Arthur Schopenhaue1

7/21/2019 Arthur Schopenhaue1

http://slidepdf.com/reader/full/arthur-schopenhaue1 1/79

ARTHUR SCHOPENHAUER

VIATA AMORUL MOARTEA

VIATA

SENSUL VIETII

Instinctul vital – Lupta pentru existenta – Egis!ul – Mila

Scpul "il#"iei este cunasterea si explicarea existentei Universului$Expresia acestei existente este Vinta %e a trai$ Aspiratia la existenta se

!ani"esta prin rgani#are& viata "iin% unul %intre sensurile psi'ile %e

%e#vltare$ La ani!ale& Vinta %e a trai& ca principiu "un%a!ental al

existentei& este i!ua'ila si unica$

(rta ger!inatare este universala& in"inita in ti!p si spatiu&

!ultiplicin%u)se %ivers in "r!a si cntinut& lantul "ecun%are – ger!inare –

"ecun%are – ger!inare "iin% "ara inceput si "ara s"irsit$ Orice !aterie

suscepti'ila %e a %eveni vie este atrasa& rice ele!ent 'anuit a intrerupe acest

ciclu este respins$ Cin% acesta Vinta %e a trai se epui#ea#a intr) "iinta

arecare su' i!periul unei cau#e arecare& in !asura in care "iintacncreti#ea#a acesta stare& lupta %intre existenta si nnexistenta se

%es"asara vilent& %irect& exclu#in% variantele$

O!ul prin excelenta reactinea#a pr!pt la su"erinta sa sau a

antura*ului sau si& reciprc& antura*ul sau participa a"ectiv$ +e aceea&

cn%a!nare la !arte& ricit %e *usti"icata& este pri!ita %e scietate si %e

in%ivi%ul in cau#a ca un sc& ra!inin%& in "inal& un si!plu act %istrugatr %e

viata& !enit sa ani,ile#e Vinta %e a trai$ Viata in ansa!'lul ei este perceputa

pe plan scial sau pentru "iecare in%ivi% in parte ca peria%a %e ti!p !ai

lunga sau !ai scurta& traita intr) existenta nesigura si trista& inspirata %e

sc,i!'ari a carr a!plare este cel !ai a%esea prea tir#iu cnstienti#ate$

Oare nu se acr%a prea !are i!prtanta unui epis% pe care rice "iinta il

traversea#a in %ru!ul sau catre eternitate-

Tate acestea %e!nstrea#a ca a! avut %reptate %e a pune .vinta %e a

trai/ la 'a#a ricarei explicatii si ca& raprtat la cncepte ca a'sult& in"init&

i%ee& cnceptul viata este cel !ai real %in cite cunaste!& centrul in *urul

caruia se rteste neincetat realitatea nesc,i!'atare$

Vinta %e a trai cit !ai !ult psi'il care insu"leteste tate "iintele

rgani#ate este inascuta& a'sluta0 ea nu este re#ultatul unei cunasteri

'iective a valrii ntiunii %e viata& situin%u)se in a"ara ricarui exa!en sau

cunstinta apriri$

Sa trece! in revista regnul ani!al& sa cnte!pla! nes"irsita varietatea "r!elr& per"ectiunea structurilr si !ecanis!elr& cntinua risipa %e

putere& iscusinta si inteligenta in activitatea utila "iecarei "iinte in ciclul sau

%e viata rigurs %eter!inat$ Ast"el& la clectivitatile %e insecte rgani#area

!uncii atinge per"ectiunea& s"i%in% !ul in rice activitate !anageriala$ Si&

ttusi& viata celei !ai !ari parti a clectivitatii este !unca cntinua&

!enita sa pregateasca nutri!entul si ,a'itaclul se!intei sale& care nu intra in

viata %ecit pentru a reincepe aceeasi !unca$

Stu%iin% viata pasarilr& lungile lr calatrii& cnstruirea cui'urilr&

,ranirea puilr care vr prelua acelasi ciclu& cnstata! aceeasi risipa %e

e"rt$Ttul este !unca e"ectuata in ve%erea asigurarii unui viitr



necunscut$ +e un%e si intre'arile1 care este rasplata activitatii& care este

scpul ei- Scpul nu pate "i %ecit satis"acerea unr necesitati naturale&

"iresti& instinctuale1 necesitatea %e a !inca si %e a prcrea$ Starea %e

satis"actie re#ultata este !!entana si c!una in%ivi%ului& in%i"erent %e

cn%itia sa$ Aceasta satis"actie !!entana se nu!este placere$ (iecare

in%ivi% a*unge la placere pe un %ru! prpriu$Cin% vr'i! %e rasa u!ana& lucrurile se c!plica& %ar caracterul lr

"un%a!ental nu se sc,i!'a& caci pentru ! viata nu este un lucru %at& este

un scp in sine$ In%i"erent %e p#itia sciala a in%ivi%ului& lupta pentru

existenta este severa& acaparatare& iar "iinta lui prin aceasta lupta nu se

aprpie in nici un "el %e ni!icnicia %in care a venit sau %e in"initul spre care

tin%e$

Mai !ulte !iliane %e a!eni& cnsituin% ppare& aspira la 'inele

c!un si prin acesta la 'inele in%ivi%ului0 %ar !ai !ulte !ii %e su"lete sint

sacri"icate interesului general$

Lipsa %e scrupul a pliticienilr anga*ati in lupta pentru putere&actiunile lipsite %e *u%ecata ale acelra anga*ati sa asigure 'inele celr !ulti&

greselile& %iletantis!ul& inutilitatile sint sustinute %e su%area celr !ulti si

a%esea in%reptate cu singele acestr ppare$

In ti!p %e pace in%ustiile si c!ertul prspera& relatiile si cntactele

interu!ane se in!ultesc& tata lu!ea participa& unii gin%esc& ceilalti

lucrea#a& vuietul pr%us %e aceste "iinte prinse in angrena*ul scial este

in%escripti'il$ Scpul "inal- Pentru cei !ai nrcsi viata suprta'ila&

relativ scutita %e scuri$ Re#ulatul- O i!ensa plictiseala$

Aceasta %isprprtie intre e"rt si rec!pensa re%uce 'iectiv vinta

%e a trai la si!pla ne'unie& su'iectiv la un vis$

Anali#in% vinta %e a trai& ea ne apare ca inclinare necugetata si

lipsita %e !tivatie& ca un i!puls r'& ne*usti"icat& caci %aca rice

!ani"estare a unei puteri naturale are cau#a& "rta naturii insesi nu are nici

una0 %aca "iecare act vluntar are un !tiv& vinta& prin ea insasi& nu)si

gaseste !tivatia& vinta "iin% unul si acelasi lucru cu !tivatia$

+e aceea& rice "iinta u!ana& care %es"asara activitate !tivata&

cnstienti#ea#a acesta activitate& %ar aceeasi "iinta& pusa in "ata realitatii

existentei sale& nu)i va gasi !tivatie$ Intre'area1 %e ce exista!- apare

lipsita %e sens$ Cnstiinta in%ivi%uala cnstata ca vinta %e a exista nu are

nevie %e !tivatie %ecit in actele sale %istincte$

Vinta %e a exista ca principiu este aspiratie nes"irsita pentru carelegea "i#ica a gravitatiei este exe!plul cel !ai pregnant$ I!psi'ilitatea

acestei vinte %e a)si atinge scpul "inal este va%ita$

C,iar %aca intreaga !aterie ar cnstitui !asa unica in interirul ei&

"rta gravitatinala crescin% prprtinal cu aprpierea %e !ie#ul !asei&

acesta "rta este& in acelasi ti!p& in%epen%enta %e elasticitatea si gra%ul %e

penetra'ilitate al !ateriei$ (rta centri"uga pate "i incetinita& c,iar prita&

%ar nici%ata anulata$ Intregul univers este vinta& vinta este esenta tuturr

lucrurilr$ +in tulpina puietului cresc ra!uri& %in ra!uri "run#e& api vin

"lrile& "ructele care& su' "r!a se!intelr& sint !asa unr "r!e viitare&

psi'ile ger!inatii ce vr ur!a acelasi curs& intr)un acelasi sens& %in neantcatre in"init$ Aceeasi !atrice se aplica si vietii ani!ale$



Prin statrnicie !ul este !ani"estarea prprie a existentei vintei$

Aspiratiile !enesti ar putea apare ca un ulti! scp al vintei$ Si& ttusi&

%upa atingerea scpului apare uitarea$ Scpul %evine lucru "acut& neanti#at

cu "iece clipa care ne %uce spre viitr$ Scpul %evine ilu#ie& ilu#ia %ispare&

!iine %evine a#i& api ieri2 +in "ericire& ra!ine intt%eauna ceva %e %rit si

%e ur!arit& spiritul "iin% scutit %e ratacire si %e plictiseala$ (iecare actparticular are un scp& nu!ai vinta este unica& "ara scp& se regaseste in

tate si in tt$

3

3 3

Mani"estarea vintei %uce la acuti#area su"erintei$

In regnul vegetal nu exista sensi'ilitate si nici %urere$ +urerea apare in

"r!e incipiente la ani!alele in"eriare$ C,iar si la insecte& "acultatea %e a

si!ti este "arte re%usa$ +urerea se !ani"esta %ata cu aparitia siste!ului

nervs& la verte'rate "iin% legata %irect %e gra%ul %e intelegere$ Inteligenta

%e#vltata presupune sesi#area sc,i!'arii0 cu cit nivelul !intal gl'al%epaseste ascen%ent anu!ite sta%ii ale %e#vltarii cu atit sensi'ilitatea sa

creste& reactia %e raspuns la %urere "iin% si!titr !ai rapi%a$ Se cnsi%era

ast"el ca la !ul %e geniu su"erinta este cn%itia sa existentiala$ Pictrul"il#"

(isc,lein #ugraveste alegric& intr)un ta'lu re!arca'il& cele %e !ai

sus$ Ta'lul este cnceput pe %ua planuri1 in plan superir sint pictate

"e!ei in su"erinta& carra li s)au rapit pruncii0 in plan in"erir& "iecarei "e!ei

ii crespun%e aie careia i s)a luat !ielul$ Pictrul ilustrea#a clar %urerea

psi'ila in intunecata cnstiinta ani!ala& ri%icin%u)se in valuri in planul

superir& in care c,ipurile "e!eilr glin%esc su"erinta "ara !argini ce n)ar "i

putut exista "ara perceptia prin inter!e%iul unei cnstiinte lu!inate$

3

3 3

+aca in natura lipsita %e cnstiinta "iinta in"eriara se !ani"esta prin

%rinte lipsite %e scp %ar per!anente& la ! %rinta este cu atit !ai

puternica cu cit cnstiinta este !ai pre#enta$ Vinta si %rinta sint

%eter!inantele "iintei u!ane$ Ostilitatea !e%iului ascute vinta si %rinta$

+ar %aca lipseste scpul sau acesta este prea lesne atins& atunci plictiseala va

"ace existenta !ului greu %e suprtat$ Intr) ast"el %e situatie !intea

scilea#a intre %uerere si plictiseala& ca ele!ente esentiale ale vietii$

3

3 3Plictiseala nu e un rau !inr$ +aca expri!area interiara a plictiselii

atinge %isperarea la in%ivi#i %espartiti prin e%ucatie& p#itie sciala&

!entalitati& ea va "unctina ca un liant %evenin% ratiunea scialului si c,iar a

unei anu!ite si!patii$ +incl %e unele aspecte 'ene"ice& ase!enea stare

pate %eter!ina acte antisciale 4%es"riu& 'an%itis! etc$5 S)a cnstat& %e

ase!enea& ca plictiseala& singuratatea& inactivitatea& intre'uintate in

penitenciare ca instru!ente punitive& cn%uc la sinuci%ere$

+aca !i#eria este "lagelul cntinuu al pprului& plictiseala este

"lagelul scietatii asa)#is instruite$ In viata celr lipsiti %e gri*a #ilei %e !iine

plictiseala este repre#entata prin 6ee7)en%& iar in ppr prin #ilelelucratare$



3

3 3

Cau#a %urerii& ca si a 'ucuriei& nu are ca singura sursa nu!ai realitatea

palpa'ila& ci si cugetarea0 aceasta& la rin%ul ei& ne creea#a neca#uri in"init

superiare$ Su"erinta "i#ica& instita %e su"erinta !rala se pt ani,ila

reciprc& in ti!p ce %urere !rala vilenta se cere a%esea c!pensataprintr) su"erinta "i#ica !ani"esta$ Ast"el se explica starile %epresive care

cn%uc la sinuci%ere& ca !ani"estare exteriara a %urerii& !enita sa ani,ile#e

su"erinte !rale si %e necnceput intr) stare %e "ericire sau %e ec,ili'ru$

3

3 3

O vilenta su"erinta !rala pate cau#a inti!plari teri'ile si

neasteptate$ Explicatia se a"la in "aptul ca %urerea ia prprtiile unui

eveni!ent real$ +aca acest eveni!ent este li!itat in ti!p 4trecatr5 %urerea

este suprta'ila$ +ar %urere nes"irsita %evine cugetare& stare 'sesiva&

%!inin% spiritul si !e!ria a"ectiva$ S"irsitul unei ase!enea stari esteruperea ec,ili'rului& %e#rgani#area& %e#integrarea cnstienta sau

incnstienta$

3

3 3

Va#uta %e %eparte si %e sus& viata "iecarui !& in intregul ei si in ceea

ce caracteri#ea#a& se pre#inta tt%eauna ca un spectacl %ra!atic0 luata in

a!anunt& ea are caracterul unei c!e%ii$

+rintele nesatis"acute& sperantele nereali#ate& greselile intregii vieti&

su"erinta s"irsin% in !arte sint trage%ie$ Existenta u!ana cuprin%e tate

ne"ericirile unei trage%ii& "ara ca !ul sa pata atinge %e!nitatea

persna*elr tragice$ O!ul este nevit sa atinga tragicul parcurgin% %eci

etape c!ice$ Cu! s)ar spune& a!anuntele ne "ac ri%icli$

Istria pparelr nu este %eci insiruire %e ra#'aie si revlutii$ Anii

%e pace sint pau#e scurte intre acte risipite$ Nu este !eta"ra cin% spune!

ca viata "iecarui ! este lupta cntinua& cu !i#eria& cu plictiseala& cu

se!enii sai& cu realitatea$ O!ul gaseste a%versari pretutin%eni si !are cu

ar!ele in !iini$ +ar existenta nastra nu este psi'ila "ara tate acestea$

(ara presiunea exercitata %e at!s"era crpul plesneste0 tt asa& lipsa %urerii&

!i#eriei& a neca#urilr si nevilr %e tt "elul ar prvca crestere

ne!asurata a rgliului "ri#in% extravaganta$ Oricare ! are nevie %e gri*i&

%e !i#erie& %e %urere& asa cu! nava are nevie %e 'alast pentru a plutisingura si %rept catre tinta$

3

3 3

Prnirea catre rau ia a%esea nastere %in cicnirea prnirilr egiste$

Prnirea catre rau isi are riginea in !% 'iectiv in viciile& sla'iciunile&

ne'uniile %e tt "elul pe care "iecare %intre ni le !ani"esta in relatiile cu

aprapele sau$ Ea pate !erge atit %e %eparte incit "iecaruia %intre ni intrun

!!ent %e in%isp#itie si in raprt cu prpriile inclinatii lu!ea sa)i para

repre#entativ – ca un !u#eu %e caricaturi& intelectual – ca casa %e ne'uni&

!ral – ca pestera %e ,ti$ Aceasta in%isp#itie& %aca tine !ult& %a nastere!i#antrpiei$



Principala sursa a !i#antrpiei este& in "n%& invi%ia& specie %e

su"erinta pe care incearca unele su"lete la ve%erea "ericirii& prsperitatii sau

reali#arilr altuia$

8ra%ele invi%iei sint "arte %i"erite$ Ea este& in !% suveran&

nei!pacata si rea cin% este prvcata %e calitati persnale& pentru ca atunci

invi%isului nu)i ra!ine nici sansa$ Invi%ia este i!rala pentru ca in%ivi%uluraste ceea ce ar tre'ui sa respecte si sa iu'easca$

.S)ar parea ca& !ai !ult %ecit altii& sint invi%iati !ai ales aceia care se

ri%ica prin singura puterea aripilr lr si se eli'erea#a %e cusca in care

ceilalti ra!in inc,isi/& spune Petrarca$

Cu tate acestea& invi%ia este in "irea !eneasca& %ar este %iavlesc sa

te 'ucuri %e raul altuia$ Nu exista se!n !ai in"aili'il al unui su"let rau si al

unei pr"un%e lipse %e !ralitate& %ecit un senti!ent %e 'ucurie la ve%erea

ne"ercirii altuia$ Ase!enea a!eni tre'uie neaparat cliti$

Este in "irea !eneasca a te "lsi %e cineva sau a ve%ea altcineva un

instru!ent !enit a)ti atinge prpriile scpuri$ +e alt"el& pune! intt%eaunain sea!a aprapelui ast"el %e intuitie$ +eci& cerin% cuiva un s"at sau

explicatie& pier%e! incre%erea in a"ir!atiile acelei persane %aca a"la! ca

are un arecare interes in aceeasi a"acere1 ne te!e! sa nu "i! "lsiti

i!ptriva intereselr nastre& iar s"aturile cerute sa "ie a%aptate intereselr si

nu ratina!entului sau$

Este !are "ericire pentru ni ca ineligenta si plitetea arunca un val

asupra gin%irii nastre& atenuin% su' aspect exterir %rinta %e a "ace rau&

'isnuinta %e a)ti ur!ari interesul& lupta !ului cntra tuturr a!enilr

clctin% neincetat in "un%ul su"letului nstru$

9ir"a& atit %e "recventa si cru%a& este pr'a cea !ai evi%enta$ Rautatea

se a!pli"ica atunci cin% i#'ucneste suparare neasteptata& in care ura& !ulta

vre!e stapinita si ascunsa& se ri%ica si i#'ucneste ca pra"ul %e pusca aprins$

O!ul caruia se!enii sai ii sint straini& care nu se ve%e %ecit pe sine&

iar cei %in *ur ii par si!ple !anec,ine& "acute sa)l serveasca sau sa)l

cntrarie#e& acesta ve%e& in !!entul !rtii sale& stingin%u)se intreaga

lu!e$ +i!ptriva& acela ce se recunaste in aprapele sau in tt ceea ce "ace

si)si traieste viata tinin% cnt %e existenta ricarei "iinte& acela nu pier%e

!urin% %ecit parte nese!ni"icativa a vietii sale$

+istrugin% ilu#ia care %espartea csntiinta sa %e restul universului&

cntinua sa traiasca in tti cei care l)au iu'it$ +e aici& !%ul %i"erit in care&

in !!entul supre!& a!enii isi accepta !artea$Raul ra!ine intiparit in "i#in!ia celui care a !urit$ Su"erinta

acestui !& !ani"estin%u)se in clipa supre!a& ar "i ra#'unare %reapta

pentru ceilalti$

O !ila "ara !argini pentru tate "iintele vii este %va%a sigura a unei

purtari crecte$

Cel care este ani!at %e !ila nu va "ace rau altcuiva& va "i inga%uitr si

va a*uta pe "iecare %upa !i*lacele sale$

Nu stiu rugaciune !ai "ru!asa %ecit aceea cu care se inc,eie

vec,ile %ra!e in%iene1 .+e)ar putea tate vietuitarele sa "ie scapate %e

%urere/$Ni!ic nu linisteste !ai usr supararea nastra& c,iar cin% e %reapta&



%ecit aceste vr'e1 .E un ne"ericit:/$

Caci ceea ce este apa pentru "c& !ila este pentru suparare$ +e aceea&

s"atuiesc pe acela care se te!e sa "aca un rau aprapelui sau& stapinit "iin% %e

suparare& sa)si repre#inte raul ca "iin% %e*a "acut& sa)si va%a viitarea victi!a

in cul!ea %urerii si sa)si spuna1 .Iata "apta !ea:/$ Aceasta i!agine i)ar

linisti !inia& caci !ila este anti%tul neca#ului& prin acest arti"iciu reusin% sase stapineasca la vre!e$

Nu incercati sa)i tratati pe a!eni %upa cit !erita$ Spiritul superir nu

tre'uie sa se lase antrenat %e aspri!ea celui caruia i se a%resea#a& caci

aceasta)l cn%uce la ura& nici %e prstia lui& care nu i)ar prvca %ecit

%ispret$ Sa ve%e! !ai 'ine su"erinta& !i#eria& !i,nirea& %uererile

interlcutrului$ Atunci ne v! si!ti ru%a lui& il v! si!pati#a si in lc %e

ura si %ispret v! si!ti !ila catre care insasi Evang,elia ne in%ea!na$

Orice !uritr care renunta sa !ai "aca %i"erente intre sine si aprapele

sau& care asculta su"erintele se!enilr sai ca pe ale sale& care este gata sa)si

sacri"ice viata pentru vietile altra& va cnsi%era ca su"erintele nes"irsite ale vietuitarelr ca %e nesuprtat pentru sine& u!plin% "ara raga# su"letul %e

%urerea universala$ +in acel !!ent& "ericirea nu !ai este psi'ila& "iinta sa

risipita in u!anitate nu va !ai aspira %ecit la neant$

Un caracter egist isi va gasi intt%eauna !tive egiste epntru a)si

explica !%ul %e a actina1 !ila sau rautatea nu)l in"luentea#a$ Isi va

sacri"ica c,iar !ica parte %in avata*ele sale pentru a se ra#'una pe un

ina!ic& %ar nici%ata pentru a a*uta un prieten$

Rautatea isi are ra%acinile in su"erintele celr aprpiati& iar cel inclinat

sa practice raul se arunca cu placere intr) lupta in care se asteapta sa

pri!easca tt atitea rani cite pate "ace el insusi a%versarului sau$

9unatatea este in%uisarea universala pentru tt ce traieste& !ai ales

pentru !& pentru ca este& %intre tate "iintele& cel !ai capa'il %e a su"eri$

Orgliul ne!asurat a%uce %upa sine ura si %ispretul& nu!ai !ila anulea#a

rgliul$

Mila ia& %e ase!enea& su' prtectia sa intregul regn ani!al& %e care

siste!ul !ral eurpean s)a cupat "arte putin$

Legea %reptului ani!alelr& cre%inta gresita ca actiunile nastre "ata

%e ele nu au nici i!prtanta !rala& e 'ar'arie a Occi%entului& a carei

ra%acina este in iu%ais!$

Principiul %e viata la !& ca si la ani!al& este i%entic0 ceea ce le

%ese'este nu re#i%a in vinta in%ivi%uala& ci in ele!entul intelectual care& la!& se nu!este ratiune$ +ar egalitatea "i#ica intre ! si ani!al este %e

necntestat$ Cel care %ispretuieste ani!alele ar tre'ui sa)si re!e!re#e

cpilaria& "aptul ca a "st %ata alaptat %e !a!a lui ca rice !a!i"er

nea*utrat$

Mila "ata %e ani!ale este esential legata %e 'unatatea caracterului0

ricine e cru% cu ele nu pate "i 'un cu se!enii sai$

Aceste %ua "eluri %e !ila au acelasi i#vr$

Vcea cnstiintei rasuna la "el %e puternic in su"letul !ului cu

senti!ente inalte atunci cin% ne%reptateste un ani!al sau un se!en %e)al

sau$Cu tate acestea& !ila pentru ani!ale nu tre'uie sa anule#e necesitatea



%e a te ,rani cu carne %earece in natura "acultatea %e a su"eri este legata

%irect %e inteligenta$ Nu!ai cru#i!ea este aceea care tre'uie inlaturata$

In aceeasi !asura& !ul 'liga ani!alul sa !unceasca pentru el& %ar

este i!ral ca "a!ea si 'ataia sa c,inuie ani!alul care ti)e cre%incis si tea*uta

sa)ti cistigi existenta$

VOINTA IN VIATA +espre li'ertate sau vinta %e a trai in planta& ani!al si ! –

Inteligenta ca instru!ent al vintei – Sensi'ilitatea& ele!ent ne%espartit al

vintei – Caracterul

A "i li'er si a "i "st creat sint %ua ntiuni %ia!etral puse$ Caci este

cntra%ictriu sa a"ir!i in acelasi ti!p ca +u!ne#eu a creat "iintele si ca lea

in#estrat cu li'ertate$

+aca "iinta este rau intc!ita sau c!ite raul este %in cau#a ca a "st

gresit creata& iar greaseala apartine Creatrului$ Exista +u!ne#eu- Atunci

raul si pacatul a carui cau#a unica este Creatrul& %istruge prpria sa

%ivinitate$ Pentru ca "iinta sa "ie !ral li'era tre'uie sa ai'a rigine%epin#in% %e natura sa prprie si sa "ie per"ecti'ila prin ea insasi& nu prin

inter!e%iul aprapelui sau$

Existenta sa "iin% un act %e creatie persnala& care se %e#vlta in ti!p&

%evine raspun#atare %e tate !ani"estarile sale$ +in respnsa'ilitatea care

ne este %ve%ita %e cnstiinta re#ulta& asa%ar& li'ertatea vintei ca principiu

esential al "iecarei "iinte$

Sa privi! cu atentie lu!ea anrganica& sa 'serva! "rta apelr

rstglin%u)se in a'is& statrnicia acului !agnetic p#itinat catre Nr%&

atractia "ierului catre !agnet& vilenta pilelr electrice0 sa stu%ie! un crp

care se cristali#ea#a& regularitatea structurii sale0 sa re!arca! siguranta cu

care crpurile& a*unse in stare lic,i%a se cauta sau "ug unul %e altul& se unesc

sau se %espart$ Sau sa cnstata!& in s"irsit& acea "rta care& legin% crpul

nstru %e !asa pa!inteasca& il apasa "ara preget& su' prpria sa aspiratie$

Printr)un e"rt !ini! %e i!aginatie pute! recunaste& in aceste stari

aparent atit %e %epartate %e ni& principiul prpriei nastre existente& acela

care& in !& isi ur!areste scpurile in %eplina lu!ina a cnstiintei$

In !ani"estarile in"inite ale anrganicului& aspiratia spre %evenire este

ar'a si nesc,i!'atare$ Asa cu! pri!ele licariri ale #rilr i!part nu!ele

%e lu!ina cu ra#ele sarelui la a!ia#a tt ast"el acest principiu&

!ani"estin%u)se ele!entar in "r!ele in"eriare %e viata& parta nu!ele %e

vinta& %ese!nin%& la general& cau#a ricarei actiuni$Natura creea#a cn%itii apte sa %ea nastere vietii& %ar ea lucrea#a

!ecanic& asa cu!& in "ulgul %e #apa%a "r!a su' care se cristali#ea#a nu este

%atrata gin%irii& ci unei aspiratii incnstiente a vintei riginare$

Si!pli"icin% raprtul %intre ani!al si ! este acelasi cu raprtul

%intre planta si ani!al$ In regnul vegetal& vinta %e a trai se !ani"esta

r'este& "ara scp$ Planta pre#inta intreaga ei "iinta& la pri!a ve%ere& intr)

c!pleta nevinvatie$ +e aceea& rganele %e repr%ucere sint la vir"& in

lcurile cele !ai vi#i'ile$ +e un%e si cnclu#iaca raul nu exista neaparat in

vinta& %ar este pre#ent in vinta cnstienta$

(iecare planta& prin ur!are& expune cnc!itent cli!a si naturapa!intului in care s)a "r!at$ C,iar "ara a "i 'tanist& este usr sa recunsti



intr) planta %aca e %e la trpice sau %in #na te!perata& %in apa sau %in

pustiu etc$ Ea expri!a prin vinta speci"ica genului sau& ceea ce i)ar "i

i!psi'il %e explicat intr)un alt !%$

Sa cnte!pla! nenu!aratele "r!e %e viata ani!ala$ (iecare nu este

%ecit expresia va%ita a aspiratiilr vluntare care "r!ea#a caracterul

vietuitarei respective& ca incarnare a vintei sale$ Varietatea "r!elr nu este %ecit i!agine a varietatii caracterelr$

Ani!alele sal'atice& %e pra%a au "alci !ari& g,eare si !usc,i

puternici& privire agera& patrun#atare$ Ier'ivrele& care isi cauta scaparea

prin "uga nu au ar!e – clti si g,eare& %ar sint in#estrate cu piciare iuti si

au# %elicat$ Interirul crespun%e exterirului1 carnivrele au un tract

intestinal scurt& ier'ivrele aparat %igestiv prpriu unei lungi "unctii %e

asi!ilare$ La "el nu exista nici cntra%ictie intre celelalte aparate si rgane

si "unctiile "i#ilgice pe care le repre#inta$

(iecare aspiratie a vintei crespun%e unei !%i"icari particulare a

"r!ei$ +e aceea& lacasul r%inar al pra#ii %eter!ina "r!a vinatrului$Pra%a s)a retras in lcuri putin accesi'ile& vinatrul ia "r!a

caracteristica pentru a %escperi& caci vinta %e a trai ii va in#estra si pe

unul si pe celalalt cu calitatile necesare supravietuirii$

Ast"el& pentru a extrage sa!inta %in "ruct unele pasari au un cic

incirligat$ Pentru a culege reptile prin !lastini& pasarile %e 'alta piciare& git

si cic lungi$ Pentru a %e#grpa "urnici exista tapiri cu piciare scurte&

g,eare puternice si 't lung& preva#ut cu li!'a su'tire si lipiciasa$

Pelicanul se %uce la pescuit cu gusa enr!a& 'u"nita isi ve%e pra%a in plina

napte& pestii electrici isi ani,ilea#a c!plet pra%a inainte %e a atinge$

Orice "iinta vie are un a%versar gata s) ni!iceasca$ +e aceea& pentru cei !ai

putin !usculsi exista !i!etis!ul& carapacea& su'stantele ve#icante& rau

!irsitare& tepii& siretlicurile etc$

Vinta %e a trai se spri*ina pe ele!ente "ensive si %e"ensive$ Se !ai

spri*ina& %e ase!enea& pe un ele!ent intelectual ca !i*lc %e cnservare a

in%ivi%ului$ +e aceea& vec,ii greci au %enu!it inteligenta Hege!nicn

4calau#a5$ Ele!entul intelectual este pus in serviciul vintei si %istri'uit la

tti in acest scp$

Ani!alele sal'atice au !ai !ulta vinta %ecit ier'ivrele$

Pra%atarele !erg la vinat& vulpile "ura nu pentru ca sint !ai inteligente& ci

"iin%ca vr sa traiasca %in vinat si ,tie$ La vulpe& siretenia a inlcuit

!usc,ii$Scpul vintei la ! este acelasi cu al ani!alului1 ,rana si

repr%ucerea$ +ar lipsa !usc,ilr& !ai 'una rgani#are a vietii sciale&

cerintele sale speci"ice au %esprins inteligenta sa %e regnul ani!al& situin%)

la un nivel superir$ Ele!entul intelectual cn"r! cu natura sa %evine un

instru!ent cu intre'uintari !ultiple si aplica'il scpurilr cele !ai %iverse$

Natura& cre%inciasa spiritului sau ecn!ic& putea %e la inceput sa satis"aca

tate cerintele necesitatilr %evenite atit %e variate$ +e aceea& l)a creat pe !

"ara ves!inte& "ara un scut natural %e aparare& i!per"ect& incnsecvent& lipsit

%e "rta "i#ica$ Singurele instru!ente pe care natura le)a %at !ului au "st

!iinile$Prin superiritatea inteligentei& !ul isi i!'gateste cnceptual



!tivatia& precu! si varietatea si intin%erea ei$

O!ul trece %e la sta%iul si!plelr sclipiri la i%ei cerente& apare

gin%irea a'stracta& !ergin% pina la re"lectie& cnstruin% cncepte si ntiuni0

anali#in% si sinteti#in% actul vlitiv este cnstienti#at$ Su' i!periul vintei

%e a trai 'iciuita %e intelect& se %e#vlta prcesele a"ective aparin% pasiunile

ca ele!ente ni& necunscute lu!ii ani!ale$Cnceptuali#area "aptului exterir !icsrea#a vilenta caracterului&

punin% i!presia pe planul superir$

+e exe!plu& un vitelus se lasa usr %espartit %e !a!a lui& in ti!p ce

un pui %e leu& in aceeasi situatie& se agita %e %i!ineata pina seara& iar un

cpil %espartit %e parinti& este %e)a %reptul trau!ati#at$ Mai!uta este cea !ai

vie si !ai vilenta %intre patrupe%e pentru ca este cea !ai inteligenta$

3

3 3

Prcesele a"ective se !ani"esta in"init !ai c!plex la !& c!parativ

cu ani!alul$ +e ase!enea& ele!entul intelectual ri%icat il "ace !ult !aisensi'il la plictiseala$

O!ul& prin pris!a prpriei sale existente& pate intelege gesturile si

actiunile unui ani!al& !enite sa expri!e repre#entari ale vintei %e a trai&

acceptin%u)le in !% %i"erit$

Inteligenta este insa un criteriu %upa care nu!ai !ul pate "i

!asurat$ +ar pate ca intre !ul prst si un ani!al& %tat cu intelegere&

%epartarea nu este !ai !are ca intre un i%it si un geniu$ +eci& te pti !ira&

cite%ata& %e ase!anarea existenta intre ! si ani!al in a"ectiunile si

instinctele lr$

3

3 3

Ani!alul& c,iar %tat cu inteligenta& nu ve%e in 'iecte %ecit ceea ce)l

interesea#a !!entan sau in viitr& in raprt cu vinta lui$

Pisicile cercetea#a cu gri*a lcul in care ar putea %a peste eventuala

pra%a$ Vulpea !irase ctiturile ascunse$ +ar nu !erg in%epen%ent %e acesta

precupare$ A privit vreun ani!al cerul instelat- Ciinele !eu s)a ascuns

ingr#it cin% a va#ut sarele pentru pri!a %ata$ Ani!alele %!estice !ai

inteligente au uneri cncepere "ugitiva a !e%iului a!'iant& in%epen%ent

%e scpurile interesate$ Ciinii !erg pina la a privi "ara a avea ceva precis

inaintea c,ilr$ Se asea#a c,iar la "erestra si ur!aresc tt ce se !isca pe

stra%a$ Mai!utele privesc uneri ca si cu! ar %ri sa cunasca spatiul$Mtivul si actul& cnceperea si executarea prin vinta se pre#inta in

!% %istinct nu!ai la !$

3

3 3

Inteligenta suscita in ! cugetarea care %i"erentia#a ttal cnstiinta sa

%e cea a ani!alului si care il 'liga sa ai'a& in ti!pul trecerii sale pe pa!int&

atitu%ine atit %e %i"erita %e cea a celrlalte "iinte insu"letite$ Prin cugetarea

sa !ul intrece ani!alul in "rta si su"erinta$ Ani!alele traiesc nu!ai in

pre#ent& !ul percepe ti!pul in tate cr%natele sale$ Ani!alele lupta

pentru a)si satis"ace necesitati i!e%iate& !ul este precupat %e viitr& c,iar%e un viitr pe care nu)l va ve%ea& anticipin%u)l si i!p%'in%u)l in culrile



i%eale ale artei$

Ani!alele sint supuse i!presiei !!entului& raspun#in% %irect

cau#ei0 !ul se %es"ata cu ntiuni a'stracte& in%epen%ente %e pre#ent$ +e

aceea lucrea#a plani"icat& %upa percepte "ixe& "ara a tine sea!a %e i!presiile

!!entane& inti!platare$ Pate& prin ur!are& sa re%ea& "ara e!tie&

repre#entarea artistica a prpriei sale !rti$ Sau pate sa se stapineasca pinala a %eveni i!penetra'il$ Pate sa %iscearna& sa "ere !ai !ulte !tivatii

uneia si aceleiasi cau#e$

+eter!inantul in lu!ea ani!ala este !!entul$ Nu!ai tea!a %e

cnstringere exercitata i!e%iat pate pune "riu %rintelr sale& prin repetare

acea tea!a trans"r!in%u)se in 'icei& in %eprin%erea %e a executa un lucru

strain "irii lui$ +in acel !!ent tea!a il cn%uce$ Asa a luat nastere arta

%resa*ului$ Ani!alul si!te& priveste& reactinea#a$ O!ul si!te& priveste&

gin%este& cncepe& reactinea#a$ +ar si unul si celalalt isi exercita vinta

prprie$

La ani!al& vinta este principiul creatr al cunasterii 'iective&%irecte& vinta ar'a& %iri*ata %e nevile sale rganice& i!pulsinin% %irect

siste!ul nervs& creierul$ Lu!ea exista atunci pentru el& in !% 'iectiv$

O!ul& %ata ce a atins pragul cunsterii 'iective& cnstienti#ea#a actele sale

exteriare pr%ucatare la rin%ul lr %e alte cau#e si !tive ca r% al

i!aginatiei& cn%ucin% la i%ei& cncepte& ntiuni& a'stracti#are& generali#are&

particulari#are& anali#a& sinte#a& intr)un cuvint la gin%ire$ Ani!alul nu

%epaseste sta%iul intuitiv$ O!ul a'stracti#ea#a$ Singura lege care cn%uce

"iintele in"eriare !ului este supravietuirea speciei prin asigurarea ,ranei si

a in!ultirii$ Vinta %e a supravietui apare si la !ul a carui cnstiinta nu se

ri%ica !ai presus %e cerintele ei$ Vinta este stapina& iar cnstiinta sluga$

(ireste& spiritele superiare %epasesc acesta stare inversin% rlurile& a%!itin%

suveranitatea cnstiintei asupra vintei %e a trai$ Ast"el& supravietuirea nu

!ai este scpul vietii %ecit in situatii li!ita& iar cnstiinta& eli'erata %e

servituti& percepe lu!ea 'iectiv si %e#interesat$

3

3 3

Intuitia estetica situea#a !ul %easupra vintei %e a trai si a %rintelr

nici%ata satis"acute& %ar ea nu repre#inta %ecit un !!ent %e eva%are$

Vinta nestita este "rta vitala si& ca viata ce ne e %ata& este legata inti! %e

%urere$

Martea nu pate %istruge vinta %e a trai& caci !artea %istrugenu!ai in%ivi%ul& ca !ain"estare trecatare a vintei$ Vinta prece%e

in%ivi%ul& este in%estructi'ila si prin ur!are sinuci%erea sau !uci%erea nu

%au ceea ce pr!it$

(rta vitala este eterna$

+ar vinta %e a trai este li'era in sine- (rta vitala se !ani"esta su'

!ultiple repre#entari 'une sau rele& ea pate %a viata sau pate nega viata$

(rta vitala& !ani"estin%u)se in rau& are in%ivi%ualitate puternica& !ergin%

pina la ani,ilarea celr care incn*ara$ +i!ptriva& in !ani"estarile ei

p#itive& !erge pina la autani,ilarea prpriei persnalitati in interesul

celrlalti$ Acesta c!pleta alienare a vietii& aceasta negare %e sine& aceasta



'lin%a rese!nare& acceptare a !rtii intru ispasirea raului universal apare la

li!ita ei extre!a nu!ai in %!eniul religis0 !ani"estin%u)se ca eli'erare

te!einica si vesnica %e su' i!periul vintei %e a trai$

3

3 3

Ingeni#itatea ani!alului %ve%este ca vinta lucrea#a in a"aracnstiintei$ Nu pute! cnsi%era ca ani!alul are senti!ente sau cnstiinta

lucrului "acut pentru ca scpul spre care tin%e ca si cu! i)ar "i cunscut ii

ra!ine cu ttul necunscut$ La un an& pasarea nici nu are ,a'ar %e uale

pentru care "ace cui'0 nici paian*enul nu se gin%este la pra%a& cin% isi tese

pin#a s$a$!$%$

A%!itin% i%eea ca starea %e i!aginatie& ca sursa a actului vlitiv& nu

este cn%itie neaparat necesara activitatii vintei& v! recunaste !ai usr

actul vlitiv in ca#uri in care vinta este !ai putin "r!ala$

+e exe!plu& v! cnsi%era ca nese!ni"icativa vinta exteriara la

cnstruirea cc,iliei unui !elc& precu! nu cnsi%era! casa ri%icata %e nica re#ultat al unei vinte straine %e ni$

+ar v! a%!ite casa nastra ca expresie a vintei care lucrea#a in ni

in !% 'iectiv si !tivat$ La !elc& vinta %e a cnstrui un invelis este

instinctuala$

Aceeasi vinta ar'a lucrea#a si)n ni atunci cin% este vr'a %e

"unctiile rganice ale crpului& !enite sa asigure cntinuitatea "luxului vital$

3

3 3

Ani!alul nu cunaste !artea %ecit in !!entul ulti!ei expiratii& pe

cin% !ul se aprpie %e !!entul "atal cnstient "iin% %e pasii care)l

aprpie nenincetat %e a'isul insn%a'il$

Acela care n)a a%!is ni!icirea c!pleta este 'ligat se !e%ite#e

asupra vietii$

Asa s)au nascut "il#"iile si religia& care presupun li'erul ar'itru si

i%eile !rale pe care le cnsi%era! a%esea ca prea putin "un%a!entate$

Ele!entul cnstant este %at pe %e) parte %e %atele ratiunii expri!ate

%e "il#"i si %e cealalta parte %e 'iceiurile& cite%ata cru%e& ale pretilr

%i"eritelr religii$

3

3 3

Cnceptia generala a vietii %e care !ul are parte pate "i c!paratacu un plan ge!etric a'stract si inclr$ In ca#ul acesta& !ul este& in raprt

cu ani!alul& ca un capitan %e cra'ie "ata %e un si!plu luntras$ Cel %intii& cu

a*utrul unei ,arti !arine si al unei 'usle& cunaste exact traseul si p#itia

sa pe !are in rice !!ent0 luntrasul nu priveste %ecit valurile si cerul$

O!ul are intt%eauna& alaturi %e existenta sa cncreta& viata a'stracta$ In

viata cncreta& !ul este expus vicisitu%inilr& realitatii& pre#entului1 tre'uie

sa traiasca& sa su"ere si sa !ara ca un ani!al$ Nu!ai viata a'stracta ii "era

planul ge!etric asupra caruia cugeta$ Asa incepe rlul %e spectatr$ Prin

aceasta retragere in "rul sau interir se asea!ana ast"el unui actr care intre

%ua replici asista& %in sala& la pregatirea !rtii sale& urca api pe scena si!are$ Stapinirea %e sine caracteri#ea#a viata !ului$ Ratiunea %!ina in



situatiile cele !ai %ra!atice$ O!ul& spre %ese'ire %e ani!al& isi stapineste

si c,iar repri!a instinctele& su'r%nin%u)le gin%irii$

3

3 3

(iin% lipsit %e ratiune si prin ur!are %e capacitatea %e a generali#a si

a'stracti#a& ani!alul este incapa'il sa vr'easca si sa ri%a$ Acestea sint!ani"estari speci"ice !ului$

Cu tate acestea& singurul sau a!ic %in lu!ea ani!ala& ciinele& "ace un

act particular& necunscut celrlalte ani!ale1 isi !ani"esta 'ucuria %in% %in

ca%a$ Cit %e !ult cntrastea#a aceasta "ireasca si si!pla salutare cu

pliteturile a%esea %e supra"ata cu care se inti!pina intre ei a!enii$

3

3 3

Asa cu! lu!ea ar ra!ine in intuneric& %aca n)ar exista crpuri care sa

re"lecte#e lu!ina sarelui& asa cu! car%a are nevie %e aer ca sa vi're#e

si %e un !e%iu rasunatr pentru a pr%uce un sunet& tt ast"el actul vinteinu %evine lucru "acut %ecit su' in"luenta inteligentei$

Ele!entul intelectual este !i*lcul prin care se expri!a vinta& iar

e"ectul pr%us pate "i c!parat cu !ani"estare %e cnstiinta$

3

3 3

Asa cu! 'una %igestie pretin%e un st!ac sanats& "rta atletica –

'rate !usculase& tt ast"el inteligenta iesita %in c!un are nevie %e un

creier %e#vltat& 'ine prprtinat& cu structura particulara$ Activitatea

vintei nu este legata %e un rgan anu!e$ Cea !ai !are greseala este

situarea centrului calitatilr !rale in rganele cere'rale$

Se cnis%era ca ele!entul intelectual& %in punct %e ve%ere "i#ilgic&

este re#ultatul "unctiei unui rgan0 se cnsi%era ca ele!entul intelectual& %in

punct %e ve%ere !eta"ric& este pera vintei a carei 'iectivitate sau

existenta vi#i'ila este crpul intreg$ Prin ur!are& vinta %e a cunaste&

cnsi%erata in !% 'iectiv& este in creier& asa cu! vinta %e a !erge este in

piciare& vinta %e a apuca in !iini& %e a %igera in st!ac etc$

Ele!entul intelectual se epui#ea#a& vinta este ne'sita$ +upa

in%elungata !unca intelectuala 'seala creierului este evi%enta& asa cu!

'sesc 'ratele %upa !unca "i#ica grea$

A acu!ula cunstinte presupune e"rt0 %i!ptriva& vinta este prpria

nastra existenta0 !ani"estarile nastre exteriare isi au sursa in vinta&pr%ucin%u)se "ara e"rt$ +e aceea& senti!entele ca neca#ul& "rica& %rinta&

tristetea& sti!ulea#a vinta si pentru *usti"icarea "iecaruia %in aceste

senti!ente este necesara re"acerea %eviatiei vintei %e la natura sa riginara

la a'aterile %e la "unctia sa r%inara& spre care natura a "st %eviata$

Cpiii !ici& a carr inteligenta pina la virsta este in sta%iu incipient&

au %e la nastere vinta prprie$ Prin tipete i!psi'il %e stavilit isi

!ani"esta vitalitatea0 vinta lr neavin% inca 'iect& ei vr "ara a sti ce vr$

+in #elul ne'sit al vintei se nasc gra'a& repe#eala in vr'a si "apta&

care sint !ai !ult sau !ai putin prprii tuturr a!enilr si care pt "i

%!esticite prin e%ucatie$ Aceasta gra'a ca expresie a vintei s)ar!ateriali#a prin atingerea scpului inainte %e a "i venit !!entul cel !ai



prpice$ Executia prpriu)#isa si "aptul care re#ulta %in aceasta se

!ateriali#ea#a nu!ai %upa expunerea si %iscutarea !tivelr %eter!inante&

a%ica %upa ce ele!entul intelectual si)a *ucat rlul$

Si ttusi cite unul e !ai gra'it$ A'ia a prins si a a%unat citeva i%ei

"ugitive asupra i!pre*urarilr pre#ente& a eveni!entului #ilei sau piniilr

c!unicate si vinta tt%eauna gata& ne'sita iese %in a%inci!i %esensi'ilitate si se !ani"esta prin "rica& terare& speranta& 'ucurie& %rinta&

invi%ie& tristete& #el& neca#& "urie& a!r etc$

Ea cn%uce la vr'e si actiuni precipitate& %e care !ai tir#iu

in%ivi%ului ii pare rau& atunci cin% ti!pul l)a invatat ca ele!entul intelectual&

cu puterea sa %e a %iscerne i!pre*urarile& !e%itin% asupra relatiilr& nu s)a

!ani"estat pentru ca nu a "st 'isnuit sa)si stapineasca vinta$

+in #ece !tive care ne inaspresc& nua si)ar pier%e !tivatia %aca

a! cerceta cu gri*a "n%ul cau#elr lr si %aca a! recunaste necesitatea si

a%evarata lr valare$

Ceea ce "riul si #a'ala sint pentru calul sal'atic& ele!entul intelectualeste pentru vinta !ului$ Vinta tre'uie i!'lin#ita prin invatatura& cultura

si !tivatia acestra$ Si ttusi su' i!presia unei e!tii vilente si

neasteptate& vinta !usca #a'ala si)si ur!ea#a natura prprie$

Acesta %ve%este ca intelectul este ttal %i"erit %e vinta$

3

3 3

Este placuta cnstatarea ca vinta este la ! ele!entul real si esential

si ca inteligenta este secun%ara$

Intr)a%evar& inteligenta nu)si pate in%eplini crect si %irect "unctiile

sale %aca vinta tace si se %i,neste0 %ar nici extre!a nu %uce la ni!ic0 %aca

vinta este atitata peste !asura& "unctinarea intelectuala este pertur'ata&

c,iar %istrusa& re#ultatul "iin% nul sau gresit$

3

3 3

Ele!entul intelectual nu este pus vintei in !% egal$ Luna nu pate

lu!ina cin% sarele straluceste si cu tate astea ea nu)l in"luentea#a citusi %e

putin$ O spai!a !are ne 'lc,ea#a sau ne cn%uce la acte %in cele !ai

ne'unesti& ne "ace& %e exe!plu& ca intr)un incen%iu sa ne arunca! tc!ai in

"lacari$ Neca#ul nu ne per!ite sa sti! ce "ace! si !ai putin inca ceea ce

spune!$ Pasiunea ar'a in %ragste ne "ace incapa'ili %e a cintari

argu!entele sau c,iar %e a le r%na pe ale nastre$9ucuria ne "ace necugetati$ (rica ne i!pie%ica sa ve%e! si sa

intre'uinta! !i*lacele %e scapare cele !ai e"iciente0 %e aceea& intr)un

pericl nepreva#ut sau intr) lupta cu a%versarii singele rece si pre#enta %e

spirit sint !i*lacele cele !ai sigure$ Singele rece re%uce la tacere vinta&

lasin% cale li'era inteligentei$ Pre#enta %e spirit insea!na reactia ec,ili'rata

a inteligentei su' necesitatea inti!plarilr care pun la lucru vinta$ Aceste

%ua actiuni& %esi inru%ite& se !ain"esta rareri i!preuna$

Ele sint %e nepretuita valare& caci per!it utili#area ele!entului

intelectual la !!entul ptrivit si& prin aceasta& inlesnesc ratina!ente

%ecisive$ Prin cr%narea singelui rece si a pre#entei %e spirit& in%ivi%ul vasti ceea ce tre'uie sa "aca si sa spuna intr)un !!ent %at$



Se spune& cu %rept cuvint& %espre acela care)si .pier%e capul/& a%ica a

carui vinta scapa %e su' cntrlul ratiunii& ca .este "uris/& ele!entul

."urr/ repre#entin% pier%erea relatiei exacte si a i!pre*urarilr necesare

in%ivi%ului in lupta cu !e%iul$

+ragstea si ura %e"r!ea#a *u%ecata$ C,iar si %e"ectele par agrea'ile&

iar calitatile %evin %e"ecte atunci cin% prcesul a"ectiv intervine in prcesulgin%irii$ Ina!icii c!it nu!ai greseli& prietenii "ac nu!ai lucruri 'une&

*u%ecata isi pier%e caracterul 'iectiv$

Interesul persnal exercita& in secret& in"luenta analaga asupra

*u%ecatii$ Ceea ce este pr"ita'il pare %rept si "iresc0 ceea ce se pune

interesului persnal %evine a'sur%& %e necnceput si ne%rept$ +e aici atitea

pre*u%ecati cnservate %e natiuni& secte& religii& %ctrine plitice etc$

Magulirile apar li!pe#i si %eveni! r'i in "ata %e"ectelr nastre$

Nu pute! intelege ceea ce cntraria#a planurile& %rintele& sperantele

nastre& pe cin% ceea ce este "avra'il ne sare)n c,i$

Ini!a cn%uce ratiunea$8resi! !ai !ult %ecit cnstienti#a! si ne "eri! %e a ne reve%ea

trecutul in intregi!e %e tea!a incnstienta "ata %e errile c!ise anterir$

Ast"el& ele!entul nstru intelectual este in per!anenta crupt %e

capriciile si sla'iciunile nastre$

Ele!entul intelectual& instru!entul unic al vintei& este tt atit %e

%i"erit %e ea& ca cicanul %e "ierar$ Oricit ar "i %e activa inteligenta& %iscutia

ra!ine pasiva$ Este ca si cu! !ul n)ar participa$ +ar cin% vinta intra)n

*c& !ul isi %e#valuie caracterul1 atunci este vilent& pasinal$ Vintei i se

atri'uie intt%eauna cal%ura caracterului& iar inteligentei raceala cugetarii

ratinale$ +iscutia .la rece/ nu ca%e su' inci%enta vintei$ Inversarea

raprturilr& respectiv cnsi%erin% vinta ca instru!ent al ele!entului

intelectual cn%uce la alienare$

3

3 3

Cu %rept cuvint ini!a& acest rgan "un%a!ental al vietii ani!ale& a

"st aleasa ca si!'l al vintei& privita ca principiu al existentei nastre$ Tt

ceea ce priveste actul vlitiv ca1 %rinta& pasiunea& 'ucuria& %urerea&

'unatatea& ura& intr)un cuvint senti!entul& este atri'uit ini!ii$

+e aici vin expresii ca1 ini!a rece – ini!a larga – asta s"isie ini!a –

plesneste ini!a %e 'ucurie – cine pate sti ini!a !ului- – e "ara ini!a –

a"aceri %e ini!a$.A"acerile %e ini!a/ au la 'a#a inclinatia sexuala& sexul "iin% culcusul

vintei$ 9;rn& in .+n <uan/& "ace satira a!ara la a%resa "e!eilr care

trans"r!a %ragstea intr) .a"acere %e cap/ uitin% ca au .ini!a/$ Capul

vine %upa ini!a& caci nu el este centrul crpului& ci %e#vltare a lui$ Cin%

!are un eru i se i!'alsa!ea#a ini!a& in ti!p ce "il#"ii si petii au

parte& %upa !arte& %e cercetarea a!anuntita a craniului si creierului$

Atunci cin% %espre un ! se spune ca .are ini!a 'una& %ar e sec al

!inte/& iar %espre altul ca .are !intea agera& %ar e rau la ini!a/& "iecare

si!te ca in pri!a "r!ulare lau%a intrece pre*u%iciul& in ti!p ce in a %ua

"r!ulare e"ectul e cntrar$+e ase!enea& c!iterea errilr& a greselilr este pusa& intt%eauna&



pe sea!a vintei intelectuale$ (aptele grave vr "i nu!ite greseli&

necugetare& usurinta& ne'unie$ Nu spui nici%ata .asa a! si!tit/& ci .nu !a!

gin%it/& .n)a! stiut/$ Pagu'ele !ateriale sint puse a%esea pe sea!a

prstiei si nu a rautatii$ Tate acestea %e!nstrea#a ca vinta singura este

reala si esentiala in !0 inteligenta nu este %ecit un instru!ent care pate

c!ite greseli& "ara ca vinta sa ia parte la ele$Prstia este iertata a%esea& viciul nici%ata$ Cu tate acestea& inclinatia

catre viciu este tt atit %e innascuta& ca si lipsa %e spirit$

In tate ti!purile& "acultatile !ari ale spiritului au "st cnsi%erate un

%ar natural sau %u!ne#eiesc& iar 'ene"iciarii lr au trecut %rept "avri#ati ai

srtii$

Nu s)au cnsi%erat nici%ata ast"el "acultatile !rale& %esi sint

innascute& tratin%u)le ca pe ceva cistigat& %epin#in% %e 'unavinta !ului %e

a si le insusi$

+e aceea& religiile pr!it rec!pense in viata %e api pentru perele

!rale pe care !ul le "ace prin vinta ini!ii& %ar nu rec!pensea#anici%ata 'ine"acerile i#vrite %in superiritatea spiritului$ Tti !artirii

cre%intei au "st canni#ati pentru ca au si!tit pre#enta %u!ne#eiasca si au

cre#ut in ea cu ini!a& nu cu !intea$ Caci virtutea isi a%una rec!pense intr

alta lu!e& inteligenta spera sa le ai'a in lu!ea aceasta& geniul nici aici& nici

%incl& caci el este prpria sa rec!pensa$ Prin ur!are& vinta este eterna&

ele!entul intelectual tine %e ti!p$

3

3 3

Pentru a %eveni tleranti cu ve%erile altra& puse ve%erilr nastre&

pentru a privi cu intelepciune cntra%ictiile este su"icient sa ne rea!inti!

cite pinii %i"erite& c,iar puse a! avut& in !% succesiv& asupra aceluiasi

su'iect$

3

3 3

In apararea unei cau#e& !ulte persane utili#ea#a a%evarul aparent sau

*u!atatile %e a%evar$ (alsul a%evar este insa %epistat si %espartit %e a%evar si

%e cnclu#ia "ireasca1 prin ur!are& !ul este %atr sa se "ereasca %e a

pre#enta "alsul a%evar prin argu!entatie s"isticata sau insu"icienta& caci se

va gasi intt%eauna un alt ! care sa resta'ileasca a%evarul pur$

C,ine#ii !erg pate prea %eparte in prver'ul1 .Acela care este

elcvent si %i'aci la li!'a pate intt%eauna sa pre#inte "ra#a pe *u!atate&iar acela care are %reptatea %e partea lui sa lase a trei#ecea aarte %in ceea ce

pretin%e/$

Se arata inteligent acela care cu prstii si ne'unii nu sta %e vr'a$ +ar

!ulti vr spune ce %ansatrul invitat la 'alul paraliticilr1 /Eu cu cine

%anse#-/

3

3 3

Anticii spuneau1 .Puterile lu!ii sint trei1 inetligenta& "rta si

"ericirea/$

Cre% ca "ericirea& sau %estinul& *aca cel !ai !are rl in viata nastra&su"erinta avin% !ai putina in"luenta$ Viata nastra e ca cra'ie ale carei



pin#e sint u!"late sau %e#u!"late %e vintul %estinului si se a*uta %e su"erinta

ca %e niste visle$ +aca %upa !unca incr%ata a*unge! la tel& su"erinta va "i

uitata& ra!inin%u)ne !eritul reali#arii$

Virtutea& ca si geniul& nu se invata$ Siste!ele !rale pr%uc tt atitea

caractere n'ile& cite persnalitati artistice pr%uc teriile estetice$

Cu tate acestea& "aptele unui in%ivi% sau ale unui ppr pt "i!%i"icate prin %g!e& "ie religiase& "ie sciale& "ie plitice$ Prin ele insele

actiunile nastre sint i!agini lipsite %e cntinut0 nu!ai i%eea le pate %iri*a

catre un cntinut !ral$ Mani"estarea pate "i %i"erita& i%eea ra!ine aceeasi

in realitate$ Cu acelasi gra% %e rautate un ! pate !uri pe esa"% sau in

patul sau incn*urat %e "a!ilie$ Aceleasi %e"ecte si in aceleasi scpuri se

expri!a la un ppr "ie prin acte pri!itive 4!uci%ere& vil& cani'alis!5& "ie

prin acte su'tile1 intriga& %e#in"r!are& %e#rgani#are$

Asa cu! pestele se si!te 'ine in apa& pasarea in aer& sarecele in

pa!int& "iecare ! are at!s"era prprie si nu pate "i *u%ecat %ecit in

ca%rul sau natural$Nu!ai experienta ne invata %ese'irea %intre ceea ce vre! si ceea ce

pute!$ Pina atunci 'ene"icie! %e un caracter ne"r!at$ Nu!ai prin aspri!ea

incercarilr v! %escperi %ru!ul %rept$ Caracterul este cunasterea

pr"un%a a in%ivi%ualitatii nastre cu sla'iciunile si virtutile sale$

O cultura !rala nu a%uce %ecit i!'unatatiri li!itate$ Mintea e

lu!inata& %ar ini!a ra!ine ra!ine in u!'ra1 principiul .a "i/ in ele!entul

!ral& ca si in ele!entul "i#ic sau intelectual este innascut$ (iecare %intre ni

este .un %ar al lui +u!ne#eu/$

Oricit iti vei sc,i!'a in"atisarea& ra!ii ceea ce esti$

3

3 3

V! putea sc,i!'a !%ul nstru %e lucru& nici%ata insa nu v!

putea sc,i!'a vinta reala& care singura are valare !rala$

Ast"el i s)ar putea arata egistului avanta*ele !ari pe care le)ar 'tine

prin sacri"icarea intereselr !arunte0 necinstitului i s)ar pre#enta pe%epsele

care %ecurg %in raul pe care)l va c!ite$ C,iar celui ani!at %e 'unatate&

e%ucatia si ratiunea l)ar putea a*uta sa "ie !ai aprape %e per"ectiune$

I!putarile cnstiintei& care par %eca!%ata sa atinga "aptele& se

a%resea#a& in "n%& persnalitatii nastre inti!e$

Actiunile sint !asura caracterului nstru& !ani"estin%u)se tt atit %e

sigur ca si!pt!ele unei 'li !enite sa %escrie starea patlgica a 'lnavului$ Precu! unui 'tanist ii este su"icienta "run#a pentru a

%eter!ina specia careia ii apartine planta& tt ast"el caracterul !ului pate

"i %e%us %in !ani"estarile sale !arunte$

Pentru lucrurile i!prtante a!enii isi iau precautii0 in gesturile !ici

ei se !ani"esta %upa natura lr si "ara a %a steneala sa se !ai ascun%a$

Precu! %ru!ul isi ur!ea#a linia lui %reapta "ara sa se i!prastie pe

supra"ata !are& asa si !ul tre'uie sa)si ur!areasca tinta& lasin% %e) parte

si %e alta inutilitatile$ Ne,tarirea& a!agirea creea#a aspiratii "alse& a!enii

%evenin% cpii in 'ilciuri si luin% tt ceea ce le place$ Viata se va scurge intr

alergatura cntinua si ne"lsitare$ Vinta si puterea nu a*ung1 !ul tre'uie sa stie ce vrea si ce pate$



.Caracterul 'un/ traieste intr) lu!e in ar!nie cu "iinta lui$ Relatiile

cu se!enii sai sint a!icale0 se si!te ru%a cu tate "iintele0 ia parte la

'ucuriile si neca#urile lr si asteapta cu incre%ere sa se 'ucure %e acelasi

interes a"ectus$ Prin aceasta pacea a%inca a su"letului spreste si "iecare se

si!te 'ine in cercul sau$

33 3

Cel !ai !are ! %in lu!e nu este cuceritrul& ci acela care se

stapineste pe sine insusi$

Ne inc,ipui! intt%eauna un ! cu un caracter n'il cu "i#in!ie

!arcata %e palare si tristete& care nu este %ecit cnstiinta ni!icniciei tuturr

lucrurilr si su"erintelr %in lu!ea aceasta$

Cin% sarta s"ari!a cu lvitura %rinta %e a trai& !ul nu !ai vrea

ni!ic& caracterul sau %evine trist si n'il rese!nat$ O!ul cauta sa rupa

legaturile care)l tin pe pa!int$ Si!te pacea %ulce a !rtii si un "el %e

'ucurie secreta il insteste in aceasta stare& nu!ita %e cel !ai !elanclic%intre ppare .'ucuria neca#ului/$

INTELEPCIUNEA IN VIATA

Ceea ce este – Ceea ce are – Ceea ce repre#inta – Viata in sine –

Viata in raprturile sale cu scietatea

Pentru linistea interna a !ului& c,iar pentru intregul sau !% %e a "i&

este esentiala starea lui psi,ica$ In aceasta stare se a"la i#vrul !igiierii sau

al %e#na%e*%ii& al sen#atiilr& al vintei si al gin%irii sale& pe cin% !e%iul

extern are nu!ai in"luenta in%irecta$

+e aici re#ulta ca in acelasi cntext relatinal si "aptic "iecare in%ivi%

reactinea#a sau este a"ectat alt"el& "iecare train% in !% %i"erit& particular&

acelasi eveni!ent$

Repre#entarea !e%iului a!'iant este cn%itinata %e !%ul %e

receptare al celui care pri!este sti!ulul0 receptarea insasi este cn%itinata

%e nivelul %e intelegere& gra%ul %e pregatire& sensi'ilitatea& experienta

in%ivi%ului$ +e exe!plu& un ! care invi%ia#a peripetiile interesante ale

vietii vecinului sau ar tre'ui !ai %egra'a sa invi%ie#e starea %e spirit care a

%at pret acestr inti!plari$ Inci%entul %evenit pasinant pentru un 'servatr

"in& %evine pentru 'servatrul super"icial un "apt 'anal %e viata$ +e aceea&

!elanclicul va interpreta un epis% %ra!atic ca pe trage%ie& sanguinul ca

pe un cn"lict interesant& iar "leg!aticul ca pe un "apt lipsit %e i!prtanta$

Realitatea in sine cuprin%e %i ter!eni1 su'iectul si 'iectul& legatiprintr) legatura unani!a si intrinseca$

Realitatea 'iectiva 4a 'iectului5 este !ereu aceeasi0 realitatea

su'iectiva 4a su'iectului care receptea#a 'iectul5 este %i"erita pentru "iecare

%intre ni$ Se !ai pate spune ca realitatea este %i"erita pentru "iecare %intre

ni$ Un 'iect "ru!s& va#ut %e un spirit !e%icru& pr%uce asupra acestuia

un e"ect !e%icru$ Sau alt"el spus& "iecare este in%esat in cnstiinta ca in

prpria sa piele si nu traieste %ecit prin ea$ +e aici re#ulta in"luenta sla'a a

lu!ii exteriare asupra lu!ii interiare a "iecarui in%ivi%$

Realitatea& ca 'iect al receptarii nastre& este %eter!inata %e %estin si&

prin ur!are& varia'ila0 ni isine sinte! partea su'iectiva a realitatii&invaria'ila in esenta sa$ Viata !ului& cu tate sc,i!'arile exteriare& isi



pastrea#a caarcterul per!anent$ Este ca un ciclu %e variatiuni executate pe

te!a %ata$

+e aceea& "ericirea nastra %epin%e %e ceea ce sinte!& %e

in%ivi%ualitatea nastra si nu %e ceea ce %estinul ne i!pune$

Persnalitatea in%ivi%ului este !ult !ai i!prtanta %ecit averea sa$ +e

aceea engle#ii& pe 'una %reptate& spun1 .I!i place la Paris/ si nu .Parisul i!iplace/$

Un caracter n'il& un spirit %rept& natura vesela si un crp sanats

sint 'unurile supre!e si cele !ai %e pret pentru "ericirea nastra$

I#vrul %irect al "ericirii este veselia0 acesta calitate isi gaseste

rec!pensa in ea insasi$ Cel care este vesel va gasi tt%eauna !tiv sa "ie

vesel& si %e aceea c,iar este vesel$

Oricit ar "i un ! %e "ru!s& avut& respectat& %aca nu e vesel se va

si!ti ne"ericit si& invers& pti "i 'atrin& sarac sau ccsat& veselia cu care este

in#estrat spiritul tau te va "ace "ericit$

33 3

Pre#entul 'iectiv este in !ina %estinului si& prin ur!are& sc,i!'atr$

Nu!ai spiritul !ului este sc,i!'atr si in%ivi%ual$

+e aceea& viata "iecarui !& cu tate sc,i!'arile exteriare are

intt%eauna aceleasi caracteristici$

(ericirea nastra %epin%e %e ceea ce sinte!& %e in%ivi%ualitatea

nastra$ Si& ttusi& prea a%esea a!enii %au vina pe sarta$

Sanatatea este 'unul cel !ai %e pret si inca intr) !asura asa %e !are&

incit se pate spune ca un cersetr sanats este !ai "ericit %ecit un rege

'lnav$

Un te!pera!ent linistit si vesel& pr%us al unei sanatati per"ecte va "i

i#vrul unei inteligente vii& patrun#atare si al unui spirit ec,ili'rat$ O vinta

!%erata& "ire 'lin%a sint %aruri pe care nici rangul& nici avutia nu le pt

inlcui$

Prin utili#are per!anenta !usc,ii se "rti"ica& %ar nervii sla'esc$

Tre'uie& asa%ar& sa ne intari! !usc,ii prin exercitii ptrivite si sa ne

!ena*a! nervii printr)un !% %e viata ec,ili'rat$

Oc,ii tre'uie "eriti %e lu!ina prea puternica si !ai ales %e lu!ina

re"lectata& %e 'seala pr%usa %e lectura intr) lu!ina crepusculara sau %e

cercetarea in%elungata a 'iectelr prea !ici$

Sa ne "eri! urec,ile %e #g!te prea puternice& %ar !ai ales sa nusupune! creierul la e"rturi silite& in%elungate& neptrivite capacitatii lui$

In ti!pul siestei sau %upa un e"rt "i#ic %ese'it& creierul are iarasi

nevie %e repaus$

Pentru a se re"ace& creierul are nevie !ai ales %e s!n$ Cu cit

creierul este !ai %e#vltat si !ai activ& cu atit el are nevie %e %i,na

c!pleta& caci ceea ce pare a se cistiga prin starea %e veg,e in ti!p& se

pier%e calitativ$

Avutia cntri'uie putin la starea %e 'ucurie$ Ceea ce ali!entea#a

'ucuria este sanatatea$

Viata este !iscare per!anenta$Cntinua !iscare interiara a rganis!ului necesita ec,ili'rarea



!iscarilr exteriare$ Pina si cpacii& pentru a se in!ulti si a creste& au

nevie sa "ie !iscati %e vint$

Sa c!para! e"ecetul pr%us in ni %e aceleasi eveni!ente intr) #i

in care sinte! 'lnavi si intr) #i in care sinte! in %eplinatatea "rtelr$

Nu!ai asa v! intelege cit pretuieste sanatatea$

Si& ttusi& raprtul !ai !ult sau !ai putin ec,ili'rat %intresensi'ilitatea& irasci'ilitatea& i!aginatia "iecaruia si realitatea 'iectiva pate

!%ela persnalitati !elanclice te!pera!ental& %ar per"ect sanatase "i#ic$

O!ul care)si petrece viata in tu!ultul a"acerilr sau placerilr&

uitin%u)si trecutul& pier%e calitatea %e a ratina li!pe%e$

3

3 3

Tre'uie sa sti! sa sacri"ica! raului particica %in "ericirea nastra&

aceasta pentru a evita neca#uri !ai !ari$

O *u%ecata "alsa& plina %e ilu#ii& insta'ilitatea ricarui lucru ne 'liga

la pru%enta in !ani"estarea 'ucuriei sau a %urerii$ Un "leac pate %eveni uni#vr %e rele$ In "ata unei !ari nenrciri tre'uie sa ne %ve%i! intelepti&

cunscin% ca .pate "i si !ai rau/$

(ereste)te sa)ti 'a#e#i "ericirea pe pretentii !ari& inlesnin% a%esea

inti!plari ne"ericite$ Cu cit e%i"iciul are 'a#a !ai sli%a& cu atit este !ai

sta'il$

Cu cit cercul nstru %e ve%eri& %e actiune& %e cntact este !ai li!itat&

cu atit v! "i !ai "ericiti$ Cu cit este !ai larg cu atit v! avea !ai !ulte

gri*i$

A)ti "i %e a*uns tie insuti& a "i tt pentru tine este cea !ai 'una cn%itie

a "ericirii tale$

3

3 3

Ni!ic nu te "ereste !ai 'ine %e plictiseala& care este "lagelul vietii

!enesti& %ecit 'gatia spirituala$

O!ul r%inar este precupat sa)si !are ti!pul& !ul %e spirit va sti

intt%eauna cu! sa si)l intre'uinte#e$ +e aceea& *cul %e carti a a*uns

cupatia pre%ilecta in rice scietate$ Neavin% i%ei %e sc,i!'at& a!enii

sc,i!'a cartea la !asa si)si cistiga 'anii unii altra$ Cei care nu stiu nici

atit& sau sint %e)a %reptul prsti& 'at %ara'ana cu %egetele)n !asa$

Tigarea inlcuieste& %e ase!enea& gin%irea& atunci cin% nu are ce

sti!ula$Precu! tara cea !ai "ericita este aceea care i!prta putin pentru

nevile sale& asa si !uritrul cel !ai 'inecuvintat este acela care se

!ultu!este cu avutia sa interiara& asteptin% !ai putine placeri exteriare$

Caci nu !ai tre'uie sa astepta! !are lucru %e la altii si nici %ina"ara nastra&

in general$

Ni!ic nu ne %esparte !ai pr"un% %e "ericire %ecit viata %e petreceri

#g!tase si s"isticate& pe care engle#ii nu!esc .,ig, li"e/$

In tinerete& cin% a!enii sint in %eplinatatea "rtelr "i#ice si sexuale

vinta este pe %eplin satis"acuta$ Mai tir#iu iti ra!ine nu!ai "rta

intelectuala0 in lipsa ei& !i#eria e !are$ Vinta este "ara %e s"irsit& %ar pier#in%u)se interesul& ea tre'uie



sti!ulata prin excitarea unr pasiuni arti"iciale1 sprtul& vinatarea& cursele&

!u#ica& pe#ia& "il#"ia$

Vinta !ului se !ani"esta prin1 "rta %e repr%ucere& nerv#itatea si

sensi'ilitatea$

(rtei sexuale 4repr%uctive5 ii crespun%1 'autura& ,rana 'una& siesta

si s!nul$Nerv#itatea are %rept crespn%ent placerea %e a calatri& %ansul&

calaria& artele ra#'inice$

Sensi'ilitatea se regaseste in pe#ie& !u#ica& inventii sau "il#"ie$

Aceasta %in ur!a expresie a vintei ne "ereste %e plictiseala si %e

e"ectele ei1 antura*ul %u'is& risipa etc$

(il#"ia !ea nu !i)a a%us nici un cistig %ar !)a "erit %e !ulte rele$

In tinerete& a! citit ur!atarea "ra#a1 .cel ce ri%e !ult e "ericit& iar

acela care plinge este ne"ericit/$ O'servatia este cel putin nera%a& %ar

cuprin%e atita a%evar& incit n)a! putut s) uit$

Ori %e cite ri veselia ne 'ate la usa& tre'uie sa)i %esc,i%e! si"erestrele& "ara a !ai cu!pani %aca sinte! in%reptatiti s) pri!i! sau sa "i!

!ultu!iti& sau %aca ne scate %in !e%itatiile pr"un%e& cupatiile seriase$

Veselia vine intt%eauna la ti!p$

Veselia este !ne%a sunatare a "ericirii& cistigul nstru i!e%iat$

Ni!ic nu cntri'uie !ai putin la veselie ca averea$ Oa!enii !ari sau

'gati sint vesnic ingri*rati$ Oa!enii !%esti& !eseriasi sau tarani& au !ai

a%esea "ete !ultu!ite si placute$

Ar tre'ui& prin ur!are& sa pastra! cu gri*a aceasta "lare a sanatatii si

ec,ili'rului nu!ita veselie$ Pentru aceasta tre'uie sa evita! excesele&

e!tiile vilente& %es"riul& certurile$ O viata igenica& %ua re petrecute in

aer li'er ne vr rea%uce placerea %e a trai$

Prepn%erenta anr!ala a sensi'ilitatii pr%uce a%esea %isp#itie

inegala %upa stare eu"rica& ur!in% a%evarate pra'usiri !elanclice$

Aristtel a 'servat& cu %rept cuvint& ca tti a!enii ilustri sint

!elanclici& geniul "iin% a%esea %u'lat %e !are sensi'ilitate$

S,a7espeare a %escris aceasta !are %ivi#are a te!pera!entului in

general& intr)un !% "arte placut1

.Natura se a!u#a cite%ata "r!in% c!'inatii carag,iase$ Sint unii

care)ntr)una casca c,ii la ni!icuri si ri% ca papagalii in "ata unui si!plu

cintaret %in ci!pi0 iar altii au in"atisare asa %e ps!rita& incit nici

!acar n)ar suri%e au#in% glu!a 'una$ Nu s)a spus a%esea ca& in "n%&spiritul cel !ai li!itat este cel !ai "ericit-/

Orice ar "i& ni!eni nu)l va invi%ia pentru aceasta "ericire$ Nu vreau sa

trag cnclu#ii pripite intru slutinarea %e"initiva a acestei cntrverse& cu

atit !ai !ult cu cit insusi S"cle e!ite %ua pareri %ia!etral puse1

.Stiinta este !asura c!pleta a "ericirii/$

.Nu inteleptul isi petrece viata in !%ul cel !ai placut/$

(il#"ii Vec,iului Testa!ent nu se !ai inteleg intre ei0 Isus& "iul lui

Sira,& a #is1 .Viata ne'unului este !ai rea %ecit !artea/$ Ecle#iastul

'iectea#a1 .Un%e e !ulta stiinta sint si !ulte %ureri/$

+eca!%ata& tin sa !entine# aici ceea ce se intelege in particularprintr)un cuvint prpriu li!'ii ger!ane1 .P,ilister/ 4negustr& 'urg,e#5$



Este tc!ai !ul care& prin !asura stri!ta& strict li!itata a "rtelr

sale intelectuale .n)are nevie %e spirit/$

Acesta expresie apartine vietii stu%entesti si a "st intre'uintata !ai

tir#iu intr) acceptiune !ai larga& analga intelesului sau pri!itiv&

caracteri#in% spiritul pr#aic& lipsit %e i!aginatie$ Privin% la !%ul superir

lucrurile& s)ar putea spune ca "ilistinii sint a!eni in per!anenta cupati %e realitate care nu exista$

3

3 3

Placerea a%evarata este %irect legata %e necesitate$ Nici aspiratie %e a

cistiga a%evaruri sau *u%ecata crecta asupra acestr %ua ntiuni nu

insu"leteste existenta "ilistinului$

Cin% !%a sau alte cnstringeri le i!pun aceste placeri& se ac,ita %e

ele cit !ai repe%e cu putinta& ca un cnas %e !unca lui$ Singurele placeri

pentru el sint strict sen#uale& %in care gusta %in plin$ Mincarea 'una&

vinurile alese – iata scpul supre! al existentei0 sa)si prcure tt cecntri'uie la 'inele sau !aterial este tinta vietii sale$

Seri#itatea rece& lipsita %e sens este prprie "ilistinului si)l

caracteri#ea#a$ Ni!ic nu)l inveseleste& ni!ic nu)l !isca& nu)l interesea#a

ni!ic$ O%ata s"irsite placerile !ateriale& scietatea "ilistinilr %evine curin%

plictisitare$ Pina si *cul %e carti %evine !ntn$

Ii ra!in "ilistinului placerile vanitatii1 gana %upa 'gatii& in"luenta&

putere plitica& avanta*ele %ecurgin% %in tate acestea si !enite sa stirneasca

invi%ia cn"ratilr sint singura lu!ina la care se %e#!rteste$

3

3 3

Cea !ai "irava neliniste pr%usa %e a!eni sau lucruri& ru!egata

cnstant& pate sa se !areasca !nstrus$ Lucrurile neplacute tre'uie

*u%ecate la rece& pr#aic& "ara incarcatura e!tinala pe care pr%uc$

+i!ptriva& !arile "acultati intelectuale& te!pera!entul& ca cn%itie

a perceptiilr ce le instesc& suscita %arul %e a insti %urerea$ Ecle#iastul are

%e %ua ri %reptate cin% a"ir!a ca .Viata ne'unului e !ai rea %ecit

!artea/ si .Un%e este !ulta intelepciune& este !ulta %urere/$

3

3 3

Este greu& %aca nu c,iar i!psi'il& sa %eter!ini li!ita ratinala a

%rintelr nastre %e inavutire$ Multu!irea "iecaruia %eriva %in raprtul%intre avutie si %rinta %e a avea$ Avutia& in ea insasi& este tt atit %e lipsita

%e sens& ca si i!partitrul unei "ractii r%inare "ara %e i!partit$

A !icsra pretentiile raprtin%u)le la !i*lace este cel !ai sigur %ru!

pentru a evita ne"ericirea$

+iscrepanta %intre priectele !ari si !%alitatea %e reali#are a

acestra %uce a%esea la %eviatie %e la nr!al$

Presupunin% ca atit priectele& cit si !i*lacele %e reali#are sint la

in%e!ina celui care le cncepe& el va tre'ui sa ia in calcul "actrul ti!p&

inti!plarea& u#ura "i#ica si !rala& nu nu!ai a priectului& %ar si a

reali#atrului$Uneri& singura viata nu)i %e a*uns pentru un priect0 el va "i %us



!ai %eparte sau ingrpat %e ur!asi& %ata cu creatrul sau& care ricu! nu se

pate 'ucura %e un lucru neter!inat$

Api& pie%icile %e tt "elul& c,iar %aca nu)l %escu!panesc pe cel care

%e %ragul scpului reuseste sa le in"ringa& acestea a*ung sa)l u#e#e in ti!p&

!icsrin%u)i re#istenta nervasa$

Mai intervine ti!pul& cu sc,i!'arile sale$ +e aceea& un lucru %atareali#at pate aparea ca inutil$

Cnclu#ia- 9gatia cistigata cu atitea greutati si pericle este lasata

altra sa se 'ucure %e ea$

Caci avutia este ca apa sarata1 cu cit 'ei cu)atit ti)e !ai este$ La "el

este si glria$

3

3 3

O i!putare "recventa a%usa a!enilr este ca)si in%reapta %rintele

spre cistigul 'anesc$ Este "iresc& aprape %e neinlaturat& sa iu'esti acesta

nestatrnica putere& care pate in rice !!ent sa ia "r!a %rintelr sinevilr nastre$

Ali!entele nu au pret %ecit in c,ii "la!in%ului0 !e%ica!entele sint

pentru 'nav ca apa vie& 'lana e 'una iarna& iar "e!eie cit esti tinar$

Tate acestea sint 'unuri relative$ Nu!ai 'anii sint un 'un a'slut& pentru ca

prin inter!e%iul lr iti pti prcura ricare %in aceste 'unuri$

9anii %e care %ispune cineva tre'uie sa "ie un scut i!ptriva unr

psi'ile nea*unsuri& nu inlesnire si cu atit !ai putin 'ligatie$

Se stie ca cei care)s legati %e !i#erie se te! !ai putin %e ea si sint in

!% para%xal !ai risipitri %ecit cei care cunsc saracia %in au#ite$

S)ar putea cre%e ca nevia nu este atit %e teri'ila pe cit se pare$

A%evarul este ca pentru !ul nascut 'gat averea e tt atit %e necesara ca

aerul& caci el nu stie sa traiasca alt"el$ Pentru !ul sarac& saracia este

cn%itia sa naturala$

3

3 3

Pastrati averea strinsa sau %'in%ita& caci este un avanta* nepretuit& "ie

si nu!ai pentru a trai usr& in%epen%ent& "ara nevia %e a !unci$

Aceasta singura "avare a srtii "ace %in ni& a!eni nascuti li'eri&

stapini pe puterile si pe ti!pul nstru& in%reptatiti sa excla!a!1 .=iua este a

!ea/$

Pentru in%ivi%ul cu rigine 'scura& %ar cu arecare talent& a "i saraceste un avanta*& rec!an%are reala !enita sa)l "aca util in serviciul pu'lic

sau privat& caci "iecare tine sa se puna in evi%enta prin in"eriritatea

aprapelui sau$

Nu!ai !ul sarac se inc,ina !ult si %es& incvin%u)si spinarea in

"ata se!enului sau$ Nu!ai saracia il "ace sa a%!ire ineptiile& sa lau%e errile

superirilr sai$ Ast"el& cu %rept cuvint a #is 8et,e1 .Ni!eni sa nu se plinga

%e in*sire& caci ea e puterea/$

3

3 3

Pretul narei este relativ$ Caci pinia altra nu pate avea valare%ecit raprtata la ni$



Precu! intr)un stat civili#at %atra! siguranta si %reptul %e

prprietate nu!ai scietatii& ave! nevie %e altii in tt ceea ce intreprin%e!&

ave! nevie %e incre%erea partenerului pentru a inc,eia a"acere& tt ast"el

parerea altora d

re noi are un pret mare, dar care se manifesta indirect$Onoarea noastra nu este cunoscuta decit in lumea in care traim; numai

glria a*unge inaintea nastra& surprin#atr %e repe%e$

(iecare pate pretin%e nare& %ar nu!ai exceptiile isi !erita glria&

renu!ele& caci glria se cistiga prin actiuni %ese'ite$ +ru!urile spre glrie

sint %ua1 calea su"letului sau a !intii$ (aptele n'ile sint savirsite cu ini!a&

in ti!p ce !arile creatii ale !enirii se savirsesc cu capul$ (iecare %intre

cele %ua %ru!uri are avanta*ele si incnvenientele sale$ Principala %i"erenta

este ca "aptele lasa in ur!a lr a!intiri care& necnse!nate istric sau

artistic se sting in ti!p si sint %ate uitarii$ +i!ptriva& pera %ata creata&

exista prin ea insasi %evenin% ne!uritare$

+e la Alexan%ru cel Mare ne)a ra!as nu!ai nu!ele& in ce Platn si

Aristtel& H!er si Hratiu sint inca pre#enti& traiesc si lucrea#a prin perele

lr$

8lria a%evarata se !aturi#ea#a in ti!p& pe nesi!tite& ca un ste*ar&

iesin% incet %in sa!inta sa$ 8lria e"e!era sea!ana cu iar'a& care intr)un an

creste si !are$ 8lria "alsa este 'uruiana iesin% iute %in pa!int& %ar care tt

atit %e repe%e e s!ulsa pentru a lasa lcul curat$

Cu cit un ! apartine !ai !ult psteritatii& cu atit el este !ai strain

seclului in care a trait$ O!ul incrnat %e a%evarata glrie apartine

u!anitatii si nu pate "i vpsit in cularea lcala$ +e aceea& se pate

inti!pla ca el sa traiasca ignrat %e cnte!pranii sai$Pre#entul ii sti!ea#a !ai !ult pe cei aserviti scpurilr sale i!e%iate&

!ul epcii sale traieste si !are %ata cu ea$

Istria literaturii si a artelr a'un%a in exe!ple ale unr ilustri creatri

ignrati sau increct receptati %e cnte!pranii lr& lipsiti %e vi#iune

superiara& %e ansa!'lu a creatiei artistice$

Tate acestea se spri*ina& la ulti!a anali#a& pe "aptul ca "iecare nu

pate intelege si respecta %ecit ceea ce)i per!ite inteligenta sa$

3

3 3

In ti!p ce narea gaseste intt%eauna *ucatri crecti& "iin%presupusa "iecaruia pe cre%it& glria lupta per!anent cu invi%ia& laurii "iin%

%istri'uiti %e un tri'unal putin "avra'il$

Onarea pute! si vi! s) i!partasi! cu "iecare0 glria este

i!pvaratare pentru cel ce)a cistigat) si& in acelasi ti!p& se !icsrea#a in

clipa in care vrei s) i!parti cu cineva$

8lria este un "el %e nare cnceputa %i"erit %e ceea ce se intelege in

!% curent prin aceasta ntiune& %e care grecii& r!anii& in%ienii& c,ine#ii

sau ara'ii nici !acar nu aveau i%ee$ 8lria a luat nastere in Evul Me%iu&

"iin% raspin%ita nu!ai in Eurpa crestina& intr) !ica "ractiune a ppulatiei

nu!ita inalta scietate$

Acesta este narea cavalereasca sau punctul %e nare$



Punctul %e nare nu e %elc un principiu riginal si nascut %in natura

!eneasca$

Este& 'ineinteles& un cpil al acelei epci& in care pu!nii erau "lsiti

!ai %es %ecit !intea si)n care pretii inlantuisera ratiunea$

+e alt"el& se lasa lui +u!ne#eu nu nu!ai gri*a vietii& ci si aceea %e a

*u%eca$ +e aceea& *u%ecatile !ai %i"icile erau ,tarite prin *u%ecata lui+u!ne#eu& care cnsta in lupte nu nu!ai intre cavaleri& %ar c,iar si intre

'urg,e#i$

Puterea "i#ica si in%e!inarea& a%ica natura ani!ala& erau ase#ate pe

scaunul *u%ecatrului si ele ,tarau asupra a ceea ce e %rept sau ne%rept$

Se !ai a"la si a#i a!eni care traiesc %upa acest principiu al narei si

care nu sint in general cei !ai instruiti sau ratinali$

3

3 3

O 'ucurie %e'r%anta si %urere prea vilenta se intilnesc& in general&

in aceeasi persana& caci a!in%ua se cn%itinea#a !utual si sint cau#ate%e !are viciune a spiritului$ A!in%ua starile sint pr%use nu nu!ai %e

pre#ent& %ar c,iar si %e anticiparea viitrului$

(n%ul ricarei 'ucurii sau %ureri exagerate este grerseala sau

ne'unie$ Prin ur!are& aceste %ua exaltari ale senti!entului pt "i inlaturate

prin gin%ire$

Starea %e eu"rie se spri*ina pe ilu#ia %e a "i gasit in viata ceva ce nu

se intilneste %e 'icei0 a%ica satis"acerea %ura'ila a %rintelr tul'uratare si

!ereu renascin%e$

3

3 3

Este greu si c,iar i!psi'il sa %eter!ini !arginile %rintelr nastre

ratinale su' raprtul psesiunii$ Caci !ultu!irea ricaruia cnsta in

raprtul %intre pretentii si psesie1 %e aceea& psesia privita singura nu are

nici i!prtanta$

9unurile pe care un ! nu si le)a %rit nici%ata sa le pse%e nu)i

cau#ea#a privatiuni si "ara ele este cu %esavirsire satis"acut0 pe cin% un altul&

care are %e suta %e ri !ai !ult %ecit el& se si!te ne"ericit pentru ca)i

lipseste ceva ce)ar %ri sa 'tina$

(iecare ! are& su' raprtul acesta& un ri#nt %i"erit %e acela pe care

ar putea sa)l atinga1 pretentiile sale sint in raprt cu psi'ilitatile si ri#ntul

sau$ Cin% i se pre#inta un scp persnal si pate "i sigur ca)si va atinge acestscp& !ul se si!te "ericit si& %i!ptriva& este ne"ericit cin% greutatile il

i!pie%ica sa)si atinga scpul$ +e aceea& averea 'gatului nu)l linisteste pe

cel sarac si tt ceea ce pse%a 'gatul nu)l !ingiie atunci cin% scpul pentru

care lupta nu este reali#at$

3

3 3

Cin% se si!te ca ulti!ul scp pe care a!enii il ur!aresc "ara preget

intreaga viata cu e"rturi %e neinc,ipuit& cu pericle si greutati& este %e a se

ri%ica in c,ii celuilalt0 cin% se 'serva ca nu nu!ai "unctiile& titlurile si

%ecratiile& c,iar si averea& stiinta& arta vr "i %rite in principal pentru a'tine respectul si cnsi%eratiunea celrlalti& tate acestea arata %in



ne"ericire cita exagerare ne'una ne caracteri#ea#a$

A %a prea !ulta i!prtanta parerii altuia este greseala c!una& care

isi are riginea "ie in natura u!ana& "ie in relatiile !ului cu civili#atia si

scietatea %in care "ace parte$ Oricu!& ea exercita asupra tuturr actiunilr

nastre in"luenta prepn%erenta si cntrarie "ericirii nastre$ Spai!a&

%epen%enta per!anenta "ata %e parerea se!enilr& ii i!pinge pe a!eni lagesturi necugetate& sacri"icin%u)si pentru glria viitare %i,na& sanatatea si

c,iar viata$

Acesta ne'unie pre#inta& %e alt"el& un !i*lc e"icace in !ina celr care

vr sa cn%uca& !enit sa)i "aca pe cei cn%usi sa !earga inainte& c,iar %aca

nu le e pe plac$

3

3 3

Onarea este in !% 'iectiv pinia altra asupra valrii nastre si

su'iectiv tea!a "ata %e acesta *u%ecata$

In ulti!a instanta& are a%esea un e"ect 'ine"acatr& cu tate ca nu esteintru ttul !ral$

Onarea are in unele ca#uri un caracter negativ& cntrar renu!elui

care are un caracter p#itiv$

Su'iectul care .are nare/ pate "i %in punct %e ve%ere scial si nu

nu!ai un arecare& a%ica un tip 'anal$ Renu!ele a"ir!a "ara exceptie ca

su'iectul sau este unic$ Prin ur!are& renu!ele tre'uie sa "ie !ai intii capatat$

Onarea& %i!ptriva& tre'uie pastrata$ Prin ur!are& lipsa %e renu!e&

'scuritatea este stare negativa0 lipsa %e nare&insa& este rusine& stare

p#itiva$

3

3 3

+e ase!enea& precu! pisica tarce cin% !ingii& !ului i se citeste

pe "ata %ulce !ultu!ire cin% este lau%at$

Cntri'uie "arte !ult la "ericirea nastra crectitu%inea *u%ecatii sau

a "r!ularii care se aplica atunci cin% parerea nastra asupra a ceea ce

repre#enta! pentru ni insine 4ce este in%ivi%ul in sine si pentru sine5

cinci%e cu ceea ce sinte! pentru altii$

Ceea ce repre#enta! cuprin%e1 gra%ul& narea& glria$ In acesta

intreita gri*a crespun% trei "eluri %e ne'unii1 vanitatea& rgliul si a!'itia$

Rangul nu este %ecit un 'ilet %e r%ine tras asupra pinei pu'lice1

tata valarea lui cnsta in cre%itul %e'itrului$3

3 3

+ecratiile au si ele utilitatea lr$ Mai !ulte !erite ar trece

ne'servate %e pu'lic& %e aceea nu este rau sa le su'linie#i cu stea sau

cruce$ Cu atit !ai !ult cu cit pu'licul are c,i& urec,i& c,iar putin spirit& %ar

uita repe%e$

Tate actele nastre sint su' supraveg,erea piniei pu'lice& care nu

iarta ni!ic& nici c,iar pri!a greseala %e tinerete si priveste ca pe pata

%e nesters$

Mrala nu este %ecit necesitatea recunscuta a unui renu!e 'un sau alnarei necesare pentru ca cineva sa)si pata "ace %ru! in scietate$



Pentru "arte !ulti pr'itatea si narea nu sint %ecit "ata%a la

a%apstul careia isi %es"asara in siguranta actiunile ilicite$

.Onarea 'urg,e#a/ este respectul %repturilr tuturr si presupune

ignrarea ttala a !i*lacelr nelegale$

.Onarea "unctiei/ presupune ca un ! investit cu "unctie are tate

calitatile cerute spre a in%eplini si cere sa se ac,ite punctual si crect %e%atriile inerente sarcinii sale$

.Onarea sexuala/ insea!na& pentru "e!eie& 'ligatia %e a respecta

cntractul !atri!nial& atunci cin% exista& sau %e a ra!ine "i%ela

partenerului ei$ Pentru 'ar'at insea!na crearea sigurantei cn*ugale pentru

stie& cin% este insurat$ Precu! si anu!ita crectitu%ine "ata %e eventuala

partenera$

.Onarea cavalereasca/ sau punctul %e nare& in s"irsit& %epin%e&

pentru 'ar'at& nu %e ceea ce "ace& ci %e ceea ce i se "ace$ A "i insultat %evine

rusine si insulta isprava$

A raspun%e la pal!a cu !artea este cea !ai revltatarea'sur%itate$ Sa i!ita!& %ar& exe!plul lui Cat care& pri!in% pal!a& n)a

%at) inapi& n)a cerut %reptate& nici n)a iertat)1 a taga%uit)$

3

3 3

8lria se naste %in actele unui su"let !are sau %in perele unui spirit

!are$ Cu cit glria vine !ai tir#iu& cu atit este !ai %ura'ila$

.In sciete sint a!eni cele'ri si altii& care !erita sa "ie cele'ri/ a

spus Lessing$ 8lria nu este %eci inti!plare$ Esentialul este sa "ii !ereu

%e!n %e ea$

A ri%ica un !nu!ent unui !& "iin% inca in viata& este ca si cu! ar

%eclara ca se te!e %e psteritate$

3

3 3

Acela care %reste sa traiasca printre a!eni nu tre'uie sa in%eparte#e

pe ni!eni& ricit %e ciu%at sau rau$ Cel !ai intelept lucru este sa)ti spui1

.Nu)l vi sc,i!'a& %ar vreau sa)l "lsesc/$

Interesul calau#este tate legaturile nastre$ Un ! ur!arit %e

%us!anii sai& #%r'it %e 'seala& intrea'a un negustr a!'ulant %ru!ul pe

care ar putea sa scape %e ei$ Negustrul i)l arata& api a%auga1 .Nu)ti tre'uie

ni!ic- Pate cu!peri ceva/$

Plitetea este ru%a cu %ipl!atia& neplitetea este prstie$ A)ti "ace%us!ani cu rice pret insea!na sa)ti %ai "c acperisului$

Pentru a intra in lu!e este necesara "arte !ulta ra'%are si inga%uinta1

una "ereste %e acci%ente& cealalta %e certuri si invi%ie$

Sa ne a'tine! sa critica!& "ie c,iar cu 'una intentie& caci a rani pe

cineva este usr& a)l in%repta este i!psi'il$

In p#itie& pentru a %eveni 'lin% nu)ti ra!ine %ecit sa)ti a!intesti %e

prpriile tale sc,i!'ari in !%ul %e a *u%eca1 .Tt asa a! gin%it are si

%iniara-/$

C!prta!entul a!enilr este a%esea in"antil& ras"atat0 %eci nu

tre'uie sa "i! nici prea in%ulgenti& nici inga%uitri cu ni!eni$3



3 3

Iti pier#i !ai usr un prieten %in%u)i 'ani %ecit %aca nu)i %ai$ Acela

care nu)l recunaste pe %rac %ecit %upa carnele sale& ri pe ne'un %upa

clptei& va "i a%esea su' 'iciul lr$

Oa!enii sint ca luna si ccsatii1 nu)si arata %ecit "ata0 ei au %arul

innascut %e a)si "lsi "i#in!ia ca pe !asca& expri!in% ceea ce le esteutil in acel !!ent$

3

3 3

A ierta& a uita insea!na a arunca pe "ereastra experienta capatata cu

!are stra%anie$

Precu! cineva parta greutatea prpriului crp& "ara a si!ti sau "ara

a)i "i straina& tt ast"el nu ne %eran*ea#a cpiii nstri& ci nu!ai ai altra$ +e

aceea& "iecare are in aprapele sau glin%a& in care)si ve%e prpriile

%e"ecte& greseli& vicii& 'iceiuri rele$ Reactia este aceea a ciinelui care

privin%u)se in glin%a latra nestiin% ca)si atentinea#a prpria sa i!agine$3

3 3

Prin viclenie& !inciuna& %isi!ulare& a!enii nu "ac %ecit sa se insele

pe ei insisi$

Intre'uinta! a%esea 'iletul %e ,irtie in lcul !ne%ei autentice$

+e!nstratiile exteriare si gesturile !i!ice sint !ne%a "ara valare&

"lsita in lcul a%evaratei sti!e si prietenii$ Pe %e alta parte& cineva ar putea

sa se intre'e %aca exista persane %e!ne %e senti!ente a%evarate$ Prietenia

sincera presupune un interes cu ttul 'iectiv util "ericirii prietenului&

prietenul la rin%ul sau cn"r!in%u)se$ Prietenia presupune reciprcitate$

3

3 3

Pe lu!ea acesta sint legaturi care se spri*ina inca pe !tive egiste&

%ar care& printr)un graunte %e iu'ire a%evarata& sint trans"r!ate si parta cu

arecare *ustete nu!ele %e prietenie$

Ele nu sint& prin ur!are& !ai presus %e legaturile 'isnuite& care sint in

general %e asa natura ca nu le)a! !ai a%resa nici un cuvint cunstintelr

nastre& %aca le)a! au#i vr'in% %e ni in lipsa$

Prietenii se nu!esc sinceri0 %us!anii sint sinceri$ +e aceea& pentru a

ne cunaste pe ni insine& ar tre'ui sa intre'uinta! parerea lr ca pe

%ctrie a!ara& %ar utila$3

3 3

Per"ectiunea este ru%a cu i!per"ectiunea& in care a!eninta sa se

sc,i!'e$ Pe %e alta parte& "iecare %e"ect are ru%a calitate$ +e aceea&

cn"un%a! a%esea la persana calitatile cu %e"ectele sau invers$ Pru%entul

trece %rept las& ecn!ul pare avar& !incinsul pare sincer& risipitrul e

li'ertin& ti!i%ul pare a se pre#enta cu n'ila incre%ere in sine insusi etc$

3

3 3

Oa!enii care pse%a calitati cu a%evarat re!arca'ile& stralucite& nu ses"iesc sa)si !arturiseasca greselile lr& !ai ales cin% sint raprtate tc!ai la



calitatile recunscute& cn"r! expresiei lui 8erge San%1 .(iecare are

%e"ectele virtutilr sale/$

+i!ptriva& sint persane cu!seca%e& %e caracter& carra nu li se

pate i!puta ni!ic& care nu gresesc nici%ata& iar %aca gresesc isi ascun% cu

gri*a greseala& nea%!itin% vre alu#ie la ea0 acesta pentru ca tt !eritul lr

cnsta in su"iciente& in stra%ania lr %e a nu gresi& !eritul lr "iin% lesne%i!inuat cu "iecare greseala "acuta$ Singura lr virtute& singurul lr cre# este

%e a nu gresi$

(iecare "ata !eneasca este ,iergli"a care !erita sa "ie %esci"rata si

al carei al"a'et il purta! in ni insine$ (i#in!ia spune !ai !ult %ecit

vr'ele$ Ea este re#u!atul a tt ceea ce gura nu prnunta& litera initiala a tt

ceea ce va ur!a in gin%irea si in actiunile persanei respective$

Cuvintul este intru!entul si repre#entarea gin%irii !ului& c,ipul

repr%uce su'cnstientul sau$

+e aceea& !erita sa)i 'serva! pe cei %in aprpierea nastra& c,iar

%aca nu ave! ce sa le spune!$+aca "iecare ! !erita atentie pentru ca expri!a gin%ire %i"erita %e

natura sa& cu atit !ai !ult 'unatatea !erita sa "ie cnte!plata& caci ea

tra%uce in !%ul cel !ai general si !ai inalt re"lectarea naturii asupra

perei: +e aceea& ea su'*uga atit %e puternic privirea nastra$

(ru!usetea este ne!a generala a naturii0 in%ivi%ul nu este %ecit un

crlar al i%eii$

Tacit a%!ite! ca "iecare este ceea ce pare si e %rept sa "ie asa$

+i"icultatea cnsta in a)i %eter!ina pe se!enii nstri sa "ie ceea ce par a "i0

aici este !!entul in care si cel !ai exersat greseste$ Aceasta nu pentru ca

c,ipul !inte& cu! #ice (igar& ci pentru ca ni nu sti! ce spune$

Este a%evarata arta sa %esci"re#i "i#in!ia cuiva& iar principiile

acestei arte nu se invata in a'stract$

Pri!a cn%itie este 'servatia 'iectiva si aceasta nu)i usara$ Cea

!ai !ica ur!a %e antipatie sau si!patie& %e ura sau speranta sau si!pla

in"luenta persnala se interpune& !%i"icin% 'servatia 'iectiva$

Sunetul unei li!'i nu i#'este %ecit pe acela care n) intelege& sensul

c!unicarii acperin% sen#atia au%itiva prpriu)#isa$ +e aceea& "igura unui

! nu)l pate sca %ecit pe acela care nu)l cunaste$

+e aceea& pri!a ve%ere ne %a cea !ai curata i!presie 'iectiva si

pri!a cn%itie in a %esci"ra$

In"atisarea cuiva ne a"ectea#a la pri!a ve%ere& ca !irsul cin% intra!un%eva& ca gustul atunci cin% 'e! sau !inca!$

+aca e a%evarat ca Scrate a #is intr) #i unui tinar care)i era pre#entat

spre a)l exa!ina1 .Vr'este& ca sa te va%/& este %e la sine inteles ca acesta nu

se aplica nu!ai la sunet$ Via sa)i va%a c,ii ani!in%u)i)se& pasiunea

expresiei %in%u)i a%evarata i!agine a !ului& precu! si capacitatile sale

intelectuale %escperin%u)se in !iscarile lui$ +ar s)ar putea 'iecta usr1

intii ca insusirile !rale sint prea ascunse pentru a se %escperi atit %e usr0

al %ilea& ca in "cul %iscutiei& %e#vltarea "i#in!iei exercita asupra

nastra in"luenta autentica& !enita sa ni)l aprpie pe cel care vr'este& %ar

care tul'ura prpria nastra "acultate %e a cunastere si repre#entare$ +eci& sarputea spune !ai crect1 .Nu vr'i& ca sa te va%/$



Pentru a prin%e a%evarata si te!einica "i#in!ie a unui !& tre'uie

sa)l 'serva! cin% e singur& cu el insusi$ Orice scietate& rice cnvr'ire ii

arunca un re"lex strain& in genere& in avanta*ul sau0 actiunea %in *urul sau il

ri%ica peste nivelul sau$

Acelasi !& privit in singuratate& a%incit in gin%urile sale& cplesit %e

prpriile sale senti!ente si sen#atii& iti va arata a%evarata sa in"atisare& ceeace si!te si ceea ce este$

Cea !ai spirituala si !ai inteleapta %intre natiunile eurpene a %ictat

%atrie %e plitete ca nici%ata sa nu "ie intrerupti ar'itrii1 aceasta se

nu!este .a unspre#ecea prunca/$ =g!tul este cea !ai neplacuta

intrerupere$

C,iar un #g!t !%erat& %ar cntinuu& !a tul'ura a%esea inainte sa)l

au% cnstient si si!t un "el %e greutate in gin%ire$ E ca si cu! !i)ar "i

i!pie%icate piciarele "ara sa 'ag %e sea!a$

3

3 3Mai ales cin% este 'gat& prstia il %egra%ea#a pe !$ Nevile si

saracia il string in c,ingi pe cel lipsit %e !i*lace0 serviciile sale inlcuiesc

stiinta si ii cupa tata #iua$ +ar 'gatii care sint prsti se asea!ana cu

tur!a care nu traiesete %ecit %upa tanele ei$

3

3 3

Cin% citi!& autrul cugeta pentru ni$ Reincepe! !ersul interir al

spiritului sau& ca sclarul care %esenea#a cu creinul pentru a invata sa scrie

se!nele pe care invatatrul le)a "acut pe ta'la$

+e aici vine teri'ila usurare pe care ne) %a lectura& cin% intrerupe

"irul prpriilr nastre cugetari0 !intea nastra este atunci ca piata pu'lica&

in care se a%una i%eile straine$

Acela care citeste tata #iua si nu se %i,neste %ecit prin ne!iscare&

pier%e incetul cu incetul "acultatea %e a gin%i prin sine insusi ca un ! care

calareste !ereu si uita sa !ai !earga$

Acesta este ca#ul !ultr invatati& pe care cititul i)a prstit %e)a

%reptul$

Her%t pvesteste ca >erxes a plins %e#astrul ar!atei sale innecate&

'servin%& in acelasi ti!p& ca peste suta %e ani nici unul %in a!enii sai nar

!ai "i trait$ Cine ar putea are sa nu plinga la ve%erea unr vlu!inase

catalage in care tate cartile& in #ece ani& vr "i !arte si uitate-3

3 3

Plitia sanitara ar tre'ui sa "ixe#e& in interesul sanatatii c,ilr nstri&

un !ini!u! al %i!ensiunii literelr %e tipar$ 8iuvaergii venetieni pvesteau

ca tti acei care lucrea#a "ai!asele lantisare %e Venetia r'esc in !ai

putin %e trei#eci %e ani$

3

3 3

Cu cit un ! este !ai capa'il si !ai seris& cu atit are si!tul u!rului

!ai %e#vltat$ Oa!enii care insa ri% sau #i!'esc& in%i"erent %aca e ca#ul saunu& ri sint saraci cu %u,ul& ri sint !esc,ini !ral si intelectual0 %e aceea&



"elul in care ri%e cineva& !tivul pentru care ri%e sint caracteristice "iecarui

in%ivi% in parte$

In ceea ce priveste "ericirea sau ne"ericirea nastra& tre'uie sa ne

stapini! "ante#ia0 sa nu "ace! planuri !ari pentru ca nereali#area sau

%istrugerea lr ne csta scu!p$ +e ase!enea& sa ne "eri! ini!a %e

repre#entarile ne"ericite& %ar neinti!plate inca ale i!aginatie$Pentru a ne stapini inc,ipuirea este necesar s) i!pie%ica! sa ne

rea!inteasca si sa ne #ugraveasca ne%reptatea& stricaciunea& pier%erile&

in*uriile& u!ilintele& !rti"icatiile su"erite cin%va$ Caci prin aceasta sint

excitate ura si reaua vinta a%r!ite cin%va& su"letul nstru pier#in%u)si

ast"el curatenia$

3

3 3

+aca un ! arata prin purtarea lui ca sensul %reptatii ii este strain& nui

incre%inta letcaie "ara garantiile ptrivite$

Tre'uie rupta rice prietenie cu asa)#isii a!ici 'uni care& pentru un"leac& se arata rai si vulgari$ Prin aceasta se evita situatii neplacute pentru

viitr$

(a tt ast"el si cu servitrii$ E %e pre"erat sa te %escurci singur& %ecit sa

te incn*ri %e tra%atri$

Ne purta! %e"ectele cu! ne purta! crpul1 "ara sa le si!ti!$ Sa ne

"eri! %e rice pre"acatrie& caci i#vrul ei este tt%eauna in "irca0 api&

%isi!ularea presupune inselatrie si i!plica& !ai %evre!e sau !ai tir#iu&

%e#apr'are a gestului in sine si asta pentru ca cineva %reste sa para ceea ce

nu este$

3

3 3

Cel ce vrea sa traiasca printre a!eni nu tre'uie sa cn%a!ne

in%ivi%ualitate& c,iar rea& !i#era'ila sau ri%icla "iin%ca este creata %e

natura$ Asa%ar& sa le perceapa ca atare& ca pe ceva necesar& nesc,i!'atr&

care& ca ur!are a unui principiu etern si !eta"i#ic tre'uie sa "ie asa0 in ca#ul

cel !ai rau sa cugete ca tre'uie sa existe si ast"el %e creaturi$ Ignrin% aceste

aspecte& %evii ne%rept si)ti "aci %us!ani$

Caci ni!eni nu pate sa)si sc,i!'e ra%ical persnalitatea& caracterul&

etica sa& "rta sa spirituala& te!pera!entul& "i#in!ia$ +aca v! cn%a!na

un ! in ttalitate nu)i ra!ine altceva %e "acut %ecit sa ne c!'ata& la rin%ul

sau& pina la !arte0 caci ii suspen%a! %reptul la existenta prprie&'ligin%u)l& in acelasi ti!p& sa %evina altceva %ecit este in !% invaria'il$

+e aceea& pentru a trai printre a!eni tre'uie sa respecta!

in%ivi%ualitatea "iecaruia& ricare ar "i si tre'uie sa ne gin%i! sa)l utili#a!

%upa psi'ilitatile si inclinatiile sale& "ara sa spera! vre sc,i!'are si "ara

sa cn%a!na!$ Acesta este a%evaratul sens al prver'ului .sa traiesc lasin%

si pe altii sa traiasca/$ Sarcina nu este %elc usara& pe cit este %reapta0 prin

ur!are& acela care respecta persnalitatea se!enului sau se pate scti

"ericit$

3

3 3Plitetea insea!na in%e!inare& neplitetea este sinni!a cu prstia$



Nu "iti ecn!i cu plitetea$ Veti %ve%i ast"el !are lipsa %e intelepciune$

+ar acela care i!pinge plitetea pina la a)si sacri"ica prpriile sale interese

reale plateste prea scu!p pentru recunstinta sau eventual un serviciu

!%est$

AMORUL

INSTINCTUL 8ENERATOR +espre a!r1 'iectul sau& e"ectele si cau#ele sale aparente –

I!prtanta si seri#itatea pasiunii a!rase – Ilu#ia in%ivi%ului si triu!"ul

speciei

+ragstea este& ca instinctul vital& cel !ai puternic %intre tate

resrturile$ +eci& %aca s)ar gin%i cineva ca %ragstea a'sar'e& "ara incetare&

vlaga tineretii& ca este scpul supre! aprape al ricarui e"rt !enesc

a%ucin% %e#r%inea in a"acerile cele !ai seriase& ca incurca cele !ai !ari

spirite& ca arunca %esertaciunile sale printre incurcaturile %ipl!atice si

lucrarile aca%e!ice& ca strecara 'iletele %ulci in !apele !inistrilr si "lrii

uscate in !apele "il#"ilr& ca rupe relatii pretiase& s"ari!a legaturi cepareau %e ne#%runcinat& isi "ace victi!e %in viata& sanatate& 'gatie& rang&

"ericire& ca "ace %in !ul cinstit un %es"rinat si %in prieten tra%atr& %ragstea

rau"acatrului care se stra%uieste sa rastarne& sa incurce& sa %istruga tt&

atunci acel cineva ar "i gata sa strige1 Pentru ce atita #g!t si e"rt& atitea

neca#uri si su"erinte-

Este vr'a& "ireste& %e un lucru cit se pate %e si!plu1 "iecare "ace ce

%reste sa)si ai'a in 'arca lui$

Pentru gin%itrul seris insa a%evarul este altul$ Caci i!prtanta

c,estiunii este pe !asura ganei "uriase ce se %es"asara in acest scp$

Ce este !ul-

Vinta care aspira sa traiasca intr) "iinta nua si %ese'ita$

+ragstea este viclesugul intre'uintat %e natura pentru a)si atinge

scpul& care nu este& in realitate& %ecit crearea unei "iinte ni& %eter!inata in

esenta sa$

Pr'a-

Iat)$ A!rul platnic este prstie& caci a!rul nu se !ultu!este

nici c,iar cu un senti!ent reciprc – ceea ce %reste& ce cauta& ce pretin%e

este pse%area insasi& este a si!ti "iinta iu'ita& %rita& in puterea sa vitala&

'ar'ateasca& sa si!ta pse%in% in tata plenitu%inea& cu tata "rta si!turilr

%e#lantuite prin placere$

Scpul unic& a%evarat& scpul real al ricarei uniri %in %ragste esteprcreatia& nasterea unui cpil& cu tate ca in%ragstitii nici nu visea#a cit %e

tra%atare este natura cu ei& aruncin% peste actul prpriu)#is cel !ai

stralucitr si !ai !inunat val$

Placerea& vluptatea pse%arii reciprce nu este %ecit cursa$ Natura

u!ple glurile cu in%ivi#i ni$ Exa!inati %ua "iinte care cauta sa)si

satis"aca acest instinct i!peris nu!it %ragste$ In privirile lr& incarcate %e

%rinte& se ve%e cuprin#in%u)se viata unei "iinte ni0 in i!preunarea sexuala&

%upa care tin*esc& este cntpirea a %ua "iinte intr)una singura$ Acest al

treilea in%ivi%& pe care)l va% creat %in stringerea lr in 'rate si in !i*lcul

vluptaselr lr placeri& va recrea in el calitatile ere%itare ale parintilr&care ast"el vr supravietui$



+ragstea nu este asa%ar %ecit vinta %e supravietuire a speciei&

necesitatea %e perpetuare in %auna ilu#iilr si 'ucuriilr e"e!ere pe care

!ul le si!te$

Oare exista vreun in%ragstit care& %upa ce si)a satis"acut pasiunea& sa

nu si!ta ca vra*a s)a risipit- Nu!ai specia a pr"itat %in i!preunarea

a!rasa a %ua "iinte0 in%ivi%ul nici !acar nu reali#ea#a cine pier%e si cinecistiga$ I!pins %e geniul speciei& isi i!pune tate sacri"iciile "ara !acar sa

'anuiasca scpul a%evarat al %ragstei& "aptul ca a%esea este ttal %i"erit %e

aspiratiile sale$

Ani!alele sint& %e ase!enea& inselate %e aceasta !isti"icare a naturii

care& inventin% placerea& le "ace sa crea%a ca lucrea#a pentru satis"actia

in%ivi%uala$ In realitate& nu!ai perpetuarea speciei cntea#a$

Ceea ce pr'ea#a "aptul ca %ragstea se re%uce la un instinct %e

repr%ucere a speciei este ca 'ar'atul& prin natura sa& este inclinat spre

insta'ilitate& in ti!p ce "e!eia este 'ligata& !acar un ti!p& sa ra!ina "i%ela$

9ar'atul este pliga!$ Nu!arul pparelr pliga!e este %e patru ri!ai !are %ecit nu!arul pparelr !nga!e$ Scpul naturii& in%reptat

spre !entinerea speciei& i!pinge 'ar'atul sa caute !ai !ulte "e!ei$ El pate

cu usurinta sa insa!inte#e suta %e cpii pe an %aca are atitea "e!ei la

%isp#itie$

3

3 3

Care sint "e!eile pe care %ri! sa le pse%a!-

Acelea care sint tinere& vitale& sanatase& avin% virsta cuprinsa intre ?@

si B %e ani$ O "e!eie 'atrina& incapa'ila %e a !ai avea cpii& nu !ai are

"ar!ec& nu !ai atrage$ Instinctul ascuns care ne cn%uce se va%este in

intentia %e a avea cpii$ Api& ve%eti "ata sau "e!eia care& %upa calen%arul

ei& cin% natura "ace "ecun%a cauta un 'ar'at$ Reciprc& atractia nastra

sca%e in c,ii sexului "ru!s %upa peria%a prprie ger!inatiei sau cin%

cnceperea este !ai !ult sau !ai putin %epartata$

3

3 3

+aca vitalitatea si sanatatea "e!eii ne atrag in egala !asura %in tea!a

%e a nu prcrea "iinta sla'a si 'lnaviciasa& sc,eletul care este

"un%a!ental !%elul speciei repre#inta pentru ni un !tiv puternic %e

atractie sau %e respingere$ O talie care se a'ate %e la prprtie nu pate "i

%espagu'ita %e un 'ra# "ru!s$ Un crp "ru!s& !la%is si %rept& cupiciare !ici& ne incinta$ Insasi 9i'lia spune %espre piciarele "ru!ase ale

unei "e!ei ca sint ca niste clane %e aur pe scluri %e argint$ +a!& %e

ase!enea& !are i!prtanta %rintelr care servesc nutritia si sint ere%itare$

Mai cauta! iarasi rtun*i!ea carnurilr& "ru!usetea plastica pentru ca

acestea pr!it "atului nutritie crecta si in%estulatare$ Sinii 'ine

repre#entati pr%uc asupra 'ar'atului un a%evarat "ar!ec pentru ca& a"lin%use

in raprt %irect cu rganele genitale "e!inine& sinii puternici sint ca niste

re#ervare asteptin% gurita "atului$

(e!eia prea grasa& "e!eile)cls ne %isplac pentru ca starea lr

!r'i%a arata atr"iere a uterului si este un se!n sigur %e sterilitate$Regularitatea si "ru!usetea "etei ra!in la ur!a$ Se cauta un nas 'ine



"acut& caci natura lucrea#a la ve%ere pentru cnservarea tipului speciei$ Ne

place gura !ica& pusa unui 't %e ani!al$ Oc,ii "ru!si& "runte

"ru!asa& 'ar'ia pre!inenta sint& %e ase!enea& ele!ente atragatare$

+in partea lr& "e!eile pre"era 'ar'atii intre B si %e ani "ata %e

tinerii care repre#inta ttusi eleganta si "ru!usetea !asculina$ Caci nu gustul

cn%uce vinta "e!eii ci instinctul care recunaste& in acesta virsta& apgeul"rtei virile si generatare$

3

3 3

(e!eia nu este atrasa %e c,ipul 'ar'atului& ci %e "rta si cura*ul sau$

Aceste calitati par a asigura cpilului prtectie vigurasa$ (e!eile iu'esc

vigarea !usc,ilr& u!erii lati$ Nu le pasa %aca 'ar'atul e grslan& e %e

a*uns sa "ie puternic$ C,iar %aca 'ar'atul se arata iu'aret si a!atr %e

aventuri sexuale& va "i re"u#at %e "e!eia care ve%e in el un 'ar'at& nu %ar un

sex$

Ceea ce cucereste "e!eia este cura*ul& ,tarirea& 'unatatea ini!ii&spiritul %e %reptate al 'ar'atului& caci tate aceste calitati tatal le va trans!ite

cpilului$

+arurile spirituale nu in"luentea#a atractia sexuala& pentru acestea nu

se trans!it cpilului$ +e aceea& 'ar'atii prsti& %ar 'ine "acuti& au a%esea !ai

!ulta trecere %ecit cei spirituali$ S)au va#ut uniri %in %ragste %intre 'ar'ati

grslani& stupi#i& %ar r'usti& si "ete 'lin%e& instruite si cu gust0 s)au va#ut si

'ar'ati instruiti& i!perec,in%u)se cu cite "e!eie 'ine "acuta& %ar ttal

necrespun#atare spiritual$

Ceea ce natura are in ve%ere in ti!pul i!perec,erii nu este

intretinere !ai !ult sau !ai putin spirituala& ci prcrearea %e cpii r'usti$

Unirea nu se "ace cu capul& ci cu ini!a$

3

3 3

Sexul este cnstituit inc!plet& caci intr)unul si in celalalt sex este

parte care cauta pe cealalta pentru a se c!pleta unin%u)se$

Orice in%ivi% gaseste c!ple!entul sau "iresc intr)un alt in%ivi% %e

sex pus& care are ceea ce lui ii lipseste si este neaparat necesar pentru a

pr%uce tipul %eplin al u!anitatii& cnceput in nua creatura& care tre'uie sa

se nasca0 ttul tin%e& cncura la cnstruirea acestei "iinte viitare$ (i#ilgii

ne invata ca la 'ar'at si la "e!eie sexualitatea se gaseste in gra%e %i"erite1

printre "e!ei se gasesc ,er!a"r%ite gratiase0 ,er!a"r%itis!ul "e!inin si!asculin %au in%ivi#i neputincisi& neapartinin% nici unuia %intre sexe$

Pentru ca %ua in%ivi%ualitati sa)si gaseasca c!ple!entul lr "iresc&

tre'uie ca gra%ul lr %eter!inat %e sexualitate sa crespun%a la 'ar'at si la

"e!eie$ +in instinct in%ragstitii !asara aceasta parte prprtinala&

necesara "iecaruia %intre ei$ +incl %e rice !are pasiune sta acest calcul

incnstient si cin% a!antii vr'esc %e unirea su"letelr& tre'uie sa

su'inteleaga intt%eauna ar!nia calitatilr "i#ice& caci nu su"letele se cauta&

ci trupurile& in scpul %e a prcrea "iinta cea !ai %eplina$

3

3 3Pe linga acestea se !ai a%auga si alte cnsi%eratii1 cauta! sa



neutrali#a! sla'iciunea si i!per"ectiunile nastre prin calitatile altr

persane$ Ast"el& cu cit un 'ar'at are !ai putina "rta !usculara& cu atit va

iu'i !ai !ult "e!eile puternice si invers$ +ar cu! "e!eia este intt%eauna

!ai sla'a& ea pre"era 'ar'atii r'usti$ +e alt"el& 'ar'atii nu au gust prnuntat

pentru "e!eile !asive& iar "e!eile cu structura "i#ica sli%a nu iu'esc

'ar'ati inalti$ Instinctual& natura evita insa rasa %e giganti sau %e pig!ei&careia n)ar putea sa)i trans!ita vigarea necesara pentru a)i asigura %urata$

+e alt"el& s)a 'servat ca prgeniturile unui cuplu !asiv sint sla'e si

ra,itice$

+evierile si %e"ectele nastre sint crectate %e natura pina in cele !ai

!ici a!anunte$ Persanele cu nasc cirn privesc a%!irativ la nasurile

acviline& 'ar'atii inalti& cu ase lungi& pre"era "e!ei !inine& plinute& cu

psterir accentuat$

(ara sa stie& 'ar'atul se supune inaintea "e!eii unui r%in superir&

acela al speciei$ Priviti seri#itatea& su'cnstienta cu care se stu%ia#a la

pri!a intreve%ere un 'ar'at si "e!eie1 se scrutea#a reciprc& se 'serva ina!anunt incepin% cu "ata si ter!inin% cu ceea ce e ascuns privirii$ Acest

exa!en nu este %ecit !e%itatia speciei asupra cpilului pe care acest cuplu

ar putea sa)l cree#e$ Re#ultatul acestei !e%itatii va %eci%e gra%ul lr %e

aprpiere si %rintele lr reciprce$

3

3 3

Scpul ulti! al ricarui %e!ers a!rs& in%i"erent %aca se inc,eie

%ra!atic sau pti!ist& este in relitate %ese'it %e seris& si in acelasi ti!p

cel !ai inprtant %in viata !eneasca1 in rice "iinta in stare sa prcree#e

geniul speciei pregateste generatia viitare$

Acesta este !area pera a lui Cupi%n& "ara incetare activ si creatr$

C!parate cu i!prtanta intereselr speciei& interesele in%ivi%uale& in

existenta lr e"e!era& sint neinse!nate$ +e aceea& +u!ne#eu este gata %e a

le sacri"ica "ara !ila$

Caci geniul speciei este in raprt cu in%ivi%ul ceea ce este un

ne!uritr pentru !uritr si interesele sale& in"initul pe linga universul "init$

Pentru a raspun%e unr interese superiare acelra care "ac 'iectul

"ericirii sau ne"ericirii nastre persnale& +u!ne#eu le ur!areste cu

cnstanta su'li!a in vacar!ul ra#'iului sau al i!'ul#elii a"acerilr& in

!i*lcul rrilr unei epi%e!ii& prin pustietati sau in prea*!a lacasurilr

s"inte$Nevia %e iu'ire pe care petii %in tate ti!purile %escriu in "el si

c,ip si al carei su'iect este "ara s"irsit& acesta %rinta& care leaga %e

psesiunea unei "e!ei i%eea unei "ericiri inexra'ile si a unei %ureri

nes"irsite& la tea!a ca n)ar putea s) ai'a& aceste "ra!intari "ara !argini ale

%ragstei nu pt avea ca !tivatie necesitatile unei "iinte trecatare$ Ele sint

ten%intele geniului speciei care nu ve%e prin aceasta %ecit un inc!para'il

!i*lc %e actiune$ Nu!ai specia are viata nes"irsita si nu!ai ea pate sa

cree#e %rinte& satis"actii si %ureri nes"irsite$ +ar inc,isa cu! e in stri!tul

piept al !uritrului& nu)i %e !irare ca acest piept pare cite%ata ca vrea sa

i#'ucneasca si nu pate gasi nici un "el %e expresie pentru presenti!entulunei vluptati sau al unei trturi nes"irsite$



Acesta exaltare supra!eneasca se cnstituie in "n%ul ricarei pe#ii

a!rase& in%e!nin%u)l pe pet sa se expri!e prin !eta"re "ara !asura&

ireale$ Acesta stare exaltata i)a creat pe Petrarca& Dert,er& Ortis si altii$ Alt"el

nu se pt explica$

Nu nu!ai insatis"actia in %ragste pate %uce la "inaluri tragice& %ar si

satis"acerea a!rului& caci pasiunea %uce a%esea la cn"licte atit %einc!pati'ile cu starea persnala a in%ivi%ului& incit a%esea %istruge ttul

pentru a se putea !entine$

A!rul pate "i in p#itie cu tate relatiile nastre sciale& c,iar cu

persana celui iu'it& legin%u)se %e "iinta care& in a"ara %e inclinatia

sexuala& nu este %ecit un 'iect %e terare si %ispret$

Vinta speciei este superiara in%ivi%ului si inc,i%e c,ii la tate

viciile& ra!inin% sli%ar cu 'iectul pasiunii sale$

In%ata ce vinta speciei este satis"acuta& ea %ispare si placerea

in%ivi%ului risipin%u)se& il rea%uce la cru%a realitate$

+e aceea& insusi A!r este in"atisat legat la c,i$3

3 3

Re#ultatul "inal al a!rului este asigurarea generatiei viitare$

Persna*ele care vr urca pe scena cin% ni v! c'ri vr "i ast"el strict

%eter!inate in existenta si calitatile lr %e acest "leac nu!it pasiunea in

%ragste$ Marea i!prtanta a %ragstei pasinale strins legata %e existenta

u!anitatii se pre#inta ca expresia cea !ai inalta a vintei in%ivi%uale& care se

trans"r!a in vinta a speciei$

Intr)a%evar& %in a!rul pasinal si vinta in%ivi%uala se nasc pateticul

si su'li!ul in %ragste$ Nici un su'iect nu pate egala interesul stirnit %e

acela ce "ace "ericirea si ne"ericirea speciei$

O actiune %ra!atica& %es"asurin%u)se "ara episa%e a!rase& este

greu %e sustinut& in ti!p ce inti!plarile pe aceasta te!a suscita per!anent

interesul cititrului sau al ascultatrului si este& practic& inepui#a'ila$

In tti aceia care sint capa'ili %e prcreatie geniul speciei creea#a

generatia viitare$

Un eru care)si plinge in"ringerile sau %urerile "i#ice este %e!n %e

%ispret& %ar acelasi eru nu se si!te u!ilit cin% isi plinge ne"ericirile %in

%ragste& caci atunci nu el& ci insasi specia plinge$ +e ase!enea& a!enii cei

!ai cinstiti& !ai crecti& c!it a%ulterul& %ispretuin% si incalcin% !rala&

caci interesul speciei a pus stapinire pe ei$I!ptriva ricarr prteste se ri%ica insasi pil%a Mintuitrului&

in%e!nin% sa arunce cu piatra in "e!eia a%ultera pe acela care cu a%evarat na

gresit$

3

3 3

Pri!a cnsi%eratie care %eter!ina inclinatie si alegerea este aceea a

virstei1 tineretea "ara "ru!usete este atractiva0 "ru!usetea "ara tinerete nu

pre#inta sex)appeal$

A %ua cnsi%eratie este sanatatea1 'lile acute nu tul'ura inclinatiile

nastre %ecit trecatr0 'lile crnice sperie sau %epartea#a pentru ca ele setrans!it cpilului$



+upa virsta si 'ala ni!ic nu %epartea#a !ai !ult %ecit cn"r!atie

%e"ectuasa$

Un in%ragstit este cin% tragic& cin% c!ic pentru ca si)ntr)unul si)n

celalalt ca# este in !iinile speciei& care)l %!ina pina la a)l scate %in "ire1

actiunile lui %epin% nu!ai %e caracterul sau$ +e aici vine& atunci cin%

pasiunea atinge un nivel superir& acea culare atit %e su'li!a in care sei!'raca sugestiile a!antului& acea inaltare transcen%enta si supranaturala

care pare a)i "ace sa piar%a %in ve%ere scpul "i#ic al a!rului$

Aceasta pentru ca geniul speciei si instinctele sale superiare il atita

acu!$ El a pri!it !isiunea %e a inte!eia un sir ne%e"init %e generatii %tate

cu arecare cnstitutie "i#ica si "r!ate %in arecare ele!ente care nu se

pate intilni %ecit intr)un singur tata si intr) singura !a!a0 aceasta unire si

nu!ai aceasta pate "r!a generatie %eter!inata strict %e vinta %e a trai$

Senti!entul care)l a*uta in aceste circu!stante %e i!prtanta

transce%entala il "ace pe in%ragstit sa se ri%ice %easupra lu!ii !ateriale& sa

se %epaseasca pe sine& si)i i!'raca %rintele ast"el incit iu'irea %evine unepis% petic uneri pina la ri%icl$

3

3 3

Vluptatea este seriasa$ I!aginati)va cea !ai "ru!asa perec,e& cea

!ai "er!ecatare$ Cu! se atrage si se respinge& cu! se %resc si cu! "ug

unul %e altul cu gratie si "ru!usete$ Vine !!entul vluptatii$ Orice glu!a a

%isparut$ Perec,ea a %evenit seriasa$ +e ce- Pentru ca vluptatea este

ani!ala si ani!alitatea nu ri%e$ (rtele naturii lucrea#a pretutin%eni in !%

seris$

3

3 3

Se inti!pla ca a!rul sa se i!pace cu ura cea !ai vilenta pentru

"iinta iu'ita0 %e aceea& Platn l)a c!parat cu iu'irea lupilr pentru i$

Aceasta situatie ia nastere cin% un in%ragstit pasinal nu pate cu nici un

pret sa se "aca ascultat$ .Il iu'esc si il urasc/& excla!a S,a7espeare in

.C;!'eline/$

Ura cuiva i!ptriva "iintei iu'ite se pate aprin%e atit %e tare& incit se

a*unge la cri!a pasinala si la sinuci%ere$

Cin% pasiunea atinge stari parxistice aceasta ,i!era este atit %e

tul'uratare& incit %aca cineva nu pate s) atinga viata insasi isi pier%e

sensul si pare atit %e lipsita %e placere& incit in%ragstitul isi %epaseste "rica%e !arte c,iar$

In acest ca#& vinta !ului este %ese'ita %e vinta speciei sau alt"el

spus vinta speciei intrece atit %e !ult vinta in%ivi%ului& incit in%ragstitul

care nu pate lucra in calitate %e repre#entant al speciei %ispretuieste sa)si "ie

util lui insusi$ In%ivi%ul este !ult prea "ragil pentru a inc,i%e in el aspiratia

nes"irsita a vintei speciei& cncentrata asupra unui 'iect %eter!inat$

Sinuci%erea %evine singura !%alitate %e eli'erare a in%ivi%ului sau c,iar a

cuplului& exceptin% ca#ul in care natura insasi rupe #aga#urile cnstientului&

lasin% li'era ne'unia$

+ar nu nu!ai pasiunea nesatis"acuta are un s"irsit tragic si %isperat& cisi %ragstea i!plinita pate %uce la ne"ericire$ Exigentele %ragstei in



cn"llict cu starea persnala a in%ragstitului sint atit %e inc!pati'ile cu

celelalte circu!stante ale vietii si planurilr sale %e viitr& incit cel !ai

a%esea le %istruge in lc %e a le sustine$

3

3 3

+ragstea nu intra in cntra%ictie nu!ai cu relatiile sciale& a%esea 'ulversin% natura inti!a a in%ivi%ului atunci cin% se "ixea#a asupra unr

persane care in a"ara raprturilr sexuale ar "i %ispretuite %e partener$

+e in%ata ce a!rul pasinal& a%ica interesul speciei& intra in *c&

narea& %atria& cre%inta nu !ai exista& ra!inin% vr'e gale$ O!ul cel !ai

nest& cel !ai %rept este in stare sa c!ita un a%ulter& %ispretuin% nr!ele

!rale cin% %ragstea il i!pinge in interesul speciei !enesti$ Su' acest

raprt iata insa cugetare a lui C,a!"rt1

.Cin% un 'ar'at si "e!eie au unul pentru altul pasiune vilenta i!i

pare intt%eauna ca& ricare ar "i pie%icile care)i %espart& un st& parinti etc$&

cei %i a!anti sint unul pentru celalalt prin natura& isi apartin prin %rept%ivin& in ciu%a tuturr legilr si cnventiilr !enesti/$

Mintuitrul insusi cu cita in%ulgenta tratea#a "e!eia a%ultera& cin%

spune asistentilr sai ca nu e nici unul printre ei care sa nu "i "acut acelasi

pacat$

8eniul speciei inlatura tate 'arierele sciale& risipeste rigrile i!puse

%e institutii& legi& spul'era rigrile %e casta sau rasa& neavin% gri*a %ecit %e

asigurarea generatiilr viitare$

+e ce ne interesea#a atit %e !ult c!e%ia& %ra!a& r!anul sau lirica-

Pentru ca ve%e! in ele "iinte care)si apara %ragstea& a%ica interesul

speciei si care triu!"a asupra celr care nu au %ecit interese in%ivi%uale$

Su'iectul "un%a!ental al ricarei pere literare este rlul pe care)l

*aca geniul speciei cu aspiratiile si priectele sale& in care i#'uteste

intt%eauna$ Cititrii si spectatrii cre% ca a!antii si)au inte!eiat prpria lr

"ericire& %ar in realitate au sacri"icat) in "lsul speciei& cu tata preve%erea

si p#itia celr %in antura*ul lr$

3

3 3

8eniile prtectare ale in%ivi%ului sint intt%eauna in lupta cu geniul

speciei& care e "ara !ila& care nu lucrea#a %ecit pentru a)i %istruge "ericirea

lui in%ivi%uala& ca sa)si atinga scpurile$ Cei vec,i au persni"icat in

Cupi%n specia& au "acut %in el un #eu cru% cu tata in"atisarea luicpilarasa& un #eu capricis& %esptic& stapin al #eilr si)al a!enilr& un

#eu inar!at cu sageti veninase& ucigase& legat la c,i si inaripat$ Aripile

si!'li#ea#a insta'ilitatea lui& ur!are a %rintei satis"acute$

Pasiunea se spri*ina pe ilu#ia unei placeri& unei "ericiri persnale& in

pr"itul speciei$ Aceasta ilu#ie %ispare %ata cu ac,itarea tri'utului %atrat

%e ! naturii si speciei sale$

In%ivi%ul %ata scapat %e sageata care)l i!pungea reintra in psesia

li'ertatii sale& re%evine cnstient %e sine& ca%e in !arginile stri!te ale

saraciei sale si se !ira va#in% %upa atitea e"rturi& staruinta si pasiune& ca nui

ra!ine %ecit satis"actia grslana a si!turilr$ Isi inc,ipuia ca psesiunea il va "ace "ericit& pe cin% in realitate starea lui a ra!as aceeasi$ Recunaste ca a



"st inselat %e vinta speciei si& "ericit ca Te#eu& paraseste pe Aria%na$

+aca Petrarca si)ar "i satis"acut pasiunea ar "i incetat sa !ai cinte& precu!

pasarea %upa ce si)a %epus uale in cui'$

3

3 3

Casatriile %in %ragste sint "acute in interesul speciei& nu alin%ivi%ului$ Este a%evarat ca in%ragstitii isi i!aginea#a ca)si gasesc prpria

lr "ericire& %ar scpul real le este cu %esavirsire ascuns& caci el sta in

prcrearea in%ivi%ului& care nu este psi'ila %ecit prin ei$ Mergin% i!preuna

spre acest scp este necesar ca ei sa se puna insa %e acr%& sa se ptriveasca

pe cit le va "i cu putinta !ai 'ine$

(arte a%esea acesta perec,e& unita printr) ilu#ie ce tine %e instinct –

cu! e caracteri#at a!rul pasinal – se gaseste asupra intregului rest in cel

!ai c!plet %e#acr%$ Aceasta se ve%e li!pe%e cin% ilu#ia se risipeste$

Iata %e ce casatriile %in %ragste au& in general& un s"irsit ne"ericit&

caci ele asigura "ericirea generatiei viitare in %auna in%ivi%ului$ Un prver'spanil #ice1 .Cine se casatreste %in %ragste va trai in su"erinta/$ Intr)

casatrie %e cnvenienta cnsi%eratiile care %eter!ina sint cel putin reale

si nu pt sa %ispara prin ele insele$ Prin ele "ericirea stilr este asigurata&

%ar in %etri!entul generatiei viitare$

9ar'atul care in casatrie cnsi%era !ai i!prtanta situatia !ateriala

%ecit satis"acerea inclinatiilr "iresti& traieste !ai !ult in in%ivi%& %ecit in

specie& ceea ce este cntrar naturii si %e!n %e %ispretuit$

O tinara care i!ptriva s"atului parintilr sai re"u#a cererea in

casatrie a unui 'ar'at !ai in virsta& %ar cu 'una situatie !ateriala& pentru

a alege %upa inclinatia sa "ireasca& negli*in% cnvenienta& isi sacri"ica

"ericirea in%ivi%uala %e %ragul speciei$ Tc!ai acest lucru nu i se pate

re"u#a caci ea a actinat in sensul naturii& nu in sensul egis!ului in%ivi%ual$

La inte!eierea unei "a!ilii tre'uie sacri"icate ri interesele

in%ivi%uale& ri interesele speciei$

Rar se inti!pla sa)si %ea !ina cnvenientele cu a!rul pasinal

pentru a reali#a casatrie "ericita$

3

3 3

Precaritatea cnstitutiei "i#ice& !rale sau intelectuale a unei !ari

parti %intre 'ar'ati isi are cau#a in aceste uniri& care nu se inte!eia#a pe

alegere si a"initate "ireasca& ci pe cnsi%eratii exteriare sau i!pre*urariinti!platare$ Casatriile "ericite sint rare tc!ai pentru ca scpul natural al

casatriei nu este "ericirea generatiei actuale& ci a generatiei viitare$

Cu tate acestea& pentru !ingiierea su"letelr 'lin%e si iu'itare& %s

a%auga! ca uneri se alatura pe linga a!rul sexual un senti!ent %e cu ttul

alta rigine0 prietenie a%evarata& "n%ata pe ptrivirea gin%urilr si

caracterelr$ +ar aceasta pr"un%a a!icitie nu se %eclara %ecit %upa ce

a!rul sexual s)a stins$

3

3 3

Capriciile nascute %in a!r sint ca licuricii1 ne atrag cu "ante#iile cele!ai vii& ne 'aga)n !cirla si api %ispar$



Vluptatea si!turilr este pusa entu#ias!ului& care ne %esc,i%e

lu!ea i%eala$

A!rul este c!pensatia !rtii$

3

3 3

Nasterea si !artea sint cu!pana existentei nastre& cnstituin%u)se incele %ua pluri ale tuturr !ani"estarilr vietii$

La in%ieni #eul Siva& si!'l al !rtii& parta la git& pe linga lantul sau

%e cranii& linga!ul& ca rgan si si!'l al generatiei viitare$ R!anii isi

i!p%'eau sarc"agele cu relie"uri vesele repre#entin% satiri si 'acante&

vinatri& lupte& %ansuri& scene lu'rice si!'li#in% cntrastul %intre trupul

intins in !r!intul sau& plins %e cei aprpiati si viata ani!ala intensa& "ara

%e !arte a naturii$

(EMEILE

Uritenia si sla'iciunea "i#ica ale "e!eii – +e"ectele spiritului si

caracterului sau – Rlul ei in casa si in e%ucatia cpiilr sai A tre'uit ca spiritul 'ar'atului sa "ie intunecat %e iu'ire ca sa

nu!easca ."ru!s/ acest sex %e talie !ica& cu u!eri stri!ti& cu sl%urile

largi si cu piciarele scurte$ Tata "ru!usetea "e!eii sta in instinctul a!rs$

Intreaga cn"r!atie a "e!eii arata ca n)a "st "acuta pentru !arile

reali#ari ale spiritului sau ale trupului& ci nu!ai pentru prpasirea speciei$

Ea isi plateste %atria catre viata nu prin actiune& ci prin su"erinta& prin

gri*a "ata %e cpii& prin supunerea sa "ata %e 'ar'at& caruia tre'uie sa)i "ie

tvarasa ra'%atare si %evtata$

Viata ei tre'uie sa curga incet& !ai 'lin%a si !ai neinse!nata %ecit a

'ar'atului& "ara a "i in "n% nici !ai "ericita& nici !ai ne"ericita$

E placut sa cnstati ca "e!eia este "acuta pentru ascultare$ Pusa

inti!platr intr) situatie %e %eplina in%epen%enta& "iecare %in ele se leaga

cu tate acestea %e un 'ar'at pentru a "i cn%use si stapinite$ (e!eile au

nevie %e stapin$ Este tinara- Are un a!ant$ Este 'atrina- Are un %u,vnic

sau pret$

(e!eia este un ani!al cu par lung si i%ei scurte$

Russeau a spus) cu %reptate1 .(e!eile in general nu iu'esc nici

arta& nu se pricep in nici una si n)au geniu/$ +aca nu te presti la aparente ai

putut %e*a cnstata acest lucru$

E %e a*uns sa se 'serve& %e exe!plu& ce le precupa si le atrage in

!% %ese'it atunci cin% asista la un cncert& la pera sau la teatru$ A se ve%ea nepasarea cu care "lecaresc in cele !ai neptrivite !!ente$

8recii& %aca e a%evarat& au avut !are %reptate sa nu a%!ita pre#enta

"e!eilr la teatru0 cel putin asa puteau sa inteleaga ceva %in spectacl$

+ar la ce sa ne astepta! %in partea "e!eilr %aca ne gin%i! ca& in

intreaga lu!e& acest sex n)a putut sa pr%uca nici un spirit !are& nici pera

c!pleta si riginala sau ricare alta valare %ura'ila$

Lipsa 'iectivitatii spiritului& atit %e necesara in artele plastice& este

,ani%capul lr cel !ai seris$ +in punct %e ve%ere te,nic& isi pt insusi

te!einice cunstinte necesare practicarii unei !eserii artistice sau c,iar

te,nice& %ar nu se pt %epasi pe ele insele$Exceptiile i#late& partiale nu sc,i!'a cu ni!ic situatia$ (e!eile sint



si vr ra!ine un univers inc,is& stri!t& li!itat$ Ele sint "ilistinii cei !ai

%eplini si incura'ili$

+atrita rgani#arii nastre sciale atit %e a'sur%a& care le pune in

situatia %e a i!partasi titlurile si situatia 'ar'atului& rice ar "i el& "e!eile

suscita cu inversunare a!i'itiile ign'ile& "iresti acestei a'sur%itati1

%!inatia lr& tnul pe care)l i!pun crup scietatea !%erna$3

3 3

(e!eia este un ani!al care tre'uie strunit& ingri*it 'ine si pastrat in

interirul casei$

(e!eile ar tre'ui sa se cupe nu!ai %e interir0 tre'uie ,ranite 'ine&

i!'racate crect& c,iar "ru!s& %ar tinute in a"ara scietatii$ Invatatura

religiasa este cea !ai ptrivita pentru ele& iar pe#ia si plitica !ai ales&

cele !ai %aunatare$ (e!eile sa nu citeasca %ecit carti cuviase& %in care sa

invete !ila& si carti %e 'ucatarie$ Mu#ica& %esenul& %ansul& gra%inaritul si

putina !unca le vr %a acea stare atit %e placuta 'ar'atului$ Nu!ai asa nu se vr veste*i& vr "i per!anent "ecun%e$

3

3 3

Acest sex nu tre'uie nu!it ."ru!s/& caci "e!eile nu)si pt insusi cu

a%evarat nici arta$ Ele nu au senti!entul pe#iei& nici inteligenta !u#icii&

iar exersarea unui talent este curata !ai!utareala& un pretext& a"acere

explatata %in %rinta %e a placea& caci nu pt cncepe ni!ic in !%

%e#interesat$ +in punct %e ve%ere estetic "e!eile sint .nnestetice/$

3

3 3

In ti!p ce 'ar'atul %!ina %irect prin inteligenta si puterea sa& "e!eia

a recurs intt%eauna la !i*lace in%irecte in scpul cuceririi 'ar'atului$

Acest interes "ata %e activitatile exteriare nu)i %ecit pre"acatrie si

cc,etarie$ C,a!p"rt a #is cu %rept cuvint1 .Ele sint "acute sa

negutatreasca sla'iciunea nastra& ne'unia nastra& %ar nu si ratiunea

nastra$ Exista intre "e!eie si 'ar'at si!patie %e epi%er!a si "arte putine

a"initati spirituale si %e caracter/$

(e!eile sint .sexus seuir/& a%ica al %ilea sex !enit a "i tinut %e)

parte& in planul secun%& ceea ce %e alt"el au aplicat cu succes anticii si

pparele rientale& care)si %a%eau !ai 'ine sea!a %e rlul secun% ce se

cuvine "e!eilr in scietate$ Vec,ea galanterie "rantu#easca si prstia ger!an)crestina ne)au

cn%us la cea !ai stupi%a %intre veneratii$ Ce)a! cistigat prin aceasta-

(e!eile au %evenit !ai argante& !ai cu tupeu$ Isi inc,ipuie ca le este

per!is ttul& pentru ca au luat cunstinta %e s"inta lr %e!nitate si %e

invila'ilitatea lr$

In Occi%ent ceea ce nu!i! .%a!na/ se a"la intr) p#itie cu ttul

"alsa& caci "e!eia& sexus seuir al anticilr& nu avea %reptul la veneratie si

!agii& cupin% p#itie in"eriara aceleia a 'ar'atului$ A supri!a

.%a!na/& a pune acest #er la lcul lui& ar "i excelenta re"r!a plitica si

sciala$ +a!na eurpeana este un "el %e "iinta cntra naturii0 in caselenastre n)ar tre'ui sa ave! %ecit "e!ei %e interir si "ete care& invatin%



atri'utiile unei viitare !ena*ere& sa "ie "r!ate prin !unca si ascultare& in

lc %e a "ace %in ele "iinte lipsite %e 'un si!t$

+aca "e!eile %in clasele in"eriare sint !ai %e plins la ni& in

Occi%ent& este pentru ca ave! .%a!ne/$

3

3 3(e!eile ra!in tata viata cpii$

La "e!ei& ratiunea atinge %e#vltarea c!pleta la ptspre#ece ani& pe

cin% la 'ar'at ea se %e#vlta pina la %ua#eci si pt %e ani$

Ratiunea "e!eii este& asa%ar& strict !asurata – ca la virsta %e

ptspre#ece ani$

+e aceea& "e!eii ii scapa trecutul si viitrul& ea negin%in% %ecit in

pre#ent$ Ea ia aparenta %rept realitate& inlcuin% cu "leacuri lucrurile cele

!ai i!prtante$ (e!eia su"era %e !ipie intelectuala si nu stie ni!ic$ Risipa

pe care "ace "ri#ea#a ne'unia uneri& caci in ini!a ei este cnvinsa ca

'ar'atul a "st creat si a%us pe pa!int pentru a servi& a cistiga 'ani pe care easa)i c,eltuie$

+aca in ti!pul vietii 'ar'atul n) lasa sa risipeasca 'anii& cit %e tare se

revansea#a ea %upa !artea lui:

Cn"ir!area rlului lr %e .c,eltuitare/ este %ata %e insusi "aptul ca

'ar'atii le %au 'ani si le incre%intea#a gestiunea 'ugetului "a!ilial$

(e!eile nu au senti!entul %reptatii& caci natura lipsin%u)le %e "rta

"i#ica& le)a in#estrat in sc,i!' cu siretenie pentru a se apara in sla'iciunea

lr0 %isi!ularea& !inciuna sint %e"ecte cu care ele se nasc$

Leul are %inti si g,eare& ele"antul si !istretul au clti& taurul carne&

"e!eia are viclenia$ La ea pre"acatria este innascuta$ Pina si cea !ai prasta

are un %ra! %e siretenie si este aprape i!psi'il sa %escperi "e!eie

a'slut sincera si a%evarata$

+in %isi!ulare se nasc necre%inta& nerecunstinta& tra%area$

3

3 3

(e!iele sint create nu!ai in ve%erea prpagarii speciei& ele traiesc

asa%ar !ai !ult pentru specie %ecit pentru in%ivi%$ Prin natura lr& se

%us!anesc intre ele intt%eauna caci au aceeasi !eserie1 +RA8OSTEA$

Intr) c!petitie a!rasa& "e!eile intre'uintea#a !ai !ulta

siretenie& stapinire %e sine& re#erva %ecit ar!ata %e %ipl!ati$

+ar cu ce tn superir se a%resea#a "e!eie %in lu!ea 'una unei alte"e!ei a"late pe treapta sciala in"eriara:

Nu!ai instinctul& pre#entul& cncretul exista pentru ele& caci nu pt

asi!ila ntiuni a'stracte sau %epartate in ti!p si spatiu$ +e aici tre'uie sa se

"i nascut %e"ectele %ar si calitatile lr prin c!pensatie$

(e!eile intrec 'ar'atii in !ila& a'negatie& u!anitate& iu'ire "ata %e

aprapele sau$

<ustitia este !ai !ult virtute !asculina& !ila este virtutea "e!eii$

(e!eile)*u%ecatr rar se ri%ica la inalti!ea !isiunii lr& %ar surrile %e

caritate pretuiesc !ult !ai !ult %ecit %ctrii$

CASATORIA Periclul casatriei pentru 'ar'ati – Avanta*ele pliga!iei pentru



"e!ei – Casatriile !rganatice – Casatriile %in %ragste – Casatriile %in

interes

Ce este casatria-

O cursa pe care ne) intin%e natura$

Cin% cineva nu)si "ace ilu#ii tre'uie sa va%a in casatrie avanta*ele %e

a "i ingri*it la 'atrinete sau la 'ala& %e a avea un ca!in$Tre'uie sa se cnsi%ere& %e ase!enea& si incnvenientele casatriei1

c,eltuieli& gri*a cpiilr& capricii& incapatinare& 'atrinete sau uritire %upa

citiva ani& carne& isterie& gusturi tra#nite& a!anti& in"ern$ 9alta#ar Ciraciau

nu!este 'ar'atul %e patru#eci %e ani .ca!ila/& pentru ca are nevasta si cpii$

Tinarul insurin%u)se %evine %'itcul %e "runte al nevestei$ C,iar %aca este

vr'a %e stie 'una& ea este un pacat al tineretii& pe care)l tiraste %upa sine

tata viata$

9ar'atul insurat %uce tata pvara existentei$ Celi'atarul n) are %ecit

pe a sa$ Oricine se cnsacra !u#elr tre'uie sa ra!ina celi'atar$

(il#"ul are nevie %e ti!pul sau$ Tti !arii peti insurati au "st&"ara exceptie& ne"ericiti$ S,a7espeare purta un in%it rin% %e carne$

Re#ulta %in tate acestea ca rice 'ar'at pru%ent re"u#a sa cntracte#e

acest pact inegal$ In Orient& la pparele pliga!e& "iecare "e!eie este sigura

ca va gasi pe cineva care sa)i parte %e gri*a& pe cin% la pparele

!nga!e nu!arul "e!eilr ne!aritate este cu !ult !ai !are %ecit al celr

!aritate0 ra!in !ulti!e %e "ete 'atrine& %e "e!ei vegetin% cu tristete& "ara

prtectie& !ai ales in clasele in"eriare$ +intre acestea unele a*ung

prstituate !i#ere& legate %e viata rusinasa& "r!in% un "el %e clasa

pu'lica %estinata a "eri %e periclele se%uctiei "e!eile atit %e "ericite %e a

avea un st sau care spera sa)l gaseasca$

Pentru "e!ei& cnsi%erate in general& pliga!ia ar "i 'ine"acere$ Cu

ce ar a"ecta lgica sau 'unul si!t ratinal& ce)ar putea "i iratinal in "aptul ca

in ca#ul in care stia are 'ala crnica sau e stearpa sau i!'atrineste pur si

si!plu& ca stul sa)si !ai ia "e!eie-

Succesul sectei !r!nilr cnsta in supri!area acestei !nstruase

!nga!ii$

Pina la re"r!a la tate pparele civili#ate cncu'ina*ul a "st un

lucru a%!is& nici%ecu! %e#nrant& si c,iar recunscut legal$ +ar Lut,er&

care a gasit in aceasta institutie a%!isa pina la el *usti"icare a casatriei

pretilr& a atacat) cu vilenta si 'iserica catlica a tre'uit sa se prnunte&

%e ase!enea& i!ptriva cncu'ina*ului$+e "apt& pliga!ia exista pretutin%eni& asa ca rice %iscutie %evine

inutila0 nu e vr'a %ecit %e lipsa regle!entarii si a rgani#arii$

Un%e sint a%evaratii !nga!i- Cea !ai !are parte %in ni a! trait

in pliga!ie$ Si pentru ca rice 'ar'at are nevie %e !ai !ulte "e!ei& nu

este %rept ca 'ar'atul sa "ie li'er sa)si ia !ai !ulte "e!ei-

Acestea vr "i atunci re%use la rlul unr "iinte su'r%nate si

.%a!na/& acest !nstru al civili#atiei eurpene& %a!na cu pretentiile ei

ri%icle la respect si nare va %isparea$

Cin% nu vr !ai "i .%a!ne/& Eurpa va "i curatata %e tate acele

."ete/ a carr viata nu)i %ecit !i#erie si rusine$3



3 3

A intretine a!anta este actiune cu !ult !ai !rala %ecit a

cntracta casatrie !rganatica$ Cpiii %in ase!enea uniri pt ri%ica

pretentii in ca#ul in care %escen%enta legiti!a s)ar stinge0 %e aici tt "elul %e

prcese$ Acest tip %e casatrie nu este %ecit cncesie "acuta "e!eilr si

ppilr& %ua categrii cu care 'ar'atii tre'uie sa "ie pru%enti$3

3 3

Orice 'ar'at& in tara lui& pate sa se casatreasca cu "e!eia pe care si

alege0 unul singur nu are acest %rept0 acest sar!an ! este Suveranul$

Mina lui apartine tarii si nu se acr%a %ecit %in ratiuni %e stat in interesul

natiunii$ Si cu tate acestea& printul este si el 'ar'at& i)ar "ace placere sa)si

ur!e#e& !acar %ata& inclinatia ini!ii$

Este tt atit %e ne%rept si ingrat& pe cit e %e vulgar& sa i!pui sau sa)l

presti pe Suveran sa traiasca cu iu'ita lui ricit %e !ult& "ireste "ara ca ea sa

se a!estece in tre'urile statului$Sigur ca "e!eia care accepta un ase!enea rl este "e!eie

exceptinala& iesita %in c!un$ Ea apartine unui singur 'ar'at& il iu'este si

este iu'ita %e el si nu va putea& cu tate acestea& sa)l ia vre%ata %e st$

9ar'atul se si!te le#at in narea lui atunci cin% tvarasa lui %e viata

se c!prta cntrar cerintelr sexului ei$ Orice 'ar'at care cnsi!te sa se

casatreasca& a%ica ce%ea#a avanta*ele li'ertatii sale& capitulin% in cn%itii

atit %e avanta*ase pentru a%versara sa& cntractea#a in acelasi ti!p 'ligatia

%e a veg,ea la respectarea cntractului inc,eiat& cunscin% ca rice sla'ire a

vigilentei este in %e"avarea sa$

Nu tre'uie ca 'ar'atii& %upa ce au %at ttul& sa a*unga sa nu "ie cel

putin asigurati %e singurul lucru pe care l)au stipulat in sc,i!'& a%ica

psesiunea in exclusivitate a stiei$

Onarea 'ar'atului pretin%e atunci ra#'unarea a%ulterului "e!eii&

pe%epsin%) cel putin cu %espartirea$

+aca accepta a%ulterul& c!unitatea !asculina il va acperi %e rusine$

+ar rusinea "e!eii a%ultere va "i cu !ult !ai !are& caci in viata 'ar'atului

relatiile sexuale sint a"acere secun%ara& %ata "iin% !ulti!ea si i!prtanta

celrlalte relatii ale sale$ In "lagrantul %elict %e a%ulter narea stului este

satis"acuta nu!ai prin pe%epsirea "e!eii a%ultere& ne"iin% necesara si

pe%epsirea a!antului$

Onarea "e!inina& atunci cin% este vr'a %e "ata& cnsta in starea ei%e virginitate – %in punctul %e ve%ere al piniei pu'lice& iar pentru "e!eie

!aritata – cnsta in aceea ca nu a intretinut relatii sexuale %ecit cu 'ar'atul

cu care s)a casatrit$

8reseala "e!eii !aritate& !ai !ult %ecit aceea a ricarei "ete& are un

%u'lu aspect1 inselarea stului si nerespectarea cuvintului %at$ Prin aceasta

greseala& "e!eia casatrita isi pier%e narea si %eca%e pe plan scial$

Scu#ele si circu!stantele atenuante %e care se 'ucura . "ata care a gresit/

nu pt "i invcate nici%ata in "avarea unei "e!ei .care a gresit/$

Se pate atri'ui cea !ai !are i!prtanta in viata "e!eii narei

sexului – ca valare relativ !are& %ar nici%ata ca valare a'sluta& %epasin%pe aceea a vietii cu %estinele sale$



Nu se va a%!ite nici%ata ca valarea narei "e!inine sa a*unga sa

"ie platita cu pretul vietii$ Asa%ar n) pute! apr'a nici pe Lucretia& %ar nici

pe Virginia& cu exaltarea lr %egenerin% in "arsa tragica$ Cin% senti!entul

narei atinge !ani"estari extre!e& scpul este uitat %e %ragul !i*lacelr$

Sint& %e ase!enea& cnveniente sciale care exclu% "icierea "r!ala a

casatriei& in special in tarile %e religie catlica& un%e nu exista %ivrt$3

3 3

+aca se tine sea!a %e inteligenta nativa si %e caracterul "iecarui ! se

pate a%!ite ca pentru inn'ilarea rasei u!ane nu sint necesare interventiile

exteriare0 acest re#ultat s)ar putea 'tine nu prin e%ucatie si instructiune& c

pe calea selectiei arti"iciale$ Aceasta e i%eea lui Platn cin%& in cartea a

cincea a .Repu'licii/& expune un plan e"icient %e in!ultire si inn'ilare a

castei ra#'inicilr$ +aca s)ar putea "ace %in tti neputincisii eunuci& %aca

tate "e!eile sarace cu %u,ul ar "i inc,ise in !inastiri si s)ar prcura

'ar'atilr n'ili si vite*i un ,are!& %in%u)li)se "ete inteligente si %e spirit& sarcrea generatie care ar s"i%a prin reali#arile ei seclul %e aur al lui

Pericle$

(ara a ne lansa in utpii& ar "i lcul sa ne gin%i! ca %aca s)ar resta'ili&

%upa pe%eapsa cu !artea& castrarea ca pe%eapsa !axi!a& scietatea ar

scapa %e generatii intregi %e til,ari si ucigasi& cu atit !ai !ult cu cit se stie

ca virst %elicventilr %e acest gen este cuprinsa intre FB)B %e ani in cea !ai

!are parte$

3

3 3

Pentru ca un 'ar'at si "e!eie sa !ani"este inclinare %ese'ita unul

"ata %e celalalt este necesara cn%itie care se pate expri!a printr)

!eta"ra scasa %in c,i!ie1 cele %ua "iinte tre'uie sa se neutrali#e#e una pe

alta ca un aci% cu su'stanta alcalina& %in care ar re#ulta su'stanta neutra$

Intre'area care se pune atunci cin% cineva vrea sa se ,tarasca %aca sa

se casatreasca sau nu& se re%uce in !ulte ca#uri la a sti %aca care nevie

!ai !are %e !incare %ecit %e iu'ire$

Exista sup#itia ca petii sau "il#"ii casatriti sint inclinati sa)si

i!'unatateasca starea !ateriala !ai %egra'a %ecit sa)si a%uca prinsul pe

tari!ul stiintei sau al artei$

Pliga!ia ar avea inca un avanta*1 evitarea ricarr legaturi si

'ligatii "ata %e "a!ilia stiei$Legile care regle!entea#a casatria in Eurpa presupun egalitatea

"e!eii cu 'ar'atul& ceea ce inca %in start creea#a situatie "alsa$

Cu cit legile vr cns"inti "e!eilr %repturi si nruri care le %epasesc

!eritele& cu atit aceste legi restring nu!arul acelra care ar putea 'ene"icia

%e ele& restringin%u)le& in acelasi ti!p& %repturile lr naturale$

3

3 3

Cu "etele %eci& natura a avut %eci ceea ce se nu!este in teatru .e"ect

scenic/$ Ea le)a in#estrat cu "ar!ec sau "ru!usete pentru a putea la tinerete

sa stapineasca "ante#ia unui 'ar'at$ +in acest !!ent gri*a intregii saleexistente a "st preluata %e st$ 8ratia este ar!a care asigura viitarei "e!ei



existenta viitare$

+upa unirea cu 'ar'atul& "e!eia)"urnica isi pier%e aripile ne"lsitare

in ti!pul incu'atiei$ +e ase!enea& %upa %ua& trei nasteri& "e!eia isi pier%e

gratia si "ru!usetea0 nici nu !ai are nevie %e ele$

+e aceea& "etele nu se cupa cu placere %e !ena*$ A%evarata lr

vcatie este cucerirea ini!ilr& a%e!enirea 'ar'atului in !re*ele iu'irii$3

3 3

Onarea "e!eii tine %e !%ul in care)si respecta trupul$

(e!eia asteapta si pretin%e %e la 'ar'at tt ceea ce ii este necesar si

tt ce)si %reste0 'ar'atul nu pretin%e %e la "e!eie %ecit un singur lucru$

(e!eia tre'uie sa)i "ere 'ar'atului ceea ce)si %reste intr)un sc,i!' cit !ai

avanta*s pentru ea& iar 'ar'atul tre'uie sa se anga*e#e in sc,i!' sa asigure

traiul "e!eii si al cpiilr pe care)i vr avea$ Intreaga lr "ericire viitare sta

in "elul in care este reali#at acest anga*a!ent$

Pri!a cerinta %e care "e!eia tre'uie sa tina sea!a este re"u#ulplacerilr si legaturilr nelegiti!e& pentru ca ast"el 'ar'atul sa "ie cnstrins

sa capitule#e se!nin% actul %e casatrie$

In acest scp tate "e!eile& in rin%uri strinse& veg,ea#a asupra

"iecareia in parte$

O "ata care .a gresit/& s)a "acut vinvata %e tra%are "ata %e intreg sexul

ei0 %aca aceasta actiune s)ar generali#a& interesul c!un ar "i c!pr!is$

Asa%ar& c!unitatea ast"el acpera %e rusine& cnsi%erin% ca si)a pier%ut

narea$

O ase!enea sarta asteapta si pe "e!eia a%ultera& pentru ca ea a

incalcat una %in cn%itiile acceptate li'er %e 'ar'at la cntractarea casatriei$

Exe!plul ei ar putea sa)l %uca pe 'ar'at sa nu !ai se!ne#e ase!enea acte

%e care tine "ericirea intregului sex "e!inin$

Ceea ce %ve%este ca narea "e!eilr nu este cn"r!a cu natura$ +e

un%e si ca#urile tragice %e pruncuci%ere& sinuci%erea !a!ei etc$

+aca "ata care)si ia un a!ant c!ite tra%are "ata %e sexul ei& sa nu

uita! ca pactul "e!inin a "st pri!it %e ea "ara a)l sti si "ara cnsi!ta!intul

ei "r!al$

Cu! a%esea ea este pri!a victi!a& ne'unia si %isperarea ei intrec cu

!ult pacatul "r!al %e care s)a "acut vinvata$

3

3 3(etele sarace sint a%esea !ai pretentiase si !ai c,eltuitare %upa ce

se casatresc %ecit acelea care au avut #estre$

(etele 'gate %epun !ai !ult #el si instinct pentru a putea pastra

averea& c!parativ cu "etele sarace$

3

3 3

9ar'atul pate #a!isli usr !ai !ult %e suta %e cpii intr)un an %aca

va avea la %isp#itie atitea "e!ei0 "e!eia riciti 'ar'ati ar avea& nu pate

%uce pe an %ecit sarcina$

+eci 'ar'atul cauta !ereu alte "e!ei& in ti!p ce "e!eia ra!ine cucre%inta legata %e un singur 'ar'at0 natura i!pinge %in instinct sa pastre#e



linga ea pe acela care tre'uie sa ,raneasca si sa prte*e#e !ica ei "a!ilie$

Cre%inta in casatrie este arti"iciala pentru 'ar'at si "ireasca pentru

"e!eie si& prin ur!are a%ulterul "e!eii& %in cau#a cnsecintelr si pentru ca

este i!ptriva "irii& este cu !ult !ai %e neiertat %ecit acela c!is %e 'ar'at$

3

3 3+ragstea 'ar'atului sca%e vi#i'il %in !!entul in care el este

satisfacut sexual. El aspira la o schimbare si oricare alta femeie prezi

mai

!ult interes %ecit aceea pe care poseda. Dragostea femeii, dimpotriva,

creste din momentul satisfactiei sexuale.

O antipatie reciprca si in%aratnica intre "e!eie si un 'ar'at este

se!nul ca nu vr #a!isli %ecit "iinta rau cnstituita& lipsita %e ar!nie si

ne"ericita$

MOARTEA

MENIREA +E A TRAI

Vanitatea religiei – +espre "il#"ie& %espre stiinta – +espre arta

Cine iu'este a%evarul uraste pe +u!ne#eu$

Cin% apare cre%inta "il#"ia nu !ai exista& %ispare$

Pti cre%e ca i%entitate in%ivi%uala a creat lu!ea& %ar nu pti

cnceptuali#a aceasta$

Va veni vre!e in care ipte#a unui +u!ne#eu creatr va "i

csi%erata ca aceea a cercurilr in astrn!ie$

+e cin% supre!a ratiune a telgilr – rugul – nu !ai este in *c&

acela care ar veni sa ne !ai insele cu cere!nii ar "i un las$

Unii ar "i !ultu!iti sa)i rea%uca pe ger!ani in sta%iul in care i)augasit (re%eric cel Mare si Isi" al %ilea$

9leste!ul pprului ger!an cnsta in aceea %e a nu recunaste in

riginalitatea sa a%evarata esenta interna& inti!a& eterna a tt ce exista si

pate exista pentru a)l c'ri la nivelul unui #er$

Prgresul ratiunii anulea#a e"ectele religiei$ Mani"estarile religiase

"iin% %in ce in ce !ai a'stracte& iar esenta lr situin%u)se in %!eniul

"ictiunii& %e in%ata ce la un ani!al un anu!it nivel %e per"ectiune va "i atins&

ruina sa va "i c!pleta$

Si!'listica religiasa se li!itea#a& la pri!a luare %e cntact& in a "i

repre#entata printr)un centru %e un%e pleaca nenu!arate ra#e& i!agine pecare "iecare interpretea#a %i"erit& cn"r! punctului sau %e ve%ere& cu tate

ca i!aginea este aceeasi pentru tti$

+u!ne#eu este in nua "il#"ie ceea ce erau cei %in ur!a regi "ranci

su' pri!arii palatului1 un nu!e gl& pastrat pentru a putea lucra in spatele lui

usr si sigur$

Religia catlica este cale %e a 'tine raiul cersin%$ +ar pentru ca si

asa este prea greu sa)l 'tii& pretii servesc %rept inter!e%iari$

3

3 3

Martea lui Scrate si cruci"icarea lui Isus sint %ua !ari !iscari

caracteristice u!anitatii$



Atacul "r!al i!ptriva !iturilr iu%aice se re%uce la acest principiu1

.Ceea ce a "st creat %in ni!ic tre'uie sa se intarca in ni!ic$ Ceea ce exista

in %eplina realitate nu pate nici sa inceapa sa "ie& nici sa)si s"irseasca

existenta vre%ata$ Realitatea nu are inceput sau s"irsit$ Ea exista/$

+in pacate& la autrii Nului Testa!ent inspiratia nu s)a extins si

asupra li!'ii si stilului$In 'isericile prtestante& ceea ce se ve%e !ai intii este a!vnul0 in

'isericile catlice – altarul$ Aceasta este %va%a ca prtestantis!ul se

a%resea#a& inainte %e tate& ratiunii& iar catlicis!ul cre%intei$

Religia a "st& ti!p %e ?@BB %e ani& 'tnita ratiunii$ +atria

pr"esrilr %e "il#"ie este %e a "ace sa treaca prin cntra'an%a !itlgia

iu%aica %rept "il#"ie$

In nici %ctrina religiasa %istinctia %intre si!'ure si ca*a nu este

atit %e i!prtanta ca in crestinis!$ Tc!ai pentru ca i!i place si!'urele&

sparg cite%ata ca*a$

+aca antic,itatea ne apare plina %e nevinvatie& acest lucru se%atrea#a necunasterii crestinis!ului$

Exista ucigasi platiti pentru a %istruge a%evarul si civili#atia0 pt sa se

pre"aca sau sa se ascun%a& vr "i recunscuti intt%eauna$

+aca a%evarul este cu !ine& nu vi regreta si nici nu)!i vi invi%ia

a%versarii care au %e partea lr 9iserica& Vec,iul si Nul Testa!ent$

+ialguri

+e!p,eles – Intre ni "ie #is& %raga prietene& nu aprecie# acest !%

%e a sustine "il#"ia %enigrin% religia$ Cre%inta este un lucru s"int pentru

cre%incis si cu atit !ai !ult se cuvine sa "ie respectat$

P,ilalet,es – .Meg cnseuantia!/& nu va% pentru ce prstia altra

!)ar sili sa respect !inciuna si inselatria$ Mai presus %e rice iu'esc

a%evarul& %e aceea a! rare %e ricine il ataca$ +evi#a !ea este1 .Vigeat

veritas et pereat !un%us/& ca si aceea a *u%ecatrului1 .(iat *ustitia et pereat

!un%us/$ (iecare pr"esiune ar tre'ui sa ai'a ase!enea %evi#a$

+e!p,eles – +a& si %eci (acultatea %e !e%icina ar tre'ui sa strige1

.(iat pilulae et pereat !un%us/& a carei in%eplinire ar "i ricu! !ai usara$

P,ilalet,es – Sa ne pa#easca cerul$

+e!p,eles – 9ine: +ar tc!ai %e aceea as %ri sa intelegi religia si

sa ve#i ca nevia pprului %e a "i religis tre'uie satis"acuta %upa !asura

intelegerii lui$ Religia este singurul !i*lc al sensi'ili#arii unui su"let asprit

%e !unca "i#ica pentru care senti!entul religis este !area se!ni"icatie a vietii$ Caci la nastere !ul nu are criterii generale %e e!ancipare spirituala&

ni!ic altceva %ecit instinctul %e a)si satis"ace necesitatile si pasiunile& %e a

se %istra& %e a petrece !rin%u)si ti!pul$ (n%atrii religiei si "il#"iei au

venit pe lu!e cu !isiunea %e a)i tre#i %in a!rteala& %e a %a un sens superir

existentei$ (il#"ii apartin unui nu!ar !ic %e privilegiati& iar pretii si alti

religisi se a%resea#a pprului& !asei u!ane !ai putin %i"erentiata$ Platn&

nu uita& a "ir!at %e*a ca .religia si !eta"i#ica ppulara nu i se pt lua si& prin

aceasta& %evin respecta'ile/$ A %iscre%ita religia insea!na a i) lua$ Precu!

exista "lclrul& intelepciunea ppulara& asa exista si !eta"i#ica ppulara&

caci a!enii au nevie& ricit %e suparatr ar "i acest aspect& %e explicare aexistentei vietii& a%aptata la psi'ilitatile lr %e intelegere$ Meta"i#ica nu este



%ecit un ves!int alegric al a%evarului si aceasta le a*unge pentru a le usura

greutatile vietii& a le) "ace !ai placuta& a le trasa regula %e viata si!plu %e

ur!at si a le a%uce !ingiiere in ceasul !rtii& precu! ar "ace si a%evarul

%aca a! putea sa)l pse%a!$ Nu "i asa%ar scat %e "r!a lui ciu%ata&

incilcita& a'sur%a c,iar caci tu& ca 'ene"iciar al culturii& al stiintei& nu pti

intelege prin cite clturi tre'uie sa patrun%a a%evarul pr"un% in su"letulgrslan al !ului si!plu$ +i"eritele religii nu sint %ecit sc,is!ele prin care

pprul atrage si incrprea#a in %u,ul sau a%evarul pur$ +e aceea& nu te

supara& %ar 'at*cura la a%resa religiei este ne%reapta si %ve%este

necunastere si lipsa %e intelegere$

P,ilalet,es – +ar nu este are ne%rept si unilateral sa %resti sa existe

nu!ai acea !eta"i#ica a%aptata la intelegerea ppulara- Nu este are ne%rept

ca "il#"ia& !eta"i#ica pura& accesi'ile unui nu!ar !ic %e a!eni – initiati&

%aca vrei – sa nu pata c!enta si i!'unatati !eta"i#ica ppulara- In acest

!%& cele !ai %tate "rte ale spiritului !enesc tre'uie !ai %egra'a sa se

ina'use si sa ra!ina sterile %ecit sa in"runte si sa se i!ptriveasca unrcnceptii larg repre#entate si 'ine pri!ite %e ppr$ Oare !ai are %reptul

religia sa pre%ice 'lin%etea si inga%uinta cin% este 'ine cunscuta prin

intleranta ei- Iau %rept !arturii Inc,i#itia& ra#'aiele religiase& crucia%ele&

uci%erea lui Scrate& rugul lui 8ir%an 9run sau al lui Vanini$ Si ce este

!ai rau pentru cel care s)a %e%icat scpului n'il %e a cauta si a cncepe cea

!ai sli%a si !ai sti!ata "il#"ie este aversiunea per!anenta cu care este

inti!pinat %e a%eptii acestei !eta"i#ici cnventinale& care ingreunea#a

rgani#atia statala prin caracterul ei !nplist si ale carei principii sint

intiparite in "iecare cap %in cea !ai "rage%a tinerete atit %e categric si %e

pr"un%& atit %e %ur& incit este %e !irare si nu!ai %atrita unei anu!ite

elasticitati a spiritului reuseste sa)si asigure perceptie crecta a lucrurilr&

in lc sa ra!ina tata viata un ina%aptat$

3

3 3

Ceea ce caracteri#ea#a per!anenta !iscare& activitatea universala in

general si cu preca%ere activitatea u!ana este lipsa %e per"ectiune& in%i"erent

ca actiunea se %es"asara in plan !ral& intelectual sau "i#ic$

3

3 3

Spiritul lu!ii – Iata rasplata tuturr neca#urilr tale1 existi precu!

exista rice lucru$O!ul – +ar ce)!i %a !ie existenta- +aca sint cupat& 'sesc0 %aca

nu sint cupat& !a plictisesc$ Cu! pti sa)!i "eri ast"el %e rec!pensa

vre%nica %e !ila-

Spiritul lu!ii – Si cu tate acestea este ec,ivalentul tuturr

neca#urilr si relelr tale0 este ratiunea lr %e a exista$

O!ul – A%evarat- Aceasta intrece psi'ilitatea !ea %e)a intelege$

Spiritul lu!ii – O& stiu$ 4Aparte5 Sa)i spun& are& ca pretul vietii este

tc!ai %e a invata ca nu pretuieste ni!ic-

3

3 3+aca %a! %va%a %e calitati este !ai !ult %intr)un senti!ent %e



invi%ie care le %esteapta& senti!ent cu atit !ai a!ar cu cit !tivatia lui este

!ai a'scnsa$

3

3 3

In"eriritatea spiritului este un titlu 'un %e rec!an%are$ Caci

senti!entul superiritatii este pentru su"let ceea ce este cal%ura pentru crp$(iecare %intre ni se aprpie %e !ul care)i prcura aceasta satis"actie prin

acelasi instinct care ne i!pinge sa ne aprpie! %e s'a sau sa ne ase#a! la

sare$

Nu tre'uie sa)i spui prietenului tau ceea ce vrei sa ra!ina secret

pentru %us!anul tau$

3

3 3

Nici un 'an nu este pastrat !ai 'ine %ecit acela care ne)a "st "urat0

caci ne)a servit sa ne cu!para! pru%enta$

33 3

A)ti !ani"esta prin vr'e ura sau neca#ul este periculs& ri%icl si

i!pru%ent$ Nu te pti ra#'una %ecit prin "apte0 nu!ai ani!alele cu singe

rece sint veninase$

3

3 3

+ispretul vine %e la cap& ura %e la ini!a& una exclu%e pe cealalta$

3

3 3

Nici sa iu'esti& nici sa urasti0 iata *u!atatea ricarei intelepciuni2: Sa

nu spui ni!ic si sa nu cre#i ni!ic& iata cealalta *u!atate$

+aca lu!ea a "st "acuta %e un +u!ne#eu& n)as vrea sa "iu in lcul

lui1 !%estia perei !ele !i)ar s"isia ini!a$

3

3 3

Cin% scietatea va "i atit %e cinstita incit nu va !ai "i necesara

pre%area invata!intului religis !ai %evre!e %e virsta %e ? ani& atunci v!

putea avea arecare incre%ere in acesta scietate$

3

3 3

Nu!esc pseu%"il#"ie "il#"ia care su' pretextul %e a cautaa%evarul& lucrea#a pre!e%itat la perpetuarea vec,ilr nastre greseli$

3

3 3

Crestinis!ul #ice1 .Iu'este)ti aprapele ce pe tine insuti/$ Si eu #ic1

.Recunaste)te in aprapele tau caci tti a!enii in realitate nu sint %ecit

una si aceeasi su'stanta/$

3

3 3

Tate actele nastre sint su' supraveg,erea piniei pu'lice care&

i!placa'ila si severa& nu iarta nici%ata& nici c,iar pri!a greseala& pe care priveste ca pe pata %e nesters$



3

3 3

Pentru "arte !ulti pr'itatea si lealitatea nu sint %ecit si!pla

etic,eta& un %rapel la a%apstul caruia isi exercita uritele lr !estesuguri& iar

succesul este cu atit !ai !are cu cit sint !ai ipcriti$

33 3

(ra#ele scurte si li!pe#i ale !u#icii %e %ans& usr rit!ate& par a vr'i

%e "ericire c!una& usr %e apucat$ +i!ptriva& alegr !aestu#& cu

"ra#area sa a!pla& expri!a e"rtul n'il si puternic spre un scp %epartat

atins intr)un "inal$ A%agi vr'este %e su"erinta& %e e"rtul %ispretuin%

'ucuriile vulgare$

+ar ceea ce surprin%e este e"ectul 'e!lului si al %ie#ului$ Nu este %e

!irare ca sc,i!'area unei *u!atati %e tn& intr%ucerea unei terte !inre in

lcul unei !a*re& sa cree#e sen#atia %e !elanclie si gri*a pe care %ie#ul le

%eter!ina nu!ai%ecit$ A%agiul in 'e!l se ri%ica la expresia celei !ai !ari %ureri& %evine

plingere s"isietare$

Mu#ica %e %ans in 'e!li expri!a %eceptia unei "ericiri !e%icre0

ascultin%)& cnstati ca %upa !ulte e"rturi si tru%a re#ultatul este cel putin

!inr$

Ar!niile pline %e n'lete sint 'aie a spiritului0 curata rice pata&

rice este rau si in*sitr$ Prin aceasta !ul se ri%ica %easupra cn%itiei sale&

atingin% cele !ai n'ile cugetari la care este suscepti'il& si!tin% la!urit cit

pretuieste& !ai precis cit ar putea pretui$

3

3 3

O crana %e lauri este crana %e spini& i!p%'ita cu "i$

3

3 3

Cin% un ! este !ai presus %e ceilalti si nu vrea sa ra!ina singur&

tre'uie sa se c'are la ei0 ceilalti nu se vr ri%ica nici%ata pina la el$

3

3 3

Se %a tt atit %e usr %reptate autrului viu& ca si autrului trecut in

ne"iinta& cin% generatia pentru care scria a %isparut$

33 3

Tinerii care isi "ac stu%iile pentru a)si cistiga piinea sint a%esea

criticati$ +ar pr"esrii lr "ac acelasi lucru si ricine gaseste ca e natural$

3

3 3

Este !are necuviinta ca cineva sa)si insiruie titlurile si "unctiile pe

cperta unei carti$ In literatura nu!ai superiritatea spiritului are trecere0

aceia care incearca sa)si puna in valare alte calitati arata ca le lipseste

spiritul$

33 3



3 3

Saxnia In"eriara este ppulata %e saxni grei "ara a "i

nein%e!inatici0 saxnii %in Saxnia Superiara sint nein%e!inatici "ara a "i

grei$

3

3 3S)a i!putat ger!anilr ca)i i!ita cin% pe "rance#i& cin% pe engle#i$

Este tt ceea ce pt "ace !ai 'un& caci prin ei insisi n)ar "ace ni!ic

inteligent$

3

3 3

Trasatura %!inanta a caracterului italienilr este un tupeu care vine

%in parerea ca ei se situea#a nici %easupra& nici %e%esu'tul a ni!ic0 ceea ce

insea!na ca sint& rin% pe rin%& tru"asi si in%ra#neti& lasi si slugarnici$

3

3 3Caracteristica a!ericanului %in Nr% este vulgaritatea su' tate

"r!ele1 !rala& intelectuala& sciala si artistica$

3

3 3

9igtis!ul a %egra%at natiunea engle#a& cea !ai ineligenta si pate

pri!a natiune a Eurpei$ Ar "i ti!pul sa tri!ite! i!ptriva reveren#ilr si

pastrilr !isinari ai Ratiunii& cu scrierile lui Straus intr) !ina si .Critica/

lui Gant in cealalta$

Nu)i %e !irare ca li!'a ger!ana nu!ara !ai !ult %e suta %e

expresii ne!testi pentru a expri!a 'etia& cin% se stie ca natiunea ger!ana a

"st "ai!asa prin placerea cu care se)!'ata$ Ceea ce este extrar%inar este

ca in li!'a natiunii ger!ane& renu!ita pentru nestitatea ei& exista !ai !ult

%ecit in tate celelalte li!'i expresii care %e"inesc inselatria$

3

3 3

Este a'sur% sa te certi cu cineva pentru a sti %aca exista sau nu

"ant!e0 "ant!ele sint pentru creier& nu pentru celelalte si!turi$

Ceea ce %ese'este ve%enia reala %e aparitie i!aginara este ca nu

%ispare& ca "r!ele inc,ipuite apar ca tangi'ile si sint luate %rept a!eni

reali$

33 3

Nu este %ecit putere curativa& aceea a naturii$ Aceasta nu se gaseste

nici in 'alsa!uri& nici in pilule& care cel !ult pt sa i!pie%ice viata sa

actine#e crect$

3

3 3

Materialis!ul !%ern este guniul %in care se ingrasa "il#"ia$

3

3 3

+e ce e cnsi%erat ne'un cel care vrea sa se 'ucure cit !ai intens %epre#ent& ca %e singurul !!ent %e care e sigur- Pentru ca viata intreaga nu



este %ecit parte !ai !are %in acest pre#ent& ea insasi trecatare$

3

3 3

O!ul se 'isnuieste cu rice0 %e aceea& linistea su"leteasca este

superiara 'isnuitei$ A nu avea nevie %e 'iceiuri& ce avanta*:

33 3

Cel !ai intelept ! este cel care nu si!te !ila& caci stie ca ni!eni nu

i) va %a$ Intre regi se stie acest lucru$

3

3 3

+aca "iecare nu s)ar interesa atit %e exagerat %e sine insusi& viata ar "i

atit %e putin interesanta incit ar %eveni %e nesuprtat$

3

3 3

Cu cit !ul cugeta !ai putin cu atit el ve%e !ai !ulte0 ve%erea la elinlcuieste gin%irea:

Il pate %uce in rice lc in viata si in rice situatie& nu!ai sa ai'a

puterea& %ar si puterea este !ereu in !iini rele pentru ca raii sint tt%eauna si

pretutin%eni !a*ritari$

3

3 3

Sa)ti 'ati *c %e atacul si!turilr tale ca %e executarea unui "urt

in%reptat i!ptriva ta prin tine insuti$

3

3 3

Este !ai intelept ca cineva sa se "lseasca %e 'gatie& %e putere& %e

aparente %ecit %e valarea a%evarata si ascunsa$ Care e cea !ai crecta& !ai

'una este alta intre'are$

3

3 3

+aca un ! are !tive sa se tea!a %e plictiseala cauta scietatea

se!enilr sai0 %aca are !tive sa se tea!a %e intristare& "uge %e ea$

3

3 3

Mi#antrpia si tea!a %e singuratate sint unul si acelasi lucru$

33 3

+rinta %e %ragul %rintei& %rinta ar#atare si "ara un scp este cel

!ai aprpiat vecin al plictiselii$

3

3 3

Invi%ia aprape %e!%ata %e 'atrinete %ispare %ata cu !artea$

3

3 3

+aca e%ucatia si s"aturile 'une ar putea sa in"luente#e 'ene"ic& are

putea %eveni elevul lui Seneca un Ner- Seneca ar "i putut sa a*unga Ner-3



3 3

Unii a!eni %ispretuiesc 'unurile pe care le au0 altii& %i!ptriva& nu

%ispretuiesc %ecit ceea ce nu au$ Acestia %in ur!a sint !ai n'ili si !ai

ne"ericiti$

3

3 3Sint "iinte care nu pt intelege ca vr a*unge sa !earga& insa cu

prpriile lr piciare& ricit %e si!plu ar "i aceasta$

3

3 3

In lu!e sint !ulti!e %e 'ipe%e si patrupe%e& care nu "ac alteceva

%ecit sa existe$

3

3 3

Unii nu sint intelepti %ecit cu cn%itia sa traiasca intr) lu!e %e

ne'uni$3

3 3

Cineva s)ar putea !ira& c,iar intrista& va#in% ca !area %i"erenta intre

a!enii %in clasa superiara si cei %in clasa in"eriara n)a "st %e a*uns

pentru a crea %ua specii$

3

3 3

+aca cpilul nu are cnstiinta in pintecele !a!ei sale e pentru ca nu

respira$ Respiratia este necesara activitatii creierului si reciprca este

aprape %e a%evar$

3

3 3

Insectele si ani!alele in"eriare pt "i cnsi%erate in "unctiile& actele si

intentiile lr ca pa#itri ai a'eceului creatiei1 aprvi#inea#a ele!entele

prpriilr nastre "apte si !iscari$

3

3 3

Orice revlutie %e pe gl'& care a ing,itit cu ea supra"ete ale planetei

si rase !enesti& suprtata pentru a #a!isli alte rase ni& nu este %ecit

sc,i!'are %e %ecr pe scena lu!ii$

33 3

Nu!ai pentru ca vinta nu este supusa ti!pului ranile cnstiintei sint

%e nevin%ecat si nu pt %eveni suprta'ile %upa un ti!p ca atitea altele$ Anii

nu pt usura re!uscarile$

3

3 3

Cnstiinta isi are riginea in natura-

Ne pute! in%i ttusi$ Exista cnstiinta .'astar%a/& care se cn"un%a

cu cea a%evarata$ +urerea si re!uscarea& cau#ate %e actiunile nastre& nu sint

a%esea %ecit tea!a %e ur!ari$ Vilarea unr reguli exteriare& ar'itrare si c,iar ri%icle& %esteapta



luen%aru! causa nats isse/$

Vanini expri!a acesta i%ee intr)un !% energic& Vanini pe care !ai

%egra'a l)au ars %ecit sa repete %upa el1

.It& tan%isue ,! repletus !isteriis ut si c,ristinae religini nn

repugnaret& %iceri au%ere!0 si %aernnes clantier& ipsi& in ,!!inu! crpra

trans!igrantes sceleris penas lunt/$Insusi crestinis!ul riginar cnsi%era existenta nastra ur!area unei

ca%eri& a unei greseli$ In cnsecinta& %aca cineva se "a!iliari#ea#a cu aceasta

gin%ire nu va astepta %e la viata %ecit ceea ce viata ii pate %a& %eci

su"erintele& neca#urile !ari sau !ici nu)l vr cntraria& le va accepta ca pe

un lucru "iresc stiin% ca "iecare pe pa!int parta pe%eapsa existentei sale& ca

ur!are a "elului sau %e a "i$

Printre relele unei clnii penitenciare cel !ai !ic nu este scietatea

a"lata inlauntrul ei$ Aceia care pretuiesc scietatea !eneasca& aceia care

!erita sarta !ai 'una vr sti acest lucru "ara sa li)l !ai repete cineva$

33 3

A! i!'atrinit si inca v! !ai i!'atrini$ Viata este lunga napte& al

carei vis se trans"r!a a%esea in ve%enie$

3

3 3

Cin% ascult !u#ica !ai ales& i!aginatia !ea se uneste cu gin%irea$

Viata tuturr a!enilr& "ireste si a !ea& nu este %ecit visul unui spirit

ne!uritr$ Martea este %esteptarea$

3

3 3

Viii sau !rtii se pre#inta in visele nastre "ara sa ne gin%i! %aca !ai

sint sau nu in lu!ea aceasta$ Cin% visul actual al vietii nastre se va s"irsi un

altul nu ii va ur!a& "ara ca viata sau !artea nastra sa)i "ie cunscute$

3

3 3

Ca%avrul unui ! sau al unui ani!al ne intristea#a pentru ca expri!a

la!urit1 aceasta "r!a nu era i%ee& ci si!pla !ani"estare a ei$

3

3 3

(lacara care straluceste in c,ii ani!alelr este "lacara ne!uritare&

altceva %ecit pr%usul e"e!er al rganis!ului si u!rilr care)l pun in!iscare$

3

3 3

Este psi'il sa existe "iinte carra viata nastra pa!inteasca sa le para

tt atit %e straina ca nua viata ani!alelr$

3

3 3

Regii si lac,eii sint singurii c,e!ati pe nu!e1 nu!ai asa se intilnesc

cele %ua extre!e ale seg!entului scial$

33 3



Repu'licanii %resc un singur se" in 8er!ania& precu! Ner %rea ca

lu!ea sa ai'a un singur cap& pentru a)l putea taia %intr) lvitura %e sa'ie$

3

3 3

O !are pie%ica in calea prgresului !enirii este "aptul ca a!enii nu

asculta pe aceia care vr'esc pru%ent& ci pe aceia care striga !ai tare$3

3 3

Crestinis!ul #ice1 .Martea a venit pe lu!e prin pacat/$ +ar !artea

nu este %ecit expresia exacer'ata a cntinuitatii vietii$ +eci este a%evarata

"r!ularea .lu!ea nu exista %ecit prin pacat/$ Lu!ea este un spital %e

incura'ili1 Vltaire& 9urne& Gant au recunscut)$

3

3 3

Nici un graunte %e pra"& nici un at! nu pate %eveni .Ni!ic/$ Si

!ul cre%e ca !artea insea!na ni!icirea "iintei sale$Este !ingiiere sa)ti pti spune ricin%1 /Martea este tt atit %e

"iresca pe cit e %e "ireasca viata/$

+aca a! putea ve%ea in viitr tt atit %e 'ine ca in trecut& #iua !rtii

nastre ne)ar parea atunci tt atit %e cunscuta ca si ti!pul tineretii sau

cpilariei nastre$

3

3 3

Cin% strivesc !usca este clar ca nu !r "iinta in sine& ci

!ani"estarea ei$

3

3 3

Cau#a 'atrinetii si a !rtii nu este "i#ica ci !eta"i#ica$

3

3 3

Va plingeti %e trecerea ti!pului$ +aca ceva in ni n)ar "i %e!n %e

prit& trecerea lui n)ar "i %e neinvins$

Cit este %e lunga naptea eternitatii pe linga visul atit %e scurt al vietii:

+aca cineva s)ar gin%i 'ine& ar gasi ca tt ceea ce trece n)a existat

nici%ata cu a%evarat$

Pentru ca& %upa ce su"erintele au "st rin%uite in in"ern& pentru cer na

!ai ra!as %ecit plictiseala0 ceea ce insea!na ca in viata nu !ai exista%ecit aceste %ua ele!ente$

3

3 3

Ce pti sa !ai astepti %e la lu!e in care aprape tti nu traiesc %ecit

%in lasitatea %e a se sinuci%e-

3

3 3

Rseata %e seara n)ar "i atit %e "ru!asa %aca n)ar "i %incl %e ea un

viitr !ai 'un$

33 3



Lupta scietatii inalte nu e %ecit lupta %isperata i!ptriva plictiselii0

aceea a pprului& lupta i!ptriva !i#eriei$ (ericita clasa %e !i*lc:

3

3 3

Este crect %ar este greu sa "ii 'ligat tata viata sa au#i cpii tipin%

pentru ca si tu ai tipat citiva ani$Precu! cel !ai per"ect crp !enesc cntine excre!ente si ex,alatii

!e"itice& la "el cel !ai 'un caracter are !!ente %e rautate si cele !ai !ari

genii& ingusti!i %e spirit$

Perceperea !i#eriei tre'uie sa ne "aca u!ili sau rglisi- Si una si

alta tin %e caracter si acest lucru este se!ni"icativ$

3

3 3

Natura este interesata %e existenta si nu %e "ericirea nastra$

3

3 3Lu!ea exista si percepe! cu! se pre#inta la pri!a ve%ere1 la ce

serveste aceasta-

M%alitatea %e critica ernata cn%uce la evi%entierea cntra%ictiilr

in lu!e$

+ragstea nes"irsita %e aprapele nstru& c,iar %e ina!ic& este

trasatura principala pe care crestinis!ul are in c!un cu 'ra,!anis!ul si

'u%is!ul$ In nici %ctrina religiasa cre%incisul nu are %e %espartit

si!'urele %e ca*a ca in crestinis!$

Prtestantis!ul& inlaturin% ascetis!ul si punctul sau central& !eritul

celi'atului& a parasit %e*a teria "un%a!entala a crestinis!ului$

Aceasta s)a 'servat in trecerea gra%ata a prtestantis!ului la linistitul

ratinalis!& care este in "n% %ctrina recunscatare a unui tata iu'itr&

care a creat lu!ea pentru ca ea sa "ie vesela& si care %aca ii "ace via su'

%i"erite raprturi& va pregati pentru viitr lu!e !ult !ai "ru!asa 4careia i

se pate i!puta nu!ai ca are intrare atit %e "atala5$

Aceasta pate sa "ie religie 'una pentru pastrii prtestanti& traiti

'ine& insurati si lu!inati& %ar nu este crestinis!$ Crestinis!ul este %ctrina

pr"un%ei vinvatii a genului !enesc prin existenta sa c,iar si a pr"un%ei

%rinte a ini!ii %e salvare care nu pate "i 'tinuta %ecit prin sacri"iciile

cele !ai grele& prin renuntarea a'sluta la tt ce tine %e lu!ea nastra$

33 3

A)si s"ari!a cineva vinta este un 'ine& in rice !% ar a*unge la

aceasta& cu cn%itia ca %istrugerea sa "ie c!pleta$ Caci nu!ai vinta ne

"ace ne"ericirea$

3

3 3

Cntinuitatea vietii genului !enesc nu e %ecit pr'a a "ecun%itatii

sale$

3

3 3Ce sint are pe#iile "arte !elanclice ale lui 9;rn si Petrarca %aca



nu expresia "atalitatii in raprturile sale cu viata-

3

3 3

A%evarul nu este in stare sa i!'lin#easca su"letele vulgare si sa le

"ereasca %e ne%reptate si cru#i!e& caci aceste su"lete nu)l inteleg$ Au nevie

%e !inciuna unei para'le$ +e aici vine necesitatea unei cre%inte p#itive$3

3 3

(il#"ia religiei este un cuvint la !%a pentru .religia naturala/$ Nu

exista insa religie naturala& tate "iin% pr%usul artei$

3

3 3

Acela care cre%e ca in lu!e %racii nu u!'la "ara carne si ne'unii "ara

clptei& va "i intt%eauna pra%a si *ucaria lr$

Sa a%auga! pe linga aceasta ca in relatiile cu a!enii& acestia "ac

precu! luna si ccsatii1 nu)si arata %ecit "ata$ .Nu e ciine rau care sa nu%ea %in ca%a/ – spune un prver' italian$

Sa ne "eri! sa "r!ula! pinie "avra'ila relativ la persana pe

care a'ia a! cunscut)& caci v! "i inselati intr) stare cn"u#a si pate

c,iar pagu'iti$

Inca 'servatie %e!na %e retinut1 !ul isi %e#valuie caracterul in

gesturile si actiunile !arunte& !!ente in care ni!eni nu se gin%este la

%isi!ulare$

Nici un caracter nu se pate !ani"esta nu!ai prin el insusi1 are nevie

sa "ie cn%us %e ntiuni si !axi!e$ +ar %aca& in extre!is& caracterul ar

%eveni nu!ai pr%usul unei %eli'erari ratinale& "ara trasaturi native&

innascute& prin ur!are un caracter capatat& arti"icial& se va veri"ica in curin%

vec,ea sentinta1 .8niti naturalul si el se va intarce in galp/$

3

3 3

Pe linga inteligenta& cura*ul este calitate esentiala pentru "ericirea

nastra$ +in pacate& nici inteligenta& nici cura*ul nu se pri!esc %in exterir&

ele se !stenesc – inteligenta %e la !a!a& cura*ul %e la tata$ +ar ceea ce

pate exista se %e#vlta prin ,tarire si exercitiu$ E nevie %e vinta pentru a

lupta i!ptriva srtii si %e pregatire pentru a te ra#'i cu se!enii tai$ Viata

intreaga este lupta& "iecare pas ne este %isputat si Vltaire #ice pe 'una

%reptate1.Reusita se a"la in vir"ul sa'iei& iar %e !urit se !are cu ar!a in

!ina$ Este las acela care in%ata ce ve%e nrii a%unati la ri#nt vrea sa

renunte la lupta si se plinge$ Viata intreaga c,iar& si cu atit !ai putin 'unurile

sale nu sint %e!ne nici !acar %e 'ataie %e ini!a/$

Cura*ul in exces& pina la uitarea %e sine pate %uce la ne"iinta$ +eci&

pentru a ne !entine in aceasta lu!e& pe linga cura* ave! nevie si %e

pru%enta$ Lasitatea insea!na pru%enta exagerata$

3

3 3

Privin% retrspectiv cursul vietii& cnsi%erin% la'irintul ei si va#in% canu tt ceea ce %ri! s)a i!plinit& a! putea "i tentati sa ne a%uce! i!putari



grave$ +ar cursul vietii nastre nu este prpria nastra pera& ci pr%usul a

%i "actri1 eveni!entele in %es"asurarea lr si cnsecinta %eci#iilr care se

!%i"ica pe tacute$

Viata se pate c!para cu un *c %e sa,1 ne "ace! un plan0 el se pate

!%i"ica %upa *cul a%versarului& iar in viata %upa al srtii$ M%i"icarile pe

care le su"era planul nstru sint in cea !ai !are parte atit %e !ari incit nu se!ai pt recunaste %ecit %upa anu!e trasaturi "un%a!entale$

+ar !ai presus %e tate acestea& in cursul vietii nastre a%evarul

vulgar ca ni sinte! !ai incnstienti %ecit cre%e! sau 'anui! ca sinte!

iese %in pacate la iveala0 iar atunci cin%& %i!ptriva& ne cre%e! !ai intelepti

si !ai cu!patati cnstata! ca preve%erea %atra! unr experiente

anteriare eveni!entului %at& iar cnclu#iile le trage! %upa lunga peria%a

%e ti!p scursa %upa eveni!entul %at$

Nu cunstintele %istincte %e %rept sint "actrii care %eter!ina

c!prta!entul nstru in principalele "a#e sau trasaturi ale vietii& ci

i!pulsul launtric$ S)ar putea spune ca reactina! %upa instinctul care vine%in stra"un%urile "iintei nastre& instinct care %e"ineste !%ul nstru %e a

lucra prin ntiuni %istincte& capatate cu greutate& c,iar i!pru!utate$

In ase!enea !!ente usr v! "i ne%repti cu ni insine si nu!ai

'atrinetea se %ve%este& %in "ericire& in !asura sa *u%ece lucrurile in !%

'iectiv si su'iectiv$

Cursul si eveni!entele nastre in%ivi%uale pt& su' raprtul

a%evaratului inteles si %upa cnstruirea lr& sa se c!pare cu lucrarile %e

!#aic$ Cu cit ne aprpie! %e ele cu atit i!aginea repre#entata se pier%e si

%ata cu ea "ru!usetea si i!prtanta ei$

Nu!ai %e la arecare %istanta viata nastra ni se in"atisea#a&

retrspectiv& asa cu! a "st$

Caci nu pti intelege a%evarata relatie %intre "aptele !ai i!prtante

ale prpriei tale vieti nici in ti!pul curgerii lr& nici curin% %upa aceea& ci

nu!ai %upa lunga peria%a %e ti!p$

Este are acesta e"ectul %e lupa al "ante#iei- Sau are a!estecul %e

"apte si inti!plari se ve%e !ai 'ine %e %eparte- Sau lava pasiunii tre'uie sa

se raceasca- Sau ave! nevie %e scala experientei pentru a ne !aturi#a

*u%ecata-

Pate %in cau#a tuturr acestra la un lc0 este sigur ca "aptele si

actiunile nastre sau ale altra apar in a%evarata lr lu!ina nu!ai peste

citiva ani$ Aceeasi lege retrspectiva& care actinea#a in viata particulara&

actinea#a si in istrie$

3

3 3

Ceea ce a!enii nu!esc& in !% c!un& sarta lr nu este %ecit su!a

actiunilr lr ri%icle$

Nu exista lau%e su"iciente pentru acel pasa* %in H!er care in%ea!na

la re"lectie inteleapta$ Caci actele rele se vr ispasi in viata viitare& %ar

actiunile stupi%e se ispasesc in viata aceasta$

O!ul %e lu!e per"ect va "i acela pe care nu)l va pri ne,tarirea& iargra'a nu)l va rataci nici%ata$



3

3 3

Nu este ni!ic sta'il in aceasta trecere1 nici %urere eterna& nici 'ucurie

nes"irsita& nici i!presie per!anenta& nici entu#ias! %ura'il& nici ,tarire

care sa tina viata intreaga$ Ttul se %es!pune in trentul anilr0 li!itele&

nenu!arati at!i& "rag!ente ale "iecareia %in actiunile nastre sint vier!icare %evrea#a tt ce este n'il si in%ra#net$

Viata tre'uie cnsi%erata !inciuna per"ecta si perpetua& atit in

lucrurile !ari& cit si in cele !ici$ A pr!is- Nu se va tine %e cuvint %ecit

pentru a ne arata ca telul %ata %epasit& nu !erita e"rtul$ Cite%ata ne

inseala speranta& cite%ata ceea ce spera!$ A %at- Nu)i %ecit pentru a avea %e

un%e lua$ Magia %esartarii %es"asara un para%is care %ispare %ata atins$

(ericirea este situata in viitr intt%eauna& iar pre#entul este ca un !ic nr

negru peste ci!pie scal%ata in sare$ Inaintea si inapia lui ttul e lu!ina&

nu!ai el aunca u!'ra$

33 3

Sa exa!ina! re#ultatele "ru!ase ale acestei pere universale atit %e

lau%ata1 sa stu%ie! actrii care se agita c,inuiti pe scena lu!ii – acesta

scena atit %e sli% trucata$ Ce v! ve%ea-

8ra%ul %e sensi'ilitate la %urere si "rustrare creste prprtinal cu

si!tirea si inteligenta& %rinta insteste su"erinta& se %e#vlta perpetuu&

a*ungin% su'iect %e trage%ie sau c!e%ie$

+aca sinteti sinceri& sinteti %ispusi sa cintati .Aleluia/ alaturi %e cei

pti!isti-

In lu!e& ne"ericirea si %urerea sint generale$

Scpul i!e%iat al existentei nastre este %urerea& caci nu se pate

a%!ite ca %urerea "ara !argini& care se naste %in !i#eria inerenta a vietii& sa

"ie nu!ai inti!plare si nu scpul insusi$

Ni!eni nu)i %e invi%iat si)s prea nu!ersi aceia care)s %e plins$

Cel care traieste in%ea*uns pentru a ve%ea %ua& trei generatii u!ane

tre'uie sa se a"le in starea spectatrului care& in ti!pul 'ilciului& intra intr)

'araca %e circari si sta %ua& trei repre#entatii la rin%$ Nu !ai si!te actiunea&

rice ilu#ie si rice nutate %ispar pentru el$

3

3 3

Ar a*unge ne'un acela care ar 'serva in r%inea lr nesc,i!'atarenu!arul in"init %e stele care lu!inea#a in%i"erente lu!e in care !i#eria si

vaicareala& in cel !ai "ericit ca# plictisul& sint spectaclul 'isnuit$

3

3 3

Viata este prinsul pe care)l ave! %e in%eplinit$ +e aceea& cuvintul

.s"irsit/ suna 'ine$

3

3 3

Lu!ea este a%evaratul in"ern1 %e) parte sint su"letele c,inuite& %e

cealalta calaii lr$Nici un ! n)a "st pe %eplin "ericit in pre#ent& pate %ar %aca nu i)a



luat vinul !intile$

Cea !ai !are !ingiiere in ne"ericire este ve%erea ne"ericirii altra

!ai lviti %ecit ni$ Asta sta in puterea "iecaruia$ +ar cine are ar putea sa se

rese!ne#e pentru tti-

Cnvingerea ca lu!ea si prin ur!are !ul sint atit %e i!per"ecti incit

n)ar tre'ui sa existe este %e natura sa ne sti!ule#e in%ulgenta unra "ata %ealtii1 la ce te pti astepta intr)a%evar %e la ase!enea specie %e "iinte-

Uneri cre% ca !%alitatea cea !ai ptrivita %e a)i aprpia pe a!eni este

%e a inlcui pliticsul .%!nule/ cu .tvaras %e su"erinta/$ Oricit %e

ciu%ata ar parea expresia& ea este crecta& arunca aprapelui lu!ina cea

a%evarata si rec,ea!a la in%ulgenta& %ragste "ata %e aprapele& "ara %e care

ni!eni nu pate trai si pe care& prin ur!are& ricine %atrea#a se!enului

sau$

3

3 3

Sinte! ca !ieii care se *aca in liva%a su' privirea !acelarului$ Nusti! ce %e#astre ne pregateste %estinul in acel !!ent %e "ericire1 'li&

persecutie& ruina etc$

3

3 3

9ra,!a pr%uce pacatul printr)un "el %e greseala sau ratacire si

ra!ine c,iar el pe pa!int pentru a)l ispasi pina la rascu!parare$ (arte 'ine

"ace$

In 'u%is!& lu!ea se naste %intr)un .luxus/ inexplica'il& pr%ucin%u)se

%upa !ult ti!p %e se%ere in aceasta lu!ina a cerului& in aceasta 'eatitu%ine

senina nu!ita .Nirvana/& care va "i recucerita prin su"erinta1 ca un "el %e

"atalitate ce tre'uie inteleasa in sens !ral& cu tate ca explicatia ei isi are

analgia si i!aginea exacta& crespun#atare in natura prin "r!area

inexplica'ila a lu!ii pri!itare& ne'ulasa si vasta& %e un%e va rasari un

sare$ +ar greselile !rale au "acut lu!ea "i#ica in !% gra%at !ai rea& tt

!ai rea& pina ce a luat trista ei "r!a actuala$

3

3 3

Pentru greci& lu!ea si #eii in%eplineau cerinta incgnsci'ila& erau

pera unr nevi nepatrunse$ Aceasta explicatie are& pentru ni& un caracter

prvi#riu$

Or!u# traieste in ra#'i cu A,ri!an0 aceasta se !ai pate a%!ite$ +arun +u!ne#eu ca acest <e,va& care %in cau#a %e "ireasca placere si pentru

inveselirea ini!ii creea#a aceasta lu!e %e !i#erie si %e vaicareli si care se

"elicita pentru isprava& asta)i prea !ult:

Sa cnsi%era!& asa%ar& religia iu%aica %in acest punct %e ve%ere ca cea

%in ur!a printre %ctrinele religiase ale pparelr civili#ate0 ceea ce

cncr%a cu "aptul ca nu prpava%uieste ne!urirea$

3

3 3

Lu!ea este ci!pul %e lupta al "iintelr agitate& su"erin%e si care nu

su'#ista %ecit nu!ai pentru ca una s"isie pe cealalta$ Orice ani!al %e pra%aa*unge !r!intul viu a inca !ie %e alti pra%atri si nu re#ista in ti!p %ecit



cu pretul unui lung sir %e !artirii$ Inteligenta !areste capacitatea %e a su"eri&

atingin% la ! gra%ul cel !ai inalt$

In aceasta lu!e un siste! pti!ist %e evaluare este a'sur% si inutil$ A

"i pti!ist este !%alitatea si!plista %e a percepe lu!ea& universul in ceea

ce are lu!ins1 splen%area !untilr& %iversitatea plantelr si ani!alelr&

lu!ina sarelui sint ca la!pa !agica& "ru!asa la ve%ere$ E cu ttul altaa"acere sa)ti traiesti e"ectiv viata:

+upa pti!ist vine 'ilgul& care lau%a per"ectiunea si r%inea

universala ce i!pie%ica planetele sa se cicneasca intre ele& pa!intul sa se

cntpeasca cu apa& etc$

Raul& a'ulia %!nesc in lu!e si nu cncr%a cu %eis!ul$

Singuratatea tre'uie sa %!neasca in ceruri& %e aceea %eis!ul a cautat

sa se *usti"ice prin %i"erite su'ter"ugii telgice& care au %istrus argu!entatia

lui Hu!e si Vltaire$

Pantesi!ul& raprtat la univers& nu este !ai usr %e sustinut$ Re#ista

nu!ai prin !eta"ra si cin% se ia in calcul nu!ai r%inea aparent i!ua'ila a"en!enului "i#ic$ Nu!ai asa s)ar putea vr'i %e .%ivin/$

+aca& patrun#in% in a%inci!e& se a%auga caracterul su'iectiv si !ral&

cu trena %e excese a ricarei cercetari si interpretari& sesi#a! cutre!urati ca

ne a"la! in "ata lui +u!ne#eu$

3

3 3

Vre! sa sti! cit pretuiesc a!enii va#uti cnc!itent cu su"letul lr-

sa cnte!pla! cita cncr%anta este intre ei si %estinul lr si v! ve%ea

su"erintele& lipsurile& agitatia si !artea$ <ustitia eterna lucrea#a1 %aca n)ar "i

atit %e rai& sarta lr ar "i !ai 'una$

In acest sens& pute! spune ca lu!ea isi "ace singura *ustitie

%istri'utiva$ +aca s)ar putea pune in talerul unei 'alante& %e) parte tate

ne"ercirile lu!esti& %e cealalta tate greselile& s)ar recunaste a%evarul

acestei asertiuni$

3

3 3

Ce pate "i luat in seris in viata !eneasca- Pra"ul nu !erita

steneala$

3

3 3

E"rtul neincetat %e a i#gni su"erinta nu are alt re#ultat %ecit sc,i!'are %e supra"ata$ La rigine ea apare su' "r!a necesitatii si a gri*ilr

!ateriale$ In ca#ul in care prin !unca si e"rturi %ese'ite reusi! s)

i#gni! su' aceasta "r!a si in"atisare& su"erinta se trans"r!a& "iin% in

cntinuare pre#enta& raprtata la virsta si tinin% sea!a %e "actrul inti!plare&

su' "r!a instinctului sexual& gel#iei& pasiunii& invi%iei& urii& "ricii& 'lii&

#girceniei etc$ +aca su"erinta nu gaseste alte cai %e !ani"estare atunci

i!'raca !antia ps!rita si intunecata a plictiselii& satietatii si tre'uie %in

nu alungata$ A! i#'utit s) inlatura! %upa e"rturi in%elungate0 ea isi reia

pri!a in"atisare si *cul reincepe$

Viata este !are plina %e stinci si virte*uri pe care !ul le cleste cu!are pru%enta si gri*a$ +aca i#'uteste sa scape %e ele& nu pate& cu cit



inaintea#a& sa intir#ie !areele& ttalul nau"ragiu %e neinlaturat1 .!artea/&

care alearga inaintea lui$

+aca "iecare ! ar vi#ina& cu prprii sai c,i& spectaclul %urerilr si

vicisitu%inilr %e tt "elul la care este expusa prpria lui viata& si)ar pier%e

!intile %e spai!a$ +aca pti!istul cel !ai "ervent s)ar pli!'a prin spitale&

la#arete& sali %e c,irurgie& prin inc,isri& ca!ere %e trtura si %e executie& peci!purile insingerate %e ra#'i0 %aca i s)ar %esc,i%e api tate lcuintele

intunecase ale !i#eriei ar recunaste& "ara in%iala& a%evarata "ata a acestei

lu!i& .cea !ai 'una psi'ila/$

+e un%e a luat +ante "n%ul In"ernului sau& %aca nu %in lu!ea reala-

Ni tti si!ti! ca a #ugravit a%evarul$ Pe cin%& %i!ptriva& cin% a*unge sa

%escrie cerul cu 'ucuriile sale& se incurca si inti!pina greutati %e neinlaturat&

pentru ca raiul nu are re"erinte in lu!ea nastra$ +e aceea nu)i ra!ine %ecit

sa ne expuna invatatura ce)i "usese %ata %e stra!sii lui& %e 9erenice si %e

s"inti$

Iata %va%a in plus asupra aspectelr pe care le i!'raca lu!eanastra$

Opti!is!ul este %e "apt lau%a ne!eritata a%usa creatrului si perei

sale – pa!intul& a puterii %e viata care se re"lecta a%e!enitr in perele sale&

este& asa%ar& %ctrina "alsa& c,iar crupta$ Caci ne pre#inta viata ca pe

stare %e!na %e a "i %rita& scpul vietii "iin% "ericirea !ului$ Cn%ucin%use

%upa aceste "aga%uieli& "iecare cre%e ca are %reptul %e necntestat la

placere si la "ericire$ +aca nu)i "ericit& asa cu! se inti!pla %e 'icei& se

cre%e ne%reptatit si)si pier%e scpul existentei sale$ Ast"el& i se pare "iresc sa

cnsi%ere !unca& !i#eria& cnstringerile si su"erinta incrnate %e !arte ca

scp al vietii nastre& ele cn%ucin% i!plicit la ni!icirea vintei$ +e aceea&

in Nul Testa!ent lu!ea este pre#entata ca vale a plingerii& viata ca

scala %e curatire& un instru!ent al !artira*ului si si!'l al crestinis!ului$

Nu exista %ecit singura "ericita greseala innascuta1 aceea %e a cre%e

ca sinte! aici pentru "ericirea nastra$ Aceasta greseala se scurge %ata cu

existenta nastra& intreaga nastra "iinta nu)i %ecit peri"ra#a ei& trupul nstru

este !ngra!a ei$ +ar %aca nu sinte! %ecit expresia vintei %e a exista&

ne!ultu!irea succesiva a vintei nastre ar tre'ui sa "ie "ericirea$

Cu cit v! starui in aceasta greseala innascuta si ne v! intari in ea

prin %g!e si!pliste& lu!ea ne va parea !ai plina %e cntra%ictii$ Caci la

"iecare pas pe care)l parcurge!& cit trai! atit in exterirul& cit si in interirul

"iintei nastre& invatatura ne este cu ttul cntrarie$ Pe cin% !ul "ara !intesu"era nu!ai in ur!a i!pactului cu realitatea& la nelinistea celui care cugeta

se a%auga ui!irea teretica %e a sti pentru ce lu!e si viata care sint

"acute pentru ca a!enii sa "ie "ericiti raspun% atit %e rau scpului lr$

(il#"ul se intrea'a "tin%1 .Pentru ce sint atitea lacri!i in lu!e-/ si

!ulte altele$ Incepe sa caute cau#a& !tivatia$ Oricin%& ricine pate incerca

sa *usti"ice ne"ericirea sa in%ivi%uala& "ie prin interventia ne"asta a ,a#ar%ului

sau a se!enilr sai& "ie prin in"luenta cnstelatiei rele su' care s)a nascut sau

cite putin %in tate$ Aceasta nu sc,i!'a ni!ic %in "aptul ca si)a pier%ut

scpul vietii& acela %e a "i "ericit$

+eci aprape tate "i#in!iile virstei a treia au intiparita expresiane!ultu!irii$ Caci "iecare #i %in viata ne)a invatat ca 'ucuriile sint



inselatare& ne"erin% ceea ce pr!it& nea%ucin% !ultu!ire ini!ii si ca

pse%area lr este cel putin inveninata %e neca#urile care le instesc sau care

le %au nastere$

3

3 3

Mtivele care)i %eter!ina pe a!eni sa actine#e sint in nu!ar %etrei1

a5 Egis!ul& care %eter!ina 'unastarea in%ivi%ului0 el este "ara

!argini0

'5 Rautatea& care %reste nenrcirea aprapelui0

c5 Mila& care vrea 'inele aprapelui0 ea !erge pina la n'lete si

gran%are$

Orice actiune !eneasca are %rept cau#a unul %in aceste !'ile&

lucrin% in parte sau i!preuna$

Egis!ul %e care cu ttii sinte! plini si pe care)l ascun%e! %in

plitete se tra%ea#a in !!entul in care instinctiv cauta! in "iecare persanape care) ve%e! relatie sau un !i*lc %e parvenire catre unul %in scpurile

pe care le ur!ari!$ Cin% "ace! cunstinta nua pri!ul nstru gin% este %e

a sti %aca si cit ne pate "i "lsitare0 %aca nu pate& nu repre#inta ni!ic

pentru ni$ Este in natura "iintei u!ane sa va%a in aprapele sau un psi'il

!i*lc pentru a)si atinge scpurile$

Se pate sc,i!'a !%ul %e a actina& %ar nu si vinta reala& care

singura pate avea valare !rala$

Ni!eni nu pate sc,i!'a scpul spre care tin%e vinta0 pate sc,i!'a

%ar calea care %uce catre acest scp$

Invatatura& experienta !%i"ica alegerea !i*lacelr& %ar nu sc,i!'a

scpul "inal si general$

Egistul pate "i invatat ca prin sacri"icarea avanta*elr !arunte va

acce%e catre altele !a*re$ O!ului rau i se pate arata ca raul pe care)l "ace

atrage un altul !ai !are asupra sa$ O!ul %tat cu un caracter p#itiv pate&

prin a!pli"icarea gin%irii& prin cultura si experienta& sa se !ani"este pe un

plan superir& aprpiin%u)se %e per"ectiune$

Cultura !rala pate i!'unatati actiunea& %ar li!itele ii sint usr %e

sesi#at$ Mintea e lu!inata& %ar ini!a sta in u!'ra$ Principiul "iintei& %in

punct %e ve%ere !ral& ca si ele!entul intelectual sau "i#ic este innascut$

Oricine este ceea ce este1 .un %ar al lui +u!ne#eu/:

33 3

Lu!ea tre'uie sa se intarca si sa urce la cau#a sa pri!ara&

pri!r%iala& la creatrul ei$

+aca "iinta tre'uie sa "ie !ral!ente li'era& ea nu tre'uie sa "ie

creata& ci sa ai'a existenta %eter!inanta& %epin#in% %e prpria sa cau#a si

%e puterea ei prprie %e per"ectinare$

Asa%ar& existenta si actul sau particular %e creatie& %es"asurat in ti!p&

sint raspun#atare %e tate !ani"estarile lr$

Pentru ca "iinta sa "ie respnsa'ila %e actele sale& %e intentinalitatea

lr& tre'uie sa "ie li'era$Prin ur!are& %in respnsa'ilitatea care este pr'a cnstiintei nastre&



re#ulta ca vinta este li'era si ca ea este principiul %eter!inant al "iecarui

in%ivi%$

Pe%eapsa pacatului si a raului revine asupra creatrului sau$ +aca

aceasta este c,iar vinta& pre#entin%u)se in !ani"estarile sale cele !ai

%iverse& pacatul vine c,iar %e la !0 %aca %i!ptriva exista +u!ne#eu&

cau#a raului si a pacatului cntra#ice %ivinitatea sa$3

3 3

In viata este necesar& %aca vre! sa ne atinge! scpul& sa ur!a!

singura linie& lasin% la %reapta si la stinga ei !ulti!e %e lucruri$ Caci

%ru!ul vietii este lesne c!para'il cu un %ru! pe pa!int& care nu)i %ecit

linie cu un !ini!u! %e supra"ata$

+aca renuntarile si sacri"iciile ni se par inutile si precu! cpiii la 'ilci

lua! tt ce ne place in treacat& v! su"eri ur!arile %atrate unr "alse ilu#ii

si aspiratii$

Linia %ru!ului nstru este trans"r!ata intr) supra"ata pe care parcurge! in #ig)#ag& "ara sa a*unge! nicaieri$ +e aceea& nu!ai atunci va

arata caracter si va putea sa actine#e crect$

Invi%ie! p#itia sciala a unra %in se!enii nstri& cu tate ca n)ar "i

ptrivit caracterului nstru si ne)ar a%uce nu!ai ne"ericire$

Precu! pestele nu sta 'ine %ecit in apa& pasarea in aer& iar sarecele in

pa!int& tt ast"el se si!te 'ine in at!s"era lui speci"ica1 aerul palatului

%evine ast"el %e nerespirat pentru !ulti$

3

3 3

Nu!ai experienta ne invata ce vre! si ce pute!1 pina atunci sinte!

lipsiti %e caracter si nu!ai incercarile grele ne pun pe a%evaratul %ru!$

Caracterul !ului sta in legatura %irecta cu experienta sa %e viata$

Caracterul %a !asura cunasterii prpriei nastre in%ivi%ualitati& a

vintei a'stracte& a calitatilr "er!e& a !asurii si %irectiei capacitatilr "i#ice

si intelectuale& cu singura prp#itie !ul este su!a puterilr si tuturr

sla'iciunilr persnalitatii$

3

3 3

(aptele si actiunile unui in%ivi%& ca si acelea ale unui ppr& pt

aparea "arte !%i"icate prin %g!a$ Prin ele insele& actiunile sint nu!ai

i!agini glite %e cntinut1 intentia este aceea care le %iri*ea#a& le %a se!ni"icatie !rala$ Si ttusi in realitate se!ni"icatia !rala pate "i aceeasi

c,iar %aca !ani"estarea ei exteriara este %i"erita$ Cu acelasi gra% %e rautate

!ul pate !uri pe esa"% sau linistit in !i*lcul "a!iliei$

Acelasi gra% %e rautate exista si la pri!itivi& expri!at prin !r si

cani'alis!& %ar si in scietatile avansate prin asuprire& intriga& pervertire1

in%ivi%ul in sine ra!ine acelasi$ In ase!enea cn%itii greu ii va "i celui lipsit

%e ipcri#ie sa intne#e intru slava .Aleluia/$

3

3 3

Cea !ai sla'a re"erire la eul persnal ataca %in ra%acina gri*aper!anenta si nelinistea pentru acesta$ Virtutea si cnstiinta lu!inasa



a%uc veselia si linistea$ Egistul se si!te per!anent incn*urat %e %us!ani&

caci tate sperantele sale se spri*ina pe 'inele sau prpriu$

O!ul 'un traieste in !i*lcul prietenilr1 "ericirea lr este "ericirea sa

prprie$ Caci interesul legat %e !ulti!e %e alti a!eni nu pate sa

nelinisteasca tt atit ca acela care nu se raprtea#a %ecit la singura

persana$3

3 3

Ha#ar%ul lvin% ttalitatea in%ivi#ilr& se ec,ili'rea#a cau#in%

"iecaruia "ericire sau ne"ericire$

Orice act 'ene"ic& in ttalitate %e#interesat& avin% %rept scp

%i!inuarea nenrcirii aprapelui& %evine la exa!inare atenta un act

!isteris& un gest apartinin% !isticis!ului practic& practic %e neexplicat si

generat %e acelasi principiu care sta la 'a#a ricarui !isticis!$ Caci nu e cu

putinta sa i!parti p!ana "ara a avea un scp !ai in%epartat %ecit acela %e a

in%ulci saracia altuia& exceptie "acin% nu!ai actul recunasterii prpriului euintr) "iinta straina$

Cel care !are pentru patrie si)a pier%ut ilu#ia cre)i restringe existenta

la prpria sa persana1 prpriul sau eu ii apare in c!patritii sai$

Muritrul care nu !ai "ace %i"erenta %intre persana sa si celelalte&

care)si sacri"ica viata pentru a salva pe)a celr %in *ur& acest !uritr

recunscin% inti!ul si a%evaratul eu in tti se!enii sai& cnsi%era %urerile

neexpri!ate si inexpri!a'ile ale tuturr celr vii ca pe ale sale& aprpiin%usi

su"erinta lu!ii intregi$ Nici %urerea nu)i este straina$ Caci "ericirea si

ne"ericirea persnala sint caracteristice nu!ai !ului egist$

I!'ratisea#a existenta intregii u!anitati si vei cnstata ca nu aspira

%ecit la neant intr) lupta interiara si su"erinta cntinue$

Vinta %e a trai este s"ari!ata %e su"erinta !ai inainte ca negatia&

renuntarea la sine insusi sa se pr%uca$ O!ul a*uns la parxis!ul %isperarii

%e tate gra%ele reintra in el insusi& invata sa se cunasca& sc,i!'a sensul

actiunii sale si se ri%ica !ai presus %e su"erinta sa$ Atunci& s"intit& intra intr)

"ericire nespusa& renunta %etasat la tt ceea ce %rea pina atunci& cu tt

su"letul si pri!este !artea ca pe) i#'avire$

+in "lacara puri"icatare a %urerii& negarea vintei %e a trai& a%ica

eli'erarea& i#'ucneste ca un "ulger$

+urerile !ari puri"ica pina si ani!alele$

8et,e a #ugravit cu !are intensitate in pvestea Margueritei aceastaeli'erare %e %rinta %e a trai& cau#ata %e !are %isperare$

+ORINTA +E A MURI

+espre renuntare – uietis!ul – Ascentis!ul in %i"erite religii –

Sinuci%erea – Martea – Eternitatea

+aca ne ri%ica! un !!ent prin cnte!plare estetica %easupra grelei

at!s"ere terestre& sinte! in acele !!ente cele !ai 'inecuvintate "iinte

%intre tate$ In ce gra% se ri%ica& asa%ar& "ericirea !ului a carui vinta este

a'slut linistita& nu nu!ai pentru un !!ent& ca in placerea "ru!sului& ci

pentru tt%eauna-

Un ! care %upa lupte crincene se regaseste 'iruitr nu e %ecit "iintagin%itare& glin%a a lu!ii$ Ni!ic nu)l !ai pate nelinisti sau !isca& caci



s)a rupt %e !iile %e "ire ale vintei1 %rintele& "rica& invi%ia& neca#ul etc$

Viata cu "iintele ei aluneca %easupra lui ca visele %e %i!ineata in

s!nlenta su"letelr nastre1 nu!ai realitatea su"erintei ra!ine pre#enta$

Cel care a*unge sa cunasca acest a%evar va gasi lu!ea in ar!nie cu

ve%erile sale& %aca nu cu %rintele sale$

Inti!plarile %e rice natura& cu tate ca)l c,inuie& nu)l vr !ai !ira1 va recunaste ca %urerea si neca#ul lucrea#a pentru a%evaratul scp al vietii1

%istrugerea vintei %e a trai$

Sa ne intarce! privirea %e la prpria nastra su"icienta& %e la

ingusti!ea senti!entelr nastre& %e la pre*u%ecatile %e tt "elul spre aceia

care au invins lu!ea$

V! cunaste acea pace superiara ricarui ratina!ent& acea !are

linistita %e senti!ente& acea %i,na& acea siguranta neclintita al carei singur

re"lex pe c,ipurile pictate %e un Crregi sau Ra"ael este evang,elie in

care ricine pate avea incre%ere1 nu ra!ine %ecit cunasterea& %rinta a

%isparut$Sinucigasul iu'este viata0 se plinge nu!ai %e cn%itiile su' care i se

"era$ Asa%ar& el nu renunta la vinta %e a trai& ci nu!ai la aparitia sa

acci%entala ca expresie a vietii& careia ii %istruge in persana sa unul %in

"en!enele trecatare$

Sinucigasul este precu! 'lnavul care re"u#a un trata!ent %urers %ar

salvatr& pre"erin% sa)si pastre#e 'ala$ Su"erinta suprtata cu cura* supri!a

vinta$

uietis!ul& a%ica renuntarea la vinta& ascentis!ul& a%ica %istrugerea

intentinata a vintei si !isticis!ul& a%ica cnstiinta i%entitatii "iintei sale cu

universul au relatii atit %e a%inci& incit acela care se recunaste ca parti#an al

unui %in aceste siste!e le va pri!i i!plicit si pe celelalte$

Ni!ic !ai suprin#atr %ecit cn"r!area %ctrinelr unr scriitri atit

%e %i"eriti in ti!p& spatiu si religie& precu! si siguranta si incre%erea cu care

ne pre#inta re#ultatul experintei lr pr"un%e$

Intelesul a%evaratei vieti !nastice este ca cineva se si!te %e!n si

capa'il %e existenta !ai 'una %ecit a nastra& %rin% sa intareasca si sa

!entina aceasta cnvingere prin %ispretul aratat placerilr si 'ucuriilr

vulgare ale pa!intului$ Aici se asteapta in liniste s"irsitul acestei vieti& lipsita

%e rice atractie vana pentru a saluta ra eli'erarii si a !rtii$

Cu atit !ai !ult iu%ais!ul& 'ra,!anis!ul si 'u%,is!ul se aprpie %e

spiritul se ten%inta !rala ale lui Crists$ Acesta este !ie#ul& esenta religieisi nu pvestile cu care se incn*ara$

3

3 3

Prtestantis!ul& eli!inin% ascetis!ul si celi'atul& a %evenit prin

aceasta a%evarata apsta#ie$

Ast"el& prtestantis!ul a %egenerat catre un ratinalis! rigi%& care se

re#u!a la %ctrina unui 'un parinte ce a creat lu!ea pentru a!u#a!ent

4lucru in care n)a prea reusit5$

Aceasta pate "i religie 'una pentru pastrii prtestanti avuti&

insurati si instruiti& %ar nu se pate spune ca ar !ai cntine si cevacrestinis!$



3

3 3

+in 'isnuinta spune! ca tineretea repre#inta partea "ericita a

exisentei nastre& iar 'atrinetea peria%a trista$ Aceasta a"ir!atie ar "i

a%evarata %aca pasiunile ne)ar putea "ace "ericiti$ +ar tineretea este pra%a

pasiunilr care %escresc %ata cu inaintarea in virsta& cin% cunsterea %evineli'era si capata un rl %!inatr$ Mentinin% ca rice placere este negativa&

rice %urere este p#itiva& v! intelege ca pasiunile nu "ericesc pe ni!eni si

ca 'atrinetea nu)i tc!ai %e plins$ Orice placere repre#inta satis"acerea unei

necesitati$ O%ata cu eli!inarea necesitatii& placerea este tt atit %e regretata

ca si cin% cineva nu !ai pate !inca %upa ce s)a saturat$ Platn pretuieste

!ult !ai crect ca senectutea este "ericita %atrita eli'erarii ei %e sexualitate$

Tineretea insea!na agitatie0 'atrinetea e ti!pul %i,nei$ Cpilul

intin%e !ina catre rice 'iecte atragatare$ Este incitat %e %iversitatea

lu!ii& %e "r!ele ei nenu!arate1 a)ti i!agina tate acestea presupune un

univers !ult !ai vast %ecit pate "eri lu!ea reala$ +e aceea& cpilul estei!'i'at %e %rinte vagi "ara %e care nici "ericire nu pate exista$

La 'atrinete experienta asupra valrii lucrurilr si a "n%ului placerilr

puri"ica su"letele$ In s"irsit& au "st alungate una cite una !ii %e ,i!ere care

!ai inainte ascun%eau si alterau a%evarata "ata a lucrurilr$ Ttul se

la!ureste& se recunaste si se ia asa cu! este$ Ast"el se a*unge la %etasare ca

ele!ent esential al "ericirii$

+i"erenta "un%a!entala intre tinerete si 'atrinete este ca cea %intii are

viata in perspectiva& cea %e)a %ua& !artea0 cea %intii are un trecut scurt si

un viitr "ara !argini& cealalta %i!ptriva$

Martea sta in "ata ricui& in ti!p ce viata a trecut %ata cu tineretea$

La ce are !erita sa ne gin%i!- La viata sau la !arte& la tinerete sau la

'atrinete-

Tre'uie neaparat sa traiesti !ult ca sa pti recunaste cit %e e"e!era

este viata$

3

3 3

La ricare ! caracterul pare a "i pre"erential& ptrivit unei anu!ite

virste$ Unii sint plini %e plitete la tinerete& calitate %isparuta %ata cu virsta0

altii sint activi& 'atrinetea anulin%u)le rice valare0 !ulti sint !ai avanta*ati

la 'atrinete& cin% %evin !ai 'la*ini pentru ca sint !ai experi!entati si !ai

cal!i$3

3 3

La tinerete %!ina intuitia& la 'atrinete cugetarea0 %e aceea& la tinerete

!ul este !ai !ult pet& iar la 'atrinete !ai !ult "il#"$ Practic& la tinerete

cn%uc intuitia si i!presia& iar la 'atrinete re"lectia$ O'iceiul !%elea#a

i!presia cu virsta$ +e aceea& la tinerete %!ina partea exeriara a lucrurilr&

%e aceea tinerii tin sa se evi%entie#e cu rice pret$

Cei %intii patru#eci %e ani ai existentei nastre ne "urni#ea#a textul0

ur!atrii trei#eci %e ani sint c!entariile care explica a%evaratul sens si

legatura textului cu !rala si tate "ineturile ei$S"irsitul vietii insea!na s"irsitul 'alului& cin% !astile sint aruncate&



ra!inin% "iecare sa se arate celrlalti %upa cu! i)a "st "irea$

3

3 3

Sti! ca prin cnte!plarea "ru!sului artistic pute! cunaste

"ericirea$ Prin aceasta& !ergin% !ai %eparte cu ratina!entul& intelege! la

ce gra% se ri%ica "ericirea aceluia a carui vinta este linistita nu nu!ai intrun!!ent %at& acela al cunasterii "ru!sului& ci pentru tt%eauna$

3

3 3

Teretic& viata pate in"atisa trei extre!e$ Mai intii& este vinta

puternica& generatare %e pasiuni !ari& caracteristica !arilr persnalitati

istrice& #ugravita in %ra!e si eppei$

Ur!ea#a cnstiinta curata eli'erata %e vinta& caracteri#in% viata

a!enilr %e geniu$

In s"irsit& !area letargie a vintei si& prin ur!are& %rinta "ara scp&

plictiseala parali#in% viata este cea %e)a treia extre!a$ Viata in%ivi%ului& %eparte %e a se rataci intr)una %in aceste extre!e& nu

le atinge %ecit "arte rar& cel !ai a%esea scilin% excitata intre aceste trei

ele!ente& vinta legata %e lucruri !arunte repr%ucin%u)se !ereu si

scapin% %e plictiseala$

+aca nevia cnstanta si nesatis"acuta %e "ericire caracteri#ea#a pri!a

*u!atate a vietii& cea %e)a %ua parte a vietii este caracteri#ata prin tea!a %e

ne"ericire$

Caci %ata cu trecerea ti!pului se cnstienti#ea#a su"erinta ca realitate

per!anenta in %auna "ericirii ,i!erice& %isparuta in trecut$ La tinerete& cin%

necunscutul i!i 'atea in usa era! "ericit& gin%in% ca iata .vine "ericirea

!ea/$ Spre 'atrinete i!presia !ea in aceeasi ca#ie era ceva ce se!ana !ai

%egra'a cu "rica$

3

3 3

In%ivi#ii in#estrati intelectual& care nu apartin cu ttul lu!ii& train%

!ai !ult singuri& incearca %ua sen#atii puse1 la tinerete au a%esea i!presia

ca ar "i parasiti %e lu!e0 la !aturitate& nu lu!ea)i paraseste& ci ei "ug %e ea$

La tinerete sen#atia %e parasire isi are riginea in lipsa %e experienta si %e

cunastere$ La !aturitate& starea arecu! !ai placuta %e !i#antrpie se

'a#ea#a tc!ai pe cunasterea vietii$ +e aceea cea %e)a %ua parte a vietii

pate "i sctita !ai placuta ca cea %intii$ Veselia si cura*ul tineretii nastre vin in parte %in "aptul ca

in%reptin%u)ne spre vir"ul unei inalti!i& nu ve%e! !artea ascunsa %e

cealalta parte$ Cu! trece! %e vir"& !artea se ve%e 'ine& 'ligin%u)ne sa

cunaste! %irect ceea ce nu stia! %ecit %in au#ite$ Prin aceasta cunastere

"rta vietii incepe sa sca%a si veselia sa %ispara$

3

3 3

Negarea %rintei %e a trai nu pate "i cnsi%erata ca un 'un cistigat0 ea

nu pate "i pastrata %ecit printr) lupta cntinua& caci cu)i liniste %e"initiva

pe pa!int$ +e aceea viata inti!a a s"intilr ni se releva plina %e lupteinteriare si %e incercari %e tt "elul$



3

3 3

C!uniunea su"erintei !icsrea#a raul$ Tt un rau este si plictiseala&

si a!enii se grupea#a pentru a se plictisi in c!un$ Asa cu! %ragstea %e

viata nu este %ecit "rica %e !arte& instinctul scia'ilitatii isi are ra%acinile

!ai putin in iu'irea "ata %e se!eni si !ai !ult in tea!a %e singuratate$Pentru a scapa %e singuratate& c,iar si tvarasie rea pare 'una$ +ar

cin% cineva este nascut pentru singuratate& intarit i!ptriva pri!ei i!presii

pe care i) pr%uce& pate sa traiasca "arte 'ine tt%eauna singur$

Singuratatea este sarta tuturr spiritelr superiare$ Cite%ata vr "i

tristi& %ar se vr re"ugia intt%eauna in singuratate& alegin%) ca pe cel !ai

!ic %intre %ua rele$

3

3 3

O!ul este singura "iinta care se !ira %e prpria sa existenta&

ani!alul traieste in %i,na sa si nu se !ira %e ni!ic$ Natura& %upa ce a trecutprin cele %ua stapiniri incnstiente ale !ineralului si vegetalului& %upa ce a

%epasit lunga %!nie ani!ala& a*unge in s"irsit& prin !& la ratiune si

cnstiinta si atunci se !ira %e pera sa si se intrea'a ce este$ Aceasta !irare&

care se pr%uce !ai ales in "ata !rtii si la ve%erea %istrugerii si %isparitiei

tuturr "iintelr& este i#vrul nevilr nastre !eta"i#ice1 prin ea !ul

%evine un ani!al !eta"i#ic$ +aca viata nastra era "ara s"irsit si "ara %urere

pate nu s)ar "i intre'at ni!eni %e ce exista lu!ea si care e sarta ei& caci

acestea s)ar "i inteles %e la sine$ +ar ve%e! ca tate siste!ele "il#"ice si

religiase au %rept scp sa raspun%a la intre'area .ce este %upa !arte-/$ Si

cu tate ca religiile par ca avea ca 'iect existenta +u!ne#eilr lr& ele nu

in"luentea#a !ul %ecit atit cit aceasta existenta este legata %e aceea a

ne!uririi si pare ne%espartita %e ea$ (apt care explica lipsa %e in"luenta si

%ura'ilitate a siste!elr !aterialiste sau sceptice$

Te!plele si 'isericile& pag%ele si !sc,eile %in tate tarile si %in

tate ti!purile nu %ve%esc necesitatea !eta"i#ica a !ului$ El se pate

!ultu!i cite%ata cu "a'ule grslane si cu pvesti a'sur%e& %ar cin% aceste

pvesti sint i!pri!ate in el %e ti!puriu& sint %e a*uns pentru a)i %a un inteles

existentei sale si a)i sustine !ralitatea$

Sa lua! %e exe!plu Cranul1 aceasta carte prasta a "st %e a*uns

pentru a "n%a una %in !arile religii ale lu!ii& pentru a satis"ace !ie trei

sute %e ani nevia !eta"i#ica a !iliane %e a!eni& pentru a %eveni 'a#a!ralei lr& pentru a)i invata sa %ispretuiasca !artea& pentru a le inspira

cura*ul in ra#'aie singerase si in cele !ai in%epartate cuceriri$ Aici se

!ani"esta "r!a cea !ai saraca si sear'a%a a teis!ului$ Pate sa "i pier%ut

!ult prin tra%uceri& %ar n)a! gasit nici i%ee pretiasa in Cran$ Aceasta

nstrea#a ca "acultatea !eta"i#ica nu !erge !ina)n !ina cu necesitatea

metazica. La origine omul, mai aproape de natura, prindea mai bine

intelesul lucrurilr si "en!enelr1 iata %e ce stra!sii 'ra,!anilr

a*unsesera la cnceptii supra!enesti$

Inteleg prin !eta"i#ica acel !% %e cunastere care %epaseste

psi'ilitatile "erite %e experi!ent& natura& "en!enele inti!plate& pentru a

explica %e ce "iecare lucru este cn%itinat in intelesul sau& sau in ter!eni



li!pe#i& ce se a"la %incl %e natura si "ace psi'ila$

3

3 3

+in exterir nu v! putea nici%ata sa a*unge! la esenta lucrurilr1

ricit %e !ult s)ar stra%ui cineva nu va cistiga %ecit inc,ipuiri si vr'e$ E ca

si cu! te)ai invirti in *urul unui castel& cautin% #a%arnic intrare si&asteptin%& sc,ite#i "ata%a$ Acesta este %ru!ul pe care l)au ur!at tti "il#"ii

inaintea !ea$ Care este& asa%ar& acea !et%a care ne pate cn%uce pina la

esenta si principiile lucrurilr& pina la vinta- Iat)1

+aca !ul n)ar "i %ecit "iinta cugetatare& capul unui inger inaripat&

"ara crp& un su'iect curat al cnstiintei in lu!ea care il incn*ara& ea nu iar

parea %ecit repre#entare$ +ar el isi are ra%acina in lu!e& exista ca

in%ivi% al ei& cnstiinta sa& care este rea#e!ul lu!ii ca repre#entare %epin%e

un crp ale carui a"ectiuni sint punctul %e plecare al intuitiilr nastre$ Acest

crp este pentru gin%itrul pur repre#entare& un 'iect printre alte 'iecte1

!iscarile si actiunile acestui crp nu sint cunscute %e gin%itrul pur %ecit casc,i!'ari ale celrlalte 'iecte si!titare si i)ar "i tt atit %e straine& %e

neinteles& %aca se!ni"icatia lr nu i)ar "i %escperita intr)un alt !%$ Ar

ve%ea actele sale ur!in% !tivele cu cnstanta unei legi naturale& precu!

"ac celelalte 'iecte care se supun unr cau#e %e naturi %i"erite$ N)ar intelege

%elc in"luenta !tivatiei ca legatura a e"ectului cu cau#a sa$ Ar putea& %upa

plac& sa nu!easca putere& calitate sau caracter intrinsec esenta neinteleasa a

actelr sale0 %ar n)ar sti !ai !ult$ Si ttusi nu)i asa1 exista ntiune care

explica taina su'iectului cnstiintei& aceasta ntiune se nu!este .vinta/$

Aceasta ntiune si nu!ai ea ii "era c,eia %e sine insusi ca "en!en& ii

%escpera intelesul& ii arata resrtul interir al "iintei& actelr si !iscarilr

sale$ Orice act cncret al vintei este ase!enea unei !iscari a crpului sau1

nu pate vi actul in realitate "ara sa perceapa in acelasi ti!p ca acel act se

!ani"esta ca !iscare a crpului$ Actul vluntar si !iscarea crpului nu sint

%ua stari 'iectiv %i"erite si legate %e cau#alitate1 intre ele nu exista raprtul

cau#a)e"ect0 sint un singur si acelasi lucru %at in %ua !%uri %i"erite& %intr

%irectie i!e%iat in cealalta prin intentie intelectuala$ Actiunea crpului nu

este altceva %ecit actul vintei 'iective !ani"estata prin intuitie$ (acin% se

%ese'este %e vin% nu!ai ca acte re"lexive& in realitate e unul si acelasi

lucru$ Cnclu#ia este ca "n%ul "iintei nastre este vinta0 !ani"estarea ei

i!e%iata este crpul$

Prin ur!are& este necesar sa intelege! natura %upa ni insine si nu peni insine %upa natura$

A! ales acest cuvint vinta in lipsa %e altul !ai 'un& %in% cnceptului

%e vinta un inteles !ult !ai larg& pe care nu l)a avut pina a#i$ Nu s)a

recunscut pina acu! i%entitatea esentiala a vintei cu tate "rtele care

lucrea#a in natura si ale carr !ani"estari variate apartin speciilr a carr

vinta este genul$ S)au cnsi%erat tate aceste lucruri ca etergene$ Prin

ur!are& nici un cuvint nu pate expri!a aceasta cnceptie$ Asa%ar& genul lau

nu!it %upa specia cea !ai inalta& aceea %e care ave! i!e%iat cunstinta

in ni si care ne cn%uce cunasterea i!e%iata a celrlalte$

Pina la !ine s)a luat cnceptul vintei %rept cnceptul puterii0 eu a!"acut cntrariul si cnsi%er rice "rta naturala ca pe) vinta1 aici nu)i



nu!ai %isputa inutila$ Este %i!ptriva un punct %e cea !ai !are

i!prtanta& caci cnceptia puterii are la 'a#a cunasterea intuitiva a lu!ii

'iective$ Repre#entarea ca "en!en isi are riginea in %!eniul in care

stapinesc cau#a si e"ectul$ Repre#inta ceea ce este esential in cau#a& acel

punct la care explicarea "en!enului prin cau#alitate se preste$ Singura

cnceptia vintei nu)si are i#vrul in "en!en& nici in repre#entareaintuitiva& ci vine %inauntru& e!anin% %in cnstiinta "iecaruia0 in ea "iecare

recunaste prpriul sau eu "ara vre alta "r!a& nici c,iar aceea a su'iectului

si a 'iectului& caci aici ceea ce se cunaste si ceea ce este cunscut cinci%$

Asa%ar& %aca pune! "rta in lcul vintei& pune! necunscutul in lcul

cunscutului& singurul lucru cunscut i!e%iat$

Sa pune! %i!ptriva& asa cu! s)a "acut pina acu!& cnceptia vintei

in lcul cnceptiei puterii0 parasi! singura cnceptie pe care ave! %espre

lu!e& lasa! sa se piar%a intr) cnceptie a'stracta re#ultata %in "en!en$

S"irsitul atit %e evi%entiat in "iecare %in partile rganis!ului ani!al

%ve%este ca nu)i vr'a %e putere ar'a& ci %e vinta$ +ar !ulti cncep vinta ca pe un act cn%us %e spirit$ Vinta si spiritul sint luate %rept un tt

unitar& in care spiritul este %eter!inant$ Ce se inti!pla- Spiritul apare ca

existin% in a"ara ani!alului& cr%nin% vinta catre s"irsit$ +e aici

cnclu#ia ca ani!alul ar exista in spirit inainte %e a %eveni real$ Iar s"irsitul

%eriva in !% esential %in vinta si cu! vinta este "n%ul "iintei vii& cu!

rice "iinta rgani#ata nu este %ecit expri!area exteriara vi#i'ila a vintei&

re#ulta ca acest s"irsit se extin%e la insasi "iinta& ca este interiara si

per!anenta$

Ui!irea nastra in "ata nes"irsitei per"ectiuni& cnc!itent cu

caracterul "init al ricarei creatii a naturii are la 'a#a !%ul li!itat %e a

ve%ea al !ului& care cnsi%era ca exista se!nul egal intre creatia u!ana si

cea naturala$ +in acest punct %e ve%ere vinta si creatia sint %ua cncepte

%i"erite$ Intre aceste %ua cncepte !ai %ese'i! inca1

?5 Spiritul strain vintei in ea insasi si care nu e %ecit !%alitatea&

calea prin care acesta tre'uie sa treaca inainte %e a se cncreti#a$

F5 Materia straina vintei care tre'uie cu tate acestea sa pri!easca

%e la alta "r!a& pentru ca aceasta vinta se lupta i!ptriva alteia

– natura acestei !aterii$

Creatiile naturii& spre %ese'ire %e cele u!ane& sint !ani"estare

i!e%iata& nu !e%iata& a vintei$ Natura lucrea#a pri!itiv& "ara cnstiinta$

Vinta si creatia ei nu sint %espartite prin vre repre#entare inter!e%iara –ele sint una$ Materia insasi este una cu ele& caci !ateria este pur si si!plu

vinta in stare vi#i'ila$ Aici !ateria este ttal patrunsa %e "r!a$ Materia&

%epasita %e "r!a – ca in pera %e arta – este a'stractie pura& cpil al ratiunii

"ara vre experienta psi'ila$ Materia speciei %e arta este& %i!ptriva&

e!pirica$ I%entitatea !ateriei si a "r!ei este caracterul pr%usului natural0

%iversitatea lr naste pera %e arta$

3

3 3

Nu se pate spune ca viata !eneasca este lunga sau scurta& caci in

"n% ea este scara cu care !asura! tate celelalte lungi!i ale ti!pului$ In Ve%e si Upanisa%e %urata "ireasca a vietii este apreciata la suta %e ani$ Caci



a! 'servat ca nu!ai aceia care trec %e nua#eci %e ani se s"irsesc "ara

'ala& "ara cnvulsii& "ara ,rcaieli& cite%ata "ara sa paleasca& uneri se#in%

%upa !asa$ La rice alta virsta se !are pre!atur$

In Vec,iul Testa!ent viata !ului este apreciata la sapte#eci& pt#eci

%e ani& ci"ra cn"ir!ata si %e Her%t$ Experienta #ilnica este interpretata

"als& grslan$ La sapte#eci %e ani a!enii nu !r %e 'atrinete& ci %e 'ala&la "el cu cei !ai tineri %ecit ei$ +eci 'ala "iin% esential!ente an!alie nu

repre#inta un s"irsit natural$

3

3 3

+i"erenta "un%a!entala %intre tinerete si 'atrinete este aceea ca

tineretea are in perspectiva viata& iar 'atrinetea !artea$ Care %intre

perspective pre#inta !ai !ulte incnveniente- E %e pre"erat are sa ai viata

inapia ta sau in "ata ta- Ecle#iastul a spus) %e*a1 .=iua !rtii este !ai

'una %ecit a nasterii/$ Caci .Cine traieste !ult& ve%e !ai !ult rau/& #ice un

prver' spanil$3

3 3

Planetele nu inscriu& %upa cu! pretin%e astrlgia& existenta

in%ivi%ului& ci !ersul general al vietii !enesti& r%inea %es"asurarii ei in

ti!p& crespun#in% unei anu!ite virste& "iin% rin% pe rin%& guvernata %e ele$

Mercur stapineste al #ecelea an$ Cu planeta aceasta !ul se !isca

repe%e si usr intr) r'ita restrinsa0 rice "leac este cau#a pertur'atare& %ar

invata !ult si usr su' !ina +!nului& sireteniei si elcintei$

Cu al %ua#ecilea an incepe stapinirea planetei Venus0 %ragstea si

"e!eile il stapinesc$

In al trei#ecilea an stapineste Marte0 la virsta aceasta !ul este

vilent& in%ra#net& rglis si ra#'inic$

La patru#eci %e ani 'ar'atul e stapinit %e patru planete !ici1 ci!pul

vietii sale creste$ Este "rugi& a%ica practic& prin in"luenta lui Ceres0 are un

ca!in %atrita Vestei0 a %evenit intelept si invatat %atrita lui Palas si&

ase!enea <unnei& stia sa %!neste stapina in casa$

In al cin#ecilea an stapineste <upiter1 !ul a supravietuit celei !ai

!ari parti a cnte!pranilr sai& se si!te superir generatiei actuale$ Are

!ulta "rta& experienta si cunstinte$ Este& in "unctie %e persnalitatea sa&

autritar cu cei ce)l incn*ara$ Nu suprta sa i se prunceasca si vrea sa

c!an%e$ Acu! este !ai apt sa %evina cn%ucatr$In al sai#ecilea an vine Saturn si cu el greutatea& incetineala&

tenacitatea plu!'ului$ Multi 'atrini par ca si !rti1 sint pali#i& grei si inerti

ca plu!'ul$

Cu Uranus& ciclul se inc,eie$ Este !!entul& se #ice& %e a !erge in

cer$

Nu pt sa)l prin% in calcul pe Neptun& pentru ca nu)l pt nu!i cu

a%evaratul sau nu!e – Ers$ Prin Ers inceputul se leaga %e s"irsit$ Ers este

in cnexiune !isteriasa cu Martea$ Pate %e aceea Hrus sau A!entes al

Egiptenilr este in acelasi ti!p .cel care ia/ si .cel care %a/$

33 3



Martea este !arele re#ervr al vietii$ Nu!ai intelegin% !area

trecere& r%inea si rit!ul ei v! "i i!pacati cu ni insine$

3

3 3

Aprape sai#eci %e planete au "st %escperite cu telescpul& aceasta

invatie %e care nu vreau sa au% vr'in%u)se$ Prce%e# in privinta lr cu!au prce%at cu !ine pr"esrii !ei %e "il#"ie1 nu vreau sa stiu ni!ic& caci

ele)!i %iscre%itea#a !ar"a ce) a! in pravalie$

3

3 3

Unii se intrea'a %e ce viata pare la tinerete sa nu ai'a s"irsit$ Pentru ca

ne tre'uie !ulte spatii pentru nes"irsitele sperante pe care le nutri! si pentru

care Matusale! ar "i !urit prea tinar$

Actiunea %e a recunaste eul persnal in "iintele straine& sursa a

ricarei %reptati si ricarei iu'iri& %istruge instinctul vital$

33 3

Orice actiune %e#interesata intru usurarea neca#urilr altra este

actiune !istica& prelungire a prpriei sale vieti in vietile viitare pentru

care lucrea#a$

Martea este re#lvarea %urerasa a n%ului "r!at %e generatie cu

vluptatea$ Este %istrugerea vilenta a greselii "un%a!entale a "iintei nastre&

!area %e#a!agire$

3

3 3

Pare ca s"irsitul ricarei activitati vitale este !inunata usurare pentru

"rta care) intretine1 %e aici seninatatea %e pe c,ipul !ului !rt$

Lunga este naptea ti!pului "ara !argini si repe%e se %eapana "irul

vietii$

Exista vreun alt *c %e nrc !ai ,a#ar%at %ecit *cul vietii si al

!rtii- Ne precupa "iecare parti%a& caci a! anga*at tt ce avea!$

Natura singura nu !inte$ Ea %eclara ca nu)i pasa %e !artea sau viata

unei "iinte$

Materia& prin persistenta ei a'sluta& ne asigura in%estructi'ilitate in

virtutea careia acela care nu pate sa cnceapa altceva se pate cre%e

ne!uritr$

33 3

Orice ani!al %e pra%a %evine !r!intul viu a !ie altra si nu se

pastrea#a in viata %ecit cu pretul a !ie %e alti !artiri$

3

3 3

Inteligenta spreste "acultatea %e a su"eri& atingin% la ! gra%ul cel

!ai inalt$

3

3 3

Ca existenta nastra i!plica %e*a greseala este %ve%it prin nastere$3



3 3

<ustitia eterna lucrea#a$ +aca a!enii n)ar "i "st rai& sarta lr ar "i

"st !ai 'una$

In acest sens pute! spune ca lu!ea si)a i!partit singura %reptate

%istri'utiva$

33 3

Cin% %intr) !are ingratitu%ine a srtii vinta este s"ari!ata& !ul nu

!ai vrea ni!ic& "irea i se i!'lin#este& este trist& n'il& rese!nat$ +aca

gin%irea isi pier%e 'iectul %eter!inat& risipin%u)se in lu!ea incn*uratare&

ea anunta %isparitie gra%ata a vintei$ O!ul cauta scapare prprie %e

legaturile care)l tin pe pa!int& are %ulcele presenti!ent al !rtii& care anunta

iesirea ti!pului %e su' c!an%a i!periasa a vintei$

O 'ucurie secreta& .'ucuria neca#ului/& insteste aceasta stare$

Cin% su"eri si te la!ente#i "ara sa te rese!ne#i ai pier%ut si pa!intul

si cerul0 nu)ti !ai ra!ine %ecit senti!entalitate sear'a%a$3

3 3

9a#a ricarei vinte este nevia& lipsa0 prin ur!are %urerea$ +aca

scpul vintei lipseste sau %aca este atins prea usr& !ul este cuprins %e

!are plictiseala$ Viata lui scilea#a atunci intre %urere si plictiseala& ca

ele!ente esentiale ale vietii$ Plictiseala s"irseste a%esea in %isperare& este

trasatura %e unire intre "iinte si %eci ratiunea scia'ilitatii$

3

3 3

E"rtul i%enti"icin%u)se cu actul cnstiintei se nu!este vinta$ Orice

i!pie%ica vinta se nu!este %urere$ Orice per!ite vintei sa)si atinga scpul

se nu!este placere$ Vinta insasi cncreti#ea#a !ai sla' sau !ai pregnant

%urerea si placerea$ Satis"actia este repe%e %epasita %in% nastere unei ni

necesitati& unei ni %ureri si tt asa2

A vi insea!na a su"eri si cu! a trai este vinta& rice viata este prin

esenta %urerasa$

3

3 3

Viata !ului este lupta per!anenta pentru a exista cu siguranta %e a

"i invins$ Asta pina la s"irsitul acestei planete& pe care exista! si vietui!$

33 3

9u%istii intre'uintea#a cu !ult %iscerna!int ter!enul negativ %e

.nirvana/& ca negare a acestei lu!i 4sansara5$ +aca nirvana este neantul& asta

insea!na ca sansara nu cntine nici un ele!ent prpriu care se pata servi la

%e"inirea sau cnstruirea nirvanei$

Atunci cin% prin si!patie universala sau caritate !eneasca cineva se

i%enti"ica in tate "iintele& supri!in% principiul in%ivi%ualis!ului pur0 cin%

si)a negat prpriul ti!p prin ascetis!& alungin% %e la sine rice %rinta&

atunci vinta a!rteste& su'iectul cugetatr si 'iectul cugetat %ispar si nu

!ai este nici vinta& nici repre#entare& nici lu!e$ Recunaste! 'ucursi caceea ce ra!ine %upa supri!area c!pleta a vintei nu repre#inta ni!ic



pentru cei care sint plini %e vinta %e a trai$ +ar pentru aceia la care vinta sa

negat& lu!ea nastra ce este-

Ni!ic:

3

3 3

Si)ar putea cineva inc,ipui un stat per"ect& in care %g!ainspiratare a unei cre%inte a'slute in rasplati si pe%epse %upa !arte sa

i!pie%ice rice cri!a- Pliticeste ar "i !ult0 !ral nu s)ar cistiga ni!ic –

nu!ai actele in sine ar "i inlantuite& nu si vinta$ Actiunile ar putea sa "ie

crecte& %ar vinta ar ra!ine pervertita$

3

3 3

Cin% privi! in viitr si ne gin%i! la generatiile care vr veni %upa

ni& !iliane %e "iinte !enesti& %i"erite %e ni prin !ravuri si incerca! sa

le repre#enta!& ne intre'a!1 .+e un%e vr veni- Un%e sint acu!-/$ Un%e

este acest sin 'gat al neantului plin %e lu!e& care ascun%e pe cei ce vr sa vina- Si un%e ar putea sa "ie %aca nu un%e a "st si va "i rice realitate- In

pre#ent si)n ceea ce cntine& in tine insuti intre'atr ne'un& care

nerecunscin% prpria ta esenta& ce se asea!ana cu "run#a ar'relui care se

veste*este ta!na& cugeta ca va ca%ea si se plinge %e !artea sa "ara a vi sa

se !ingiie la ve%erea ver%elui "rage% in care pri!avara ar'rele va "i

i!'racat$ Ea #ice plingin%1 .nu sint ni!ic/$ (run#a ver%e ne'una& un%e vrei

sa te %uci- +e un%e)ar putea veni celelalte "run#e- Un%e este neantul acela

%e a carui prapastie te sperii- Recunaste)ti prpria ta "iinta in aceasta putere

interiara& ascunsa& tt%eauna lucrin%& in ar'rele care prin tate generatiile

%e "run#e nu cunaste nici nasterea si nici !artea$ Si acu!& !ul nu este ca

"run#a-

Cu! pate "i re%usa existenta nastra te!prala la si!pla persistenta

a unei pul'eri- se vr intre'a unii ne%u!eriti$ Stii are ce este si ce pate

aceasta pul'ere- Invata sa cunsti inainte %e a %ispretui$ Aceasta pul'ere&

pra"& cenusa& aceasta !aterie& %ata %i#lvata in apa va %eveni !etal& sticla&

va straluci in stele& isi va !ani"esta puterea !agnetica& se va "asna in plante

si in ani!ale si %in sinul ei !isteris se va %e#vlta aceasta viata& a carei

pier%ere "ra!inta atit %e !ult spiritul nstru !arginit$ Nu insea!na are

ni!ic sa %ure#i su' "r!a acestei !aterii-

3

3 3Spin#a are %reptate sa a"ir!e ca ni ne si!ti! eterni si natura& in

inteles transcen%ent& se asea!ana cu castelul acela %e care vr'este +i%ert

in .<acues (atalistul/ si pe "rntispiciul caruia se putea citi1

.Nu apartin ni!anui si apartin intregii lu!i1 erati in el inainte %e a

intra si veti "i cin% veti iesi/$

In%ivi%ul !are& specia este in%estructi'ila$ In%ivi%ul este expresia in

ti!p a speciei care este in a"ara %e ti!p$

Martea este pentru specie ceea ce s!nul este pentru in%ivi%$

Specia repre#inta unul %in aspectele vintei ca lucru in sine$ Cu acest

titlu ea repre#inta ceea ce este in%estructi'il in in%ivi%ul viu2 Ea cntine tt



ce este& tt ce)a "st& tt ce va "i$

S(IRSIT

Arthur Schopenhaue1

Documents

Transcript of Arthur Schopenhaue1