Cãtãlin Avramescu (n. 1967) este doctor în filozofie al Univer-sitãþii din Bucureºti ºi docent al Universitãþii din Helsinki. Înprezent este conferenþiar la Facultatea de ªtiinþe Politice a Uni-versitãþii din Bucureºti, unde predã cursuri de istorie a gândiriipolitice. A parcurs stagii de cercetare la Institutul de Istorie alUniversitãþii din Viena, Institute for Advanced Study in Huma-nities (Edinburgh) ºi la Clark Library/Center for 17th and 18th

Century Studies (UCLA). A fost bursier Mellon la Herzog AugustBibliothek (Wolfenbüttel) ºi bursier Marie Curie la Facultateade Litere ºi Filozofie din Ferrara. A publicat traduceri, eseuri ºistudii de teorie politicã ºi istoria ideilor, în special asupra seco-lelor XVII–XIX. Prima sa carte, De la teologia puterii absolute lafizica socialã (ALL, 1998), este o explorare tematicã a teoriei con-tractului social de la Hobbes la Rousseau. A urmat Filozoful crud.O istorie a canibalismului (Humanitas, 2003), o analizã a uneiteme uitate din teoria dreptului natural, care a primit premiulpentru cea mai bunã carte de ºtiinþe umaniste (ex aequo) a Aso-ciaþiei Editorilor din România. Versiunea americanã a acesteilucrãri, publicatã în 2009 la Princeton University Press, a fostrecenzatã în Times Higher Education ºi London Review of Books.Din anul 2008 a fost numit Consilier de Stat în cadrul Adminis-traþiei Prezidenþiale.

Colecþia „Zeitgeist“ este coordonatã de VLADIMIR TISMÃNEANU

Redactor: Vlad RussoCoperta: Angela RotaruTehnoredactor: Manuela MãxineanuDTP: Denisa Becheru, Dan Dulgheru Corector: Andreea Stãnescu

Tipãrit la „Monitorul Oficial“ R.A.

© HUMANITAS, 2010, pentru prezenta ediþie româneascã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiAVRAMESCU, CÃTÃLINConstituþia Statelor Unite ale Americii: comentariu, text, note /

Cãtãlin Avramescu. – Bucureºti: Humanitas, 2010ISBN 978-973-50-2787-2

342.4(73)

EDITURA HUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. – CP 14, Bucureºtie-mail: cpp@humanitas.rowww.libhumanitas.ro

Cuvânt înainte

Mai întâi, despre ce nu este aceastã carte. Nu este olucrare despre dezbaterile dintre Federaliºti ºi Anti-Fe-deraliºti, altfel spus, despre controversele dintre aceia care,în 1787-1788, doreau sau respingeau ideea unei noi Con-stituþii, federale. Acesta a fost un moment crucial în insti-tuirea ordinii constituþionale în America, însã amploareasubiectului face necesar un volum separat, dedicat în spe-cial discutãrii argumentelor din Scrisorile Federaliºtilor(Federalist Papers). Alt motiv pentru care am lãsat deoparteacest episod este faptul cã oricum, la data la care Madison,Hamilton ºi Jay publicau, sub pseudonimul Publius,aceste „scrisori“, textul Constituþiei era deja adoptat. Mizacelor trei autori privea ratificarea ºi abia în ordine secundãconþinutul legii fundamentale a noii federaþii.

În aceeaºi logicã, am exclus referirile la dezbaterile pri-vitoare la Constituþie din convenþiile de ratificare con-vocate de fiecare stat în parte.

Nu este nici o carte despre documentele constituþio-nale ale perioadei coloniale. Desigur, existã elementesolide de continuitate între gândirea legalã ºi politicã a ereicoloniale ºi aceea a republicii americane proclamate prin

Declaraþia de Independenþã din 1776. Dar momentulRevoluþiei este, în principiu, unul al rupturii, mai ales desistemul Constituþiei britanice. De aceea ºi analiza docu-mentelor constituþionale ale perioadei coloniale trebuiesã aºtepte un alt volum. Sau un alt autor.

Contrar planului iniþial, am lãsat deoparte ºi texteledin perioada care se întinde de la declanºarea conflic-tului politic ºi constituþional cu Coroana britanicã pânãîn momentul adoptãrii actualei Constituþii americane.Aºa sã face cã în acest volum cititorul nu va gãsi, spreexemplu, texte sau comentarii ale dezbaterilor din Con-venþia constituþionalã de la Philadelphia sau ArticoleleConfederaþiei (1777) care au fost, în realitate, prima Con-stituþie a coloniilor unite în Rãzboiul de Independenþã.Mã consolez însã cã un alt volum este deja în lucru.

Nu m-am referit decât în trecere la deciziile impor-tante ale Curþii Supreme a Statelor Unite. Se poate spunecã interpretarea Constituþiei pe care a furnizat-o CurteaSupremã în cazuri istorice precum Roe v. Wade a devenitparte a acestei Constituþii. Unele amendamente ale Con-stituþiei americare au fost, la rândul lor, generate de deci-zii ale Curþii. Dar acesta este un subiect separat, din punctde vedere logic ºi istoric. M-am limitat doar la unele refe-rinþe, cred, indispensabile. O consecinþã de neevitat esteabsenþa unei analize a conceptului de „control al legali-tãþii/constituþionalitãþii“ (judicial review). Numeroaselucrãri americane despre Constituþie considerã princi-piul controlului Judiciarului drept esenþial ºi conþin dis-

6 CÃTÃLIN AVRAMESCU

cuþii cu privire la interpretãrile Curþii Supreme. Aceastãlucrare se adreseazã însã unui public diferit.

Nu este nici o lucrare despre constituþiile statelor carecompun federaþia americanã. Unele dintre acestea suntmai vechi decât Constituþia federalã, aceea a statuluiMassachusetts (1780) fiind încã în vigoare. Aceste textesunt diverse ºi interesante, însã discutarea acestora vatrebui întreprinsã cu altã ocazie. Dupã cum am lãsat lao parte ºi chestiunea angajamentelor internaþionale aleStatelor Unite, dintre care unele au valoare constituþionalãºi politicã. Trecutã sub tãcere pentru cã este rezultatul tre-cãtor al unui rãzboi civil este ºi Constituþia Confedera-þiei statelor din Sud, din 1861.

În fine, am menþionat doar în treacãt instituþiile politicecu certã valoare constituþionalã, dar care nu sunt menþio-nate explicit în stipulaþiile scrise ale Constituþiei. Printreexemple: Cabinetul, o instituþie care apare ºi se consoli-deazã încã de pe vremea primilor Preºedinþi; comiteteleCongresului, care au dobândit un important rol politic; înfine, privilegiul executiv, recunoscut de Curtea Supremã.

Aceastã carte cuprinde ºi discutã doar textul propriu-zisal Constituþiei americane. Mai precis textul din 1787,plus Declaraþia Drepturilor (Bill of Rights) ºi celelalte17 amendamente. Aceasta este o temã suficient de vastãºi de importantã. De aproape 250 de ani Constituþia estedocumentul de bazã al celei mai importante ºi mai influ-ente republici pe care a cunoscut-o istoria omenirii, celpuþin in epoca modernã. Este, practic, cea mai vecheConstituþie naþionalã ºi codificatã (scrisã) încã în vigoare.

CUVÂNT ÎNAINTE 7

A fost sursa directã a numeroase încercãri de reformãconstituþionalã. Unele au reuºit. Altele nu. Dar lecþiilesale sunt întotdeauna relevante ºi pentru noi.

Existã de la o vreme obiceiul aici, în Europa, sã vor-bim despre un „model american“ distinct, inclusiv înmaterie constituþionalã, un model despre care se credecã nu ar fi relevant în contextul evoluþiilor europene con-temporane. Dar o analizã istoricã ºi comparatã ne aratãcã aceasta este mai degrabã o iluzie. Constituþia americanãdin 1787 a influenþat decisiv constituþiile statelor euro-pene, de la Constituþia Norvegiei monarhice a anului1814 pânã la Constituþia republicanã a Franþei lui DeGaulle, din 1958. Constituþia Germaniei din 1949 a fostscrisã sub supravegherea autoritãþilor de ocupaþie ame-ricane. La retragerea administraþiei britanice din Cipru,în 1962, a rãmas în urmã nu o constituþie parlamentarãde tip englez, ci un regim prezidenþial de tip american,bazat pe o Constituþie care este ºi astãzi în vigoare.

Aceastã influenþã a avut forme dintre cele mai dife-rite. Aºa cum arãta Carl J. Friedrich, impactul major alconstituþionalismului american nu a fost unul direct, încare instituþiile americane au fost preluate, ci unul indi-rect, prin forþarea unei reacþii la dezvoltãrile constitu-þionale ºi politice din noua republicã de peste Ocean.1

8 CÃTÃLIN AVRAMESCU

1. Carl J. Friedrich, The Impact of American ConstitutionalismAbroad (Boston University Press, 1967), p. 11. Vezi ºi GeorgeAthan Billias, American Constitutionalism Heard Round the World.A Global Perspective (New York University Press, 2009). Despreconstituþionalismul american în contextul Iluminismului, vezi

Dincolo de influenþa sa istoricã, prezenta Constituþiea Statelor Unite exprimã un set de idei indispensabileînþelegerii funcþionãrii ºi legitimitãþii unui stat liber ºimodern. Principiul supremaþiei legii, ideea regimuluireprezentativ, separaþia puterilor sau garanþiile dreptu-rilor individuale sunt doar câteva dintre acestea.

Studiul Constituþiei americane este, aºadar, esenþialpentru a înþelege constituþionalismul în general. Lucrareaaceasta doreºte, modest, sã fie un pas în aceastã direcþie.

În spatele fiecãrui proiect sunt oameni concreþi. Estetimpul sã le mulþumesc celor care m-au ajutat, m-au încu-rajat, sau mãcar m-au întrebat când termin aceastã carte.Care le este dedicatã prietenilor mei americani.

CUVÂNT ÎNAINTE 9

America and Enlightment Constitutionalism (eds. Gary L. McDowellºi Jonathan O’Neill, Palgrave Macmillan, 2006). Informaþii dereferinþã despre Constituþia Statelor Unite sunt în lucrarea luiDavid Schultz, Encyclopedia of the United States Constitution (Factson File: New York, 2009) ºi, mai ales, în Leonard W. Levy ºiKenneth L. Karst (ed.), Encyclopedia of the American Constitution(Macmillan Reference USA: New York, 2000).

Cãlãtoria noastrã începe în faþa unui grilaj, printrecopiii care aºteaptã, nerãbdãtori, ca o doamnã impu-nãtoare, în uniformã, sã le dea voie sã se apropie. Suntemîntr-o clãdire cu un aer sever, pe Bulevardul Constitu-þiei din Washington, D.C. Este sediul Arhivelor Naþio-nale, iar lumina palidã, liniile austere ºi numeroºiipaznici accentueazã senzaþia de fortãreaþã. În vitrinelesale sunt expuse documente nepreþuite, precum o copiedin 1297 a Magnei Charta purtând sigiliul regal al luiEdward I.

De obicei oamenii stau la coadã la Arhivele Naþionale,dar în dupã-amiaza aceea aºteptarea fusese neobiºnuit delungã. În rotonda care este centrul expoziþiei au voie câtetreizeci de persoane odatã. Mi-am aºteptat rândul. Nimeri-sem în mijlocul unui grup de ºcolari neastâmpãraþi.

Pentru a mai face sã treacã timpul, una dintre gardie-nele care stãteau de veghe la intrare a intrat în vorbã cumicuþii. Ca un fel de joc, i-a întrebat dacã ºtiu care suntprimele trei cuvinte ale Constituþiei Statelor Unite. Înacel moment din piepturile copiilor a ieºit un sunet cris-talin ºi vesel: „We, the People! “ (Noi, Poporul!). A rãsunat

sub cupola mãreaþã a Arhivelor Naþionale cum trebuiesã fi sunat un cor de îngeri sub bolta unei catedrale.

Venisem sã vãd trei dintre cele mai importante docu-mente din istoria politicã a omenirii. Toate aºezate în spa-tele câte unui geam gros, blindat, într-o atmosferã inertãde argon, protejate de o ramã de titan ºi de sisteme sofis-ticate de alarmã. Trei documente scrise pe foi groase, mariºi îngãlbenite, purtând semnãturile, cu o caligrafie extremde îngrijitã, ale unora dintre cei mai faimoºi oameni aiepocii moderne. Declaraþia de Independenþã a StatelorUnite, Constituþia ºi Carta Drepturilor.

Când ni s-a fãcut semn, am fost numãraþi ºi am in-trat. Am trecut de la o vitrinã la alta ºi am privit. Nuam stat mult. Am ieºit apoi în soarele tare al dupã-a-miezii americane.

Venisem sã vãd o Constituþie scrisã pe un pergament.Dar adevãrata Constituþie a Statelor Unite era aceea careprinde viaþã prin cetãþenii ei. Era în aerul care vibra prinvocile copiilor.

În Lumea Veche, la Strasbourg, se aflã una dintre celemai mari catedrale gotice. Are o formã curioasã, asime-tricã, pentru cã îi lipseºte unul dintre cele douã turnuri.Greutatea era atât de mare, încât pãmântul a început sãse lase, iar constructorii au modificat, în mers, proiec-tul, renunþând la un turn. Catedrala din Strasbourg a fost,timp de peste douã secole, cea mai înaltã clãdire dinlume. Cu câþiva ani înainte ca autorii documentelor dela Arhivele Naþionale sã le semneze pentru posteritate,

12 CÃTÃLIN AVRAMESCU

tânãrul Goethe, copleºit în faþa construcþiei, afirma cã avãzut spiritul german care a prins formã în piatrã.

Înãuntru, spaþiul se pierde sub o boltã inimaginabil deînaltã, sprijinitã de patru coloane colosale, de piatrã. Egreu sã vezi pânã acolo, dar dacã te uiþi atent, observi oanomalie. În locul unde una dintre coloane se îmbinã cubolta, la o înãlþime ameþitoare, ascuns, ºade un personajmic ºi monstruos, care priveºte, temãtor, în sus.

Personajul nostru are o poveste. Se spune cã în EvulMediu, pe când era construitã catedrala, un sceptic a venitla meºterul principal ºi i-a spus cã bolta aceea enormãpe care a proiectat-o nu poate fi construitã. Este preamare – a explicat necredinciosul – ºi se va prãbuºi! Atuncimeºterul, dupã ce a terminat bolta, a adãugat micul per-sonaj de la capãtul din înãlþimi al coloanei. Este o imaginea scepticului, condamnat sã priveascã, pentru eternitate,la bolta pe care nu o credea posibilã.

La data la care scriu aceste rânduri, bolta Republiciiamericane dureazã de mai mult de douã secole. Nu ºtiuce îi va aduce viitorul. Dar ºtiu ca ea se sprijinã pe o teme-lie mai tare decât orice piatrã. Pe spiritul oamenilor pecare îi þine împreunã. Am auzit glasurile celor care o vorþine la o înãlþime unde puþine creaþii ale Omului auîndrãznit sã se ridice.

CUVÂNT ÎNAINTE 13

Cuprins

Cuvânt înainte 5

1. Natura ºi geneza Constituþiei americane 15

Ce este Constituþia Statelor Unite? 15Articolele Confederaþiei ºi ideea Uniunii 22Cine sunt autorii Constituþiei? 25Dezbaterile din Convenþia de la Philadelphia 32Ratificarea Constituþiei 35Planul Constituþiei 39O Constituþie democraticã? 41Cea mai veche Constituþie? 43

2. Statele ºi Uniunea 45

Teritoriul 45Districtul Columbia 51Populaþia 53Suveranitatea statelor 55Secesiunea 58Cetãþenia 60

3. Instituþii politice 65

Congresul 65Senatul 70Camera Reprezentanþilor 72Bicameralismul american în perspectivã 73Colegiul Electoral 75Preºedintele 80Vice-Preºedintele 83Succesiunea 85Limitele mandatelor 87Curtea Supremã 90

4. Regimul politic 94

Forma republicanã de guvernare 94Sistemul electoral 99Norma de reprezentare 101Partidele politice 105

5. Filozofia politicã a Constituþiei 110

Separaþia puterilor 110Statul de drept 114Proprietatea privatã 118Statul ºi religia 123Aristocraþie ºi monarhie 128

6. Economie ºi societate 131

„Puterea pungii“ 131Comerþul ºi bãncile 134Sclavia ºi discriminarea rasialã 138

284 CONSTITUÞIA STATELOR UNITE ALE AMERICII

Prohibiþia 143Interzicerea pedepselor „crude ºi neobiºnuite“ 146Rãzboiul 149Pacea 155

7. Drepturile ºi libertãþile constituþionale 158

Carta Drepturilor 158„Drepturile sociale“ ºi „drepturile civile“ 161Dreptul la judecata cu juriu 164Dreptul de a purta arme 167Libertatea cuvântului ºi a tiparului 173Dreptul de vot 176Drepturile poporului 179

8. Interpretare, revizuire, evoluþie 191

Preambulul 191Simbolurile ºi ritualurile politice 193Interpretare 197Amendare 200Evoluþia Constituþiei 205

Constituþia Statelor Unite ale Americii 211

Carta Drepturilor 242

Amendamentele XI–XXVII 247

Amendamente neratificate 267

Amendamente propuse, dar neadoptate 274

Încheiere 279

CUPRINS 285