Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

1/17

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E

S P E C I A L I Z A R E A : GEOG RAF IA TURIS MULUI

L U C R A R E D E L I C E N T ATURISMUL CULTURAL IN ROMA

COORDONATOR STIINTIFIC, ABSOLVENT,

Prof. un!. "r. M#$ S%$n&'(u R$($ru C&)$r Ju'%n$n

C*u+-N$o($, /0

TURISMUL CULTURAL IN ROMA


2/17

Defnitie

Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, n special valorile ei artistice. Turismulcultural include turismul n regiunile urbane, n special orase mari, istorice si obiective culturale(muzee si teatre). Poate uneori include turismul n zonele rurale ; este cazul festivalelor n aer

liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere nliteratura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural celtuiesc nmedie mai mult dec!t turistii "standard".

1.Aspecte generale Roma. Cetatea Eterna.

#talia, oficial $epublica #taliana ($epublica #taliana)este un stat suveran european ce se intinde de la %untii &lpidin nord pana la Sicilia, in sud. 'ste situata, in cea mai mare

parte pe Peninsula #talica si cuprinde cateva insule la %area%editerana, cele mai importante fiind Sicilia si Sardinia(Sardegna).

#talia inconjoara doua enclave independente San%arino si atican si o e*clava inconjurata de 'lvetia numita+ampione #talia.

#mpreuna cu cele doua mari insule, partea peninsularacreeaza diferite compartimente ale marii %area &driatica la-', %area #onica la S-', %area Tireniana la S- si %area/igurica la -.

/azio este o regiune in #talia centrala a carei capitala

regionala este $oma, aceasta fiind si capitala #taliei.#talia este plina de cultura, istorie, peisaje deosebite, ceea ce o face una din destinatiile

preferate de turistii din intreaga lume. 0n alt motiv pentru care peninsula este printre cele maicautate destinatii, sunt preparatele culinare (mangiare), vinurile si muzica.

1.1ROMA- 1+aput %undi2 (+apitala /umii) 1la +itta 'terna2 (+etatea 'terna), 1/a+itta dei sette colli2 (3rasul celor sapte coline) este profund moderna si cosmopolita. 'ste situatain centrul #taliei, pe cursul inferior al raului Tibru4Tevere cu vatra dezvoltata (in &nticitate) perenumitele coline cu inaltimi ce nu trec de 56 m Palatin, &ventin, +apitoliu, 7uirinale, iminale,'s8uilino si +elio. 1Toate drumurile duc la $oma. "Tutte le strade portano a $oma."2(/uciana9ica 1'nciclopedia 0niunii 'uropene2 :66).

3ra ul $oma nconjoara aticanul, o enclava a Sfantului Scaun, care este un stat suveran.

9azduieste Piata Sfantului Petru, cu pana n=>>, sub directia Papei &le*andru al##-lea, ca o curte adecvata necesitatilor, gandita astfel ncat un numar cat mai mare de oameni@sa-l poata vedea pe Papa dandu-si binecuvantarea, fie din mijlocul fatadei bisericii, fie dintr-ofereastra a Palatului Vatican2 (orAic =5? p =?). Bn atican se afla de asemenea

2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Sf%C3%A2ntului_Petruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gian_Lorenzo_Berninihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gian_Lorenzo_Berninihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1656http://ro.wikipedia.org/wiki/1656http://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Sf%C3%A2ntului_Petruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gian_Lorenzo_Berninihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1656http://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vatican


3/17

=prestigioasele


4/17

0n adevarat oras-muzeu, $oma dispune de zeci de muzee, oferind imagineacaleidoscopica a istoriei artei, culturii, stiintei si credintei care a inflorit pe malurile Tibrului%useo azionale 'trusco di illa 9iulia, %useo azionale $omano, %useo azionale di +astelSant &ngelo, %useo azionale d&rte 3rientale, %usei +apitolini, %useo di Palazzo enezia,9aleria


5/17

+apitala #taliei, $oma, dispune de o comple*a si puternica infrastructura sportiva (Stadio3limpico, Ioro #talico). 3rasul si-a depus candidatura pentru organizarea editiei din anul :6=> a3limpiadei de vara.

+entura autostrazii, cunoscuta ca 9rande $accordo &nullare ( 9.$.&.) traseaza un crecurias in jurul capitalei. &utostrada circulara leaga vecile drumuri care duceau la $oma in

&nticitate ia Ilaminia, ia Salaria, ia &urelia, ia Tiburtina, ia +asilina, ia &ppia.3rasul este infratit din anul =5?> cu orasul Paris, capitala Irantei.

2.ROMA-OBIECTIE T!RI"TICE "I C!LT!RALE IM#ORTA$TE

$oma, pentru multi, mai ales catolici,inseamna V"#!C"N-centrul lumii catolice,resedinta Papei, dar si gazda unui uimitormuzeu de arta.

e doua mii de ani, inima $omei bateun ritm profund, avand radacinile si forta inrespiratia eterna a credintei.

in epoca &postolilor pana la Sfintii

din zilele noastre, credinta crestina si, cuprecadere, cea catolica, are in acest oras centru

spiritual cu valoare universal care se rasfrange si asupra cui nu este romano-catolic si nici macarcrestin.

2.1 ATICA$!L$cu mormantul si


6/17

#n atican se afla


7/17

%icelangelo sunt inegalabile, zidurilecapelei mai cuprind si alte opera de artaimportante, cum ar fi 1#spitirea lui #isus(=FD:, Sandro


8/17

cursul unor serbari care au durat =66 de zile, in timpul carora mii de animale si gladiatori au fostangajati in lupte. Termenul de +olosseum provine de la statuia colosala (E>m) care il reprezintape ero in cip de zeu al soarelui.

+onstruit din travertine, acest edificiu circular era cunoscut sub numele de &mfiteatrulIlavian, putand adaposti apro*imativ cincizeci de mii de spectator care se adunau sa urmareasca

luptele intre gladiatori, in forma de elipsa cu a*a mare de =?6m, avea un perimetru de ?:6m, oinaltime de ??m iar fundatia pe care a fost construit avea =:m grosime.+olosseum-ul a fost folosit si pentru reeditarea bataliilor navale si pentru punerea in

scena a spectacolelor de teatru clasice.+ladirea +olosseum-ului avea

patru etaje din care primele trei etajecontineau D6 de arcade perfectsimetrice, fiecare din ele fiindimpodobite cu cate o statuie, iar alpatrulea etaj avea prevazute in peretiferestre mari si rectangulare. Nidurile

e*terioare erau acoperite cu unmaterial pe baza de carbonat de calciude culoare crem, peretii interior dintr-oroca silicioasa iar tavanul dintr-un felde beton. Podeaua era construita dinlemn si acoperita cu nisip, marginilearenei erau delimitate de plase inalte cuvarfuri ascutite in partea de sus pentrua preveni atacarea spectatorilor decatre animalele din arena, scapate desub control.

edesubtul arenei e*ista un labirint de tuneluri continand cellule si custi si ciar un liftcare ii urca pe gladiatori si animale pana la nivelul arenei. Tot in zona subterana erau depozitatearmele, ecipamentele si decorurile folosite cu prilejul luptei. #n privinta tribunelor, locurile celemai bune erau din marmura in primele :6 de randuri, fiind rezervate aristocratilor. & doua zonaera rezervata clasei mijlocie, in timp ce a treia era pentru straini si sclavi. 0ltima zona era pentrufemei si saraci, care stateau pe bancete din lemn, in spatele unei colonnade cu acoperis plat.

Pe langa pericolele la care erau e*pusi gladiatorii acestia aveau si crete avantaje, deoareceerau antrenati in stil militarO, in scoli special si tratati asemenea eroilor.

#n epoca medievala, +olosseum-ul a indeplinit functia de biserica, apoi a fost folosit cafortareata de doua puternice familii romane.

'dificiul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza cutremurelor, ajefuitorilor de piatra de constructive si a efectelor poluarii cauzate de trafic, insa continua sa steain picioare, ca monument ridicat in cinstea 1apetitului uman2 pentru distractii sangeroase.

2.& ARC!L DE TRI!M' AL L!I TIT!"K cel mai veci e*emplu de arc detriump din $oma antica, celebrand victoriile imperial.

4

4$il'iu e)ut, Ion icolae, "oria #. Matei #apitalele $tatelor Europei (Ed.

Meronia, 200&!.

8


9/17

Proiectate cu scopul de a glorifica, monumentalele arce ale $omei au fost si locuri deinteres major pentru procesiuni triumfale organizate pentru a intampina armatele care seintorceau acasa dupa victoriile repurtate in campurile militare.

&rcul lui Titus este cel mai veci arc de Triumf ce a fost construit la scurt timp dupamoartea lui Titus (D= d.Jr.), fiind comandat de fratele sau,

omitian, care i-a urmat la tron. 'ste decorat cu o serie desculpturi care celebreaza cea mai importanta victorie a luiTitus impotriva rebelilor iudei.


10/17

5

2.) COL!M$AL!I TRAIA$K construita inIorul lui Traian de la $oma,amplasta intre a casuprafata, este cel maimare for imperial iararitectul care l-aproiectat este &pollodor

din amasc, constructorul podului peste unare de la robeta.+olumna lui Traian a fost ridicata intre anii =6> K ==E d.Jr. in onoarea victoriilor

imparatului Traian in acia. +olumna cuprinde o banda spirala, sculptata cu o lungime de peste

=D6 m, in care sunt infatisate =:F episoade din cele doua razboaie daco K romane, cu peste :666figuri incepand cu pregatirile de razboi ale romanilor, plecarea acestora catre acia din portul&ncona, apoi armatele romane in zona cetatilor dacice, tenicile de lupta, luptele desfasurate,victoriile obtinute iar imparatul Traian apare de ?5 de ori. +atre final apar scenele normale cu ceiinscrisi, grupurile de daci care se supun romanilor si ciar scena in care romanii descoperacomorile regelui ecebal, pierderea copiilor lui, moartea regelui dac, figura sa aparand pe+olumna de > ori.

+olumna are o inaltime de apro*imativ F6 m, contine =D blocuri massive de marmura de+arrara, iar in varful ei se afla initial statuia imparatului Traian care ulterior a fost inlocuita de ostatuie a Sfantului Petru.

2.* "A$ #AOLO '!ORI LE M!RA K este una din cele cinci biserici

papale din $oma, a doua ca marime dupa , imparatul Teodosie a daramat biserica initiala incepand ridicareaalteia mai mari si finalizata in E5?, sub imparatul Jonorius..

5"oria #. Matei $tatele Lu%ii. Enciclopedie de Istorie, editia aIII-a (Ed.

Meronia, 200&!.

10


11/17

e-a lungul timpului, biserica a fost restaurata de mai multe ori, astazi atestand aproapela fel cu cea din sec. al #-lea. #n =D:E, un incendiu a distrus basilica, inregistrandu-se o marepierdere. Pentru refacerea bazilicii, viceregele 'giptului a contribuit cu pilonii de alabastru, iarimparatul $usiei a trimis costisitoarele blocuri de lapis lazuli si malait pentru realizareamozaicilor. /a reconstructive a fost descoperit un sarcofag imens de marmura, pe capacul caruia

erau inscriptionate cuvintele 1/ui Pavel, apostol si martir.22.& #A$T+EO$!LSituat in Piazza della $otonda, Panteonul este remarcabil pentru doruul sau, una dintre

cele mai mari infaptuiri ale aritecturii romane, ramas intact dupa doua milenii.#n interior se remarca o sala mare, circular, a carei pardoseala este realizata din granit si

marmura galbena si un dom semicircular. #naltimea de FE,E m a rotondei din varful domuluicreaza o emisfera perfecta.

/umina naturala patrunde printr-un luminator circular, cunoscut sub denumirea de %arele3ci, situat in varful domului.

Panteonul a fost construit in jurul anului =:6 sub domnia imparatului Jadrian, peamplasamentul unui templu antic.

+onstructia a fost folosita ca mormant, aici fiind inmormantati doi regi italieni, dar sipictori si aritecti renascentisti, printer care $afael.

2., 'O$TA$A DI TREIK fantana in stil baroc, unde turistii arunca monedepentru indeplinirea dorintelor. Iantana, din marmura alba, cu o inaltime de :> m si o latime de :6m, este un frumos e*emplu de constructiebaroc, silueta sa spectaculoasa fiind astfelamplasata incat se deseneaza pe fundalulfatadei Palazzo Poli. &pa care alimenteazafantana provine din izvoarele Salone, aflatela :: Gm de $oma si e adusa aici deapeductul &8ua irgo, construit in anul =5i.Jr.

#n nisa centrala a fantanii, esteamplasata statuia lui eptun, zeul marii,conducand un car in forma de scoica tras decai de mare. #n nisele de pe fiecare cela doualaturi, se afla statuile &bundentei si Sanatatii.easupra statuilor se afla basoreliefuri careinfatiseaza istoria apeductelor $omei.

11


12/17

& arunca o moneda in Iontana di Trevi este un obicei popular care spune ca ti se vaindeplini dorinta pusa.

6

1.Citari

1.1&stfel, P. +uvelier (citat de #. %untele i +. #aQu, :66E) definete turismul ca fiindun ansamblu de practici asociativ abandon%rii temporare a re&edin'ei, av(nd drept obiectiv

destinderea sau motiva'ii cu caracter socio-cultural.

6 #oordinator *ichard #a'endish +00+ de locuri istorice de 'iitat intr-o 'iata (Ed.

Enciclopedia *, 200!.

12


13/17

1.2. Pearce (citat de #. %untele i +. #aQu, :66E) definete turismul ca fiind ansamblulde rela'ii &i fenomene re)ultate *n urma c%l%toriilor &i sejurului temporar al persoanelor, *n

special pentru a se destinde sau recrea.

1.%Rin!nd seama de toate definiQiile prezentate p!nC acum se poate spune cC turismuleste o component% activ% a vie'ii social-economice contemporane, care marc+ea)% profund

reiunile favori)ate de un poten'ial natural &i antropic de ecep'ie, prin atrac'ia eercitat%asupra maselor lari, *n contetul cre&terii nivelului de trai &i necesit%'i atenu%rii influen'elor

nocive ale mediului urban-industrial modern. (#. %untele, +. #aQu, :66E).

Conclii

#n alta ordine de idei, $oma, reprezinta inca din anticitate, un important centru turisticcultural si istoric datorita multitudinii de obiective turistice pastrate de-a lungul secolelor, fiecarevestigiu avand o poveste de zis.

13


14/17

BIBLIO/RA'IE

+. $il'iu e)ut, Ion icolae, "oria #. Matei #apitalele

$tatelor Europei (Ed. Meronia, 200&!.2. #oordinator *ichard #a'endish +00+ de locuri istorice de

'iitat intr-o 'iata (Ed. Enciclopedia *, 200!.

/. "oria #. Matei $tatele Lu%ii. Enciclopedie de Istorie,

editia aIII-a (Ed. Meronia, 200&!.

14


15/17

. Luciana Ghica si colaboratorii Enciclopedia Uniunii

Europene, editia aIII-a (Ed. Meronia, 200!.

C!#RI$"

Defnitie...................................................................................................................2

1.Aspecte generale !o"a. #etatea $terna...........................................................2

1.1!%&A................................................................................................................. 2

1.2 #'(&A................................................................................................................ 3

2.!%&A)%*($#+(,$ +-!(+(#$ ( #-'+-!A'$ (&/%!+A+$....................................5

2.3 #%'%$-&...................................................................................................... 7

2.4 A!#-' D$ +!(-& A' '-( +(+-........................................................................8

2.6 #%'-&A '-( +!A(A......................................................................................10

15


16/17

2.7 A /A%'% -%!( '$ &-!A............................................................................10

./ /A+$%-'....................................................................................................11

2.9 %+AA D( +!$,(.......................................................................................... 11

1.#itari...................................................................................................................13

1.1......................................................................................................................... 13

1.2......................................................................................................................... 13

1.3......................................................................................................................... 13

#oncluii..................................................................................................14

*(*'(%!A($...........................................................................................15

16


17/17

17

Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

Documents

Transcript of Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu