Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

Proba scrisă la istorie

Proba D/E/F

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. Varianta 9

SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţi cu atenţie textele de mai jos: A. „Rămas practic singur şi forţat de (...) expediţia sultanală din prima parte a anului 1417,

când totuşi sultanul nu a îndrăznit (…) să înainteze pe pământul Ţării Româneşti, oprindu-se la Giurgiu, Mircea [cel Bătrân] a recurs la soluţia negociată. Mircea (...) a trebuit să accepte «alianţa inegală» cu [Imperiul Otoman] – acceptând plata regulată a tributului, interpretat de el doar ca preţ al păcii. Soluţia negociată [urma] unor lupte îndelungate şi redutabile.” (M. Maxim, Marele Mircea Voievod)

B. „De la alianţă s-a ajuns treptat la (...) interdicţia de a mai întreţine relaţii directe cu statele

străine (de a negocia, de a încheia tratate, de a declara pace şi război, de a avea reprezentanţi diplomatici), ceea ce însemna o gravă limitare a suveranităţii externe (a independenţei), pierderea calităţii de subiect de drept internaţional, deşi, în fapt, nu s-a ajuns niciodată la aplicarea completă a interpretării sultanale. (…) În scrisoarea sa, sultanul, într-o vreme în care Imperiul Otoman era în culmea puterii sale, pretindea abuziv că cei doi domni, ai Moldovei şi Ţării Româneşti, sunt, chipurile, «sclavii mei şi tributari şi posesiunile lor, încorporate între celelalte state ale noastre în acelaşi fel cu Bosnia şi Semedria şi constituie proprietatea noastră».” (M. Maxim, Ţările Române şi Înalta Poartă)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 2 puncte 2. Numiţi conducătorul statului român precizat în sursa A. 2 puncte 3. Numiţi două state precizate atât în sursa A cât şi în sursa B. 6 puncte 4. Menţionaţi un punct de vedere referitor la „alianţa” la care se referă sursa A, susţinându-l cu o

explicaţie din text. 5 puncte 5. Menţionaţi un punct de vedere referitor la „alianţa” la care se referă sursa B, susţinându-l cu o

explicaţie din text. 5 puncte 6. Prezentaţi alte două acţiuni militare în care sunt implicaţi românii în Evul Mediu, în afara celor

precizate în text. 6 puncte 7. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale, din

spaţiul românesc, contribuie la constituirea statului medieval. (Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4 puncte

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

Proba scrisă la istorie

Proba D/E/F Varianta 97

SUBIECTUL II (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos: A. “Pentru moment, analizele următoare experienţei primei conflagraţii mondiale

evidenţiază, în primul rând, accentuarea contradicţiei între dimensiunile statelor naţionale europene şi nivelul crescând al interdependenţelor în plan economic, ceea ce impune depăşirea limitelor naţionale în direcţia unui stat de anvergură continentală (...). Soluţiile de ieşire din această criză de ordin economic şi politic nu pot fi decât două: fie pe calea instaurării unor regimuri autoritare de dreapta sau de stânga care să umărească unificarea <spaţiului vital> economic pe calea forţei şi a cuceririi, fie reorganizarea sistemului european într-o formă federativă, prin asocierea liberă şi voluntară a statelor continentului, care acceptă să transfere o parte a suveranităţii lor asupra unor organisme supranaţionale.” (L. Gyemant, Istoria Europei)

B. „Dacă pentru extrema dreaptă fascistă sau nazistă soluţia problemelor europene sau

mondiale este unificarea de tip imperialist, prin forţă, a continentului şi a lumii, iar pentru extrema stângă comunistă prioritară este înlăturarea sistemului capitalist, unitatea urmând a se realiza ulterior, în condiţiile victoriei totale a noii orânduiri în Europa şi pe plan global, adepţii federalismului pun în prim-plan crearea unor structuri instituţionale şi juridice care să garanteze pacea, stabilitatea, progresul economic şi social pentru toate elementele sale componente”.

(L. Gyemant, Istoria Europei) C. „În condiţiile dezvoltării economice moderne, a globalizării transporturilor şi

comunicaţiilor, statele naţionale devin un cadru strâmt şi generator de conflicte, pe când unificarea continentului ar asigura pacea şi stabilitatea, rezolvarea problemelor litigioase interne şi transformarea Europei într-o importantă putere mondială, cu păstrarea primatului său cultural”.

(L. Gyemant, Istoria Europei) Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Selectaţi, din sursa C, o informaţie referitoare la statele naţionale, respectiv, la unificarea Europei. 4 puncte

2. Menţionaţi câte o informaţie, din textul A, respectiv, din textul C, referitoare la domeniul economic. 6 puncte

3. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la soluţionarea problemelor europene, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte

4. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la soluţionarea problemelor europene, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte

5. Prezentaţi două curente culturale în Europa modernă şi/ sau contemporană. 6 puncte 6. Prezentaţi o politică promovată în domeniul culturii în epoca modernă sau contemporană,

precizând şi statul european în care ea a fost adoptată. 4 puncte

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

Proba scrisă la istorie

Proba D/E/F Varianta 87

SUBIECTUL III (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia statului român modern,

având în vedere:

- menţionarea unui proiect politic şi a două idei înscrise în acesta care exprimă voinţa românilor de modernizare;

- prezentarea unui fapt istoric prin care s-a format statul român modern, în secolul al XIX-lea şi precizarea unei consecinţe interne a acestui fapt istoric;

- menţionarea unui fapt istoric care atestă afirmarea statului român modern în planul relaţiilor internaţionale, la începutul secolului al XX-lea;

- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa formării statului român modern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.