Documentatie atestat

12
Motivația alegeri temei Atestatul proiectat de catre mine este intitulat "Limbaje de programare" ,iar în urmatoarele randuri voi prezenta motivul alegeri acestui subiect, temei. Computerul are un impact imens in societatea de azi deși majoritatea populatiei lumi civilizate susține că știe să foloseasca computerul, oare câți dintre aceștea știu să utilizeze computerul la un nivel înalt. Toți știm să deschidem emai-lul , facebook-ul sau sa scriem in word sau să desenăm in paint, dar oare câți dintre noi știm cu adevărat ce înseamnă programarea, ce se ascunde in spatele acelor interfețe prietnoase și ușor de utilizat.. În spatele aplicaților care le utilizăm zilnic sunt ore, zile sau ani in care experți în acest domeniu crează un program perfect, fără bug-uri, cu o grafica prietenoasă și atractivă care funcționează exact cum și-ar fi dorit programatorul. Pentru mine personal programarea a fost la inceput o materie de școla intitulată „Informatică” prin care am descoperit frumusețile acesti ”arte” a programari, care s-a transformat într-o pasiune și sper ca in vitorul apropiat să devină o meserie pentru mine. Limbajele de programare pot fi definite ca un set bine definit de expresii și reguli valide de formulare a instrucțiunilor pentru un computer . Un limbaj de programare are definite un set de reguli sintactice și semantice. El dă

description

Atensta informatica limbaje de programare

Transcript of Documentatie atestat

Motivaia alegeri temeiAtestatul proiectat de catre mine este intitulat "Limbaje de programare" ,iar n urmatoarele randuri voi prezenta motivul alegeri acestui subiect, temei.Computerul are un impact imens in societatea de azi dei majoritatea populatiei lumi civilizate susine c tie s foloseasca computerul, oare ci dintre acetea tiu s utilizeze computerul la un nivel nalt. Toi tim s deschidem emai-lul , facebook-ul sau sa scriem in word sau s desenm in paint, dar oare ci dintre noi tim cu adevrat ce nseamn programarea, ce se ascunde in spatele acelor interfee prietnoase i uor de utilizat.. n spatele aplicailor care le utilizm zilnic sunt ore, zile sau ani in care experi n acest domeniu creaz un program perfect, fr bug-uri, cu o grafica prietenoas i atractiv care funcioneaz exact cum i-ar fi dorit programatorul.Pentru mine personal programarea a fost la inceput o materie de cola intitulat Informatic prin care am descoperit frumuseile acesti arte a programari, care s-a transformat ntr-o pasiune i sper ca in vitorul apropiat s devin o meserie pentru mine.Limbajele de programare pot fi definite ca un set bine definit de expresii i reguli valide de formulare a instruciunilor pentru uncomputer. Un limbaj de programare are definite un set de reguli sintactice i semantice. El d posibilitatea programatorului s specifice n mod exact i amnunit aciunile pe care trebuie s le execute calculatorul, n ce ordine i cu ce date.Am ales s creez o pagin web in limbajul de programare web HTML pentru a arta ct de mult a evoluat industria IT i a prezenta unele dintre limbajele se programare. n aceast pagin web am ncercat s surprind cele mai importante moment ale dezvoltri limbajelor de programare i s prezint istoria i principalelor caracteristici ale limbajelor de programare prezentate intr-un mod simplu pe nelesul tuturor.Am ales aceasta tem i din motive subiective deoarece pentru mine ca i posibil viitor programator este important s cunosc istoria , evoluia i modul de funcionare a libajelor de programare, adunnd datele necesare pentru realizarea acestui atestat am aflat noi detail despre is limbajele de programare despre care am scris n acest atesta. Motivele pentru care am ales aceast tem sunt nenumarate i nu pot fi exprimate n cuvinte dar sper c n rndurile anterioale am reuit s surprind cele mai importante motive pentru care am decis s creez aceast pagina web cu tema Limbaje de programare.

Aplicai/programe folosite pentru realizarea atestatuluiPentru realizarea proiectului am folosit urmtoarele programe/aplicaii :1. Limbajul HTML2. Foile de stiluri CSS3. Notepad1. Prezentaea limbajului de marcare HTMLHyper Text Markup Language (HTML) nu este un limbaj de programare ci este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afisate ntr-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degraba prezentarea informatiilor paragrafe, fonturi, tabele etc. dect descrierea semanticii documentului. Specificatiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C).HTML este o forma de marcare orientata catre prezentarea documentelor text pe o singura pagina, utiliznd un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizeaza mijloacele prin care continutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate si indicatii de redare. Indicatiile de redare pot varia de la decoratiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului ca un anumit cuvnt trebuie subliniat sau ca o imagine trebuie introdusa, pna la scripturi sofisticate, harti de imagini si formulare. Metadatele pot include informatii despre titlul si autorul documentului, informatii structurale despre cum este mpartit documentul n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. si informatii cruciale care permit ca documentul sa poata fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit si editat de oameni utiliznd un editor de text simplu. Totusi scrierea si modificarea paginilor n acest fel solicita cunostinte solide de HTML si este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemanator cu documetele Word, dar cu observatia ca aceste programe genereaza un cod HTML care este de multe ori de proasta calitate. HTML se poate genera direct utiliznd tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicatii ca sistemele de gestionare a continutului, wiki-uri si forumuri web genereaza pagini HTML. HTML este de asemenea utilizat n e-mail. Majoritatea aplicatiilor de e-mail folosesc un editor HTML ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor si un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat si multe liste de mail le blocheaza intentionat.HTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este codul care sta la baza paginilor web. Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri si au extensia .html sau .htm. n marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschideresi alta de nchidere, mai exista si cazuri n care nu se nchid, atunci se foloseste. Navigatorul web interpreteaza aceste etichete afisnd rezultatul pe ecran. HTML-ul este un limbaj care nu face deosebire ntre litere majuscule si minuscule. Este un limbaj usor de invatat cu care persoanele care au cunostinte medi de programare pot lucra pentru as creea proprile pagini Web.HTML este utilizat ne-mail. Majoritatea aplicaiilor de e-mail folosesc un editor HTML ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor i un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat i multeliste de maille blocheaz intenionat.Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri i au extensia .html sau .htm. n marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere, i alta de nchidere . HTML-ul este un limbaj care nu face deosebire ntre litere majuscule i minuscule.Toate paginile HTML ncep i se termin cu etichetele. i . n interiorul acestor etichete gsim perechile , , i , . Head conine titlul paginii ntre etichetele i descrieri de tip , stiluri pentru formatarea textului, script-uri i legturi ctre fisiere externe (de exemplu script-uri, fiiere de tip CSS saufavicon).

2. Descriera foilor de stiluri CSSCSS(Cascading Style Sheets)este un standard pentru formatarea elementelor unui documentHTML. Stilurile se pot ataa elementelor HTML prin intermediul unor fiiere externe sau n cadrul documentului, prin elementuli/sau atributulstyle. CSS se poate utiliza i pentru formatarea elementelorXHTML,XMLiSVGL.CSS este destinat n primul rnd separri coninutului documentului de prezentare de unele elemente de dizainul prezentar (culore, marime font, spaiere etc.) CSS face posibil separarea instruciuni de prezentare din coninutul HTML ntr-un fiier sau stil seciune separat a fiierului HTML. Pentru fiecare element HTML care indeplinesc, acesta ofer o list de instruciuni de formatare. Fiierel CSS au extensi .css.3.NotepadMicrosoft Notepad(popularMS Notepadsau simpluNotepad) este un editor simplu de text, inclus n sistemul de operareWindowsde laMicrosoft, ncepnd din 1985 cuWindows 1.0.Are puine funcii pentru formatarea textului, fiind un editor de text n clar, dar poate lucra cu caractereASCII, ISOi/sauUnicode. Extensia implicit de stocare a fiierelor create cu Notepad este.txt. Textul n clar pe care l folosete l face s fie un editor cu fiiere suportate pe toate sistemele de operare, deoarece nu are nevoie de reformatarea textului la deschidere.Totui, dei sunt simple, fiierele de text n clar se pot uneori folosi la programare. Notepad, de asemenea, poate deschide i prelucra texte desisteme de operaregenUnixi MacOS, dar cu greuti/inexactiti n privina caracterelor care marcheaz un nou rnd (newline); aceste probleme sunt rezolvate ntr-o anumit msur de MSWordpad. Wordpadeste superior acestui program datorit metodelor de tratere a textului mult mai avansate, facilitate de formatul.docNotepad ofer o funcie simpl de nregistrare automat a informaiei de timp i dat, de fiecare dat cnd se deschide documentul/textul respectiv. Pentru a activa aceast funcie, prima linie a documentului trebuie s fie ".LOG" .

Descrierea Pagini WebAtestatul este format din 18 pagini , intre acestea facanduse legatura prin doua meniuri unul principal care face legatura intre cel 4 pagini principale : Prima legtur se face cu pagina principal aceasta fiind home.html .

Al doilea buton din meniul principal face legatura cu pagina istoric.html.

A treia legatura se face cu pagina limbaje.html in aceasta pagina este inclus si meniul secundar

Ultima legatura se face cu pagina algoritm.html

Meniul secudar face legatura ntre 14 pagini, n aceste pagin prezentnduse in fiecare un limbaj de programare .