icircntipui o femee S e vede că e bună cuminte şi cultă dar mi se pare aşa o păpuşe frumosă de ceacutera care tot-deacuteuna e rece şi nesimţitdre Nu veacuted voinţa nu vegraved viegraveta şi nu sciu ce se dic căci am vorbit numai de trei ori cu degravensa un raquoSunt dr Negrilean mdash raquo Cum V ă aflaţi d-şorălaquo şi pre urmă mdash bdquovrei se fi soţia mea icircncolo tot mamă-sa şi eră mamă-sa a vorbit mdash şi a vorbit megravei mdash ve spun sincer aşa a vorbit că n ime nu a mai putut ajunge la cuvegravent Pe urmă am trebuit se me icircndestulesc că i-am sărutat macircna şi am fost logodiţi mdash Căcicirc aşa cer formele mdash pricepeţ i voi A ş a cere bonshytonul şi aceacutes ta e ce megrave supera şi megrave nel iniscesce A h cel puţin odată se fi putut vorbi ca ea Un oftat lung urma acestor cuvinte apoi tăcere

In sală se servesce ceaiul L a o măsuţă sunt aşedate mai multe dame imposante bdquoSci ţ i mdash dise dama care şedea icircn fruntea măsuţei mdash meacute tot mir de curajul şi modul de prefacere a Aurore i căc icirc doră e imposibil se li se mai ajungă după atacircta pradă ce face icircn togravete Poftim priviţicirc saloacutenele toilletele mese le ei tot tot numai icircn plusche şi mătasă numai aur şi argint mdash ce diceţicirc voi la tograve te aces te

bdquo E u me tot mir de sermanul Curcan răspunse alta mdash cum va mai puteacute el suporta aşa cheltuelicirc eno rme mdash bdquo A h scie-1 D-deu sermanul adăuga a treia D a r sciţi voi c e mi-a spus bărbatul meu lua cuvacircntul cea mai t inegraveragrave icircncărcacircndu-şicirc farfuria de prăshyjituri mdash bdquose dice că adigrave macircne li se va lua tograveta averea pentrucacirc

banca Y i-ar fi intentat proces deja pentru 6 5 0 0 0 fi datoria

Nu doriţi iubitele mele se vedeţi trousseau-1 (ce t trusoul) Măriorei icircngacircnă o voacutece ascuţi tă la spatele lor Nu e nu sciu ce dar e tot lucru de macircnă

Poftiţi pe uşa aceacutes t a

Megrave rog aicicirc sunt ruferiile mdash Aic icirc pentru pat togravete sunt bashy

tist- de in eacuter aces te mătasă T ograve t e eu cu macircna le-am ales

icircn Paris Aic icirc e pentru mesă Damas t de in şi mătasă V egrave place - - Sc i ţ icirc mdash vam spus că cel lucru mare nu e ci totul atacircrnă dela gust T ograve t e albiturile mdash şi bine se Vă uitaţi la danshytelele de mătasă tograve te la olaltă au costat numai 3 0 0 0 fl A ic icirc sunt toil letele Tre i pentru stradă trăi pentru visite patru pentru baluri şi soiree şi şese pentru casă eacuter la fiecare toillete bijuteria potrivită Pentru aces te de bal uitaţi-ve la mărgări tarele acestea Sunt patru şire unul ca altul A ic icirc e garnitura de br i l iante mdash Ş i ce dice bărbatul Tegraveu la togravete aces te icircntreba d-na marelui proprietar Du-

mit rescu mdash Bărbatu l meu ha ha ha ce naivă eşt icirc E u r a m deprins pe bărbatul meu bine dela icircnceput icircncacirct icircnaintea dorinţelor mele el nare decacirc t se saldeze D a r se mergem mai departe mdash aicicirc sunt fotografiile odăilor care stau deja mobilate de o săptămacircnă A c eacute s t a este sufragiericirc mdash pe lacircngă mobilarul neshycesar mdash sunt patrudecicirc de plante exot ice şi patru facircntacircni săritore

Din sufrageria o uşă duce pe balcon una icircn boudoirul Măriorei şi una icircn salonul cel mic Aici e salonul cel m a r e odaia ginerelui meu cu cancelar ia lacircngă ea şi aici e dormitoriul baia şi pe urmă cămara şi bucătăria In tote e stil seci X I V bdquoŞi cacirct a cos ta t tot tot la olaltă icircntrebară deodată mai multe dintre dame

Naveţicirc idee ce puţin Numai 1 8 0 0 0 fl Aşa-i ce eftin T o t eu am ales cu macircna mea tote

Sermanul Curcan mdash şoptiră damele icircncet

D a r unde e domnul case i mdash Nime nu la veacutedut icircncă A sosit şi preotul A r trebui icircnceput actul solemn dar tote aces te numai icircn presenta părinţilor se pot face şi d-nul casei nu mai vine Domnii toţicirc erau impacienţi S c o t e a u oroloacutegele din buzu-nariu şi dau mereu din cap

bdquoBărbatul meu sigur şi-a uitat mdash căcicirc aşa uită mdash me tot mir de unde vine aces ta A m seacute las se-1 c h e m e Aşa vorbea d-na icircn dreacutepta şi icircn s tacircnga mdash dar nu apuca se gate bine vorba şi icircntră secretariul lui palid şi spăriat şi fugi drept spre doacutemna casei mdash bdquoCum cutezi se icircntri aici aşa icircntr o stare desperată mdash merg i la moment şi icircmbracă f r ac - mdash bdquo L a s ă domnă lasă formele A p o i şoptindu-i ceva icircn ureche o chemă afară repede

Măriorei care şi ea era icircngrijită pentru icircntacircrdierea tatălui seacuteu i se păru că un fior de ghiaţă icircicirc t rece prin tot corpul preshysimţind ceva reu F ă r ă a se cugeta mult p leca spre uşă Mirele ei vădendu-o se grăbi şi el şi dacircndu-i braţul eşiră icircn foişor apoi se icircndreptară spre odaia d-lui Curcan A b i a se apropiaraacute de uşă şi se audiră ţ ipetele doacutemnei A h suntem pe rdu ţ icircmdash daţi-micirc apă daţi-micirc cognac că leşin mă icircnăduş L a audul acestor cuvinte Măriora lăsa braţul mirelui ei şi alergă icircn lăuntru Jo s pe pa-diment era tatăl ei icircn macircna dreptă cu un revolver eacuter icircn s t icircnga ţ inea stracircns o epistolă

bdquo A h tată scumpul şi iubitul meu tată ce-ţ icirc es te E u sunt fica ta iubită mdash eu Măriora Desch ide tată dragă ochii şi me vedicirc A h ajutaţi la tata se se s c oacute l e şi diceacutend aces tea placircngea p lacircngea amar şi săruta fruntea ochii şi faţa iubitului ei tată Un moment ochii lui se deschiseră puţin apoi cuprindacircnd cu braţul s teacuteng talia Măriorei respira ultima resuflare

Scr i soacuterea ce o avea icircn macircnă o ridica d-na şi după c e o ceti icircncepu se ţ ipe din nou A h suntem perdute suntem se race Audicirc Măriora suntem s e r a c e bdquoCe mi pasă mie răspunsă Măshyriora placircngacircnd dureros şi sărutacircnd din nou faţa tatălui seacuteu - bull bdquoCe-mi pasă Mie nimic numicirc trebue nimic nimic numai pe scumpul pe bunul meu tată mi-1 daţi eră sacircnătos

In peptul lui Negrilean se mişca ceva icircn ochii lui negrii se furişază doi picuri mari de rouă Nu scie de durere oricirc de bushycurie căcicirc vede că aceea cu care el vrea se trăiescă o vieţă icircntregă nu e numai o păpuşă de ceră cum a judeca t el ci o fe-mee simţitore bună şi nobilă

S e p leca spre ea şi icircicirc şopti icircncet icircn u r e c h e bdquoMăriora dragă vină se mergem de a ic i mdash bdquoNu nu eu nu părăsesc pe bunul pe scumpul meu ta tă

mdash D a r vedicirc dragă pacircnă escicirc aici nu-i pote ajuta medicul mdash bdquo A h dacă e aşa atunci se vie mdash ah se vie medicul

şi dicend aces tea urmă rugărei mirelui ei Pe coridor icircntacirclniră cei din urmă ospeţicirc icircndată după ce le

audite fiecare voia se fugă mai icircn grabă căc icirc sunt rari preteniicirc caricirc ţin şi la nevoi

Dr Negrilean se uita după ei cu un suris ironic dar amar apoi conduse pe Măriora icircn odaia ei Aic i icircicirc oferi un scaun s e şadă er el aprinse focul icircn cămin căc icirc odaia era r ece apoi se aşedacirc şi cl lacircngă Măriora care acuma placircngea şi mai amar er dupăce suspinurile mai icircncetară ofta lung bdquo A h scumpul meu tată cacirct sa ostenit el pentru noi mdash tot numai pentru noi mdash căcicirc el se icircndestulea cu aşa puţin dar tot numai pentru noi a muncit şi sa năcăjit mdash aşa mult aşa nespus de mult

Cu pregăt i rea trusoului meu am rugat pre mama se nu-micirc cumpere din tote aşa mult şi aşa scump căcicirc vedeam că la placirc-tirea lor fiecare cont icircicirc săpa tatii o cretă icircn obraji şi icircicirc cărunţia perul vedend cu ochii dar mama tot-deuna mi-a răspuns că nushymele şi reputaţia familiei nostre cere se fie aşa şi aşa are se se icircntacircmple mdash Ah numai de sar face tata eră sacircnătos E u nam săl las se mai lucre atacircta icircn b i r o u şi dicacircnd aces tea privi lung spre mirele ei apoi ca trezită dintrun vis icircn t reba bdquoŞ i d-ta mai stai la n o i

Nai audit că suntem săraci Nu ne părăsescicirc şi d-ta ca toţicirc ceealal ţ icirc A h merg la t a t a

mdash Nu dulcea mea eu nu te părăsesc şi nu te voiu părăsi nici odată

Cu d-ta pardon cu tine Măriora dragă rămacircn tot-deuna numai dacă tu te vei mulţămi cu ceea ce eu cacircştig mdash er acum nu mai merge nicăiricirc căci tata nu mai t răesce a fost mort deja cănd te am adus de acolo

mdash Veni ţ i ajutaţi-micirc se pachetez ce es te mai bun se trimit la locuinţa vostracirc pacircnă nu vine se ne secves t reze tot strigă d-na Curcan din uşă

E u nu pot permite aşa c e v a dise Negrilean indignat eu nu primesc din tot luxul făcut pe datorii nimic dar absolut nimic

bdquo A te pricep d-nule dise d-na C icircnfuriată se icircnţălege acuma dacă suntem seracicirc ne părăsescicirc şi d-ta F r u m o s mdash A h ah

mdash bdquoNu eu nam se părăsesc pe Măriora nicicirc-odată din cont ră acum o iubesc de sute de oricirc mai mult căcicirc ved că şi ea e de părerea aceea că omul şi serac pote fi fericit şi chiar pentru a c e e a nu-micirc t rebue nimic din luxul cel mare ci noi vom munci icircmpreună icircndestulindu-ne cu puţin dar iubindu-ne adevărat Ş i dicend aces tea săruta fruntea Măriorei dicacircndu-i A c e s t a se ne fie logodna

Sibiiu 1 8 9 8 porumbiţa

icircţota m o r i i

(din bdquofire de tort poesiicirc de C Coşbuc)

Stăteam pe gacircnduri eu şi gldta

La rota morii ne uitam

Şi de-n zădar ne frămentam

Că de-adevW noi tot nu dam

De ce se-nverte rota

bdquoPăi nunţelegicirc tu romacircnesce VedX scoctd mdash bdquoV8du bdquoŞi ce-i pe scocicirc

mdash bdquoE apău

mdash bdquoBa vine bdquoBun Stă apa-n loc

mdash bdquoEi bine acum cioc-poc Şi rota se-nvertesce

Morariu-şicirc scutură luleaua Pacircglend Avea el agil ce-avea Căci de-alte dăfi cacircnd ne vedea In jurul morii ne făcea

Primire cu nuiaua

Eram voioşi că sta sasculte Şi ne spune ce e ce nui Dar cum era puţin năpriu Făcea ca din cioc-pocul lui

Si nu-nţilegen dte

bdquoDar rota carului ce face Se-nverteu Dau mdashbdquoBa cum ehei Se-nverte ea de capul ei mdash bdquoBa cacircnd icircmpingi mdash bdquoEu ce spusei

Se nverte aşa şi pace

bdquoEr- rota ici o icircmpinge apa Acum noi toţi am hohotit Morariul ista e smintit Cacircnd vrea se dormă pe-odichnit

Atunci icircntdrce grapa

Că de ar icircmpinge-o ea nebună Sar năpusti eşind din scoc Sar duce pe pariu cioc-poc mdash Dar uite rota stă pe loc

Şi totu-şf umblă ntruna

bdquoEi bato Dumnedeu so bată

Dar cum se plece daco legi

De moră mi Nu menţelegV

Cu voi nu macircntui dile-ntregl

Ea stă că e legată-

Se-ţl faci acum creştine cruce

Priveam cu spaimă la morar mdash

O legi Şi stă Dar e nzădar

Şi rota dor o legi la car

Şi ea se duce duce

bdquoSe duce rota Bun dar carul

mdash El stă pe loc ca mine acum

El fuge credi Ba nici de cum

Fug numai roţile pe drum mdash

Ei di nu-i prost morariul

Şi ne temeam se nu ne bată

Că prea lam zăpăcit de totsect

Păi carul stă Minciuni de-un cot

Ba carul fuge ca netot

Cu ratele de-odată

bdquoAm tţis că nu Ba fuge doră mdash

Ei fuge veqll Şciam şi noi

De ce no ia la fugapoi

Şi mora ta cătră zăvoiu

Cu tot ce e prin moră

Morariu-şi puse-n sin luleaua

Tăcut şi grav se pregătea

La sfat cu noi altfel se stea

Şi ce dovadă-i trebuia

Mai bună ca nuiaua

Er ce-a urmat la ce-aşl mai spune

Noi nam ajuns la nici un rost

Tu ltjicicirc bdquoErai băiete prost

Şi rota pentru tine a fost

A patra dimensiune

Şi-apoi Eu vid şi astăzi glota

Făcend aşa Tu nuntelnescl

Atacirctea fapte omeneşti

Se veqll le-auqli şi te cruceşti

De ce se-nverte rota

I3ivi L numelui L i se născii o fetiţă După prima bucurie o chestiune mare

se presintă minţii lor cum se-i pue numele de botez

M a m a se icircntorsă cătră bărbatul ei cu ochii plini de lacrămicirc Cu glas fericit dar sdrobi t de durerile suferite icircn timpul facerei icircicirc d i se mdash Alege- i tu un nume dar vedicirc se fie frumos Bine dise tatăl fetiţei luacircnd copila icircn braţe i-am ales un nume forte frumos se va numi J a n e t a (Eugenia) Ş i i am pus astfel de nume pentru că după cum arată cacirclindarul astădicirc este numele aces te i sfinte şi pentru că

S e opri

Lăuza icircl privi lung cu ochiicirc icircntrebători vedacircndu-1 că icircntacircrdieză aşicirc complec tă vorba icircicirc repeta cuvacircntul ce disese icircn urmă cun semn de icircntrebare pus după e l

Pentru căr 1

E numele drăguţei mele mame sfacircrşi el icircncet cădendu-i doue lacrimi mari din ochicirc mdash Murise de mult fiinţa pe care o numea cu dulcele nume de m a m ă durerea perderei ei nu se şterse icircncă din inima lui Nu mai era nimica de dis- Eugen ia rămase numele fetei Primăria a doua di cu numele Eugen i a o trecicirci icircn regisshyt rele stărei civile er preoţii la săptămacircna icircntr o Sacircmbă tă o di fru-mosă sub numele de E u g e n i a icircicirc cerură binecuvacircntarea dela D-deu E u g e n i a c rescea mare drăguţă şi cuminte spre bucuria părinţilor ei Crescea şi oricirc de cacircte oricirc venia d i u a de 14 D e c e m b r i e diua sfintei Eugen ie mdash era serbătore mare icircn casa lor

Mica Eugen ie cu perul creţ şi legat icircn pantl ice colorate de tot feliul icircmbrăca tă cu o mică rochiţă nouă albă cusută de mama ei cea harnică pr imea dela mosafiricirc care veneau să-i dea visită şi chiar dela părinţii ei daruri t recea din bra ţe icircn braţe şi era acoper i tă de sărutări Cei dintacirci care o sărutau era negreşit că

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

traţiunea b iser icescă după cum o dă Statutul Organic va icircnţelege oricirc-cine că acesta lucrare nu e una dintre cele mai uşore Cine a avut icircnsă ocasiune a vede pe Metropoli tul Miron Romanul presi-dacircnd icircn consistoriu sinode şi congrese sa putut convinge cu cacirc t ă esact i ta te şi corect i ta te conducea pertractările

In anul 1 8 7 5 vedem pe E x c S a Metropolitul Miron Romanul chirotonind icircn noua sa demnitate pe alesul succesor al seu la Arad I o an M e ţ i a n u icircntru Ep i scop

In 1 8 7 9 icircl aflăm pe Archiepiscopul şi Metropolitul Miron Romanul presentacircndu-se la treptele prea icircnaltului Tron al Maiesshytăţii Sa le Imperatului -Rege F ranc i sc Iosif icircn fruntea unei depu-taţiunicirc constă tă tore din ierarchiicirc metropoliei şi din deputaţii esmişicirc de sinodele eparchiale mdash icircntrevenind prin aşternerea unei repre-sentaţiunicirc bine motivate şi de densul compuse mdash icircn c o n t r a l e g i i propuse şi primite de dieta ungară p r i n c a r e i n t r o d u c e a l i m b a u n g u r e s c acirc c a l i m b ă o b l i g a t ă de icirc n v ă ţ ă m acirc n t icircn ş c o -l e l e p o p o r a l e icircn t o t e

L a 1881 Metropolitul Miron Romanul icircntrevine cu o repre sentaţ iune resolutacirc la ministeriul reg ung de culte şi instrucţiune p e n t r u r e v i n d e c a r e a r a n g u l u i c e c o m p e t e b i s e r i c i i o r shyt o d o x e din p a t r i e icircn ş i r u l c e l o r l a l t e c o n f e s i u n i

L a 1 8 8 3 ia icircn bă rbă tescă apărare interesele bisericesc şcoshylare şi naţionale icircn casa magnaţilor contra stricircmtorărilor ce li-se fac prin legea despre o r g a n i s a r e a icirc n v ă ţ ă m acirc n t u l u i icircn ş c o l e l e m e d i i In desbater i le Casei magnaţi lor a dus o luptă cinstită propunacircnd o mulţime de modificări a acelei legi Cu puţine de tot a reuşit dar şi-a făcut sfacircnta datorie

L a 1 8 9 5 icircl vedem icircn fruntea archiereilor romacircni luptacircnd bă rbă tesce icircn Casa magnaţi lor c o n t r a i n t r o d u c e r i i l e g i l o r p o l i t i c e - b i s e r i c e s c icirc

L a 1897 luptacircnd c o n t r a l e g i i d e s p r e m a g h i a r i s a r e a n o m e n c l a t u r i l o r a numelui tuturor comunelor şi locurilor din patria

Ş i aşa mai departe D e cacircte-oricirc o lege nouă se presinta casei magnaţi lor şi prin acea lege se făceau ceva nedreptăţ i oricirc stricircmtorăricirc intereselor b iser icesc şcolare şi naţionale mdash pe Metroshypolitul Miron icircntru cacirct numai pcdec icirc forte grave nu lar fi reţinut icircl vedem alergacircnd şi făcendu-şicirc datoria de a-şicirc ridica vocea icircn icircnalta casă icircn favorul acelor interese

In decursul păstoriri sale a făcut mai multe visitaţiunicirc cashynonice prin archidiecesă a sfinţit cu mare pompă religiosă mai multe biserici

E r a peste tot locul primit cu mar manifestaţii şi semne de omagiu din partea iubitorilor sei fi sufletesc şi peste tot locul impunea coreligionari lor şi conaţionalilor noştri dar chiar şi cercushyrilor străine cu care venea icircn atingere

A c u m icircnse nu mai este icircntre cei vii A icircnchis ochi pe vecie la 4 1 6 O c t o b r e la orele 11 şi 1 2 noptea er Jo i la 2 0 Oc-tobre i-a fost icircnmormacircntarea Mercur icircn 1 9 1 0 la orele 4 p m trupul adormitului icircntru Domnul Arch iep i scop şi metropoli t a fost r idicat din reşedinţa metropoli tană şi dus icircn mijlocul unui trist conduct de cătră 10 protopresbitericirc a fost aşedat icircn biserica din S i -biiu-cetate pe un catafalc nou A c o l o tdtă noptea privighiat fiind de elevi seminarialicirc a stat şi o parte icircnsemnată a preoţ imei sosite şi alt public

J o i la orele 9 a m sa icircnceput ce lebrarea sfintei liturgiicirc pontificacircnd P S S Părintele Ep i scop Nicolae P o p e a dela Caranshysebeş icircncunjurat de preacuvioşiile lor d-niicirc archimandriţ icirc Dr Ua-rion P u ş c a r i u din Sibiiu F i lare t M u s t a din Caransebeş Ios i f G o l d i ş din Oradea-mare protosincelul August in H a m s e a din Arad precum şi de mai mulţicirc domn asesor consistorial protoshypresbitericirc şi doi diaconicirc

L a drepta scaunului metropoli tan sta icircn biser ică P S S Părintele Ep i scop I M e ţ i a n cu I P S S a G h e n a d i e fostul Meshytropolit primat al Romacircnie i venit anume pentru aces t incident la Sibi iu

In mijlocul bisericei era sicriul deschis al repausatului putacircnd fi vedut bine prin vălul alb ce-i coperea faţa S t a ca şi cum ar dormi numai neschimbat neuricircţicirct ci numai forte slăbit

icirc nco lo mica biser ică plină icircndesuită şi corurile ei asemenea Poliţia nu lăsa se icircntre decacirct persone bisericesc membri i

de ai congresului şi sinodului şi dame adecă public de frunte cu tote as tea era o icircmbulzelă forte mare

Deputaţiunile veniau una după alta şi icircntr una deputaţiunea clerului romano-catol ic greco-catol ic luteran calvin deputaţiunea reuniunii femeilor romacircne din Sibiiu a femeilor romacircne din R e -şinaricirc a Asociaţiuniicirc a t ractelor protopopescicirc a ofiţerilor a coshymitatului şi la urmă representantul guvernului respect ive al mishynistrului de culte Vlass ics care a rugat prin scrisore specială pe corniţele suprem G T h a l m a n n se se presinte şi se-1 represinte

In numele bisericii surori gr cat au venit dela Blaşiu ca se o represinte şi se participe la icircnmormacircntare 1-1 S a dl vicar capitular Ioan M M o l d o v a n canonicul Cavril P o p secretarul Dr B u n e a Aurel C D o m ş a şi Dr R a d u protopopul M Uiorei

După terminarea sfintei liturgiicirc sa icircnceput serviciul divin speshycial pentru mort intracircnd icircn şirul slujitorilor şi 1 S S D Ep i scop I M e ţ i a n u

Răspunsurile liturgice le-a dat la s-ta liturgie escelentul cor bisericesc seminarial al domnului profesor D i m a er la prohod distinsa raquoReuniune romacircnă de cacircntări din Sibiiulaquo (domni şi dame) cacircntacircnd atacirct corul cacirct şi reuniunea icircn chip artistic şi admirabil spre uimirea şi complacerea alesului public străin ce era present

Panegiricul adormitului icircntru Domnul Arch iep iscop şi Metropoli t la ţinut P S S Dnul Ep i scop Ioan M e ţ i a n u dela Arad care a schiţat biografia metropolitului Miron scoţindu-i la ivelă faptele mai marcante şi meritele pentru biser ică şi terminacircnd cu o inspishyrată rugăciune pentru odichna sufletului răposatului

Pe la orele 12 sa pornit apoi conductul icircn modul următor In frunte un teolog icircmbrăca t icircn negru ducend o cruce de lemn negră şi cu vel negru pe ea după el elevi seminariului archi-diecesan cacircte 4 a lă turea poporul (vre-o 3 0 de şire de cacirc te 4 ) corpul icircnvăţătoresc sosit la icircnmormacircntare (vre-o 3 0 ş i re) corpul p reo ţesc venit se participe (tot cam cacircţicirc icircnvăţători) la urmă apoi musica mi l i ta ră carul cu celea vre-o 4 2 cununi caricirc de caricirc mai frumose şi mai preţiose după cor un cleric ducend crucea dela mormacircnt o c ruce frumosă cu fotografia răposatului şi icircmposhydobită cu o admirabilă cunună cu pantl ică neg ră venea apoi corul cacircntăreţi lor funebralicirc din Semina r (vre-o 4 0 de inşicirc) sub conducerea profesorului de cacircntări D Cunţan apoi grupul preoshyţilor slujitori diaconii protopopii asesorii icircn urmă Episcopi i icircn strălucitul lor ornat păşicircnd alăturea cu dacircnşiicirc şi I P S S a Gheshynadie fostul metropoli t-primat la Bucurescicirc icircn rasa sa negră că-lugărescă după ei venea carul mortuar cu sicriul metropolitului icircmpodobi t şi acest car cu cacircteva din cele mai alese cunun i mdash după car icircndată consistoriul metropoli tan icircn frunte cu fraţii Dr A l e s a n d r u E u g e n şi Z e n o M o c s o n y i alături cu caricirc mergea icircn şirul dintacirciu representantul guvernului corniţele Tha lman le urmau rudeniile răposatului familia C o s m a R o m a n şi F acirc ş i e er după familia veniau icircn splendidele lor uniforme patru generali representaţi icirc armatei icircn frunte cu E s c S a comandantul de corp şi icircncunjuraţicirc de număroşicirc ofiţeri de tote rangurile şi de tote a rmele veneau apoi deputaţiunile b i se r i cesc a romano-catolici lor a luteshyranilor a comitatului a confesiunii calvine profesorii dela gimna-siul săsesc representanţi icirc oficiului de dare a poştei a primăriei representanţiicirc bis g cat dela Blaşiu a bisericii Sft Nicolae din Braşov a şcolelor centrale din Braşov deputăţia Socie tă ţ i i raquoPetru Maiorlaquo a tinerimii universitare din Pesta deputăţia tinerimii univ rom din Cluj toţicirc funcţionarii institutului raquoAlb inalaquo a Tipografiei archidiecesane U r m a apoi un lung convoiu de dame icircn frunte cu comitetul raquoReuniunei femeilor romacircne din Sibi iu cu membre le lor şi altele alipite la convoiu fără calităţi speciale

In aces ta ordine a străbătut lungul şi imposantul convoiu

strada măcelari lor piaţa mică piaţa mare s trada Cisnacircdiei şi Schewis pacircnă la b i se r ica din suburbiul Iosefin

Musica militară şi corul cacircntăreţilor se p resch imbau icircn inshytonări de piese şi j a ln ice melodii icircn v reme ce clopotele dela tote bisericile din Sibiiu petreceau cu sunetul lor tristul convoiu

Poliţia şi-a dat bune străduinţe se susţie ordinea E a nicicirc na fost conturbată prin nicicirc un incident neplăcut deşi s tradele erau pline de gemea de public privitor precum şi to te ferestrile caselor pe ambe le părţicirc ale stradelor

In cimiteriu abia jumăta te din public a icircncăput celalalt a fost oprit de poliţia afară icircn stradă

Cacircnd după plinirea tuturor iormelor şi ritualelor cioclii au ridicat sicriu sel depue icircn mormacircntul cu capac de petră anume

zidit mdash rudeniile dna Măria Cosma Luc i a Cosma şi dna F acirc ş i e au mai sărutat pentru cea din urmă dată metalul r ece al sicriului scumpului lor unchiu şi binefăcător

După icircnmormetare la orele 312 sa dat o raquopomanălaquo icircn sala c e a mare a seminariului archidiecesan A u luat parte 2 4 0 persone icircn frunte cu P S S Episcopicirc Vicaricirc asesori protopopi e tc e tc

Masa a fost r idicată la orele 4Va prin Părintele E p i s c o p I Meţianu cu cacircntarea raquoCu drepţii prin care rogă pe Dumnedeu pentru odichna sufletului celui t recut dintre noi er la urmă sa cacircntat icircncă raquovecicircnica pomeni re

])IUA M O R Ţ I L O R După Se l t en re ich Cornel T radusă de o Albă-Iuliană

In orăşelul X icircngenunchiacirc lacircngă un mormacircnt prdspet o venerabi lă bătricircnă adacircncită fiind icircn ruga sa ce o tr imitea troshynului divin O tăcere profundă domnea mdash o linisce morta lă era acuma acolo unde abia cu puţin icircnainte un sgomot surd umplea aierul şi unde nu de mult icircntreg cimiteriul icircnota ca şi icircntrun val de lumină ce respicircndeau sutele de luminări aduse de credinshycioşi şi aşedate pe mormintele iubiţilor ce nu mai erau icircn vieţă

Pr ima di din Noembr ie es te aşa numită d m a morţilor Un şoşot surd de vocicirc paşicirc linicirc compl imente şi resalutăricirc mute şi triste se sch imbă rec iproc icircn aces ta seră lume multă dară o tăshycere mormintală domnesce cu aces ta ocasiă ca şi cacircnd fiecare sar teme nu cumva prin un sgomot se conturbe pacea şi liniştea celor ce dorm somnul etern

Su te şi mii de cununi şi girlande de rari frumseţe decoreză icircn aces ta di movilele şi mormintele suspine năduşite şi lacrămicirc ardătore varsă unul fiecare conform durerii sale ce-1 leagă de ţarina r ece a mormacircntului pentru el s cump b a pote sfacircnt

Astfeliu se serbeză icircn fiecare an ca semn de st imă şi iubire diua scurtă de tomna tot astfeliu a t recut şi de astădată a c e e a serbare regulată şi cimiteriul din orăşelul X era deja de mult icircn obicinuita sa tăcere icircntunerecul nopţiicirc sa respacircndit lin icircn tote unghiuri le Un criveţ nemilos de miadacirc-di sufla cu neicircndurare printre arborii lipsiţi de frunde aruncacircnd fulgişoriicirc deşicirc de nea conform capriciului seu

To ţ icirc credincioşii au părăsit de mult aces t locaş trist mdash unde pe fiecare icircl chemă sacircnta datorinţă mdash icircn aces ta di memorabi lă pentru de a rosti o pie rugăciune cătră atotputintele pentru reshypausul sufletelor mutate la odichna eternă

Numai raquodensalaquo nu observă că deja de mult e nopte tacircrdie mdash numai pe raquodensa nu o alunga criveţul gheţos s icircngură dicircnsei icircicirc făcea bine tăcerea profundă şi mortală pere acuma sgomotul şi presenţa altora nu o mai conturbau

Singură aicicirc se afla mai bine aicicirc pe t recea mai bucuros aici spera a afla niţel balsam alinător pentru rana cumpli tă a sushyfletului ei copleşi t şi fracircnt de dure re Da aicicirc şi numai aici fiindcă la căsuţa ei părăsită fiecare obiect fiecare cuvacircnt sau ges t numai măresce simţirea-i teribilă a singurătăţii

Aic icirc da fiindcă la locuinţa sa nu mai află pe acela carele icircicirc făcea din modes ta căsuliă locaşul fericirei el icircşicirc dorme somnul vecinie jos icircn pămacircntul umed sub glia rece ace la pe care le dacircnsa aşa de ferbinte aşa de mult şi fără de margini la iub i t

Ş i uresce casa unde fiecare ob iec t icircicirc revocă icircn memorie eraşicirc şi de repeţite oricirc aceea nopte sguduitore şi teribilă cacircnd unicul ei fiu iubit bucuria speranţa şi macircndria sa razemul be t racircneţe lor

sale dintro causă icircncă şi astădicirc misteriosacirc pentru dacircnsa icircşicirc puse capăt vieţii

Cumcă aces ta lovitură a sorţii cu e ta tea ei a fost capabi lă a o suportă este o minune D-deiescă Pentru restul vieţii c e mai avea singura consolare i-a rămas cuvintele lui ul t ime raquoN6pte bună dulce mamă rămacirci cu D-deu laquo

Numa-i puterea şi icircngrijirea D-deiescă a reţinut-o de a nu comite şi ea faptul mdash şi de a urma nefericitului ei fin mdash acolo de unde nu mai este reicircntorcere şi de unde nicicirc o putere lumescă nu o mai puteau lipsi de iubitul ei fiu

Pentru aceea se doresce aşa de mult aicicirc la martorul mut al durerii ei chinuitore pentru aceea părăsesce numai la cuvacircntul vighetoriului de cimiter mormacircntul scump şi pentru aceea astădicirc icircicirc vine mai cu greu despărţ irea de acel loc care cuprinde icircn el t e -saurul ei cel mai scump

icircncă un profund şi dureros suspin din peptul ei sdruncinat de durere icircncă o lacr imă ferbinte mdash vărsată pe cruciuliţa plină de zăpadă şi icircn urmă cu paşicirc nesiguri pornesce cătră casă mdash acolo unde nu de mult era locaşul fericirei celei mai curate eră astădicirc domnesce o j a le vec icircn ică

In mănăstirea surorilor raquoCarmeli tanelaquo din Londra mdash o jună de o frumseţa admirabilă mdash icircmbracă vălul as tădicirc icircn raquodiua morshyţilor Pe faţa-i seridsă puteai observa decisiunea firmă că a abdis de bucuriile vieţiicirc şi că voiesce a fi mortă pentru lumea esternă

Depa r t e din altă ţacircră a venit aicicirc căc icirc numai astfeliu spe-reză a afla pace pentru sacircnul ei sdrobit şi simţirile-i tulburate dacă părăsesce chiar şi patria unde a fost aşa fără de margini de nefericită fiindcă raquoa iubit D a la iubit cu un dor fershybinte pe el mdash fiul mamei nefericite mdash ace l profesor june svelt şi recunoscut cu icircnsuşiri bune din a cărui fisionomie puteai observa şi cet i nobleţă spiritului seu şi pe carele la cunoscut icircn capi ta la terii sa le

Insă la ce ea ca o fiinţă plină de macircndrie donată de natură cu o ambiţ ie şi superbie ce nu fiecărui muritoriu icircicirc es te dat mdash nicicirc nu icircndrăsnia aşicirc c rede şie icircnsăşi că ar fi capabi lă a consimţi icircntru to te cu el care o adoră ca pe un idol

Unica ei nisuinţă era a se denega pe sine mdash şi a nu da loc icircn inima şi cugetul ei nicicirc la cea mai mică umbră de speranţă decicirc remase rece mută şi discretă

F a ţ ă de el carele afară de talentul lui escelent şi sciinţele-i recunoscute nu poşedea nimic material

D o v a d a c e a mai eclatantă a păcatului ei sunt scrisorile lui pline de iubire s inceră şi curată pe care scrisori dacircnsa le păshystra acuma cu cea mai mare scumpătate

Cu deosebire una unde el impios şi condus de instinctul seu intern icircşicirc desvălesce inima icircnaintea ei şi icircicirc cere se-icirc permită a spera drecacircnd posesiunea fiinţei ei care se-icirc fie c a un far con-duceumltoriu pe ca lea vieţii

Plin de dulci speranţe termina el aceacutes ta scrisocircre a cărei reacuteshysultat a fost unul dintre ce lea mai funeste

Da i aşa ne spune poetul Căcicirc nui mai trist icircn lume şi nu e mai amar Decacirct convincţiunea mdash cacirc am sperat icircn dar mdash Cacircnd vine tempestate icircn loc de un zefir Şin loc de complinire mdash numai un suvenir

D e ar fi cet i t densa fiinţa mult iubită cu mai mare atenţiune scrisocircrea lui devota tă de nu sar fi lăsat a fi orbită de furia macircndriei sale nu ar fi dat ansă unei catastrofe aşa de triste D a r ea ofensată icircn ambiţ ia ei de icircnaltă familia mdash icircl refuza toshytal mdash fără de a se icircntreba pe sine singură de fapta ei grăbită şi fără de a asculta la vocea puternică a inimei sale sincer iu-b i teacute re

Ochi i ei remaseră cu deosebire la pasagiul din urmă carele sună astfeliu raquoŞi aşa nu vom putea fi unul altuia

O dacă atunci nu ar fi răpit o furia dacă atunci ar fi cugeta t mai serios asupra icircnţelesului scrisorii lui mdash sigur sar fi convins din acea scr isore despre iubirea lui curată s inceră şi sushyferindă care iubire icircnsă icircncă era predomnită de o judeca tă calmă şi de o minte sănătosă mdash Sau doră a cutezat ea a se icircndoi de caracterul lui firm şi constant

Indeşert ea nu a icircnţeles voinţa lui mdash că pacircnă atunci cacircnd posiţia lui nu va fi de atare ca se-i potă corespunde rangului şi c rescer i i ei nicicirc nu ar fi cugeta t la seriosul paş al vie ţe i Nu căcicirc aşa ceva ar fi fost de subdemnitatea unei inimi c a şi a lui Pentru a c e e a i-a scris el ace lea şiruricirc din care pre lacircngă speranţa de viitoriu schinteia c e a mai icircnfocată şi nemărgini tă iubire

Ida din furia sa fidanţat cu un june pe care ea nu-1 iushybea icircnsă părinţii ei icircl aftaracirc de correspundeumltor

In ima ei g e m e a de durere cacircnd sa supus la aces ta icircnvoire şi icirci părea ca şi cacircnd o voce internă icircicirc şoptea icircncet raquospereacuteza-n viitoriu laquo mdash icircnsă nu mdashbull nu - bull ce pdte ea se mai ascepte de Ia viitoriu cacircnd mdash cacircnd ea icircnsăşi a icircncuiat icircnaintea sa posibilishyt a tea fericirii

Primele cuvinte de felicitare el i le tr imise aşa de s incer şi cu a tacirc ta căldură icircicirc dori fericire icircncacirct nu se mai icircndoi că pdte el se bucură de pasul ei şi şi pocircte nicicirc nu a iubit o aşa mult

O cel puţin atuncicirc se fi tras veumllul ambiţ iei şi se nu pri-v e s c ă numai literile secicirc ci se fie s trăbătut icircn adecircncul icircnţelesului lor sigur că desceptacircndu-se din letargia fatală ar fi putut icircn-cunjura nefericirea ambelor familii

S e defipsă diua nunţiicirc Ospeţicirc vesel i se arătau sosiţi icircn vestshyminte se rbă toresc icirc şi fiecare spera a fi martorul ocular festivităţii care promitea a merge icircn icircndeplinire cu mare pompă

Sur ise vese le se oglindau pe faţa tuturora z imbete de bushycurie şi de serbatoacutere puteai vedea la toţicirc sosiţii şi fiecare aşcepta cu dor ivirea frumoacutesei mirese

Cacircnd toţicirc sunt veselicirc ea numai ea singură retrasă icircn odaia ei sufere torture mortale

Iubirea iubirea ei curată o icircnvinse de astădată icircn diua cushynuniei e i Ajunse la culme se lupta grozav cu cel simţ sincer ca re se descep ta cu o putere vehementă icircn sinul ei vestal mdash pe care nu numai că nu la putut st inge dară acuma se vede ajunsă prada acelui simţ ce c rescea cu fiecare moment

O turtură nespus purtarea iubitului ei icircn urmă cuvacircntul dat şi purtarea datorinţei icircn viitoriu R e t r a s ă astfeliu icircn odaie domnia o finisce şi o tăcere mortală numai suspinele ei icircnăduşite dădeau un echou surd şi placircnsul ei părea că sună aşa de lugubru

S p r e a amuţi icircncacirctva vocea remuşcări icirc c e r c ă a ceti scrisorile şi te legramele de felicitare sosi te cu aces ta ocas ie

L e desface pe r egravend L a aparinţă icircicirc păru ca şi cacircnd sar mai alina durerea ei sufletescă

In fine deschide ultima O privesce ochiicirc icircicirc fug pe litere deodată un stracircgăt teshy

ribil eacutesa din sinul ei sdrobit de durere mdash şi cădii ca mograverta la

păment Mai mult nu a sciut ce sa icircntacircmplat cu ea Cacircnd sa descepta t şi cacircnd privind icircn jur de sine vădii spre

cea mai mare nefericire cum reali tatea amară icircicirc măresce tortura unica sa dorinţă de c e se rugă de iubiţii ei părinţi mdash a fost să-i permită a icircntră icircn mănăstire pentru că numai acolo icircn serviciul lui D-deu spereacutezagrave a află p a c e şi crede a se icircmpăca cu destinul ei fatal

Ş i pentru de-a nu dubita icircn firma ei dicisiune drept dovadă arată scr isoacuterea de felicitare a iubitului refusai care avea următoriul cuprins

Ambi ţ i a şi superbia T a a fost fără margini voiesc să -Ţi documentez că şi iubirea mea e nemărginită pentru aceea nu voiu ca icircntacirclnirea nogravestra icircn vieţă să-Ţicirc conturbe pacea familiară me despart de aceacutes ta lume icircn care viegraveta mea fără de tine nu are nicicirc o va loacutere raquo Rămacirci cu D-deu laquo fi fericită şi uită pe T

Diua morţi lor şi-a aleso de icircntrare icircn mănăstire pentru de a rupe caşi o mograver ta mdash cu lumea esterna mdash care pentru ea acuma

nu mai are plăceri In cimiteriul orăşelului X doacuteuegrave spirite icircncun-jura mormacircntul junelui nefericit unul e a mamei care j e l e s c e altul al amantei suferinde mdash ambele se rogă pentru odichna sushyfletului mutat pe vecicirc

Alba-Iul ia la 1 0 Iuniu 1 8 9 8

Potop de lumină pe tot locul Perdele le de plusche şi me-tasă de dantele şi brodărie fină sunt date e legant la o parte icircncacirct toţicirc cei ce se preumblă pe stradă pot vedea e leganţa şi luxul binele belşugul şi fericirea din frumoacutesa villa a Dr-ului Curcan

Din ech ipage le cu coronă de marchis ce se opresc la icircntrare se cobora o mulţ ime de ospeţicirc distinşicirc

Prin foişorul icircmpodobi t cu plante exo t i ce şi acoper i t cu co -voacutere moi de Smirnă saltă damicele svelte uşore şi drăgălaşe icircmshybrăca te tograve te icircn toillete deschise trandafirii a lbe şi a lbastre eacuter acordurile musicei c e cacircn tă icircn sala de primire se mes t ecă cu foş-nitul rochilor de macirctasă a gardedamelor care de care mai corshypolentă şi mai strălucitore icircn diamante Printre ele domni icircn frac c lac monoclu şi gulere icircntărite pacircnă la urechi S e plecă

sucesc mustaţele aşadă cravatele şi făuresc fel de fel de complishymente gugumanii fără rost ce se spun la ataricirc ocasiunicirc

In uşă e domna casei Aurora Curcan n Fluşturean O damă mai mare puţin decacirct so poţi numi statură mijlocia dar mai mică de cacirct cum se credea ea cu vre-o 1 0 cm Perul brun bucla t era frisat modern şi gătit cu pene de struţ icirc m b r ă c a t ă icircn haină negră de plusche tare decoltată dar b o g a t cusută cu fir şi mărgele şi icircncărca tă de bijuterii apărea ca o regină icircnvăţată numai se po-runcescă şi toţicirc se i se supună Ochiicirc ei mari galbinicirc străluceau ca la o pisică er de buze era acă ţa t acel suris arogant prin care se icircndatina a-sicirc esprima afabilitatea ei prefăcută In macircna s tacircngă are un eventaille care e legat de mijlocul ei bine format prin un lanţ massiv de aur şi icircnchiat cu o copcie de briliante er macircna

dreptă o ţine la gura fiecărui cavaler ce sosesce şi salută sedushycă tor icircn tote părţile apoi se icircn torcea cacirctră damele sosite

raquo A h scumpele mele bine a-ŢIcirc venit mdash Ce fericire pentru mine că Vă pot saluta icircn modesta mea locuinţă mdash şi icircncă la o di atacirct de icircnsemnată la lododna unicei mele fetiţe a iubitei mele Măr iore Me rog se-micirc permiteţ i a V e presenta pe viitorul meu ginere şi făcend un gest arătă icircn drepta

raquoD1 dr Alesandru Negrilean secre tar minister ial Stracircnshygeri de macircnicirc felicitări cuvinte dulci şi fel de fel de compl imente urmeză şi se icircngrămădesc pe sermanul Negrilean care nu mai scie cum se mai mulţăraescă

raquo A h ce fericire şi pentru noi mdash ce fericire că te vedem pe tine scumpa şi iubita noslracirc fericită respunseră mai multe dintre dame lipindu-se de densa mdash bdquoŞ i ce bine mdash ce admirabil prospiciezicirc dragă diseracirc altele bdquonime nu ar crede că cu diua de adicirc icircntri icircn rolul socre i

T o t e vorbesc strigă şi fac o gălăgie unele rid altele g lumesc U n a icircntrece pe ceialal tă icircn mişcările e legante şi icircn afabilitatea cu care icircmpăr ţesc graţ ia celor supuşi şi cu gulere icircntărite apoi icircn vesel ie nespusă icircntră icircn salonul cel mare icircngrămădesc icircncă odată cu gratulări şi fel de fel de cuvinte măgulitore pe cei ce icircn sera aces ta se logodesc apoi se grupeză icircn jurul meselor

Afară e frig icirc ncepe se ploie icircncet şi des ca şi cum ar cerne Pres te icircntreg oraşul X se lasă o bură rece icircnaintea fe-restrilor stau grupuri de omeni cu deosebire femei care deşi tremuracircnd de frig şi căscacircnd totuşi se uită l acome la cei ce şi petrec raquoCacirct bine dă D-deu la cacircte un om pe lume Noi munshycim diua noptea şi abia ne putem susţinea şi icircmbrăca şi aceşt i domni nu os tenesc nimic şi totuşi plutesc icircn bine Nu este drepshytate pe lumea aces ta

Astfel de cuvinte se audiau printre ce i de sub ferestricirc mdash pacircnă cacircnd de pe altă stradă se ivesce d-na preotesă Flor iea W care zărind pe fină-sa pe leliţa Chiva icircntre cei ce sgribureau ui-tacircndu-se ca vulpea la struguri dise răsti t raquoDar d-ta fină ce cauţicirc a icicirc Şe i că e păcat a lacomi la binele altuia Mergi mai bine acasă şi vedi-ţicirc mai bine de familia d-tale mdash mul ţămeşce bunului D-deu de ce ţi-a dat şi fi sigură că a c e e a e mai mare şi mai curată fericire decacirct a tuturor acelora caricirc o arată aşa pe mare

Un ris icircndestulitor urma acestei observări şapoi mulţ imea se rări

Intrun colţ al salonului e miresa mdash d-şora Măriora Curcan

icircnal tă şi sveltacirc ca o sylfida Per blond ochi negrii mari Guriţă mică cu buze de coral şi nesce dinţi ca mărgăritarele In haină a lbă de fulard er la bracircu are un buchet de garofe T o t acirc icircnfă-ţoşarea e blacircndă şi pare că o nel inisce şi o durere ascunsă o apasă

Incunjurată de prietene care aşceptă cu dor se se icircncepă jocul F iecare- i spune ceva frumos dulce şi linguşitor

raquoTu Măr iora c e fericită t rebue că eşticirc tu is tor isesce-ne c e v a cum aţicirc făcut cunoscinţă T r e b u e că tare-1 iubesc icirc

Măriora se uită perdută la ele apoi disă D a icircl iubesc şi me s imţesc indestulită mdash dar totuşi

Ce strigară tote de-odată mdash ce esistacirc şi aicicirc icircncă un raquototuşicirclaquo raquo A h dragă scumpă spune mdash ş icirc ascultau tote cu plăcere vădită s e audă necasul pretinei lor raquoDa răspunse Măriora eu nu pot se me s imţesc aşa fericită după cum icircmicirc icircnchipui fericirea unei mirese pentrucacirc eu icircncă nu icircm cunosc mirele mdash nu sciu ce carac te r are căc i eu numai trei cuvinte am sch imbat cu el L a bal mi l a presentat mama a vorbit cu mama eu i-am dis un s implu raquomă bucurlaquo Preste o săptămacircnă a venit icircn visită ma icircntrebat cum me aflu i-am răspuns raquobine mul ţămesc icircncolo a vorbit cu mama Ma cerut sau icircnvoit cu mama icircn diua următore mi-a adus un buchet de myr t şi ma icircntrebat dacă voiesc se fiu soţia lui mdash M a m a mi-a poruncit se d i c raquodalaquo şi eu am ascultat Mi-a sărutat macircna şi astfel am fost mdash logodiţi icircntre noi er icircn sera aces ta vor urma festivităţile atacirct a fost tot icircncolo a vorbit cu mama Nam nimic icircn cont ra lui mdash se nu credeţi cine scie ce despre m i n e

Văd că aşa e de bun şi precaut faţă de mine dar pe mine aceacutes ta me doregrave că sunt tratată ca o maşină fără voinţă

D e aşicirc putea vorbi cu el barami odată ce mult maş bucura U n oftat lung urma aces tor cuvinte apoi tăcere

L acirc n g ă masa icircncărcată cu tot soiul de vinuri de speciali tate erau domnii raquoDar sci frate Alee tu trebue c ă eşticirc cel mai feshyricit om din lume Din tot sufletul meu icircţicirc gratulez Dar uite frate nu te pr icep de loc pentru ce faci o faţă atacirct de acră ca şi cum macircne te-ar trimite la Seged in mdash Cu astfel de cuvinte icircn-timpinau prietenii pe dr Alesandru Negrilean Ave ţ i dreptate iubiţii mei că nu sunt astfel dispus cum ar trebui se fiu A l t cum sunt icircndestulit Dar totuşi A ş a e omul raquo C e es i s tas i aicicirc un bdquototuşi raquoAh cum poţicirc fi atacirct de ingrat

raquo R e c u n o s c că e aşa că nu e frumos dela mine se vorbesc astfel dar nu pot este un ceva ce m ă ţine raquostrăin şi fricos raquo A h ce potegrave fi a c e e a icircn t rebară prietenii toţi deodată

Ce se fie nimic alta decacirct că eu nu micirc cunosc mireacutesa O văd că e frumosă de mai frumoacutese nu-micirc pot icircntipui o femee S e vede că e bună cuminte şi cultă dar mi se pare aşa o păpuşe frumosă de ceacutera care tot-deacuteuna e rece şi nesimţitdre Nu veacuted voinţa nu vegraved viegraveta şi nu sciu ce se dic căci am vorbit numai de trei ori cu degravensa un raquoSunt dr Negrilean mdash raquo Cum V ă aflaţi d-şorălaquo şi pre urmă mdash bdquovrei se fi soţia mea icircncolo tot mamă-sa şi eră mamă-sa a vorbit mdash şi a vorbit megravei mdash ve spun sincer aşa a vorbit că n ime nu a mai putut ajunge la cuvegravent Pe urmă am trebuit se me icircndestulesc că i-am sărutat macircna şi am fost logodiţi mdash Căcicirc aşa cer formele mdash pricepeţ i voi A ş a cere bonshytonul şi aceacutes ta e ce megrave supera şi megrave nel iniscesce A h cel puţin odată se fi putut vorbi ca ea Un oftat lung urma acestor cuvinte apoi tăcere

In sală se servesce ceaiul L a o măsuţă sunt aşedate mai multe dame imposante bdquoSci ţ i mdash dise dama care şedea icircn fruntea măsuţei mdash meacute tot mir de curajul şi modul de prefacere a Aurore i căc icirc doră e imposibil se li se mai ajungă după atacircta pradă ce face icircn togravete Poftim priviţicirc saloacutenele toilletele mese le ei tot tot numai icircn plusche şi mătasă numai aur şi argint mdash ce diceţicirc voi la tograve te aces te

bdquo E u me tot mir de sermanul Curcan răspunse alta mdash cum va mai puteacute el suporta aşa cheltuelicirc eno rme mdash bdquo A h scie-1 D-deu sermanul adăuga a treia D a r sciţi voi c e mi-a spus bărbatul meu lua cuvacircntul cea mai t inegraveragrave icircncărcacircndu-şicirc farfuria de prăshyjituri mdash bdquose dice că adigrave macircne li se va lua tograveta averea pentrucacirc

banca Y i-ar fi intentat proces deja pentru 6 5 0 0 0 fi datoria

Nu doriţi iubitele mele se vedeţi trousseau-1 (ce t trusoul) Măriorei icircngacircnă o voacutece ascuţi tă la spatele lor Nu e nu sciu ce dar e tot lucru de macircnă

Poftiţi pe uşa aceacutes t a

Megrave rog aicicirc sunt ruferiile mdash Aic icirc pentru pat togravete sunt bashy

tist- de in eacuter aces te mătasă T ograve t e eu cu macircna le-am ales

icircn Paris Aic icirc e pentru mesă Damas t de in şi mătasă V egrave place - - Sc i ţ icirc mdash vam spus că cel lucru mare nu e ci totul atacircrnă dela gust T ograve t e albiturile mdash şi bine se Vă uitaţi la danshytelele de mătasă tograve te la olaltă au costat numai 3 0 0 0 fl A ic icirc sunt toil letele Tre i pentru stradă trăi pentru visite patru pentru baluri şi soiree şi şese pentru casă eacuter la fiecare toillete bijuteria potrivită Pentru aces te de bal uitaţi-ve la mărgări tarele acestea Sunt patru şire unul ca altul A ic icirc e garnitura de br i l iante mdash Ş i ce dice bărbatul Tegraveu la togravete aces te icircntreba d-na marelui proprietar Du-

mit rescu mdash Bărbatu l meu ha ha ha ce naivă eşt icirc E u r a m deprins pe bărbatul meu bine dela icircnceput icircncacirct icircnaintea dorinţelor mele el nare decacirc t se saldeze D a r se mergem mai departe mdash aicicirc sunt fotografiile odăilor care stau deja mobilate de o săptămacircnă A c eacute s t a este sufragiericirc mdash pe lacircngă mobilarul neshycesar mdash sunt patrudecicirc de plante exot ice şi patru facircntacircni săritore

Din sufrageria o uşă duce pe balcon una icircn boudoirul Măriorei şi una icircn salonul cel mic Aici e salonul cel m a r e odaia ginerelui meu cu cancelar ia lacircngă ea şi aici e dormitoriul baia şi pe urmă cămara şi bucătăria In tote e stil seci X I V bdquoŞi cacirct a cos ta t tot tot la olaltă icircntrebară deodată mai multe dintre dame

Naveţicirc idee ce puţin Numai 1 8 0 0 0 fl Aşa-i ce eftin T o t eu am ales cu macircna mea tote

Sermanul Curcan mdash şoptiră damele icircncet

D a r unde e domnul case i mdash Nime nu la veacutedut icircncă A sosit şi preotul A r trebui icircnceput actul solemn dar tote aces te numai icircn presenta părinţilor se pot face şi d-nul casei nu mai vine Domnii toţicirc erau impacienţi S c o t e a u oroloacutegele din buzu-nariu şi dau mereu din cap

bdquoBărbatul meu sigur şi-a uitat mdash căcicirc aşa uită mdash me tot mir de unde vine aces ta A m seacute las se-1 c h e m e Aşa vorbea d-na icircn dreacutepta şi icircn s tacircnga mdash dar nu apuca se gate bine vorba şi icircntră secretariul lui palid şi spăriat şi fugi drept spre doacutemna casei mdash bdquoCum cutezi se icircntri aici aşa icircntr o stare desperată mdash merg i la moment şi icircmbracă f r ac - mdash bdquo L a s ă domnă lasă formele A p o i şoptindu-i ceva icircn ureche o chemă afară repede

Măriorei care şi ea era icircngrijită pentru icircntacircrdierea tatălui seacuteu i se păru că un fior de ghiaţă icircicirc t rece prin tot corpul preshysimţind ceva reu F ă r ă a se cugeta mult p leca spre uşă Mirele ei vădendu-o se grăbi şi el şi dacircndu-i braţul eşiră icircn foişor apoi se icircndreptară spre odaia d-lui Curcan A b i a se apropiaraacute de uşă şi se audiră ţ ipetele doacutemnei A h suntem pe rdu ţ icircmdash daţi-micirc apă daţi-micirc cognac că leşin mă icircnăduş L a audul acestor cuvinte Măriora lăsa braţul mirelui ei şi alergă icircn lăuntru Jo s pe pa-diment era tatăl ei icircn macircna dreptă cu un revolver eacuter icircn s t icircnga ţ inea stracircns o epistolă

bdquo A h tată scumpul şi iubitul meu tată ce-ţ icirc es te E u sunt fica ta iubită mdash eu Măriora Desch ide tată dragă ochii şi me vedicirc A h ajutaţi la tata se se s c oacute l e şi diceacutend aces tea placircngea p lacircngea amar şi săruta fruntea ochii şi faţa iubitului ei tată Un moment ochii lui se deschiseră puţin apoi cuprindacircnd cu braţul s teacuteng talia Măriorei respira ultima resuflare

Scr i soacuterea ce o avea icircn macircnă o ridica d-na şi după c e o ceti icircncepu se ţ ipe din nou A h suntem perdute suntem se race Audicirc Măriora suntem s e r a c e bdquoCe mi pasă mie răspunsă Măshyriora placircngacircnd dureros şi sărutacircnd din nou faţa tatălui seacuteu - bull bdquoCe-mi pasă Mie nimic numicirc trebue nimic nimic numai pe scumpul pe bunul meu tată mi-1 daţi eră sacircnătos

In peptul lui Negrilean se mişca ceva icircn ochii lui negrii se furişază doi picuri mari de rouă Nu scie de durere oricirc de bushycurie căcicirc vede că aceea cu care el vrea se trăiescă o vieţă icircntregă nu e numai o păpuşă de ceră cum a judeca t el ci o fe-mee simţitore bună şi nobilă

S e p leca spre ea şi icircicirc şopti icircncet icircn u r e c h e bdquoMăriora dragă vină se mergem de a ic i mdash bdquoNu nu eu nu părăsesc pe bunul pe scumpul meu ta tă

mdash D a r vedicirc dragă pacircnă escicirc aici nu-i pote ajuta medicul mdash bdquo A h dacă e aşa atunci se vie mdash ah se vie medicul

şi dicend aces tea urmă rugărei mirelui ei Pe coridor icircntacirclniră cei din urmă ospeţicirc icircndată după ce le

audite fiecare voia se fugă mai icircn grabă căc icirc sunt rari preteniicirc caricirc ţin şi la nevoi

Dr Negrilean se uita după ei cu un suris ironic dar amar apoi conduse pe Măriora icircn odaia ei Aic i icircicirc oferi un scaun s e şadă er el aprinse focul icircn cămin căc icirc odaia era r ece apoi se aşedacirc şi cl lacircngă Măriora care acuma placircngea şi mai amar er dupăce suspinurile mai icircncetară ofta lung bdquo A h scumpul meu tată cacirct sa ostenit el pentru noi mdash tot numai pentru noi mdash căcicirc el se icircndestulea cu aşa puţin dar tot numai pentru noi a muncit şi sa năcăjit mdash aşa mult aşa nespus de mult

Cu pregăt i rea trusoului meu am rugat pre mama se nu-micirc cumpere din tote aşa mult şi aşa scump căcicirc vedeam că la placirc-tirea lor fiecare cont icircicirc săpa tatii o cretă icircn obraji şi icircicirc cărunţia perul vedend cu ochii dar mama tot-deuna mi-a răspuns că nushymele şi reputaţia familiei nostre cere se fie aşa şi aşa are se se icircntacircmple mdash Ah numai de sar face tata eră sacircnătos E u nam săl las se mai lucre atacircta icircn b i r o u şi dicacircnd aces tea privi lung spre mirele ei apoi ca trezită dintrun vis icircn t reba bdquoŞ i d-ta mai stai la n o i

Nai audit că suntem săraci Nu ne părăsescicirc şi d-ta ca toţicirc ceealal ţ icirc A h merg la t a t a

mdash Nu dulcea mea eu nu te părăsesc şi nu te voiu părăsi nici odată

Cu d-ta pardon cu tine Măriora dragă rămacircn tot-deuna numai dacă tu te vei mulţămi cu ceea ce eu cacircştig mdash er acum nu mai merge nicăiricirc căci tata nu mai t răesce a fost mort deja cănd te am adus de acolo

mdash Veni ţ i ajutaţi-micirc se pachetez ce es te mai bun se trimit la locuinţa vostracirc pacircnă nu vine se ne secves t reze tot strigă d-na Curcan din uşă

E u nu pot permite aşa c e v a dise Negrilean indignat eu nu primesc din tot luxul făcut pe datorii nimic dar absolut nimic

bdquo A te pricep d-nule dise d-na C icircnfuriată se icircnţălege acuma dacă suntem seracicirc ne părăsescicirc şi d-ta F r u m o s mdash A h ah

mdash bdquoNu eu nam se părăsesc pe Măriora nicicirc-odată din cont ră acum o iubesc de sute de oricirc mai mult căcicirc ved că şi ea e de părerea aceea că omul şi serac pote fi fericit şi chiar pentru a c e e a nu-micirc t rebue nimic din luxul cel mare ci noi vom munci icircmpreună icircndestulindu-ne cu puţin dar iubindu-ne adevărat Ş i dicend aces tea săruta fruntea Măriorei dicacircndu-i A c e s t a se ne fie logodna

Sibiiu 1 8 9 8 porumbiţa

icircţota m o r i i

(din bdquofire de tort poesiicirc de C Coşbuc)

Stăteam pe gacircnduri eu şi gldta

La rota morii ne uitam

Şi de-n zădar ne frămentam

Că de-adevW noi tot nu dam

De ce se-nverte rota

bdquoPăi nunţelegicirc tu romacircnesce VedX scoctd mdash bdquoV8du bdquoŞi ce-i pe scocicirc

mdash bdquoE apău

mdash bdquoBa vine bdquoBun Stă apa-n loc

mdash bdquoEi bine acum cioc-poc Şi rota se-nvertesce

Morariu-şicirc scutură luleaua Pacircglend Avea el agil ce-avea Căci de-alte dăfi cacircnd ne vedea In jurul morii ne făcea

Primire cu nuiaua

Eram voioşi că sta sasculte Şi ne spune ce e ce nui Dar cum era puţin năpriu Făcea ca din cioc-pocul lui

Si nu-nţilegen dte

bdquoDar rota carului ce face Se-nverteu Dau mdashbdquoBa cum ehei Se-nverte ea de capul ei mdash bdquoBa cacircnd icircmpingi mdash bdquoEu ce spusei

Se nverte aşa şi pace

bdquoEr- rota ici o icircmpinge apa Acum noi toţi am hohotit Morariul ista e smintit Cacircnd vrea se dormă pe-odichnit

Atunci icircntdrce grapa

Că de ar icircmpinge-o ea nebună Sar năpusti eşind din scoc Sar duce pe pariu cioc-poc mdash Dar uite rota stă pe loc

Şi totu-şf umblă ntruna

bdquoEi bato Dumnedeu so bată

Dar cum se plece daco legi

De moră mi Nu menţelegV

Cu voi nu macircntui dile-ntregl

Ea stă că e legată-

Se-ţl faci acum creştine cruce

Priveam cu spaimă la morar mdash

O legi Şi stă Dar e nzădar

Şi rota dor o legi la car

Şi ea se duce duce

bdquoSe duce rota Bun dar carul

mdash El stă pe loc ca mine acum

El fuge credi Ba nici de cum

Fug numai roţile pe drum mdash

Ei di nu-i prost morariul

Şi ne temeam se nu ne bată

Că prea lam zăpăcit de totsect

Păi carul stă Minciuni de-un cot

Ba carul fuge ca netot

Cu ratele de-odată

bdquoAm tţis că nu Ba fuge doră mdash

Ei fuge veqll Şciam şi noi

De ce no ia la fugapoi

Şi mora ta cătră zăvoiu

Cu tot ce e prin moră

Morariu-şi puse-n sin luleaua

Tăcut şi grav se pregătea

La sfat cu noi altfel se stea

Şi ce dovadă-i trebuia

Mai bună ca nuiaua

Er ce-a urmat la ce-aşl mai spune

Noi nam ajuns la nici un rost

Tu ltjicicirc bdquoErai băiete prost

Şi rota pentru tine a fost

A patra dimensiune

Şi-apoi Eu vid şi astăzi glota

Făcend aşa Tu nuntelnescl

Atacirctea fapte omeneşti

Se veqll le-auqli şi te cruceşti

De ce se-nverte rota

I3ivi L numelui L i se născii o fetiţă După prima bucurie o chestiune mare

se presintă minţii lor cum se-i pue numele de botez

M a m a se icircntorsă cătră bărbatul ei cu ochii plini de lacrămicirc Cu glas fericit dar sdrobi t de durerile suferite icircn timpul facerei icircicirc d i se mdash Alege- i tu un nume dar vedicirc se fie frumos Bine dise tatăl fetiţei luacircnd copila icircn braţe i-am ales un nume forte frumos se va numi J a n e t a (Eugenia) Ş i i am pus astfel de nume pentru că după cum arată cacirclindarul astădicirc este numele aces te i sfinte şi pentru că

S e opri

Lăuza icircl privi lung cu ochiicirc icircntrebători vedacircndu-1 că icircntacircrdieză aşicirc complec tă vorba icircicirc repeta cuvacircntul ce disese icircn urmă cun semn de icircntrebare pus după e l

Pentru căr 1

E numele drăguţei mele mame sfacircrşi el icircncet cădendu-i doue lacrimi mari din ochicirc mdash Murise de mult fiinţa pe care o numea cu dulcele nume de m a m ă durerea perderei ei nu se şterse icircncă din inima lui Nu mai era nimica de dis- Eugen ia rămase numele fetei Primăria a doua di cu numele Eugen i a o trecicirci icircn regisshyt rele stărei civile er preoţii la săptămacircna icircntr o Sacircmbă tă o di fru-mosă sub numele de E u g e n i a icircicirc cerură binecuvacircntarea dela D-deu E u g e n i a c rescea mare drăguţă şi cuminte spre bucuria părinţilor ei Crescea şi oricirc de cacircte oricirc venia d i u a de 14 D e c e m b r i e diua sfintei Eugen ie mdash era serbătore mare icircn casa lor

Mica Eugen ie cu perul creţ şi legat icircn pantl ice colorate de tot feliul icircmbrăca tă cu o mică rochiţă nouă albă cusută de mama ei cea harnică pr imea dela mosafiricirc care veneau să-i dea visită şi chiar dela părinţii ei daruri t recea din bra ţe icircn braţe şi era acoper i tă de sărutări Cei dintacirci care o sărutau era negreşit că

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

strada măcelari lor piaţa mică piaţa mare s trada Cisnacircdiei şi Schewis pacircnă la b i se r ica din suburbiul Iosefin

Musica militară şi corul cacircntăreţilor se p resch imbau icircn inshytonări de piese şi j a ln ice melodii icircn v reme ce clopotele dela tote bisericile din Sibiiu petreceau cu sunetul lor tristul convoiu

Poliţia şi-a dat bune străduinţe se susţie ordinea E a nicicirc na fost conturbată prin nicicirc un incident neplăcut deşi s tradele erau pline de gemea de public privitor precum şi to te ferestrile caselor pe ambe le părţicirc ale stradelor

In cimiteriu abia jumăta te din public a icircncăput celalalt a fost oprit de poliţia afară icircn stradă

Cacircnd după plinirea tuturor iormelor şi ritualelor cioclii au ridicat sicriu sel depue icircn mormacircntul cu capac de petră anume

zidit mdash rudeniile dna Măria Cosma Luc i a Cosma şi dna F acirc ş i e au mai sărutat pentru cea din urmă dată metalul r ece al sicriului scumpului lor unchiu şi binefăcător

După icircnmormetare la orele 312 sa dat o raquopomanălaquo icircn sala c e a mare a seminariului archidiecesan A u luat parte 2 4 0 persone icircn frunte cu P S S Episcopicirc Vicaricirc asesori protopopi e tc e tc

Masa a fost r idicată la orele 4Va prin Părintele E p i s c o p I Meţianu cu cacircntarea raquoCu drepţii prin care rogă pe Dumnedeu pentru odichna sufletului celui t recut dintre noi er la urmă sa cacircntat icircncă raquovecicircnica pomeni re

])IUA M O R Ţ I L O R După Se l t en re ich Cornel T radusă de o Albă-Iuliană

In orăşelul X icircngenunchiacirc lacircngă un mormacircnt prdspet o venerabi lă bătricircnă adacircncită fiind icircn ruga sa ce o tr imitea troshynului divin O tăcere profundă domnea mdash o linisce morta lă era acuma acolo unde abia cu puţin icircnainte un sgomot surd umplea aierul şi unde nu de mult icircntreg cimiteriul icircnota ca şi icircntrun val de lumină ce respicircndeau sutele de luminări aduse de credinshycioşi şi aşedate pe mormintele iubiţilor ce nu mai erau icircn vieţă

Pr ima di din Noembr ie es te aşa numită d m a morţilor Un şoşot surd de vocicirc paşicirc linicirc compl imente şi resalutăricirc mute şi triste se sch imbă rec iproc icircn aces ta seră lume multă dară o tăshycere mormintală domnesce cu aces ta ocasiă ca şi cacircnd fiecare sar teme nu cumva prin un sgomot se conturbe pacea şi liniştea celor ce dorm somnul etern

Su te şi mii de cununi şi girlande de rari frumseţe decoreză icircn aces ta di movilele şi mormintele suspine năduşite şi lacrămicirc ardătore varsă unul fiecare conform durerii sale ce-1 leagă de ţarina r ece a mormacircntului pentru el s cump b a pote sfacircnt

Astfeliu se serbeză icircn fiecare an ca semn de st imă şi iubire diua scurtă de tomna tot astfeliu a t recut şi de astădată a c e e a serbare regulată şi cimiteriul din orăşelul X era deja de mult icircn obicinuita sa tăcere icircntunerecul nopţiicirc sa respacircndit lin icircn tote unghiuri le Un criveţ nemilos de miadacirc-di sufla cu neicircndurare printre arborii lipsiţi de frunde aruncacircnd fulgişoriicirc deşicirc de nea conform capriciului seu

To ţ icirc credincioşii au părăsit de mult aces t locaş trist mdash unde pe fiecare icircl chemă sacircnta datorinţă mdash icircn aces ta di memorabi lă pentru de a rosti o pie rugăciune cătră atotputintele pentru reshypausul sufletelor mutate la odichna eternă

Numai raquodensalaquo nu observă că deja de mult e nopte tacircrdie mdash numai pe raquodensa nu o alunga criveţul gheţos s icircngură dicircnsei icircicirc făcea bine tăcerea profundă şi mortală pere acuma sgomotul şi presenţa altora nu o mai conturbau

Singură aicicirc se afla mai bine aicicirc pe t recea mai bucuros aici spera a afla niţel balsam alinător pentru rana cumpli tă a sushyfletului ei copleşi t şi fracircnt de dure re Da aicicirc şi numai aici fiindcă la căsuţa ei părăsită fiecare obiect fiecare cuvacircnt sau ges t numai măresce simţirea-i teribilă a singurătăţii

Aic icirc da fiindcă la locuinţa sa nu mai află pe acela carele icircicirc făcea din modes ta căsuliă locaşul fericirei el icircşicirc dorme somnul vecinie jos icircn pămacircntul umed sub glia rece ace la pe care le dacircnsa aşa de ferbinte aşa de mult şi fără de margini la iub i t

Ş i uresce casa unde fiecare ob iec t icircicirc revocă icircn memorie eraşicirc şi de repeţite oricirc aceea nopte sguduitore şi teribilă cacircnd unicul ei fiu iubit bucuria speranţa şi macircndria sa razemul be t racircneţe lor

sale dintro causă icircncă şi astădicirc misteriosacirc pentru dacircnsa icircşicirc puse capăt vieţii

Cumcă aces ta lovitură a sorţii cu e ta tea ei a fost capabi lă a o suportă este o minune D-deiescă Pentru restul vieţii c e mai avea singura consolare i-a rămas cuvintele lui ul t ime raquoN6pte bună dulce mamă rămacirci cu D-deu laquo

Numa-i puterea şi icircngrijirea D-deiescă a reţinut-o de a nu comite şi ea faptul mdash şi de a urma nefericitului ei fin mdash acolo de unde nu mai este reicircntorcere şi de unde nicicirc o putere lumescă nu o mai puteau lipsi de iubitul ei fiu

Pentru aceea se doresce aşa de mult aicicirc la martorul mut al durerii ei chinuitore pentru aceea părăsesce numai la cuvacircntul vighetoriului de cimiter mormacircntul scump şi pentru aceea astădicirc icircicirc vine mai cu greu despărţ irea de acel loc care cuprinde icircn el t e -saurul ei cel mai scump

icircncă un profund şi dureros suspin din peptul ei sdruncinat de durere icircncă o lacr imă ferbinte mdash vărsată pe cruciuliţa plină de zăpadă şi icircn urmă cu paşicirc nesiguri pornesce cătră casă mdash acolo unde nu de mult era locaşul fericirei celei mai curate eră astădicirc domnesce o j a le vec icircn ică

In mănăstirea surorilor raquoCarmeli tanelaquo din Londra mdash o jună de o frumseţa admirabilă mdash icircmbracă vălul as tădicirc icircn raquodiua morshyţilor Pe faţa-i seridsă puteai observa decisiunea firmă că a abdis de bucuriile vieţiicirc şi că voiesce a fi mortă pentru lumea esternă

Depa r t e din altă ţacircră a venit aicicirc căc icirc numai astfeliu spe-reză a afla pace pentru sacircnul ei sdrobit şi simţirile-i tulburate dacă părăsesce chiar şi patria unde a fost aşa fără de margini de nefericită fiindcă raquoa iubit D a la iubit cu un dor fershybinte pe el mdash fiul mamei nefericite mdash ace l profesor june svelt şi recunoscut cu icircnsuşiri bune din a cărui fisionomie puteai observa şi cet i nobleţă spiritului seu şi pe carele la cunoscut icircn capi ta la terii sa le

Insă la ce ea ca o fiinţă plină de macircndrie donată de natură cu o ambiţ ie şi superbie ce nu fiecărui muritoriu icircicirc es te dat mdash nicicirc nu icircndrăsnia aşicirc c rede şie icircnsăşi că ar fi capabi lă a consimţi icircntru to te cu el care o adoră ca pe un idol

Unica ei nisuinţă era a se denega pe sine mdash şi a nu da loc icircn inima şi cugetul ei nicicirc la cea mai mică umbră de speranţă decicirc remase rece mută şi discretă

F a ţ ă de el carele afară de talentul lui escelent şi sciinţele-i recunoscute nu poşedea nimic material

D o v a d a c e a mai eclatantă a păcatului ei sunt scrisorile lui pline de iubire s inceră şi curată pe care scrisori dacircnsa le păshystra acuma cu cea mai mare scumpătate

Cu deosebire una unde el impios şi condus de instinctul seu intern icircşicirc desvălesce inima icircnaintea ei şi icircicirc cere se-icirc permită a spera drecacircnd posesiunea fiinţei ei care se-icirc fie c a un far con-duceumltoriu pe ca lea vieţii

Plin de dulci speranţe termina el aceacutes ta scrisocircre a cărei reacuteshysultat a fost unul dintre ce lea mai funeste

Da i aşa ne spune poetul Căcicirc nui mai trist icircn lume şi nu e mai amar Decacirct convincţiunea mdash cacirc am sperat icircn dar mdash Cacircnd vine tempestate icircn loc de un zefir Şin loc de complinire mdash numai un suvenir

D e ar fi cet i t densa fiinţa mult iubită cu mai mare atenţiune scrisocircrea lui devota tă de nu sar fi lăsat a fi orbită de furia macircndriei sale nu ar fi dat ansă unei catastrofe aşa de triste D a r ea ofensată icircn ambiţ ia ei de icircnaltă familia mdash icircl refuza toshytal mdash fără de a se icircntreba pe sine singură de fapta ei grăbită şi fără de a asculta la vocea puternică a inimei sale sincer iu-b i teacute re

Ochi i ei remaseră cu deosebire la pasagiul din urmă carele sună astfeliu raquoŞi aşa nu vom putea fi unul altuia

O dacă atunci nu ar fi răpit o furia dacă atunci ar fi cugeta t mai serios asupra icircnţelesului scrisorii lui mdash sigur sar fi convins din acea scr isore despre iubirea lui curată s inceră şi sushyferindă care iubire icircnsă icircncă era predomnită de o judeca tă calmă şi de o minte sănătosă mdash Sau doră a cutezat ea a se icircndoi de caracterul lui firm şi constant

Indeşert ea nu a icircnţeles voinţa lui mdash că pacircnă atunci cacircnd posiţia lui nu va fi de atare ca se-i potă corespunde rangului şi c rescer i i ei nicicirc nu ar fi cugeta t la seriosul paş al vie ţe i Nu căcicirc aşa ceva ar fi fost de subdemnitatea unei inimi c a şi a lui Pentru a c e e a i-a scris el ace lea şiruricirc din care pre lacircngă speranţa de viitoriu schinteia c e a mai icircnfocată şi nemărgini tă iubire

Ida din furia sa fidanţat cu un june pe care ea nu-1 iushybea icircnsă părinţii ei icircl aftaracirc de correspundeumltor

In ima ei g e m e a de durere cacircnd sa supus la aces ta icircnvoire şi icirci părea ca şi cacircnd o voce internă icircicirc şoptea icircncet raquospereacuteza-n viitoriu laquo mdash icircnsă nu mdashbull nu - bull ce pdte ea se mai ascepte de Ia viitoriu cacircnd mdash cacircnd ea icircnsăşi a icircncuiat icircnaintea sa posibilishyt a tea fericirii

Primele cuvinte de felicitare el i le tr imise aşa de s incer şi cu a tacirc ta căldură icircicirc dori fericire icircncacirct nu se mai icircndoi că pdte el se bucură de pasul ei şi şi pocircte nicicirc nu a iubit o aşa mult

O cel puţin atuncicirc se fi tras veumllul ambiţ iei şi se nu pri-v e s c ă numai literile secicirc ci se fie s trăbătut icircn adecircncul icircnţelesului lor sigur că desceptacircndu-se din letargia fatală ar fi putut icircn-cunjura nefericirea ambelor familii

S e defipsă diua nunţiicirc Ospeţicirc vesel i se arătau sosiţi icircn vestshyminte se rbă toresc icirc şi fiecare spera a fi martorul ocular festivităţii care promitea a merge icircn icircndeplinire cu mare pompă

Sur ise vese le se oglindau pe faţa tuturora z imbete de bushycurie şi de serbatoacutere puteai vedea la toţicirc sosiţii şi fiecare aşcepta cu dor ivirea frumoacutesei mirese

Cacircnd toţicirc sunt veselicirc ea numai ea singură retrasă icircn odaia ei sufere torture mortale

Iubirea iubirea ei curată o icircnvinse de astădată icircn diua cushynuniei e i Ajunse la culme se lupta grozav cu cel simţ sincer ca re se descep ta cu o putere vehementă icircn sinul ei vestal mdash pe care nu numai că nu la putut st inge dară acuma se vede ajunsă prada acelui simţ ce c rescea cu fiecare moment

O turtură nespus purtarea iubitului ei icircn urmă cuvacircntul dat şi purtarea datorinţei icircn viitoriu R e t r a s ă astfeliu icircn odaie domnia o finisce şi o tăcere mortală numai suspinele ei icircnăduşite dădeau un echou surd şi placircnsul ei părea că sună aşa de lugubru

S p r e a amuţi icircncacirctva vocea remuşcări icirc c e r c ă a ceti scrisorile şi te legramele de felicitare sosi te cu aces ta ocas ie

L e desface pe r egravend L a aparinţă icircicirc păru ca şi cacircnd sar mai alina durerea ei sufletescă

In fine deschide ultima O privesce ochiicirc icircicirc fug pe litere deodată un stracircgăt teshy

ribil eacutesa din sinul ei sdrobit de durere mdash şi cădii ca mograverta la

păment Mai mult nu a sciut ce sa icircntacircmplat cu ea Cacircnd sa descepta t şi cacircnd privind icircn jur de sine vădii spre

cea mai mare nefericire cum reali tatea amară icircicirc măresce tortura unica sa dorinţă de c e se rugă de iubiţii ei părinţi mdash a fost să-i permită a icircntră icircn mănăstire pentru că numai acolo icircn serviciul lui D-deu spereacutezagrave a află p a c e şi crede a se icircmpăca cu destinul ei fatal

Ş i pentru de-a nu dubita icircn firma ei dicisiune drept dovadă arată scr isoacuterea de felicitare a iubitului refusai care avea următoriul cuprins

Ambi ţ i a şi superbia T a a fost fără margini voiesc să -Ţi documentez că şi iubirea mea e nemărginită pentru aceea nu voiu ca icircntacirclnirea nogravestra icircn vieţă să-Ţicirc conturbe pacea familiară me despart de aceacutes ta lume icircn care viegraveta mea fără de tine nu are nicicirc o va loacutere raquo Rămacirci cu D-deu laquo fi fericită şi uită pe T

Diua morţi lor şi-a aleso de icircntrare icircn mănăstire pentru de a rupe caşi o mograver ta mdash cu lumea esterna mdash care pentru ea acuma

nu mai are plăceri In cimiteriul orăşelului X doacuteuegrave spirite icircncun-jura mormacircntul junelui nefericit unul e a mamei care j e l e s c e altul al amantei suferinde mdash ambele se rogă pentru odichna sushyfletului mutat pe vecicirc

Alba-Iul ia la 1 0 Iuniu 1 8 9 8

Potop de lumină pe tot locul Perdele le de plusche şi me-tasă de dantele şi brodărie fină sunt date e legant la o parte icircncacirct toţicirc cei ce se preumblă pe stradă pot vedea e leganţa şi luxul binele belşugul şi fericirea din frumoacutesa villa a Dr-ului Curcan

Din ech ipage le cu coronă de marchis ce se opresc la icircntrare se cobora o mulţ ime de ospeţicirc distinşicirc

Prin foişorul icircmpodobi t cu plante exo t i ce şi acoper i t cu co -voacutere moi de Smirnă saltă damicele svelte uşore şi drăgălaşe icircmshybrăca te tograve te icircn toillete deschise trandafirii a lbe şi a lbastre eacuter acordurile musicei c e cacircn tă icircn sala de primire se mes t ecă cu foş-nitul rochilor de macirctasă a gardedamelor care de care mai corshypolentă şi mai strălucitore icircn diamante Printre ele domni icircn frac c lac monoclu şi gulere icircntărite pacircnă la urechi S e plecă

sucesc mustaţele aşadă cravatele şi făuresc fel de fel de complishymente gugumanii fără rost ce se spun la ataricirc ocasiunicirc

In uşă e domna casei Aurora Curcan n Fluşturean O damă mai mare puţin decacirct so poţi numi statură mijlocia dar mai mică de cacirct cum se credea ea cu vre-o 1 0 cm Perul brun bucla t era frisat modern şi gătit cu pene de struţ icirc m b r ă c a t ă icircn haină negră de plusche tare decoltată dar b o g a t cusută cu fir şi mărgele şi icircncărca tă de bijuterii apărea ca o regină icircnvăţată numai se po-runcescă şi toţicirc se i se supună Ochiicirc ei mari galbinicirc străluceau ca la o pisică er de buze era acă ţa t acel suris arogant prin care se icircndatina a-sicirc esprima afabilitatea ei prefăcută In macircna s tacircngă are un eventaille care e legat de mijlocul ei bine format prin un lanţ massiv de aur şi icircnchiat cu o copcie de briliante er macircna

dreptă o ţine la gura fiecărui cavaler ce sosesce şi salută sedushycă tor icircn tote părţile apoi se icircn torcea cacirctră damele sosite

raquo A h scumpele mele bine a-ŢIcirc venit mdash Ce fericire pentru mine că Vă pot saluta icircn modesta mea locuinţă mdash şi icircncă la o di atacirct de icircnsemnată la lododna unicei mele fetiţe a iubitei mele Măr iore Me rog se-micirc permiteţ i a V e presenta pe viitorul meu ginere şi făcend un gest arătă icircn drepta

raquoD1 dr Alesandru Negrilean secre tar minister ial Stracircnshygeri de macircnicirc felicitări cuvinte dulci şi fel de fel de compl imente urmeză şi se icircngrămădesc pe sermanul Negrilean care nu mai scie cum se mai mulţăraescă

raquo A h ce fericire şi pentru noi mdash ce fericire că te vedem pe tine scumpa şi iubita noslracirc fericită respunseră mai multe dintre dame lipindu-se de densa mdash bdquoŞ i ce bine mdash ce admirabil prospiciezicirc dragă diseracirc altele bdquonime nu ar crede că cu diua de adicirc icircntri icircn rolul socre i

T o t e vorbesc strigă şi fac o gălăgie unele rid altele g lumesc U n a icircntrece pe ceialal tă icircn mişcările e legante şi icircn afabilitatea cu care icircmpăr ţesc graţ ia celor supuşi şi cu gulere icircntărite apoi icircn vesel ie nespusă icircntră icircn salonul cel mare icircngrămădesc icircncă odată cu gratulări şi fel de fel de cuvinte măgulitore pe cei ce icircn sera aces ta se logodesc apoi se grupeză icircn jurul meselor

Afară e frig icirc ncepe se ploie icircncet şi des ca şi cum ar cerne Pres te icircntreg oraşul X se lasă o bură rece icircnaintea fe-restrilor stau grupuri de omeni cu deosebire femei care deşi tremuracircnd de frig şi căscacircnd totuşi se uită l acome la cei ce şi petrec raquoCacirct bine dă D-deu la cacircte un om pe lume Noi munshycim diua noptea şi abia ne putem susţinea şi icircmbrăca şi aceşt i domni nu os tenesc nimic şi totuşi plutesc icircn bine Nu este drepshytate pe lumea aces ta

Astfel de cuvinte se audiau printre ce i de sub ferestricirc mdash pacircnă cacircnd de pe altă stradă se ivesce d-na preotesă Flor iea W care zărind pe fină-sa pe leliţa Chiva icircntre cei ce sgribureau ui-tacircndu-se ca vulpea la struguri dise răsti t raquoDar d-ta fină ce cauţicirc a icicirc Şe i că e păcat a lacomi la binele altuia Mergi mai bine acasă şi vedi-ţicirc mai bine de familia d-tale mdash mul ţămeşce bunului D-deu de ce ţi-a dat şi fi sigură că a c e e a e mai mare şi mai curată fericire decacirct a tuturor acelora caricirc o arată aşa pe mare

Un ris icircndestulitor urma acestei observări şapoi mulţ imea se rări

Intrun colţ al salonului e miresa mdash d-şora Măriora Curcan

icircnal tă şi sveltacirc ca o sylfida Per blond ochi negrii mari Guriţă mică cu buze de coral şi nesce dinţi ca mărgăritarele In haină a lbă de fulard er la bracircu are un buchet de garofe T o t acirc icircnfă-ţoşarea e blacircndă şi pare că o nel inisce şi o durere ascunsă o apasă

Incunjurată de prietene care aşceptă cu dor se se icircncepă jocul F iecare- i spune ceva frumos dulce şi linguşitor

raquoTu Măr iora c e fericită t rebue că eşticirc tu is tor isesce-ne c e v a cum aţicirc făcut cunoscinţă T r e b u e că tare-1 iubesc icirc

Măriora se uită perdută la ele apoi disă D a icircl iubesc şi me s imţesc indestulită mdash dar totuşi

Ce strigară tote de-odată mdash ce esistacirc şi aicicirc icircncă un raquototuşicirclaquo raquo A h dragă scumpă spune mdash ş icirc ascultau tote cu plăcere vădită s e audă necasul pretinei lor raquoDa răspunse Măriora eu nu pot se me s imţesc aşa fericită după cum icircmicirc icircnchipui fericirea unei mirese pentrucacirc eu icircncă nu icircm cunosc mirele mdash nu sciu ce carac te r are căc i eu numai trei cuvinte am sch imbat cu el L a bal mi l a presentat mama a vorbit cu mama eu i-am dis un s implu raquomă bucurlaquo Preste o săptămacircnă a venit icircn visită ma icircntrebat cum me aflu i-am răspuns raquobine mul ţămesc icircncolo a vorbit cu mama Ma cerut sau icircnvoit cu mama icircn diua următore mi-a adus un buchet de myr t şi ma icircntrebat dacă voiesc se fiu soţia lui mdash M a m a mi-a poruncit se d i c raquodalaquo şi eu am ascultat Mi-a sărutat macircna şi astfel am fost mdash logodiţi icircntre noi er icircn sera aces ta vor urma festivităţile atacirct a fost tot icircncolo a vorbit cu mama Nam nimic icircn cont ra lui mdash se nu credeţi cine scie ce despre m i n e

Văd că aşa e de bun şi precaut faţă de mine dar pe mine aceacutes ta me doregrave că sunt tratată ca o maşină fără voinţă

D e aşicirc putea vorbi cu el barami odată ce mult maş bucura U n oftat lung urma aces tor cuvinte apoi tăcere

L acirc n g ă masa icircncărcată cu tot soiul de vinuri de speciali tate erau domnii raquoDar sci frate Alee tu trebue c ă eşticirc cel mai feshyricit om din lume Din tot sufletul meu icircţicirc gratulez Dar uite frate nu te pr icep de loc pentru ce faci o faţă atacirct de acră ca şi cum macircne te-ar trimite la Seged in mdash Cu astfel de cuvinte icircn-timpinau prietenii pe dr Alesandru Negrilean Ave ţ i dreptate iubiţii mei că nu sunt astfel dispus cum ar trebui se fiu A l t cum sunt icircndestulit Dar totuşi A ş a e omul raquo C e es i s tas i aicicirc un bdquototuşi raquoAh cum poţicirc fi atacirct de ingrat

raquo R e c u n o s c că e aşa că nu e frumos dela mine se vorbesc astfel dar nu pot este un ceva ce m ă ţine raquostrăin şi fricos raquo A h ce potegrave fi a c e e a icircn t rebară prietenii toţi deodată

Ce se fie nimic alta decacirct că eu nu micirc cunosc mireacutesa O văd că e frumosă de mai frumoacutese nu-micirc pot icircntipui o femee S e vede că e bună cuminte şi cultă dar mi se pare aşa o păpuşe frumosă de ceacutera care tot-deacuteuna e rece şi nesimţitdre Nu veacuted voinţa nu vegraved viegraveta şi nu sciu ce se dic căci am vorbit numai de trei ori cu degravensa un raquoSunt dr Negrilean mdash raquo Cum V ă aflaţi d-şorălaquo şi pre urmă mdash bdquovrei se fi soţia mea icircncolo tot mamă-sa şi eră mamă-sa a vorbit mdash şi a vorbit megravei mdash ve spun sincer aşa a vorbit că n ime nu a mai putut ajunge la cuvegravent Pe urmă am trebuit se me icircndestulesc că i-am sărutat macircna şi am fost logodiţi mdash Căcicirc aşa cer formele mdash pricepeţ i voi A ş a cere bonshytonul şi aceacutes ta e ce megrave supera şi megrave nel iniscesce A h cel puţin odată se fi putut vorbi ca ea Un oftat lung urma acestor cuvinte apoi tăcere

In sală se servesce ceaiul L a o măsuţă sunt aşedate mai multe dame imposante bdquoSci ţ i mdash dise dama care şedea icircn fruntea măsuţei mdash meacute tot mir de curajul şi modul de prefacere a Aurore i căc icirc doră e imposibil se li se mai ajungă după atacircta pradă ce face icircn togravete Poftim priviţicirc saloacutenele toilletele mese le ei tot tot numai icircn plusche şi mătasă numai aur şi argint mdash ce diceţicirc voi la tograve te aces te

bdquo E u me tot mir de sermanul Curcan răspunse alta mdash cum va mai puteacute el suporta aşa cheltuelicirc eno rme mdash bdquo A h scie-1 D-deu sermanul adăuga a treia D a r sciţi voi c e mi-a spus bărbatul meu lua cuvacircntul cea mai t inegraveragrave icircncărcacircndu-şicirc farfuria de prăshyjituri mdash bdquose dice că adigrave macircne li se va lua tograveta averea pentrucacirc

banca Y i-ar fi intentat proces deja pentru 6 5 0 0 0 fi datoria

Nu doriţi iubitele mele se vedeţi trousseau-1 (ce t trusoul) Măriorei icircngacircnă o voacutece ascuţi tă la spatele lor Nu e nu sciu ce dar e tot lucru de macircnă

Poftiţi pe uşa aceacutes t a

Megrave rog aicicirc sunt ruferiile mdash Aic icirc pentru pat togravete sunt bashy

tist- de in eacuter aces te mătasă T ograve t e eu cu macircna le-am ales

icircn Paris Aic icirc e pentru mesă Damas t de in şi mătasă V egrave place - - Sc i ţ icirc mdash vam spus că cel lucru mare nu e ci totul atacircrnă dela gust T ograve t e albiturile mdash şi bine se Vă uitaţi la danshytelele de mătasă tograve te la olaltă au costat numai 3 0 0 0 fl A ic icirc sunt toil letele Tre i pentru stradă trăi pentru visite patru pentru baluri şi soiree şi şese pentru casă eacuter la fiecare toillete bijuteria potrivită Pentru aces te de bal uitaţi-ve la mărgări tarele acestea Sunt patru şire unul ca altul A ic icirc e garnitura de br i l iante mdash Ş i ce dice bărbatul Tegraveu la togravete aces te icircntreba d-na marelui proprietar Du-

mit rescu mdash Bărbatu l meu ha ha ha ce naivă eşt icirc E u r a m deprins pe bărbatul meu bine dela icircnceput icircncacirct icircnaintea dorinţelor mele el nare decacirc t se saldeze D a r se mergem mai departe mdash aicicirc sunt fotografiile odăilor care stau deja mobilate de o săptămacircnă A c eacute s t a este sufragiericirc mdash pe lacircngă mobilarul neshycesar mdash sunt patrudecicirc de plante exot ice şi patru facircntacircni săritore

Din sufrageria o uşă duce pe balcon una icircn boudoirul Măriorei şi una icircn salonul cel mic Aici e salonul cel m a r e odaia ginerelui meu cu cancelar ia lacircngă ea şi aici e dormitoriul baia şi pe urmă cămara şi bucătăria In tote e stil seci X I V bdquoŞi cacirct a cos ta t tot tot la olaltă icircntrebară deodată mai multe dintre dame

Naveţicirc idee ce puţin Numai 1 8 0 0 0 fl Aşa-i ce eftin T o t eu am ales cu macircna mea tote

Sermanul Curcan mdash şoptiră damele icircncet

D a r unde e domnul case i mdash Nime nu la veacutedut icircncă A sosit şi preotul A r trebui icircnceput actul solemn dar tote aces te numai icircn presenta părinţilor se pot face şi d-nul casei nu mai vine Domnii toţicirc erau impacienţi S c o t e a u oroloacutegele din buzu-nariu şi dau mereu din cap

bdquoBărbatul meu sigur şi-a uitat mdash căcicirc aşa uită mdash me tot mir de unde vine aces ta A m seacute las se-1 c h e m e Aşa vorbea d-na icircn dreacutepta şi icircn s tacircnga mdash dar nu apuca se gate bine vorba şi icircntră secretariul lui palid şi spăriat şi fugi drept spre doacutemna casei mdash bdquoCum cutezi se icircntri aici aşa icircntr o stare desperată mdash merg i la moment şi icircmbracă f r ac - mdash bdquo L a s ă domnă lasă formele A p o i şoptindu-i ceva icircn ureche o chemă afară repede

Măriorei care şi ea era icircngrijită pentru icircntacircrdierea tatălui seacuteu i se păru că un fior de ghiaţă icircicirc t rece prin tot corpul preshysimţind ceva reu F ă r ă a se cugeta mult p leca spre uşă Mirele ei vădendu-o se grăbi şi el şi dacircndu-i braţul eşiră icircn foişor apoi se icircndreptară spre odaia d-lui Curcan A b i a se apropiaraacute de uşă şi se audiră ţ ipetele doacutemnei A h suntem pe rdu ţ icircmdash daţi-micirc apă daţi-micirc cognac că leşin mă icircnăduş L a audul acestor cuvinte Măriora lăsa braţul mirelui ei şi alergă icircn lăuntru Jo s pe pa-diment era tatăl ei icircn macircna dreptă cu un revolver eacuter icircn s t icircnga ţ inea stracircns o epistolă

bdquo A h tată scumpul şi iubitul meu tată ce-ţ icirc es te E u sunt fica ta iubită mdash eu Măriora Desch ide tată dragă ochii şi me vedicirc A h ajutaţi la tata se se s c oacute l e şi diceacutend aces tea placircngea p lacircngea amar şi săruta fruntea ochii şi faţa iubitului ei tată Un moment ochii lui se deschiseră puţin apoi cuprindacircnd cu braţul s teacuteng talia Măriorei respira ultima resuflare

Scr i soacuterea ce o avea icircn macircnă o ridica d-na şi după c e o ceti icircncepu se ţ ipe din nou A h suntem perdute suntem se race Audicirc Măriora suntem s e r a c e bdquoCe mi pasă mie răspunsă Măshyriora placircngacircnd dureros şi sărutacircnd din nou faţa tatălui seacuteu - bull bdquoCe-mi pasă Mie nimic numicirc trebue nimic nimic numai pe scumpul pe bunul meu tată mi-1 daţi eră sacircnătos

In peptul lui Negrilean se mişca ceva icircn ochii lui negrii se furişază doi picuri mari de rouă Nu scie de durere oricirc de bushycurie căcicirc vede că aceea cu care el vrea se trăiescă o vieţă icircntregă nu e numai o păpuşă de ceră cum a judeca t el ci o fe-mee simţitore bună şi nobilă

S e p leca spre ea şi icircicirc şopti icircncet icircn u r e c h e bdquoMăriora dragă vină se mergem de a ic i mdash bdquoNu nu eu nu părăsesc pe bunul pe scumpul meu ta tă

mdash D a r vedicirc dragă pacircnă escicirc aici nu-i pote ajuta medicul mdash bdquo A h dacă e aşa atunci se vie mdash ah se vie medicul

şi dicend aces tea urmă rugărei mirelui ei Pe coridor icircntacirclniră cei din urmă ospeţicirc icircndată după ce le

audite fiecare voia se fugă mai icircn grabă căc icirc sunt rari preteniicirc caricirc ţin şi la nevoi

Dr Negrilean se uita după ei cu un suris ironic dar amar apoi conduse pe Măriora icircn odaia ei Aic i icircicirc oferi un scaun s e şadă er el aprinse focul icircn cămin căc icirc odaia era r ece apoi se aşedacirc şi cl lacircngă Măriora care acuma placircngea şi mai amar er dupăce suspinurile mai icircncetară ofta lung bdquo A h scumpul meu tată cacirct sa ostenit el pentru noi mdash tot numai pentru noi mdash căcicirc el se icircndestulea cu aşa puţin dar tot numai pentru noi a muncit şi sa năcăjit mdash aşa mult aşa nespus de mult

Cu pregăt i rea trusoului meu am rugat pre mama se nu-micirc cumpere din tote aşa mult şi aşa scump căcicirc vedeam că la placirc-tirea lor fiecare cont icircicirc săpa tatii o cretă icircn obraji şi icircicirc cărunţia perul vedend cu ochii dar mama tot-deuna mi-a răspuns că nushymele şi reputaţia familiei nostre cere se fie aşa şi aşa are se se icircntacircmple mdash Ah numai de sar face tata eră sacircnătos E u nam săl las se mai lucre atacircta icircn b i r o u şi dicacircnd aces tea privi lung spre mirele ei apoi ca trezită dintrun vis icircn t reba bdquoŞ i d-ta mai stai la n o i

Nai audit că suntem săraci Nu ne părăsescicirc şi d-ta ca toţicirc ceealal ţ icirc A h merg la t a t a

mdash Nu dulcea mea eu nu te părăsesc şi nu te voiu părăsi nici odată

Cu d-ta pardon cu tine Măriora dragă rămacircn tot-deuna numai dacă tu te vei mulţămi cu ceea ce eu cacircştig mdash er acum nu mai merge nicăiricirc căci tata nu mai t răesce a fost mort deja cănd te am adus de acolo

mdash Veni ţ i ajutaţi-micirc se pachetez ce es te mai bun se trimit la locuinţa vostracirc pacircnă nu vine se ne secves t reze tot strigă d-na Curcan din uşă

E u nu pot permite aşa c e v a dise Negrilean indignat eu nu primesc din tot luxul făcut pe datorii nimic dar absolut nimic

bdquo A te pricep d-nule dise d-na C icircnfuriată se icircnţălege acuma dacă suntem seracicirc ne părăsescicirc şi d-ta F r u m o s mdash A h ah

mdash bdquoNu eu nam se părăsesc pe Măriora nicicirc-odată din cont ră acum o iubesc de sute de oricirc mai mult căcicirc ved că şi ea e de părerea aceea că omul şi serac pote fi fericit şi chiar pentru a c e e a nu-micirc t rebue nimic din luxul cel mare ci noi vom munci icircmpreună icircndestulindu-ne cu puţin dar iubindu-ne adevărat Ş i dicend aces tea săruta fruntea Măriorei dicacircndu-i A c e s t a se ne fie logodna

Sibiiu 1 8 9 8 porumbiţa

icircţota m o r i i

(din bdquofire de tort poesiicirc de C Coşbuc)

Stăteam pe gacircnduri eu şi gldta

La rota morii ne uitam

Şi de-n zădar ne frămentam

Că de-adevW noi tot nu dam

De ce se-nverte rota

bdquoPăi nunţelegicirc tu romacircnesce VedX scoctd mdash bdquoV8du bdquoŞi ce-i pe scocicirc

mdash bdquoE apău

mdash bdquoBa vine bdquoBun Stă apa-n loc

mdash bdquoEi bine acum cioc-poc Şi rota se-nvertesce

Morariu-şicirc scutură luleaua Pacircglend Avea el agil ce-avea Căci de-alte dăfi cacircnd ne vedea In jurul morii ne făcea

Primire cu nuiaua

Eram voioşi că sta sasculte Şi ne spune ce e ce nui Dar cum era puţin năpriu Făcea ca din cioc-pocul lui

Si nu-nţilegen dte

bdquoDar rota carului ce face Se-nverteu Dau mdashbdquoBa cum ehei Se-nverte ea de capul ei mdash bdquoBa cacircnd icircmpingi mdash bdquoEu ce spusei

Se nverte aşa şi pace

bdquoEr- rota ici o icircmpinge apa Acum noi toţi am hohotit Morariul ista e smintit Cacircnd vrea se dormă pe-odichnit

Atunci icircntdrce grapa

Că de ar icircmpinge-o ea nebună Sar năpusti eşind din scoc Sar duce pe pariu cioc-poc mdash Dar uite rota stă pe loc

Şi totu-şf umblă ntruna

bdquoEi bato Dumnedeu so bată

Dar cum se plece daco legi

De moră mi Nu menţelegV

Cu voi nu macircntui dile-ntregl

Ea stă că e legată-

Se-ţl faci acum creştine cruce

Priveam cu spaimă la morar mdash

O legi Şi stă Dar e nzădar

Şi rota dor o legi la car

Şi ea se duce duce

bdquoSe duce rota Bun dar carul

mdash El stă pe loc ca mine acum

El fuge credi Ba nici de cum

Fug numai roţile pe drum mdash

Ei di nu-i prost morariul

Şi ne temeam se nu ne bată

Că prea lam zăpăcit de totsect

Păi carul stă Minciuni de-un cot

Ba carul fuge ca netot

Cu ratele de-odată

bdquoAm tţis că nu Ba fuge doră mdash

Ei fuge veqll Şciam şi noi

De ce no ia la fugapoi

Şi mora ta cătră zăvoiu

Cu tot ce e prin moră

Morariu-şi puse-n sin luleaua

Tăcut şi grav se pregătea

La sfat cu noi altfel se stea

Şi ce dovadă-i trebuia

Mai bună ca nuiaua

Er ce-a urmat la ce-aşl mai spune

Noi nam ajuns la nici un rost

Tu ltjicicirc bdquoErai băiete prost

Şi rota pentru tine a fost

A patra dimensiune

Şi-apoi Eu vid şi astăzi glota

Făcend aşa Tu nuntelnescl

Atacirctea fapte omeneşti

Se veqll le-auqli şi te cruceşti

De ce se-nverte rota

I3ivi L numelui L i se născii o fetiţă După prima bucurie o chestiune mare

se presintă minţii lor cum se-i pue numele de botez

M a m a se icircntorsă cătră bărbatul ei cu ochii plini de lacrămicirc Cu glas fericit dar sdrobi t de durerile suferite icircn timpul facerei icircicirc d i se mdash Alege- i tu un nume dar vedicirc se fie frumos Bine dise tatăl fetiţei luacircnd copila icircn braţe i-am ales un nume forte frumos se va numi J a n e t a (Eugenia) Ş i i am pus astfel de nume pentru că după cum arată cacirclindarul astădicirc este numele aces te i sfinte şi pentru că

S e opri

Lăuza icircl privi lung cu ochiicirc icircntrebători vedacircndu-1 că icircntacircrdieză aşicirc complec tă vorba icircicirc repeta cuvacircntul ce disese icircn urmă cun semn de icircntrebare pus după e l

Pentru căr 1

E numele drăguţei mele mame sfacircrşi el icircncet cădendu-i doue lacrimi mari din ochicirc mdash Murise de mult fiinţa pe care o numea cu dulcele nume de m a m ă durerea perderei ei nu se şterse icircncă din inima lui Nu mai era nimica de dis- Eugen ia rămase numele fetei Primăria a doua di cu numele Eugen i a o trecicirci icircn regisshyt rele stărei civile er preoţii la săptămacircna icircntr o Sacircmbă tă o di fru-mosă sub numele de E u g e n i a icircicirc cerură binecuvacircntarea dela D-deu E u g e n i a c rescea mare drăguţă şi cuminte spre bucuria părinţilor ei Crescea şi oricirc de cacircte oricirc venia d i u a de 14 D e c e m b r i e diua sfintei Eugen ie mdash era serbătore mare icircn casa lor

Mica Eugen ie cu perul creţ şi legat icircn pantl ice colorate de tot feliul icircmbrăca tă cu o mică rochiţă nouă albă cusută de mama ei cea harnică pr imea dela mosafiricirc care veneau să-i dea visită şi chiar dela părinţii ei daruri t recea din bra ţe icircn braţe şi era acoper i tă de sărutări Cei dintacirci care o sărutau era negreşit că

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

Cu deosebire una unde el impios şi condus de instinctul seu intern icircşicirc desvălesce inima icircnaintea ei şi icircicirc cere se-icirc permită a spera drecacircnd posesiunea fiinţei ei care se-icirc fie c a un far con-duceumltoriu pe ca lea vieţii

Plin de dulci speranţe termina el aceacutes ta scrisocircre a cărei reacuteshysultat a fost unul dintre ce lea mai funeste

Da i aşa ne spune poetul Căcicirc nui mai trist icircn lume şi nu e mai amar Decacirct convincţiunea mdash cacirc am sperat icircn dar mdash Cacircnd vine tempestate icircn loc de un zefir Şin loc de complinire mdash numai un suvenir

D e ar fi cet i t densa fiinţa mult iubită cu mai mare atenţiune scrisocircrea lui devota tă de nu sar fi lăsat a fi orbită de furia macircndriei sale nu ar fi dat ansă unei catastrofe aşa de triste D a r ea ofensată icircn ambiţ ia ei de icircnaltă familia mdash icircl refuza toshytal mdash fără de a se icircntreba pe sine singură de fapta ei grăbită şi fără de a asculta la vocea puternică a inimei sale sincer iu-b i teacute re

Ochi i ei remaseră cu deosebire la pasagiul din urmă carele sună astfeliu raquoŞi aşa nu vom putea fi unul altuia

O dacă atunci nu ar fi răpit o furia dacă atunci ar fi cugeta t mai serios asupra icircnţelesului scrisorii lui mdash sigur sar fi convins din acea scr isore despre iubirea lui curată s inceră şi sushyferindă care iubire icircnsă icircncă era predomnită de o judeca tă calmă şi de o minte sănătosă mdash Sau doră a cutezat ea a se icircndoi de caracterul lui firm şi constant

Indeşert ea nu a icircnţeles voinţa lui mdash că pacircnă atunci cacircnd posiţia lui nu va fi de atare ca se-i potă corespunde rangului şi c rescer i i ei nicicirc nu ar fi cugeta t la seriosul paş al vie ţe i Nu căcicirc aşa ceva ar fi fost de subdemnitatea unei inimi c a şi a lui Pentru a c e e a i-a scris el ace lea şiruricirc din care pre lacircngă speranţa de viitoriu schinteia c e a mai icircnfocată şi nemărgini tă iubire

Ida din furia sa fidanţat cu un june pe care ea nu-1 iushybea icircnsă părinţii ei icircl aftaracirc de correspundeumltor

In ima ei g e m e a de durere cacircnd sa supus la aces ta icircnvoire şi icirci părea ca şi cacircnd o voce internă icircicirc şoptea icircncet raquospereacuteza-n viitoriu laquo mdash icircnsă nu mdashbull nu - bull ce pdte ea se mai ascepte de Ia viitoriu cacircnd mdash cacircnd ea icircnsăşi a icircncuiat icircnaintea sa posibilishyt a tea fericirii

Primele cuvinte de felicitare el i le tr imise aşa de s incer şi cu a tacirc ta căldură icircicirc dori fericire icircncacirct nu se mai icircndoi că pdte el se bucură de pasul ei şi şi pocircte nicicirc nu a iubit o aşa mult

O cel puţin atuncicirc se fi tras veumllul ambiţ iei şi se nu pri-v e s c ă numai literile secicirc ci se fie s trăbătut icircn adecircncul icircnţelesului lor sigur că desceptacircndu-se din letargia fatală ar fi putut icircn-cunjura nefericirea ambelor familii

S e defipsă diua nunţiicirc Ospeţicirc vesel i se arătau sosiţi icircn vestshyminte se rbă toresc icirc şi fiecare spera a fi martorul ocular festivităţii care promitea a merge icircn icircndeplinire cu mare pompă

Sur ise vese le se oglindau pe faţa tuturora z imbete de bushycurie şi de serbatoacutere puteai vedea la toţicirc sosiţii şi fiecare aşcepta cu dor ivirea frumoacutesei mirese

Cacircnd toţicirc sunt veselicirc ea numai ea singură retrasă icircn odaia ei sufere torture mortale

Iubirea iubirea ei curată o icircnvinse de astădată icircn diua cushynuniei e i Ajunse la culme se lupta grozav cu cel simţ sincer ca re se descep ta cu o putere vehementă icircn sinul ei vestal mdash pe care nu numai că nu la putut st inge dară acuma se vede ajunsă prada acelui simţ ce c rescea cu fiecare moment

O turtură nespus purtarea iubitului ei icircn urmă cuvacircntul dat şi purtarea datorinţei icircn viitoriu R e t r a s ă astfeliu icircn odaie domnia o finisce şi o tăcere mortală numai suspinele ei icircnăduşite dădeau un echou surd şi placircnsul ei părea că sună aşa de lugubru

S p r e a amuţi icircncacirctva vocea remuşcări icirc c e r c ă a ceti scrisorile şi te legramele de felicitare sosi te cu aces ta ocas ie

L e desface pe r egravend L a aparinţă icircicirc păru ca şi cacircnd sar mai alina durerea ei sufletescă

In fine deschide ultima O privesce ochiicirc icircicirc fug pe litere deodată un stracircgăt teshy

ribil eacutesa din sinul ei sdrobit de durere mdash şi cădii ca mograverta la

păment Mai mult nu a sciut ce sa icircntacircmplat cu ea Cacircnd sa descepta t şi cacircnd privind icircn jur de sine vădii spre

cea mai mare nefericire cum reali tatea amară icircicirc măresce tortura unica sa dorinţă de c e se rugă de iubiţii ei părinţi mdash a fost să-i permită a icircntră icircn mănăstire pentru că numai acolo icircn serviciul lui D-deu spereacutezagrave a află p a c e şi crede a se icircmpăca cu destinul ei fatal

Ş i pentru de-a nu dubita icircn firma ei dicisiune drept dovadă arată scr isoacuterea de felicitare a iubitului refusai care avea următoriul cuprins

Ambi ţ i a şi superbia T a a fost fără margini voiesc să -Ţi documentez că şi iubirea mea e nemărginită pentru aceea nu voiu ca icircntacirclnirea nogravestra icircn vieţă să-Ţicirc conturbe pacea familiară me despart de aceacutes ta lume icircn care viegraveta mea fără de tine nu are nicicirc o va loacutere raquo Rămacirci cu D-deu laquo fi fericită şi uită pe T

Diua morţi lor şi-a aleso de icircntrare icircn mănăstire pentru de a rupe caşi o mograver ta mdash cu lumea esterna mdash care pentru ea acuma

nu mai are plăceri In cimiteriul orăşelului X doacuteuegrave spirite icircncun-jura mormacircntul junelui nefericit unul e a mamei care j e l e s c e altul al amantei suferinde mdash ambele se rogă pentru odichna sushyfletului mutat pe vecicirc

Alba-Iul ia la 1 0 Iuniu 1 8 9 8

Potop de lumină pe tot locul Perdele le de plusche şi me-tasă de dantele şi brodărie fină sunt date e legant la o parte icircncacirct toţicirc cei ce se preumblă pe stradă pot vedea e leganţa şi luxul binele belşugul şi fericirea din frumoacutesa villa a Dr-ului Curcan

Din ech ipage le cu coronă de marchis ce se opresc la icircntrare se cobora o mulţ ime de ospeţicirc distinşicirc

Prin foişorul icircmpodobi t cu plante exo t i ce şi acoper i t cu co -voacutere moi de Smirnă saltă damicele svelte uşore şi drăgălaşe icircmshybrăca te tograve te icircn toillete deschise trandafirii a lbe şi a lbastre eacuter acordurile musicei c e cacircn tă icircn sala de primire se mes t ecă cu foş-nitul rochilor de macirctasă a gardedamelor care de care mai corshypolentă şi mai strălucitore icircn diamante Printre ele domni icircn frac c lac monoclu şi gulere icircntărite pacircnă la urechi S e plecă

sucesc mustaţele aşadă cravatele şi făuresc fel de fel de complishymente gugumanii fără rost ce se spun la ataricirc ocasiunicirc

In uşă e domna casei Aurora Curcan n Fluşturean O damă mai mare puţin decacirct so poţi numi statură mijlocia dar mai mică de cacirct cum se credea ea cu vre-o 1 0 cm Perul brun bucla t era frisat modern şi gătit cu pene de struţ icirc m b r ă c a t ă icircn haină negră de plusche tare decoltată dar b o g a t cusută cu fir şi mărgele şi icircncărca tă de bijuterii apărea ca o regină icircnvăţată numai se po-runcescă şi toţicirc se i se supună Ochiicirc ei mari galbinicirc străluceau ca la o pisică er de buze era acă ţa t acel suris arogant prin care se icircndatina a-sicirc esprima afabilitatea ei prefăcută In macircna s tacircngă are un eventaille care e legat de mijlocul ei bine format prin un lanţ massiv de aur şi icircnchiat cu o copcie de briliante er macircna

dreptă o ţine la gura fiecărui cavaler ce sosesce şi salută sedushycă tor icircn tote părţile apoi se icircn torcea cacirctră damele sosite

raquo A h scumpele mele bine a-ŢIcirc venit mdash Ce fericire pentru mine că Vă pot saluta icircn modesta mea locuinţă mdash şi icircncă la o di atacirct de icircnsemnată la lododna unicei mele fetiţe a iubitei mele Măr iore Me rog se-micirc permiteţ i a V e presenta pe viitorul meu ginere şi făcend un gest arătă icircn drepta

raquoD1 dr Alesandru Negrilean secre tar minister ial Stracircnshygeri de macircnicirc felicitări cuvinte dulci şi fel de fel de compl imente urmeză şi se icircngrămădesc pe sermanul Negrilean care nu mai scie cum se mai mulţăraescă

raquo A h ce fericire şi pentru noi mdash ce fericire că te vedem pe tine scumpa şi iubita noslracirc fericită respunseră mai multe dintre dame lipindu-se de densa mdash bdquoŞ i ce bine mdash ce admirabil prospiciezicirc dragă diseracirc altele bdquonime nu ar crede că cu diua de adicirc icircntri icircn rolul socre i

T o t e vorbesc strigă şi fac o gălăgie unele rid altele g lumesc U n a icircntrece pe ceialal tă icircn mişcările e legante şi icircn afabilitatea cu care icircmpăr ţesc graţ ia celor supuşi şi cu gulere icircntărite apoi icircn vesel ie nespusă icircntră icircn salonul cel mare icircngrămădesc icircncă odată cu gratulări şi fel de fel de cuvinte măgulitore pe cei ce icircn sera aces ta se logodesc apoi se grupeză icircn jurul meselor

Afară e frig icirc ncepe se ploie icircncet şi des ca şi cum ar cerne Pres te icircntreg oraşul X se lasă o bură rece icircnaintea fe-restrilor stau grupuri de omeni cu deosebire femei care deşi tremuracircnd de frig şi căscacircnd totuşi se uită l acome la cei ce şi petrec raquoCacirct bine dă D-deu la cacircte un om pe lume Noi munshycim diua noptea şi abia ne putem susţinea şi icircmbrăca şi aceşt i domni nu os tenesc nimic şi totuşi plutesc icircn bine Nu este drepshytate pe lumea aces ta

Astfel de cuvinte se audiau printre ce i de sub ferestricirc mdash pacircnă cacircnd de pe altă stradă se ivesce d-na preotesă Flor iea W care zărind pe fină-sa pe leliţa Chiva icircntre cei ce sgribureau ui-tacircndu-se ca vulpea la struguri dise răsti t raquoDar d-ta fină ce cauţicirc a icicirc Şe i că e păcat a lacomi la binele altuia Mergi mai bine acasă şi vedi-ţicirc mai bine de familia d-tale mdash mul ţămeşce bunului D-deu de ce ţi-a dat şi fi sigură că a c e e a e mai mare şi mai curată fericire decacirct a tuturor acelora caricirc o arată aşa pe mare

Un ris icircndestulitor urma acestei observări şapoi mulţ imea se rări

Intrun colţ al salonului e miresa mdash d-şora Măriora Curcan

icircnal tă şi sveltacirc ca o sylfida Per blond ochi negrii mari Guriţă mică cu buze de coral şi nesce dinţi ca mărgăritarele In haină a lbă de fulard er la bracircu are un buchet de garofe T o t acirc icircnfă-ţoşarea e blacircndă şi pare că o nel inisce şi o durere ascunsă o apasă

Incunjurată de prietene care aşceptă cu dor se se icircncepă jocul F iecare- i spune ceva frumos dulce şi linguşitor

raquoTu Măr iora c e fericită t rebue că eşticirc tu is tor isesce-ne c e v a cum aţicirc făcut cunoscinţă T r e b u e că tare-1 iubesc icirc

Măriora se uită perdută la ele apoi disă D a icircl iubesc şi me s imţesc indestulită mdash dar totuşi

Ce strigară tote de-odată mdash ce esistacirc şi aicicirc icircncă un raquototuşicirclaquo raquo A h dragă scumpă spune mdash ş icirc ascultau tote cu plăcere vădită s e audă necasul pretinei lor raquoDa răspunse Măriora eu nu pot se me s imţesc aşa fericită după cum icircmicirc icircnchipui fericirea unei mirese pentrucacirc eu icircncă nu icircm cunosc mirele mdash nu sciu ce carac te r are căc i eu numai trei cuvinte am sch imbat cu el L a bal mi l a presentat mama a vorbit cu mama eu i-am dis un s implu raquomă bucurlaquo Preste o săptămacircnă a venit icircn visită ma icircntrebat cum me aflu i-am răspuns raquobine mul ţămesc icircncolo a vorbit cu mama Ma cerut sau icircnvoit cu mama icircn diua următore mi-a adus un buchet de myr t şi ma icircntrebat dacă voiesc se fiu soţia lui mdash M a m a mi-a poruncit se d i c raquodalaquo şi eu am ascultat Mi-a sărutat macircna şi astfel am fost mdash logodiţi icircntre noi er icircn sera aces ta vor urma festivităţile atacirct a fost tot icircncolo a vorbit cu mama Nam nimic icircn cont ra lui mdash se nu credeţi cine scie ce despre m i n e

Văd că aşa e de bun şi precaut faţă de mine dar pe mine aceacutes ta me doregrave că sunt tratată ca o maşină fără voinţă

D e aşicirc putea vorbi cu el barami odată ce mult maş bucura U n oftat lung urma aces tor cuvinte apoi tăcere

L acirc n g ă masa icircncărcată cu tot soiul de vinuri de speciali tate erau domnii raquoDar sci frate Alee tu trebue c ă eşticirc cel mai feshyricit om din lume Din tot sufletul meu icircţicirc gratulez Dar uite frate nu te pr icep de loc pentru ce faci o faţă atacirct de acră ca şi cum macircne te-ar trimite la Seged in mdash Cu astfel de cuvinte icircn-timpinau prietenii pe dr Alesandru Negrilean Ave ţ i dreptate iubiţii mei că nu sunt astfel dispus cum ar trebui se fiu A l t cum sunt icircndestulit Dar totuşi A ş a e omul raquo C e es i s tas i aicicirc un bdquototuşi raquoAh cum poţicirc fi atacirct de ingrat

raquo R e c u n o s c că e aşa că nu e frumos dela mine se vorbesc astfel dar nu pot este un ceva ce m ă ţine raquostrăin şi fricos raquo A h ce potegrave fi a c e e a icircn t rebară prietenii toţi deodată

Ce se fie nimic alta decacirct că eu nu micirc cunosc mireacutesa O văd că e frumosă de mai frumoacutese nu-micirc pot icircntipui o femee S e vede că e bună cuminte şi cultă dar mi se pare aşa o păpuşe frumosă de ceacutera care tot-deacuteuna e rece şi nesimţitdre Nu veacuted voinţa nu vegraved viegraveta şi nu sciu ce se dic căci am vorbit numai de trei ori cu degravensa un raquoSunt dr Negrilean mdash raquo Cum V ă aflaţi d-şorălaquo şi pre urmă mdash bdquovrei se fi soţia mea icircncolo tot mamă-sa şi eră mamă-sa a vorbit mdash şi a vorbit megravei mdash ve spun sincer aşa a vorbit că n ime nu a mai putut ajunge la cuvegravent Pe urmă am trebuit se me icircndestulesc că i-am sărutat macircna şi am fost logodiţi mdash Căcicirc aşa cer formele mdash pricepeţ i voi A ş a cere bonshytonul şi aceacutes ta e ce megrave supera şi megrave nel iniscesce A h cel puţin odată se fi putut vorbi ca ea Un oftat lung urma acestor cuvinte apoi tăcere

In sală se servesce ceaiul L a o măsuţă sunt aşedate mai multe dame imposante bdquoSci ţ i mdash dise dama care şedea icircn fruntea măsuţei mdash meacute tot mir de curajul şi modul de prefacere a Aurore i căc icirc doră e imposibil se li se mai ajungă după atacircta pradă ce face icircn togravete Poftim priviţicirc saloacutenele toilletele mese le ei tot tot numai icircn plusche şi mătasă numai aur şi argint mdash ce diceţicirc voi la tograve te aces te

bdquo E u me tot mir de sermanul Curcan răspunse alta mdash cum va mai puteacute el suporta aşa cheltuelicirc eno rme mdash bdquo A h scie-1 D-deu sermanul adăuga a treia D a r sciţi voi c e mi-a spus bărbatul meu lua cuvacircntul cea mai t inegraveragrave icircncărcacircndu-şicirc farfuria de prăshyjituri mdash bdquose dice că adigrave macircne li se va lua tograveta averea pentrucacirc

banca Y i-ar fi intentat proces deja pentru 6 5 0 0 0 fi datoria

Nu doriţi iubitele mele se vedeţi trousseau-1 (ce t trusoul) Măriorei icircngacircnă o voacutece ascuţi tă la spatele lor Nu e nu sciu ce dar e tot lucru de macircnă

Poftiţi pe uşa aceacutes t a

Megrave rog aicicirc sunt ruferiile mdash Aic icirc pentru pat togravete sunt bashy

tist- de in eacuter aces te mătasă T ograve t e eu cu macircna le-am ales

icircn Paris Aic icirc e pentru mesă Damas t de in şi mătasă V egrave place - - Sc i ţ icirc mdash vam spus că cel lucru mare nu e ci totul atacircrnă dela gust T ograve t e albiturile mdash şi bine se Vă uitaţi la danshytelele de mătasă tograve te la olaltă au costat numai 3 0 0 0 fl A ic icirc sunt toil letele Tre i pentru stradă trăi pentru visite patru pentru baluri şi soiree şi şese pentru casă eacuter la fiecare toillete bijuteria potrivită Pentru aces te de bal uitaţi-ve la mărgări tarele acestea Sunt patru şire unul ca altul A ic icirc e garnitura de br i l iante mdash Ş i ce dice bărbatul Tegraveu la togravete aces te icircntreba d-na marelui proprietar Du-

mit rescu mdash Bărbatu l meu ha ha ha ce naivă eşt icirc E u r a m deprins pe bărbatul meu bine dela icircnceput icircncacirct icircnaintea dorinţelor mele el nare decacirc t se saldeze D a r se mergem mai departe mdash aicicirc sunt fotografiile odăilor care stau deja mobilate de o săptămacircnă A c eacute s t a este sufragiericirc mdash pe lacircngă mobilarul neshycesar mdash sunt patrudecicirc de plante exot ice şi patru facircntacircni săritore

Din sufrageria o uşă duce pe balcon una icircn boudoirul Măriorei şi una icircn salonul cel mic Aici e salonul cel m a r e odaia ginerelui meu cu cancelar ia lacircngă ea şi aici e dormitoriul baia şi pe urmă cămara şi bucătăria In tote e stil seci X I V bdquoŞi cacirct a cos ta t tot tot la olaltă icircntrebară deodată mai multe dintre dame

Naveţicirc idee ce puţin Numai 1 8 0 0 0 fl Aşa-i ce eftin T o t eu am ales cu macircna mea tote

Sermanul Curcan mdash şoptiră damele icircncet

D a r unde e domnul case i mdash Nime nu la veacutedut icircncă A sosit şi preotul A r trebui icircnceput actul solemn dar tote aces te numai icircn presenta părinţilor se pot face şi d-nul casei nu mai vine Domnii toţicirc erau impacienţi S c o t e a u oroloacutegele din buzu-nariu şi dau mereu din cap

bdquoBărbatul meu sigur şi-a uitat mdash căcicirc aşa uită mdash me tot mir de unde vine aces ta A m seacute las se-1 c h e m e Aşa vorbea d-na icircn dreacutepta şi icircn s tacircnga mdash dar nu apuca se gate bine vorba şi icircntră secretariul lui palid şi spăriat şi fugi drept spre doacutemna casei mdash bdquoCum cutezi se icircntri aici aşa icircntr o stare desperată mdash merg i la moment şi icircmbracă f r ac - mdash bdquo L a s ă domnă lasă formele A p o i şoptindu-i ceva icircn ureche o chemă afară repede

Măriorei care şi ea era icircngrijită pentru icircntacircrdierea tatălui seacuteu i se păru că un fior de ghiaţă icircicirc t rece prin tot corpul preshysimţind ceva reu F ă r ă a se cugeta mult p leca spre uşă Mirele ei vădendu-o se grăbi şi el şi dacircndu-i braţul eşiră icircn foişor apoi se icircndreptară spre odaia d-lui Curcan A b i a se apropiaraacute de uşă şi se audiră ţ ipetele doacutemnei A h suntem pe rdu ţ icircmdash daţi-micirc apă daţi-micirc cognac că leşin mă icircnăduş L a audul acestor cuvinte Măriora lăsa braţul mirelui ei şi alergă icircn lăuntru Jo s pe pa-diment era tatăl ei icircn macircna dreptă cu un revolver eacuter icircn s t icircnga ţ inea stracircns o epistolă

bdquo A h tată scumpul şi iubitul meu tată ce-ţ icirc es te E u sunt fica ta iubită mdash eu Măriora Desch ide tată dragă ochii şi me vedicirc A h ajutaţi la tata se se s c oacute l e şi diceacutend aces tea placircngea p lacircngea amar şi săruta fruntea ochii şi faţa iubitului ei tată Un moment ochii lui se deschiseră puţin apoi cuprindacircnd cu braţul s teacuteng talia Măriorei respira ultima resuflare

Scr i soacuterea ce o avea icircn macircnă o ridica d-na şi după c e o ceti icircncepu se ţ ipe din nou A h suntem perdute suntem se race Audicirc Măriora suntem s e r a c e bdquoCe mi pasă mie răspunsă Măshyriora placircngacircnd dureros şi sărutacircnd din nou faţa tatălui seacuteu - bull bdquoCe-mi pasă Mie nimic numicirc trebue nimic nimic numai pe scumpul pe bunul meu tată mi-1 daţi eră sacircnătos

In peptul lui Negrilean se mişca ceva icircn ochii lui negrii se furişază doi picuri mari de rouă Nu scie de durere oricirc de bushycurie căcicirc vede că aceea cu care el vrea se trăiescă o vieţă icircntregă nu e numai o păpuşă de ceră cum a judeca t el ci o fe-mee simţitore bună şi nobilă

S e p leca spre ea şi icircicirc şopti icircncet icircn u r e c h e bdquoMăriora dragă vină se mergem de a ic i mdash bdquoNu nu eu nu părăsesc pe bunul pe scumpul meu ta tă

mdash D a r vedicirc dragă pacircnă escicirc aici nu-i pote ajuta medicul mdash bdquo A h dacă e aşa atunci se vie mdash ah se vie medicul

şi dicend aces tea urmă rugărei mirelui ei Pe coridor icircntacirclniră cei din urmă ospeţicirc icircndată după ce le

audite fiecare voia se fugă mai icircn grabă căc icirc sunt rari preteniicirc caricirc ţin şi la nevoi

Dr Negrilean se uita după ei cu un suris ironic dar amar apoi conduse pe Măriora icircn odaia ei Aic i icircicirc oferi un scaun s e şadă er el aprinse focul icircn cămin căc icirc odaia era r ece apoi se aşedacirc şi cl lacircngă Măriora care acuma placircngea şi mai amar er dupăce suspinurile mai icircncetară ofta lung bdquo A h scumpul meu tată cacirct sa ostenit el pentru noi mdash tot numai pentru noi mdash căcicirc el se icircndestulea cu aşa puţin dar tot numai pentru noi a muncit şi sa năcăjit mdash aşa mult aşa nespus de mult

Cu pregăt i rea trusoului meu am rugat pre mama se nu-micirc cumpere din tote aşa mult şi aşa scump căcicirc vedeam că la placirc-tirea lor fiecare cont icircicirc săpa tatii o cretă icircn obraji şi icircicirc cărunţia perul vedend cu ochii dar mama tot-deuna mi-a răspuns că nushymele şi reputaţia familiei nostre cere se fie aşa şi aşa are se se icircntacircmple mdash Ah numai de sar face tata eră sacircnătos E u nam săl las se mai lucre atacircta icircn b i r o u şi dicacircnd aces tea privi lung spre mirele ei apoi ca trezită dintrun vis icircn t reba bdquoŞ i d-ta mai stai la n o i

Nai audit că suntem săraci Nu ne părăsescicirc şi d-ta ca toţicirc ceealal ţ icirc A h merg la t a t a

mdash Nu dulcea mea eu nu te părăsesc şi nu te voiu părăsi nici odată

Cu d-ta pardon cu tine Măriora dragă rămacircn tot-deuna numai dacă tu te vei mulţămi cu ceea ce eu cacircştig mdash er acum nu mai merge nicăiricirc căci tata nu mai t răesce a fost mort deja cănd te am adus de acolo

mdash Veni ţ i ajutaţi-micirc se pachetez ce es te mai bun se trimit la locuinţa vostracirc pacircnă nu vine se ne secves t reze tot strigă d-na Curcan din uşă

E u nu pot permite aşa c e v a dise Negrilean indignat eu nu primesc din tot luxul făcut pe datorii nimic dar absolut nimic

bdquo A te pricep d-nule dise d-na C icircnfuriată se icircnţălege acuma dacă suntem seracicirc ne părăsescicirc şi d-ta F r u m o s mdash A h ah

mdash bdquoNu eu nam se părăsesc pe Măriora nicicirc-odată din cont ră acum o iubesc de sute de oricirc mai mult căcicirc ved că şi ea e de părerea aceea că omul şi serac pote fi fericit şi chiar pentru a c e e a nu-micirc t rebue nimic din luxul cel mare ci noi vom munci icircmpreună icircndestulindu-ne cu puţin dar iubindu-ne adevărat Ş i dicend aces tea săruta fruntea Măriorei dicacircndu-i A c e s t a se ne fie logodna

Sibiiu 1 8 9 8 porumbiţa

icircţota m o r i i

(din bdquofire de tort poesiicirc de C Coşbuc)

Stăteam pe gacircnduri eu şi gldta

La rota morii ne uitam

Şi de-n zădar ne frămentam

Că de-adevW noi tot nu dam

De ce se-nverte rota

bdquoPăi nunţelegicirc tu romacircnesce VedX scoctd mdash bdquoV8du bdquoŞi ce-i pe scocicirc

mdash bdquoE apău

mdash bdquoBa vine bdquoBun Stă apa-n loc

mdash bdquoEi bine acum cioc-poc Şi rota se-nvertesce

Morariu-şicirc scutură luleaua Pacircglend Avea el agil ce-avea Căci de-alte dăfi cacircnd ne vedea In jurul morii ne făcea

Primire cu nuiaua

Eram voioşi că sta sasculte Şi ne spune ce e ce nui Dar cum era puţin năpriu Făcea ca din cioc-pocul lui

Si nu-nţilegen dte

bdquoDar rota carului ce face Se-nverteu Dau mdashbdquoBa cum ehei Se-nverte ea de capul ei mdash bdquoBa cacircnd icircmpingi mdash bdquoEu ce spusei

Se nverte aşa şi pace

bdquoEr- rota ici o icircmpinge apa Acum noi toţi am hohotit Morariul ista e smintit Cacircnd vrea se dormă pe-odichnit

Atunci icircntdrce grapa

Că de ar icircmpinge-o ea nebună Sar năpusti eşind din scoc Sar duce pe pariu cioc-poc mdash Dar uite rota stă pe loc

Şi totu-şf umblă ntruna

bdquoEi bato Dumnedeu so bată

Dar cum se plece daco legi

De moră mi Nu menţelegV

Cu voi nu macircntui dile-ntregl

Ea stă că e legată-

Se-ţl faci acum creştine cruce

Priveam cu spaimă la morar mdash

O legi Şi stă Dar e nzădar

Şi rota dor o legi la car

Şi ea se duce duce

bdquoSe duce rota Bun dar carul

mdash El stă pe loc ca mine acum

El fuge credi Ba nici de cum

Fug numai roţile pe drum mdash

Ei di nu-i prost morariul

Şi ne temeam se nu ne bată

Că prea lam zăpăcit de totsect

Păi carul stă Minciuni de-un cot

Ba carul fuge ca netot

Cu ratele de-odată

bdquoAm tţis că nu Ba fuge doră mdash

Ei fuge veqll Şciam şi noi

De ce no ia la fugapoi

Şi mora ta cătră zăvoiu

Cu tot ce e prin moră

Morariu-şi puse-n sin luleaua

Tăcut şi grav se pregătea

La sfat cu noi altfel se stea

Şi ce dovadă-i trebuia

Mai bună ca nuiaua

Er ce-a urmat la ce-aşl mai spune

Noi nam ajuns la nici un rost

Tu ltjicicirc bdquoErai băiete prost

Şi rota pentru tine a fost

A patra dimensiune

Şi-apoi Eu vid şi astăzi glota

Făcend aşa Tu nuntelnescl

Atacirctea fapte omeneşti

Se veqll le-auqli şi te cruceşti

De ce se-nverte rota

I3ivi L numelui L i se născii o fetiţă După prima bucurie o chestiune mare

se presintă minţii lor cum se-i pue numele de botez

M a m a se icircntorsă cătră bărbatul ei cu ochii plini de lacrămicirc Cu glas fericit dar sdrobi t de durerile suferite icircn timpul facerei icircicirc d i se mdash Alege- i tu un nume dar vedicirc se fie frumos Bine dise tatăl fetiţei luacircnd copila icircn braţe i-am ales un nume forte frumos se va numi J a n e t a (Eugenia) Ş i i am pus astfel de nume pentru că după cum arată cacirclindarul astădicirc este numele aces te i sfinte şi pentru că

S e opri

Lăuza icircl privi lung cu ochiicirc icircntrebători vedacircndu-1 că icircntacircrdieză aşicirc complec tă vorba icircicirc repeta cuvacircntul ce disese icircn urmă cun semn de icircntrebare pus după e l

Pentru căr 1

E numele drăguţei mele mame sfacircrşi el icircncet cădendu-i doue lacrimi mari din ochicirc mdash Murise de mult fiinţa pe care o numea cu dulcele nume de m a m ă durerea perderei ei nu se şterse icircncă din inima lui Nu mai era nimica de dis- Eugen ia rămase numele fetei Primăria a doua di cu numele Eugen i a o trecicirci icircn regisshyt rele stărei civile er preoţii la săptămacircna icircntr o Sacircmbă tă o di fru-mosă sub numele de E u g e n i a icircicirc cerură binecuvacircntarea dela D-deu E u g e n i a c rescea mare drăguţă şi cuminte spre bucuria părinţilor ei Crescea şi oricirc de cacircte oricirc venia d i u a de 14 D e c e m b r i e diua sfintei Eugen ie mdash era serbătore mare icircn casa lor

Mica Eugen ie cu perul creţ şi legat icircn pantl ice colorate de tot feliul icircmbrăca tă cu o mică rochiţă nouă albă cusută de mama ei cea harnică pr imea dela mosafiricirc care veneau să-i dea visită şi chiar dela părinţii ei daruri t recea din bra ţe icircn braţe şi era acoper i tă de sărutări Cei dintacirci care o sărutau era negreşit că

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

dreptă o ţine la gura fiecărui cavaler ce sosesce şi salută sedushycă tor icircn tote părţile apoi se icircn torcea cacirctră damele sosite

raquo A h scumpele mele bine a-ŢIcirc venit mdash Ce fericire pentru mine că Vă pot saluta icircn modesta mea locuinţă mdash şi icircncă la o di atacirct de icircnsemnată la lododna unicei mele fetiţe a iubitei mele Măr iore Me rog se-micirc permiteţ i a V e presenta pe viitorul meu ginere şi făcend un gest arătă icircn drepta

raquoD1 dr Alesandru Negrilean secre tar minister ial Stracircnshygeri de macircnicirc felicitări cuvinte dulci şi fel de fel de compl imente urmeză şi se icircngrămădesc pe sermanul Negrilean care nu mai scie cum se mai mulţăraescă

raquo A h ce fericire şi pentru noi mdash ce fericire că te vedem pe tine scumpa şi iubita noslracirc fericită respunseră mai multe dintre dame lipindu-se de densa mdash bdquoŞ i ce bine mdash ce admirabil prospiciezicirc dragă diseracirc altele bdquonime nu ar crede că cu diua de adicirc icircntri icircn rolul socre i

T o t e vorbesc strigă şi fac o gălăgie unele rid altele g lumesc U n a icircntrece pe ceialal tă icircn mişcările e legante şi icircn afabilitatea cu care icircmpăr ţesc graţ ia celor supuşi şi cu gulere icircntărite apoi icircn vesel ie nespusă icircntră icircn salonul cel mare icircngrămădesc icircncă odată cu gratulări şi fel de fel de cuvinte măgulitore pe cei ce icircn sera aces ta se logodesc apoi se grupeză icircn jurul meselor

Afară e frig icirc ncepe se ploie icircncet şi des ca şi cum ar cerne Pres te icircntreg oraşul X se lasă o bură rece icircnaintea fe-restrilor stau grupuri de omeni cu deosebire femei care deşi tremuracircnd de frig şi căscacircnd totuşi se uită l acome la cei ce şi petrec raquoCacirct bine dă D-deu la cacircte un om pe lume Noi munshycim diua noptea şi abia ne putem susţinea şi icircmbrăca şi aceşt i domni nu os tenesc nimic şi totuşi plutesc icircn bine Nu este drepshytate pe lumea aces ta

Astfel de cuvinte se audiau printre ce i de sub ferestricirc mdash pacircnă cacircnd de pe altă stradă se ivesce d-na preotesă Flor iea W care zărind pe fină-sa pe leliţa Chiva icircntre cei ce sgribureau ui-tacircndu-se ca vulpea la struguri dise răsti t raquoDar d-ta fină ce cauţicirc a icicirc Şe i că e păcat a lacomi la binele altuia Mergi mai bine acasă şi vedi-ţicirc mai bine de familia d-tale mdash mul ţămeşce bunului D-deu de ce ţi-a dat şi fi sigură că a c e e a e mai mare şi mai curată fericire decacirct a tuturor acelora caricirc o arată aşa pe mare

Un ris icircndestulitor urma acestei observări şapoi mulţ imea se rări

Intrun colţ al salonului e miresa mdash d-şora Măriora Curcan

icircnal tă şi sveltacirc ca o sylfida Per blond ochi negrii mari Guriţă mică cu buze de coral şi nesce dinţi ca mărgăritarele In haină a lbă de fulard er la bracircu are un buchet de garofe T o t acirc icircnfă-ţoşarea e blacircndă şi pare că o nel inisce şi o durere ascunsă o apasă

Incunjurată de prietene care aşceptă cu dor se se icircncepă jocul F iecare- i spune ceva frumos dulce şi linguşitor

raquoTu Măr iora c e fericită t rebue că eşticirc tu is tor isesce-ne c e v a cum aţicirc făcut cunoscinţă T r e b u e că tare-1 iubesc icirc

Măriora se uită perdută la ele apoi disă D a icircl iubesc şi me s imţesc indestulită mdash dar totuşi

Ce strigară tote de-odată mdash ce esistacirc şi aicicirc icircncă un raquototuşicirclaquo raquo A h dragă scumpă spune mdash ş icirc ascultau tote cu plăcere vădită s e audă necasul pretinei lor raquoDa răspunse Măriora eu nu pot se me s imţesc aşa fericită după cum icircmicirc icircnchipui fericirea unei mirese pentrucacirc eu icircncă nu icircm cunosc mirele mdash nu sciu ce carac te r are căc i eu numai trei cuvinte am sch imbat cu el L a bal mi l a presentat mama a vorbit cu mama eu i-am dis un s implu raquomă bucurlaquo Preste o săptămacircnă a venit icircn visită ma icircntrebat cum me aflu i-am răspuns raquobine mul ţămesc icircncolo a vorbit cu mama Ma cerut sau icircnvoit cu mama icircn diua următore mi-a adus un buchet de myr t şi ma icircntrebat dacă voiesc se fiu soţia lui mdash M a m a mi-a poruncit se d i c raquodalaquo şi eu am ascultat Mi-a sărutat macircna şi astfel am fost mdash logodiţi icircntre noi er icircn sera aces ta vor urma festivităţile atacirct a fost tot icircncolo a vorbit cu mama Nam nimic icircn cont ra lui mdash se nu credeţi cine scie ce despre m i n e

Văd că aşa e de bun şi precaut faţă de mine dar pe mine aceacutes ta me doregrave că sunt tratată ca o maşină fără voinţă

D e aşicirc putea vorbi cu el barami odată ce mult maş bucura U n oftat lung urma aces tor cuvinte apoi tăcere

L acirc n g ă masa icircncărcată cu tot soiul de vinuri de speciali tate erau domnii raquoDar sci frate Alee tu trebue c ă eşticirc cel mai feshyricit om din lume Din tot sufletul meu icircţicirc gratulez Dar uite frate nu te pr icep de loc pentru ce faci o faţă atacirct de acră ca şi cum macircne te-ar trimite la Seged in mdash Cu astfel de cuvinte icircn-timpinau prietenii pe dr Alesandru Negrilean Ave ţ i dreptate iubiţii mei că nu sunt astfel dispus cum ar trebui se fiu A l t cum sunt icircndestulit Dar totuşi A ş a e omul raquo C e es i s tas i aicicirc un bdquototuşi raquoAh cum poţicirc fi atacirct de ingrat

raquo R e c u n o s c că e aşa că nu e frumos dela mine se vorbesc astfel dar nu pot este un ceva ce m ă ţine raquostrăin şi fricos raquo A h ce potegrave fi a c e e a icircn t rebară prietenii toţi deodată

Ce se fie nimic alta decacirct că eu nu micirc cunosc mireacutesa O văd că e frumosă de mai frumoacutese nu-micirc pot icircntipui o femee S e vede că e bună cuminte şi cultă dar mi se pare aşa o păpuşe frumosă de ceacutera care tot-deacuteuna e rece şi nesimţitdre Nu veacuted voinţa nu vegraved viegraveta şi nu sciu ce se dic căci am vorbit numai de trei ori cu degravensa un raquoSunt dr Negrilean mdash raquo Cum V ă aflaţi d-şorălaquo şi pre urmă mdash bdquovrei se fi soţia mea icircncolo tot mamă-sa şi eră mamă-sa a vorbit mdash şi a vorbit megravei mdash ve spun sincer aşa a vorbit că n ime nu a mai putut ajunge la cuvegravent Pe urmă am trebuit se me icircndestulesc că i-am sărutat macircna şi am fost logodiţi mdash Căcicirc aşa cer formele mdash pricepeţ i voi A ş a cere bonshytonul şi aceacutes ta e ce megrave supera şi megrave nel iniscesce A h cel puţin odată se fi putut vorbi ca ea Un oftat lung urma acestor cuvinte apoi tăcere

In sală se servesce ceaiul L a o măsuţă sunt aşedate mai multe dame imposante bdquoSci ţ i mdash dise dama care şedea icircn fruntea măsuţei mdash meacute tot mir de curajul şi modul de prefacere a Aurore i căc icirc doră e imposibil se li se mai ajungă după atacircta pradă ce face icircn togravete Poftim priviţicirc saloacutenele toilletele mese le ei tot tot numai icircn plusche şi mătasă numai aur şi argint mdash ce diceţicirc voi la tograve te aces te

bdquo E u me tot mir de sermanul Curcan răspunse alta mdash cum va mai puteacute el suporta aşa cheltuelicirc eno rme mdash bdquo A h scie-1 D-deu sermanul adăuga a treia D a r sciţi voi c e mi-a spus bărbatul meu lua cuvacircntul cea mai t inegraveragrave icircncărcacircndu-şicirc farfuria de prăshyjituri mdash bdquose dice că adigrave macircne li se va lua tograveta averea pentrucacirc

banca Y i-ar fi intentat proces deja pentru 6 5 0 0 0 fi datoria

Nu doriţi iubitele mele se vedeţi trousseau-1 (ce t trusoul) Măriorei icircngacircnă o voacutece ascuţi tă la spatele lor Nu e nu sciu ce dar e tot lucru de macircnă

Poftiţi pe uşa aceacutes t a

Megrave rog aicicirc sunt ruferiile mdash Aic icirc pentru pat togravete sunt bashy

tist- de in eacuter aces te mătasă T ograve t e eu cu macircna le-am ales

icircn Paris Aic icirc e pentru mesă Damas t de in şi mătasă V egrave place - - Sc i ţ icirc mdash vam spus că cel lucru mare nu e ci totul atacircrnă dela gust T ograve t e albiturile mdash şi bine se Vă uitaţi la danshytelele de mătasă tograve te la olaltă au costat numai 3 0 0 0 fl A ic icirc sunt toil letele Tre i pentru stradă trăi pentru visite patru pentru baluri şi soiree şi şese pentru casă eacuter la fiecare toillete bijuteria potrivită Pentru aces te de bal uitaţi-ve la mărgări tarele acestea Sunt patru şire unul ca altul A ic icirc e garnitura de br i l iante mdash Ş i ce dice bărbatul Tegraveu la togravete aces te icircntreba d-na marelui proprietar Du-

mit rescu mdash Bărbatu l meu ha ha ha ce naivă eşt icirc E u r a m deprins pe bărbatul meu bine dela icircnceput icircncacirct icircnaintea dorinţelor mele el nare decacirc t se saldeze D a r se mergem mai departe mdash aicicirc sunt fotografiile odăilor care stau deja mobilate de o săptămacircnă A c eacute s t a este sufragiericirc mdash pe lacircngă mobilarul neshycesar mdash sunt patrudecicirc de plante exot ice şi patru facircntacircni săritore

Din sufrageria o uşă duce pe balcon una icircn boudoirul Măriorei şi una icircn salonul cel mic Aici e salonul cel m a r e odaia ginerelui meu cu cancelar ia lacircngă ea şi aici e dormitoriul baia şi pe urmă cămara şi bucătăria In tote e stil seci X I V bdquoŞi cacirct a cos ta t tot tot la olaltă icircntrebară deodată mai multe dintre dame

Naveţicirc idee ce puţin Numai 1 8 0 0 0 fl Aşa-i ce eftin T o t eu am ales cu macircna mea tote

Sermanul Curcan mdash şoptiră damele icircncet

D a r unde e domnul case i mdash Nime nu la veacutedut icircncă A sosit şi preotul A r trebui icircnceput actul solemn dar tote aces te numai icircn presenta părinţilor se pot face şi d-nul casei nu mai vine Domnii toţicirc erau impacienţi S c o t e a u oroloacutegele din buzu-nariu şi dau mereu din cap

bdquoBărbatul meu sigur şi-a uitat mdash căcicirc aşa uită mdash me tot mir de unde vine aces ta A m seacute las se-1 c h e m e Aşa vorbea d-na icircn dreacutepta şi icircn s tacircnga mdash dar nu apuca se gate bine vorba şi icircntră secretariul lui palid şi spăriat şi fugi drept spre doacutemna casei mdash bdquoCum cutezi se icircntri aici aşa icircntr o stare desperată mdash merg i la moment şi icircmbracă f r ac - mdash bdquo L a s ă domnă lasă formele A p o i şoptindu-i ceva icircn ureche o chemă afară repede

Măriorei care şi ea era icircngrijită pentru icircntacircrdierea tatălui seacuteu i se păru că un fior de ghiaţă icircicirc t rece prin tot corpul preshysimţind ceva reu F ă r ă a se cugeta mult p leca spre uşă Mirele ei vădendu-o se grăbi şi el şi dacircndu-i braţul eşiră icircn foişor apoi se icircndreptară spre odaia d-lui Curcan A b i a se apropiaraacute de uşă şi se audiră ţ ipetele doacutemnei A h suntem pe rdu ţ icircmdash daţi-micirc apă daţi-micirc cognac că leşin mă icircnăduş L a audul acestor cuvinte Măriora lăsa braţul mirelui ei şi alergă icircn lăuntru Jo s pe pa-diment era tatăl ei icircn macircna dreptă cu un revolver eacuter icircn s t icircnga ţ inea stracircns o epistolă

bdquo A h tată scumpul şi iubitul meu tată ce-ţ icirc es te E u sunt fica ta iubită mdash eu Măriora Desch ide tată dragă ochii şi me vedicirc A h ajutaţi la tata se se s c oacute l e şi diceacutend aces tea placircngea p lacircngea amar şi săruta fruntea ochii şi faţa iubitului ei tată Un moment ochii lui se deschiseră puţin apoi cuprindacircnd cu braţul s teacuteng talia Măriorei respira ultima resuflare

Scr i soacuterea ce o avea icircn macircnă o ridica d-na şi după c e o ceti icircncepu se ţ ipe din nou A h suntem perdute suntem se race Audicirc Măriora suntem s e r a c e bdquoCe mi pasă mie răspunsă Măshyriora placircngacircnd dureros şi sărutacircnd din nou faţa tatălui seacuteu - bull bdquoCe-mi pasă Mie nimic numicirc trebue nimic nimic numai pe scumpul pe bunul meu tată mi-1 daţi eră sacircnătos

In peptul lui Negrilean se mişca ceva icircn ochii lui negrii se furişază doi picuri mari de rouă Nu scie de durere oricirc de bushycurie căcicirc vede că aceea cu care el vrea se trăiescă o vieţă icircntregă nu e numai o păpuşă de ceră cum a judeca t el ci o fe-mee simţitore bună şi nobilă

S e p leca spre ea şi icircicirc şopti icircncet icircn u r e c h e bdquoMăriora dragă vină se mergem de a ic i mdash bdquoNu nu eu nu părăsesc pe bunul pe scumpul meu ta tă

mdash D a r vedicirc dragă pacircnă escicirc aici nu-i pote ajuta medicul mdash bdquo A h dacă e aşa atunci se vie mdash ah se vie medicul

şi dicend aces tea urmă rugărei mirelui ei Pe coridor icircntacirclniră cei din urmă ospeţicirc icircndată după ce le

audite fiecare voia se fugă mai icircn grabă căc icirc sunt rari preteniicirc caricirc ţin şi la nevoi

Dr Negrilean se uita după ei cu un suris ironic dar amar apoi conduse pe Măriora icircn odaia ei Aic i icircicirc oferi un scaun s e şadă er el aprinse focul icircn cămin căc icirc odaia era r ece apoi se aşedacirc şi cl lacircngă Măriora care acuma placircngea şi mai amar er dupăce suspinurile mai icircncetară ofta lung bdquo A h scumpul meu tată cacirct sa ostenit el pentru noi mdash tot numai pentru noi mdash căcicirc el se icircndestulea cu aşa puţin dar tot numai pentru noi a muncit şi sa năcăjit mdash aşa mult aşa nespus de mult

Cu pregăt i rea trusoului meu am rugat pre mama se nu-micirc cumpere din tote aşa mult şi aşa scump căcicirc vedeam că la placirc-tirea lor fiecare cont icircicirc săpa tatii o cretă icircn obraji şi icircicirc cărunţia perul vedend cu ochii dar mama tot-deuna mi-a răspuns că nushymele şi reputaţia familiei nostre cere se fie aşa şi aşa are se se icircntacircmple mdash Ah numai de sar face tata eră sacircnătos E u nam săl las se mai lucre atacircta icircn b i r o u şi dicacircnd aces tea privi lung spre mirele ei apoi ca trezită dintrun vis icircn t reba bdquoŞ i d-ta mai stai la n o i

Nai audit că suntem săraci Nu ne părăsescicirc şi d-ta ca toţicirc ceealal ţ icirc A h merg la t a t a

mdash Nu dulcea mea eu nu te părăsesc şi nu te voiu părăsi nici odată

Cu d-ta pardon cu tine Măriora dragă rămacircn tot-deuna numai dacă tu te vei mulţămi cu ceea ce eu cacircştig mdash er acum nu mai merge nicăiricirc căci tata nu mai t răesce a fost mort deja cănd te am adus de acolo

mdash Veni ţ i ajutaţi-micirc se pachetez ce es te mai bun se trimit la locuinţa vostracirc pacircnă nu vine se ne secves t reze tot strigă d-na Curcan din uşă

E u nu pot permite aşa c e v a dise Negrilean indignat eu nu primesc din tot luxul făcut pe datorii nimic dar absolut nimic

bdquo A te pricep d-nule dise d-na C icircnfuriată se icircnţălege acuma dacă suntem seracicirc ne părăsescicirc şi d-ta F r u m o s mdash A h ah

mdash bdquoNu eu nam se părăsesc pe Măriora nicicirc-odată din cont ră acum o iubesc de sute de oricirc mai mult căcicirc ved că şi ea e de părerea aceea că omul şi serac pote fi fericit şi chiar pentru a c e e a nu-micirc t rebue nimic din luxul cel mare ci noi vom munci icircmpreună icircndestulindu-ne cu puţin dar iubindu-ne adevărat Ş i dicend aces tea săruta fruntea Măriorei dicacircndu-i A c e s t a se ne fie logodna

Sibiiu 1 8 9 8 porumbiţa

icircţota m o r i i

(din bdquofire de tort poesiicirc de C Coşbuc)

Stăteam pe gacircnduri eu şi gldta

La rota morii ne uitam

Şi de-n zădar ne frămentam

Că de-adevW noi tot nu dam

De ce se-nverte rota

bdquoPăi nunţelegicirc tu romacircnesce VedX scoctd mdash bdquoV8du bdquoŞi ce-i pe scocicirc

mdash bdquoE apău

mdash bdquoBa vine bdquoBun Stă apa-n loc

mdash bdquoEi bine acum cioc-poc Şi rota se-nvertesce

Morariu-şicirc scutură luleaua Pacircglend Avea el agil ce-avea Căci de-alte dăfi cacircnd ne vedea In jurul morii ne făcea

Primire cu nuiaua

Eram voioşi că sta sasculte Şi ne spune ce e ce nui Dar cum era puţin năpriu Făcea ca din cioc-pocul lui

Si nu-nţilegen dte

bdquoDar rota carului ce face Se-nverteu Dau mdashbdquoBa cum ehei Se-nverte ea de capul ei mdash bdquoBa cacircnd icircmpingi mdash bdquoEu ce spusei

Se nverte aşa şi pace

bdquoEr- rota ici o icircmpinge apa Acum noi toţi am hohotit Morariul ista e smintit Cacircnd vrea se dormă pe-odichnit

Atunci icircntdrce grapa

Că de ar icircmpinge-o ea nebună Sar năpusti eşind din scoc Sar duce pe pariu cioc-poc mdash Dar uite rota stă pe loc

Şi totu-şf umblă ntruna

bdquoEi bato Dumnedeu so bată

Dar cum se plece daco legi

De moră mi Nu menţelegV

Cu voi nu macircntui dile-ntregl

Ea stă că e legată-

Se-ţl faci acum creştine cruce

Priveam cu spaimă la morar mdash

O legi Şi stă Dar e nzădar

Şi rota dor o legi la car

Şi ea se duce duce

bdquoSe duce rota Bun dar carul

mdash El stă pe loc ca mine acum

El fuge credi Ba nici de cum

Fug numai roţile pe drum mdash

Ei di nu-i prost morariul

Şi ne temeam se nu ne bată

Că prea lam zăpăcit de totsect

Păi carul stă Minciuni de-un cot

Ba carul fuge ca netot

Cu ratele de-odată

bdquoAm tţis că nu Ba fuge doră mdash

Ei fuge veqll Şciam şi noi

De ce no ia la fugapoi

Şi mora ta cătră zăvoiu

Cu tot ce e prin moră

Morariu-şi puse-n sin luleaua

Tăcut şi grav se pregătea

La sfat cu noi altfel se stea

Şi ce dovadă-i trebuia

Mai bună ca nuiaua

Er ce-a urmat la ce-aşl mai spune

Noi nam ajuns la nici un rost

Tu ltjicicirc bdquoErai băiete prost

Şi rota pentru tine a fost

A patra dimensiune

Şi-apoi Eu vid şi astăzi glota

Făcend aşa Tu nuntelnescl

Atacirctea fapte omeneşti

Se veqll le-auqli şi te cruceşti

De ce se-nverte rota

I3ivi L numelui L i se născii o fetiţă După prima bucurie o chestiune mare

se presintă minţii lor cum se-i pue numele de botez

M a m a se icircntorsă cătră bărbatul ei cu ochii plini de lacrămicirc Cu glas fericit dar sdrobi t de durerile suferite icircn timpul facerei icircicirc d i se mdash Alege- i tu un nume dar vedicirc se fie frumos Bine dise tatăl fetiţei luacircnd copila icircn braţe i-am ales un nume forte frumos se va numi J a n e t a (Eugenia) Ş i i am pus astfel de nume pentru că după cum arată cacirclindarul astădicirc este numele aces te i sfinte şi pentru că

S e opri

Lăuza icircl privi lung cu ochiicirc icircntrebători vedacircndu-1 că icircntacircrdieză aşicirc complec tă vorba icircicirc repeta cuvacircntul ce disese icircn urmă cun semn de icircntrebare pus după e l

Pentru căr 1

E numele drăguţei mele mame sfacircrşi el icircncet cădendu-i doue lacrimi mari din ochicirc mdash Murise de mult fiinţa pe care o numea cu dulcele nume de m a m ă durerea perderei ei nu se şterse icircncă din inima lui Nu mai era nimica de dis- Eugen ia rămase numele fetei Primăria a doua di cu numele Eugen i a o trecicirci icircn regisshyt rele stărei civile er preoţii la săptămacircna icircntr o Sacircmbă tă o di fru-mosă sub numele de E u g e n i a icircicirc cerură binecuvacircntarea dela D-deu E u g e n i a c rescea mare drăguţă şi cuminte spre bucuria părinţilor ei Crescea şi oricirc de cacircte oricirc venia d i u a de 14 D e c e m b r i e diua sfintei Eugen ie mdash era serbătore mare icircn casa lor

Mica Eugen ie cu perul creţ şi legat icircn pantl ice colorate de tot feliul icircmbrăca tă cu o mică rochiţă nouă albă cusută de mama ei cea harnică pr imea dela mosafiricirc care veneau să-i dea visită şi chiar dela părinţii ei daruri t recea din bra ţe icircn braţe şi era acoper i tă de sărutări Cei dintacirci care o sărutau era negreşit că

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

Din sufrageria o uşă duce pe balcon una icircn boudoirul Măriorei şi una icircn salonul cel mic Aici e salonul cel m a r e odaia ginerelui meu cu cancelar ia lacircngă ea şi aici e dormitoriul baia şi pe urmă cămara şi bucătăria In tote e stil seci X I V bdquoŞi cacirct a cos ta t tot tot la olaltă icircntrebară deodată mai multe dintre dame

Naveţicirc idee ce puţin Numai 1 8 0 0 0 fl Aşa-i ce eftin T o t eu am ales cu macircna mea tote

Sermanul Curcan mdash şoptiră damele icircncet

D a r unde e domnul case i mdash Nime nu la veacutedut icircncă A sosit şi preotul A r trebui icircnceput actul solemn dar tote aces te numai icircn presenta părinţilor se pot face şi d-nul casei nu mai vine Domnii toţicirc erau impacienţi S c o t e a u oroloacutegele din buzu-nariu şi dau mereu din cap

bdquoBărbatul meu sigur şi-a uitat mdash căcicirc aşa uită mdash me tot mir de unde vine aces ta A m seacute las se-1 c h e m e Aşa vorbea d-na icircn dreacutepta şi icircn s tacircnga mdash dar nu apuca se gate bine vorba şi icircntră secretariul lui palid şi spăriat şi fugi drept spre doacutemna casei mdash bdquoCum cutezi se icircntri aici aşa icircntr o stare desperată mdash merg i la moment şi icircmbracă f r ac - mdash bdquo L a s ă domnă lasă formele A p o i şoptindu-i ceva icircn ureche o chemă afară repede

Măriorei care şi ea era icircngrijită pentru icircntacircrdierea tatălui seacuteu i se păru că un fior de ghiaţă icircicirc t rece prin tot corpul preshysimţind ceva reu F ă r ă a se cugeta mult p leca spre uşă Mirele ei vădendu-o se grăbi şi el şi dacircndu-i braţul eşiră icircn foişor apoi se icircndreptară spre odaia d-lui Curcan A b i a se apropiaraacute de uşă şi se audiră ţ ipetele doacutemnei A h suntem pe rdu ţ icircmdash daţi-micirc apă daţi-micirc cognac că leşin mă icircnăduş L a audul acestor cuvinte Măriora lăsa braţul mirelui ei şi alergă icircn lăuntru Jo s pe pa-diment era tatăl ei icircn macircna dreptă cu un revolver eacuter icircn s t icircnga ţ inea stracircns o epistolă

bdquo A h tată scumpul şi iubitul meu tată ce-ţ icirc es te E u sunt fica ta iubită mdash eu Măriora Desch ide tată dragă ochii şi me vedicirc A h ajutaţi la tata se se s c oacute l e şi diceacutend aces tea placircngea p lacircngea amar şi săruta fruntea ochii şi faţa iubitului ei tată Un moment ochii lui se deschiseră puţin apoi cuprindacircnd cu braţul s teacuteng talia Măriorei respira ultima resuflare

Scr i soacuterea ce o avea icircn macircnă o ridica d-na şi după c e o ceti icircncepu se ţ ipe din nou A h suntem perdute suntem se race Audicirc Măriora suntem s e r a c e bdquoCe mi pasă mie răspunsă Măshyriora placircngacircnd dureros şi sărutacircnd din nou faţa tatălui seacuteu - bull bdquoCe-mi pasă Mie nimic numicirc trebue nimic nimic numai pe scumpul pe bunul meu tată mi-1 daţi eră sacircnătos

In peptul lui Negrilean se mişca ceva icircn ochii lui negrii se furişază doi picuri mari de rouă Nu scie de durere oricirc de bushycurie căcicirc vede că aceea cu care el vrea se trăiescă o vieţă icircntregă nu e numai o păpuşă de ceră cum a judeca t el ci o fe-mee simţitore bună şi nobilă

S e p leca spre ea şi icircicirc şopti icircncet icircn u r e c h e bdquoMăriora dragă vină se mergem de a ic i mdash bdquoNu nu eu nu părăsesc pe bunul pe scumpul meu ta tă

mdash D a r vedicirc dragă pacircnă escicirc aici nu-i pote ajuta medicul mdash bdquo A h dacă e aşa atunci se vie mdash ah se vie medicul

şi dicend aces tea urmă rugărei mirelui ei Pe coridor icircntacirclniră cei din urmă ospeţicirc icircndată după ce le

audite fiecare voia se fugă mai icircn grabă căc icirc sunt rari preteniicirc caricirc ţin şi la nevoi

Dr Negrilean se uita după ei cu un suris ironic dar amar apoi conduse pe Măriora icircn odaia ei Aic i icircicirc oferi un scaun s e şadă er el aprinse focul icircn cămin căc icirc odaia era r ece apoi se aşedacirc şi cl lacircngă Măriora care acuma placircngea şi mai amar er dupăce suspinurile mai icircncetară ofta lung bdquo A h scumpul meu tată cacirct sa ostenit el pentru noi mdash tot numai pentru noi mdash căcicirc el se icircndestulea cu aşa puţin dar tot numai pentru noi a muncit şi sa năcăjit mdash aşa mult aşa nespus de mult

Cu pregăt i rea trusoului meu am rugat pre mama se nu-micirc cumpere din tote aşa mult şi aşa scump căcicirc vedeam că la placirc-tirea lor fiecare cont icircicirc săpa tatii o cretă icircn obraji şi icircicirc cărunţia perul vedend cu ochii dar mama tot-deuna mi-a răspuns că nushymele şi reputaţia familiei nostre cere se fie aşa şi aşa are se se icircntacircmple mdash Ah numai de sar face tata eră sacircnătos E u nam săl las se mai lucre atacircta icircn b i r o u şi dicacircnd aces tea privi lung spre mirele ei apoi ca trezită dintrun vis icircn t reba bdquoŞ i d-ta mai stai la n o i

Nai audit că suntem săraci Nu ne părăsescicirc şi d-ta ca toţicirc ceealal ţ icirc A h merg la t a t a

mdash Nu dulcea mea eu nu te părăsesc şi nu te voiu părăsi nici odată

Cu d-ta pardon cu tine Măriora dragă rămacircn tot-deuna numai dacă tu te vei mulţămi cu ceea ce eu cacircştig mdash er acum nu mai merge nicăiricirc căci tata nu mai t răesce a fost mort deja cănd te am adus de acolo

mdash Veni ţ i ajutaţi-micirc se pachetez ce es te mai bun se trimit la locuinţa vostracirc pacircnă nu vine se ne secves t reze tot strigă d-na Curcan din uşă

E u nu pot permite aşa c e v a dise Negrilean indignat eu nu primesc din tot luxul făcut pe datorii nimic dar absolut nimic

bdquo A te pricep d-nule dise d-na C icircnfuriată se icircnţălege acuma dacă suntem seracicirc ne părăsescicirc şi d-ta F r u m o s mdash A h ah

mdash bdquoNu eu nam se părăsesc pe Măriora nicicirc-odată din cont ră acum o iubesc de sute de oricirc mai mult căcicirc ved că şi ea e de părerea aceea că omul şi serac pote fi fericit şi chiar pentru a c e e a nu-micirc t rebue nimic din luxul cel mare ci noi vom munci icircmpreună icircndestulindu-ne cu puţin dar iubindu-ne adevărat Ş i dicend aces tea săruta fruntea Măriorei dicacircndu-i A c e s t a se ne fie logodna

Sibiiu 1 8 9 8 porumbiţa

icircţota m o r i i

(din bdquofire de tort poesiicirc de C Coşbuc)

Stăteam pe gacircnduri eu şi gldta

La rota morii ne uitam

Şi de-n zădar ne frămentam

Că de-adevW noi tot nu dam

De ce se-nverte rota

bdquoPăi nunţelegicirc tu romacircnesce VedX scoctd mdash bdquoV8du bdquoŞi ce-i pe scocicirc

mdash bdquoE apău

mdash bdquoBa vine bdquoBun Stă apa-n loc

mdash bdquoEi bine acum cioc-poc Şi rota se-nvertesce

Morariu-şicirc scutură luleaua Pacircglend Avea el agil ce-avea Căci de-alte dăfi cacircnd ne vedea In jurul morii ne făcea

Primire cu nuiaua

Eram voioşi că sta sasculte Şi ne spune ce e ce nui Dar cum era puţin năpriu Făcea ca din cioc-pocul lui

Si nu-nţilegen dte

bdquoDar rota carului ce face Se-nverteu Dau mdashbdquoBa cum ehei Se-nverte ea de capul ei mdash bdquoBa cacircnd icircmpingi mdash bdquoEu ce spusei

Se nverte aşa şi pace

bdquoEr- rota ici o icircmpinge apa Acum noi toţi am hohotit Morariul ista e smintit Cacircnd vrea se dormă pe-odichnit

Atunci icircntdrce grapa

Că de ar icircmpinge-o ea nebună Sar năpusti eşind din scoc Sar duce pe pariu cioc-poc mdash Dar uite rota stă pe loc

Şi totu-şf umblă ntruna

bdquoEi bato Dumnedeu so bată

Dar cum se plece daco legi

De moră mi Nu menţelegV

Cu voi nu macircntui dile-ntregl

Ea stă că e legată-

Se-ţl faci acum creştine cruce

Priveam cu spaimă la morar mdash

O legi Şi stă Dar e nzădar

Şi rota dor o legi la car

Şi ea se duce duce

bdquoSe duce rota Bun dar carul

mdash El stă pe loc ca mine acum

El fuge credi Ba nici de cum

Fug numai roţile pe drum mdash

Ei di nu-i prost morariul

Şi ne temeam se nu ne bată

Că prea lam zăpăcit de totsect

Păi carul stă Minciuni de-un cot

Ba carul fuge ca netot

Cu ratele de-odată

bdquoAm tţis că nu Ba fuge doră mdash

Ei fuge veqll Şciam şi noi

De ce no ia la fugapoi

Şi mora ta cătră zăvoiu

Cu tot ce e prin moră

Morariu-şi puse-n sin luleaua

Tăcut şi grav se pregătea

La sfat cu noi altfel se stea

Şi ce dovadă-i trebuia

Mai bună ca nuiaua

Er ce-a urmat la ce-aşl mai spune

Noi nam ajuns la nici un rost

Tu ltjicicirc bdquoErai băiete prost

Şi rota pentru tine a fost

A patra dimensiune

Şi-apoi Eu vid şi astăzi glota

Făcend aşa Tu nuntelnescl

Atacirctea fapte omeneşti

Se veqll le-auqli şi te cruceşti

De ce se-nverte rota

I3ivi L numelui L i se născii o fetiţă După prima bucurie o chestiune mare

se presintă minţii lor cum se-i pue numele de botez

M a m a se icircntorsă cătră bărbatul ei cu ochii plini de lacrămicirc Cu glas fericit dar sdrobi t de durerile suferite icircn timpul facerei icircicirc d i se mdash Alege- i tu un nume dar vedicirc se fie frumos Bine dise tatăl fetiţei luacircnd copila icircn braţe i-am ales un nume forte frumos se va numi J a n e t a (Eugenia) Ş i i am pus astfel de nume pentru că după cum arată cacirclindarul astădicirc este numele aces te i sfinte şi pentru că

S e opri

Lăuza icircl privi lung cu ochiicirc icircntrebători vedacircndu-1 că icircntacircrdieză aşicirc complec tă vorba icircicirc repeta cuvacircntul ce disese icircn urmă cun semn de icircntrebare pus după e l

Pentru căr 1

E numele drăguţei mele mame sfacircrşi el icircncet cădendu-i doue lacrimi mari din ochicirc mdash Murise de mult fiinţa pe care o numea cu dulcele nume de m a m ă durerea perderei ei nu se şterse icircncă din inima lui Nu mai era nimica de dis- Eugen ia rămase numele fetei Primăria a doua di cu numele Eugen i a o trecicirci icircn regisshyt rele stărei civile er preoţii la săptămacircna icircntr o Sacircmbă tă o di fru-mosă sub numele de E u g e n i a icircicirc cerură binecuvacircntarea dela D-deu E u g e n i a c rescea mare drăguţă şi cuminte spre bucuria părinţilor ei Crescea şi oricirc de cacircte oricirc venia d i u a de 14 D e c e m b r i e diua sfintei Eugen ie mdash era serbătore mare icircn casa lor

Mica Eugen ie cu perul creţ şi legat icircn pantl ice colorate de tot feliul icircmbrăca tă cu o mică rochiţă nouă albă cusută de mama ei cea harnică pr imea dela mosafiricirc care veneau să-i dea visită şi chiar dela părinţii ei daruri t recea din bra ţe icircn braţe şi era acoper i tă de sărutări Cei dintacirci care o sărutau era negreşit că

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

Eram voioşi că sta sasculte Şi ne spune ce e ce nui Dar cum era puţin năpriu Făcea ca din cioc-pocul lui

Si nu-nţilegen dte

bdquoDar rota carului ce face Se-nverteu Dau mdashbdquoBa cum ehei Se-nverte ea de capul ei mdash bdquoBa cacircnd icircmpingi mdash bdquoEu ce spusei

Se nverte aşa şi pace

bdquoEr- rota ici o icircmpinge apa Acum noi toţi am hohotit Morariul ista e smintit Cacircnd vrea se dormă pe-odichnit

Atunci icircntdrce grapa

Că de ar icircmpinge-o ea nebună Sar năpusti eşind din scoc Sar duce pe pariu cioc-poc mdash Dar uite rota stă pe loc

Şi totu-şf umblă ntruna

bdquoEi bato Dumnedeu so bată

Dar cum se plece daco legi

De moră mi Nu menţelegV

Cu voi nu macircntui dile-ntregl

Ea stă că e legată-

Se-ţl faci acum creştine cruce

Priveam cu spaimă la morar mdash

O legi Şi stă Dar e nzădar

Şi rota dor o legi la car

Şi ea se duce duce

bdquoSe duce rota Bun dar carul

mdash El stă pe loc ca mine acum

El fuge credi Ba nici de cum

Fug numai roţile pe drum mdash

Ei di nu-i prost morariul

Şi ne temeam se nu ne bată

Că prea lam zăpăcit de totsect

Păi carul stă Minciuni de-un cot

Ba carul fuge ca netot

Cu ratele de-odată

bdquoAm tţis că nu Ba fuge doră mdash

Ei fuge veqll Şciam şi noi

De ce no ia la fugapoi

Şi mora ta cătră zăvoiu

Cu tot ce e prin moră

Morariu-şi puse-n sin luleaua

Tăcut şi grav se pregătea

La sfat cu noi altfel se stea

Şi ce dovadă-i trebuia

Mai bună ca nuiaua

Er ce-a urmat la ce-aşl mai spune

Noi nam ajuns la nici un rost

Tu ltjicicirc bdquoErai băiete prost

Şi rota pentru tine a fost

A patra dimensiune

Şi-apoi Eu vid şi astăzi glota

Făcend aşa Tu nuntelnescl

Atacirctea fapte omeneşti

Se veqll le-auqli şi te cruceşti

De ce se-nverte rota

I3ivi L numelui L i se născii o fetiţă După prima bucurie o chestiune mare

se presintă minţii lor cum se-i pue numele de botez

M a m a se icircntorsă cătră bărbatul ei cu ochii plini de lacrămicirc Cu glas fericit dar sdrobi t de durerile suferite icircn timpul facerei icircicirc d i se mdash Alege- i tu un nume dar vedicirc se fie frumos Bine dise tatăl fetiţei luacircnd copila icircn braţe i-am ales un nume forte frumos se va numi J a n e t a (Eugenia) Ş i i am pus astfel de nume pentru că după cum arată cacirclindarul astădicirc este numele aces te i sfinte şi pentru că

S e opri

Lăuza icircl privi lung cu ochiicirc icircntrebători vedacircndu-1 că icircntacircrdieză aşicirc complec tă vorba icircicirc repeta cuvacircntul ce disese icircn urmă cun semn de icircntrebare pus după e l

Pentru căr 1

E numele drăguţei mele mame sfacircrşi el icircncet cădendu-i doue lacrimi mari din ochicirc mdash Murise de mult fiinţa pe care o numea cu dulcele nume de m a m ă durerea perderei ei nu se şterse icircncă din inima lui Nu mai era nimica de dis- Eugen ia rămase numele fetei Primăria a doua di cu numele Eugen i a o trecicirci icircn regisshyt rele stărei civile er preoţii la săptămacircna icircntr o Sacircmbă tă o di fru-mosă sub numele de E u g e n i a icircicirc cerură binecuvacircntarea dela D-deu E u g e n i a c rescea mare drăguţă şi cuminte spre bucuria părinţilor ei Crescea şi oricirc de cacircte oricirc venia d i u a de 14 D e c e m b r i e diua sfintei Eugen ie mdash era serbătore mare icircn casa lor

Mica Eugen ie cu perul creţ şi legat icircn pantl ice colorate de tot feliul icircmbrăca tă cu o mică rochiţă nouă albă cusută de mama ei cea harnică pr imea dela mosafiricirc care veneau să-i dea visită şi chiar dela părinţii ei daruri t recea din bra ţe icircn braţe şi era acoper i tă de sărutări Cei dintacirci care o sărutau era negreşit că

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

părinţii apoi rudele prietenii vecinii Copi la aces ta aşa de fre-mecă to re era iubită de icircntreg-a mahala mdash Mica Eugen ia cacircnd venia patronul ei aducea serbatoacutere mare icircn casa părinţilor ei dar odată cu aces ta serbatoacutere aducea şi o umbră de tristeţă tatălui ei care icirci s t răpungea inima A c e s t a tr isteţă icircicirc venia cacircnd icircşicirc aducea aminte de ceala l tă Eugenie care icircl născuse pe el icircl crescuse icircl educase e t c şi icircicirc părea reacuteu că nu era şi degravensa la aces ta serbatoacutere fericită ca re o petreceeu ei

mdash S e v e t ră iască să se facă mare diceau rudele prietenii vecinii mdash icircn adevăr fetiţa c rescea se făcea mare şi drăgălaşă

Ajunsesă icircn vicircrsta de 6 anicirc şi icircncepuse se icircnveţe a cet i şi a numera S eacute r a după sfacircrşitul cailei de lucu jucacircndu-se cu tatăl ei fetiţa deprinsese literile S c i a chiar a face cacirc teva din ele pe placă L a pr ima vedere ce t ea numai decacirct de departe numele ei Nu scia mult negreşit dar scia ceva mdash In ajunul cailei celei de a şesa a aniversarei soţia cise bărbatului zimbind

mdash A i uitat mi se pare

mdash Ce icircntreba soţul

mdash Macircne e diua fetiţei

Aşa ai dreptate răspunse bărbatul sculacircndu-se de pe scaunul pe care abia se aşedase icircşicirc lua pălăria mdash Pleci icircl icircntreba ea vegravedegravendu-1 că pune macircna pe pălăria - Da regravespunse el meacute duc sacirc-i ieacuteu ceva mdash Eş i dar nu zăbovi mult Pe cacircnd muma se icircndeshyle tn icea se mai podobescă cu cacircte ceva rochiţa făcută pentru diua fetei e tă şi tatăl că se icircntorsacirc cu o coronă de floricirc Corona era icircnsă mare şi negreşi t nu era pentru capul copilului iubit Ş i apoi chiar mai mică ce dar ar fi fost acela Ce icircnţeles ar fi avut se icircncoroneze pe o fiiinţă mică care nu făcea icircncă altă ispravă de cacirct ddr icircşicirc scalc ia pantofii icircşicirc rupea hainele şi spărgea icircn tdte dilele cacircnd o farfurie cacircnd un pahar

So ţ i a icircl icircntreba eacuter el icircicirc regravespunse

Panacuma am icircnvăţat-o literele macircne am so mai icircnvăţ al tceva

tPlN^

Şi icircnveţacirctura de macircne are se fie soco t e sc mai mare şi mai fru-mdsă de cacirc t icircnveţacirctura de pacircnă acuma

Aces ta - i Ei răspunsul mdashbull A doua di fetiţa se scula de di-mineţacirc er m a m a sa o găti destul de frumos

mdash T a t ă vino de me pupă şi-mi di l i mulţi anicirc str igă coshypila cum se vedu macircntuită de icircmbrăcat mdash Mai icircntacirci avem al tceva de făcut răspunse tatăl Ş i o lua de macircnă icircicirc puse pălăriuţa pe cap apoi se urcară intr o birjă In trăsură se afla şi corona c e a mare pe care o adusese icircn ajun Caii se opriră la porta cimite-riului icircnce t cu o macircnă ţiind corona cu ceealal tă pe micuţa icircnashyinta prin aleele oraşului adormit Copila părea a fi un fluture cu rochi ţa ei a lbă icircnvolată şi icircmpodobită cu tot feliul de pantlicicirc D e odată la coti tura unei poteci fetiţa se opresce şi ltice icircntindind macircnuşiţa mdash Ta tă uite colo numele meu Cetise pe lespedea unei cruci de petră inscripţiunea bull Eugenia mdash bdquo A c o l o mergem fetiţo dise el A c u m după ce am ajuns şedicirc icircn genunchi şi ascultă A ic icirc este mama mea care ma făcut şi bunica ta (mama ta c e a mare) A ic icirc ddrme ea In fiecare an cacircnd o fi numele ten se vii aicicirc ca se pui o coronă de floricirc pe petra care acopere corpul ei Eu shygenia c e a mică să-şicirc aducă aminte de Eugen ia cea m a r e a c e e a care e adicirc să se gacircndescă la a c e e a care a fost ieri

icircşicirc p lecă fruntea un moment gacircnditor icircşicirc ş tersă o lacrimă puse cu dragoste corona pe morment şi apoi se ridică icircn picidre

Fe t i ţ a asculta cu luare aminte se uita cu ochii mari şi de şi icircncă pdte nu pr icepea bine ce-i spunea el se făcuse seridsă Ta t acirc so o lua de macircnă şi vru se se ducă fără se mai cjicacirc un cushyvacircnt Fe t i ţ a făcu un pas dar la moment se opri

mdash Stai tată c l s e c a dacă nu pot so pup pe mama mare mă duc se-icirc sărut numele

Şi buzele ei roşietice se lipiră un moment de lespedea rece acolo unde dalta unui sculptor săpase cu litere mari numele d e

bdquoEugenia1

1 C N

i 2 5 r ^ ~ mdash

Qracircşmacircrifa teiului (După Şaumbach)

Nici un strop nu-i icircn pahar

Banu-n pungă mult e rar

Poftdln gacirct nebună

Mi-a fdcut-o vinul Uu

Şi ochişorii-ţi macircndrii zeu

Cricircşmăresă jună

Cricircşmăresă i-a suris

bdquoNu-i la noi pe horn de scris

Contul teu mdash nu-i cretă

Dacă nu mai ai lei noi

Dă-mi zălog şi bea apoi

Ca o curcubetă

El icirci dă zălog hain

Pentrun sdravăn ol cu vin

Şi la drum gacircndeşte

Dar ea-i ltjice cu rVsfăţ

Ai suman căciulă băţ

Bea şi-mi zălogeşte

Şt feciorul şi-a beut

Hainele ce-a mai avut

bdquoNoroc bun suspină

bdquoVin plăcut mm aHul nu-i

Cracircşmăresa Teiului

Macircndră şi senină

Leliţa-i grăi din graiu

bdquoDor o inimă mai ai

Dămio-n zălogie

El atunci icirci sdrbe lin

Pe guriţa ei de crin

Un sărut mdash şi mdash o mie

Dar bărbatul i-a zărit

Şi-i parii că au greşit Prea din cale afară

El cun ţepăn măturoi

Măsura pe amenndoi

Cacircte se pupară JJIvescu

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

(Dela pagina 1 3 8 a Rev i s te i Ilustrate) r e o r g e r i a

1 Despre bol ta ce rescă poporul crede că ea se lasă departe pe păment ea este făcută din un fel de materie care nu se vede şi de-asupra se află icircngerii şi raiul apoi dic că s telele sunt nesce lumini de foc făcute de sft P e t r u etă o l egendă sera c i n d icircnshycepe a se icircntuneca Sft Petru aprinde o luminare şi p lecă cătră porţile raiului ca se nu icircntre icircnlăuntru vreun Duh rău pe drum pică din luminare lumini de foc şi se răspacircndesc pe tot ceriul ace le dice că sunt stele ele sunt aseacutedate una lacircngă alta

2 Soacutere le dice că es te casa lui D-deu şi icircn lăuntrul se află scaunul lui unde stă icircncunjurat de icircngeri dice că cacircnd D-deu se supără atunci icircncruntă spricircncenile şi icirci curg sudorile apoi din sudori se fac nori i dice că nu se icircnvacircrtesce pămacircntul ci dice că pămacircntul este lung şi n are sfacircrşit eacuter soacuterele după ce apune dice că se iacutentoacuterce eacuter icircnapoi la răsărit pe deacutesupra boitei ce resc icirc de aceea nu se vede

3 L u n a d i c e c acirc- i tot un fel de păment dar cacircnd icircncepe a se sch imba icircn formă de seceră jumeacuteta te atunci dice că o măshynacircncă vacircrcolaci i

4 Lucefer i i sunt tot ca stelele dar dice că sft Petru mershygacircnd repede a scăpat luminarea j o s şi atunci lumina sa făcut mai mare de aceea lucefărul e mai luminos

5 Pete le din lună dice că sunt doi fraţi unul mai mare şi altul mai mic cel mai mic a bătut pe cel mai mare şi acum icircl ţine pe spinare şi cu căldăruşa icircn macircnă ca se-i curgă sacircngele

6 E t ă ce legendă circulă pe aici despre calea lap te lu i Intr o di sa luat la cer tă Isus Christos cu Tar torul Draci lor S c a -raoschi din causă că dracu spunea se-i dea lui mijlocul cerului pe unde treceau sufletele eacuter Isus Christos nu vrea pacircnă cacircnd a

ajuns la bătae tocmai atunci icircncepea a alerga şi maica Domnului din un capăt a ceriului lăcrămacircnd cătră fiul ei răcnind ca se nu se bată ajungacircnd la ei a icircnceput a se ruga icircn glienunchicirc la Isus Christos ca se se lese de sfadă dar vedacircnd că nu pdte să-i asshytacircmpere plecă spre capătul celalalt a ceriului unde era D-deu tot lăcrămacircnd cacircnd ajunse la D-deu icircncepu ai spune cele icircntacircmplate D-deu blăs temacirc pe dracu ca să se ducă icircn mijlocul focului icircn iad er calea cea udată de lacrimi să servescă spre pl imbarea sufletelor bune şi de atunci a rămas calea albă şi se numesce calea lapshytelui drumul lui Traian ca lea robilor sau a sufletelor bune

7 Vacircrcolaci i dice că sunt nesce şerpi cari au codă de şerpe etă cum icirci descriu e i dacă un cocoş este lăsat trei anicirc atunci icircn diua cacircnd so născut face un ou dacă spargem oul găsim un vacircrcolac dacă icircl lăsăm un jumăta te an icircn pămacircnt că oul e forte tare se nasce vacircrcolacul şi sboră cătră mare de acolo se suie că t ră lună ca se o mănacircnce

8 Sft Petru ltjice că cacircnd scapă din greşală un j idan icircn raiu atunci D-deu icircncepe a-1 ocăricirc sft Petru supărat ese afară din raiu şi cu un biciu de foc ce-1 are cu dacircnsul icircncepe a plesni

| cacircnd plesnesce dice că tună er cacircnd fulgeră dice că es scacircntei din sbiciu

9 Curcubeul dice că este bracircul lui D-deu 10 Poporul de aici dice că dedesuptul pămacircntului se

află doi pescicirc mari colosali şi asemenea doi pari bătuţi apoi dice că cacirc te odată vin pesciicirc de se scarpină de pari cacircnd se scarpină d i deg e deg acirc se cutremură pămacircntul

Alţ i i dic că sunt doi tauri cacircnd taurii se icircn furie se iau la ciocnit icircn cap atunci se dice că er se cutremură pămacircntul

Tecuc iu Jud Covurlui Ioqn Negrescii

Printi^priicirc romacircni

Priviţi ce copii drăguţi Sunt prinţişoriicirc din Romacircnia

micul prinţişor Carol şi mica prinţişoră Măria Frecacircnd

noi din resputericirc scotem portul cel frumos naţional din

casele nostre şi-1 icircnlocuim cu port internaţional pre atunci

la curtea regală clin Bucurescicirc se cultivă acel port scump

regina Elisabeta la ridicat la rangul de gală pentru clashy

mele romacircne er nepoţeiicirc M S icircl portă cu plăcere mdash

Ore dacă o regină se simte macircndră icircn acest port de ce

se-1 părăsim noi E al nostru trebue conservat dimpreshy

ună cu legea limba şi datinile străbune mdash

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

(Legendă poporală )

După-ce a făcut Dumnedeu lumea şi tote cacircte sunt icircntrensa a voit icircn celea din urmă se s tă torescă şi numărul anilor vieţii f ieşce-cacircrei făpturi de pe păment

Mai icircntacirciu venit a la Dumnedeu un dobi toc uricirct cu cap mare urechi lungi şi cruce pe spinare A c e l a era măgariul

mdash D o m n e cacircţi anicirc icircmicirc dai mie se t ră iesc icircntreba măgariul mdash Tre idec icirc de anicirc respunsă Dumnedeu Ţ i - s destuicirc mdash O domne adaose măgariul aces ta e un timp prea lung

fie-ţicirc milă de mine gacircndeştete la truda mea ca rea stă icircn a purta pe spate poveri maricirc a căra la moră sacicirc cu bucate ca se aibă dmeniicirc pacircne a răbda bătăi fome şi se te Ertă-micirc Domne o parte din anii vieţii mele

Dumnedeu iiindu-i milă icircicirc dăruise numai optspredece anicirc de vieţă A c u m se duse măgariul macircngacircia t şi plin de bucur ie er icircn locul lui veni cacircnele

mdash Căţicirc anicirc vrei se trăieşti icircntrebă Dumnedeu pe cacircne Vedicirc măgariului icircicirc sunt prea mulţicirc treidecicirc de anicirc dar tu vei fi icircndestulit cu a tacirc ta

mdash Domne răspunse cacircnele asta e voia T a Găndesce- te icircnse cacirct t rebue se alerg eu icircn drepta şin stacircnga Apoi drept se-ţicirc spun treidecicirc de anicirc nu mă ţin nicicirc piciorele nu me slujesce audul şi glasul de a priveghia şi lătra diua şi noptea er gura-micirc rămacircne tocă fără dinţicirc şi nu pot face alta fără se me tacircresc ca ricircma dintrun ungheriu icircntraltul

Vedend Dumnedeu că cacircnele are drept icircicirc dăruise doispredece anicirc de vieţă

După cacircne veni moima la racircnd mdash - T u de bună samă vrei se trăieşti treidecicirc de anicirc dise

D u m n e d e u tu nu trebue se lucri ca măgariul şi ca cacircnele şi apoi to tdeuna eşticirc icircn voie bună

mdash O D o m n e T u aşa dicicirc răspunse moima dar lucrul stă altmintrelea D a c ă plouă eu nam lingură se m ă n acirc n c apoi totshydeuna t rebue se fac ponturi de veselie şi se me ş terg pe obraz ca omeniicirc să potă ricircde cu hohot Ş i dacă ei icircmicirc dau un măr eu icircl b a g icircn gură batăr e acru D e cacircte oricirc sunt silită se ascund sushypărarea sub haina bucuriei şi a glumei

mdash A i dreptate disă Dumnedeu tu vei trăi numai doacuteueacutedecigrave de anicirc

In sfacircrşit veni la regravend omul E l era voios şi veselos sănătos şi tiner

mdash Cacircţicirc anicirc icircmicirc dai se trăiesc icircntreba omul mdash T u vei trăi treidecicirc de anicirc răspunse Dumnedeu T e icircn-

destuleşticirc mdash E prea puţin respunsă omul Cacircnd mi-am făcut casă

şi cacircnd arde focul icircn vatră- cacircnd am pus pomi caricirc icircnfloresc şi cari produc poacuteme frumoacutese şi gustoacutese şi cacircnd mă soco tesc mai fericit atuncicirc ce se mor O Doacutemne mai lungesce-micirc aniicirc vieţiicirc

mdash A ş a se fie dise Dumnedeu Ţ i e icircţicirc mai dau icircncă optspredece anicirc dela măgar

mdash Că nu-i destul dise omul mdash Iţi mai dau dară doispredece anicirc a cacircnelui mdash Şi acum e prea puţin mdash Apoi bine dise Dumnedeu eu icircţicirc mai dăruiesc şi ce i

dece ani dela moimă mai mult nu capeţ icirc Omul se icircndepărta dela faţa lui Dumnedeu dar neicircndestulit

şi macirchnit icircn sufletul său A ş a dară omul are să t răescă şeptedecicirc de anicirc Cei dicircntacirciu

t reidecicirc de anicirc sunt aniicirc omenesc icirc aceia t rec repede unul după altul omul e sănătos şi vesel lucră cu plăcere şi se bucură de traiul seu După aceş t ia urmeză ce i optspredece anicirc a măgariului acuma vin ce lea mai maricirc greutăţi asupra bietului om E l treshybue se cacircşt ige bucate să hrănescă pe alţii apoi loviturile şi acircm-bletele sunt răsplata dreptă a muncii sale

După aceea vin cei doispredece anicirc ai cacircnelui A c u m a şede omul icircntrun ungheriu macircrăiesce şi nare dinţicirc cu ce se macircnacircnce

Ş i dacă a t recut şi aces t timp viegraveta omului se icircncheie cu cei dece anicirc a moimei

A c u m a omul e brudiu şi nebunatec face lucruri copi lărescicirc şt icircn ce lea din urmă devine de ricircsul micilor copilaşi

Ore adevărat se fie luliu Bugnarin

Poetul tot poet

U n cas original sa icircnfăţişat de curacircnd icircnaintea tribunalului din L y o n Poetul Onesime L o y e r fu arestat icircn flagrant delict de raquofarnientelaquo suspect de cerşi torie după-cum declara gendarmul A d u s icircnaintea tribunalului dete răspuns la tote icircntrebările icircn fru-mose versuri icircmprovisate pe caricirc icircncercăm a le t raduce de cu-riosi tate

mdash Cum te numeşti icircntreba presidentul mdash Ones ime L o y e r de mult am fost numit mdash V e r s t a mdash E jumăta t de secol de cacircnd sunt om cinstit mdash Locu in ţ a mdash Culcuş icircmicirc e pămacircntul mdash ogheal albastru cer mdash - Ce profesiune ai mdash Iubesc mă-chin fac versuri şi de pomană cer

mdash A i cerşit pacircne mdash E r a m flămacircnd chiar legea o bun judecă to r Nu-micirc porunceşte ore de fome se nu mor mdash Eş t icirc om cu carte poet D e ce nu cacircutai un editor mdash O D o m n e editorii sunt fiere fără milă T e măsură cu fală şi apoi icircţicirc spun icircn sicirclă Cacircnd vei ajunge mare ilustru om cu vază S e vor gacircndi la t i ne icircn fine or se vadă Discursul poet ic na icircmpedeca t pe judecă tor se condamne

pe visătorul client la 2 4 ore icircnchisore la care sentenţă el răspunsă cu o demnitate homer ică

O nam de ajuns cuvinte Mergi pentru osacircndă O di să nu am grijă nicicirc gura mea flămacircndă

Din Tribuna

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

D e s c acirc n t e c e D e spăre t

Parte p rac t ică S e descacircntă icircntrun pahar cu apă de 3 ori pe di trei dile de arendul şi apan care se descacircntă se fie neicircncepută

Un spăret la spăriat doi spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la aperat

T re i spăreţicirc la spăriat patru spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Cinci spăreţicirc l a spăriat şese spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Ş e p t e spăreţicirc l a spăriat opt spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi l a apărat

Noue spăreţicirc la spăriat şi noue spăimacircntoşicirc la icircnspăimacircntat şi la apărat

Descacircntecu l dela mine şi lecui dela Dumnedeu şi de Maica-Precesta

Terancă din Bănat

D e a l b e t ă

Cu pămătuhu scuturaţi-o S e remacirce cacirct un fir de mac S ă fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec de Dcleu şi Maica Precis ta

D e Şopacircr l a i ţ ă

Par tea pract ică S e descacircntă cu apă neicircncepută şi cu erbă de prin gard

Şopacircrlai ţă verde cu pui verdicirc cu cuibariu verde cu tote ce le verdicirc

E u te-oiu descacircnta Ş i de loc icircicirc crepa

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica P reces ta

D e Şopacircr la i ţ ă (Pgt61ă cacircnd se umflă vitele la gacirct)

S e descacircntă cu erbă de prin gard şi cu apă neicircncepută

Doue tete doue babe două şopacircrlaiţe verdicirc

Par tea pract ică S e descacircntă icircn apă neicircncepută şi pusăn ea zăhar pisat făcacircndu-sc şi semnul crucii cu un pitac de găsit Pe urmă după ce se descacircntă zahărul se suflă pe ochiul cu albeţă

O purces 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircnprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc L e - a icircntacirclnit Maica Dlui Unde ve duceţicirc 9 fete curate Cu cămeşicirc albe sch imbate Cu prostiri icircmprejurate Cu tuluri albe icircnbrobodi te Cu 9 lopeţicirc cu 9 greble cu 9 pămătuhuricirc Ne ducem la facircntacircna lui Adam şi se o ricircnim de peshy

tre de bolovani mdash Mai b ine duceţicirc-vă la N şi-i luaţi ceţa şi a lbeţă de pe

ochi Cu lopata răniţi-o Cu grebla greblaţi-o Cu paraua rădeţi-o

T r e i trei raquo trei Patru raquo patru raquo patru Cinci cincicirc cincicirc Ş e s e şese raquo şese Şep te raquo şepte şepte Opt raquo opt opt Noue raquo noue raquo noacuteuegrave Nicicirc o fată nicicirc o fiaba nicicirc

D e c acirc n t e c de a mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta F a c e r e de d ragos te

Parte pract ică S e descacircntă Dumineca dimineţă la resărirea sorelui cacircnd se unge şi cu miere pe macircni

E u scutur gartlu Gardu pe lacu L a c u pe dracu

S e se ducă pe stacirclpii morilor Pe stacirclpii bisericilor Se-micirc aducă mulţi ca frunza Iuţicirc ca spuză S e se ducă la ursitorul meu şi de a fi icircntrun hotar cu

mine icircn 2 3 4 5 6 7 8 9 hotară Se-1 iee se-1 i sbescă In sacircnge se forfotescacirc L a mine se se pomenescă S e vie prin păduri fără sine Prin sate fără ruşine Prin baltă fără vad Pes te garduri fără pacircrlaz

Descacircn tec dela mine şi lec dela Dumnedeu şi dela Maica-Preces tea

B u b ă din c a p

Par tea pract ică S e descacircntă icircn trei dile cacircte de 3 oricirc pe di făcacircnd semnul cruciicirc la cap cu un fer găsit

Paserea de fer cu aripi de fer cu plisc de fer cu tote cele de fer şi-a făcut cuib de fer şi-a scos pui de fer din ouă de fer Puiicirc ţipau se le dee macircncare Paserea sa isbit icircn toţicirc munţii icircn tote văile de tote pădurile se le găsască macircncare Şi-a făcut scară de fer şi sa suit icircn cer Maica Preces ta din al 9-lea cer i-o d is Mai bine dute la N

Scurmă- i buba cu piciorele Cu clonţu se o macircnacircncicirc Cu l imba se o lingicirc S e remacircie cacirct un fir de mac S e fie de lec

Descacircn tec dela mine şi lec dela D-deu şi dela M Precesta

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

D e s f a c e r e de d ragos te

Par te p rac t ică Dumineca dimineţă cacircnd răsare sorele D u m i n e c a dimineţa mam sculat P e ochi negri mam spălat L a i c6nă mam icircnchinat Ş i la S-ta rugă am pornit Cacircnd la S-ta rugă am ajuns Ferest r i le so icircnchis Făcl i i le so sticircns Omeni i cu dosu la mine so icircntors

E u am icircnceput a placircnge şi a mă mişeii şi n imenea nu ma audit decacirct Maica D-lui Maica D-lui pe scări de aur sa cobori t -cu glas de aur ma icircntrebat

mdash D a c e placircngi mdash Cum noi placircnge cacircnd adicirc la S-ta rugă ferestrile sau icircnshy

ch i s făcliile sau sticircns omenii cu dosu la mine sau icircntors mdash T a c i nu mai placircnge şi te mişeii

Că eu de macircnă te-oi lua In apa Iordanului te-oiu scălda Cămeşă de dragoste ti-oiu da In umeri cu luceferi icircn spate cu lună icircn pept cu S-tu

sbre şi pe pole cu stele Ş i glas de cuc ţi-oi da S ingură ţi-oi descacircntă Ş i c a cu macircna ţi-oi lua T o t faptul tot ce ţi-a dat Cine icircn urma ta a ca lea T o t te a lăuda Cine glasu ţi-a audi T o t te a ferici Cacircnd icircicirc cuvacircnta Vă i l e sor răsună Voinici i cu gura căsca tă or alerga

Descacircn tece l e - s audite icircn comuna Şipote I Iaşi dela b a b a Vasacirclca A l e x a Adunate de Dimitrie D Poppa

D e deoch iu

B a g icirc apă icircn o ulcică şi apoi bagicirc cărbunicirc aprinşi şi făcacircnd cu degetul sau cu cuţitul o cruce prin apă dicicirc

Fug icirc deochiu dintre ochi dela N Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Din faţa obrazului S e piei S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale Că de nu-i pieri Ş i de nu ti-icirc risipi Cu mătura te-oi mătura Cu ştergariul teoiu ş terge D e tine nimic se va a lege

D a c ă cărbunii se vor scobor icirc la fund atuncicirc icircntr adever ce l m o r b o s e deochiat Din apa astfel descacircnta tă el gustă de trei ori apo i să spală la buric icircn urechicirc pe frunte şi pe după cap A p a rămasă o aruncă pe ţiţina uşei pe macircţă sau pe un cacircne ca de-ochiul se t r ecacirc la una din aces te Corn de tatăl meu 0 d L)

Un alt descacircn tec de deochiu care-i mai scurt dar icircn fond şi ceremonii e acelaşi e următorul

Fug icirc deochiu dintre ochicirc Din creeriicirc capului Din sgacircrciul nasului Ş i din tote icircnchieiăturile S e rămacircie luminat curat Ca de Maica P reces t a lăsat

Comunicată de tinera nevastă Regina Stroia

D e sc r in t i tu ră

Pe cel ce şi-a scrintit macircna sau piciorul icircl ungem icircn locul pe unde simte dureri cu zole de săpun apăsam de vre-o cacirc teva ori pe acolo apoi trăg-endul lin d icem

Ieşi scrintitură Din icircnchietură Din măduvă icircn os Din os icircn carne Din carne icircn piele Din piele să piei

S e respiei Ca spuma de pe vale Ca pulberea de pe cale

A c e s t a operaţie să repeţesce icircncă de vre-o cacircte-va oricirc pacircnă ce cel bolnav e vindecat (Comunicată de tatăl meu 0 d L)

E de icircnsemnat că aces te descacircntece atuncicirc au efect mai bun cacircnd sunt săvacircrşite de acela care au fost sau e cel mai ti-ner icircntre fraţi sau surori (de medin) Octavian dela Ludişor

Cacircnd ia c i n e v a l ap te l e de l a v a c ă

Cacircnd ia c ineva laptele dela vacicirc te apuci şi stringicirc urzici din 9 locuri şi apoi iei 9 be ţe de nouă feliuricirc de lemn urzicele le pui pe şurţul nevestei şi le baţicirc atacircta pacircnă cacircnd e silit ca se vină acolo omul care le ţi-o luat laptele dela vacicirc tot atuncicirc bagicirc ferul cel lung al plugului icircn foc şi dacă se roşesce bine icircl bag icirc cu capetul cel roşu de trei oricirc icircn apă mdash căcicirc astfel cel c e a luat laptele va trebui ca se vină se icircl deie er icircnapoi la vacă la din contră o se crepe

C a s e nu po tă lua l ap t e l e

Ca se nu potă luă laptele dela vacă te folosecicirc de urmă-torea După ce cumperi vaca icircnainte de a o băga icircn grajdiu unul se sue icircn pbdul grajdului şi s tă c răcăc i t de-saupra uşei er unul o t rece de 3 oricirc icircnlăuntru şicirc de 3 oricirc afară | i cel deasupra uşei dice de trei oricirc atuncicirc să-ţicirc iee laptele şi unsorea cacircnd te or mai pe t rece printre piciorele mele şi după a c e e a se scoboră jos ia un cruceriu (2 fillericirc) şi se pune icircn dosul vace i cu spatele cătră vacă şi cu ochiicirc icircnchişi icircl ţ ipă printre piciorele lui şi ale vacei şi er d ice atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipa cru-ceriul ăsta care-1 ţip eu printre piciorele mele şi ale tale

A s e m e n e a face şi cacircnd fată vaca adecă sprocesce cruceriul ţipacircndul printre piciorele lui şi a vacei dicacircnd atuncicirc să-ţicirc iee laptele cacircnd vor mai ţipă aces t crucer printre piciorele mele şi ale tale După aceea face 3 mătănii

Din Fărăgău culese de T A Bogdan

D e s c acirc n t e c de b u b e dulc i

Cacircnd voiesce cineva ca se descacircnte de b u b e dulcicirc caută o balegă de vită care se fie prospătă sare peste ea de 9 oricirc icircnainte şi icircnapoi după aceia ia din ea atacircta de cacirctă cugetă că are l ipsă şi se duce de descacircntă de 9 oricirc icircn următoriul mod

B u b a mare face nuntă P e tote bube le le-a chemat S e mergă la ospătat Pe buba dulce no ch iamă E a de ciudă Ş t de ochidă D e vacircr f sa uscat Din rădăcină a seca t Ca ba lega icircn părete S a uscaf

Cacircnd le ros tesce cuvintele aces tea totdeuna are icircn macircnă o ţicircr de ba legă cu care icircncungiură bubele şi la to tă descacircntătura aruncă cacirc te un dărăbuţ de balegă pe părete pacircnă aruncă de 9 ori

Din Fă răgău culese de T A B

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

B l ă s t e m u l (Un episod din timpul modern de 0 Albă-luliană)

E r a pe la ult imele dile din Novembr i e o negură desă şi rece icircn tuneca s labele rade ale sdrelui tomnat ic pomii lipsiţi de decorul frundelor şoptitore păreau trişti cu ramurile gdle mdash miile de floricele a naturei puţin zicircmbitore lipseau icircn urma brumei fără milă mdash cu un cuvacircnt totul mdash totul mdash ce pacircnă mai ericirc părea a fi icircn vieţă mdash astădicirc stau recicirc morte veştede mdash şi icircngropa te

Nui mirare deci cacircnd din to te părţi le vedicirc paşicirc grăbiţ i spre casă unul fiecare t rage la căminul iubit mdash unde scie că-j asceptacirc o fiinţă d ragă mdash Astfe l era ascepta t şi el tinerul şi iu bitul soţ de scumpa lui soţie mdash T o t u l era prepara tmdash masa pusă şi aranshyj a t ă cu gust focul pacirclpacircia icircn cămin şi deja de mai multe ori privirea tine-reijsoţiicirc se icircndrepta icircn direcţia de undel asceptă cu o oreşcare nerăbshydare mdash abia puţine minute trecură preste timpul icircndatinat mdash şi nelinişshytea ei c rescea cu fiecare cl ipi tă mdash Desch i să giamul pentru de-a pute privi mai icircndepărtare mdash deodată tresare mdash simte un fior şi nu pote a c rede ochilor vede o figură ce samacircnă cu el cel iubit mdash numai mersul părea mult mai trăgănat icircicirc părea ca icircn tot momenshytul putea se se icircndoie genunchii şi figura se cadă la pămacircnt S g u -duită de t e m ă şi de frică alergă spre a-1 icircntimpina mdash a sosit togmai la t imp pentru că deja mdash se rezimasă de zidul apropiat ne mai putacircnd pune nicicirc un paş Cu ajutorul ei şi prin sforţarea ultimelor puteri ajunse icircn locaşul iubit Cu faţa palidă cu ochiicirc adacircnc căduţicirc icircn orbite cu buze t remuracircnde zăcea ascunsă icircntre pernele albe c a neaua respiraţia lui grea şi neregulată gemete le icircnăduşite tote to te erau semnele unui morb greu şi per iculos

A c u m a o vedem pe ea sermana soţie iubitore stacircnd la căshypătacirciul lui cu ochiicirc scăldaţi icircn lacrămicirc a m a r ă

Cacircnd pentru prima dată icircicirc puse comprese recicirc pe capul lui ferbinte ca un vulcan simţi cum prin corpul ei t rec fioricirc ca ghiaţa mdash astfel au urmat o ser ie de dile lungicirc şi posomori te pentru cerul lor aşa de tiner mdash abia de cacirc teva lunicirc mdash

Dile nopţicirc mdash ba nicicirc un moment sau o clipită nu-1 păshyrăsi credinciosa soţie pe morbosul iubit mdash era ca şi o sentinelă fidelă ce mai bine more decacirc t să se aba tă dela locul său astfel şi densa veghia mereu udacircnd cu lacrimi aşternutul pacircnă a tuncea atacirct de ferici t

T o t aşa sta şi afară de casă o strajă cu o cosă ascuţită mdash care pe cacircnd se icircnserase bine se furişi pacircnă la terestră şi privi prin geam la patul frumos mdash

Ş i cel din pat o vădii şi se cutremura mdash simţi cum icircl străshypunge prin inimă cugetul c ă pote a sunat ora din urmă

Pote icircn curund voiu fi silit se las aicicirc pe dulcea mea soţie şi se me despart de locaşul drăgălaş şi de tote plăcerile şi des-merdările gus ta te prin amor

O de ce ai venit aşa curund mdash T u fiinţă cu ose gole şi rec icirc mai era timp se ne cunoscem dise el cătră mor tea ce fără sfială se aşeda la marginea patului s e u şi care icircicirc icircndrepta o prishyvire cu och i icirc ei maricirc şi icircnfiorători c e icircicirc spunea mdash raquo T e voiu duce a mea va fi icircnvingerea mdash Ş i simţi sermanul bo lnav cum se apropie macircna rece a fiinţei fără milă şi icircncercă a se lupta mdash ultima luptă a desperatului mdash

A g o n i a icircncepu mdash sudori recicirc şi maricirc ca b o b e l e erau semshynele sforţării mdash gemete surde şi durerose dovedeau suferinţa inshyternă mdash de mai multe ori se icircncercă a alunga prin gesturile amshybelor macircnicirc ceva mdash aiurarea cu o putere supranaturală

Ş i nicicirc la vederea atacirctor semne sermana lui soţie nu putea crede cum el se potă a o lăsa fără consolare a se duce şi desshypărţi de densa pentru tot-deuna mdash Astfeliu stătu densa lacircngă patul de agonie a tesaurului ei mdash a scumpului bolnav Insă nu mult a mai avut de a veghia mdash cosaşul părăsi triumfător odaia ducacircnd cu sine vict ima sa mdash nicicirc că sa icircntacircmplat se perdă vreo dată icircnvingerea acolo unde sa ivit

T o t aşa di moroacutesa şi icircntunecată de negura toacutemnei recicirc era şi diua icircnmormacircntării c a şi atuncicirc cacircnd veni acasă bolnav Ser shymana creaţiune placircnsese icircn dilele din urmă aşa de mult icircncacirct pentru ultima dicircuă nu-i mai rămase nicicirc o lacrimă Numai buzele se mişcau nervoacutese fata ei palida şi desfigurată se sch imba mereu mdash sufletul ei părea că arde şi prin gesturi de suferinţă se icirc n c e r c a a-şicirc smulge inima ce se sbă tea neregulat

In momentul cacircnd sicriul ce conţ inea pe mortul adorat a fost depus icircn sinul pămacircntului mdash pentru e terna odichnă şi ea audi sunetul lugubru a gliilor icircngheţate mdash o cuprinsă o despeshyrare grozavă Folosindu-se de ultima putere ce mai avea se-igravencercagrave a grăi mdash a sbiera voi se strige icircndărăpt dulcea ei ferishycire din bra ţe le pămacircntului rece mdash la sinul ei s incer iubitor mdash icircicirc părea se să arunce icircn negrul mormacircnt bullmdash se smulgă acoperişul sicriului şi se-1 descep te pe scumpul soţ din somnul lui profund

Deoda tă simţi cum genunchiicirc icircicirc tremură cum i se op resce respiraţia cum icircicirc amuţi graiul cum se perde icircnaintea ochi lor ei mormacircntul cu gliile icircngheţate nu mai vădii publicul nicicirc negura nicicirc nimic

In negură şi icircn c e ţ ă i sa prefăcut icircnaintea ei togravete mdash şi cădu fără simţire pe primii fulgişoricirc de n e a aşa a fost t ransportată mai mult mograverta ca vie acasă la locaşul gol şi pustii şi aşe-dată icircn patul ei frumos brodat

D e trei ori se iviră s labele raze a soacuterelui călătoriu şi au apus erăşicirc S e r m a n a femeie cu inima ei sdruncinatacirc şi fracircntă abia a treia di icircncepu aşicirc veni icircn ori S e crede că a făcut un drum mare sufletul ei sbura se ajungă pe al soţului perdut Insă el frumos şi gingaş icircl icircmbrăţoşa precum numai spiritele sciu trata cu ce i vii mdash şi cu o voacutece dulce p lacircngătore icircicirc şopti urmă-toacuterele

raquoNu muri pentru mine dulcea mea mdash E fograverte rece morshy

macircntul mdash E u nu merit se mă petreci mdash se vii după mine mdash nu mdash nu mdash Vei vedea icircndată că nu merit mdash

A c u m a a urmat icircncet cu voacutece trist şoptitore istorisirea unei icircntacircmplări pe care numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a mai sciut-o alţii nime nime şi care icircnsă nicicirc odată nicicirc odată nu o spusă la alţii mdash numai icircn nopţicirc de durere suspina şi placircnsă amara-i soacuterte icircn mii şi milioacutene de lacrimi icircnăduşite spre c e shyriul acoper i t de stele lucitoacutere

Ascu l tă -mă draga mea soţie raquoşopţi voacutecea lui misterioacutesa mdash V o i se mă mărturisesc raquo ţie laquo mdash am se-ţicirc spun istoria unei fată t rădată mdash A fost forte frumosă şi nespus de ambiţ iosă E r a iubită de toţicirc caricirc o cunosceau icircncunjurată totdeacuteuna de o mulshyţ ime de adorenţicirc ea părea o s tea rară pe bol ta decora tă cu miliardele s te luţe mdash cu aparinţa ei icircnaltă svelta cu ţinuta-i icircm-punegravetoacutere secera la fiecare paş fără de a sci sau voi maricirc succese şi ea mergea pe drumul ei cu fruntea icircnaltă l iberă şi cu inima şi sufletul curat

Deoda t ă situaţia sa s ch imba t E a a icircntacirclnit icircn ca l ea vieţiicirc ei liniscită pe acela la a cărui vedere inima ei icircncepu a palpi ta vehement şi mintea nu mai era domnă şi s tăpacircnă

S a simţit robă icircncătuşiată desarmată dară tot superbă A m b i ţ i a ei şi acuma icircicirc se rvea ca un far conducător iubea cu tot focul şi pasiunea unei inimicirc sincere icircnsă mai bine ar fi preshyferat se mogravera icircn fiecare moment decacirc t să se dimită să-şi uite de rola şi chemarea ei de femeie macircndria icircncă nu o părăsise de tot

Ş i el mdash el la racircndul său se folosi de tograveta puterea iubirii

spre a o convinge despre s imţemintele lui că sunt s incere curate şi e t e r n e

Nu a fost cuvegravent icircn limbagiul iubirei care s e nul fi adus

ca martor nu a esistat fragedime cu care s e nu o fi t ratat togravete

togravete erau concent ra te spre a-i documenta focul dragostiicirc lui In~

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

trun momen t de grea icircncercare a sorţii după o luptă icircntre minte şi inimă fiinţa iubită simte un fior de morte prin vine se smulge bulldin braţe le lui calde mdash Deoda tă torenţiicirc de lacrimi icircicirc năpădesc şi a c o p e r privirea ei senină şi o voce sinistră icircicirc părea că icircicirc spune raquoNicicirc odată el nu va fi al Tăulaquo

O iubi te esc lamacirc dacircnsa icircn nemărgini ta ei durere raquoCu alta icircntro di grea raquo L a altariu eu te-oiu vedea raquoAl ta va b e a cu dor mdash Din cupa-ţicirc de a m o r laquo

A trecut un timp orecare E l era la aparinţă tot cel vechiu ansă sermana fată din momentul de cacircnd simţi icircn inima ei fiorul de morte sa prefăcut şi a rămas numai o umbră palidă dar tot fru-mosacirc superbă cu fruntea r idicată primi cu cea mai mare linisce oricirc ce lovitură a sorţii mascere

Suntem icircn casa Domnulu i O mulţime de priviri se icircndreptă la scena ce se pe t rece la altariul sficircntului locaş Doue inimi icircşicirc promit şi j o r ă icircnaintea lui D-deu iubire şi credinţă eternă O mulshyţ ime de luminicirc ardeau solemn ca icircn di de serbătore acuma urmeză momentul sfacircnt Bătracircnul preot face icircntrebări le vocea miresiicirc e debi lă şi sfiiciosă răspunsul mirelui sună lugubru mdash ca o şdptă din mormacircnt şi cacircnd ultimul cuvacircnt a fost rostit mdash un trist şi fioros oftat sa audit din mulţime A urmat pe urmă ceremonia regulată dar oftatul ace la suspinul fatal ajunse pacircnă la urechile mishyrelui carele recunoscu oftatul şi suspinul şi se icircnfiora

Involuntar icircicirc venirăn minte cuvinte le raquoCu alta icircntro di g realaquo raquoLa altar eu te voiu vedealaquo raquoAl ta va bea cu dor mdash Din cupa-ţicirc de amorlaquo

Mirele frumos şi invidiat de toţicirc privitorii pentru icircngeraşul d e miresă ce sta sfiiciosă cu ochiicirc plecaţi spre buchetul de flori ce avea icircn macircnicirc acel mire simţi o sguduitură prin tote membrele deodată nu mai audi nimic nu mai vădii preot nicicirc miresă o ceţă icircicirc acoperi vederea şi puţin a lipsit se nu cadă fără simţire j o s la piciorele acele ia cari astădicirc icircn vestmacircntul alb ca neaua şi cu cushynună de mirt pe cap se simţi cea mai fericită fiinţă alăturea de bullel Remuşca rea consciinţiicirc icircnsă dură puţin mdash un moment şi erăşicirc icircşicirc veni icircn ori mdash faţa lui palidă ca mortea icircşicirc recăpăta de nou colorea regulată numai surisul amar din jurul buzelor ce se mişshycau nervose era ultimul semn al neliniscei interne dar vedicirc D n e Cine ar fi cutezat a crede c ă sub lustrul estern şi faţa sărbăto-rescă zace un verme ce rode icircn ascuns

Pacircnă cacircnd bătracircnul preot rece tea evlavios rugăciunile de binecuvacircntare tot atuncicirc icircncă o fiinţă palidă desfigurată de placircnshysul mult icircngenunchiacirc icircntrun colţ al bisericei trimiţind icircntre lashy

crimi suspinele ei icircnăduşite la tronul ce resc L a acel drept j u shydecător carele vede şi sc ie inimele ndstre a tuturora de sunt bune sau nedemne S e vede că ruga pie a nefericitei vict ime ajunsese mai curund la t reptele tronului ceresc placircngerea lacră-mile şi vdcea ei rugătore sa icircnălţat şi ridicat ca tămacircia icircnaintea lui D-deu şi blăstămul rostit icircntre chinuri sufletesc isvoricircnd din inima suferindă sa legat D-deu a ascultat şi audit cuvintele ei rugătdre şi b inecuvacircntarea preotului a remas fără efect faţă de ruga unei inimi trădate a iubitei nefericite

Ceremonia sa terminat mirele cu faţă zimbitdre pr imesce braţul fericitei mirese ce sa icircnlănţuit de el cu tot focul iubirii ei Printre tumultul curios el zări o fiinţă icircntrun colţ al bisericii cu faţa ascunsă icircn pălmicirc placircngacircnd amar şi simţi şi fiorul mortal ce icircicirc t recu prin vine la aces ta vedere

Ş i miresa nicicirc că visa ce se pe t rece icircn internul lui sguduit şi-1 c redea fericit precum se simţi şi ea nicicirc că sar pute a l tcum Locaşu l sfacircnt erăşicirc rămacircne gol toţicirc sau dus numai una o singură fiinţă mai sta icircngenunchiată de-ţicirc părea că e o statuă din secolicirc

D e ce placircngi tu sermană fa tă

D e ce suspini şi te sbaţicirc icircn chinuri sufletesc S c o l ă şi mergi acasă la locaşul tău trist gol şi pustiu acolo unde pentru prima dată el ţi-a jurat credinţa eternă mergicirc şi ce rcă al uita pe nevrednicul trădător

Nu blăstăma căc icirc blăstămul nu se prinde astfel icircicirc păru ei că-i şoptesce icircngerul ei păzitorlaquo

Mai ai răbdare dulcea mea soţie continua vocea lui lugubră icircndată voiu termina nu mai es te mult icircndărăpt D a r de ce placircngi şi tu O nu placircnge sau lacrimile tale sunt pentru sermana vic t imă o atuncicirc b ine faci varsă-le mdash căcicirc nime nu a fost care se placircngă icircn urma ei cacircnd re ntorsă la păreţiicirc locaşului tăcut icircn scurt t imp mdash a fost aflată rece salvată de chinul inimei ei sdrobite

Nu-ţicirc mai spun ce a urmat mdash sci tu singură fericirea e de prisos se ţi-o mai descriu mdash nicicirc nu aş pute-o mdash repet numai că blăstămul eşit dintro inimă suferindă şi rostit cu sufletul chishynuit se prinde P e cacircnd noi ce rcam a ne c rea un traiu senin şi tu credeai că escicirc fericită sufletul martirei sburacirc la ceruri şi eu mi-am luat pedepsa cuvenită V e d icirc dară dragă dulcea mea soţie că nu merit se placircngicirc icircn urma mea mergicirc icircn lume de mai t răesce nu sunt demn se viicirc după mine se me petrec

Ţ i -am spus prin şoptă tainică cu voce tristă din mormacircnt secretul pre carele numai D-deu şi icircncă o fiinţă icircn lume a sciut o şi care nicicirc odată nicicirc odată nu a spuso la n ime mdash numai icircn nopţi de durere suspina şi placircnsă amara-i sorte icircn miicirc şi milione de lacrămicirc icircnăduşite spre ceriul acoper i t de stele lucitore

10 Oc tob re 1 8 9 8

Junele ce nu

Junele ce nu iubesce

E fldrea ce vestezesce

E ca paserea străină

El este ca şi o ruină

Junele fără amdre

E ca fluturul ce mdre

Făr ca el se fi gustat

Al florilor nectar curat

iubesce

Junele fără iubită

E ca frunza icircngălbinită

E ca tufa cea de spini

Ca şi cacircmpul fără crini

Dacă eu aşi fi un june

Aşi trăi iubind icircn lume

Aşi iubi şi-aşi sirută

Buze dulci unde-aşi află

Jflba-Julict Zoii

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

P A G 2 1 6 A N U L I

Poesiiuml poporale Te cunosc bade cunosc De pe pusul clojiului De pe trasul ochiului De pe tras de pe ochit Cit eşti bun de cel uit Pe min nu mi celui Se fi bade cat ai fi

Pgtade pălărie nonă Nu ţinea drumul la doici Ţine calea la una Jia la una şt mai des Se fie lucrul ales

Cate cară cu pordră Tdte sue şi cobora

Numai earul bădiţii Şeden drlul Iiistriţit Nic nu sur nici cobora t iici icirci ăi bou de liniă Şi bădiţa de ldiigdrc lt a maniiriif(a fa pictore Macircndra ii purtă perina I hi p i vi ni umblă- r re mea Şi la -ap şi la picmre Şi la umbră ţi la siire Hi In rent $ i fa recrre Bade biidisoruj meu Dami bade si mie bolii

Se le pui icircn trei ulcele Se le scot sara la stele Dimineţii la recdre Se-l pui pe badea icircn picidre

Hade bădişorul meu (Jasa rdstră-i năruită Pe din liiuntru-i necăjită Da den a mistră-i cu spoială le iliri loniru-i cu t i g i i e l ă Maieu ta-i muere rea Intrăn rasă ea xt-o cdsă Ksă afară ca şi-o pară Şi aleriă pe rozare Se caute fermecători- Se te fermece pe tine

In iler ile cu hue

Indar ere o illtiuegrave Irei dde

Mibiiirii mdudrulcua mea

vu lidia că mi I-OI da (nata igraveil o Udiă iexclpvil De murit nu oi muri De sculat un moi sculă Pdit ce magraveiidramiaduce

Sfoide gli iată din ter m urc Apă rece din Dunăre Mură negra din pădure

F a m i l i a din B ă n a t

Pău ce cii bade la mine Spnne-i bade maicăta Că atunci i-oi fi eu noră Cdiid a eresee iu le nu bullrer de spin Şi den mac le VII verf de ac Cănii maica la a uitmerii Ihtgilr depe-uii friiiar

Şi fetele din Ardei Ş t erba de pe un hotar Şi penele de pe un cuc Şi micile de pe un nuc

Vină bade serile Igt~iisi-tiltii iiinxtrarile Cum nic mustră măicuţa Haile pentru dumneata Cum me ynustră-ai nost)

pe mine Măi bădiţă pentru tine

- Pentru-un om care mi drag

Multe aud şi multe rabd Pentru care mi unt Aud una-rni pare mult

Dade bădişorul meu Ciuen lume sar afla Se-ţicirc aducă de-acelea Şi cămeşa io i-aş da Păr bade de te-a sen Iii Macircndrămacircndrulenamea Prdstă eşti ntiangă eşti Că tu nu te nădăescicirc) Apă rece i gura ta Sloi de g h iată inima Mure negre ochii tei Care mai iubit cu ei

Venitu-mea carte asară Că badea zace de b d l ă Nnsciu ce tnbă mi-aş face Se nie duc se-l ved cum zace Nu sein ce tnbă mi-am făcut Că mam dus de lam vermut C r e p ă domne deacuteluiile Se caut builii leacutecurUe Din trei meri trei crengureJe

Păsăruică de pe punte Spune-i la badea din munte Pe duminecă ce vine Se-şi arunce peacutena bine C ă eu alta i-oi trimite Kujmalin şi p e n ă verde I n ciuda la doacuteni fete Kujmalin şi doi bujori In ciudă la doi ficiori Ma macircnat maica la vie Se-mi culeg magheran mie Magherean de cel albuţ Se-l pun p e n ă la drăguţ Lasă-o icirc n foc de p e n ă Drăguţa mi dus catana Cacircntaţi fete şi glumiţi Pacircnă sunteţi la părinţi Că dacă viţi mărita Aţi cacircnta nu ţi cuteza In casă de sderă ta In tindă de socrul teu Afară de mutul teu

Jeodor JJ $ogdan

T r i u m f u l sciinţei (Din raquoDas lachende Parislaquo)

Domnul Louis V e r n e t din Paris bdquodise Mr Nathanael S impson după ce esamina ca r t ea de visita ce i o icircntinsese servitoriul seu Asceptă

E l luagrave un protocol de adrese de pe meacutesa sa de scris şi-1

resfoi uAll rigid Condu pe domnul la mine domnul Louis V e r n e t

icircntră bdquoDumniata-ţ icirc aduci aminte de numele m e u dise el dacircnd

macircna cu americanul bdquo A i o memorie admirabi lă bdquoNu prea admirabilă Din contră F i bun pr ivesce aci Ş i americanul aregravetagrave cu degetul un loc din protocolul seu

de adrese pe care se putea ce t i Louis Verne t din Paris Invitat

la dejun cacircnd va veni la Chicago

bdquo A c e s t a carte me face ca eu se nu uit n imic

bdquoNicicirc de o cunoscinţacirc aşa fugitivă cum fu a nogravestra

cacirc t t imp ne cunoscurăm noi oacute r e bdquoO seră lungă nu mai mult bdquoŞ i icircncă cu ocasiunea unui banche t vioiu la care dta ai

rupt grumadiicirc mai multor sticle de champane icircn onoacuterea lui bdquo F o x -hal l a eroului din Grand prix de Paris

bdquoPentru D-deu nu vorbim de a c e e a A c i cunosc numai căl imare şi cărţi de afaceri

bdquo A h E u me aflu aci icircn sanctuariul lucrului bdquo A ş a es te Ce mai facicirc acum T e ocupicirc tot cu fabricarea roţilor de

hacirc r t i e Nu De ace le mam lăsat de mult Industria metal ică ne

face prea mare concurinţă E u cultivez o special i tate nouă proshyduc articliicirc de consum Acesta e un articlu forte lucrativ Un ica concurenţă ser ioacutesa e natura D a r ea nu-i periculosă

bdquo In t r adevăr bdquo D e sigur mam convins In trei anicirc am cacircşt igat trei milioacutene

Unul fabricacircnd unt fără lap te al doilea fabricacircnd estract de carne fără ca rne şi al treilea milion icircl făcui cu industria ce o eserc i t acum

bdquo Ş i aces ta industria bdquoI^u produc ouă bdquo F ă r a găinicirc bdquo A i gacircc i t bdquoBună g l u m ă bdquo E u nu glumesc nicicirc cacircnd cacircnd vorbesc de afaceri 1 bdquoAşa dară serios Me facicirc se cred că dta produci ouă

Minunat Aces t a aş voi se o văd bdquoNimic mai uşor de cacirc t aceea Mai avem o jumăta te de

oră pacircnă la dejun A c e s t a ni-e prea de ajuns pentru de a vedea a te l iere le me le

Amer icanul icircşicirc conduce oacutespele din cabinetul de lucru prin un coridor lung icircntrun loc ce era plin de lădicirc de scacircndură In lădicirc erau grămădi te oacuteuegrave albe ca neaua Industriaşul deschise o a doacuteua uşă ce conducea icircn altă sală Fr igul ce era icircn spaciul aces ta făcu pe Parisian se-şicirc ridice gulerul pardesiului pacircnă la urechi

bdquoAşa suntem a c i dise Simpton bdquo A c i es te atelierul fabricei Ved i dta cada aces ta ac i A c e s t a

e aşa numită cada gălbinuşului Cealaltă cadă conţine albuş de ou bdquoDar bun pentru D-deu din ce constă gălbi-

nuşul dtale bdquoAmes tecă tură din făină de cucuruz păsat de oves es t ract

de plevă şi icircncă unele substanţe inventate de mine Şi a lbuşul bdquoEspl icarea ar dură prea lung O substanţă chemică care

samacircnă cu albuşul de ou

bdquoBine dar găocea bdquo T e rog a te osteni icirc n c o c e A c i poţicirc vedea icircndată cum

se face Mai o icircntrebare Pe ce ca le aplicicirc dta gălbinuşul şi albuşul

din găoce bdquo A c i e o maşină Pre cum vedicirc are mai multe deschideacuteturiacute

In spaciul concav A vine gălbinuşul icircn deschideacutetura Bgt vine alshybuşul C prinde epiderma ce icircmbracă oul şi D ghipsul din care icircn fine se formeză găocea D t a ai simţit la intrarea icircn celă o schimbare a temperaturei nu-i aşa R eacute c e l a a c e e a e necesară icircndată ve-i vedea de ce In deschideacutetura A se tornă gălbinuşul icircn formă de făină grosă aci se icircndesă şi se formeză o pastă care numai decacirct ia forma globului Din A merge gălbinuşul icircn Pgt unde se pune o mantea de a lbuş o rotaţie sferică neregulată dă gălbinuşului forma lui naturală ovală Din B me rge icircn C unde corpul oului se icircmbracă icircn p epidermă uşoracirc şi de aci icircn fine merge icircn D aci i se amplifică toileta cu capsula de ghips Oul e gata T r e b u e dus numai icircn casa de uscat unde ghipsul cel mole se icircntăresce icircndată pe cacircnd internul oului fabricat p r imesce forma naturală fluidă O găină nu pote ouaacute mai frumoacutese oacuteueacute

bdquoNici nu mai b u n e bdquoNu A c i ţi-au fiert omenii mei unul mole de probă T e

rog gustă-1 Louis V e r n e t goli găocea oului prin o sugere bdquoMinunat striga el bdquo A c u m vedicirc aces ta marfă vo liferez eu d-vostră cu 13 dolari

miia Arată-micirc dta găina care mi-ar puteacute ouă regulat oue de preţul ace s t a

bdquoMai o icircntrebare Cacirct t imp se ţin fabricatele d t a l e bdquoNecalculabi l de lung Oul Care lai sorbit dta era din 8 3

V e d i datul tipărit pe veacuterful lui Articlul meu mai are un avantagiu D e oacutere-ce găocea de gips e mult mai tare de cacirct cea naturală sunt oacuteuele tare potrivite pentru esport Nicicirc cacircnd nu ne obvin esemplare sparte ori vă tămate

bdquoIndustria apare chiar atacirct de rentabilă pre cacirct e de ingeshyniosa Eş t icirc dta singurul fabricant de oue a ic icirc

bdquoDar de unde murmura el supărat Am un concurent Şi este periculos acel concu ren t bdquo T a r e periculos Concurentul meu a aflat o metodă de a

da fabricatelor sale un gust mai plăcut Campbe l ct Comp fabrică ouă de găină de libuţicirc şi chiar de struţ D a r pre lacircngă tote aces te am să-1 fac inpotent F i rma mea t rebue se reporteze un triumf faţă de firma Campbel 61 Comp D a r se mergem la dejun te rog

bdquo D e sigur se icircnţelege relua Simpson vorba după mesă bdquodta ai venit la Chicago pentru expos i ţ iă Cum ţi se pare

Porte interesantă Deoseb i t ă surprindere mi-a făcut phono-photostenotypobiographia Una din invenţiunile cele mai mar icirc ale timpului nostru un aparat care-i icircn stare icircn o secundă prift apăsarea simplă a tastelor se producă fotografia omului tonul voacutece i sale faximilul scrisorii lui proprii precum şi naţionalul lui complet mdash icircn litere t ipăr i te

Pah O mică glumă de-a lui Ed i son Preste un an devine aşa ceva o vechitură A c e e a nu-i nimica Dar ai vădut dta despărţementul meu de ouă1

bull După un pătrar de oră sta Nathanael S impson cu Lou i s Verne t icircnaintea unui elegant dulap de sticlă icircn care erau espuse spre premiare fabricatele firmei sale a lbe ca neaua provedute cu adresa (inscripţiunea) frumos scrisă

Ală turea se afla al doilea dulap de sticlă care conţinea o mulţime de oacuteueacute de diferite mărimi şi colori Pe et iqueacutetele aces tor

producte se putea ce t i oue de găină oue de libuţicirc oue de gacircnscă oue de porumbei oue de struţ oue de vultur şi oue de şoim

bdquo A c e s t a este dulapul espus de firma Campbel 6t C o m p suspină Simpson trist bdquoNicicirc o icircndoială ei vor cacircş t igă medaila de aur drept recunoscinţă V

bdquoPe fabricele dtale cade o rază de sore Nu str ică producshytelor lumina şi căldura

bdquoNu Păstrarea coldrei e garantată pe dece anicirc D a r ce-micirc felosesc to te Campbel ct Comp cacircş t igă totuş premiul icircntacirciu

S impson era reu dispus Louis Verne t observă tăcend rarele producte a ambilor conshy

curenţi Deoda tă apuca macircna americanului şi-1 trase la o parte bdquoCacirct a-i pute spenda şopti el se nimicesc pe Campbel

ct Comp bdquo S e n imicesc pe Campbel lt5t Comp respunse S impson

cu vocea tremurătore bdquo jumetate averea m e a bdquoVoiesc icirc a r iscă o miiă dolar i Ce doue miicirc dece mii de e n e c e ş

raquo 0 miiă e de ajuns dise francezul raquoPoţicirc se-micirc deschidicirc creshydit pacircn la a cea sumă E u icircţi garantez că-ţicirc ajungi scopul

Amer icanul privi pe ospele seu drept icircn ochicirc raquoNu pricep de altcum pe ce cale ai putea d-ta face acel

lucru dar sunt icircnvoit raquoMe bucur A c u m te rog se me laşicirc aci pe cinci minute

Ne icircntacirclnim er la portalul esposiţieilaquo icircndată ce se depărta Simpson chemă Lou i s Ve rne t pe vi-

ghitoriul despărţămacircntului esposiţiei la sine După trei minute scose V e r n e t un portofoliu din busunar şi dădu omului aceluia mai multe bilete de bancă

laquoRestul icircl capeţicirc cel mult icircn patruspredece dile cacircnd vor fi to te icircn ordine

Opt dile mai tacircrdiu şedea Nathanael Simpson la dejun şi-şicirc frunderea jurnalul Deoda tă scosă un ţipet şi sări atacirct de repede icircn sus icircncacirct mai răsturnă mesa-

E l adecă ce t i s e

raquo(Minunea sciinţei) Adicirc nopte sa icircntacircmplat icircn edificiul e s p o shysiţiei unul din cele mai miraculose caşuri ale acestui seclu T o t ă lumea cunosce interesantele oue ale firmelor Campbe l ct Comp şi ale lui S impson In dulapul espus de cest din urmă vcdură vi-sitătoriicirc esposiţiei astă dimineţă următorea scenă surprindetore Unul din artificiosele oue espuse era crepat icircn doue şi un puia d e gacircină-şicirc sco tea capul din g ă o c e D e 6re-ce paza cea rigurosă a cabinetelor esposiţiei şi a dulapurilor aflătore acolo eschide oricirc-ce dubietate a unei falsificări aşa reesacirc că sigur că domnului Simpson i-a succes a imita natura icircn un aşa grad cum nime na mai pushytut pacircnă la el- Nu dubietăm că comisiunea esposiţiei va premia după merit pe dl Simpson care a aflat ultimul secre t al naturei Descoper i rea dlui Simpson de a produce pe cale chemică orgashynisme viicirc va face teribile revoluţii pe tote terenele spiritului o m e n e s c

Jurnalul icircicirc cădu din macircnicirc şi el rămase icircnmărmurit In acest moment icircntră Loius Ve rne t icircn refector ţinacircnd icircn macircnă un nr din acelaşi diar

raquoVighiatorul T i m dise el raquoeste un băiat minunat careş icirc meri tă miia de dolaricirc Puiuţul cel mic ce la introdus icircn dulapul d-tale la costat numai cacirc teva cent imicirc dar merită se-şicirc pr imescă diferenţalaquo

raquoAşa dară aşa fu str igă S impson raquoA1 dracului om eşticirc d-ta dle Parisian Dar pe consci inţa d-tale porţicirc o vieţă de om aceea a lui Campbel c~i Comp E l nu pote trăi mai mult decacirct puiul artificiallaquo

Trad de I P R

O privire mdash mimai una Peste ochi mi-a pus o ceţă Şi de o inimă de ghiaţă Ma legat pe totdeuna

J)esperarea

Ah de atunci nam măngăiere Ca Prometeu mdash stricircns de stacircncă Căci durerea mea adencă Nu mai scade nu mai piere Jilvescu

icircţdcela

Ci eu icircn lumea mea me simt Nemuritor şi rece

eurominescu

Răceala-mi bate din priviri 0 simt o simt prea bine Şi totuşi port icircn dulci simţiri Durerea pentru tine

Aş vrea ss uit dar nu mai pot Te ador ca mai nainte Şi-aş da ce am icircn viaţă tot Ss nu mS ştergi din minte

Din jurul fiu tu mS alungi Ca placircnsul se mV nece 0 nu m fă de patimi lungi Nemuritor şi rece jrflvescu

Cacircntecul cdldtoriului (])upă Şoethe)

Peste munţi vălcele Amurg Prin r amur ele Lin se scurg

Şdpte de vent Cum tace-n codru tot glasul Dormi şi tu icircn ceasul Păcii curend jfthescu

Bibliografia

A apărut valorosul o p F uuml n f t e r J a h r e s b e r i c h t d e s I n s t i t u t s fuumlr R u m auml n i s c h e S p r a c h e

(Rumaumlnisches Seminar) zu Leipzig herausgegeben von dem Le i t e r ues Instituts Prof Dr Gustav Weigernd Ş i are următoriul cupr ins

Vorwort und Jahresber ich t von Gustav Weigand (III-mdashVI) Prosthetisches a und s im Rumaumlnischen von Rudolf Geheeb ( 1 mdash 5 0 ) Untersuchung der Sprache der bdquoVia ţa şi pe t recerea sfinţilor des Metropoliten Dosoftei von Constantin Lacea ( 5 1 mdash 1 4 4 ) Be i t rag zur Kenntnis des Meglen von Gustav Weigand ( 145mdash157 ) D e r Dia lek t des oberen Olt thales von Sextil Puşcariu ( 1 5 8 mdash 1 9 1 ) D e r C o d e x Diinonie (Fortsetzung) von Gustav Weigand ( 1 9 2 mdash 2 9 7 ) Die alten Nasalvokale in der s lavischen E lemen ten des Rumaumlnischen von Dr Artur Bybam ( 2 9 8 mdash 3 7 0 ) S e recomandă ce lor competenţ i

S c h i ţ e din I t a l i a e numele unui op ce a tipărit dl T Bule din Beiuş icircn tipografia dlui A Todoran icircn Gherla

A c e s t scurt anunţ Fam făcut la pag 2 0 0 a Revis te i Ilustrate neavend timp nicicirc spaciu a face atuncicirc altul mai lunguţ după cum a meritat

D a r ce se-i faci necasului Cacircnd ni-a venit opul atuncicirc a sosit şi ultima corectură a ultimei pag din broşura X - a a Revis te i A c u m cacircnd se ce tesc icirc opul cacircnd să-ţi faci icircnsămăricirc ca numai decacirct se mergă din R e t e a g dela redactor icircn Bistri ţă la tipografia Ş i ace la de era anunţul mai lung unde se-i fi făcut loc că tot materialul era cules cores icircmpărţit şi ordinat D e c icirc ne vor scusa buniicirc ceti tori că atuncicirc le-am adus anunţul acel scur t ne va scusa şi domnul autor c ă numai acum putem a ne da opinia despre opul dsale

Din capul locului t rebue se spunem că opul ca technică ni se presnrtă icircntrun mod forte recomandabi l hacircrtie fină groumlsauml netedă t ipar bun er preţul numai 2 corone la un op ca acesta care t r ece pe 2 6 5 pagine oc t av In adevăr forte eftin dar totuş ne t emem că puţini vor fi se o recunoscă a c e s t a cei mai mulţicirc din cărturarii noştri vor susţinea că e foc de scump acest op ca toumlte cărţile roshymacircneşti raquocă doră sciu că nui cel lucru mare etă o car te romacirc-n e s c ă

Aşa-i lumea la noi aşa se caută la noi cărţile decicirc dacă Schiţele din Ralia nu vor avea t recerea ce merită se se macircngăe dl autor al lor bdquocă toţicirc scriitorii romacircni o pă ţesc aşa acircmblă lucră pe t rec multe nopţicirc nedormite icircşicirc trag dela gură de-şicirc cumpără cărţ icirc ajutătdre şi icircntreprind călătorii şi plătesc tipografiei c a opurile lor se fie culcuş şoreci lor S e sperăm icircnse că opul dlui Bule va avea o soumlrte mai bună că icircn adever o merită ceea ce se pdte vedea din următorul cuprins

Precuvacircntare I Budapesta-Fiume F iume I I Italia Veneţ ia Padua Verona Milano Tor ino Genua Firenze Roma San-Pie t ro icircn Va t i cano Audienţă la pontificele L e o X I I I Vat icanul Forul lui Traian Ca tacombele Panteorul Colegiul g r ec S Atanasiu Capitoliul Forum-Romanum Basi l ica Iulia Templu l lui Saturn Tabular ium Preo ţ imea Ramanilor Templul lui Vespas ian şi al Concordiei Tull ianum Comitium Deiicirc naţionali ai Romani lo r icircn templul lui Ianus B i se r i ca Fulvia Aemilia alui Antoniu a Fanst inei alui Romul şi alui Constantin

Vi rg ine le Vesta l ine templul şi locuinţa lor (Atrium) R e g i a sau reşedinţa şefului preoţilor păgacircni (pontifex maximus) Templu l lui Iuliu Cesar A r e a forului şi columna lui Phoca Ros t ra Arcul de tr iumf alui Sept imiu Sever Templul deiţei Venus şi a R o m e i Arcul de triumf al icircmpăratului T i t Coloseul Arcul de t r iumf alui Constantin ce l mare Mansoleul lui Adrian seu Castel lo S Ange lo Pons sublicius Insula Tibrului Cacircmpul lui Marte Claustrul S Onofrio (Torqua to T a s s o )

Neopolul Publiu Virgiliu Maro Cuprinsul cacircntului V I din Eneida Infernul Vesuvul Pompei

Din vastul cuprins t ractat icircn mod destul de clar şi icircn l imbă destul de bună se potegrave convinge fie cine de munca ce a pus dl autor la lucrarea acestui op şi de icircnsemnătatea lui ce o are cu deosebire pentru noi Romacircni i care tot mereu ne batem pieptul că suntem viaţă de Roman urmaşicirc ai lui Traian D e c icirc se şi cushyvine se cunoacutescem bine Italia aceea patria mamă a nogravestra cu

R o m a ei cea măreţă cu togravete aşedămintele ei păgacircne şi c reş t ine se cuvine se ne cacircşt igăm bune cunoşcinţe despre trecutul şi pre-sentul ei se nu fim bdquostrăinicirc icircn Ierusal im cacircnd e vorba de loshycurile originei nogravestre Ş i aces te cunoşcinţe ni le putem icircnsuşi din opul dlui T Bule bdquoSchiţe din Itatia deci e datorinţa nogravestra moshy

rale se ni-1 procurăm şi cetim cu atenţiunea recerută căcicirc merită de-oacuterece fie tinde lectură instructivă şi distractivă tot odată Domnului autor T e o d o r Bule trebue se-i fim mulţămitoricirc pentru opul cu care ne-a icircnzacircstrat literatura ca astfel icircncurajat fiind se potă a ne mai da şi alte schi ţe din călătorii le dsale făcute icircn inshyteresul literaturei

I P R

D o i din cei mai valoroşicirc scriitori ai noştriicirc unul din Ardei şi altul din Bucovina ni-au mai icircmbogăţ i t literatura cacircte cu un op de valoacutere Dl Silvestru Moldovan din Sibiiu a scos opul bdquoZa-randul şi Munţii-Apuseni ai Transi lvanie i eacuter dl Sim FI Marian membru al A c a d e m i e i R o m acirc n e şi profesor la gimnasiul din Suceava Bucovinei a scos studiul etnografic bdquoSărbătorile la Romacircni voi I Cacircrnilegile F i eca re cos tă cacircte 1 fi (3 francicirc) şi se pot es t rage dela autori V o m deveni asupra aces tor 2 opuri icircn broşura ur-mătore De-ocamda tă le recomandăm tuturor cărturarilor nşotri

D in l i t e ra tu ra popora lă Nr 3 Insurătorea soacuterelui (basm) Nr 4 Fiul bucătăresei (basm) Nr 5 Văcorelul (basm) Nr 6 Diana dina munţilor şi Fata de icircmpărat cu manile tăiate (2 basmuricirc) Nr 7 Cincicirc dialoguri T ograve t e de Demetr iu Dogar iu icircnv dir Ia

scogravela capitală din Satulung Gherla edit şi tip tipografiei raquoAu-roralaquo A Todoran Preţul unui număr e 1 0 cr Bune pentru copiicirc că-i icircndrăgesce cu cartea

bdquoCă l indar iu l poporu lu i pe anu l i8gg bdquoCălindarul poporului pe 1 8 9 9 anul al iV- lea apărut tocmai acum are un cuprins btjgat şi variat şi e icircmpodobit cu numeroacutese ilustraţiunicirc curat romacircnescicirc Afară de partea calendarist ică şi alte notiţe folositoacutere (pe 4 0 pashygini) bdquoCălindarul are următorul cuprins l i terar

De la 1 8 4 8 (din prilejul aniversului al 50- lea) Adunarea dela bdquoDumineca Tornei icircn Blaşiu Andre i Mureşan

poetul anului 1 8 4 8 (cu 2 ilustraţiunicirc) Fabu lă arabă E u mis esc şi sunt R o m acirc n poesia de I Dariu Ţ e r a fără bătracircni poveste de V A Urechiă Anecdo tă

Doine şi icone din lumea romaneacutesca (bdquoLimba portul şi moşia) Doine şi stracircgăturicirc popora le D e pe Mureş D e pe Ternave D e pe O l t j D e pe S o m e ş D e pe Criş Din părţile Năsăudclui Din Munţiicirc-Apusenicirc Din Băna t Din Ţara-Oaşului Din Bihor D in Bucovina Romacircnia (Oltenia şi Moldova) Basarabia şi Macedonia

Revaşul nostru c ronica icircntacircmplărilor din S e p t e m b r e 1897 mdash Sep t 1 8 9 8 se estinde pe 47 paginicirc cu următorii subtitli icirc Causa naţională afaceri culturali afaceri b iser icescicirc afaceri economice fruntaşi romacircnicirc morţicirc dela fraţi stări grele pretutindenicirc e t c

Economie Cum sajungem la mai b ine mdash Unele regiile pentru grijirea sacircnătăţei Poveţe D e ricircs Tacircrguri le din Ungar ia şi Transhysilvania e tc

Ilustraţiunicirc 1 Andrei Mureşan portret- 2 Casa icircn care sa născut A Mureşan 3 Un băiaş romacircn din Bucium-Şasa 4 Dela Stacircna-de -Vale Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel 5 Un R o m acirc n bdquomărginean călare 6 O romacircncă din jurul S ib i -iului 7 O fetiţă coristă din Bistr i ţă 8 O familie din Bănat 9 O păreche tinără din Suciul-de-sus (icircntre Lăpuş şi Cibleş)

10 Un ţăran romacircn din Bagravenat 1 1 S c e n ă din Segrave l i sce (1 Sibi iu)

12 De l a Stacircna-de-vale case de locuit pentru ospeţicirc 13 Romacircn i din Siria (1 Arad) 14 De la S tacircna-de-va le Biser icuţa (o stacircncă) 1 5 mdash Moacutera dracului 16- f W E Gladstone (portret) 17 f Prinshyţul de Bismarc 18 Imperă tesa-Regina El i sabe ta

In estan călindarul e cu o icircntregacirc coacutela mai voluminos ca icircn anul trecut estindacircndu-se pe 1 4 3 pagini Preţul icircnsă e tot cel vechiu 2 0 cr plus porto postai 5 cr A se adresa bdquoTipograf ia socie ta te pe acţiuni icircn Sibiiu strada Poplăcei 15

S e r ecomendă şi acelui mai sărac şi mai puţin instruit cărshyturar că de sigur nu-i va părea reacuteu de cei 2 0 cr ce-i va da pe el

Că l inda ru l bdquoAuro re i Edi t tipografiei bdquoAurora A Todoran Gherla de cuprins variu şi interesant Preţul spedat prin postă 3 5 cr Cine la avut şi icircn anii trecuţi icircl scie preţui noi nu pushytem decacirct se-1 recomandăm

A l m a n a c h u l icircnvăţătorului romacircn icircntocmit de Iosif Velcean icircnvăţător icircn R e c i t a montană Anul I 1 8 9 8 9

A c e s t călindar este espres pentru icircnvăţători şi ar fi de dorit se-1 aboneze toţicirc icircnvăţătorii noştriicirc căc icirc etă ce conţine Prefaţa Călindariul şi notiţe din tipic pro 1 8 9 8 9 D a t e c ronologice a) Pe anul 1 8 9 8 b) din istoria literaturei c) din istoria patriei D a t e genea log ice a) Aus t ro-Ungar ia b) Romacircnia Afacer i de postă şi te legraf 1 Servitul de scr isor icirc 2 Serviciul de mesageshyrie 3 Tarifa pentru t e legrame Competenţe de t imbre şi t a x e S c a l a t imbrelor Planul de icircnvăţămacircnt laquo) clasa I mdash I I b) c lasa I I I mdash I V c) c lasa V mdash V I icircmpărţirea orelor icircnainte de amedicirc mdash După amedicirc Consemnarea şi clasificaţiunea S ta t i s t ica şi conspect general Şematismul bisericei ortod orient r omacircne I Metropolia

11 D i e c e s e l e A) Arch id iecesa Transi lvaniei B) D iec Aradului C) D i e c Caransebeşului Şematismul provinciei metropoli tane gr ca t Metropolia I A r c h i d i e c e s a I I D i e c de Oradea m a r e III D iec de Gher l a I V D iecesa de Lugoş Reuniuni icircnvăţătorescicirc a) a icircnv din protop oradane I mdash V I I I b) din diec Caransebeşului c) din jurul Gher le i d) din diec Lugoşului Aventul literaturei nostre şcolare Icircnvăţătorii ca autori 1 E m e r i c Andreescu (cu portret) 2 George Catana 3 Ioan Dar iu 4 Domeţ iu Dogar iu 5 Iuliu Grofsorean 6 Ioan Popu Reteganul 7 Petru V a n c u 8 Iuliu Vuia Par tea literară Ştefan Volovan (cu portret) Po-esi icirc Ş c o l a romacircnă Stefani ţă vodă D e s p r e istoria pedagogiei Consci inţa demnităţii nogravestre S p i c e de gracircu Din poacutelele Detunatei

Sent inţe pedagogice Noţiunea şcolei poporale- Un suspin L e c -ţiuhe pract ică din fisica Neces i ta tea şi scopul instrucţiunei de-semnului Apend ice Disposiţiunicirc normative Invăţătoriul ca soldat Cartea esperinţelor Cărţi icircmprumutate Cărţicirc date icircmshyprumut Bilanţul Notiţa Inserate Din vastul şi alesul cuprins se vede că-i menit pentru bărbaţi i de şcolă cărora se şi recomandă cu totă căldura Preţul 1 fi (2 lei 5 0 banicirc) S e aboneză la aushytorul icircn R e c i t a montană (Resicza vie Caransebeş)

Diverse

S o c i e t a t e a de l e c t u r ă P e t r u Ma io r a studenţilor romacircnicirc unishyversitari din Budapes ta sa constituit pe anul administrativ 1 8 9 8 9 icircn următoriul mod

a) Comitetul preşed Marcu Jan tea teolog absol şi stud fii v ice preşed Ioan Pop stud icircn drept secretar Ioan Fruma stud

icircn d r e p t cassa r George Brebanu stud icircn d r e p t controlor Tiber iu Brediceanu stud icircn drept notari loan Lăpădat stud icircn drept şi Aurel Bratu stud fii b ib l io teca r Luc ian Borcea stud icircn drept v ice-bibl io tecar Mihail Navrea stud fii econom loan Jan tea stud icircn drept

b) Comisiunea l i terară preşed Nicolae Sul ică stud fii referent Lazar Tri teanu teol absol şi stud fii membr i i Iosif Enescu teol absol şi stud fii loan Bucur stud m e d V i c t o r Bontescu stud icircn drept loan Krumea stud icircn drept şi loan Lăpedat stud icircn drept

c) Comisiunea de supraveghiare R o m a n Rudnean stud med loan Pricu stud fii Stefan Bărbucean stud med mdash Dor im succes strălucit nobilei S o c i e t ă ţ i

J o c d e c u v i n t e

Umoru-i săracirctura vieţii mai senine Amoru-i sărutarea buzelor divine Amaru-i săritura din lacrimi spre suspine Omoru-i saturarea best ie i din tine

Leonida dela Termopile

Deslegarea gacircciturei din broşura X

Des lega rea gacircciturei din broşura a X - a a Revis te i noacutestre este 1mdash2 = doină 1mdash4 = doică 3 mdash 2 = fină 3 mdash 4 = fică

Bine au deslegat o domnişora E l i sabe ta Neagoş (Deda) şi domni i Ios i f Pop preot gr cat icircn Comana inferiora B o g d a n icircnv icircn Bistri ţă Horea Petra Petrescu icircn Braşov

Premiul a eşit prirt sorţire d-nişorei E l i s abe t a Neagoş7Tc8reia sa şi trimis numai decacirct

Din spiritul altora U n u i a m i c icircn a l b u m T recacircnd ricircul cunoscinţelor prin valea

indeferentismului se revarsă adese icircn marea uitării şi numai icicirc co lea rămacircn pietrile fundamentale din temelia puternică a simţushylui care l numim amiciţie mdash Nu căuta decicirc să ai petre multe la zidirea fericirei tale dar alese se fie şi bune că venind vacircnturi ploi şi furtuni mdash se nu-ţicirc spele temelia icircn care ai pus credinţa ta

Telefonul redacţiunei

D-lui P P Din scrierile lui I Pop Reteganul a apărut numai broşura 1 a voi I Novele şi Schiţe şi conţine bucăţile Biserica pocăinţil Blăndoeul şi O inimă nobilă Fiecare broşură se eslinde pe 3 eacircle octav mare (48) şi icircnvelitoiea si costă 40 cr ( l franc) er volumul icircntreg de 10mdash12 broşure abonat icircnainte costă 3 n (8 lei) Broşurele următore vor eşi tot icircn intervale de 3 septemacircm icircndată ce din vinderea broş I va icircncurge cacirct sa spesat cu tipărirea lor Abonamentele se fac la autorul Ioan Pop Reteganul icircn Retteg Transilvania

Ce se credem despre uriaşi In broşura următore De cacircnd dice macircţa bdquoTată l nostru Pote icircn nrul 1 ex 1899 D-lui T O F Doinele trimise sunt forte frumose şi li se va face loc icircnshy

dată ce sa putea p6te chiar icircn broşura XII

Cuprinsul brOŞUrel XI laquoBalada ochilor (poesie) pag 201 mdash raquo f Episcopul şi Metropolitul Miron Romanul pag 202 mdash 204 mdash laquoDiua morţilor 1 pag 204mdash205 mdash raquoLogodnalaquo pag 205mdash207 mdash raquoR6ta morii (poesie cu ilustraţiune) pag 207mdash208 mdash laquoDiua numelui pag 208mdash209 mdash laquoCracircşmăriţa teiului (poesie) pag 209 mdash laquoRespuns la icircntrebările dlui George Zăria pag 210 mdash laquoPrinţişoriT romacircnicirc (cu ilustraţiune) pag 210 bullbull- Anii vieţii (legendă poporală) pag 211 mdash laquoPoetul tot poet pag 211- mdash laquoDescacircntece (cu ilustraţiune) pag 212mdash213 mdash laquoBlăstămul pag 214mdash215 mdash laquoJunele ce nu iubesce (poesie) pag 215 mdash laquoPoesiT poporule (cu ilustraţiune) pag 216 mdash laquoTriumful sciinţei pag 217mdash218 mdash laquoDesperarea laquoRScela laquoCacircntecul căletoriului (poesil) pag 218 mdash Bibliografie Diverse Din Spiritul altora Joc de cuvinte Deslegarea gacircciturei Telefonul redacţiunei pag 219mdash220 mdash

Redactor responsabil loan Popuuml Reteganul mdash Tipografia Carol Csallner Bis t r i ţă

producte se putea ce t i oue de găină oue de libuţicirc oue de gacircnscă oue de porumbei oue de struţ oue de vultur şi oue de şoim

bdquo A c e s t a este dulapul espus de firma Campbel 6t C o m p suspină Simpson trist bdquoNicicirc o icircndoială ei vor cacircş t igă medaila de aur drept recunoscinţă V

bdquoPe fabricele dtale cade o rază de sore Nu str ică producshytelor lumina şi căldura

bdquoNu Păstrarea coldrei e garantată pe dece anicirc D a r ce-micirc felosesc to te Campbel ct Comp cacircş t igă totuş premiul icircntacirciu

S impson era reu dispus Louis Verne t observă tăcend rarele producte a ambilor conshy

curenţi Deoda tă apuca macircna americanului şi-1 trase la o parte bdquoCacirct a-i pute spenda şopti el se nimicesc pe Campbel

ct Comp bdquo S e n imicesc pe Campbel lt5t Comp respunse S impson

cu vocea tremurătore bdquo jumetate averea m e a bdquoVoiesc icirc a r iscă o miiă dolar i Ce doue miicirc dece mii de e n e c e ş

raquo 0 miiă e de ajuns dise francezul raquoPoţicirc se-micirc deschidicirc creshydit pacircn la a cea sumă E u icircţi garantez că-ţicirc ajungi scopul

Amer icanul privi pe ospele seu drept icircn ochicirc raquoNu pricep de altcum pe ce cale ai putea d-ta face acel

lucru dar sunt icircnvoit raquoMe bucur A c u m te rog se me laşicirc aci pe cinci minute

Ne icircntacirclnim er la portalul esposiţieilaquo icircndată ce se depărta Simpson chemă Lou i s Ve rne t pe vi-

ghitoriul despărţămacircntului esposiţiei la sine După trei minute scose V e r n e t un portofoliu din busunar şi dădu omului aceluia mai multe bilete de bancă

laquoRestul icircl capeţicirc cel mult icircn patruspredece dile cacircnd vor fi to te icircn ordine

Opt dile mai tacircrdiu şedea Nathanael Simpson la dejun şi-şicirc frunderea jurnalul Deoda tă scosă un ţipet şi sări atacirct de repede icircn sus icircncacirct mai răsturnă mesa-

E l adecă ce t i s e

raquo(Minunea sciinţei) Adicirc nopte sa icircntacircmplat icircn edificiul e s p o shysiţiei unul din cele mai miraculose caşuri ale acestui seclu T o t ă lumea cunosce interesantele oue ale firmelor Campbe l ct Comp şi ale lui S impson In dulapul espus de cest din urmă vcdură vi-sitătoriicirc esposiţiei astă dimineţă următorea scenă surprindetore Unul din artificiosele oue espuse era crepat icircn doue şi un puia d e gacircină-şicirc sco tea capul din g ă o c e D e 6re-ce paza cea rigurosă a cabinetelor esposiţiei şi a dulapurilor aflătore acolo eschide oricirc-ce dubietate a unei falsificări aşa reesacirc că sigur că domnului Simpson i-a succes a imita natura icircn un aşa grad cum nime na mai pushytut pacircnă la el- Nu dubietăm că comisiunea esposiţiei va premia după merit pe dl Simpson care a aflat ultimul secre t al naturei Descoper i rea dlui Simpson de a produce pe cale chemică orgashynisme viicirc va face teribile revoluţii pe tote terenele spiritului o m e n e s c

Jurnalul icircicirc cădu din macircnicirc şi el rămase icircnmărmurit In acest moment icircntră Loius Ve rne t icircn refector ţinacircnd icircn macircnă un nr din acelaşi diar

raquoVighiatorul T i m dise el raquoeste un băiat minunat careş icirc meri tă miia de dolaricirc Puiuţul cel mic ce la introdus icircn dulapul d-tale la costat numai cacirc teva cent imicirc dar merită se-şicirc pr imescă diferenţalaquo

raquoAşa dară aşa fu str igă S impson raquoA1 dracului om eşticirc d-ta dle Parisian Dar pe consci inţa d-tale porţicirc o vieţă de om aceea a lui Campbel c~i Comp E l nu pote trăi mai mult decacirct puiul artificiallaquo

Trad de I P R

O privire mdash mimai una Peste ochi mi-a pus o ceţă Şi de o inimă de ghiaţă Ma legat pe totdeuna

J)esperarea

Ah de atunci nam măngăiere Ca Prometeu mdash stricircns de stacircncă Căci durerea mea adencă Nu mai scade nu mai piere Jilvescu

icircţdcela

Ci eu icircn lumea mea me simt Nemuritor şi rece

eurominescu

Răceala-mi bate din priviri 0 simt o simt prea bine Şi totuşi port icircn dulci simţiri Durerea pentru tine

Aş vrea ss uit dar nu mai pot Te ador ca mai nainte Şi-aş da ce am icircn viaţă tot Ss nu mS ştergi din minte

Din jurul fiu tu mS alungi Ca placircnsul se mV nece 0 nu m fă de patimi lungi Nemuritor şi rece jrflvescu

Cacircntecul cdldtoriului (])upă Şoethe)

Peste munţi vălcele Amurg Prin r amur ele Lin se scurg

Şdpte de vent Cum tace-n codru tot glasul Dormi şi tu icircn ceasul Păcii curend jfthescu

Bibliografia

A apărut valorosul o p F uuml n f t e r J a h r e s b e r i c h t d e s I n s t i t u t s fuumlr R u m auml n i s c h e S p r a c h e

(Rumaumlnisches Seminar) zu Leipzig herausgegeben von dem Le i t e r ues Instituts Prof Dr Gustav Weigernd Ş i are următoriul cupr ins

Vorwort und Jahresber ich t von Gustav Weigand (III-mdashVI) Prosthetisches a und s im Rumaumlnischen von Rudolf Geheeb ( 1 mdash 5 0 ) Untersuchung der Sprache der bdquoVia ţa şi pe t recerea sfinţilor des Metropoliten Dosoftei von Constantin Lacea ( 5 1 mdash 1 4 4 ) Be i t rag zur Kenntnis des Meglen von Gustav Weigand ( 145mdash157 ) D e r Dia lek t des oberen Olt thales von Sextil Puşcariu ( 1 5 8 mdash 1 9 1 ) D e r C o d e x Diinonie (Fortsetzung) von Gustav Weigand ( 1 9 2 mdash 2 9 7 ) Die alten Nasalvokale in der s lavischen E lemen ten des Rumaumlnischen von Dr Artur Bybam ( 2 9 8 mdash 3 7 0 ) S e recomandă ce lor competenţ i

S c h i ţ e din I t a l i a e numele unui op ce a tipărit dl T Bule din Beiuş icircn tipografia dlui A Todoran icircn Gherla

A c e s t scurt anunţ Fam făcut la pag 2 0 0 a Revis te i Ilustrate neavend timp nicicirc spaciu a face atuncicirc altul mai lunguţ după cum a meritat

D a r ce se-i faci necasului Cacircnd ni-a venit opul atuncicirc a sosit şi ultima corectură a ultimei pag din broşura X - a a Revis te i A c u m cacircnd se ce tesc icirc opul cacircnd să-ţi faci icircnsămăricirc ca numai decacirct se mergă din R e t e a g dela redactor icircn Bistri ţă la tipografia Ş i ace la de era anunţul mai lung unde se-i fi făcut loc că tot materialul era cules cores icircmpărţit şi ordinat D e c icirc ne vor scusa buniicirc ceti tori că atuncicirc le-am adus anunţul acel scur t ne va scusa şi domnul autor c ă numai acum putem a ne da opinia despre opul dsale

Din capul locului t rebue se spunem că opul ca technică ni se presnrtă icircntrun mod forte recomandabi l hacircrtie fină groumlsauml netedă t ipar bun er preţul numai 2 corone la un op ca acesta care t r ece pe 2 6 5 pagine oc t av In adevăr forte eftin dar totuş ne t emem că puţini vor fi se o recunoscă a c e s t a cei mai mulţicirc din cărturarii noştri vor susţinea că e foc de scump acest op ca toumlte cărţile roshymacircneşti raquocă doră sciu că nui cel lucru mare etă o car te romacirc-n e s c ă

Aşa-i lumea la noi aşa se caută la noi cărţile decicirc dacă Schiţele din Ralia nu vor avea t recerea ce merită se se macircngăe dl autor al lor bdquocă toţicirc scriitorii romacircni o pă ţesc aşa acircmblă lucră pe t rec multe nopţicirc nedormite icircşicirc trag dela gură de-şicirc cumpără cărţ icirc ajutătdre şi icircntreprind călătorii şi plătesc tipografiei c a opurile lor se fie culcuş şoreci lor S e sperăm icircnse că opul dlui Bule va avea o soumlrte mai bună că icircn adever o merită ceea ce se pdte vedea din următorul cuprins

Precuvacircntare I Budapesta-Fiume F iume I I Italia Veneţ ia Padua Verona Milano Tor ino Genua Firenze Roma San-Pie t ro icircn Va t i cano Audienţă la pontificele L e o X I I I Vat icanul Forul lui Traian Ca tacombele Panteorul Colegiul g r ec S Atanasiu Capitoliul Forum-Romanum Basi l ica Iulia Templu l lui Saturn Tabular ium Preo ţ imea Ramanilor Templul lui Vespas ian şi al Concordiei Tull ianum Comitium Deiicirc naţionali ai Romani lo r icircn templul lui Ianus B i se r i ca Fulvia Aemilia alui Antoniu a Fanst inei alui Romul şi alui Constantin

Vi rg ine le Vesta l ine templul şi locuinţa lor (Atrium) R e g i a sau reşedinţa şefului preoţilor păgacircni (pontifex maximus) Templu l lui Iuliu Cesar A r e a forului şi columna lui Phoca Ros t ra Arcul de tr iumf alui Sept imiu Sever Templul deiţei Venus şi a R o m e i Arcul de triumf al icircmpăratului T i t Coloseul Arcul de t r iumf alui Constantin ce l mare Mansoleul lui Adrian seu Castel lo S Ange lo Pons sublicius Insula Tibrului Cacircmpul lui Marte Claustrul S Onofrio (Torqua to T a s s o )

Neopolul Publiu Virgiliu Maro Cuprinsul cacircntului V I din Eneida Infernul Vesuvul Pompei

Din vastul cuprins t ractat icircn mod destul de clar şi icircn l imbă destul de bună se potegrave convinge fie cine de munca ce a pus dl autor la lucrarea acestui op şi de icircnsemnătatea lui ce o are cu deosebire pentru noi Romacircni i care tot mereu ne batem pieptul că suntem viaţă de Roman urmaşicirc ai lui Traian D e c icirc se şi cushyvine se cunoacutescem bine Italia aceea patria mamă a nogravestra cu

R o m a ei cea măreţă cu togravete aşedămintele ei păgacircne şi c reş t ine se cuvine se ne cacircşt igăm bune cunoşcinţe despre trecutul şi pre-sentul ei se nu fim bdquostrăinicirc icircn Ierusal im cacircnd e vorba de loshycurile originei nogravestre Ş i aces te cunoşcinţe ni le putem icircnsuşi din opul dlui T Bule bdquoSchiţe din Itatia deci e datorinţa nogravestra moshy

rale se ni-1 procurăm şi cetim cu atenţiunea recerută căcicirc merită de-oacuterece fie tinde lectură instructivă şi distractivă tot odată Domnului autor T e o d o r Bule trebue se-i fim mulţămitoricirc pentru opul cu care ne-a icircnzacircstrat literatura ca astfel icircncurajat fiind se potă a ne mai da şi alte schi ţe din călătorii le dsale făcute icircn inshyteresul literaturei

I P R

D o i din cei mai valoroşicirc scriitori ai noştriicirc unul din Ardei şi altul din Bucovina ni-au mai icircmbogăţ i t literatura cacircte cu un op de valoacutere Dl Silvestru Moldovan din Sibiiu a scos opul bdquoZa-randul şi Munţii-Apuseni ai Transi lvanie i eacuter dl Sim FI Marian membru al A c a d e m i e i R o m acirc n e şi profesor la gimnasiul din Suceava Bucovinei a scos studiul etnografic bdquoSărbătorile la Romacircni voi I Cacircrnilegile F i eca re cos tă cacircte 1 fi (3 francicirc) şi se pot es t rage dela autori V o m deveni asupra aces tor 2 opuri icircn broşura ur-mătore De-ocamda tă le recomandăm tuturor cărturarilor nşotri

D in l i t e ra tu ra popora lă Nr 3 Insurătorea soacuterelui (basm) Nr 4 Fiul bucătăresei (basm) Nr 5 Văcorelul (basm) Nr 6 Diana dina munţilor şi Fata de icircmpărat cu manile tăiate (2 basmuricirc) Nr 7 Cincicirc dialoguri T ograve t e de Demetr iu Dogar iu icircnv dir Ia

scogravela capitală din Satulung Gherla edit şi tip tipografiei raquoAu-roralaquo A Todoran Preţul unui număr e 1 0 cr Bune pentru copiicirc că-i icircndrăgesce cu cartea

bdquoCă l indar iu l poporu lu i pe anu l i8gg bdquoCălindarul poporului pe 1 8 9 9 anul al iV- lea apărut tocmai acum are un cuprins btjgat şi variat şi e icircmpodobit cu numeroacutese ilustraţiunicirc curat romacircnescicirc Afară de partea calendarist ică şi alte notiţe folositoacutere (pe 4 0 pashygini) bdquoCălindarul are următorul cuprins l i terar

De la 1 8 4 8 (din prilejul aniversului al 50- lea) Adunarea dela bdquoDumineca Tornei icircn Blaşiu Andre i Mureşan

poetul anului 1 8 4 8 (cu 2 ilustraţiunicirc) Fabu lă arabă E u mis esc şi sunt R o m acirc n poesia de I Dariu Ţ e r a fără bătracircni poveste de V A Urechiă Anecdo tă

Doine şi icone din lumea romaneacutesca (bdquoLimba portul şi moşia) Doine şi stracircgăturicirc popora le D e pe Mureş D e pe Ternave D e pe O l t j D e pe S o m e ş D e pe Criş Din părţile Năsăudclui Din Munţiicirc-Apusenicirc Din Băna t Din Ţara-Oaşului Din Bihor D in Bucovina Romacircnia (Oltenia şi Moldova) Basarabia şi Macedonia

Revaşul nostru c ronica icircntacircmplărilor din S e p t e m b r e 1897 mdash Sep t 1 8 9 8 se estinde pe 47 paginicirc cu următorii subtitli icirc Causa naţională afaceri culturali afaceri b iser icescicirc afaceri economice fruntaşi romacircnicirc morţicirc dela fraţi stări grele pretutindenicirc e t c

Economie Cum sajungem la mai b ine mdash Unele regiile pentru grijirea sacircnătăţei Poveţe D e ricircs Tacircrguri le din Ungar ia şi Transhysilvania e tc

Ilustraţiunicirc 1 Andrei Mureşan portret- 2 Casa icircn care sa născut A Mureşan 3 Un băiaş romacircn din Bucium-Şasa 4 Dela Stacircna-de -Vale Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel 5 Un R o m acirc n bdquomărginean călare 6 O romacircncă din jurul S ib i -iului 7 O fetiţă coristă din Bistr i ţă 8 O familie din Bănat 9 O păreche tinără din Suciul-de-sus (icircntre Lăpuş şi Cibleş)

10 Un ţăran romacircn din Bagravenat 1 1 S c e n ă din Segrave l i sce (1 Sibi iu)

12 De l a Stacircna-de-vale case de locuit pentru ospeţicirc 13 Romacircn i din Siria (1 Arad) 14 De la S tacircna-de-va le Biser icuţa (o stacircncă) 1 5 mdash Moacutera dracului 16- f W E Gladstone (portret) 17 f Prinshyţul de Bismarc 18 Imperă tesa-Regina El i sabe ta

In estan călindarul e cu o icircntregacirc coacutela mai voluminos ca icircn anul trecut estindacircndu-se pe 1 4 3 pagini Preţul icircnsă e tot cel vechiu 2 0 cr plus porto postai 5 cr A se adresa bdquoTipograf ia socie ta te pe acţiuni icircn Sibiiu strada Poplăcei 15

S e r ecomendă şi acelui mai sărac şi mai puţin instruit cărshyturar că de sigur nu-i va părea reacuteu de cei 2 0 cr ce-i va da pe el

Că l inda ru l bdquoAuro re i Edi t tipografiei bdquoAurora A Todoran Gherla de cuprins variu şi interesant Preţul spedat prin postă 3 5 cr Cine la avut şi icircn anii trecuţi icircl scie preţui noi nu pushytem decacirct se-1 recomandăm

A l m a n a c h u l icircnvăţătorului romacircn icircntocmit de Iosif Velcean icircnvăţător icircn R e c i t a montană Anul I 1 8 9 8 9

A c e s t călindar este espres pentru icircnvăţători şi ar fi de dorit se-1 aboneze toţicirc icircnvăţătorii noştriicirc căc icirc etă ce conţine Prefaţa Călindariul şi notiţe din tipic pro 1 8 9 8 9 D a t e c ronologice a) Pe anul 1 8 9 8 b) din istoria literaturei c) din istoria patriei D a t e genea log ice a) Aus t ro-Ungar ia b) Romacircnia Afacer i de postă şi te legraf 1 Servitul de scr isor icirc 2 Serviciul de mesageshyrie 3 Tarifa pentru t e legrame Competenţe de t imbre şi t a x e S c a l a t imbrelor Planul de icircnvăţămacircnt laquo) clasa I mdash I I b) c lasa I I I mdash I V c) c lasa V mdash V I icircmpărţirea orelor icircnainte de amedicirc mdash După amedicirc Consemnarea şi clasificaţiunea S ta t i s t ica şi conspect general Şematismul bisericei ortod orient r omacircne I Metropolia

11 D i e c e s e l e A) Arch id iecesa Transi lvaniei B) D iec Aradului C) D i e c Caransebeşului Şematismul provinciei metropoli tane gr ca t Metropolia I A r c h i d i e c e s a I I D i e c de Oradea m a r e III D iec de Gher l a I V D iecesa de Lugoş Reuniuni icircnvăţătorescicirc a) a icircnv din protop oradane I mdash V I I I b) din diec Caransebeşului c) din jurul Gher le i d) din diec Lugoşului Aventul literaturei nostre şcolare Icircnvăţătorii ca autori 1 E m e r i c Andreescu (cu portret) 2 George Catana 3 Ioan Dar iu 4 Domeţ iu Dogar iu 5 Iuliu Grofsorean 6 Ioan Popu Reteganul 7 Petru V a n c u 8 Iuliu Vuia Par tea literară Ştefan Volovan (cu portret) Po-esi icirc Ş c o l a romacircnă Stefani ţă vodă D e s p r e istoria pedagogiei Consci inţa demnităţii nogravestre S p i c e de gracircu Din poacutelele Detunatei

Sent inţe pedagogice Noţiunea şcolei poporale- Un suspin L e c -ţiuhe pract ică din fisica Neces i ta tea şi scopul instrucţiunei de-semnului Apend ice Disposiţiunicirc normative Invăţătoriul ca soldat Cartea esperinţelor Cărţi icircmprumutate Cărţicirc date icircmshyprumut Bilanţul Notiţa Inserate Din vastul şi alesul cuprins se vede că-i menit pentru bărbaţi i de şcolă cărora se şi recomandă cu totă căldura Preţul 1 fi (2 lei 5 0 banicirc) S e aboneză la aushytorul icircn R e c i t a montană (Resicza vie Caransebeş)

Diverse

S o c i e t a t e a de l e c t u r ă P e t r u Ma io r a studenţilor romacircnicirc unishyversitari din Budapes ta sa constituit pe anul administrativ 1 8 9 8 9 icircn următoriul mod

a) Comitetul preşed Marcu Jan tea teolog absol şi stud fii v ice preşed Ioan Pop stud icircn drept secretar Ioan Fruma stud

icircn d r e p t cassa r George Brebanu stud icircn d r e p t controlor Tiber iu Brediceanu stud icircn drept notari loan Lăpădat stud icircn drept şi Aurel Bratu stud fii b ib l io teca r Luc ian Borcea stud icircn drept v ice-bibl io tecar Mihail Navrea stud fii econom loan Jan tea stud icircn drept

b) Comisiunea l i terară preşed Nicolae Sul ică stud fii referent Lazar Tri teanu teol absol şi stud fii membr i i Iosif Enescu teol absol şi stud fii loan Bucur stud m e d V i c t o r Bontescu stud icircn drept loan Krumea stud icircn drept şi loan Lăpedat stud icircn drept

c) Comisiunea de supraveghiare R o m a n Rudnean stud med loan Pricu stud fii Stefan Bărbucean stud med mdash Dor im succes strălucit nobilei S o c i e t ă ţ i

J o c d e c u v i n t e

Umoru-i săracirctura vieţii mai senine Amoru-i sărutarea buzelor divine Amaru-i săritura din lacrimi spre suspine Omoru-i saturarea best ie i din tine

Leonida dela Termopile

Deslegarea gacircciturei din broşura X

Des lega rea gacircciturei din broşura a X - a a Revis te i noacutestre este 1mdash2 = doină 1mdash4 = doică 3 mdash 2 = fină 3 mdash 4 = fică

Bine au deslegat o domnişora E l i sabe ta Neagoş (Deda) şi domni i Ios i f Pop preot gr cat icircn Comana inferiora B o g d a n icircnv icircn Bistri ţă Horea Petra Petrescu icircn Braşov

Premiul a eşit prirt sorţire d-nişorei E l i s abe t a Neagoş7Tc8reia sa şi trimis numai decacirct

Din spiritul altora U n u i a m i c icircn a l b u m T recacircnd ricircul cunoscinţelor prin valea

indeferentismului se revarsă adese icircn marea uitării şi numai icicirc co lea rămacircn pietrile fundamentale din temelia puternică a simţushylui care l numim amiciţie mdash Nu căuta decicirc să ai petre multe la zidirea fericirei tale dar alese se fie şi bune că venind vacircnturi ploi şi furtuni mdash se nu-ţicirc spele temelia icircn care ai pus credinţa ta

Telefonul redacţiunei

D-lui P P Din scrierile lui I Pop Reteganul a apărut numai broşura 1 a voi I Novele şi Schiţe şi conţine bucăţile Biserica pocăinţil Blăndoeul şi O inimă nobilă Fiecare broşură se eslinde pe 3 eacircle octav mare (48) şi icircnvelitoiea si costă 40 cr ( l franc) er volumul icircntreg de 10mdash12 broşure abonat icircnainte costă 3 n (8 lei) Broşurele următore vor eşi tot icircn intervale de 3 septemacircm icircndată ce din vinderea broş I va icircncurge cacirct sa spesat cu tipărirea lor Abonamentele se fac la autorul Ioan Pop Reteganul icircn Retteg Transilvania

Ce se credem despre uriaşi In broşura următore De cacircnd dice macircţa bdquoTată l nostru Pote icircn nrul 1 ex 1899 D-lui T O F Doinele trimise sunt forte frumose şi li se va face loc icircnshy

dată ce sa putea p6te chiar icircn broşura XII

Cuprinsul brOŞUrel XI laquoBalada ochilor (poesie) pag 201 mdash raquo f Episcopul şi Metropolitul Miron Romanul pag 202 mdash 204 mdash laquoDiua morţilor 1 pag 204mdash205 mdash raquoLogodnalaquo pag 205mdash207 mdash raquoR6ta morii (poesie cu ilustraţiune) pag 207mdash208 mdash laquoDiua numelui pag 208mdash209 mdash laquoCracircşmăriţa teiului (poesie) pag 209 mdash laquoRespuns la icircntrebările dlui George Zăria pag 210 mdash laquoPrinţişoriT romacircnicirc (cu ilustraţiune) pag 210 bullbull- Anii vieţii (legendă poporală) pag 211 mdash laquoPoetul tot poet pag 211- mdash laquoDescacircntece (cu ilustraţiune) pag 212mdash213 mdash laquoBlăstămul pag 214mdash215 mdash laquoJunele ce nu iubesce (poesie) pag 215 mdash laquoPoesiT poporule (cu ilustraţiune) pag 216 mdash laquoTriumful sciinţei pag 217mdash218 mdash laquoDesperarea laquoRScela laquoCacircntecul căletoriului (poesil) pag 218 mdash Bibliografie Diverse Din Spiritul altora Joc de cuvinte Deslegarea gacircciturei Telefonul redacţiunei pag 219mdash220 mdash

Redactor responsabil loan Popuuml Reteganul mdash Tipografia Carol Csallner Bis t r i ţă

Bibliografia

A apărut valorosul o p F uuml n f t e r J a h r e s b e r i c h t d e s I n s t i t u t s fuumlr R u m auml n i s c h e S p r a c h e

(Rumaumlnisches Seminar) zu Leipzig herausgegeben von dem Le i t e r ues Instituts Prof Dr Gustav Weigernd Ş i are următoriul cupr ins

Vorwort und Jahresber ich t von Gustav Weigand (III-mdashVI) Prosthetisches a und s im Rumaumlnischen von Rudolf Geheeb ( 1 mdash 5 0 ) Untersuchung der Sprache der bdquoVia ţa şi pe t recerea sfinţilor des Metropoliten Dosoftei von Constantin Lacea ( 5 1 mdash 1 4 4 ) Be i t rag zur Kenntnis des Meglen von Gustav Weigand ( 145mdash157 ) D e r Dia lek t des oberen Olt thales von Sextil Puşcariu ( 1 5 8 mdash 1 9 1 ) D e r C o d e x Diinonie (Fortsetzung) von Gustav Weigand ( 1 9 2 mdash 2 9 7 ) Die alten Nasalvokale in der s lavischen E lemen ten des Rumaumlnischen von Dr Artur Bybam ( 2 9 8 mdash 3 7 0 ) S e recomandă ce lor competenţ i

S c h i ţ e din I t a l i a e numele unui op ce a tipărit dl T Bule din Beiuş icircn tipografia dlui A Todoran icircn Gherla

A c e s t scurt anunţ Fam făcut la pag 2 0 0 a Revis te i Ilustrate neavend timp nicicirc spaciu a face atuncicirc altul mai lunguţ după cum a meritat

D a r ce se-i faci necasului Cacircnd ni-a venit opul atuncicirc a sosit şi ultima corectură a ultimei pag din broşura X - a a Revis te i A c u m cacircnd se ce tesc icirc opul cacircnd să-ţi faci icircnsămăricirc ca numai decacirct se mergă din R e t e a g dela redactor icircn Bistri ţă la tipografia Ş i ace la de era anunţul mai lung unde se-i fi făcut loc că tot materialul era cules cores icircmpărţit şi ordinat D e c icirc ne vor scusa buniicirc ceti tori că atuncicirc le-am adus anunţul acel scur t ne va scusa şi domnul autor c ă numai acum putem a ne da opinia despre opul dsale

Din capul locului t rebue se spunem că opul ca technică ni se presnrtă icircntrun mod forte recomandabi l hacircrtie fină groumlsauml netedă t ipar bun er preţul numai 2 corone la un op ca acesta care t r ece pe 2 6 5 pagine oc t av In adevăr forte eftin dar totuş ne t emem că puţini vor fi se o recunoscă a c e s t a cei mai mulţicirc din cărturarii noştri vor susţinea că e foc de scump acest op ca toumlte cărţile roshymacircneşti raquocă doră sciu că nui cel lucru mare etă o car te romacirc-n e s c ă

Aşa-i lumea la noi aşa se caută la noi cărţile decicirc dacă Schiţele din Ralia nu vor avea t recerea ce merită se se macircngăe dl autor al lor bdquocă toţicirc scriitorii romacircni o pă ţesc aşa acircmblă lucră pe t rec multe nopţicirc nedormite icircşicirc trag dela gură de-şicirc cumpără cărţ icirc ajutătdre şi icircntreprind călătorii şi plătesc tipografiei c a opurile lor se fie culcuş şoreci lor S e sperăm icircnse că opul dlui Bule va avea o soumlrte mai bună că icircn adever o merită ceea ce se pdte vedea din următorul cuprins

Precuvacircntare I Budapesta-Fiume F iume I I Italia Veneţ ia Padua Verona Milano Tor ino Genua Firenze Roma San-Pie t ro icircn Va t i cano Audienţă la pontificele L e o X I I I Vat icanul Forul lui Traian Ca tacombele Panteorul Colegiul g r ec S Atanasiu Capitoliul Forum-Romanum Basi l ica Iulia Templu l lui Saturn Tabular ium Preo ţ imea Ramanilor Templul lui Vespas ian şi al Concordiei Tull ianum Comitium Deiicirc naţionali ai Romani lo r icircn templul lui Ianus B i se r i ca Fulvia Aemilia alui Antoniu a Fanst inei alui Romul şi alui Constantin

Vi rg ine le Vesta l ine templul şi locuinţa lor (Atrium) R e g i a sau reşedinţa şefului preoţilor păgacircni (pontifex maximus) Templu l lui Iuliu Cesar A r e a forului şi columna lui Phoca Ros t ra Arcul de tr iumf alui Sept imiu Sever Templul deiţei Venus şi a R o m e i Arcul de triumf al icircmpăratului T i t Coloseul Arcul de t r iumf alui Constantin ce l mare Mansoleul lui Adrian seu Castel lo S Ange lo Pons sublicius Insula Tibrului Cacircmpul lui Marte Claustrul S Onofrio (Torqua to T a s s o )

Neopolul Publiu Virgiliu Maro Cuprinsul cacircntului V I din Eneida Infernul Vesuvul Pompei

Din vastul cuprins t ractat icircn mod destul de clar şi icircn l imbă destul de bună se potegrave convinge fie cine de munca ce a pus dl autor la lucrarea acestui op şi de icircnsemnătatea lui ce o are cu deosebire pentru noi Romacircni i care tot mereu ne batem pieptul că suntem viaţă de Roman urmaşicirc ai lui Traian D e c icirc se şi cushyvine se cunoacutescem bine Italia aceea patria mamă a nogravestra cu

R o m a ei cea măreţă cu togravete aşedămintele ei păgacircne şi c reş t ine se cuvine se ne cacircşt igăm bune cunoşcinţe despre trecutul şi pre-sentul ei se nu fim bdquostrăinicirc icircn Ierusal im cacircnd e vorba de loshycurile originei nogravestre Ş i aces te cunoşcinţe ni le putem icircnsuşi din opul dlui T Bule bdquoSchiţe din Itatia deci e datorinţa nogravestra moshy

rale se ni-1 procurăm şi cetim cu atenţiunea recerută căcicirc merită de-oacuterece fie tinde lectură instructivă şi distractivă tot odată Domnului autor T e o d o r Bule trebue se-i fim mulţămitoricirc pentru opul cu care ne-a icircnzacircstrat literatura ca astfel icircncurajat fiind se potă a ne mai da şi alte schi ţe din călătorii le dsale făcute icircn inshyteresul literaturei

I P R

D o i din cei mai valoroşicirc scriitori ai noştriicirc unul din Ardei şi altul din Bucovina ni-au mai icircmbogăţ i t literatura cacircte cu un op de valoacutere Dl Silvestru Moldovan din Sibiiu a scos opul bdquoZa-randul şi Munţii-Apuseni ai Transi lvanie i eacuter dl Sim FI Marian membru al A c a d e m i e i R o m acirc n e şi profesor la gimnasiul din Suceava Bucovinei a scos studiul etnografic bdquoSărbătorile la Romacircni voi I Cacircrnilegile F i eca re cos tă cacircte 1 fi (3 francicirc) şi se pot es t rage dela autori V o m deveni asupra aces tor 2 opuri icircn broşura ur-mătore De-ocamda tă le recomandăm tuturor cărturarilor nşotri

D in l i t e ra tu ra popora lă Nr 3 Insurătorea soacuterelui (basm) Nr 4 Fiul bucătăresei (basm) Nr 5 Văcorelul (basm) Nr 6 Diana dina munţilor şi Fata de icircmpărat cu manile tăiate (2 basmuricirc) Nr 7 Cincicirc dialoguri T ograve t e de Demetr iu Dogar iu icircnv dir Ia

scogravela capitală din Satulung Gherla edit şi tip tipografiei raquoAu-roralaquo A Todoran Preţul unui număr e 1 0 cr Bune pentru copiicirc că-i icircndrăgesce cu cartea

bdquoCă l indar iu l poporu lu i pe anu l i8gg bdquoCălindarul poporului pe 1 8 9 9 anul al iV- lea apărut tocmai acum are un cuprins btjgat şi variat şi e icircmpodobit cu numeroacutese ilustraţiunicirc curat romacircnescicirc Afară de partea calendarist ică şi alte notiţe folositoacutere (pe 4 0 pashygini) bdquoCălindarul are următorul cuprins l i terar

De la 1 8 4 8 (din prilejul aniversului al 50- lea) Adunarea dela bdquoDumineca Tornei icircn Blaşiu Andre i Mureşan

poetul anului 1 8 4 8 (cu 2 ilustraţiunicirc) Fabu lă arabă E u mis esc şi sunt R o m acirc n poesia de I Dariu Ţ e r a fără bătracircni poveste de V A Urechiă Anecdo tă

Doine şi icone din lumea romaneacutesca (bdquoLimba portul şi moşia) Doine şi stracircgăturicirc popora le D e pe Mureş D e pe Ternave D e pe O l t j D e pe S o m e ş D e pe Criş Din părţile Năsăudclui Din Munţiicirc-Apusenicirc Din Băna t Din Ţara-Oaşului Din Bihor D in Bucovina Romacircnia (Oltenia şi Moldova) Basarabia şi Macedonia

Revaşul nostru c ronica icircntacircmplărilor din S e p t e m b r e 1897 mdash Sep t 1 8 9 8 se estinde pe 47 paginicirc cu următorii subtitli icirc Causa naţională afaceri culturali afaceri b iser icescicirc afaceri economice fruntaşi romacircnicirc morţicirc dela fraţi stări grele pretutindenicirc e t c

Economie Cum sajungem la mai b ine mdash Unele regiile pentru grijirea sacircnătăţei Poveţe D e ricircs Tacircrguri le din Ungar ia şi Transhysilvania e tc

Ilustraţiunicirc 1 Andrei Mureşan portret- 2 Casa icircn care sa născut A Mureşan 3 Un băiaş romacircn din Bucium-Şasa 4 Dela Stacircna-de -Vale Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel 5 Un R o m acirc n bdquomărginean călare 6 O romacircncă din jurul S ib i -iului 7 O fetiţă coristă din Bistr i ţă 8 O familie din Bănat 9 O păreche tinără din Suciul-de-sus (icircntre Lăpuş şi Cibleş)

10 Un ţăran romacircn din Bagravenat 1 1 S c e n ă din Segrave l i sce (1 Sibi iu)

12 De l a Stacircna-de-vale case de locuit pentru ospeţicirc 13 Romacircn i din Siria (1 Arad) 14 De la S tacircna-de-va le Biser icuţa (o stacircncă) 1 5 mdash Moacutera dracului 16- f W E Gladstone (portret) 17 f Prinshyţul de Bismarc 18 Imperă tesa-Regina El i sabe ta

In estan călindarul e cu o icircntregacirc coacutela mai voluminos ca icircn anul trecut estindacircndu-se pe 1 4 3 pagini Preţul icircnsă e tot cel vechiu 2 0 cr plus porto postai 5 cr A se adresa bdquoTipograf ia socie ta te pe acţiuni icircn Sibiiu strada Poplăcei 15

S e r ecomendă şi acelui mai sărac şi mai puţin instruit cărshyturar că de sigur nu-i va părea reacuteu de cei 2 0 cr ce-i va da pe el

Că l inda ru l bdquoAuro re i Edi t tipografiei bdquoAurora A Todoran Gherla de cuprins variu şi interesant Preţul spedat prin postă 3 5 cr Cine la avut şi icircn anii trecuţi icircl scie preţui noi nu pushytem decacirct se-1 recomandăm

A l m a n a c h u l icircnvăţătorului romacircn icircntocmit de Iosif Velcean icircnvăţător icircn R e c i t a montană Anul I 1 8 9 8 9

A c e s t călindar este espres pentru icircnvăţători şi ar fi de dorit se-1 aboneze toţicirc icircnvăţătorii noştriicirc căc icirc etă ce conţine Prefaţa Călindariul şi notiţe din tipic pro 1 8 9 8 9 D a t e c ronologice a) Pe anul 1 8 9 8 b) din istoria literaturei c) din istoria patriei D a t e genea log ice a) Aus t ro-Ungar ia b) Romacircnia Afacer i de postă şi te legraf 1 Servitul de scr isor icirc 2 Serviciul de mesageshyrie 3 Tarifa pentru t e legrame Competenţe de t imbre şi t a x e S c a l a t imbrelor Planul de icircnvăţămacircnt laquo) clasa I mdash I I b) c lasa I I I mdash I V c) c lasa V mdash V I icircmpărţirea orelor icircnainte de amedicirc mdash După amedicirc Consemnarea şi clasificaţiunea S ta t i s t ica şi conspect general Şematismul bisericei ortod orient r omacircne I Metropolia

11 D i e c e s e l e A) Arch id iecesa Transi lvaniei B) D iec Aradului C) D i e c Caransebeşului Şematismul provinciei metropoli tane gr ca t Metropolia I A r c h i d i e c e s a I I D i e c de Oradea m a r e III D iec de Gher l a I V D iecesa de Lugoş Reuniuni icircnvăţătorescicirc a) a icircnv din protop oradane I mdash V I I I b) din diec Caransebeşului c) din jurul Gher le i d) din diec Lugoşului Aventul literaturei nostre şcolare Icircnvăţătorii ca autori 1 E m e r i c Andreescu (cu portret) 2 George Catana 3 Ioan Dar iu 4 Domeţ iu Dogar iu 5 Iuliu Grofsorean 6 Ioan Popu Reteganul 7 Petru V a n c u 8 Iuliu Vuia Par tea literară Ştefan Volovan (cu portret) Po-esi icirc Ş c o l a romacircnă Stefani ţă vodă D e s p r e istoria pedagogiei Consci inţa demnităţii nogravestre S p i c e de gracircu Din poacutelele Detunatei

Sent inţe pedagogice Noţiunea şcolei poporale- Un suspin L e c -ţiuhe pract ică din fisica Neces i ta tea şi scopul instrucţiunei de-semnului Apend ice Disposiţiunicirc normative Invăţătoriul ca soldat Cartea esperinţelor Cărţi icircmprumutate Cărţicirc date icircmshyprumut Bilanţul Notiţa Inserate Din vastul şi alesul cuprins se vede că-i menit pentru bărbaţi i de şcolă cărora se şi recomandă cu totă căldura Preţul 1 fi (2 lei 5 0 banicirc) S e aboneză la aushytorul icircn R e c i t a montană (Resicza vie Caransebeş)

Diverse

S o c i e t a t e a de l e c t u r ă P e t r u Ma io r a studenţilor romacircnicirc unishyversitari din Budapes ta sa constituit pe anul administrativ 1 8 9 8 9 icircn următoriul mod

a) Comitetul preşed Marcu Jan tea teolog absol şi stud fii v ice preşed Ioan Pop stud icircn drept secretar Ioan Fruma stud

icircn d r e p t cassa r George Brebanu stud icircn d r e p t controlor Tiber iu Brediceanu stud icircn drept notari loan Lăpădat stud icircn drept şi Aurel Bratu stud fii b ib l io teca r Luc ian Borcea stud icircn drept v ice-bibl io tecar Mihail Navrea stud fii econom loan Jan tea stud icircn drept

b) Comisiunea l i terară preşed Nicolae Sul ică stud fii referent Lazar Tri teanu teol absol şi stud fii membr i i Iosif Enescu teol absol şi stud fii loan Bucur stud m e d V i c t o r Bontescu stud icircn drept loan Krumea stud icircn drept şi loan Lăpedat stud icircn drept

c) Comisiunea de supraveghiare R o m a n Rudnean stud med loan Pricu stud fii Stefan Bărbucean stud med mdash Dor im succes strălucit nobilei S o c i e t ă ţ i

J o c d e c u v i n t e

Umoru-i săracirctura vieţii mai senine Amoru-i sărutarea buzelor divine Amaru-i săritura din lacrimi spre suspine Omoru-i saturarea best ie i din tine

Leonida dela Termopile

Deslegarea gacircciturei din broşura X

Des lega rea gacircciturei din broşura a X - a a Revis te i noacutestre este 1mdash2 = doină 1mdash4 = doică 3 mdash 2 = fină 3 mdash 4 = fică

Bine au deslegat o domnişora E l i sabe ta Neagoş (Deda) şi domni i Ios i f Pop preot gr cat icircn Comana inferiora B o g d a n icircnv icircn Bistri ţă Horea Petra Petrescu icircn Braşov

Premiul a eşit prirt sorţire d-nişorei E l i s abe t a Neagoş7Tc8reia sa şi trimis numai decacirct

Din spiritul altora U n u i a m i c icircn a l b u m T recacircnd ricircul cunoscinţelor prin valea

indeferentismului se revarsă adese icircn marea uitării şi numai icicirc co lea rămacircn pietrile fundamentale din temelia puternică a simţushylui care l numim amiciţie mdash Nu căuta decicirc să ai petre multe la zidirea fericirei tale dar alese se fie şi bune că venind vacircnturi ploi şi furtuni mdash se nu-ţicirc spele temelia icircn care ai pus credinţa ta

Telefonul redacţiunei

D-lui P P Din scrierile lui I Pop Reteganul a apărut numai broşura 1 a voi I Novele şi Schiţe şi conţine bucăţile Biserica pocăinţil Blăndoeul şi O inimă nobilă Fiecare broşură se eslinde pe 3 eacircle octav mare (48) şi icircnvelitoiea si costă 40 cr ( l franc) er volumul icircntreg de 10mdash12 broşure abonat icircnainte costă 3 n (8 lei) Broşurele următore vor eşi tot icircn intervale de 3 septemacircm icircndată ce din vinderea broş I va icircncurge cacirct sa spesat cu tipărirea lor Abonamentele se fac la autorul Ioan Pop Reteganul icircn Retteg Transilvania

Ce se credem despre uriaşi In broşura următore De cacircnd dice macircţa bdquoTată l nostru Pote icircn nrul 1 ex 1899 D-lui T O F Doinele trimise sunt forte frumose şi li se va face loc icircnshy

dată ce sa putea p6te chiar icircn broşura XII

Cuprinsul brOŞUrel XI laquoBalada ochilor (poesie) pag 201 mdash raquo f Episcopul şi Metropolitul Miron Romanul pag 202 mdash 204 mdash laquoDiua morţilor 1 pag 204mdash205 mdash raquoLogodnalaquo pag 205mdash207 mdash raquoR6ta morii (poesie cu ilustraţiune) pag 207mdash208 mdash laquoDiua numelui pag 208mdash209 mdash laquoCracircşmăriţa teiului (poesie) pag 209 mdash laquoRespuns la icircntrebările dlui George Zăria pag 210 mdash laquoPrinţişoriT romacircnicirc (cu ilustraţiune) pag 210 bullbull- Anii vieţii (legendă poporală) pag 211 mdash laquoPoetul tot poet pag 211- mdash laquoDescacircntece (cu ilustraţiune) pag 212mdash213 mdash laquoBlăstămul pag 214mdash215 mdash laquoJunele ce nu iubesce (poesie) pag 215 mdash laquoPoesiT poporule (cu ilustraţiune) pag 216 mdash laquoTriumful sciinţei pag 217mdash218 mdash laquoDesperarea laquoRScela laquoCacircntecul căletoriului (poesil) pag 218 mdash Bibliografie Diverse Din Spiritul altora Joc de cuvinte Deslegarea gacircciturei Telefonul redacţiunei pag 219mdash220 mdash

Redactor responsabil loan Popuuml Reteganul mdash Tipografia Carol Csallner Bis t r i ţă

10 Un ţăran romacircn din Bagravenat 1 1 S c e n ă din Segrave l i sce (1 Sibi iu)

12 De l a Stacircna-de-vale case de locuit pentru ospeţicirc 13 Romacircn i din Siria (1 Arad) 14 De la S tacircna-de-va le Biser icuţa (o stacircncă) 1 5 mdash Moacutera dracului 16- f W E Gladstone (portret) 17 f Prinshyţul de Bismarc 18 Imperă tesa-Regina El i sabe ta

In estan călindarul e cu o icircntregacirc coacutela mai voluminos ca icircn anul trecut estindacircndu-se pe 1 4 3 pagini Preţul icircnsă e tot cel vechiu 2 0 cr plus porto postai 5 cr A se adresa bdquoTipograf ia socie ta te pe acţiuni icircn Sibiiu strada Poplăcei 15

S e r ecomendă şi acelui mai sărac şi mai puţin instruit cărshyturar că de sigur nu-i va părea reacuteu de cei 2 0 cr ce-i va da pe el

Că l inda ru l bdquoAuro re i Edi t tipografiei bdquoAurora A Todoran Gherla de cuprins variu şi interesant Preţul spedat prin postă 3 5 cr Cine la avut şi icircn anii trecuţi icircl scie preţui noi nu pushytem decacirct se-1 recomandăm

A l m a n a c h u l icircnvăţătorului romacircn icircntocmit de Iosif Velcean icircnvăţător icircn R e c i t a montană Anul I 1 8 9 8 9

A c e s t călindar este espres pentru icircnvăţători şi ar fi de dorit se-1 aboneze toţicirc icircnvăţătorii noştriicirc căc icirc etă ce conţine Prefaţa Călindariul şi notiţe din tipic pro 1 8 9 8 9 D a t e c ronologice a) Pe anul 1 8 9 8 b) din istoria literaturei c) din istoria patriei D a t e genea log ice a) Aus t ro-Ungar ia b) Romacircnia Afacer i de postă şi te legraf 1 Servitul de scr isor icirc 2 Serviciul de mesageshyrie 3 Tarifa pentru t e legrame Competenţe de t imbre şi t a x e S c a l a t imbrelor Planul de icircnvăţămacircnt laquo) clasa I mdash I I b) c lasa I I I mdash I V c) c lasa V mdash V I icircmpărţirea orelor icircnainte de amedicirc mdash După amedicirc Consemnarea şi clasificaţiunea S ta t i s t ica şi conspect general Şematismul bisericei ortod orient r omacircne I Metropolia

11 D i e c e s e l e A) Arch id iecesa Transi lvaniei B) D iec Aradului C) D i e c Caransebeşului Şematismul provinciei metropoli tane gr ca t Metropolia I A r c h i d i e c e s a I I D i e c de Oradea m a r e III D iec de Gher l a I V D iecesa de Lugoş Reuniuni icircnvăţătorescicirc a) a icircnv din protop oradane I mdash V I I I b) din diec Caransebeşului c) din jurul Gher le i d) din diec Lugoşului Aventul literaturei nostre şcolare Icircnvăţătorii ca autori 1 E m e r i c Andreescu (cu portret) 2 George Catana 3 Ioan Dar iu 4 Domeţ iu Dogar iu 5 Iuliu Grofsorean 6 Ioan Popu Reteganul 7 Petru V a n c u 8 Iuliu Vuia Par tea literară Ştefan Volovan (cu portret) Po-esi icirc Ş c o l a romacircnă Stefani ţă vodă D e s p r e istoria pedagogiei Consci inţa demnităţii nogravestre S p i c e de gracircu Din poacutelele Detunatei

Sent inţe pedagogice Noţiunea şcolei poporale- Un suspin L e c -ţiuhe pract ică din fisica Neces i ta tea şi scopul instrucţiunei de-semnului Apend ice Disposiţiunicirc normative Invăţătoriul ca soldat Cartea esperinţelor Cărţi icircmprumutate Cărţicirc date icircmshyprumut Bilanţul Notiţa Inserate Din vastul şi alesul cuprins se vede că-i menit pentru bărbaţi i de şcolă cărora se şi recomandă cu totă căldura Preţul 1 fi (2 lei 5 0 banicirc) S e aboneză la aushytorul icircn R e c i t a montană (Resicza vie Caransebeş)

Diverse

S o c i e t a t e a de l e c t u r ă P e t r u Ma io r a studenţilor romacircnicirc unishyversitari din Budapes ta sa constituit pe anul administrativ 1 8 9 8 9 icircn următoriul mod

a) Comitetul preşed Marcu Jan tea teolog absol şi stud fii v ice preşed Ioan Pop stud icircn drept secretar Ioan Fruma stud

icircn d r e p t cassa r George Brebanu stud icircn d r e p t controlor Tiber iu Brediceanu stud icircn drept notari loan Lăpădat stud icircn drept şi Aurel Bratu stud fii b ib l io teca r Luc ian Borcea stud icircn drept v ice-bibl io tecar Mihail Navrea stud fii econom loan Jan tea stud icircn drept

b) Comisiunea l i terară preşed Nicolae Sul ică stud fii referent Lazar Tri teanu teol absol şi stud fii membr i i Iosif Enescu teol absol şi stud fii loan Bucur stud m e d V i c t o r Bontescu stud icircn drept loan Krumea stud icircn drept şi loan Lăpedat stud icircn drept

c) Comisiunea de supraveghiare R o m a n Rudnean stud med loan Pricu stud fii Stefan Bărbucean stud med mdash Dor im succes strălucit nobilei S o c i e t ă ţ i

J o c d e c u v i n t e

Umoru-i săracirctura vieţii mai senine Amoru-i sărutarea buzelor divine Amaru-i săritura din lacrimi spre suspine Omoru-i saturarea best ie i din tine

Leonida dela Termopile

Deslegarea gacircciturei din broşura X

Des lega rea gacircciturei din broşura a X - a a Revis te i noacutestre este 1mdash2 = doină 1mdash4 = doică 3 mdash 2 = fină 3 mdash 4 = fică

Bine au deslegat o domnişora E l i sabe ta Neagoş (Deda) şi domni i Ios i f Pop preot gr cat icircn Comana inferiora B o g d a n icircnv icircn Bistri ţă Horea Petra Petrescu icircn Braşov

Premiul a eşit prirt sorţire d-nişorei E l i s abe t a Neagoş7Tc8reia sa şi trimis numai decacirct

Din spiritul altora U n u i a m i c icircn a l b u m T recacircnd ricircul cunoscinţelor prin valea

indeferentismului se revarsă adese icircn marea uitării şi numai icicirc co lea rămacircn pietrile fundamentale din temelia puternică a simţushylui care l numim amiciţie mdash Nu căuta decicirc să ai petre multe la zidirea fericirei tale dar alese se fie şi bune că venind vacircnturi ploi şi furtuni mdash se nu-ţicirc spele temelia icircn care ai pus credinţa ta

Telefonul redacţiunei

D-lui P P Din scrierile lui I Pop Reteganul a apărut numai broşura 1 a voi I Novele şi Schiţe şi conţine bucăţile Biserica pocăinţil Blăndoeul şi O inimă nobilă Fiecare broşură se eslinde pe 3 eacircle octav mare (48) şi icircnvelitoiea si costă 40 cr ( l franc) er volumul icircntreg de 10mdash12 broşure abonat icircnainte costă 3 n (8 lei) Broşurele următore vor eşi tot icircn intervale de 3 septemacircm icircndată ce din vinderea broş I va icircncurge cacirct sa spesat cu tipărirea lor Abonamentele se fac la autorul Ioan Pop Reteganul icircn Retteg Transilvania

Ce se credem despre uriaşi In broşura următore De cacircnd dice macircţa bdquoTată l nostru Pote icircn nrul 1 ex 1899 D-lui T O F Doinele trimise sunt forte frumose şi li se va face loc icircnshy

dată ce sa putea p6te chiar icircn broşura XII

Cuprinsul brOŞUrel XI laquoBalada ochilor (poesie) pag 201 mdash raquo f Episcopul şi Metropolitul Miron Romanul pag 202 mdash 204 mdash laquoDiua morţilor 1 pag 204mdash205 mdash raquoLogodnalaquo pag 205mdash207 mdash raquoR6ta morii (poesie cu ilustraţiune) pag 207mdash208 mdash laquoDiua numelui pag 208mdash209 mdash laquoCracircşmăriţa teiului (poesie) pag 209 mdash laquoRespuns la icircntrebările dlui George Zăria pag 210 mdash laquoPrinţişoriT romacircnicirc (cu ilustraţiune) pag 210 bullbull- Anii vieţii (legendă poporală) pag 211 mdash laquoPoetul tot poet pag 211- mdash laquoDescacircntece (cu ilustraţiune) pag 212mdash213 mdash laquoBlăstămul pag 214mdash215 mdash laquoJunele ce nu iubesce (poesie) pag 215 mdash laquoPoesiT poporule (cu ilustraţiune) pag 216 mdash laquoTriumful sciinţei pag 217mdash218 mdash laquoDesperarea laquoRScela laquoCacircntecul căletoriului (poesil) pag 218 mdash Bibliografie Diverse Din Spiritul altora Joc de cuvinte Deslegarea gacircciturei Telefonul redacţiunei pag 219mdash220 mdash

Redactor responsabil loan Popuuml Reteganul mdash Tipografia Carol Csallner Bis t r i ţă