Atestat Partea Practica

13
Partea practica 1.Scurt istoric S.I.S.E.E. “ELECTRICA” BANAT Uzina electrica a orasului Timisoara inscrie in existenta ei un lung sir de ani, de continua dezvoltare, strans legata de ritmul evolutiei orasului, necesarului de energie electrica pe etape determinate de conditiile politice, sociale si economice ale timpului. Orasul Timisoara are o veche traditie in producerea si utilizarea curentului electric, finnd atestat documentar ca primul oras din Europa cu strazile iluminate electric permanent. Din punct de vedere organizatoric s-au parcurs in aceasta lunga perioada de existenta diverse etape, unele foarte dificile, toate insa au pus in evidenta unitatea si valoarea energeticienilor din aceasta zona a tarii. Initial organizata ca “Uzina electrica a orasului Timisoara”, aceasta a devenit in 1948 “Societatea Regionala de Electricitate-S.R.E.” iar in 1949 “Intreprinderea regionala de Electricitate-I.R.E.”. In 1963 devine “I.R.E. Banat” urmand ca in anul 1983 sa se infiinteze intreprinderi judetene care si-au schimbat frecvent denumirea(“IEIRIEDEET Timis”, “IRE Timis”, “FRE Timis”).

description

SISE BANAT

Transcript of Atestat Partea Practica

Page 1: Atestat Partea Practica

Partea practica

1.Scurt istoric S.I.S.E.E. “ELECTRICA” BANAT Uzina electrica a orasului Timisoara inscrie in existenta ei un lung sir de ani,

de continua dezvoltare, strans legata de ritmul evolutiei orasului, necesarului de

energie electrica pe etape determinate de conditiile politice, sociale si economice

ale timpului.

Orasul Timisoara are o veche traditie in producerea si utilizarea curentului

electric, finnd atestat documentar ca primul oras din Europa cu strazile iluminate

electric permanent.

Din punct de vedere organizatoric s-au parcurs in aceasta lunga perioada de

existenta diverse etape, unele foarte dificile, toate insa au pus in evidenta

unitatea si valoarea energeticienilor din aceasta zona a tarii.

Initial organizata ca “Uzina electrica a orasului Timisoara”, aceasta a devenit

in 1948 “Societatea Regionala de Electricitate-S.R.E.” iar in 1949 “Intreprinderea

regionala de Electricitate-I.R.E.”.

In 1963 devine “I.R.E. Banat” urmand ca in anul 1983 sa se infiinteze

intreprinderi judetene care si-au schimbat frecvent denumirea(“IEIRIEDEET

Timis”, “IRE Timis”, “FRE Timis”).

Dupa mai multe transformari, in anul 2000 Compania Nationala de

Electricitate CONEL se constituie in patru entitati, avand ca obiect principal de

activitate producerea, transportul, respectiv distributia si furnizarea energiei

electrice rezultand: Termoelectrica, Hidroelectrica, Transelectrica si

Electrica.Initial impartita in 42 de sucursale de distributie si furnizare a energiei

electrice, in octombrie 2000, Electrica se reorganizeaza in 19 sucursale avand in

componenta cate doua sau trei Exploatari de Distributie si Furnizare judetene.

Din august 2001 a fost consolidata aceasta structura in concordanta cu

zonele de dezvoltare regionala, astfel rezultand 8 sucursale de distributie si

furnizare a energiei electrice (S.D.F.E.E.) cu o Directie de Servicii Energetice.

Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Electrice “Electrica Banat”

(S.I.S.E) a aparut in urma reorganizarii si restructurarii sectorului de distributie si

Page 2: Atestat Partea Practica

furnizare a energiei electrice, respectiv prin reorganizarea S.C. Electrica S.A.

Bucuresti in urma H.G.R. nr 1342/2001 aprobata prin H.C.A. nr 1-22.01.2002,

publicata in Mo nr.47-23.01.2002.

Ca urmare s-au creat 8 Filiale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice

zonale la nivel de tara, fiecare cu personalitate juridica si o Directie de intretinere

si servicii energetice unica pe tara, cu opt sucursale fara personalitate juridica,

printre care si S.I.S.E. Electrica Banat, care cuprinde ca arie geografica patru

judete (Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara).

2.Mediul intern SISEE Electrica Banat este una din cele opt sucursale de intretinere si servicii

energetice la nivel de tara, fara personalitate juridica, care face parte din S.C.

Electrica S.A.

SISEE Electrica Banat ca structura organizatorica poate suporta transformari

in functie de evolutia ELECTRICA S.A. (evolutie influentata de continuarea

reorganizarii si restructurarii din sistemul energetic, care poate duce la

schimbarea proprietatii, integrarea in alte structuri organizatorice, etc.).

3.Mediul Extern (mediul economic, mediul legislativ si mediul social) 3.1.Mediul economic SISEE isi desfasoara activitatea intr-o zona care prezinta interes din punct de

vedere economic atat pentru investitorii locali cat si pentru cei straini.

Acest aspect este favorabil pentru SISEE ca unic prestator in sfera intretinerii

si reparatiilor, deoarece beneficiarul de baza(FDFEE) care detine monopolul

distributiei si furnizarii energiei electrice, are ca obiectiv principal obtinerea

satisfactiei clientilor, ceea ce reprezinta o oportunitate in vederea intretinerii,

modernizarii si dezvoltarii instalatiilor electrice.

In ultimii ani zona de vest a tarii a devenit interesanta pentru investitorii

romani si straini, aparand o serie de consumatori noi de energie electrica, care

pe viitor pot deveni clientii nostri pentru diverse lucrari de intretinere si reparatii.

Page 3: Atestat Partea Practica

3.2.Mediul legislativ In domeniul energetic tot cadrul legislativ aparut in ultimii ani a fost gandit

pentru reorganizarea si restructurarea sistemului energetic si crearea conditiilor

pentru privatizarea anumitor entitati organizatorice rezultate.

In acest sens SISEE pentru aceasta perioada de instabilitate legislativa si-a

propus crearea conditiilor tehnico-organizatorice in vederea patrunderii intr-un

viitor apropiat si evoluitiei pozitive pe piata concurentiala a prestatorilor de

servicii energetice.

3.3.Mediul social Toata aceasta perioada de restructurari si reoganizari in domeniul energetic a

influentat evident forta de munca (stres, instabilitatea locului de munca, etc.)

aspect ce a afectat negativ buna desfasurare a activitatii specifice.De acest

fenomen nu a scapat nici SISEE unde o parte a fortei de munca a fost

disponibilizata.

4.Situatia financiara actuala si cea previzionata.Informatii generale privind procesul de planificare Procesul de planificare financiara presupune previziunea cifrelor de vanzari, a

veniturilor si a activelor necesare conform diferitelor strategii de evolutie

adoptate, si apoi luarea unei decizii privind modul de acoperire a necesarului de

fonduri pentru finantare.de asemenea, in procesul de planificare financiara,

managerii trebuie sa evalueze planurile si sa identifice modificarile operationale

care ar putea imbunatati rezultatele.De obicei, planificarea se face pentru

urmatorii 3-5 ani.Pentru primul an se va face lunar, trimestrial, iar pentru

urmatorii ani, anual.

Analiza previziunilor financiare incepe cu previziunea veniturilor din

vanzari/cifra de afaceri si a costurilor de productie.Se vor intocmi o serie de

previziuni si bugete pentru fiecare domeniu de activitate semnificativ, pentru a se

cunoaste necesarul in materii prime, materiale, forta de munca, echipamente,

cheltuieli pentru lucrari de intretinere si reparatii, etc.Pornind de aici se stabileste

un nivel previzioanat al vanzarilor/cifra de afaceri.

Page 4: Atestat Partea Practica

In mod obisnuit, aceste bugete sunt lunare si pe masura scurgerii timpului,

cifrele inregistrate efectiv se vor compara cu cele previzionate, iar

diferentele/abaterile trebuie explicate sau corectate, sumele previzionate pentru

restul anului vor fi ajustate, daca se dovedeste ca previziunile initiale vor fi

nerealiste.(abaterile trebuie explicate intr-un raport de constatare a abaterilor).

Este bine ca aceasta comparare sa se faca la sfarsitul fiecarui trimestru, cand

se vor realiza actiuni de reprevizionare si previzionare trimestriala, astfel incat

proiectiile pentru perioada ramasa sa reflecte conditii reale de operare.Bugetul

rezultat in urma reprevizionarii este cunoscut ca buget flexibil, fata de bugetul

initial care este considerat buget planificat sau plan.

In procesul de previzionare se vor lua in considerare factorii semnificativi care

au cauzat abaterea(ex:majorari ale ratei de schimb care duc la cresterea

preturilor la materii prime, combustibili, etc.) daca acestia sunt sau nu sub

control.

Trebuie sa existe permanent o previziune pentru urmatoarele 12 luni(cel

putin) si nu numai pentru o perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.

Dupa ce toate elementele de costuri si de venituri au fost previzionate, se pot

elabora bilanturile contabile si conturile de profit si pierderi pro-

forma(documentele pro-forma sunt sunt documente care se elaboreaza in

vederea estimarii necesarului de finantare al sucursalei).

Prin procesele de planificare si control financiar, echipa manageriala incearca

sa mareasca profitabilitatea, sa evite deficitele de numerar sa imbunatateasca

performantele intreprinderii.

In realizarea diagnozei financiare, si respectiv la stabilirea obiectivelor

economice ale intreprinderii este necesar ca atat “punctele forte” cat si “cele

slabe” sa fie in atentia conducerii.Un plan bun face posibil ca intreprinderea sa

profite la maxim de pe urma punctelor forte si sa diminueze pierderile viitoare

cauzate de punctele slabe actuale.

Page 5: Atestat Partea Practica

5.Situatia realizarii bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioada 01.01.2005-31.12.2005

5.1.Venituri

Din analiza BVC realizat fata de BVC progamat pentru perioada ianuarie-

decembrie 2005 rezulta ca SISEE Banat a realizat venituri in proportie de

98,65% din valoarea programata.

5.2.Cheltuieli

Analizand datele din BVC, rezulta ca SISEE Banat a realizat cheltuieli in

proportie de 109,13% fata de valoarea programata pentru perioada programata

pentru perioada ianuarie-decembrie.

Page 6: Atestat Partea Practica

Inregistrari aferente lunii decembrie 2005

1.La data de 14 decembrie societatea inregistreaza impozitul pe profit in

valoare de 100 RON conform declaratiei 100.

691 = 441 1000

2.La data de 15 decembrie societatea achizitioneaza marfuri de la furnizori in

valoare de 2000 RON, TVA 19 % conform facturii.

% = 401 2380

371 2000

4426 380

3.La data de 16 decembrie se inregistreaza factura de energie electrica in

valoare de 500 RON, TVA 19%.

% = 401 595

605 500

4426 95

Page 7: Atestat Partea Practica

4.La data de 17 decembrie se presteaza un serviciu in valoare de 8000 RON,

TVA 19%.Plata se face in numerar pe baza chitantei.

5311 = % 9520

704 8000

4427 1520

5.La data de 18 decembrie societatea inregistreaza urmatoarele taxe si

impozite datorate bugetului de stat conform notei de contabilitate.

-accize in valoare de 1000 RON

-impozitul pe cladiri in valoare de 1200 RON

-impozitul pe dividente la actiunile detinute in valoare de 1300 RON.

635 = 446 1000

635 = 446 1200

457 = 446 1300

6.La data de 19 decembrie se inregisteaza plata taxelor si impozitelor

datorate pe baza ordinului de plata.

446 = 5121 3500

7.La data de 20 decembrie se inregistreaza conform statelor de plata

impozitul pe veniturile din salarii in valoare de 2000 RON si impozitul pe

ajutoarele de boala in valoare de 2600 RON.Ulterior se inregistreaza achitarea

acestora din contul de la banca.

% = 444 4600

Page 8: Atestat Partea Practica

421 2000

423 2600

444 = 5121 4600

8.La data de 21 decembrie societatea comerciala primeste de la stat o

subventie pentru investitii in valoare de 1800 RON.Ea este destinata realizarii de

investitii.Suma este virata in contul unitatii pe baza notei de contabilitate.

445 = 131 1800

5121 = 445 1800

9.La data de 22 decembrie societatea inregistreaza si achita comisionul la

ITM de 0,75% pentru luna noiembrie .Fondul de salarii este de 60000

RON.Contributiile se vireaza pe destinatii pana la 25 ianuarie pe baza notei de

contabilitate.

635 = 447 4500

447 = 5121 4500

10.La sfarsitul lunii (29.12.2005) se inchid conturile de venituri si cheltuieli pe

seama contului de rezultate pe baza notei de contabilitate.

121 = % 8200

691 1000

605 500

635 6700

704 = 121 8000

Page 9: Atestat Partea Practica

11.La sfarsitul lunii (29.12.2005) se efectueaza si se inregistreaza

regularizarea TVA-ului pe baza decontului de TVA.

TVA deductibila=475;TVA colectata=1520:=>TVA de plata=1045

4427 = % 1520

4426 475

4423 1045

12.Societatea inregistreaza achitarea TVA-ului la data de 30.12.2005 prin

intermediul contului de la banca conform ordinului de plata.

4423 = 5121 1045