Bunuri publice in administrarea concesiuni si chiriei http://www.stiucum.com/economie/economie-comerciala/Externalitati-si-bunuri-public12961.php

Mecanismul pietei nu asigura in orice conditii alocarea eficienta a resurselor. Aceasta situatie, numita esec al pietelor, justifica interventia guvernelor pe diferite piete. Prin interventii corectoare, acestea isi propun asigurarea variabilelorpret si cantitate la niveluri eficiente din punct de vedere social.Muli economiti au recunoscut rapid limitele interveniei guvernamental i cauzele corespondenteCauzele posibile pentru care o economie nu dobandeste eficienta alocativa sunt datorateineficientei producatorilor, monopolurilor, bunurilor publice, externalitatilor si imperfectiunii informatiei

Esecul pietelorUnul dintre motivele interventiei guvernului in economie il reprezinta esecul pietei.Esecul pieteiconsta in incapacitatea unei piete nereglementate de a dobandi eficienta alocativa in anumite conditii. Eficienta alocativa se petrece atunci cand resursele productive ale unei tari, munca, pamantul si capitalul, sunt utilizate eficient, astfel incat nici una dintre ele nu este irosita. In conditiile eficientei alocative resursele sunt utilizate intr-un asemenea mod incat nivelul bunastarii sociale este cel mai ridicat. Oricare alt mod de alocare al resurselor provoaca un nivel mai redus al bunastarii sociale.Eficiena alocativapare atunci cnd preul este egal cu costurile marginale, iar bunul este pus la dispoziia consumatorului, la cel mai mic pre posibil. Acest lucru este posibil numai atunci cnd exist concuren perfect.Ineficienta producatorilorEficienta alocativa nu se poate realiza atunci cand producatorii nu reusesc sa produca la nivelul costului minim posibil. In aceasta situatie, producatorii utilizeaza mai multe resurse decat sunt necesare, astfel ca unele resurse sunt irosite. Totusi, aceasta problema poate fi de importanta redusa in sensul de esec al pietelor deoarece toti producatorii, al caror obiectiv il reprezinta maximizarea profitului, vor cauta sa fie eficienti din punct de vedere economic.Monopolurile Producatorii si consumatorii nu ajung la un acord privind repartitia castigului social, rezultat in urma cresterii productiei. Puterea de pia a monopolului poate fi maxim, fiindc firma de monopol stabilete preul produsului, iar acesta este un pre mare cu siguran.( nu exist concuren fiindc nu exist concureni, nu exist concureni fiindc pretul este foarte mare si nu exista cumparatori)Bunurile publice Producerea si furnizarea bunurilor publice pure de catre administratii reclama o anumita alocare a resurselor care nu respecta principii de piata, conducand la situatia de esec al pietei. Bunurile publice si bunurile privateImperfectiunea informatiei O informare incompleta sau imperfecta, in luarea deciziilor de achizitie ar putea sa conduca catre decizi politice eronate . Unele din problemele legate de informarea incompleta ar putea fi reduse cu ajutorul revistelor adresate consumatorilor care compara diferite produse.Producatorii depind de alti producatori si consumatori in incercarile lor de maximizare aprofiturilor. Comportamentul lor poate fi greu descris ca fiind complet privat. Consumatorii depind de alti consumatori si producatori in incercarea lor de a-si maximiza utilitatea si deci nici comportamentul lor nu este in intregime privat. Aceasta interdependenta dintre comportamentul cvonsumatorilor si producatorilor prezinta un interes major atunci cand se analizeaza externalitatile.Externalitatilereprezinta beneficiile sau pierderile care revin unei terte parti ca rezultat al unor actiuni initiate de producatori sau consumatori, fara a exista vreo compensatie pentru acestea.Un exemplu de externalitate este poluarea. Consideram de exemplu cazul unei intreprinderi chimice care deverseaza reziduuri toxice in bazinul unui rau, provocand pagube insemnate pentru utilizatorii acestei resurse. Pe de o parte, poate fi distrusa flora si fauna apei ceea ce determina pierderi pentru pescari. Pe de alta parte, poluarea apei poate impiedica alimentarea cu apa a unei localitati sau desfasurarea unor activitati de agrement. Pentru pierderea suferita, locuitorii din zona si turistii nu beneficiaza de nici o despagubire din partea poluatorului.Bunurile publice,Unbun publicreprezinta acel bun sau serviciu care poate fi utilizat simultan de mai multe persoane, fara ca prin consumul uneia sa se reduca consumul celorlalte persoane. Altfel spus, un bun public este oferit intr-o cantitate identica mai multor consumatori.De exemplu, filmul vizionat intr-o sala de cinema, transportul public, reteaua rutiera sau cursul de economie din amfiteatru constituie bunuri publice Fiecare beneficiind in aceeasi masura de acest serviciu. Si totusi, de acest serviciu, ca si de celelalte mentionate, se poate benficia in mod egal dar sa nu depaseasca capacitatea de satisfacere si a numarului disponibil de locuri. Astfel, numarul spectatorilor dintr-o sala de cinema sau studentilor din amfiteatru poate depasi numarul locurilor disponibile. Se ajunge in consecinta la situatia in care consumul unor utilizatori sa se faca in detrimentul celorlalti.Bun privat Reprezinta acel bun sau serviciu al carui consum de catre o persoana conduce la reducerea ofertei pentru alte persoane. Bunurile private, spre deosebire de cele publice, sunt caracterizate prin rivalitate si excluziune. De exemplu, cu cat mai multa paine este consumata de catre o persoana cu atat mai putina paine ramane disponibila pentru alte persoane. Sau, cu cat mai mult petrol este consumat de o generatie cu atat mai putin petrol ramane disponibil pentru generatiile viitoare.Concepiaguvernului ieftini potrivit creia progresul social-economic reclama utilizarea venitului naional pentru dezvoltarea industriei i comerului, n loc s fie irosit pentru activiti neproductive. Rolul finanelor publice const n asigurarea resurselor necesare funcionrii instituiilor publice.Aceast abordare a fost subliniata n scrierile cercettorilor alesi public (a se vedea, de exemplu, Buchanan, i968, precum i Buchanan i Tullock,I962). Urmrind aceast linie de anchet, un document recent legat (Gradstein, I992)prezint o analiz preliminar a efectului informatiei incomplete, pe comparaia bunastarii intre furnizarea publica si privata a bunurilor publice.Rezultatele sunt destul de surprinztoare: uneori, chiar si un guvern extrem de neinformatfuncioneaz bine (i adesea chiar mai bine) n raport cu aciunea voluntar a persoanelor neinformate. Informaia incompleta este doar unul printre mai multe motive pentru inferioritatea posibila a interventiei.Un motiv posibil alternativ investigat n aceast lucrare este un comportament non-binevoitor al guvernului.

n acest studiu, am adoptat paradigma colii alese public a modelarii guvernului pentru ai compara performana cu cea a pieei n modelul standard al furnizrii de bunuri publice. Mai exact, consider o Economie constand din jurisdictii care furnizeaza bunuri publice locale este condusa de dispozitia privata care este reprezentata de echilibrul Cournot-Nash ncontribuii voluntare fa de furnizarea de bunuri publice, intrucat dispoziia publica presupune costuri de influen. Se presupune c nivelurile ale bunurilor publice sunt determinate de activitile de cutare a chiriei, de exemplu, looby (DECIZIE POLITICA )Astfel, procedurile de alocare rezulta o mai mare a ineficientei, iar ntrebarea este care procedur rezulta ntr-o cantitate mai mare de ineficien: dispoziia privata cu eistimulente ex stimulente gratuite, sau dispozitia public cu ale ei stimulente de cutare a chiriei. Modelarea este special adoptata oarecum ad-hoc, dar cu toate acestea ofer uncadru util pentru analiza unui proces politic realist, prin care deciziile publice sunt luate. Iar rezultatele indica faptul c intervenia guvernamental este frecvent a preferata pentru furnizarea privata de bunuri publice. Astfel, beneficiile de la o coordonare mai bun a furizarii de bunuri publice duce la centralizarea de natur s aduc cat mai multe costurile de influen. Concluzionm c superioritatea dispoziiei private nu este garantatcnd guvernul afieaz o form de comportament non-binevoitor.Aceast lucrare isi ia perspectiva de la literatura de specialitate in crestere pe cautarea chiriei,care i are originea n contribuiile Bhagwati (I982), Krueger (I974),Posner (I975) i Tullock (I967, I980). Ultimii ani au cunoscut ocreterea interesului n acest subiect, aa cum poate fi ilustrat prin numeroase studii, cum ar fiApplebaum i Katz (1 986 a, b), Hillman i Katz (i 984), Katz et al. (I990),Nitzan (i 99 i), Tollison (i 982), Ursprung (1990). Lucrrile ale lui Katz et al.(I990), Nitzan (i 99 i), precum i Ursprung (I990) sunt deosebit de relevante, deoareceele ating pe aspectul bunului public de cautare a chiriei. Contributia prezenta poatefi considerat ca o extensie a analizelor lor. Noutatea de aici este nprezentarea unei comparaii a bunstarii unor dou sisteme de alocare imperfecta, n timp cestudiile de mai sus sunt, n principal preocupate cu masura disiparii chirieiin Contextul de cautare a chiriei pentru bunuri publice pure.

II. Comparatia bunastarii NTRE Furnizarea de bunuri PRIVATE I PUBLICE

Aceast seciune prezint o analiz a dispozitiei private, dispozitiei publice, iapoi efectueaz o comparaie a bunstarii ntre cele dou. Dispoziia privat estereprezentat de un echilibru Cournot-Nash n contribuiile voluntar individualespre furnizarea de bunuri publice. Dispozitia public cere ca fiecare individ s participe la furnizarea fiecarui bun public pe baz de egalitatebaz, care este, ca aciunile fiscale individuale sunt egale. Cantitatea din fiecare abunuri publice produse este apoi determinat printr-un proces de lobby, detaliilecare sunt specificate mai jos.

II.2. dispoziie publicen aceast seciune am presupune c membrii grupului j sunt obligati sa participen mod egal n furnizarea al fiecaruia bun public care va fiprodus n economie, astfel nct cota de impozit gs individuale este i / kN. aceastaipotez poate reflecta ideea c impozitul pe venit este folosit pentru a finana publicbunuri, precum i faptul c persoanele care ctig acelai venit sunt impozitate la fel, sause poate reflecta i in alte consideraii de capitaluri proprii ale societii.Nivelul fiecreia dintrebunurile publice care ajunge sa fie produs n economie este determinat decompetena de lobby-ing. Pe baza acestei premise, ma ndeprtez de la bunurile publice standardliteratur n care eforturile de cutare a chiriei sau alte activitati "risipitoare suntabsent. Incorporarea unor tipuri de comportament social "non-optim",cu toate acestea, poate uneori reprezinta mai bine situaia politic realist.Dispoziia publica poate fi conceput ca un joc n dou etape,prima etap care este competitia cautarii chiriei printre jurisdictie, ia doua etap este alegerea optim a jurisdiciei victorioase. Procedand napoi, lasa XArS sa denote indica valoarea bunului public j, care este optim dinpunctul de vedere al membrilor groupjs; nivelul optim al bunurilor publice, altele dectj din punct de vedere al acestor indivizi este o. (S nu uitm c un grup ctigtor nconcursul de cautare a chiriei are dreptul de a stabili nivelul bunurilor publice neconomie.)

III. Discutii si extensiiiUnele ipoteze fcute n aceast lucrare merit o privire mai atent, deoarece suntfora motrice din spatele rezultatelor. n primul rnd, exist ipoteza pe strict comportamentul noncooperatiste al persoanelor fizice - att n furnizarea lor privata de bunuri publicei n eforturile lor de cutare a chiriei. Au fost folosite mai multe concepte de echilibru "cooperativ", dispoziia privata ar deveni mai atractiva i dispozitia publicamai risipitoare de cand echitatia libera variaz negativ i disiparea chirieivariaz pozitiv cu un comportament de cooperare. n contextul privatfurnizarea de bunuri publice, mai multe ncercri au fost fcute pentru a modelacomportamentul individual ntr-un mod mai cooperant decat este sugerat deparadigma Cournot-Nash - a se vedea, de exemplu, Sugden (i 984) pentru un astfel de alternativeconceptul de echilibru

Jurnalul EconomicO alta extindere posibil este de a reprezenta cautarea chiriai ca decizie politica pesteaciunile binelui public (ca n Ursprung (I990)). De exemplu, s presupunem cGuvernul stabilete cantitatea de furnizare de bunuri publice, n timp ce persoanele fizicencearca s afecteze distribuia poverii fiscale. Mai precis, ocota individual n furnizarea de bunuri publice poate fi afectata de indivizi care cauta chirie cu presupunerea c impozitului individual este o functie descresctoareal propriei decizii politice i o funcie cresctoare a deciziei altora.O analiz preliminar efectuat de autor n acest sens indic faptul c, concluziile noastre principale sunt neafectate. O posibilitate mai promitoare este s presupunem cEforturile de cutare a chiriei indivituale sunt, cel puin, parial o intrare n furnizarean funciei al binelui public, cum a fost sugerat ntr-un context legat de lung iVoudsen (I987). Aceasta pare a fi o linie interesanta de cercetare de urmrit nactivitatea viitoare.

n cele din urm, relaxarea ipotezei a indivizilor identici poate rezulta rezultate interesantcu privire la efectul de eterogenitate n bogia iniial asupra bunstriicomparaie ntre dispoziia privata de bunuri publice i dispozitia publiccu cutarea chiriei. In acest caz, ambele rezultate ar putea fi, de asemenea, comparate cu ceaatins prin vot direct, n cazul n care alegtorul median este esenial n determinareaalocarii finale a resurselor.

CONCLUZIE OBSERVAII

Obiectivul principal al acestei lucrri este de a aborda problema interventiei guvernuluin furnizarea de bunuri publice dintr-o perspectiv pozitiv, prinintroducerea unor elemente realiste n procesul politic de baz.n urma dezvoltarii paradigmei de coal alegerii publice, acest studiu estebazat pe prezumia c dispoziia publica de bunuri publice presupune cautarea risipitoare a chiriei.Rezultatele le completeaz pe cele ale lucrrilor conexe (Gradstein, I992)care conine o discuie preliminar a comparaiei privat ifurnizarea public de bunuri publice atunci cnd guvernul este neinformat. n ambelecazuri, dispoziia publice depaseste frecvent dispoziia privat n marileeconomii. Cantitatea de ineficien generata de stimulentele cutarii chiriei estemult mai mic aici, decat n contextul chiriilor avans caracter de bunuri private. Modelul prezentat ilustreaz, prin urmare, c n cazul furnizarii debunuri publice, comportamentul de cautarea a chiriei nu afecteaz n mod necesar bunstareapoteniala a interveniei centralizata.