baisan catalin

56
GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL NICOLAE CIORĂNESCU TÂRGOVIŞTE PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE Nivelul 3 Ruta progresivă seral Specializarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii COORDONATOR: Inginer ROŞULESCU ALIN ABSOLVENT BĂISAN CĂTĂLIN 1

Transcript of baisan catalin

Page 1: baisan catalin

GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL NICOLAE CIORĂNESCU TÂRGOVIŞTE

PROIECTPENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR

PROFESIONALE

Nivelul 3

Ruta progresivă seral

Specializarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

COORDONATOR:

Inginer ROŞULESCU ALIN

ABSOLVENT

BĂISAN CĂTĂLIN

Clasa a XIV-a B RP

Sesiunea Iunie 2012

1

Page 2: baisan catalin

TEMA:

Utilizarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor

hidraulice şi pneumo-hidraulice

2

Page 3: baisan catalin

CUPRINS

ARGUMENT

1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INSTALAŢIILE HIDRAULICE ŞI

PNEUMO-HIDRAULICE

1.1. Noţiuni generale privind Pneumatica şi hidraulica

1.2. Domenii de utilizare a acţionărilor pneumatice şi hidraulice

1.3. Componenţa instalaţiilor de acţionare pneumatică.

1.4. Exemple de instalaţii hidraulice şi pneumo-hidraulice

1.4.1. Cilindri pneumatici

1.4.2. Cilindri pneumatici cu franare hidraulica

1.4.3. Transformatoare pneumo-hidraulice

1.4.4. Multiplicatoare de presiune

1.4.5. Camere pneumatice cu membrana

1.4.6. Motoare pneumatice rotative

1.4.7. Elemente pneumatice de distributiE

1.4.8. Regulatoare de presiune

1.4.9. Filtre pentru aer comprimat

1.4.10. Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita

1.4.11. Ungator de aer cu pulverizare fină (cu microceată de

ulei)

1.5. Schemele instalaţiilor de acţionare pneumatică.

2. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

2.1. Întreţinerea instalaţiilor pneumatice

2.1.1.Dereglari şi defecte

2.2. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice

3. MĂSURI PENTRU SPNĂTATEA ŞI PROTECŢIEA MUNCII (SSM)

BIBLIOGRAFIE

3

Page 4: baisan catalin

ARGUMENT

În timpul exploatării, maşinile şi utilajele suferă uzuri, care se impun sa fie înlaturate

prin reconditionare şi prin înlocuirea unor piese, conform unor tehnologii şi metode de

reparare adecvate.

Cu cât însa întreţinerea curentă, şi mai ales ungerea este efectuata corect şi regulat, cu

atât uzurile progreseaza mai încet şi se pot înlatura prin recondiţionarea pieselor de mai multe

ori fără a se recurge la înlocuirile lor. Aceasta conduce la economisirea importantă a unor

resurse materiale şi de manoperă. În acest scop este necesară organizarea procesului de

întreţinere şi reparaţii şi pregatirea personalului tehnic, care să cunoască şi să aplice cu

stricteţe tehnologiile întreţinerii şi reparării maşinilor-unelte, utilajelor şi instalaţiilor de

producţie.

Ţinând seama de importanţa şi necesitatea executării întreţinerii şi reparării maşinilor

şi utilajelor, este necesar să fie puse la dispoziţia celor care se ocupa de exploatarea,

întreţinerea şi repararea acestor fonduri fixe de baza în procesul de producţie, lucrări tehnice

cât mai complete privind organizarea, metodele şi tehnologiile de reparare ale acestora.

În prezenta lucrare am cautat să cuprind metode practice de întreţinere şi reparaţii şi

să prezint din literatura de specialitate existenta bazele teoretice ale tehnolgiilor şi metodele

de recondiţionare şi de înlocuire a unor piese în procesul de reparare.

4

Page 5: baisan catalin

CAPITOLUL I

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INSTALAŢIILE HIDRAULICE ŞI PNEUMO-

HIDRAULICE

1.1. Noţiuni generale privind Pneumatica şi hidraulica

Pneumatica este o tehnologie rapidă şi uşor de utilizat, care necesită puţină intreţinere şi care

are componente şi sisteme ecologice. Acest domeniu tehnologic de la Bosch Rexroth oferă un

vast program de cilindri, ventile şi accesorii pentru industrie, precum şi soluţii personalizate

pentru aplicaţii pneumatice în anumite domenii-ţintă, cu cerinţe speciale. O particularitate o

reprezintă lanţurile danturate de antrenare şi transport.

Integrarea funcţiilor electronice în sistemele şi instalaţiile pneumatice oferă

perspective deosebite. În plus, domeniul tehnologic cuprinde componente de acţionare

pneumatică şi electrică pentru tehnica navală şi pentru autocamioane.

Hidraulica este stiinţa care studiază legile de echilibru şi de miscare a fluidelor din

punctul de vedere al aplicaţiilor în tehnică. Denumirea de hidraulică provine din cuvintele

greceşti hitra-apa şi aulos-tub.Noţiunea a fost iniţial pusă în legatură cu orga de apa unde

caracteristicile sunetelor erau realizate de înaltimea coloanelor de apa.

Hidraulica studiază în principal lichidele care sunt fluide practic încompresibile, ele

nu au formă proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune. Lichidele în cantitaţi

mici iau forma sferica iar în cantitaţi mari iau forma recipientului, prezentînd o suprafaţa

liberă.

Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuala nu

există nici o ramura a tehnicii unde sa nu işi gasească aplicabilitatea.

Exemple:

Industria constructoare de maşini: în tehnica automobilului, locomotivei,

aviatiei, navalei, în industria uşoara şi alimentară au extins sistemele

5

Page 6: baisan catalin

hidraulice de comenzi, actionari şi automatizari, amortizoare, suspensii

hidraulice.

Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de

transport sunt bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele,

avioanele, vehiculele pe perna de aer. De asemenea transportul fluidelor în

conducte şi canale, transportul hidraulic şi pneumatic al diferitelor materiale în

suspensie.

Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este

problema apei de răcire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare

a metalelor şi maselor plastice, echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor.

Maşini hidraulice: reprezintă de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate:

turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri.

Acţionările pneumatice şi hidraulice asigură o fiabilitate înaltă de funcţionare inclusiv

în condiţii grele de exploatare - umiditate sau temperatură înaltă, vibraţii mari sau praf

excesiv, pericol de incendii sau explozii. Ultimele condiţii sunt inevitabile, de exemplu, în

industria petrolieră şi minieră, pentru care acţionările pneumatice şi hidraulice devin

prioritare.

Aceste acţionări au obţinut o utilizare largă şi în alte ramuri industriale cu condiţii

grele de exploatare, de exemplu în industria metalurgică, chimică, energetică, atomică,

constructoare de maşini, alimentară, a cimentului, sticlei, celulozei, hârtiei şi cartonului,

unele dintre care vor fi descrise în partea a doua a acestui manual. Alimentatoarele

cuptoarelor de topit metal, ciment, sticlă, sau maşinile de fasonare a sticlei topite de o

temperatură de 1000-1100ºC, au o acţionare pneumatică. Acţionările electrice în astfel de

condiţii nu pot rezista fără măsuri speciale. În plus la aceasta, simplitatea acţionărilor

pneumatice şi proprietatea de comprimare a aerului micşorează rebutul obiectelor fasonate

din sticlă topită, asigurând totodată şi o răcire necesară a lor.

O clasă aparte de utilizare industrială în masă a acţionărilor pneumatice şi hidraulice

este robototehnica sau roboţii industriali.

6

Page 7: baisan catalin

1.2. Domenii de utilizare a acţionărilor pneumatice şi hidraulice

Acţionările pneumatice au fost cunoscute şi folosite de mult timp, în multe domenii

ale tehnicii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, la lucrăriile de costrucţii şi la curăţirea piselor

în turnătoriile de fontă şi oţel se utilizau ciocane şi perforatoare pneumatice. Acţionările

pneumatice s-au răspândit cu repeziciune în domenii foarte diferite şi, încă înainte de anul

1900, s-au utilizat la maşinile de format în turnătorie, la unele maşini-unelte, la acţionarea

macazurilor, semnalelor şi barierelor căilor ferate, la frânările pentru locomotive şi tramvaie,

în industria textilă etc. Acţionările pneumatice din această epocă au fost utilizate mai cu

seamă la obţinerea unor mişcări de translaţie. Ceva mai târziu au apărut acţionările

penumatice cu mişcarea de rotaţie, care au fost utilizate la maşinile manuale de polizat, la

maşinile de găurit şi la maşinile de înşurubat.

Acţionările pneumatice cu mişcare de rotaţie se utilizează, în special acolo unde

greutăţile mici ale uneltelor de lucru şi turaţiile mari necesare nu pot fi obţinute cu motoare

electrice.

În ultimii 30 de ani, utilizarea acţionărilor pneumatice s-a răspândit în mod

considerabil. Aproape că nu există domeniu al industriei în care acţionarea pneumatică să nu

ocupe un loc important şi care tinde să se extindă mereu.

Întâlnim acţionările pneumatice, de exemplu :

în industria oţelului, pentru producerea mişcărilor la dispozitivele de presare,

deplasare, ridicare de sarcini, reglarea poziţiei valţurilor

în industria hîrtiei, pentru acţionarea maşinilor de tăiat şi presat

în industria materialelor lemnoase, pentru acţionarea preselor de încleiat şi a preselor

de furnir

la maşinile-unelte, pentru fixarea pieselor de prelucrat, pentru mişcări de avans la

tăiere şi pentru deplasări ale semifabricatelor

Examinând modul în care s-au răspîndit acţionările pneumatice, se constată că

posibilităţile şi avantajele pe care le prezintă acestea nu au fost exploatate pe deplin. Se

intâlnesc, încă, multe acţionări mecanice greoaie, printre care cele ale multor maşini-unelte la

care numai cursa de lucru este acţionată pneumatic, iar celelalte mecanisme sunt acţionate

7

Page 8: baisan catalin

electric.Multe procese de lucru pot fi automatizate sau mecanizate integral prin introducerea

acţionărilor pneumatice. Posibilităţi de automatizare şi mecanizare a proceselor de lucru care

în prezent se execută manual există în toate ramurile de activitatea industrială.Cu toate

avantajele pe care le prezintă acţionările pneumatice, utilizarea lor largă întâmpină o oarecare

rezistenţă.

Acest fapt se datoreşte, pe de o parte, lipsei unor cunoştinte suficient de aprofundate

în rândul proiectanţilor şi personalului tehnic din exploatare, şi pe de alta parte, lipsei în ţara

noastră a unei aparaturi pneumatice tipizate, care să fie fabricată în serie de uzine specializate

şi care să stea la dispoziţie pentru utilizare, ca şi aparatura şi motoarele electrice.

Proiectarea şi utilizarea instalaţiilor cu acţionări pneumatice, ca şi reglarea unor

asemenea instalaţii, necesită un personal tehnic cu experienţă şi cu cunoştinţe mai

aprofundate. De asemenea, de cele mai multe ori, timpul de lucru pentru proiectarea unor

instalaţii de acţionări pneumatice este mai mare decît acela cunoscut pentru o instalaţie cu

acţionare mecanică sau electrică cu funcţii similare. Acest dezavantaj este însă compensat cu

prisosinţă de avantajele acţionărilor pneumatice.

Echipamentele pneumatice şi electropneumatice îşi lărgesc continuu sfera de utilizare,

datorită unor avantaje deosebite :

cost redus

multiple posibilităţi de modulizare şi miniaturizare

siguranţă în funcţionare

insensibilitate la medii dificile de lucru

posibilitatea obţinerii unor viteze liniare mari

turaţii înalte

largi posibilităţi de automatizare

Eficienţa automatizării unor operaţii auxiliare cum sunt

încărcarea, descărcarea, strîngerea şi desfacerea semifabricatului

transportul, deplasările rapide şi pozitionarea unor subansamble, poate fi apreciată,

atît din punct de vedere al preciziei de execuţie, al productivităţii crescute şi al

reducerii efortului fizic al operatorului uman cît şi prin aceea că preţul de cost al

aerului comprimat este de 50...100 ori mai redus decît energia umană

8

Page 9: baisan catalin

Sistemele logice pneumatice şi fluidice înlocuiesc cu succes şi pe cele electronice, în

multe cazuri, fiind mai puţin pretenţioase şi sensibile la o serie de factori care pot avea

consecinţe negative asupra funcţionării corecte. Acestea pot prelucra informaţii în ambele

tehnici de comandă şi reglaj - numerică şi analogică - în condiţii optime ca performanţe

funcţionale.În cadrul sistemelor automate, comanda logică capătă din ce în ce mai multă

utilizare. Aplicaţii interesante ale sistemelor pneumatice sub forma unor microîntrerupătoare

de capăt, traductoare de poziţie, elemente de comutaţie etc. sau impus în construcţia

maşinilor-unelte, în cadrul unor sisteme de frânare, accelerare, oprire, poziţionare, realizarea

unor cicluri secvenţiale, înlocuind cu succes sistemele electrice sau hidraulice de comandă, în

realizarea celor mai complexe cicluri de lucru secvenţiale.

Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuală nu

există nici o ramură a tehnicii unde să nu işi găsească aplicabilitate.

Exemple:

Industria constructoare de maşini: în tehnica automobilului, locomotivei,

aviaţiei, navale, în industria uşoară şi alimentara s-au extins sistemele

hidraulice de comenzi, acţionări şi automatizări, amortizoare, suspensii

hidraulice etc.

Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de

transport sunt bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele,

avioanele etc. De asemenea transportul fluidelor în conducte şi canale,

transportul hidraulic şi pneumatic al diferitelor materiale în suspensie(pulberi,

paste, grane).

Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este

problema apei de racire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare

a metalelor şi maselor plastice, echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor

etc.

Maşini hidraulice: reprezintă de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate:

turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri etc.

1.3. Componenţa instalaţiilor de acţionare pneumatică.

9

Page 10: baisan catalin

Exista 3 grupe de instalatii:

producerea aerului comprimat;

distribuirea aerului comprimat;

utilizarea pentru actionari pneumatice.

C-compresor;

RT-rezervor tampon(elimina apa şi uleiul din aerul comprimat compenseaza presiunea din

instalatii)

GA-golirea apei;

PA-pregatirea aerului comprimat;

Instalatia cuprinde filtre ungatoare

AP-aparatajul pneumatic(distribuitoare,supape,rezistente pneumatice-Drossel);

M-motorul de actionare;

ML-motoare liniare;

MR-motoare rotative;

CP-camere pneumatice cu membrana.

Avantaje:

10

Page 11: baisan catalin

greutate redusa de 10 ori mai mica decat greutatile motoarelor electrice de aceeasi

putere;

supraincarcarea nu produce avarii,fara pericol de producere a avariei;se poate

supraincarca pana la oprire;

întretinere usoara(demontare şi montare usoara);

pericol de accidente redus;

posibilitati de reglare(reglarea vitezei,a fortei);

nu polueaza mediul inconjurator;

alimentare comoda cu energie.

Dezavantaje:

la capatul cursei pistonului apare o bavura pe peretele cilindrului;

destinderea brusca a aerului este insotita de scaderea temperaturii care poate sa

provoace separarea apei şi chiar inghetarea pe pereti;

aerul comprimat reprezinta agentul purtator de energie cel mai costisitor;

costul energiei consumate pentru actionare,în multe situatii este neglijabil în

comparatie cu costul masinii şi cu cheltuielile de intretinere şi separare;

actionarile pneumatice nu duc la preturi de cost mai ridicate decat alte sisteme de

actionare.

1.4. Exemple de instalaţii hidraulice şi pneumo-hidraulice

1.4.1. Cilindri pneumatici

Acestia transforma energia pneumatica în energie mecanica pe care o furnizeaza

mecanismului actionat.Cilindri pneumatici efectueaza lucru mecanic printr-o miscare de

translatie.

1-cilindru;

2-piston;

11

Page 12: baisan catalin

3-tija pistonului;

4-etansare intre cilindru şi piston;

5-etansare intre tija cilindrului şi piston;

A,B-spatii de lucru.

Pistonul 2 este solidarizat cu tija şi imprima miscarea mecanismului actionat.Pistonul

se deplaseaza în interiorul cilindrului ca urmare a fortei de deplasare.

F1=p•S1

F2=p•S2 ; F=const(cursa mare)

Exista o varietate mare de constructii de motoare pneumatice.

Constructie:

cilindrul se executa din teava,din otel sau alama;

cilindrul se prelucreaza foarte fin pentru a asigura o buna etansare şi pentru a nu

distruge elementele de etansare;

cilindrul se cromeaza în interior pentru a evita corodarea acestuia datorata umiditatii

aerului;

pistonul este construit din doua discuri metalice,din diferite aliaje asamblate intre ele

cu suruburi şi poarta pe circumferinta sa elementele de etansare.

tija pistonului se realizeaza din bara de otel de sectiune

circulara cu suruburi exterioare cromate şi rectificata,se

fixeaza rigid de piston.

1.4.2. Cilindri pneumatici cu franare hidraulica

12

Page 13: baisan catalin

În cazul cilindrilor hidro-

pneumatici exista posibilitatea de

interferenta intre circuitul

pneumatic şi cel

hidraulic.Infiltrarea aerului în

circuitul hidraulic poate provoca

variatii ale vitezei,cilindrii pot

provoca miscari în salturi.Acest neajuns se poate evita folosind circuite independente.

Circuitul hidraulic are misiunea sa

controleze viteza ansamblului şi nu

are nici un alt efect asupra

circuitului pneumatic.Cand avem

forte mari pe care trebuie sa le

dezvolte cilindrul pneumatic se

folosesc 2 cilindri

pneumatici.Acest sistem prezinta

avantajul ca se elimina momentele

incovoietoare suplimentare din cauza solicitarii dezaxate.

1.4.3. Transformatoare pneumo-hidraulice

Se utilizeaza pentru obtinerea

unor presiuni de ulei relativ

ridicate cu un debit redus.

Transformatoarele pneumo-

hidraulice pot fi:de presiune

joasa(T.P.J); de presiune

inalta(T.P.I).

Transformatoarele pneumo-hidraulice de presiune joasa pot fi în varianta aer-ulei,cu piston

sau cu membrana.

13

Page 14: baisan catalin

Presiunea în circuitul hidraulic: ph=k•pp, unde k este raport de multiplicare şi

reprezinta raportul ariilor cilindrilor hidraulici şi pneumatici.

Cei doi cilidri sunt legati rigid pentru transmiterea integrala a fortei Fp=Fh

pu=pa( Da

Du)2

(raport de multiplicare)

pi⋅πDa

2

4=pu⋅

πDu

4⇒ pu=p i( Da

Du)2

1.4.4. Multiplicatoare de presiune

Acestea se utilizeaza la operatii de presare,taiere,nu sunt economice la valori mari ale

debitului.Fortele dezvoltate de

multiplicator:

Dp-diametrul cilindrului pneumatic;

Dh-diametrul cilindrului hidraulic;

d-diametrul cilindrului hidraulic actionat;

pp-presiunea aerului comprimat;

ph-presiunea uleiului.

F=presiune ori suprafata

14

Page 15: baisan catalin

F=πd2

4⋅ph=

πd2

4⋅p p(Dp

Dh)2

pp⋅πDp

2

4=ph⋅

πDh2

4

ph=pp (Dp

Dh)2

η=0,75….0,85 şi care de fapt reprezinta randamentul transmisiei

F '=ηF=ηπd2

4⋅p p⋅( Dp

Dh)2

1.4.5. Camere pneumatice cu membrana

Elemente de actionare cu multiple utilizari în situatii unde nu se pot folosi actionari

hidraulice şi unde este necesara o cursa mica şi cu promptitudine în functionare.

Se folosesc ca elemente de executie în sistemele de reglare automata.

1-membrana;

2-tija;

3-discuri de fixare;

4-garnitura de etansare;

5-carcasa metalica.

Functionare:deplasarea tijei 2 se realizeaza prin deformarea membranei ca urmare a actiunii

aerului comprimat admis consecutiv în spatiile pneumatice A respectiv B prin orificiile a

respectiv e.

15

Page 16: baisan catalin

Variante de realizare:

a)camera pneumatica cu simpla

actiune şi tija unilaterala;

b)camera pneumatica cu dubla

actiune şi tija bilaterala;

c)camera pneumatica cu dubla actiune şi tija unilaterala

Constructia camerelor pneumatice cu membrana

Membrana este partea functionala,distingem doua tipuri:

-membrane plate;

-membrane cilindrice-în cazul acestora,în timpul functionarii pot realiza indoituri ce pot

atinge valori de 1200

Fixarea membranei se face prin

niste discuri de rigidizare din otel

care sunt stranse cu piulita.

Carcasele se realizeaza din aliaje

usoare(pe baza de aluminiu)

Tija se executa din otel de

regula,se cromeaza în exterior şi se

rectifica la ambele capete,exista filet pentru ca intr-o parte se fixeaza membrana,în cealalta

parte se fixeaza mecanismul actionat.

Caracteristici constructive şi functionale

-caracteristici constructive:

16

Page 17: baisan catalin

-D-diametru de incastrare a membranei;

-dd-diametrul discului de rigidizare;

-s-cursa;

-dt-diametrul tijei.

-caracteristici functionale:-forta dezvoltata la cursa maxima;

-forta dezvoltata la cursa nula.

-caracteristici productive determina diametrul de incastrare al membranei în asa fel incat sa se

obtina forta necesara la nivelul tijei.

Fm>Fr; Fm-forta motoare creata de aer cu presiunea p

pa S≥F r ;pa-presiunea aerului comprimat

paπD2

4=F r ; Dt=√ 4⋅F r

π⋅pa ;Dt-diametrul teoretic,în realitate D>Dt

D=16 √ Fr

p

dd=k•D în cazul membranelor plane,k=0,7…0,8

Diametrul tijei(dt) se determina din conditia de rezistenta la compresiune în zona

partii filetate.În cazul camerelor cu membrana nu este necesara efectuarea calculului de

flambaj pentru ca avem o cursa mica,lungimea tujei este scurta.

λ= lungimea .de . flambajraza .de . inertie ;λ -coeficient de zveltete.

1.4.6. Motoare pneumatice rotative

17

Page 18: baisan catalin

Motoarele pneumatice rotative sunt motoare volumice care transforma energia

pneumatica în energie mecanica pe care o transmite arborelui de iesire cu care se va cupla

mecanismul actionat.

Epneum→Emec→este materializata prin momentul de rasucire Mr.

Epneum→este sub forma de energie potentiala materializata prin presiunea aerului

comprimat.

P= Lt=F⋅s

t=F⋅v→

pentru miscarea de translatie

P=F•R•ω=M• ω; ω→se inlocuieste cu turatia-pt miscarea de translatie

ω=π⋅n30

≃ n10

Motoarele pneumatice sunt asemanatoare,chiar identice din punct de vedere

constructiv cu cele hidrostatice dar apare o diferenta sub aspect functional.

Distinctie:-în cazul motoarelor hidraulice,procesul de transformare a energiei hidraulice în

energie mecanica are loc ca urmare a modificarii permanente a volumului de lichid din motor

datorita organelor active fixe şi mobile ale motoarelo.În timpul deplasarii pistonului trebuie

pastrat contactul dintre cilindrii şi circuitul de alimentare cu lichid.

-în cazul motoarelor pneumatice,functioneaza şi dupa intreruperea sursei de presiune şi

anume camera de lucru dupa umplerea cu aer comprimat se inchide ermetic şi pierde legatura

cu sursa de presiune;aerul comprimat se destinde,cedeaza energia sa organului mobil al

motorului concomitent cu scaderea temperaturii sale.Un motor care functioneaza astfel se

impune ca functioneaza cu ciclu de expansiune.Exista motoare pneumatice care functioneaza

dupa un ciclu mixt,adica prima parte a ciclului functioneaza cu presiune integrala(motorul

este în legatura cu sursa de presiune),a doua parte dupa un ciclu de expansiune.

Tipuri de motoare pneumatice

motoare pneumatice cu roti dintate-în general se executa cu dantura dreapta şi

functioneaza fara ciclu de expansiune.

Marirea cuplului se poate realiza prin:

18

Page 19: baisan catalin

-marirea modului;

-marirea presiunii de alimentare;

-marirea diametrului;

-marirea latimii rotilor dintate.

Motoare pneumatice cu palete-inversarea sensului de rotatie se face inversand admisia

cu evacuarea.

Prezinta avantajul ca realizeaza cupluri mari şi dezavantajele:randament mai scazut în

comparatie cu alte motoare pneumatice,produce zgomot mai mare în comparatie cu alte

motoare pneumatice.

Motoare pneumatice cu piston(presiunea uzuala a compresoarelor este 6 atm).

1.4.7. Elemente pneumatice de distributie

Este materializat prin comenzi primite din exterior şi distribuie aerul comprimat pe

anumite circuite cu scopul declansarii actiunii pneumatice pe care le deservesc aceste

circuite.

Elementele pneumatice se compun din:

-elemente de distributie:partea fixa şi partea mobila;

19

Page 20: baisan catalin

-elemente de comanda.

Functia acestor elemente este sa deschida,sa inchida sau sa devieze fluxul de aer fara

modificarea parametrilor de baza (presiune şi debit).

Caracteristicile prime ale acestor elemente sunt:

-aria sectiunii orificiului de trecere→determina debitul (dn-diametrul nominal care se alege

din STANDARD)

-sirul de numere normale (RENARD)

5√10=3√0,2=1, 58⋅1 , 58

Functiuni:-P-alimentarea prin care patrunde aerul sub presiune în distribuitor(element de

comanda);

-C1,C2-orificii prin care aerul comprimat este

evacuat catre organele de executie ale

elementelor de executie;

-A-descarcare-orificiulprin care este descarcat

în atmosfera aerul utilizat pentru punerea în miscare a organului de executie.

-Z-comanda,orificiul prin care se da impulsul necesar comutarii fluxului de aer prin

distribuitor.

Variante de executie pentru elemente pneumatice de distributie.

-dupa forma lor constructiva avem distribuitoare cu supapa,cu sertar rectiliniu,cu sertar

cilindric,cu sertar plan;

-dupa rolul functional poate fi pentru comanda pornirii,deversare;

-dupa tipul comenzii:manuala,electrica,pneumatica.

1.Distribuitoare cu supapa-se caracterizeaza prin

faptul ca au curse mici de comutare,sunt robuste şi

fiabile,au o uzura redusa.

20

Page 21: baisan catalin

2.Distribuitoare cu sertar rectiliniu

3.Distribuitor cu sertar

rotativ

În cazul distribuitoarelor cu comanda mecanica,comutarea cailor de trecere se executa

prin actionare mecanica:(printr-o forta F şi printr-un moment M) exercitata asupra unui

dispozitiv de comanda.

Tipuri de comanda mecanica:

-comenzi cu cap sferic;

-comanda cu parghie cu rola;

-comanda cu parghie şi rola unidirectionala.

21

Page 22: baisan catalin

1.4.8. .Regulatoare de presiune

Sunt destinate mentinerii presinii constante

indiferent de marimea consumului.

1-membrana; 2-arc de reglare;

3-rozeta,respectiv surub de reglare;

4-cap; 5-arc antagnust;

6-supapa; 7-orificii.

La functionare normala,membrana este usor comprimata în sus,trece prin supapa 6 şi

merge catre consumator.

La cresterea consumului scade presiunea din camera de deasupra membranei şi

comanda deschiderea supapei.La reducerea consumului,creste presiunea din spatiul de

deasupra membranei şi supapa 6 inchide spatiul pe care il controleaza.

Pentru diametre nominale mari se folosesc regulatoare pilotate,adica un element de

executie suplimentar ce functioneaza pe baza aceluiasi principiu.Nivelul de presiune(de la

regulator) se poate regla printr-un mecanism surub-piulita.

1.4.9. Filtre pentru aer comprimat

Pe langa separarea impuritatilor,functioneaza ca separator de apa,iar procesul de

filtrare se realizeaza în doua trepte:

- prima treapta este cea prin inertie,în care are loc separarea particulelor grele de impuritati

mecanice,acest lucru este o consecinta a largirii bruste a sectiunii de curgere a aerului.Tot în

aceasta filtrare prin inertie are loc filtrarea apei.

- filtrarea fina se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant,unele filtre de aer sunt prevazute cu

niste magneti care retin particulele feromagnetice.

Aerul intra prin orificiul i,unele intra tangent la corpul 1 al filtrului,capatand o

miscare elicoidala inspre deflectorul 2.În aceasta situatie,curentul de aer isi schimba brusc

directia trecand prin tubul vertical 3.

22

Page 23: baisan catalin

Particulele grele de praf şi picaturile de apa se lovesc de deflectorul 3,ajungand în

partea inferioara a filtrului.Aerul purificat prin inertie continua traseul prin tubul 3 trecand

prin fata magnetului 4 şi trece prin elementul filtrant 5 dupa care este evacuat din

filtru.Evacuarea apei şi a particulelor mai mari de praf se face prin orificiul situat la partea

inferioara a filtrului.

Elementul filtrant:

- sita metalica-sarma impletita în retea,de regula se infasoara pe un cilindru perforat sub

forma de spirala.Filtrele pot atinge finete de filtrare de pana la 25μm.Sita are rezistenta

mecanica buna,realizeaza filtrari medii.

- tesaturi textile (materiale fibroase):pasla,hartie,carton,vata de sticla.

Avantaje:sunt ieftine,li se poate da orice forma,eficacitate buna,finete de filtrare buna

Dezavantaje:rezistenta mecanica şi rigiditatea scazuta,dsprinderea fibrelor care pot fi

antrenate,curatirea şi eliminarea impuritatilor este imposibila.

Caracteristicile principale ale filtrelor:

finetea de filtrare reprezinta cea mai mica dimensiune de particula care este sustinuta

de catre filtru.

Caderea de presiune pe filtru reprezinta perderea de presiune intre punctul de intrare

şi la iesirea din filtru.Aceasta perdere rezulta din rezistenta opusa de elementul filtrant

trecerii curentului de aer.

Permeabilitatea reprezinta volmul de aer la temperaturi de 200C care traverseaza o

unitate de suprafata a unui element filtrant în unitatea de timp corespunzator unei

anumite caderi de presiune.

Porozitatea

Eficacitatea,parametru de comparatie,cel mai complet şi mai important element al

filtrelor.Reuneste doua caracteristici principale ale unui filtru:finetea de filtrare şi

permeabilitatea(cresc una în defavoarea celeilalte).

Economicitate reprezinta un criteriu de comparatie a mai multor filtre care au aceeasi

finete şi acelasi debit şi se refera la dimensiunea elementului filtrant şi la valoarea

pierderii de sarcina.

Durata specifica de functionare-durata la care s-a atins numarul de ore de functionare.

23

Page 24: baisan catalin

Gradul de purificare al unui filtru reprezinta în procente cantitatea de impuritati pe

care le opreste filtrul raportat la cantitatea totala de impuritati care trec.

1.4.10. Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita

Ungatoarele de aer sunt niste echipamente prin care se introduce aer cu scopul

asigurarii lubrifierii motoarelor

pneumatice.

Principiul de functionare: crearea

unei depresiuni (cadere de

presiune) prin trecerea curentului

de aer printr-o sectiune strangulata

ce creaza o diferenta de presiune ce

permite absorbtia uleiului.

Rezervorul de ulei este asezat sub circuitul principal de aer,masa de ulei din rezervor

este legata printr-o conducta inersata(scufundata) cu sectiunea de strangulare a circuitului

de aer Ra.Deoarece în punctul de strangulare se produce o depresiune care absoarbe

uleiul,creste viteza aerului care antreneaza picaturile de ulei catre iesire.

Debitul de ulei este reglat cu ajutorul strangularii Ru,scurgerea uleiului din rezervor în

circuit are loc automat din momentul în care incepe curgerea aerului prin circuitul

principal care produce o depresiune δp=p1-p2,aceasta din urma se mai poate scrie δpcu+γu.

- δpcu-peirderea de presiune pe conducta de ulei;

- γu-greutatea specifica a uleiului[F/v];

- h-diferenta de nivel.

24

Page 25: baisan catalin

14.11. Ungator de aer cu pulverizare fina (cu microceata de ulei)

Principala deosebire a

acestui ungator consta în

existenta a doua circuite de

aer care leaga orificiul de

intrare “i” cu cel de iesire

“e” şi anume:

- 1-x-2 –primul circuit

strangulat în x,asigura

trecrea cantitatii mai mari a debitului de aer.

- 1-z-4-b-6-2-e –al doilea circuit ,deviat din primul are o sectiune mai mica decat

primul circuit.

Strangularea z reprezinta locul de legatura cu circuitul e,se produce prima faza a

pulverizarii uleiului care trece în rezervorul de ulei în partea de sus a rezervorului notat cu

b.În partea de sus prin orificiul 6 se uneste cu circuitul principal.Rezervorul de ulei se gaseste

sub circuitul principal de aer.Cantitatea de ulei din rezervor este legata cu cavitatea c prin

intermediul conductei inersate 5,respectiv 5’,iar rezervorul c este situat deasupra circuitului

principal de aer,aceasta cavitate c comunica cu punctul de strangulare z prin circuitul 3-3’.

Pulverizarea fina cu ajutorul acestei scheme se obtine în felul urmator:

- existenta strangularii x creaza o depresiune care face posibila existenta în paralel a

circuitului secundar;

- în circuitul secundar,ca urmare a strangularii notat cu z se creaza o depresiune (intre 3 şi

3’)care va face posibila absorbirea uleiului din rezervor prin intermediul conductei 5-5 ’,uleiul

astfel absorbit este picurat în sectiunea de strangulare şi…

- uleiul pulverizat este transportat prin orificiul 4 în cavitatea b,picaturile mai mari de ulei cad

în masa de ulei,iar cele fine sunt antrenate de circuitul de aer spre iesire prin orificiul

6,respectiv prin circuitul 2e;

- în punctul 2,curentul principal de aer provoaca o noua pulverizare şi o raspandire uniforma

a picaturilor de ulei în masa de aer de unde apoi este transportat catre iesire;

25

Page 26: baisan catalin

- absorbtia uleiului se produce pe traseul 5-5’-3-3’(intre b şi z) şi se produce ca urmare a

diferentei de presiune pb în punctul de strangulare a drossel-ului.

Datorita variatiei de la o schema la alta a parametrilor de functionare ai

aerului(presiune p şi debit Q),q reprezinta debitul de ulei iar η vascozitatea

uleiului,ungatoarele sunt prevazute cu dispozitive de reglare manuala a unor parametri ce

determina ungerea.Acestea permit reglarea corespunzatoare,aceasta reglare are loc în cazul

ungatoarelor cu pulverizare obisnuita,facandu-se la strangularea de aer Ra şi la reglarea

drossel-izarii circuitului de aer marcat cu Ru.

În cazul ungatoarelor cu pulverizare fina se pot utiliza aceleasi reglari,dar mai

frecvent în locul drossel-izarii de ulei se foloseste drossel-izarea unui circuit de aer ce leaga

cavitatea c cu cavitatea b.

Prescriptii privind proiectarea acestor instalatii:locul de plasare(distanta dintre ungator

şi locul de utilizare),debitul de aer,presiunea şi temperatura aerului,q-debitul de ulei necesar.

1.5. Schemele instalaţiilor de acţionare pneumatică

Acestea servesc la reprezentarea instalatiilor pneumatice în documentatii.Se folosesc

urmatoarele tipuri de scheme:

- scheme de principiu redau în mod succesiv operatiunile care compun un ciclu de

lucru;

- scheme de functionare prezinta prin niste semne conventionale elementele care

compun schema precum şi legaturile dintre ele.

În cadrul acestor scheme se disting 3 categorii de circuite:de actionare,de comanda,de

semnalizare.În general circuitele de actionare sunt circuite ce fac legatura intre sursa de aer şi

intre elementul de executie(motorul).Circuitul de comanda asigura comenzile în instalatia

respectiva.

Schemele de montaj stabilesc

amplasamentul elementelor

pneumatice cu legaturile sale,pe

masina sau pe utilajul actionat.

26

Page 27: baisan catalin

Ciclograma completeaza schemele instalatiilor pneumatice şi redau succesiunea

diferitelor stari de functionare prin care trece fiecare element pneumatic.

Dupa inchiderea usii se actioneaza distribuitorul D1 care la randul sau comanda

distribuitorul D2 care isi schimba pozitia,respectiv actionand cilindrul de lucru.

Dupa atingerea presiunii maxime din circuit,releul de semnalizare RS inchide un contact

electric şi se aprinde o lampa de semnalizare,operatorul deschide usa şi se elibereaza

distribuitorul D1 şi D2 şi cilindrul pneumatic(C.P) va reveni la pozitia initiala.Ciclograma

prezinta toate functiunile.

27

Page 28: baisan catalin

CAPITOLUL II

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

2.1. Întreţinerea instalaţiilor pneumatice

Întreţinerea preventivă pentru instalaţiile pneumatice poate fi :

Zilnică   :

Se va goli condensul din filtre, dacă umiditatea este semnificativă şi dacă nu

a fost prevăzut un purjor automat.

Marile rezervoare se vor prevedea, în general, cu un separator de condens cu golire

automată.

Se va verifica nivelul de ulei din ungator şi se va regla corect ungerea (în general se

recomanda o picatură / min, maxim).

Săptamanală :

Se vor verifica captorii de murdărie şi aschii.

Se vor cotrola manometrele.

Se va verifica funcţionarea ungatoarelor.

Trimestrială:

Se va controla etanseitatea garniturilor de la racorduri.

Se vor înlocui racordurile acolo unde este nevoie.

Se va înlocui tubulatura obosită ( veche).

Se va controla etanseitatea racordurilor de refularea a distribuitoarelor.

28

Page 29: baisan catalin

Se vor curata cartusele filtrante cu apa cu sapun ( nu se vor utiliza solventi!) şi se vor

sufla purjele în sens învers de curgere.

Se va verifica funcţionarea purjarii automate.

Semestrială :

Se va controla uzura tijei cilindrului şi se va inlocui dacă este nevoie.

Se vor înlocui, de asemenea, garniturile racloare.

2.1.1. Dereglari şi defecte

Eventualele dereglari şi defecte care apar în instalaţiiile pneumatice pot fi cauzate de :

a) Uzura naturală a componentelor şi a tubulaturii ;

b) Uzura naturală datorată factorilor externi şi interni care depind, în pneumatică, în mod

esenţial, de natura aerului comprimat;

c) Uzura se poate manifesta la aparate prin rupturi, gripaje ale componentelor, defecte în

functionare, scurgeri, etc.

d) Aerul comprimat poluat poate fi la originea defectelor unor componente prin

obstrucţie, colmatare, uzura, etc.

e) Obstrucţia, ruptura, flambajul tubulaturii depind de înfluente externe ;

f) Depunerile creează o rezistenţa la curgere în înteriorul conductelor şi componentelor,

ceea ce poate avea consecinţe în ceea ce priveşte căderile de presiune, ceea ce poate

duce la defecte în funcţionare ;

g) Erori în funcţionare pot aparea şi datorită caderilor de presiune datorate scurgerilor

sau a variaţiei presiunii de intrare. Cartuşele filtrante prost intreţinute sunt, în egală

masură, cauzele caderilor de presiune.

h) Montajul inadecvat a cilindrilor poate duce la o uzura prematură a acestora.

i) Fixarea incorecta a captorilor de final de cursa sau lungimea prea mare a cablurilor

care transmit semnalul sunt alte 2 cauze ale defectelor în funcţionare.

În situaţia alimentării insuficiente cu aer comprimat, apar urmatoarele probleme :

a) Cadenţa cilindrilor nu este respectată întotdeauna datorită unei căderi bruşte de

presiune, datorată acţionarii simultane a altor elemente de putere.

29

Page 30: baisan catalin

b) În timpul căderii de presiune o parte din încarcarea momentană se produce la

nivelul cilindrului.

A. Defecte datorate condensarii apei

Dacă facem abstracţie de coroziunea superficială datorată apei condensate existenţa în

aerul comprimat, riscurile de gripare a pieselor din interiorul distribuitoarelor sunt foarte

importante.

Lubrefianţii, sub acţiunea apei au tendinţa de a se transforma în emulsii, ceea ce

prezintă un nou risc pentru toate ajustajele de înalta precizie a sertarului distribuitorului.

B. Defecte datorate murdăriei

Instalaţiile pneumatice sunt dotate, în general, cu un filtru de intrare, în amonte. Dacă

conducta de alimentare a distribuitorului nu a fost bine curatată prin suflare, înainte de a fi

racordată, toate impurităţile existente vor pătrunde direct în distribuitor. De asemenea, în

instalaţia care există de atata timp, particulele de rugină apar în tubulatura (tevi), dacă acestea

nu sunt protejate contra coroziunii şi aerul comprimat conîine mult condens.

Murdădria din tubulatura poate avea urmatoarele consecinţe :

1) «  Tăierea » parţii vulcanizate a scaunului supapei, rezultînd astefel scurgeri

permanente ;

2) Regulatoarele de debit sunt foarte sensibile la murdărie. Timpii de alimentare sau

de refulare sunt modificaţi, iar mişcarea pistoanelor cilindrilor devine mult prea

lentă.

C. Defecte  la un temporizator pneumatic

a) Defect :   Nu apare semnal de ieşire ca raspuns a semnalului de comanda.

    Cauza : Scurgerile la nivelul pistonului de comanda sunt egale sau superioare

debitului la nivelul droselului.

30

Page 31: baisan catalin

Control   : se deşurubeză complet şurubul de strîngere al droselului, iar dacă zgomotul

de aer care refulează nu este clar perceptibil şi distribuitorul nu comută, rezultă că pistonul de

comandă al distribuitorului este blocat.

b) Defect : După oprirea prelungită a instalaţiei (în week-end) temporizarea este net

superioară (importantă) decît în serviciu continuu.

Cauza:     După o oprire prelungită, pistoanele de comandă au tendinţa de a se bloca,

ceea ce înseamnă că aderenţa şi deci presiunea de comutare necesară

sunt net mai mari. Defectul va disparea dupa cîteva secunde.

Depanarea principalelor cauze ale disfuncţionalităţii circuitelor pneumatice pe grupe

de elemente :

Grupa Cauze eventuale Remedii

Alimentarea cu

aer comprimat

Presiune insuficientă datorată scurgerilor Suprimarea scurgerilor

O proastă reglare a regulatorului de

presiune

Reglarea corecta a regulatorului de

presiune

Canalizare obstructionată Curatirea sau schimbarea

tubulaturii

Distribuitor Sertarul distribuitorului este blocat datorită

murdariei

Demotarea curaţirea şi ungerea

sertarului

Scurgeri diverse de-a lungul garniturilor

de etanşare

Schimbarea garniturilor deteriorate

Captori Acţiune defectuasa asupra unui buton a

captorului de comandă

Se apasă puternic pe buton şi se

verifica dacă se deplasează precum

şi dacă resortul de revenire în

poziţia iniţială işi face rolul sau

(unele modele sunt nedemontabile,

deci sunt ireparabile.

Clapeta deteriorată în captor

Cilindru Pistonul şi tija cilindrului sunt blocate

datorită griparii (murdariei)

Se demontează, se curaţă şi se

unge pistonul şi tija distribuitorului

Garnitura de etanseitate în piston este

deteriorată ; aerul trece dintr-o cameră în

alta

Se vor schimba garniturile de

etanseitate

31

Page 32: baisan catalin

2.2. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice

Controlul instalaţiilor de acţionare hidraulică se efectuează la intervale regulate, şi constă în:

controlul nivelului uleiului şi urmărirea schimbării acestuia Ia intervalele

prescrise în funcţie de condiţiile de lucru;

observarea menţinerii temperaturilor şi presiunilor de regim;

controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdărire, uzură excesivă, racorduri

şi garnituri uzate;

semnalarea defectelor personalului de întreţinere

Întreţinerea instalaţiilor hidraulice ale maşinilor şi utilajelor constă în:

întreţinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);

întreţinerea elementelor componente ale instalaţiei.

Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat în sistemele

hidraulice ale maşinilor şi utilajelor, în cea mai mare parte, este depozitat într-un rezervor sau

bazin. Datorită frecărilor mecanice, variaţiei presiunii, schimbării temperaturii etc. agentul de

lucru este supus oxidării, descompunerii, murdăririi, acţiuni care îi modifică proprietăţile

fizice şi chimice, făcându-l necorespunzător scopului său, conducând şi la uzarea instalaţiei

hidraulice.

Rezervorul de ulei, împreună cu filtrele instalaţiei, au rolul de a contribui la

menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic, eliminând particulele solide prin decantare şi

filtrare şi, asigurând menţinerea temperaturii acestuia în limitele admisibile.

Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile

din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaţie de

mare gabarit etc. Separarea contaminanţilor, a căror densitate relativă este mult diferenţiată

de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bună separare, decantoarele sunt

compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de

staţionare fiind cuprins între 10 şi 30 min, iar temperatura de 70-80°C. Particulele ce nu pot li

reţinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.

Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă, deoarece filtrele

pot fi schimbate cu uşurinţă fără, să afecteze sistemul de ulei.

32

Page 33: baisan catalin

Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreţinere sunt:

conductele, armăturile, rezervoarele.

Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde, după care se introduce succesiv în

băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţie 50%) ce conţine pasivizatori, băi cu apă pentru

spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea

conductelor cu abur, apoi, fără pauză, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate

anticorosiv şi închiderea la capete a conductelor.

Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi, acolo unde sunt pete de rugină, se va

interveni cu perii de sârmă după care se pulverizează ulei aditivat anticorosiv.

Rezervoarele se curăţă prin sablare, frecare cu perii de sârmă apoi se spală cu solvenţi

(tricloretilenă).

După montarea instalaţiei hidraulice, este necesară spălarea întregului sistem prin

recircularea intensă, a unui lot de ulei de spălare, la temperatura de 65-75°C, fără circulaţie în

lagăre sau alte dispozitive speciale. În timpul spălării, se curăţă filtrele ori de câte ori se

înfundă şi, acolo unde există, se pune în funcţiune separatorul centrifugal pentru îndepărtarea

impurităţilor existente în suspensie, în fluid. Operaţia de spălare se consideră încheiată când

la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi.

După spălare, se evacuează uleiul şi se controlează dacă în instalaţie există impurităţi.

Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculează şi se filtrează, dacă se consideră că este

necesar, după care instalaţia poate intra în funcţiune normală.

Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supraîncălzirilor,

impurificărilor şi infiltraţiilor de aer.

Defecţiunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cât şi măsurile de remediere ce

trebuie luate de personalul de întreţinere sunt date în tabelul de mai jos.

33

Page 34: baisan catalin

Defecţiuni şi remedieri ale instalaţiilor hidraulice.

Defecţiunea Consecinţe Cauze Mod de remediere

Supraîncălzirea

(la temperaturi

peste 1000C)

- scăderea vâscozi-

tăţii uleiului;

- formarea de depu-

neri şi aglomerări de

acizi;

- uzuri rapide ale

cilindrilor;

- deteriorarea garni-

turilor;

- blocarea comenzilor

şi a supapelor de

siguranţă;

- miros urât al

uleiului;

- uleiul îşi închide

culoarea şi se constată

o scădere de presiune.

- ulei necorespunzător;

- nivelul uleiului este

scăzut;

- suprasarcina;

- suprapresiuni, demontări

repetate;

- pierderi interioare la

pompă;

- obturarea fluxului de ulei

datorită avariilor la

tubulatură;

- răcire insuficientă,

reglarea defectuoasă a

supapei de siguranţă.

- se schimbă uleiul conform

vâscozităţii indicate de

constructor;

- reglarea regulatorului în

vederea respectării caracte-

risticilor nominale;

- înlocuirea garniturilor;

- se controlează viteza de

funcţionare a diverselor

organe cu comandă

hidraulică şi eventual

înlocuirea pompei;

- înlocuirea tubului avariat;

- se îmbunătăţeşte circulaţia

aerului şi se curăţă punctele

încălzite;

- se rectifică şi se reglează

supapele.

Impurificări - se accelerează oxi-

darea uleiului;

- pătrunderea particu-

lelor în aerisiri şi

garnituri;

- acţiuni abrazive.

- montarea unor piese

necurăţate în utilaj;

- montarea în utilaj a unor

piese cu impurităţi.

- curăţirea întregului circuit

hidraulic şi repunerea lui în

funcţiune;

- se înlocuieşte şi se curăţă

filtrele, rezervorul de ulei şi

accesoriile;

- după ce utilajul a făcut trei

cicluri în gol se descarcă

uleiul de spălare, se curăţă

filtrele şi se alimentează cu

34

Page 35: baisan catalin

ulei hidraulic proaspăt.

Infiltraţii de aer

- apariţia spumei în

sistem;

- accelerarea oxidării

uleiului.

- garnituri necorespunză-

toare;

- învelişul filtrului

absoarbe ulei;

- absorbirea de aer de la

pompă.

- se descoperă locurile pe

unde pătrunde aer, scurgând

uleiul pe racord şi ascultând

modificarea zgomotului;

- ţevile de aspiraţie şi

refulare la rezervor se va

plasa cât mai jos sub nivelul

uleiului.

În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într-un interval cât mai scurt. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi, iar unele subansamble defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate.

Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri, membrane, magneţi, cilindri, arcuri etc.

35

Page 36: baisan catalin

CAPITOLUL IV

MĂSURI PENTRU SĂNĂTATEA ŞI PROTECŢIEA MUNCII (SSM)

1)      Înaintea intervenţiei asupra unui aparat cu comandă electrică, a demontării aparatului de

pe maşina, se execută urmatoarele operaţii:

-   Cilindrii verticali se aduc în poziţia de jos, fixându-se ;

-  Se întrerupe curentul de la dulapul electric ;

-    Se golesc acumulatoarele şi se asigură că nu există nici o presiune în circuit.

2)      Niciodată nu vă plasaţi în faţa unui jet de lichid sau să probaţi colmatarea ;

3)      Se va curăţa cât mai repede uleiul care s-a scurs pe sol ;

4)      Înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiei se vor executa operaţiile :

-   Se va degaja complet maşina de personalul străin ;

-   Se vor detaşa (prin deşurubare) toate limitatoarele de presiune, precum şi valvele

de reducere a presiunii ;

-   Se va controla dacă sensul de rotaţie al pompei este cel bun ;

-   Personele nu se vor plasa pe traiectoria organelor aflate în mişcare

5)      Pentru centralele hidraulice amplasate în locuri neacoperite, este preferabil a se

utiliza ulei hidraulic sau ulei de motor tip SAE 10W al cărui punct de solidificare este mai

mare cu 30° C.

36

Page 37: baisan catalin

6)      Rezervorul hidraulic nu se va umple cu un ulei diferit de cel utilizat în prealabil. Noul

ulei poate fi foarte bun, dar aditivii conţinuţi pot fi incompatibili cu aditivii uleiului utilizat

anterior.

7)      Se va avea grijă întotdeauna ca sistemul hidraulic să nu se supraîncalzească, aceasta

ducând atât la deteriorarea garniturilor cât şi  la micşorarea vâscozităţii uleiului , reducându-i-

se  astfel eficacitatea. Dacă în sistem avem şi un racitor, asiguraţi-vă că alimentarea  acestuia

funcţionează in tip ce sistemul este în lucru.

8)      Verificaţi regulat indicatorul de nivel de ulei  de pe rezervor. Dacă nivelul de ulei scade

foarte repede, verificaţi toată instalaţia pentru a detecta eventualele pierderi de ulei. Verificaţi

ca nivelul de ulei sa fie cât mai aproape de valoarea maximă şi nu lăsaţi, în nici un caz,

instalaţia să funcţioneze cu un nivel inferior nivelului minim, caz în care poate pătrunde mult

aer în sistem.

9)      Nu lăsaţi ca sistemul să funcţioneze fără supapă de aer.

  Pentru persoane

Prezenţa uleiului pe maşina sau pe sol determină condiţii proaste de lucru. Acestea pot

provoca :

-         accidente, entorse, contuzii;

-         boli, iritaţii ale pielii sau ale ochilor;

-         dificultăţi de întreţinere : deraparea maşinilor, alunecarea pieselor care pot

provoca accidente ;

-         deteriorarea încălţămintei sau a îmbrăcămintei din cauciuc ;

-         murdărirea îmbracamintei şi a persoanelor.

   Pentru maşini şi mediul înconjurător

O scurgere este un consum suplimentar de lichid, care duce la creşterea costurilor de

funcţionare ale maşinii. Ea provoacă adesea şi poluarea apelor din apropierea întreprinderilor.

37

Page 38: baisan catalin

Atunci cănd o maşina prezintă scurgeri, pe sol se va pune rumeguş sau pudră

absorbantă de tip « Porosyl ». Utilizarea rumeguşului sau a pudrei absorbante prezintă, pe

langă aspectul de mizerie, şi alte inconvenienţe  ca :

-  amestecul dintre rumeguş şi ulei prezintă risc de incendiu ;

-   prezenţa rumeguşului sau a pudrei absorbante în jurul rezervorului hidraulic

diminuează capacitatea de evacuare a caldurii, ceea ce duce la creşterea

temperaturii lichidului hidraulic,

-  circuitul de ungere al masşnii riscă să fie poluat.

 Pericole datorate unui jet de lichid sub presiune   :

- Temperatura ridicatş a lichidului poate provoca incendii.

- Datorita vitezei foarte mari, un jet de ulei poate cauza deformari importante ale

materialelor. 

38

Page 39: baisan catalin

BIBLIOGRAFIE

1. Avram Mihai: Acţionări hidraulice şi pneumatice, Echipamente şi sisteme clasice şi

mecatronice, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005

2. Constantin, M., ş. a. – Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor,

Editura All, Bucureşti, 2002

3. Dick Doina, ş.a.: Mecatronică, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Delta Publishing

House, Bucureşti, 2004

4. Dick Doina, ş.a.: Mecatronică, Îndrumar pentru laborator clasa a XI-a, Ed. Delta

Publishing House, Bucureşti, 2005

5. Huzum, N. ş. a. – Utilajul şi tehnologia meseriei –mecanic montator întreţinere şi

reparaţii în construcţia de maşini, Editura didactică şi pedagogică, RA, Bucureşti, 1996

6. Colecţia revistelor “FIS”, Festo AG & Co, Esslingen

39