Aspecte+Motivationale+in+Dinamica+Orientarii+Profesionale+a+Adolescentilor

7/16/2019 Aspecte+Motivationale+in+Dinamica+Orientarii+Profesionale+a+Adolescentilor

http://slidepdf.com/reader/full/aspectemotivationaleindinamicaorientariiprofesionaleaadolescentilor 1/9

Aspecte motivationale in dinamica orientarii profesionale a adolescentilor

Pentru tara noastra, s-au evidentiat o serie de discrepante in domeniul fundamentelor teoretice si practice legate de motivatie si orientare profesionala, de categoriile de

profesii, de economie a educatiei (acest lucru presupune constientizarea aspectelor economice ale educatiei, precum si introducerea notiunii de eficacitate interna siexterna in abordarea problemelor educative si de evaluare). (starea initiala a

problemei).De aceea, mi se pare interesant de studiat sa descopar felul in care fiecaredintre noi reuseste sa se motiveze pe sine insusi, sa gaseasca energia, timpul simotivul pentru a trece la actiune.. (starea finala a problemei). Este clar ca un subiectatat de complex nu poate fi epuizat prin acest studiu si, in acest context, am incercatsa raspund la urmatoarele intrebari :Care este relatia dintre motivatie si orientarea

profesionala? Care sunt motivele reale care determina asemenea orientari la unadolescent? Este vorba de o alegere reala?,Cand se pune problema deciziei asupraunei cariere? Ce cauze determina decizia sau indecizia privind orientarea carierei?Este adolescentul in masura sa decida singur asupra profesiei?

Argument

1. Polarizare a orientarilor adolescentilor In prag de optiuni profesionale spredomeniile de activitate cele mai moderne, considerate cu un potential crescut devalorizare sociala, de reusita materiala,sau spre cele care confera sanse sporite pentrugasirea unui loc de munca. 2. Adolescentul de azi, speriat de alternativa somajului,sub limita expectantelor sale, a uitat sa priveasca spre sine pentru a vedea ce-i place,ce i s-ar potrivi, ce aptitudini are? 3. Perioada adolescentei este ultima perioada incare decizia alegerii unei cariere nu mai poate fi amanata. 4. Optiunea adolescentului

pentru o anumita profesie este rezultatul unor procese afective, mai mult influentatade dorinta decat de recunoastere obiectiva a posibilitatilor.

OBIECTIV GENERAL: a) investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei laelevii din clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau; b) precum si profesiile sprecare se orienteaza acesti elevi.OBIECTIVE SUBORDONATE: a1. stabilirea unui numar de dimensiunimotivationale fundamentale, ce stau la baza deciziei adoloscentilor in alegerea

profesiei; a2. influenta profilului liceului asupra motivatiei alegerii profesiei, a3.masura in care elevul este decis sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceastavariabilitate a deciziei afecteaza si ea sfera motivationala; a4. masura in care genul siclasa subiectilor (a XI-a sau a XII-a) influenteaza motivatia alegerii profesiei; b1.

profesiile spre care se orienteaza adolescentii, in general, dar si comparativ - in functie

de profilul liceului in care sunt integrati, si in functie de gen; b2. cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii – care sevor demonstra a fi cele mai "dorite" de catre subiectii investigati.

I. Obiectivele cercetarii

Lucrarea are drept obiectiv general investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la elevii din clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau. Mai mult, ne propunem sa aflam profesiile spre care se orienteaza acesti elevi.Motivatia alegerii profesiei va fi studiata prin stabilirea unui numar de dimensiunimotivationale fundamentale ce determina aceasta alegere, a celor mai importante

motive ce stau la baza deciziei adoloscentilor in aceasta privinta.Odata stabilite aceste dimensiuni, vom investiga, in primul rand, influenta profiluluiliceului asupra motivatiei alegerii liceului, adica diferentele dintre elevii de la licee cu

profil teoretic si cei de la licee cu profil industrial in privinta importantei pe care le au pentru ei, in privinta alegerii profesiei, fiecare din factorii motivationali stabiliti.



O alta variabila introdusa este cea a gradului deciziei, a masurii in care respectivulelev este decis sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceasta variabilitate adeciziei afecteaza si ea sfera motivationala, in sesnul ca importanta acordata diversilor factori motivationali de catre subiectii decisi, respectiv de cei indecisi, va fi diferita.Mai mult, ne propunem sa cercetam masura in care genul si clasa subiectilor (a XI-asau a XII-a) influenteaza motivatia alegerii profesiei, urmarind, astfel, diferenteledintre subiectii de gen feminin si cei de gen masculin, pe de o parte, si cele dintresubiectii din cele doua clase scolare in privinta importantei pe care ei o acorda

factorilor motivationali asociati deciziei de cariera.O a doua dimensiune a cercetarii este cea descriptiva; ne propunem sa aflam profesiilespre care se orienteaza adolescentii din liceele din Bacau, in general, dar si comparativ- in functie de profilul liceului in care sunt integrati, pe de o parte, si de gen, pe dealta.In fine, vom realiza un profil motivational al celor mai frecvente profesii spre care seorienteaza subiectii; mai precis, vom stabili care sunt cele mai importante motive caredetermina alegerea anumitor profesii – care se vor demonstra a fi cele mai "dorite" decatre subiectii investigati.

II. Design experimental si ipoteze

Variabilele cercetarii sunt urmatoarele:a) Variabile independente:1. profilul liceului: - teoretic- industrial2. gradul deciziei in privinta profesiunii: - indecis- decis3. genul: - feminin- masculin4. clasa: - a XI-a- a XII-a

b) Variabile dependente:1. motivele alegerii profesiei2. profesia aleasa

Ipoteze:1. Profilul liceului influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: existadiferente intre subiectii de la liceele cu profil teoretic si cei de la licee cu profilindustrial in privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive

posibile.2. Gradul deciziei influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: existadiferente intre subiectii indecisi si cei decisi in privinta importantei pe care o acordafiecaruia din cele zece motive posibile.3. Exista efecte semnificative de interactiune intre profilul liceului si gradul deciziei in

privinta importantei acordate motivelor alegerii profesiei.4. Genul influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente intresubiectii de gen feminin si cei de gen masculin in privinta importantei pe care oacorda fiecaruia din cele zece motive.5. Clasa influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente intresubiectii din clasa a XI-a si cei din clasa a XII-a in privinta importantei pe care oacorda fiecaruia din cele zece motive posibile.

6. Profilul liceului influenteaza profesia aleasa: exista diferente intre distributia profesiilor alese de subiectii de la liceele cu profil teoretic si cea a profesiilor alese decei de la licee cu profil industrial.7. Genul influenteaza profesia aleasa: exista diferente intre distributia profesiilor alesede subiectii de gen feminin si cea a profesiilor alese de cei de gen masculin.



8. Exista diferente in privinta configuratiei motivelor in functie de profesia aleasa.

III. Metodologie

In prima etapa a cercetarii am realizat o pretestare pentru a identifica cele maiimportante 10 motive ce stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor dinliceele din Bacau. La pretestare au participat 200 de subiecti – elevi ai claselor a XI-asi a XII-a in liceele din Bacau, 100 fiind de la licee cu profil teoretic si 100 de la licee

cu profil industrial. Chestionarul aplicat in pretestare solicita subiectilor sa scrie, in primul rand, profesia pe care vor sa o urmeze, si in al doilea rand 5 motive, in ordineaimportantei lor, pentru care au ales acea profesie. Dupa aplicarea chestionarelor amrealizat o analiza a acestor motive, identificand sinonimele si grupand raspunsurile;astfel am obtinut o lista de 15 motive independente, carora le-am calculat doiindicatori, si anume:- frecventa – numarul de chestionare in care el a aparut;- sumarangurilor – pentru fiecare chestionar raspunsurile au fost cotate cu ranguri de la 1 – rang acordat primului motiv din lista, deci cel mai important – paa la numarul total demotive scrise (maxim 5). In doua faza aceste ranguri au fost inversate – prin operatia6 – rangul, pentru a putea calcula importanta globala a fiecarui motiv. In acest scop afost aplicata pentru fiecare motiv formula frecventa x suma rangurilor.

Din aceste 15 motive au fost alese pentru chestionarul aplicat in cercetarea propriu-zisa primele 10 in ordinea inversa a frecventei x suma rangurilor. Pentru repartizareasubiectilor in functie de variabila independenta "gradul deciziei", am aplicat probamedianei asupra distributiei raspunsurilor acordate de subiecti la itemul vizand masura in care sunt hotarati in privinta profesiei. Mediana are valoarea 70; subiectiicu scorul mai mic de 70 au fost inclusi in categoria "indecis", iar cei cu mediana maimare de 70 – in categoria "decis". Un numar de 24 de subiecti au avut scorul egal cumediana; ei au fost exclusi din prelucrarile ce au avut in vedere aceasta variabila.

IV. Lotul de subiecti

La cercetare au participat 347 elevi din clasele a XI-a si a XII-a din licee alemunicipiului Bacau. Inainte de aplicarea chestionarelor am realizat o documentareasupra efectivelor liceelor de profil teoretic si industrial din Bacau, pe clase, ingeneral, si in special asupra distributiei in functie de sex ale claselor a XI-a si a XIIa.O prima esantionare a fost efectuata asupra liceelor; astfel, din cele 14 licee au fostalese 8, repartizate in mod egal dupa criteriul profilului. Distributia celor 347 desubiecti in functie de cele 4 variabile independente a fost urmatoarea:1. profilul liceului: - teoretic: 176 de subiecti;- industrial: 171 de subiecti;2. gradul deciziei in privinta profesiunii: - indecis: 155 de subiecti;- decis: 168 de subiecti;3. genul: - feminin: 182 de subiecti;- masculin: 165 de subiecti;4. clasa: - a XI-a: 157 de subiecti;- a XII-a: 166 de subiecti.Distributia subiectilor dupa toate variabilele independente, considerate simultan, este

prezentata in tabelul urmator; mentionam ca din aceste distributii nu fac parte cei 24de subiecti al caror scor la itemul de masura al deciziei a fost egal cu mediana.

Liceu teoretic Liceu industrialCl a XI-a Cl a XII-a Cl a XI-a Cl a XII-a

Indecis Sex feminin 20 29 20 14Sex masculin 19 21 11 21Decis Sex feminin 22 18 21 24

Sex masculin 18 16 26 23



Cercetarea a avut loc in perioada ianuarie – martie 2005.

V. Rezultatele obtinute si interpretarea lor

Ipoteza nr. 1. Rezultate si interpretarePentru investigarea influentei profilului liceului asupra motivelor alegerii profesiuniiam comparat, cu ajutorul testului t Student pentru esantioane independente, cele douacategorii de subiecti determinate de profilul liceului in ceea ce priveste importanta

acordata de ei fiecaruia din cele 10 motive. Constatam ca exista diferentesemnificative in privinta a 9 din cele 10 motive, si anume: placere – t(345) = 3,89, p <0,01; bani - t(345) = 3,95, p<0,01; prestigiu, statut - t(345) = 5,53, p < 0,01;cunoasterea de noi persoane - t(345) = 4,03, p<0,01; conditii de munca - t(345) =6,26, p<0,01; calatorii - t(345) = 2,05, p=0,04 < 0,05; “sa ajut pe altii" - t(345) = 4,70,

p=0,02 < 0,05; raspunderile asumate - t(345) = 2,20, p=0,02 < 0,05; seriozitatea profesiei - t(345) = 3,55, p<0,01. Observam ca subiectii elevi ai liceelor teoretice auconsiderat toate cele 9 motive la care s-au inregistrat diferente semnificative ca fiind mai importante decat cei de la liceele industriale. Putem interpreta aceste diferentemultiple ca indicand faptul ca elevii liceelor teoretice sunt mai motivati spre alegereaunei profesiuni decat ceilalti, sunt mai orientati spre urmarea unei cariere. Elevii

liceelor industriale sunt deja in mod semnificativ orientati spre o anumita cariera, datade profilul industrial – tehnic al clasei in care invata, iar paleta optiunilor profesionaleaccesibile este mai redusa.

Ipoteza nr. 2. Rezultate si interpretarePentru testarea influentei gradului deciziei asupra motivelor alegerii profesiei amcomparat importanta acordata acestora de catre subiectii indecisi cu cea acordata decatre cei din categoria "decisi",indiferent de celelalte variabile. Constatam ca existadiferente semnificative in privinta a 2 din cele 10 motive, si anume: sigurantaviitorului – t(341) = -3,41, p = 0,001 < 0,01 si bani – t(341) = -5,07, p < 0,01.Analizand sensul diferentelor, observam ca subiectii decisi acorda o mai mare

importanta decat cei indecisi ambelor motive – siguranta viitorului si bani. Puteminterpreta diferenta ca indiciu al faptului ca subiectii decisi sunt cei care gandesc inmod pragmatic, care urmaresc siguranta - a profesiei si materiala – si care si-au alesdeja in mod clar si profesia care le poate asigura aceasta securitate.

Ipoteza nr. 3. Rezultate si interpretarePentru analiza efectelor de interactiune intre profilul liceului si categoria de decizie in

privinta fiecareia din cele 10 dimensiuni motivationale am utilizat procedura ANOVAUnivariate. Un singur efect de interactiune s-a dovedit a fi semnificativ, pedimensiunea prestigiului: F(3,322) = 4,79, p = 0,02 < 0,05.a)influenta deciziei la elevii liceelor industriale: Diferenta nu este semnificativastatistic; prin urmare, in cazul elevilor liceelor industriale, importanta acordata

prestigiului nu variaza in functie de gradul deciziei. b)influenta deciziei la elevii liceelor teoretice: Diferenta este semnificativa statistic – t(161) = -3,82, p = 0,001 < 0,01. In cazul elevilor liceelor teoretice, cei decisi acorda oimportanta semnificativ mai mare prestigiului in alegerea profesiei, decat cei indecisi.Diferenta poate fi privita ca un indice al faptului ca in cazul elevilor liceelor teoretice

prestigiul se adauga celorlalte doua dimensiuni motivationale care ii separa pe ceiindecisi de cei decisi, si anume siguranta viitorului si banii.

Ipoteza nr. 4. Rezultate si interpretare

Pentru testarea influentei genului subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei amcomparat importanta acordata acestora de catre subiectii de gen feminin cu ceaacordata de catre cei de gen masculin.Constatam ca exista diferente semnificative in privinta a 5 din cele 10 motive, sianume:"placere" – t(345) = 2,27, p=0,02 < 0,05; "bani" - t(345) = -2,44, p=0,01 <



0,05; "cunoasterea de noi persoane" - t(345) = 4,28, p < 0,01; "calatorii" - t(345) =5,35, p < 0,01; "sa ajut pe altii" - t(345) = 6,02, p < 0,01.

Ipoteza nr. 5. InterpretarePentru testarea influentei clasei subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei amcomparat importanta acordata acestora de catre subiectii din clasa a XI-a cu ceaacordata de catre cei din clasa a XII-a. Nici una dintre diferente nu este semificativastatistic. Putem interpreta absenta diferentelor ca dovada a faptului ca motivatia

alegerii profesiei nu este afectata de trecerea de la clasa a XI-a la clasa a XII-a, earamanand in mare parte constanta in a doua jumatate a perioadei de liceu.

Ipoteza nr. 6. Rezultate si interpretareInfluenta profilului liceului asupra profesiei alese a fost testata prin calculareafrecventelor cu care au fost alese diversele profesii de catre subiectii de la liceeteoretice in comparatie cu cei de la licee industriale.a) liceele teoretice: numarul total de profesii alese de catre elevii liceelor teoretice afost de 38: dintre acestea, cele care au depasit 5% din totalul alegerilor au fost cele deoperator PC, avocat, informatician, economist si inginer. Este evident pentru eleviiliceelor teoretice, care au orientari spre domenii umaniste si stiintifice, sa constatam in

structura intereselor acestora , pe primele locuri, interese si valori teoretice care, inmomente de optiune profesionala, sa fie in concordanta.

b) liceele industriale: numarul de profesii spre care se orienteaza elevii liceelor industriale este semnificativ mai redus: 21. Dintre acestea, cele care depasesc 5% dinalegeri sunt cele de inginer, mecanic auto, constructor masini, manager, operator PCsi informatician. Comparand optiunile cele mai frecvente ale elevilor celor doua tipuride liceu constatam ca cel putin jumatate dintre ele – inginer, operator PC siinformatician – sunt comune (3 din 5 in cazul celor de la liceele teoretice, respectiv 3din 6 pentru cei de la liceele industriale).

Profesiile specifice fiecarui profil sunt cele de avocat si economist in cazul profilului

teoretic, respectiv de constructor de masini, mecanic auto si manager, in cazul celuiindustrial. Desi aria de optiuni profesionale este mai larga in cazul elevilor liceelor teoretice, si in ciuda diferentei considerabile de programa scolara – ce se reflecta inregistrul aptitudinilor formate in aceasta perioada – totusi, o buna parte din profesiilealese frecvent de elevii celor doua profile este comuna. Diferenta intre cele douacategorii de subiecti nu rezida, asadar, atat in profesiile pentru care se considera

pregatiti, sau pe care doresc sa le urmeze, ci cu precadere, in ceea ce privestemotivatia lor pentru a indeplini profesia aleasa. De asemenea, aceasta diferentareflecta posibilitatile si aspiratiile elevilor in concordanta cu schimbarile inerente in

profilul liceului, in profilul profesiunilor sau in piata muncii; OP se face spre un grupde profesiuni inrudite.

Ipoteza nr. 7. Rezultate si interpretareInfluenta genului asupra alegerii profesiei a fost verificata prin calcularea frecventelor de alegere a diverselor profesii de catre subiectii de gen feminin in comparatie cu ceide gen masculin.

a) profesiile alese de fete: Numarul total de profesii spre care se orienteaza fetele estede 43. Cele care depasesc 5% dintre alegeri sunt: inginer, manager, operator PC,constructor masini, asistent social, la care se poate adauga si cea de avocat, cu 4,9%din alegeri. Surprinde prezenta profesiilor alese de cel putin 3 subiecti, adica 1,6% din

esantion, a unor profesii in general privite ca masculine, cum ar fi cea de sudor,tinichigiu auto si mecanic auto(alese de fetele ce se pregatesc deja pentru ele in liceeleindustriale).



b) profesiile alese de baieti: Observam, in primul rand, diferenta dintre sexe in ceea ce priveste numarul total de profesii alese: in cazul baietilor, acesta este de (23), adica putin mai mult de jumatate in raport cu cel al fetelor (43). Dintre acestea, cele caredepasesc 5% din alegeri sunt cele de inginer, operator PC, mecanic auto,informatician, constructor masini, manager, la care se poate adauga si avocat, cu4,8%. Comparand cele doua distributii, constatam ca marea majoritate a profesiilor care au primit peste 5% din alegeri din partea reprezentantilor celor doua categoriisunt comune, si anume: operator PC, manager, constructor masini, avocat si inginer.

Profesiile specifice sunt cele de asistent social, in cazul fetelor, si de informatician simecanic auto in cazul baietilor. Pe ansamblu, putem conchide ca fetele au o mai marevariabilitate in optiunile profesionale, ceea ce determina o concurenta mai redusa intreele pe aceste profesii decat in cazul baietilor; totusi, ele concureaza cu baietii,deoarece mare parte din alegerile importante ca frecventa ale celor doua grupuri sunt,dupa cum am vazut, aceleasi.

Ipoteza nr. 8. Rezultate si interpretareInfluenta profesiei alese asupra configuratiei motivelor a fost testata prin comparareadistributiei importantei motivelor alegerii profesiilor. Pe ansamblul tuturor categoriilor de subiecti, profesiile ce au fost alese cu frecventele cele mai ridicate –

peste 4,5% - au fost: Inginer(14,1%); Operator PC(10,1%); Mecanic auto(8,1);Manager(7,2%); Informatician(6,9%); Constructor masini(6,3%); Avocat(4,9%).Constatam o polarizare a orientarilor adolescentilor spre domeniile de activitate celemai moderne, de viitor, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala, dereusita materiala sau, mai ales, spre cele care le ofera sanse sporite pentru gasirea unuiloc de munca. Profesiile alese de subiectii care au participat la aceasta cercetareconsider ca exprima inventarierea de catre acestia a variabilelor profesionale legate desatisfactie in concordanta cu efectele tuturor factorilor motivationali care se inscriu peaceeasi dimensiune. in tabelul de mai jos am incadrat profesiile alese, cu frecventelecele mai ridicate (peste 4.5%), pentru toate categoriile de subiecti, precum si factoriimotivationali identificati pentru fiecare profesie in parte, in ordinea importantei lor:

Profesie Motiv 1 Motiv 2 Motiv 3 Motiv 4 Motiv 5Inginer seriozitate placere responsa-

bilitati baniOperator PC siguranta bani placere seriozitatea profesieiMecanic auto siguranta placere responsa-

bilitatiManager responsa-

bilitati seriozitate Bani prestigiu cunoastere de noi persoaneInformatician bani siguranta placere prestigiu seriozitatea profesieiConstructor masini placere seriozitateAvocat bani prestigiu seriozitate

VI. Concluzii

Studiul materialului bibliografic, pe care il impune tema abordata, m-a condus spre proiectarea acestei cercetari constatative pentru a raspunde macar partial la intrebarilesi deschiderile operate de contextul teoretic. Valoarea formativa a motivatiei incontextul dinamicii orientarii profesionale la adolescenti a fost pusa in evidenta atat

prin lucrarile teoretice de specialitate cat si prin evidentierea unor date de cercetareobtinute prin studii experimentale realizate anterior anului 1989, in domeniulaspiratiilor, intereselor, valorilor. In etapa pretestarii (200 elevi) s-au identificat celemai importante 10 motive care stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor.Datele de cercetare obtinute la nivelul esantionului de elevi (de la licee teoretice si



industriale, din orasul Bacau) raspund la unele intrebari ale noastre si evidentiazaunele aspecte motivationale, precum si diferente semnificative intre acestia din

perspectiva variabilelor analizate. Componenta volitionala cuprinde contradictiiledintre motivele si tentatiile care aduc in atentia elevului cateva profesiuni din care vatrebui sa aleaga una, fixarea asupra uneia dintre ele, puterea de a mentine aceastadecizie, concentrarea eforturilor in scopul indeplinirii hotararii luate si a invingeriiobstacolelor ce le poate intampina. Aceasta framantare interioara se poate manifesta sisub forma de conflict, cand apare dezacordul dintre ceea ce doreste si ceea ce poate

elevul.Astfel, decizia poate fi definita si ca modalitate de depasire a unui conflict cognitivsau afectiv, care defineste totodata si “conceptul de autorealizare". Pentru adolescent,importanta cunoasterii mecanismelor psihologice de luare a deciziei este extrem devitala. Actul decizional, uneori ireversibil, deseori imprevizibil poate sa-i marchezeviata tanarului.

VII. Observatii si recomandari

Din discutiile cu adolescentii participanti la acest studiu s-a constatat:- OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente in

alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare pentru construirea propriei cariere;- Identificarea unor aspecte motivationale actuale precum si a categoriilor de profesiialese, in dinamica orientarii profesionale a adolescentilor, dezvolta competente inurmatoarele domenii: - autocunoastere si dezvoltare personala, - comunicare sirelationare interpersonala, - managementul informatiei si al invatarii, - planificareacarierei, - stimularea interesului fata de oportunitati, - calitatea stilului de viata;- Greselile privind decizia asupra unei cariere se resimt dupa mai multi ani, dacaindividul este nemultumit de munca sa,de sine,de cei din jurul sau,daca nu face fatacerintelor meseriei pe care o practica.- incepand cu propria experienta de viata si continuand cu experientele absolventilor

de licee si de facultati am observat ca multi nu au luat o decizie in cunostinta decauza, constientizand aceasta mult mai tarziu.- Lipsa de informare la nivelul elevilor in problema alegerii si deciziei pentru profesie;- Informarea si consilierea in cariera lipseste partial sau total din cadrul procesuluiinstructiv-educativ;- Uneori familia e cea care influenteaza sau chiar decide asupra cariereiadolescentilor. In unele familii exista chiar o manipulare a adolescentilor in sensulimpunerii unei cariere;- Adolescentii nu cunosc etapele luarii unei decizii,nu au abilitati decizionale,aceastafiind una din carentele invatamantului romanesc;- Decizia precum si indecizia sunt influentate de o serie de factori, care trebuie sa fieidentificati si amplificati daca au efect pozitiv si inlaturati daca au un efect negativ.Este deosebita importanta studiului acestor factori sub aspect conceptual, cat sicomportamental.- OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente inalegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare

pentru construirea propriei cariere.

Bibliografie

1. Ana Stoica-Constantin, 2004, "Conflictul interpersonal", Editura Polirom, Iasi2. Ana Stoica-Constantin, Ticu Constantin, (2002), "Managementul Resurselor Umane", Iasi.3. Alexandrescu, I., (1981). "Personalitate si vocatie", Editura Junimea, Iasi.



4. Bogathy, Z. (2004). "Manual de psihologia muncii si organizationala", EdituraPolirom, Iasi.5. Cosmovici, A., si Iacob, L. (1999). "Psihologie scolara", Editura Polirom, Iasi.6. Cosmovici, A., si Havarneanu, C.(1991). art. "Aspecte ale personalitatiivatmanului", "Revista de psihologie", 37, nr. 3-4.7. Cosmovici, A., si Mariana Caluschi, "Adolescentul si timpul sau liber", EdituraJunimea, Iasi, 19858. Cornescu, V., Catalina Bonciu,(1999), "Managementul resurselor umane", Editura

Trei, Bucuresti.9. Chircev, A., Salade, D., (1969). "Contributii la orientarea scolara si profesionala",E.D.P, Bucuresti.10. Chelcea, S., (1994). "Personalitate si societate in tranzitie", Editura stiinta sitehnica, Bucurest.i11. Crites, J., (1969). "Vocational Psychology", New York:McGRAW-Hill, Book Company.12. Dorina Salavastru, (2004). "Psihologia educatiei", Editura Polirom,Iasi.13. Golu, M..(2000). "Fundamentele psihologiei", Editura Fundatiei "Romania deMaine", Bucuresti.14. Golu, P. ( 1973). art" Motivatia, un concept de baza in psihologie", Rev._t.19,

nr.3, Bucuresti.15. Ginzberg, E., (1951). "Ocupational choice", New York, Columbia UniversityPress16. Hav�rneanu, C. (2002). "Resurse umane si strategii de consultanta", EdituraErota, Iasi17. Hav�rneanu, E.C., (2000). "Cunoasterea psihologica a persoanei", EdituraPolirom, Iasi.18. Havarneanu, C., (2000-2001). art. "Orientarea scolara si profesionala prinmetodologii de evaluare computerizata", Analele stiintifice ale Universitatii ;Al. I.Cuza" – Sectiunea-Psihologie, Tom. IX- X.19. Holban, I. (1973). "Orientarea in scoala", Editura Junimea, Iasi.20. Mamali, C. (1981). "Balanta motivationala si coevolutie", Editura stiintifica siEnciclopedica, Bucuresti.21. Mamali, C., (1976) "Tendinta de autorealizare si mobilitatea socioprofesionala"22. Neacsu, I., “ Cultura generala- factor al dezvoltarii creativitatii umane"|,in Forum,nr.4/198423. Neculau, A. (2004)."Dinamica grupurilor "(Note de curs), Universitatea "Al. I.Cuza", Iasi.24. Nicola, I., (1994), "Pedagogie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti25. Nicola, I., art."Elevul ca subiect in cadrul relatiei educationale", in"Revista dePedagogie", nr.4/ 1969.

26. Neveanu, P.P., Zlate, M., ( 1998). "Psihologia"- manual pentru clasa a X-a,E.D.P,Bucuresti.27. Revista "Psihologia", numarul 5/ 1999.28. Revista "Pedagogia", numarul 4/198329. Revista "Psihologia", nr.1,2,3,4,5/199830. Revista "Un viitor pentru fiecare", nr. 1,2,3,4,5,/ 199831. Radulovici. Ioana (1999).art. "Proiect de interventie psihologica in dinamicaorientarii profesionale a adolescentilor", "Revista de Psihologie Aplicata", nr.4,Timisoara, Editura First.32. Salade, D. ( 1990). art. " Orientarea scolara si profesionala, in perspectivaevolutiei social-economice din Romania", "Revista de psihologie", t. 36, nr. 2,

Bucuresti, aprilie-iunie.33. Salade, D., (1976). "Optiuni scolare si pregatirea pentru munca", E.D.P, Bucuresti.34. Salade, D.(1995). "Educatie si personalitate", Cluj-Napoca, Casa Cartii de stiinta.35. Salade, D., (1991), art. "Puncte de vedere noi in orientarea profesionala", “Revistade Pedagogie", nr.2



36. Sillamy, Norbert., (1996). "Dictionar de psihologie" – Larousse,Editura UniversEnciclopedic, Bucuresti.37. soitu, L. (2004). "Educatia adultilor"(Note de curs), Universitatea "Al. I. Cuza",Iasi..38. Tomsa, Gh., (1989). "Orientarea scolara si profesionala a elevilor" in "Structuri,strategii si performante in invatamant", Editura Academiei, Bucuresti.39. Tomsa, Gh., (1999). "Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi", Casa de Editurasi Presa Viata Rom�neasca, Bucuresti.

40. Ursula schiopu; Emil, V., (1997). "Psihologia varstelor", E.D.P, Bucuresti.41. Ursula Schiopu; "Criza de originalitate la adolescenti ", E.D.P., Bucuresti, 197942. Vlasov, D., si alti colaboratori, (1999). "Consiliere si orientare scolara", EdituraSpiru Haret, Iasi.43. Voicu, L., "Parintii si profesiunea copiilor", E.D.P",Bucuresti, 1981

Autori: Karmen Ceocea, Cornel Havarneanu

Aspecte+Motivationale+in+Dinamica+Orientarii+Profesionale+a+Adolescentilor

Documents

Transcript of Aspecte+Motivationale+in+Dinamica+Orientarii+Profesionale+a+Adolescentilor