Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

of 17

  • date post

    02-Jun-2018
  • Category

    Documents

  • view

    218
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    1/17

    UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

    F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E

    S P E C I A L I Z A R E A : GEOG RAF IA TURIS MULUI

    L U C R A R E D E L I C E N T ATURISMUL CULTURAL IN ROMA

    COORDONATOR STIINTIFIC, ABSOLVENT,

    Prof. un!. "r. M#$ S%$n&'(u R$($ru C&)$r Ju'%n$n

    C*u+-N$o($, /0

    TURISMUL CULTURAL IN ROMA

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    2/17

    Defnitie

    Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, n special valorile ei artistice. Turismulcultural include turismul n regiunile urbane, n special orase mari, istorice si obiective culturale(muzee si teatre). Poate uneori include turismul n zonele rurale ; este cazul festivalelor n aer

    liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere nliteratura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural celtuiesc nmedie mai mult dec!t turistii "standard".

    1.Aspecte generale Roma. Cetatea Eterna.

    #talia, oficial $epublica #taliana ($epublica #taliana)este un stat suveran european ce se intinde de la %untii &lpidin nord pana la Sicilia, in sud. 'ste situata, in cea mai mare

    parte pe Peninsula #talica si cuprinde cateva insule la %area%editerana, cele mai importante fiind Sicilia si Sardinia(Sardegna).

    #talia inconjoara doua enclave independente San%arino si atican si o e*clava inconjurata de 'lvetia numita+ampione #talia.

    #mpreuna cu cele doua mari insule, partea peninsularacreeaza diferite compartimente ale marii %area &driatica la-', %area #onica la S-', %area Tireniana la S- si %area/igurica la -.

    /azio este o regiune in #talia centrala a carei capitala

    regionala este $oma, aceasta fiind si capitala #taliei.#talia este plina de cultura, istorie, peisaje deosebite, ceea ce o face una din destinatiile

    preferate de turistii din intreaga lume. 0n alt motiv pentru care peninsula este printre cele maicautate destinatii, sunt preparatele culinare (mangiare), vinurile si muzica.

    1.1ROMA- 1+aput %undi2 (+apitala /umii) 1la +itta 'terna2 (+etatea 'terna), 1/a+itta dei sette colli2 (3rasul celor sapte coline) este profund moderna si cosmopolita. 'ste situatain centrul #taliei, pe cursul inferior al raului Tibru4Tevere cu vatra dezvoltata (in &nticitate) perenumitele coline cu inaltimi ce nu trec de 56 m Palatin, &ventin, +apitoliu, 7uirinale, iminale,'s8uilino si +elio. 1Toate drumurile duc la $oma. "Tutte le strade portano a $oma."2(/uciana9ica 1'nciclopedia 0niunii 'uropene2 :66).

    3ra ul $oma nconjoara aticanul, o enclava a Sfantului Scaun, care este un stat suveran.

    9azduieste Piata Sfantului Petru, cu pana n=>>, sub directia Papei &le*andru al##-lea, ca o curte adecvata necesitatilor, gandita astfel ncat un numar cat mai mare de oameni@sa-l poata vedea pe Papa dandu-si binecuvantarea, fie din mijlocul fatadei bisericii, fie dintr-ofereastra a Palatului Vatican2 (orAic =5? p =?). Bn atican se afla de asemenea

    2

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Sf%C3%A2ntului_Petruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gian_Lorenzo_Berninihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gian_Lorenzo_Berninihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1656http://ro.wikipedia.org/wiki/1656http://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Sf%C3%A2ntului_Petruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gian_Lorenzo_Berninihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1656http://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vatican
  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    3/17

    =prestigioasele

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    4/17

    0n adevarat oras-muzeu, $oma dispune de zeci de muzee, oferind imagineacaleidoscopica a istoriei artei, culturii, stiintei si credintei care a inflorit pe malurile Tibrului%useo azionale 'trusco di illa 9iulia, %useo azionale $omano, %useo azionale di +astelSant &ngelo, %useo azionale d&rte 3rientale, %usei +apitolini, %useo di Palazzo enezia,9aleria

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    5/17

    +apitala #taliei, $oma, dispune de o comple*a si puternica infrastructura sportiva (Stadio3limpico, Ioro #talico). 3rasul si-a depus candidatura pentru organizarea editiei din anul :6=> a3limpiadei de vara.

    +entura autostrazii, cunoscuta ca 9rande $accordo &nullare ( 9.$.&.) traseaza un crecurias in jurul capitalei. &utostrada circulara leaga vecile drumuri care duceau la $oma in

    &nticitate ia Ilaminia, ia Salaria, ia &urelia, ia Tiburtina, ia +asilina, ia &ppia.3rasul este infratit din anul =5?> cu orasul Paris, capitala Irantei.

    2.ROMA-OBIECTIE T!RI"TICE "I C!LT!RALE IM#ORTA$TE

    $oma, pentru multi, mai ales catolici,inseamna V"#!C"N-centrul lumii catolice,resedinta Papei, dar si gazda unui uimitormuzeu de arta.

    e doua mii de ani, inima $omei bateun ritm profund, avand radacinile si forta inrespiratia eterna a credintei.

    in epoca &postolilor pana la Sfintii

    din zilele noastre, credinta crestina si, cuprecadere, cea catolica, are in acest oras centru

    spiritual cu valoare universal care se rasfrange si asupra cui nu este romano-catolic si nici macarcrestin.

    2.1 ATICA$!L$cu mormantul si

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    6/17

    #n atican se afla

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    7/17

    %icelangelo sunt inegalabile, zidurilecapelei mai cuprind si alte opera de artaimportante, cum ar fi 1#spitirea lui #isus(=FD:, Sandro

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    8/17

    cursul unor serbari care au durat =66 de zile, in timpul carora mii de animale si gladiatori au fostangajati in lupte. Termenul de +olosseum provine de la statuia colosala (E>m) care il reprezintape ero in cip de zeu al soarelui.

    +onstruit din travertine, acest edificiu circular era cunoscut sub numele de &mfiteatrulIlavian, putand adaposti apro*imativ cincizeci de mii de spectator care se adunau sa urmareasca

    luptele intre gladiatori, in forma de elipsa cu a*a mare de =?6m, avea un perimetru de ?:6m, oinaltime de ??m iar fundatia pe care a fost construit avea =:m grosime.+olosseum-ul a fost folosit si pentru reeditarea bataliilor navale si pentru punerea in

    scena a spectacolelor de teatru clasice.+ladirea +olosseum-ului avea

    patru etaje din care primele trei etajecontineau D6 de arcade perfectsimetrice, fiecare din ele fiindimpodobite cu cate o statuie, iar alpatrulea etaj avea prevazute in peretiferestre mari si rectangulare. Nidurile

    e*terioare erau acoperite cu unmaterial pe baza de carbonat de calciude culoare crem, peretii interior dintr-oroca silicioasa iar tavanul dintr-un felde beton. Podeaua era construita dinlemn si acoperita cu nisip, marginilearenei erau delimitate de plase inalte cuvarfuri ascutite in partea de sus pentrua preveni atacarea spectatorilor decatre animalele din arena, scapate desub control.

    edesubtul arenei e*ista un labirint de tuneluri continand cellule si custi si ciar un liftcare ii urca pe gladiatori si animale pana la nivelul arenei. Tot in zona subterana erau depozitatearmele, ecipamentele si decorurile folosite cu prilejul luptei. #n privinta tribunelor, locurile celemai bune erau din marmura in primele :6 de randuri, fiind rezervate aristocratilor. & doua zonaera rezervata clasei mijlocie, in timp ce a treia era pentru straini si sclavi. 0ltima zona era pentrufemei si saraci, care stateau pe bancete din lemn, in spatele unei colonnade cu acoperis plat.

    Pe langa pericolele la care erau e*pusi gladiatorii acestia aveau si crete avantaje, deoareceerau antrenati in stil militarO, in scoli special si tratati asemenea eroilor.

    #n epoca medievala, +olosseum-ul a indeplinit functia de biserica, apoi a fost folosit cafortareata de doua puternice familii romane.

    'dificiul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza cutremurelor, ajefuitorilor de piatra de constructive si a efectelor poluarii cauzate de trafic, insa continua sa steain picioare, ca monument ridicat in cinstea 1apetitului uman2 pentru distractii sangeroase.

    2.& ARC!L DE TRI!M' AL L!I TIT!"K cel mai veci e*emplu de arc detriump din $oma antica, celebrand victoriile imperial.

    4

    4$il'iu e)ut, Ion icolae, "oria #. Matei #apitalele $tatelor Europei (Ed.

    Meronia, 200&!.

    8

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    9/17

    Proiectate cu scopul de a glorifica, monumentalele arce ale $omei au fost si locuri deinteres major pentru procesiuni triumfale organizate pentru a intampina armatele care seintorceau acasa dupa victoriile repurtate in campurile militare.

    &rcul lui Titus este cel mai veci arc de Triumf ce a fost construit la scurt timp dupamoartea lui Titus (D= d.Jr.), fiind comandat de fratele sau,

    omitian, care i-a urmat la tron. 'ste decorat cu o serie desculpturi care celebreaza cea mai importanta victorie a luiTitus impotriva rebelilor iudei.

  • 8/10/2019 Turismul Cultural in Roma-Cezar Racariu

    10/17

    5

    2.) COL!M$AL!I TRAIA$K construita inIorul lui Traian de la $oma,amplasta intre a casuprafata, este cel maimare for imperial iararitectul care l-aproiectat este &pollodor

    din amasc, constructorul podului peste unare de la robeta.+olumna lui Traian a fost ridicata intre anii =6> K ==E d.Jr. in onoarea victoriilor