Arhitectura Peisajului

7/18/2019 Arhitectura Peisajului

http://slidepdf.com/reader/full/arhitectura-peisajului-56d631537ffe8 1/78

ARHITECTURĂ

PEISAGERĂ

1



CUPRINS

CAPITOLUL I

1.1. EVOLUŢIA ARHITECTURII PEISAJELOR

IMPORTANŢA DISCIPLINEI ARBORICULTURĂ ORNAMENTALĂ

ŞI DEZVOLTAREA EI ÎN LUME ŞI ÎN ŢARA NOASTRĂ……………… 61.1.1 Gră!"!#$ %$r&'"$……………………………………………………… (1.1.). Gră!"!#$ !" A&!r!' *! M$&+%+,'-!'……………………………….. (1.1.. Gră!"!#$ $/!%,$"$…………………………………………………… 01.1.. Gră!"!#$ !" C2!"'……………………………………....................... 31.1.4. Gră!"!#$ 5'%+"$$……………..……………………………………… 1)1.1.6. Gră!"!#$ !" Gr$7!'………………………………………………….. 1

1.1.(. Gră!"!#$ r+-'"$……………………………………………………… 11.1.0. Gră!"!#$ !&#'-!7$………………………………….………………….. 16CAPITOLUL II

).1. GRĂDINILE EUROPENE ÎN DIVERSE EPOCI…………………... 13).1.1. Gră!"!#$ !" I,'#!' …………………………………………................. 83).1.). Gră!"!#$ 9r'"7$$……………………………………….…………... ):).1.. Gră!"!#$ $"/#$$……………………………………………………… )).1.. P'r7;r! -!<,$……………………………………………….…………. )4CAPITOLUL III

.1. PARCURILE ŞI GRĂDINILE DIN SECOLUL AL =I=>LEA ŞIAL ==>LEA…………………………………………………………………… )(.). DEZVOLTAREA ARTEI GRĂDINILOR ÎN ŢARA NOASTRĂ... )0CAPITOLUL IV

.1. CARACTERIZAREA STILURILOR ARHITECTURII

PEISAJELOR………………………………………………………………… .1.1. C'r'7,$r!'r$' &,!#;#;! %$!&'/$r &'; r+-'",!7………………..….…. 6.1.). S,!#;# -!<,……………………………………………………..………... (.). GENURILE ÎN ARHITECTURA PEISAJELOR………………..…. 0

.).1. G$";# -ăr$?…………………………………………………………… 0.).). G$";# @$&$#….………………………………………………………… 3.).. G$";# r+-'",!7…..…………………………………………………… 3.).. G$";# #!"!*,!,………..………………………………………………… 3CAPITOLUL V

4.1. CONŢINUTUL PROIECTELOR DIDACTICE……………………….. 14.). ELABORAREA PROIECTELOR DIDACTICE………………………. )4.. CERCETAREA ŞI ANALIZA TERENULUI PE CARE URMEAZĂ

A SE E=ECUTA PROIECTAREA SPAŢIILOR VERZI…..........................

4.. PRINCIPII DE PROIECTARE A SPAŢIILOR VERZI………............. 64..1. Pr+!$7,'r$' " $<,r'@!#'"…………………..…………………………… 64..). Pr+!$7,'r$' " !",r'@!#'"………………………………………………... (

2



4... Pr+!$7,'r$' %$ ,$r$";r! +r!+",'#$…………………………..………… (4... Pr+!$7,'r$' %$ ,$r$";r! &!,;',$ " %'",ă………………….………….... 04.4.STILURILE ÎN ARHITECTURA PEISAJULUI…………….................. 34.4.1. S,!#;# /$+-$,r!7……….………………………………………………… 34.4.). S,!#;# %$!&'/$r……………..………………………………………...….. 4:4.4.. S,!#;# -!<,……….……………………………………………………….. 414.6. TIPURI DE SPAŢII VERZI. CARACTERIZAREA ŞI

PROIECTAREA SPAŢIILOR VERZI URBANE ŞI PERIURBANE…….. 4)4.6.1. P'r7;r!#$…………………………………………..................................... 44.6.). Gră!"!#$…..…………………………………………………………..… 44.6.. S7;'r;r!#$…….…………………………………...................................... 44.6.. S%'?!!#$ @$r! $ %$ 'r,$r$#$ $ 7!r7;#'?!$……………………………… 44.6.4. S%'?!!#$ @$r! !" 7'r,!$r$#$ $ #+7;!,…………………..………………. 464.6.6. P'r7;r!#$ *! /ră!"!#$ &%+r,!@$…………………..………....................... 464.6.(. Gră!"!#$ +,'"!7$……….……………………………………............... 46

4.6.0. Gră!"!#$ ++#+/!7$.…………………………………………………...... 4(4.6.3. S%'?!!#$ @$r! !" !"7!",' !",r$%r!"$r!#+r………………………..…… 4(4.6.1:. S%'?!!#$ @$r! $ %$ #"/ă &%!,'#$ &'"',+r!!……………………..……. 4(4.(. TRASAREA DRUMURILOR ÎN PARCURI ŞI GRĂDINI………….... 404.(.1. C#'&!9!7'r$' r;-;r!#+r………………….……………………………... 404.(.). Lă?!-$' r;-;r!#+r………..…………………………………………… 434.(.. Pr!"7!%!! $ %r+!$7,'r$ ' r;-;r!#+r………………..…..……………... 434.0. INTRĂRI ŞI IEŞIRI………..…………………………………………….. 61

4.0.1. I",răr!#$…….…………………………………………………………..... 61

4.0.). P'r7ăr!#$…………….…………………………………………………… 614.3. APELE ÎN PARCURI ŞI GRĂDINI…………………………………….. 6)4.3.1. E9$7,;# '%$#+r " %$!&'5…………………………………………………. 6)4.3.). Pr!"7!%!! $ '-$"'5'r$ ' '%$#+r….…………………………………...... 64.1:. PRINCIPII CARE STAU LA BAZA PROIECTĂRII VEGETAŢIEI

ÎN PARCURI ŞI GRĂDINI…………………………………………………... 644.1:.1. S,!#;# /$+-$,r!7………………………………………………………… 644.1:.). S,!#;# "',;r'#…………………………………………………………… 644.11. ASOCIEREA ŞI AMPLASAREA VEGETAŢIEI……………………. 66

4.11.1. Ar+r!!………………………………………………………….………. 664.11.). Gr;%ăr!#$ $ 'r+r! *! 'r;*,! ……….……………………………….. 6(4.11.. P#7;r!#$………………………………………………………………… 604.11.. M'&!@$#$………………………………………………………………… 604.11.4. Ar;*,!!…………………………………………………………………. 634.1). VEGETAŢIA DE PE MALUL APELOR……………………………… 634.1. PROIECTAREA AMENAJĂRILOR LORICOLE…………………. (14.1.1. R+";r!#$………………………………………………………………. (14.1.). R'',$#$………………………………………………………………… (4.1.. B+r;r!#$……………………………………………………………….. (

4.1.. B$"!#$………………………………………………………………….. (4.1.4. Ar'$&7;r!#$……………………………………………………………. (4.1.6. P'r,$r$#$………………………………………………………………... (

3



4.1.(. S%$7!! #$-"+'&$ $"r+#+/!7$ $7+r',!@$ %r!" 9#+r!…………………. (44.1.0. S%$7!! #$-"+'&$ $7+r',!@$ %r!" 7;#+'r$' 9r;"$#+r………………… (64.1.3. S%$7!! #$-"+'&$ $7+r',!@$ %r!" 9+r-' *! 7;#+'r$' r!,!+-;#;! '

&7+'r?$! *! ' #;5$r!#+r…………………………………………………………… ((4.1. PROIECTAREA SUPRAEŢELOR GAZONATE …….……………. (0

4.1.1. G'+";#……….………………………………………………………... (04.1.). S%$7!! !"!7',$ %$",r; /'+"………………………………………….. (04.1.. A&+7!$r$' &%$7!!#+r /'+"',$………………………………………….. (34.1.. I"&,'#'r$' /'+";#;!…………………………………………………… (34.1.4. Î",r$?!"$r$' *! "/r!5!r$' /'+";#;!…………………………………… 014.14. PROIECTAREA ELEMENTELOR ORNAMENTALE ÎN

PARCURI ŞI GRĂDINI…………………….…………………….…………... 014.14.1.T$',r;# @$r$……………………………………………………..…….. 014.14.). P'@!#!+'"$#$…………………………………………………………….. 014.14.. C2!+*7;r!#$……………………………………………………………... 0)4.14.. P$r/+#$#$………………………………………………………………... 0)4.14.4. Tr$!'5$#$………………………………………………………………… 0)4.14.6. C+#+"'$#$……………………………………………………………… 0)4.14.(. Ar7'$#$ *! %+r,!7;r!#$…………………………………………………. 0)4.14.0. S7ăr!#$…………………………………………………………………... 04.14.3. P+;r!#$ *! %+$?$#$……………………………………………………. 04.14.1:. V'&$#$ $7+r',!@$…………………………………………………….. 04.16. ÎNTOCMIREA DEVIZELOR…………………………………………. 04.16.1. D$@! $ #;7răr! %$",r; "9!!"?'r$' %$#;$#+r *! ' %#'",'?!!#+r $

'r+r! *! 'r;*,!………………………………………………………………... 04.16.). D$@! %$",r; #;7răr! $ ",r$?!"$r$…………………………………… 04.16.. L!&,' -',$r!'#;#;! @$/$,'# %r+%;& %$",r; '-$"'5'r$……………….. 04BIBLIOGRAIE SELECTIVĂ……………………………………………..... 31

4



FCAPITOLUL IF

1.1. EVOLUŢIA ARHITECTURII PEISAJELOR

Enumerarea celor mai vestite grădini şi parcuri cunoscute din antichitate şi pâna în prezent ar

necesita o listă considerabilă, iar descrierea şi analiza lor ar comporta un adevărat tratat. n paginile

rezervate acestui atât de important capitol al arhitecturii peisa!ere ma voi stradui sa schi"ez

principalele etape prin care a trecut aceasta artă, de la începuturile ei pâna în zilele noastre.

#rhitectura construc"iilor antice, a templelor, palatelor, arcurilor de trium$, a statuilor şi apeductelor

clădite în cea mai mare parte din materiale care au rezistat intemperiilor milenare se oglindeşte în

vestigii care ne uimesc prin geniul şi mare"ia lor artistică. #rta gradinilor antice însă, al căror element

decorativ îl $ormează vegeta"ia ca produs e$emer al naturii şi apa care circulă pe canale tot atât de

e$emere, aceasta realizare a spiritului uman este prezentă doar în cunostin"ele transmise $ie prin

legende, $ie prin scrieri literare sau miniaturi ulterioare.

%upa aceste izvoare, începuturile artei grădinilor par a $i $ost localizate în diverse centre ale

continentului asiatic, şi anume la început în &hina, 'ndia, (iria şi )esopotamia, apoi în Egipt şi mai

târziu în sudul Europei, în *recia şi în +eninsula 'talică, la romani.

n decursul razboaielor dintre popoarele antice, când rând pe rând regate şi imperii apăreau, se

dezvoltau şi piereau, produsele spiritului uman, cultura cu tot ce se include în aceasta no"iune, inclusiv

arta, au vehiculat de la un popor la altul şi chiar de la un continent la altul devenind un tezaur

universal.

a începutul lor, grădinile au avut un scop utilitar, $iind constituite din plante cu rol alimentar- cu

timpul, atunci cînd omul a observat că recoltele sale depind în mare parte de anumite $or"e naturale,

simbolizate prin zeita"i de e/emplu în 0rientul )i!lociu sau când la egipteni a aparut credin"a

renaşterii continue şi reincarnării spiritelor, grădinile sau trans$ormat din utilitare în locuri de

medita"ie religioasă. ntro etapă mai avansată ele devin locuri de odihnă, cultură şi des$ătări,

incluzând în compozi"ia lor, în a$ară de vegeta"ie şi apă, o serie de edi$icii şi opere de artă teatre, portice, statui, băi, terenuri de sport, hipodromuri etc..



1.1.1 GRĂDINILE PERSANE

a +ersepolis, oraş regesc, apoi la (ardes şi în împre!urimi, grădinile lui &rus, 5er/es,

%arius, erau cele mai vestite în antichitate, $ără a $i totuşi considerate printre cele 6 minuni, cacea din 7abilon. %upa scrierile lui 5enophon sec. '8. î.e.n.. 9+aradisul9 lui &rus la (ardes

avea $ormă geometrică, cuprinzând în interior pomii, arbori $orestieri şi ornamentali, totul $iind

împăr"it în parcele prin canale de iriga"ie- în anumite păr"i erau construite pavilioane şi edicule,

iar în altele se a$lau răspândite animale de vânătoare, ast$el că asocierea elementelor celor două

regnuri, vegetal şi animal, completa imaginea paradisului terestru.

*rădinile erau împar"ite în patru mari păr"i, rezultate din încrucişarea a doua a/e

perpendiculare, $ormate din două canale la intersec"ia cărora era o construc"ie, palatul, pavilionul, sau uneori numai o $ântână. &ele 4 bra"e ale canalului reprezentau cele 4 $luvii ale

cosmosului, orientate spre cele 4 puncte cardinale.

&analele de iriga"ie erau la un nivel mai ridicat decât planta"iile şi parterele de $lori, pentru

ca acestea sa $ie mai uşor irigate prin rigole sau in$iltra"ie. n acest cadru pur geometric,

vegeta"ia era repartizată după $unc"iunile ei: planta"iile de arbori mari pentru umbră şi loc de

vânătoare, reprezenta"i prin platani, ulmi, chiparoşi etc.- arbuştii decorativi ca: laur, miri,

tranda$ir, pentru a $i popula"i cu păsări cântătoare- speciile $ructi$ere: portocali, lămâi, rodii, piersici etc., pentru $ructe şi micile partere de $lori pentru coloritul si $rumuse"ea lor.

#pa era elementul care dădea via"a şi marea placerea decorului prin perspectiva pe care o

deschideau canalele, prin murmurul stropilor şi !eturilor $ili$orme ce antrenau gândurile pâna la

visare, în stări de eu$orie. *rădinile persane erau închise între ziduri, avind $ie un turn central,

$ie câte unul la cele 4 col"uri ale grădinii. Ele au $ost mult in$luen"ate, în decursul vremurilor, de

arta chinomongolă şi indiana şi au in$luen"at, la rândul lor, grădinile din 0rientul )i!lociu, din

Egipt şi din *recia.

1.1.). GRĂDINILE DIN ASIRIA ŞI MESOPOTAMIA

n vechime aceste grădini se numeau ;Eden9, cuvânt care în limba sumeriană însemna stepe

şi căruia apele <igrului şi Eu$ratului conduse printro bogata re"ea de canale pentru irigat, dar şi

măestria horticultorilor, ia trans$ormat sensul în paradis terestru.

(e aminteşte despre grădini binecuvântate încă din mileniul al '''lea î.e.n., denumite

;=i>>ourat9 pentru ca erau constituite în terase succesive, descrescânde, $ormând un $el de

turnuri multieta!ate. +rintre cele 6 minuni ale antichita"ii $igurează şi ;grădinile suspendate din

7abilon9, construite de către ?abucodonosor al ''1ea pentru so"ia sa #mtis.

@



*rădinile suspendate din 7abilon se mai atribuie a $i apar"inut legendarei regine (emiramis

(emiramida, sec. al '5lea î.e.n.. %enumirea de ;grădini suspendate9 este improprie, deoarece

nu erau suspendate, ci sus"inute $ie pe piloni, $ie pe construc"ii boltite.

*rădinileminune din 7abilon, $ind construite din mai multe terase eta!e, aveau circa 22 m

înăl"ime, din care A m reveneau terasei ' şi 13 m terasei a ''a. &a dimensiuni, terasa ' avea4 /4 B m, a ''a 4B/ 3B m, iar a '''a şi a '8a mai reduse. <erasa ', cea mai de !os era spri!inită

pe 14 săli boltite, cu un culoar central. (e crede că #le/andru )acedon şia dat s$ârşitul întruna

din aceste săli, în urma $ebrei de care su$erea 323 î.e.n.. <erasele erau dalate cu pietre late,

asezate pe câte un strat de bitum, care $orma în acelaşi timp şi un liant între ele. %easupra

dalelor e/istau mai multe rânduri de căramidă nearsă, aceperite cu plăci de plumb, iar deasupra

acestora erau amplasate carămizi s$ărâmate arse pentru drena! şi un strat de pamânt vegetal de

2 m grosime la prima terasă şi de 1 m la ultima.+entru udarea plantelor erau 3 $ântâni, una cu sec"iune patrată şi două de $ormă ovală, prin

care, cu a!utorul uncr găle"i prinse de un lan" se aducea apa necesară de la un bazin legat printr

un canal cu râul Eu$rat. %upă unii apa era ridicată cu a!utorul pompelor hidraulice. 8egeta"ia

ornamentală era compusă din palmieri, curmali, duzi, rodii, tamari/, smochini, !u!ubieri, !asmin,

tranda$iri, tulipe. +almierulcurmal dădea umbra bine$ăcătoare sub care creşteau celelalte

plante, parterele cu thmus, hsopus şi bazinele cu lothus.

1.1.. GRĂDINILE EGIPTENE

&onstruite la început în scop utilitar, pentru cultivarea legumelor şi a $ructelor, devin

apoi locuri de agrement şi des$ătare. Erau tot grădini de $orma geometrică şi încon!urate cu

ziduri. a $el ca în toate "ările cu climat arid, tema principală a grădinilor era apa, lacul sau

bazinul cu lotus, încon!urat de sicomori, iar ca elemente decorative pavilioanele sau chioşcurile

cu coloane elegante, pentru repaus în timpul marilor călduri.

+e timpul imperiului vechi 31C62B@ î.e.n. grădinile erau mai simple, dar ele au evoluat

spre $orme decorative mai bogate în timpul imperiului de mi!loc şi celui nou, când au aparut

vestitele grădini $araonice după ce $useseră cunoscute gradinile persane si palestiniene.

<outmes a1 '''1ea aduce din +alestina o serie de arbori şi arbuşti ornamentali şi odoran"i şi

în$iin"ează chiar o gradină botanică care avea un catalog cu plantele respective.

acurile şi bazinele care erau la început de dimensiuni reduse, de $ormă rectangulară sau

$ormă de <, au $ost apoi lărgite pentru a se $ace plimbări cu bărcile. #pele din bazine erau

populate cu peşti colora"i, păsări de apă pelicani etc. &a vegeta"ie, în a$ara de sicomori

pseudo$icuşi mai erau planta"i curmalul, acacia, tamari/ etc. n timpul dinastiei a 5'5a apar

grădinile $unerare si cele din !urul templelor. #st$el, în grădina $unerară a mormântului lui

6



Ehene 1B î.e.n., pe aleile respective erau CB de sicomori, 31 persea, 16B curmali, 12B de

redii, 1@ roşcovi, A sălcii plângătoare, 1B tamari/i, iar din loc în loc, treia!e, pergole cu vi"ă etc.

%upa ocuparea Egiptului de către perşi 2332, apoi de către #le/andru cel )are 332

şi urmaşii săi +to1omeu, mai târziu de către romani, iar în secolul al 8''lea e.n. de către arabi,

grădinile Egiptului au evoluat mult, $iind printre cele mai vestite datorită, în special,tranda$irilor şi viorelelor, care se utilizau şi la con$ec"ionarea cununilor, $iind atunci la modă

;ghirlandomania ale/andriană9.

1.1.. GRĂDINILE DIN CHINA

(e poate a$irma ca aria grădinilor are în &hina aceeaşi vechime cu celelalte arte, bazate pe

concep"ia $ilozo$ică taoistă, dupa care via"a individului re$lecta acelaşi ritm de trans$ormări ca

al naturii încon!uratoare. %upă această concep"ie râurile vizibile sau cele ascunse vederiiconstituite arterele, iar mun"ii scheletul globului terestru, ast$el ca aceştia şi mai ales rocile

aride din care sunt $orma"i, simbolizând puterea creatoare şi sălbăticia inaccesibilă a naturii, vor

alcătui dea lungul veacurilor tema dominantă a grădinilor. Deşedin"ele princiare erau

trans$ormate în grădini de plăcere, în ;+aradisuri terestre în care cu a!utorul unor eli/iruri

secrete şi a e/erci"iilor Foga, castele dominante sperau sa devină nemuritoare.

'ntroducerea budismului, o $ormă religioasă mai ra$inată a taoismului, dupa care lumea este

un tot, având imaginea unui organism uman sau animal, a in$luen"at, în general, artele şi înspecial, arta grădinilor care a luat o mare dezvoltare şi în centrele manăstireşti, în !urul

;colibelor de ermi"i9, situate în regiuni muntoase cu terase sau în cele !oase pe marginea

lacurilor, încadrate cât mai intim în peisa!ul local, acolo unde era un cadru propice pcntru

medita"ii pro$unde.

+aralel cu aceste grădini sihastre, de medita"ii, cei avu"i şiau creat parcuri măre"e, de

e/emplu, ;)untele salbatic9 al scriitorului iteFu, prevăzut cu tunele, bazine, râurile

întortochiate şi numeroase pavilioane, toate acestea vrând să lase impresia unei reşedin"e a

;nemuritorilor9. #pa, sub diverse $orme şi rocile bogate în variate minerale polierome

constituiau elementele decorative de bază ale grădinilor chinezeşti. n regiunile lipsite de

izvoare naturale, prezen"a apei în grădini era doar sugerată prin e/ecutarea unor albii arti$iciale

de râule"e, pe $undul cărora era nisip şi roci în aşa $el aşezate, încât să dea iluzia prezen"ei apei,

constituind ast$el doar un simbol al acestui element. n ceea ce priveşte rocile ca element

pitoresc se alegeau cele cu aspect mai salbatic şi primitiv, roase de vreme sau s$redelite de

curen"i, aşezate de aşa manieră, încât să sugereze $orma originală a mun"ilor sau a grotelor

salbatice, acoperite cu licheni, muşchi sau cu plante parazite. %rumul apei printre stânci sau

vegeta"ie era conceput ast$el încât să nu i se întrevadă s$ârşitul, sugerând in$initul.

A



8egeta"ia ca element al compozi"iei grădinilor, deşi considerată pe plan secundar, era

privită tot în sensul simbolizării legăturii omului cu natura, în care chinezul vedea o serie de

anlogii cu propriai via"ă. #ceastă nobilă pasiune de a trăi cât mai aproape de $lori pcntru a le

urmări $azele dezvoltării lor, ia dus pe unii amatori, în timpul dinastiei )ing 13@A1@44 e.n.,

săşi aşeze patul lângă arbori îmboboci"i pmtru a asista la acest grandios $enomen al în$loririi şial procreării, urmat de trista $ază a veşte!irii şi a căderii petalelor.

+rin multiplele plante utilizate în compozi"ie, unele erau îndrăgite pentru motivul că

simbolizau anumite aspecte din via"a de toate zilele. #st$el, pentru anotimpul când ma!oritatea

vegeta"iei era înca în repaus, prunul, pinul şi bambusul simbolizau anumite stări şi caractere.

+runii decorativi sunt tot atât de populari în &hina ca şi cireşii în Gaponia, $iind considera"i

ca vestitorii renaşterii naturii, prin în$lorirea lor e/tratimpurie. +inii simbolizau $ermitatea şi

$or"a caracterului, iar bambusul prin suple"ea şi în acelaşi timp prin rezisten"a sa, simboliza prietenia neşovoitoare.

+runii, în a$ara de $lori, trebuiau să simbolizeze, prin $orma trunchiului şi nodurile

ramurilor, aparen"a unui om în vârsta, gârbovit de vremuri. Damurile noduroase ale pinilor

imitau întro oarecare masura $ormele curioase ale rocilor din grădina.

+iersicul, o alta plantă decorativă pre"uită, ca şi prunul, alcătuia ;grădinile de piersici9,

sinonime dupa legendele taoiste cu ;paradisul9. %intre plantele $lorico1e, crizantemele si bu!orii

erau nelipsite din grădini, iar în bazine şi lacuri, universalul letus al antichită"ii şi mai ales al

budistului simboliza puritatea spirituală a adevărului. El creşte în noroi lumea materială,

traversează stratul de apă mediul emo"ional şi apare la supra$a"ă pur şi imaculat lumea

spirituală, ilustrând ast$el în$lorirea spiritului uman, reprezentat prin 7udhanatura. &u trecerea

timpului, începând cu perioada dinastiilor (ung C@B126C e.n. şi )ing 13A@1@44 e.n. şi

pâna în timpurile moderne, la mare"ia dccorului natural, apa, rocile şi vegeta"ia, se adaugă

diverse construc"ii arhitecturale unele sub in$luen"a grădinilor italiene şi $ranceze, de e/emplu,

parcul din 'uan, un $el de 8ersailles.

+rintre construc"iile cu $unc"ii decorative ale parcurilor şi gradinilor chinezeşti trebuie

enumerate diversele pavilioane, chioşcuri, pagode, podurile de peste ape, galeriile de trecere de

la un pavilion la altul, balustradele, zidurilor incon!uratoare cu magni$icele por"i şi $erestre

ornamentale. Hiecare din construc"iile respective poartă pecetea stilului arhitectonic chinezesc

dintro anumită perioadă a evolu"iei lui.

n pavilioane erau o multitudine de obiecte de artă- statuete de bronz, covoare, goblenuri,

pendule, oglinzi vene"iene, maşini hidraulice, lucruri care 1au $rapat şi pe )arco +o1o cu

ocazia calătoriei sale prin #sia, la $inele secolului al 5'''lea.

+e drept cuvânt grădinile din Iang&heu, prin numeroasele lor canale şi poduri, se puteau

C



numi ;8ene"ia de răsărit9 sec. 5''.

8echile grădini şi parcuri erau de$inite prin 3 tipuri, caracterizate $iecare prin natura

emo"iilor şi a stărilor su$leteşti la care erau supuşi vizitatorii, şi care purtau denumirile de:

1 grădini vesele sau zimbitoare-

2 grădini groteşti sau oribile, reprezentând straniul şi neprevăzutul3 gradini încântatoare.

*rădinile din epoca ulterioară şi modernă, prin in$luen"ele venite dina$ară, au imbrăcat, pe

lângă speci$icul lor na"ional, şi $orme devenite universale prin $unc"ionalitatea lor: au $ost puse

în slu!ba poporului, cu sectoare culturaleducative, terenuri pentru practicarea sporturilor etc.

1.1.4. GRĂDINILE JAPONEZE

a $el ca în &hina, grădinile !aponeze sunt pătrunse de spiritul budist şi mai ales al sectei=en, doctrina care propovăduia admirarea $rumosului în orice impre!urări.

*rădinile !aponeze care au apărut cu mult mai târziu decât cele chineze se deosebesc de

acestea printrun ra$inament şi o sensibilitate speci$ica !aponezilor. Joto, $iind ales capitala

încă în secolul al 8'''lea, a devenit oraşul gradină prin gri!a împaratului JKammu 6A2AB@,

speci$ic pe carel mai păstrează, în zilele noastre. %e asemenea, calugării sectei =en au avut o

contribu"ie mare în evolu"ia grădinilor, unii dintre aceştia $iind socoti"i adevara"i maeştri ai

acestei arte, de e/emplu, )uso'oLushi mort în 13', care a în$iin"at în !urul unei mănăstiri

(acho!i aşanumita ;*radină de muşchi9, în care pietrele, solul şi trunchiul arborilor erau

acoperite de muşchi lu/urian.

n secolele 5'858' e.n. dinastia #shiLa!a paralel cu numărul parcurilor se

îmbogă"esc şi $ormele arhitecturale: apar mare"ele pavilioane de medita"ie, dintre care cele mai

vestite au $ost ;+avilionul de aur9, construit în 13C şi care a durat pâna în 1CB şi .+avilionul

de argint9, rezervat preocupărilor artistice şi ceremoniilor rituale ale ceaiului. a $inele

secolului al 58'lea perioada lui )amoama arta gradinilor este mult in$luen"ată de catre

pictorii peisagişti- o perioadă caracterizată prin eliberarea de in$luen "ele străine şi căutarea unor

stiluri proprii, mai e/presioniste, cunoscute sub denumirea de (hin in$initul, *o

intermediar şi (o dur sau aspru.

?ici în Gaponia nau lipsit acele grădini ;vizuale9 sau de ;iluzie9 în care apa, deşi lipsea,

era sugerată prin modul de aşezare a nisipului de $und şi a rocilor contorsionate. a !aponezi

acestea aveau însă dimensiuni cu mult mai mici C / 4,B m, purtând denumirea de ;Jara(an

(ui9 şi în ele nu se intra, de obicei, ci se admirau de pe verande. %e e/emplu, în gradina vizuală

de lânga templul Juan!i din Joto, iluzia vizuală pe care o o$erea aran!area pietrelor lăsa

impresia unei tigroaice cu puiul ei, care cauta prin înot să scape de la înec dintro apă ce nu

1B



e/ista de $apt.

n etapa urmatoare 1@B31A@6 după ce capitala se mută la Edo, centrul artelor se trans$eră

de la Joto. n grădini apar scene naturale. a $inele acestei perioade apar primele grădini

publice- din pur religioase ele iau un caracter mai pro$an, utilitar. 0dată cu abolirea

$eudalismului în 1A@A şi prin proclama"ia de la 1A63, grădinile !aponeze cunosc un nou avânt şise modernizează. n ele se introduce gazonul ca un nou element al decorării.

&ele mai speci$ice crea"ii !aponeze sint aşanumitele grădini pentru ceremonialul ritual al

ceaiului şi grădinile miniaturi. +rimele erau concepute ca locuri de medita"ie, $iind încadrate de

roci şi vegeta"ie sălbatică- neavând alei, pentru trecere erau aşezate din loc în loc pietre sau

dale, iar pentru iluminat e/istau lanterne din piatră, importate din &oreea. &a vegeta"ie în aceste

grădini era speci$icul ;cireş !aponez9. &u timpul cireşii au $ost înlocui"i cu arbori şi arbuşti cu

$runze persistente.*rădinile miniaturi erau o replică a celor mari, nascute din aceeaşi concep"ie de comuniune

cu natura în toate ocaziile vie"ii. Ele purtau diverse denumiri de e/emplu, IaLo?iKa şi erau

cen$ec"ionate în cutii, în care se construiau peisa!e în miniatură, con"inând un ochi de apă şi în

el un minuscul peşte roşu. 0 altă gradină era 7onJei, alcatuită dintrun platou de por"elan sau

de bronz de 1,2B / B,CB m, cu arbori pitici şi peduri miniaturi. 7on(eLi era con$ec"ionată tot pe

un platou, pictat în negru, peisa!ul $iind din pietre şi nisip.

+entru a completa această e/punere este necesar sa adaugăm că !aponezii în dragostea lor

pentru natură au reuşit să ob"ină arbori miniatură, pini, ste!ari, a căror $ormă, trunchi, ramuri şi

scoar"ă imita per$ect pe aceea a arborilor bătrâni. #ran!area $lorilor cu toate simbolurile pe care

le reprezintă vine să încununeze preecupările acestui popor pentru artă şi $rumos.

1.1.6. GRĂDINILE DIN GRECIA

+atria minunilor antice *recia mare, a vestitelor temple, palate şi statui, patria marilor

$ilozo$i, sculptori, matematicieni şi autori dramatici, leagănul poemelor legendare, nu poate $i

imaginata decât încadrată ăn peisa!e adecvate acestor realizari ale spiritului antic si helenist. a

început grădinile în care se cultivau pomi peri, smochini, rodii, vi"ă de vie şi legume aveau un

scop utilitar- cu timpul compozi"ia lor este tot mai mult legată de concep"ii religioase,

mitologice, devenind grădini sacre, unde se des$ăşurau ceremoniile rituale în cinstea di$eritelor

zeită"i, reprezentante ale $or"elor naturii: #dons, %ionsos, #phrodita, #pollo etc.

*rădinile lui #lcinoe şi reşedin"a lui &alpso descrise cu atâta maestrie de catre Iomer în

0dseea, deşi probabil sunt doar plăsmuiri ale imagina"iei autorului, nu pot $i situate numai în

lumea imaginară, $ără să re$lecte ceva şi din lumea reală.

(pre deosebire de grădinile orientului, din +ersia şi )esopotamia, care ocupau întinderi

11



mari, în *recia grădinile erau mai mult în !urul palatelor, academiilor şi templelor. Ele re$lectau

prin com pozi"ia lor rigoarea spiritului antic, intelectualizat, concretizat în a$ară de construc"iile

arhitectonice amintite, prin celebre statui şi coloane, elemente cc vor $i reluate mai târziu de

romani, iar apoi introduse şi în grădinile occidentale.

&a decor vegetal erau utiliza"i: da$inii, laurii, plopii, chiparoşii, sălciile plângătoare, ulmii,cedrii, măslinii şi tranda$irul, totdeauna nelipsit. *rădinile lor $ormînd doar mediul încadrant

pentru temple, teatre, gimnazii şi terenuri sportive, nu mai sunt trasate dupa rigoarea geometrică

a celor din +ersia şi Egipt, ci imită oarecum natura încon!urătoare şi au un aspect peisager.

1.1.(. GRĂDINILE ROMANE

Hără a stărui prea mult asupra evolu"iei lor, se poate spune că la Doma ;stăpâna lumii9, arta

şi cultura au devenit universale, deoarece romanii, cucerind nenumarate "inuturi, sau lăsat, larândul lor, cuceri"i de produsele spirituale ale supuşilor lor, în special de cultura şi arta greacă

helenismul, de cea persană, ebraică şi egipteană.

%upă ce în secolul al ''lea î.e.n. apar vilele suburbane, ale bogătaşilor, grădinile romane au

început să se bucure de un adevărat prestigiu care a culminat apoi în timpul lui #ugustus şi al

urmaşilor săi.

ntradevăr, micile grădini din !urul caselor de $ormă geometrică, construite la început cu

scop utilitar, în momentul când devin parte integrantă a vilelor suburbane cresc în întindere şielemente decorative- apar arbori şi arbuşti ornamentali, pini, ste!ari, platani, plopi, paltnieri,

chiparoşi, iauri, smochini, duzi, tisa, acant, tranda$ir, rododendron, bu/us- apar $lori ca cele de

crin, mac, anemone, margarete, violete, garoa$e. %intre construc"ii, în a$ară de vila propriuzisă

cităm diversele pavilioane, portice, bazinele şi canalele cu apă, $ântâni, toate trecînd de la

$ormele riguros geometrice spre cele peisagere, mai libere. Hormele libere, peisagere, au $ost

inspirate din picturile greceşti, care au trecut de la $aza reprezentării diverselor scene cu zei şi

eroi la cea a peisa!ului, cu păduri, porturi, canale, sanctuare etc.

(e poate spune ast$el că la început grădinile peisagere romane nu sunt altceva decât tablouri

picturi proiectate în cele 3 dimensiuni ale spairiului, diorame construite cu materiale reale ale

naturii.

+rin urmare, construirea vilelor şi a grădinilor necesita anumite amena!ări, valonamente şi

mai ales terase pe pantele muntoase, pe malurile rîurilor ori pe litoralul mărilor.

+rintre vestitele vile particulare cu grădini se citeaza cele ale lui ucullus, (alustius,

)ecena, &icero etc.

+aralel cu grădinile utilitare şi de placere apar grădinile sacre, cele $unerare sau divine, în

care natura este populată de zei, reprezenta"i prin statui în marmură, sau de scene mitologice de

12



multe ori realizate prin $asonarea unor $iguri de arbori şi arbuşti, al căror autor pare a $i &neus

)attius prietenul lui #ugustus. (culpturile $ie din marmură, $ie în materie vegetală apar în

aceste grădini ca elemente decorative de prim ordin.

(e în"elege ca în aceste grădini erau nelipsi"i arborii constitui"i în păduri, aleile cu arbuşti

decorativi şi mai ales bazinele cu $ântini, canalele de apă trasate geometric, sau imitând natura.(ub in$luen"a tratatelor de hidraulică ale lui +hlon din 7izant şi Ieron din #le/andria, apa este

utilizată pentru orge hidraulice, teatre automate, păsări mecanice cântatoare, aşa cum se pare ca

e/istau în gradinile lui +liniu şi 8arron.

*rădinile publice constituie o alta categorie a spa"iiior înverzite, în care avea acces marele

public lipsit de grădini proprii.

+rimul parc public a $ost în$iin"at de +ompei în &âmpul lui )arte care încadra teatrul cei

purta numele. Mn alt parc public a $ost lasat prin testament poporului de catre &aesar pe maluldrept al <ibrului. #ugustus a amena!at pădurile pentru plimbarea ceta"enilor şi a pus la

dispozi"ia publicului parcul lui #gripa &ampus #grippae, construind apoi un parc umbros cu

aceeaşi destina"ie ?emus &aesarum. %e la grădinile publice cu teatru +ompei încon!urat de

portice şi statui, apoi de masive de platani, străbătute de alei cu borduri de bu/us, se trece mai

târziu la cele cu terme băi publice.

+entru a avea o imagine cât mai cuprinzătoare asupra nivelului arhitectonic al grădinilor

romane urmeaza mai !os prezentarea vilei de pe <ibru a lui Iadrian împarat al Domei 16613A

e.n., actuala *rădină <ivoli.

8ila era asezata pe un platou la poalele #peninilor, de unde, spre vest, se vedea Doma- avea

amena!ari în terase, portice şi bazine, săli mari sus"inute de coloane mare"e, de unde se cobora

pe rampe cu pante dulci pâna !os la partere.

n spatele palatului erau o serie de clădiri cu destina"ii variate, apartamente o$iciale, săli

o$iciale, săli de audien"e, bazilici etc., la care se adăugau construc"iile cu rol decorativ, educativ

şi utilitar, piscine, terme, terenuri de !ocuri, 3 teatre, un satatorium, liceul si academia. (pre

apus de palat era amena!ată o vastă esplanadă închisă cu zid de 23B m lungime şi un portic

rectangular, având la mi!loc un bazin.

)ai spre vest se a$la o vale pe $undul căreia sa construit un canal de 22B m lungime si AB

lărgime. #ici era o construc"ie ornată somptuos care servea ca templu şi castel de apă. n nişe

speciale erau aşezate divinita"ile egiptene printre care trona (erapis, divinitatea din &anope,a

cărei statuie se a$la în centru. #pa condusă prin căderi, din treaptă în treaptă mici cascade, şi

prin vase adecvate, constituia un alt decor ce îndemna oaspe"ii să se îmbarce pe vaporaşele care

aşteptau la debarcader. +robabil ca acest canal ma!estuos 1a inspirat mai târziu pe +hilibert

%elorme să proiecteze canalul din parcul 8ersailles.

13



1.1.0. GRĂDINILE ISLAMICE

'slamismul instaurat de )ahomed în anul @22 e.n. a devenit repede un imens imperiu, care

se întindea din Iimalaia pâna în +irinei având ca centre mai importante %amasc, 7agdad, &airo,

&ordova. a început, cali$ii conducători duceau o via"ă simplă, austeră, până când sau molipsitde moravurile şi lu/ul întâlnit în "ările cucerite de ei: +ersia, Egipt etc. ast$el că şi grădinile lor

de agrement au re$lectat in mare parte pe cele ale 0rientului, capatind pe parcurs un speci$ic

propriu.

%eoarece religia mahomedană interzice cultul mormintelor şi al s$in"ilor. statuile şi

sculpturile erau e/cluse ca elemente decorative- în schimb au apărut broderiile sau arabescurile

realizate $ie cu plante odori$iante, $ie cu a!utorul mozaicurilor )oscheia din %amasc, la care

sa adaugat decorul vegetal şi apă.*rădinile islamice, asa cum sa aratat, au preluat de la +ersia gustul ra$inamentului si mai

ales pe acela de a uimi pe vizitatori cu mii de surprize. +e lângă îmbogă"irea grădinii propriu

zise şi a rozarului cu specii noi, au adăugat noi elemente decorative, $ormate din $aian"e cu

re$lec"ii metalice, vestite la 7agdad, cu ceramică sub glasura translucidă şi olarii gravate care au

contribuit prin policromia lor la o stralucire uimitoare.

*rădinile islamice erau închise cu ziduri înalte, având $ormă rectangulată, cu clădiri

marginale, cu nelipsitul chioşc la mi!loc, cu o alee centrală şi două laterale, iar perpendicular peacestea, altele mai mici, $ormând partere adâncite pentru irigare.

n vestita grădină #lLatai de lânga &airo, în a$ară de canalele pentru apă, parterele erau

brodate cu plante odori$iante, voliere pentru păsări, o mena!erie cu lei, leoparzi, pantere şi

ele$an"i. Mn bazin cu argint viu, palmieri cu trunchiul imbracat în aramă aurită, în interiorul

cărora conducte de plumb lăsau să "âşneasca apa care se scurgea în canalele de iriga"ie, o

mul"ime de păsări, turturele şi diverse înotatoare măreau deliciul acestui decor.

%e aici se deschidea o belvedere addiLLat ce domina grădina şi dependin"ele, pâna spre

oraş şi spre deşertul ?ilului.

7agdadul era renumit prin gradinile sale, iar ;+alatul arborelui9 creat de #1)amoun, în

secolul al '5lea, pare a apar"ine, după strălucirea lui, povestirilor din ;0 mie şi una de nopti9.

+alatul se a$la între două planta"ii, având în mi!locul său un lac din staniu cu un canal circular

tot din staniu strălucitor pe care pluteau patru vapoare ornamentate cu aur. n luminişurile

planta"iei erau circa 4BB de palmieri înal"i în mi!locul unui bazin circular era un arbore cu 1A

crăci şi numeroase ramuri pe care atârnau variate păsări şi păsărele aurite sau argintate. #tât

ramurile cât şi $runzele erau aurite- prin aplecarea lor şi mişcarea $runzelor, păsările produceau

anumite sunete.

14



n celelalte "ări islamice, în <unisia, #lgeria şi )aroc, sau creat dea lungul timpurilor, o

serie de grădini, nu atât de bogate ca cele de la resedin"ele cali$ilor, dar ale căror vestigii se pot

urmări în actualele palate, parcuri şi grădini din aceste regiuni.

n schimb ne uimesc şi astăzi grădinile arabe din (pania, printre care merita aten"ie, în

primul rând, #lhambra, #lcazar, *enerali$ având aceleaşi caracteristici ca şi cele din altecentre islamice, zidul încon!urător, apa ca prim element decorativ, câteva banci, treia!e, decor

vegetal cu chiparoşi, pin, laur, eucalipt, magnolie, palmieri, agave, bu/us şi câteva plante

bulboase, ele sunt totuşi de o $rumuse"e $ără seamăn, prin minunata asamblare a tuturor acestor

elemente.

1



CAPITOLUL II

).1. GRĂDINILE EUROPENE ÎN DIVERSE EPOCI

(pa"iul nu ne permite sa $acem o analiză istorică dezvoltată a evolu"iei grădinilor europene

în evul mediu şi cel modern, motiv pentru care vom e/empli$ica numai principalele curente din

"ările în care acestea au luat naştere, de unde sau raspândit apoi pe întreg continentul, trecând şi

în #merica.

&a centre mai importante ale acestor curente sunt: 'talia, Hran"a şi #nglia, care au in$luen"at

apoi arta grădinilor în alte "ări.

).1.1. GRĂDINILE DIN ITALIA

)ult timp dupa destrămarea şi apoi dispari"ia imperiului roman preocupările culturale şi

artistice nau cunoscut strălucirea din trecut: numeroase opere ale antichită"ii sau ruinat, au

dispărut, aşa cum a $ost cazul cu scrierile celebre care au ars in biblioteca din #le/andriaEgipt.

0dată cu ;renaşterea9 sub impulsul oamenilor de artă, printre care: %ante, +etrarca, 7occacio,

eonarda da 8inci, )ichelangelo şi al"ii, atât literatura cât şi arhitectura iau un avânt, revenind la

idealurile clasice şi $ăcând ca surâsul mitologic să anime iarăşi portretele, statuile şi eroinele

romanelor.

ucrarea Hyperotomachia Poliphylii de Hrancesco &olonna ilustrată de marii artişti,

7otticelli şi )ategna, descrie, printre altele, anticele grădini ale #phroditei. #ceastă operă a trezit

un viu interes şi a constituit punctul de plecare pentru crearea grădinilor în stilul renaşterii,

introducând din nou unele caracteristici clasice grecoromane- $orma octogonală a teraselor,

bazinele, perspectivele şi mai ales arta topiarilor tunderea plantelor pentru ob"inerea diverselor

$iguri. Deprezentantul noului curent, de $apt un continuator al lui &neus )attius, este )asso,

Hiniguerra. 0perele renaşterii sunt realizate cu mai multă $antezie, au mai multă tandre"e, $iind

mai umanizate. (tendha1 spunea admirativ că aceste gradini italiene reprezintă cea mai $rumoasa

unire a $rumuse"ii arhitecturale cu cea vegetală, în sensul ca arta secondează şi în$rumuse"ează

1@



natura $ără sai altereze speci$icul. (e caută ca prin aşezare şi amena!ări adecvate grădinile să aibă

un aspect panoramic, în care să se poată admira principalele elemente decorative situate pe terase

îndulcite sau accentuate, legate prin scări, rampe şi balustrade, pe alei, cu $ântâni din care tâşneşte

apa în abunden"ă, sau cascade cu nelipsitele orge hidraulice cântatoare. +este tot statui în marmură

şi $iguri de arbori şi arbuşti. Hiecare specie din plantele lemnoase $olosite era pusa în valoare prinsituarea ei in pozi"ii cât mai atrăgătoare, dupa habitus, siluetă şi culoare.

Mna din crea"iile timpului este *rădina 8illa dNEst de la <ivoli 14B în supra$a"ă de ha,

asezată pe o pantă panoramică. Ea are un traseu geometric cu A terase succesive şi o serie de

elemente decorative cum ar $i, de e/emplu, aleea principală sau centrală din care se deschide

perspectiva spre cascada la baza căreia se a$lă $ântâna balaurilor şi capătul scărilor în hemiciclu.

+erpendicular pe această a/a se a$lă o alee vestită cu 1BB de $ântâni, care are la capatul ei locuri

izolate pentru odihnă. %e pe aleea principală se poate admira palatul situat pe platou, chiparoşii, cusilueta lor care lasă impresia unor propilee ce contrastează în mod plăcut cu orizontalitatea

teraselor. Gocul de umbre şi lumini, sunetul cascadelor, cântecul cişmelelor, mare"ia palatului,

boga"ia elementelor decorative creează prin ansamblul lor o atmos$eră de plinătate estetică şi

recreativa.

(unt demne, de citat, de asemenea grădinile 7oboli şi *amberia din Hloren"a şi altele din

secolul al 58'lea. n secolul al 58''lea se creează grădinile: <orlonia la Hrascati, 7orgheze la

Doma, iar în secolul al 58'''lea, 'sola 7ella in$luen"ată de stilul baroc. n cursul acestor secole

apar aşanumitele ;grădini surpriză de care (tendha1 spunea că: ;trebuie sa te păzeşti când te

plimbi singur la einate, această grădină $iind plină de !ocuri de apă destinate să stropească pe

vizitatori. +unând piciorul pe prima treaptă a scării, şase !ocuri de apa miau udat picioarele9.

'ar )ovontaigne spune că la <ivoli ;muzica de orgă hidraulică, care este o adevărata muzică

naturală, se ob"ine cu a!utorul apei ce cade cu mare violen"ă întro cuvetă rotundă, boltită şi care

agita aerul pe care1 constrânge sa iasă prin tuburi de orgă9.

n această epocă iau $iin"ă grădinile botanice din: Herara 14B, autor $iind 7rasovo1a, cea

din Hloren"a, în$iin"ată de către &osma şi cea din +adua 143, de ucas *hini, grădini a căror

importan"ă ştiin"i$ică constă mai ales din aclimatizarea unor specii straine.

).1.). GRĂDINILE RANCEZE

&ând vechea *alie a devenit provincie romană, au apărut aici o serie de castre, vile, teatre,

arene construite în stil clasic roman. %e atunci datează arenele din #rles şi de la ?îmes, teatrul

din 0range, ce se pastrează în parte şi astăzi şi unde în $iecare vară trupe de artişti din +aris dau

spectacole pentru localnici şi turişti, apoi por"ile de la 7esancon, Hre!us şi dc la #utum.

mparatul 'u1ian a creat o gradină după modelul de la #ventin şi Es>uilin, pe insula utetia,

16



+arisul de astăzi.

%upă ;pa/ romana9 urmează o epocă de tulburări şi nesiguran"ă epoca năvălirilor ast$el

că, preocupările pentru $rumos trec pe plan secundar, men"inânduse întrun cadru restrâns, în

interiorul zidurilor de apărare ale castelelor şi mănăstirilor. &ălugării au $ost aceia care au

cultivat în gradinile lor interioare, alături de o serie de plante alimentare, aromatice şimedicinale, şi plante decorative- pentru împodobirea altarelor sau pentru serbările religioase. n

secolul al 8'lea se aminteşte de o asemenea grădină mănăstirească închisă cu ziduri

;claustrum9 a reginei Dadegonda la +oitiers. n capitulările lui &aro1 ce1 )are denumite ;%e

villis irnperialibus9 se dispune ca în grădini să $ie tot $elul de ierburi plante printre care sunt

citate crinul, tranda$irul, gladiola, macul etc.

n secolul al 5'lea şi al 5''lea crucia"ii aduc din orient, odată cu gustul pentru lu/, o serie

de plante decorative: bu!ori, zambile, liliac si laur.n secolele 5'',58 iau $iin"ă şi se înmul"esc aşanumitele ;vergers9 prin care în prezent se

în"eleg planta"iile regulate de pomi, dar care în aceea perioadă constituiau grădinile mi/te de

pomi, legume şi $lori.

n cele mai multe grădini de agrement e/istau o peluză la intrare, alei cu borduri de bu/us,

canale cu apă şi chiar cu peşti şi păsări acvatice şi nelipsita cuşcă cu păuni speci$ici evului

mediu. *rădinile mari, de e/emplu, ale lui &aro1 a1 8lea de la (aint+aul erau încon!urate de

gard viu, aveau treia!e tunele şi pavilioane sau chioşcuri din verdea"ă şi din lemn sau labirinturi

ca cel a lui %edalus în care cu greu se descurcau vizitatorii.

n secolul al 58'lea grădinile din !urul castelelor seniorale marchează un nou salt prin

întinderea şi varietatea elementelor decorative aşezate după cerin"e estetice. Ele sunt descrise

de către #ndrO )o11et. %in aceasta reiese că, pentru punerea în valoare a castelului, se

construia o alee marginită de 23 rânduri de ulmi sau tei care se întrerupea în $a"a clădirii,

unde lăsa un teren liber parter în semicerc sau pătrat. n spatele castelului era parterul mare,

amena!at în broderii, $ără nici un obstacol, pentru a putea $i privit din $erestrele castelului-

urmau apoi parterele cu gazon peluze despăr"ite prin alei, cu $ântâni şi statui, boschete,

grote, !ocuri de apă.

(ecolul al 58''lca este dominat de de udovic al 5'81ea pe care nu î1 mai satis$ac

operele 'ui Ienric a1 '81ea, udovic al 5''' lea şi ale altor înaintaşi şi care aspiră la lucruri

ma!estuoase în toate coloniile, în special în arhitectură şi litere. *rădinile ce se vor crea, deşi

sunt inspirate după cele romane şi italiene, au ceva speci$ic genului $rancez.

e ?Ptre urmează ca tânăr cu multă asiduitate pictura, se interesează de lucrările privind

legile perspectivei şi mai ales de cele ale re$lec"iei luminii descoperite recent de catre

%escartes- aeeste cunostin"e iau permis ca împreună cu ceilal"i colaboratori să realizeze unul

1A



parcuri la ?phcnburg, ?iunchm si 8iena. n secolul al 58'''lea arta grădinilcr şi a

parcurilor a $ost in$luen"ată de moda engleză care, la rândul ei, a $ost inspirată din cea chineză,

rezultând în sinteză o $ormă mai liberă, mai naturală, peisageră.

G.G. Dousseau în ?ouvelle Ielotise se pronun"a contra grădinilor geometrice şi

militează pmtru întoarcerea la natură. #l"i autori, ca 7ernardin de (t. +ierre în es Otudes surla nature, abatele %e i11e în es Gard ins şi pictorul Iubert Dobert, în ale cărui tablouri sunt

pictate grădinile din Doma pline de ruine entice, au o înclinare spre lirism şi romantism. %in

toată această con$runtare a celor doua tendin"e, regulat simetrică şi cea care imita natura

peisageră, arhitec"ii $rancezi au ştiut să pastreze o linie în"eleaptă, nerenun"ând în întregime

la ceea ce sa realizat în trecut, admirând în schimb unele elemente decorative anglochineze,

după cum sa şi întâmplat cu parcul Harc din !urul palatului <rianon, apoi la Ermenonville şi

altele, singura realizare cu $orme mai romantice $iind parcul 7agatelle.%rept urmare a accstor concilieri, la începutul secolului al 5'5lea apar grădini de

$actură mi/tă, cu $orme geometrice în $a"a clădirilor şi sinuoase cu diverse elemente decorative,

romantice, în restul întinderii parcurilor. +e timpul celui de al ''lea imperiu se restaurează o

serie de parcuri din secolele anterioare, însa din păcate, prin această restaurare nu sa respectat

caracterul ini"ial, introducânduse o scrie de modi$icări impuse de ;anglomania9 parcurilor,

lucru despre care se va vorbi in capitolul următor.

).1.. GRĂDINILE ENGLEZE

a $el ca şi în alte "ări, în grădinile engleze ale evului mediu se puteau întâlni o serie de

tradi"ii ale cuceritorilar romani, peste care sau suprapus interven"iile unor arhitec"i inspira"i $ie

de renaşterea italiană, $ie in$luenta"i de moda $ranceză. &rearea unui parc de către Ienric a1 '8

1ea sec. 58 la ?cnesuch, dupa moda italiana, a întimpinat o vie rezisten"ă din partea celor

care "ineau la tradi"ia medievală. &u timpul ideile renaşterii prind teren, ast$el că parcul de la

Silton sec. 58'', la început de tip italo$rancez, după o restaurare ulterioară, a $ost

trans$ormat în stilul renaşterii. nca era la modă ;<opiar art9, modelarea cât mai $antezistă a

arborilor, inspirată de la antici şi in$luen"ată de +aradisul pierdut a lui )i1ton, ast$el ca în multe

cataloage, pepinieriştii o$ereau tisa sau al"i arbori $orma"i în $iguri. &u apari"ia lui 7ridgeman,

;<opiar art îşi pierde din importan"ă ca şi zidurile ce încon!urau aceste spa"ii verzi. +eluzele

sunt nivelate- sub in$luen"a lui e ?otre se $ace contopirea între grădină şi parc, prin trasarea

aleilor largi, uneori mărginite cu garduri din arbori cu coroane taiate plat.

%upa 163B apare tendin"a spre parcul peisager, când Si11iam Jent socotit ca autor

remaniază lucrările lui 7ridgeman, introducând în peisa! arbori mor"i, pentru a imita cât mai

mult natura, având preten"ia să dea, prin renun"area la traseele rigide, aparen"a unor simpli$icări.

2B



7roKn introduce în compozi"ie buchete de arbori ;&lumps9 $ormând mici masive izolate,

aşezate în linii circulare, ca nişte centuri, revenind la spa"iul închis.

&u apari"ia lui Depton 1621A1A denumirea de ;English gardening9 se trans$ormă în

;andscape gardening9, dânduse prioritate e$ectelor de culoare, !ocurilor de umbră şi lumină şi

"inânduse seama de legile opticii şi ale perspectivei. n lucrarea sa din 1AB3 0bservations in thetheor and practice se insistă asupra ;optics o$ visions, a/is o$ visions, >uantit o$ $ield o$

visions9.

%eşi a întâmpinat o oarecare opozi"ie din partea admiratorilor lui Jent, moda chinezească a

$ost reluată şi adaptată de catre Shatel în lucrarea sa: Observation of modern gardening 166B,

în care autorul insistă asupra e$ectelor de culori ob"inute prin coloritul $runzelor şi prin aşezarea

obiectelor pentru a $i luminate în anumite ore din zi. El introduce termenii de grandios şi

pitoresc, pentru masivele de arbori, şi de ma!estuos, teribil sau minunat, privitoare la e$ectulrocilor.

'n$luen"a parcurilor englcze sa resim"it aşa cum am vazut şi în arta parcurilor $ranceze

din sccolul al 58'''lea, precunt şi in alte "ări europene.

).1.. PARCURI MI=TE

%upă cum am aratat mai înainte, din lupta celor două tendin"e: 1 trasee geometrice şi

regulate cu largi perspective şi 2 trasee sinuoase, cu introducerea unor elemente decorative alegrădinilor antice, ruine, temple şi în special, on introducerea acelor scene ce pot provoca

surâsul, oribilul şi încântarea, a apărut arta parcurilor mi/te care va prelua şi îmbina elementele

esen"iale, renun"ând la tot ceea ce nu mai corespundea epocii revolu"ionare în plină $ierbere.

&a predecesor al grădinilor mi/te se poate considera mai ales ducele Iarcourt.

(imetria este obligatorie în arhitectură, ceea ce "ine de ea îi apar"ine. &um însa $ormele

drepte, egale, regulate ne răpesc din varietatea, simplicitatea şi elegan"a lucrurilor, nu e/istă

$or"a care să ne lipsească de ele9. E1 se plângea că la 8ersailles aceste obiecte ale varietă"ii

sunt ascunse, disimulate şi recomandă ca ele să $ie aşezate în locuri potrivite, pentru a $i puse în

valoare.

#st$el se construiesc câteva parcuri în stil mi/t ca: <rianonul şi &hoiseul proiectat de

&hanteloup în care se păstrează o parte a stilului $rancez, îmbinat cu stilul anglochinez. n

parcul 7etz al prin"esei de )onaco apar pavilioane e/otice, pun"i poduri chinezeşti, un templu

druidic, un turn $eudal, o mică piramidă cu inscrip"ia în aur ;'ndependen"ă #mericiiN9, valea

monumentelor şi altele.

nsă ducele de Iarcourt a luat atitudine contra unor amestecuri inestetice spunând ca ;%acă

în $a"a unui edi$iciu care aminteşte vechea *recie se plasează un pod gotic, vapoare chinezeşti,

21



treia!ele $ranceze, toate aceste obiecte disparate devin $alse, $iind $ără legătură între ele- dacă

însă toate sunt inrudite, sim"i că trebuie să rezulte un ansamblu pre"ios9. (e pare că parcul

7agatelle, construit de peisagistul englez 7laiLie în 1666, este unul dintre cele mai reuşite

e/emple ale stilului mi/t, pe când +arcul )onceau, proiectat de catre &armonelle 166A, $iind

impregnat cu prea multe elemente şi scene pentru a constitui o grădină pitorească sau ;o "ară ailuziilor9 este în contrast cu recomandarile lui Iarcourt. Mnul dintre cele mai $rumoase parcuri

în stil mi/t este parcul Sinterhur din Iamburg, construit în 1ABB pe baza proiectului

arhitectului (chumachet.

#semenea parcuri şi grădini sau răspândit cu rapiditate în principalele oraşe europene şi

despre ele, de igne, care lea vizitat, spunea : .)ai mult bun sim" în #nglia, mai pu"ină ordine

trasee regulate în Hran"a, mai pu"ină arhitectură în 'talia, mai mult soare în Dusia, mai mul"i

arbori în Mngaria, mai mult gazon în *ermznia, mai multa boga"ie în E1ve"ia, mai mu1t bungust peste tot, iată ce urez grădinilor din acele "ări9.

22



CAPITOLUL III

.1. PARCURILE ŞI GRĂDINILE DIN SECOLUL AL =I=>LEA ŞI

AL ==>LEA

Doadele revolu"iei $ranceze au determinat nu numai evolu"ia socială a omenirii, ci şi a

genurilor de artă. +arcurile au încetat să $ie numai decoruri pentru întâlnirile şi serbările galante,

ast$el ca iau naştere promenadele şi grădinile publice, pentru a da satis$ac"ie şi maselor ti:ai

largi ale popula"iei, reluânduse oarecum inten"iile lui Iadrian şi &ezar la Doma. (e $ac unele

restaurări ale parcurilor din secolele anterioare şi se introduc plante e/otice care măresc

numărul elementelor decorative şi iau locul aşanumitelor ;puneri în scenă teatrale9. &el mai

lăudabil e/emplu poate $i grădina )almaison, unde, pe lângă celebra colec"ie de roze, au $ostintroduse şi aclimatizate din regiunile sudice ale globului numeroase specii e/otice decorative.

7erthault a avut ast$el posibilitatea săşi îmbogă"ească paleta sa transpusă în platbandele care

încon!urau castelul, sculpturile şi alte obiecte arhitecturale cu o mul"ime de $lori pe care lea

introdus până şi în crăpăturile rocilor ce sus"ineau cascadele de apă.

+rintre autorii mai de seamă trebuie citat G. <houin, care, în lucrarea sa Plans raisonnes des

toutes les especes de jardins, a încercat sa $acă recomandări pentru noile parcuri, introducând

aleea de centură. ui <houin i se datoreşte şi îmbinarea intimă a $lorilor cu desenele micilor

grădini, care mergea până la plantarea tranda$irilor roşii pe o peluză verde, în contrast cu

grădinile engleze şi germane, în care $lorile îşi aveau locurile lor distincte: HloKergarden şi

7lumengarden, similare cu grădinile din timpul renaşterii italiene.

n general, parcurile din această epocă îmbracă tot mai mult haina peisageră, prin atenuarea

traseurilor geometrice şi prin dispari"ia şi disimularea aleilor sub ondula"iile terenului,

boschetelor şi ale altor elemente ale compozi"iei. +aralel cu aceste trans$ormări ale vechilor

parcuri, datorită evolu"iei oraşelor spre aglomerări demogra$ice tot mai mari, edilii sunt obliga"i

să deschidă pentru circula"ia publică mari bulevarde plantate şi parcuri publice pentru odihna şi

distrac"ii. (ub ?apo1eon a1 '''1ea iau naştere în acest scop grădinile: Butte-Chaumont, Bois

23



Renault , Montsouris, Bois de Boulogne se restaurează Monceau, având ca arhitec"i pe

#lphand, 8arO, Ed. #ndrO şi Eugen 7Thler. Ed. #ndrO proiectează parcuri şi în #nglia, printre

care se remarcă !efton Parc din iverpool. %aca spa"iilor urbane li sa dat o deosebită aten"ie

prin crea"iile prestigioase amintite, grădinile au ramas planul al doilea în Hran"a, bucurânduse

în schimb de o bine$ăcătoare gri!ă şi aten"ie în #nglia. #cestea devin mai intime, având aleilegazonate, pentru a reduce zgomotul paşilor- se introduc platbandele din plante vivace. <ot în

#nglia apar, Sildgarden9 cu specii $orestiere e/otice şi $erigi, inspirate după grădinile de

medita"ie chineze.

%e mare e$ect sunt 9!ocLgarden9 în care rocile sunt tapisate cu muşchi şi cu plante alpine

pitice, grădini care sau răspândit şi în Uările de Gos, unele, de asemenea, au apărut ;bog

garden9, situate pe loctiri băltite, asemănătoare cu sau paradisurile egiptene.

.). DEZVOLTAREA ARTEI GRĂDINILOR ÎN ŢARA NOASTRĂ

8echi documente atestă e/isten"a preocupărilor pcntru aria gradinilor pe teritoriul "ării

noastre înca din epoca sclavagistă.

#tât în vechile colonii greceşti de la )area ?eagră cât şi în oraşele romane care au luat

$iin"ă după cucerirea %aciei au $ost create grădini con$orme cu stilurile predominante aleepecii.

n evul mediu, documente, planuri, acte de proprietate şi descrierile unor calători care ne

au vizitat în acea epocă "ara relevă că, încă de pe atunci, aria gradinăritului era $oarte

dezvoltată. Mnul din aceşti călatori +au1 din #1ep, care a străbătut Uările Domâne în secolul al

58'''ea, arată că la )ănăstirea &ozia e/istă încă de pe timpul lui )ircea8oda 13A@141A

o planta"ie de castani. <ot el semnalează la )itropolia din <irgovişte o grădină de tranda$iri şi

diverse alto $lori. <recând şi prin 'aşi, el arată printre altele că ;la *alata, livezile sunt plinede cireşi, de pruni de %amasc şi piersici, iar în grădini par$umul tranda$irilor, crinilor,

garoa$elor şi iasomiilor completează bogă"ia şi varietatea nes$ârşită a $ormelor şi culorile

acestor $lori. &rinul galben, numit şi european este găsit în toate regiunile şi considerat $ăra

valoare9.

*radul de dezvoltare a artei gradinilor rezultă şi din modul lor comple/ de amena!are, din

supra$a"a întinsă pe care o cuprindea adeseori, din diversitatea sortimentului de plante

$olosite, a severită"ii cu care erau păzite etc. #st$el '. 7iro în lucrarea Castelele "ransilvaniei

citează documente din care rezultă că, începând cu anul 12, $useseră introduse sanc"iuni

pentru cei care aduceau pre!udicii grădinilor. El arată că la #lba'ulia e/ista, încă din 16@, o

24



grădină cu terase numeroase, considerată în scrierile vremii drept o adevarată ;grădină

suspendată9.

n parcul de la Hăgăraş, sortimentul de plante cuprinde, printre altele, tei, tranda$iri, crini,

rezede, micşunele, albăstrele şi lăcramioare. ntrun act datat din 1@62 se cerea unui consul

din 'talia să aducă în "ară rodii şi portocali în vederea cultivării lor. )arimea grădinilor şi parcurilor rezultă dintrun document din 1@A4 care certi$ică diverse amena!ări e/ecutate în

parcul de la 'ernut, pe 4BB de !ugăre peste 2BB ha, şi dintrun plan al (ibiului, unde la poarta

Ieltau este reprezentată o grădină având lungimea ca distan"a dintre 3 bastioane ale cetă"ii.

#ceste parcuri şi grădini în$iin"ate, de obicei, pe lângă vechile cur"i domneşti, ceta"i şi

mănăstiri aveau în primul rând, un caracter utilitar şi erau construite în stil regulatgeometric.

&u timpul însă, către s$ârşitul secolului al 58''lea şi în secolul al 58'''lea, un oarecare

avânt economic şi diversele in$luen"e de la cur"ile europene $avorizează amena!area la noi în"ară a unor parcuri supuse arhitecturii renaşterii. 0 ştire în acest sens ne $urnizează, încă din

1@@B, *abrie1 <homasi, care semnalează la <ârgovişte o grădină e/ecutată după ;)oda

italiană9, iar %e1 &hiaro, secretarul domnitorului &onstantin 7râncoveanu, în lucrarea sa

Revo lu #ii le $alahie i, re$erinduse la grădina palatului de la )ogoşoaia, arată că aceasta avea o

$ormă patrată, $iind amena!ată în stil italian. n )oldova anului 163C, *rigore8odă

reconstruieşte la 'aşi ;&urtea de la Hrumoasa.

n <ransilvania amena!ările din parcurile de la #vrig şi 7on"ida 16B16@B, precum şi cele

din *orneşti 16AC1AC2 şi #lbeşti sunt în stil $rancez. n aceste parcuri, aleile se a/ează pe

palat la $el ca în construc"iile lui e ?otrO- scările sint largi, iar momumentele, bazinele, în stil

baroc.

&ătre s$ârşitul secolulului al 58'''lea, in$luen"a curentului romanticenglezesc se resimte

în construc"ia parcurilor şi la noi la $el ca în întreaga Europă. n parcuri, aleile devin sinuoase,

vegeta"ia este dispusă în mod natural, se introduc grote, pavilioane de vânătoare, ca în +arcul

(toKe din #nglia, $erme, mori, morminte ca în +arcul de la Ermenonville etc.

)ulte parcuri mai vechi sunt trans$ormate în acest sens sau li se aduc noi adăugiri. #st$el,

întrun document din 166C care se re$eră la parcul din #vrig, se arată că: ; aleea şi boschetele se

apropie cu încetul de desăvârşire, parcul englezesc arată din ce în ce mai bine9. #celeaşi

trans$ormări le su$eră parcurile din 7on"ida şi altele. +arcuri cu elemente în stil natural au mai

$ost amena!ate în comunele 8laha, (urduc, una de Gos &lu!, 7râncoveneşti, %âmbovicioara,

&orunca )ureş, &riş, <ârnăveni, &etatea de 7altă, o parte din parcul de la )ogoşoaia, la

8ăcăreşti şi Hrăsineşti în Uara Domânească, la &ăiu"i în )oldova etc.

<ot în secolul al 58'''lea documentele semnalează e/isten"a unor grădini oraşeneşti

îngri!it lucrate, care aveau multe plante decorative, partere cu bu/us tuns, vase, scări, balustrade

2



$rumoase etc şi care prezentau atât elemente de stil regulat cât şi peisager.

?ico1ae 'orga, in %s toria Rom&nilor pr in c'l'tor i, arată că în anul 16A@, $amilia

%udeşi1or avea la casa lor din 7ucureşti o grădină care: ;era întocmită şi desenată ca un parc

englezesc9. 0 serie de grădini în stil geometric sunt reprezentate pe planurile 7ucureştiului

e/ecutate, în 16C1, de către austriacul Ernst: în $a"a bisericii ($. e$terie, a palatului)avrogheni etc. n <ransilvania, în )oldova mai sunt semnalate în această perioadă o serie de

grădini particulare orăşenesti, din care unele deschise chiar pentru public. #st$el, după cum

arată <eutch, la (ibiu, o grădină particulară de pe lânga poarta Ieltau se trans$ormă în grădină

publică, iar in )oldova, #. Dosetii pomeneşte de o grădină la #d!ud.

n secolul al 5'5lea se înregistrează o dezvoltare rapidă a oraşelor, a căror popula"ie

creşte sim"itor.

n aceste condi"ii, zonele de aparare, care nu mai erau neccsarc, se trans$ormă cu timpulîn spa"ii verzi.e/terioare, iar în interiorul oraşelor încep să $ie e/ecutate grădini publice şi

aşaziseleVpromenadeV. #st$el, în deceniul al '8lea al secolului al 5'5lea se realizează

Woseaua Jisele$$ din 7ucureşti- +ădureaparc 7ăneasa este amena!ată pentru plimbări- se

plantează malul acului <ei şi dealul )itropoliei lângă vechile cur"i domneşti- se

inaugurează, în anul 1A44, *rădina &işmigiu, e/ecutată după planurile arhitectului peisagist

)aer.

a &raiova, în anul 1A3, pe locul unde era grădina marelui logo$ăt 'on 7ibescu, pe o

supra$a"ă de circa 12 ha, se pun bazele actualului ;+arc al +oporului9.

#lte parcuri sunt realizate la *iurgiu, 7răila, la (inaia în !urul &astelului +eleş7ran etc.

0 serie de parcuri mai sunt semnalate în această perioadă in 7ucureşti în !urul caselor

$amiliior 7râncoveanu, *hica, Hilipescu, )oruzi, *olescu, &antacuzino- +arcul 7alenilor de

la Dadila de lângă +loieşti se bucură, de asemenea, de $rumoase aprecieri.

n )oldova, )oldova, *rădina &opou din 'aşi, cunoscută încă de la începutul secolului

al 5'5lea, este reamena!ată pe vrcmea lui )ihai (turza. 0beliscul cu lei din această grădină

este e/ecutat de (ungurov şi *heorghe #sachi. *rădina $iind neîncapătoare, în anul 1A2 se

amena!ează în apropierea ei aleea *rigore *hica8odă de BB m lungime şi B lă"ime. ?ico1ae

'orga pomeneşte la 'aşi de e/isten"a unei grădini domneşti a lui )ihai (turza labriera (ocola.

Mn plan datând din 1AC arată modul de organizare a parcului în !urul +alatului domnesc din

'aşi, astăzi +alatul culturii.

n <ransilvania se creează în secolul a' 5'5lea numeroase parcuri pentru public. #st$el, la

&lu!, în anul 1A3A, pe locul ;%umbrăvii $urnicilor9 care $usese plantată în 1A26, se amena!ează

;+arcul promenadă9, iar în 1A62 se pun bazele actualei grădini botanice. <ot aici se semnalează

e/isten"a, în anul 1A@, a unei societa"i a parcurilor. a (ibiu, în 1A6 se încep lucrările la

2@



parcul ;(ub arini9 şi ;%umbrava9, la 7raşov se amena!ează promenada ;<âmpa9 ş i ;8arte9.

#lte parcuri şi promenade se amena!ează la Hagăraş, )iercurea &iuc, )ediaş, (ebeş, %e!,

0raştie, #rad. a <imişoara se realizează începind cu ultimele decade ale secolului al 58'''lea

un şir de parcuri dea lungul canalului 7ega.

nceputul secolului a1 55lea găseşte la lucru al"i arhitec"i. #st$el, E. Dedont conduce oserie de lucrări de amena!are în +arcul ibertă"ii din 7ucureşti, începând cu anul 1CB@, iar

Debhun continuă lucrările din *rădina &işmigiu, şi reamena!ează şi e/tinde parcul Jisele$$. <ot

Dedont mai amena!ează: *radina +uşLin loanid din 7ucureşti reamena!ândo în stil peisager

$rancez, actualul +arc al poporului din &raiova ş.a., iar Debhun e/ecută planurile pentru +arcul

din 7uzău şi pentru *rădina &opou din 'aşi.

n aceeaşi perioadă mai iau $iin"ă şi alte parcuri şi grădini din "ara, în timp ce altele sunt

reamena!ate sau e/tinse. (e continua lucrările începute la *radina 7otanică din 7ucureşti alecărei baze au $ost puse de pro$. %imitrie 7rîndza, în 1B@, se amena!ează *rădina din Doman

pe 1@ ha, +arcul e/pozi"iei din 'aşi, se îmboga"eşte în plante e/otice +arcul din (imeria, se

reamena!ează la <imişoara o serie de parcuri printre care +ădurea verde, +arcul tineretului.

%upa 23 #ugust 1C14 amena!area parcurilor şi grădinilor la noi în "ară ia un mare avânt.

&eea ce caracterizează, în primul rând, aceste amena!ări este gri!a $a"ă de om. (pa"iile

verzi sunt construite pentru a satis$ace multiple necesită"i. Ele se construiesc pe lânga $abrici

şi uzine ca mi!loc de luptă împotriva poluarii aerului, pe lângă sanatorii şi institu"ii curative,

pe lânga centrele de învă"ământ, grădini"e de copii, în cartierele de locuin"e, în cadrul ac"iunii

de sistematizare a satelor, pe lângă terenuri sportive, ca centuri verzi în !urul oraşelor etc. n

parcuri si grădini iau adeseori $i in"ă zone culturaleducativ, teatre de vară, biblioteci etc.,

zer.e dsiinate practicării sporturilor, zone prevazute cu distrac"ii pentru copii etc. a

amena!area acestor parcuri participă numeroşi oameni ai muncii care prestează ore de muncă

patriotică.

'n 7ucureşti e/istă parcul Ierăstrău 1CB ha, unde sa construit un un teatru de vară cu

3BB locuri, două biblioteci, trei pavilioane pentru e/pozi"ii, restaurante, terenuri de !oc

pentru copii etc. +arcul <ei sa reamena!at +arcul sportiv 23 #ugust 6B ha prevăzut cu un

stadion de ABBBB locuri pentru spectatori, un teatru de vară cu 3BB locuri şi alte terenuri

spor tive : parcul <ineretului A3 ha, având inclusă (ala polivalentă, parcul ?icolae 7ălcescu

din cartierul *rivi"a Doşie 1 ha, numeroase parcuri şi grădini în noile cartiere de locuin"e

Hloreasca, <itan, &olentina, %rumul <aberei etc., +antelimon parcul )orarilor. #u $ost

reamena!ate numeroase parcuri şi grădini mai vechi: parcul iberta"ii, grădina din +ia"a

+alatului etc. #u $ost reamena!ate pădurileparc din zona verde a 7ucureştiului: 7ăneasa,

(nagov. #u $ost create spa"ii verzi pe tot întinsul litoralului românesc. %e asemenea, în toate

26



oraşele "ării şi centrele populate din "ară, spa"iie verzi au $ost e/tinse pe mari supra$e"e.

CAPITOLUL IVF

.1. CARACTERIZAREA STILURILOR ARHITECTURII

PEISAJELOR

n capitolul despre evolu"ia istorică a artei grădinilor şi parcurilor am întilnit adeseori

no"iunile de stil, metodă şi uneori de modă, atunci când neam re$erit la modul sau maniera

utilizată în realizarea estetică a peisa!elor.

%eoarece prin metoda, atât dupa originea sa etimologică cât şi după sensul ei actual, se

în"elege calea sau mi!locul de care ne servim ca instrument de lucru atât în cercetare metoda

de lucru cât şi în alte activită"i, dupa părerea noastră această denumire nar putea substitui într

un mod $ericit şi adecvat denumirea de stil. &u atât mai mult cu cât termenul de stil are o largautilizare în arhitectură, în artele. plastice, în poezie, în oratorie etc.

(tilul pare a $i cu atât mai cuprinzator şi mai reprezentativ pentru caracterizarea $ormei şi a

con"inutului unei opere sau a unei realizări oarecare sugerînd şi valoarea "inutei lor estetice.

)etoda, prin însăşi con"inutul ei, este mai săracă în e/presivitate, ea nare aceeaşi valoare

de echivalent pe care şia câstigato ;stilul9 în toate domeniile artelor.

+oate că denumirea de sistem ar $i mai adecvată atunci când se vorbeşte de sinteza mai

multor stiluri. %e e/emplu, în literatura de specialitate sunt utilizate denumirile de ;stil $rancez9şi ;stil englez9, primul de$init prin sistemul traseurilor ortogonale ale pareurilor, iar al doilea

prin cele curbe, sinuoase, mai pu"in rigide. 0ri, după cum am văzut în istoricul grădinilor,

traseurile regulate nu sunt speci$ice numai parcurilor $ranceze dintro anumită epocă sec. 58''

58''', ci şi grădinilor întâlnite la perşi, egipteni şi arabomauri, iar cele peisagere cu traseuri

mai naturale au $ost întâlnite la chinezi şi !aponezi. +rin urmare, aşazisul stil $rancez şi englez

reprezintă o sinteză istorică a celor două moduri de realizare artistică a peisa!elor.

?ici denumirile de ;clasice9 atribuite parcurilor cu traseuri ortogonale şi de ;romantice9

acelora în stil peisager nu mai corespund în$ă"isării lor actuale, deoarece primele au pierdut

aplombul şi severitatea lor ini"ială prin includerea ulterioară a unor elemente decorative pitoreşti

2A



de tip peisager: chioşcuri, pavilioane, $orma mai naturala de aran!are a vegeta"iei etc., iar

celelalte au împrumutat cu timpul unele elemente decorative ale stilului clasic : traseuri mai

regulate, vegeta"ie mai disciplinată etc.

<otuşi până la clari$icarea acestor controverse, vom utiliza denumirile de stil sau sistem

clasic renaşterii şi stil sau sistem peisager. &aracterizarea stilului clasic sau al renaşterii baroc. *rădinile şi parcurile organizate după acest stil sau sistem au avut traseuri ortogonale, în

$orme geometrice mai rigide în antichitate de e/emplu, în Egipt, ceva mai abstracte la

popoarele islamice arabomaure şi mai pu"in rigide, cu o impăr"ire spa"ial volumetrică mai

luminată şi cu vederi panoramice la italieni şi cu deschideri de perspective, în perioada

renaşterii, la $rancezi.

%eoarece cele mai multe parcuri în stil clasic au luat naştere sub in$luen"a renaşterii şi mai

târziu au preluat şi unele elemente ale stilului baroc în artă, stilul clasic, poate $i numit stilulrenaşterii baroc. (tilul baroc în artă a luat naştere în 'talia, unde a cunoscut o epocă de în$lorire

între anii 1@3B16B- apoi sa e/tins in #ustria, in *ermania, par"ial în (pania şi de acolo în

)e/ic şi în "ările #mericii atine. El se caracterizează prin introducerea liniilor curbe, prin

e/uberan"a decorurilor, mai ales pe edi$icii care erau ornamentate cu coloane, $rize, statui etc.

n linii generale, stilul clasic sau al renaşterii se caracterizează prin traseuri geometrice

regulate, ob"inute prin asocierea liniilor drepte cu cele curbe. &a centru al întregii compozi"ii

este palatul sau castelul care era aşezat pe o terasă, pentru a domina întreg ansamblul peisa!ului.

%e aici, cu a!utorul unei a/e alei centrale de simetrie, perpendiculare pe clădiri şi a altor a/e

sau alei secundare, se o$erea o amplă perspcctivă asupra palatului, de unde se puteau admira

principalele elemente compozi"ionale, organizate simetric de o parte şi de alta a a/elor.

8egeta"ia arborescentă era aşezată regulat, stapânită de $oar$ecele grădinarului, uneori alcătuind

spa"ii închise ale căror pere"i se constituia. &oronamentele tăiate plat $ormau: teatre, labirinturi,

saloane de întâlnire, cabinete etc. <erenul era era modelat dupa necesită"i în peroane, terase şi

scuri largi, pentru ai da se# critate şi măre"ie- apele stătătoare iazurile erau recti$icate şi

încadrate în canale lungi şi larg dimcnsionate, aşezate în prelungirea a/ei centrale, ob"inânduse

în $elul acesta o perspectivă cu vederi $ie spre orizont, $ie spre padureaparc ca şi cel mai

peri$eric element decorativ. ateral, o serie de bazine cu $ântâni "âşnitoare şi statui mitologice

completau decorul, mai ales cu elementul ;apă9, care este nelipsit, începând din antichitate şi

până în prezent, în realizările arhitecturii peisa!elor.

a toate acestea se adaugă diverse elemente arhitecturale: colonade, pavilioane, balustrade

şi elemente sculpturale, reprezentate prin statui, vase etc.

ntrucât în capitolul precedent sau dat anumite detalii asupra principalelor elemente

decorative ale stilului clasic, elemcnte ce vor $i reluate din punctul de vedere al ccnstruc"iei lor

2C



în capitolul urmator, vom enumera, $ără a le descrie, câteva din cele mai speci$ice elemente ale

acestui stil, care îşi găseşte utilizarea pe spa"ii mai reduse, de obicei, în !urul clădirilor.

%intre elementele spa"ialdecorative mai importante cităm parterul sau supra$a"a de teren a

grădinii propriuzise, de $ormă regulată şi plană, ce se întinde de la cladirea principali, $ie

numai cât "ine $a"ada, $ie şi dinspre păr"ile laterale ale edi$iciului- el are rolul, prin spa"iul întins pe care1 de"ine, să dega!eze punctul ccmpozi"ional central al peisa!ului, clădirea principală sau

alt obiect, $iind totodată şi un element decorativ prin componentele sale. +arterul este divizat în

mod simetric de către o alee centrala sau magistrala, care asigură circula"ia şi perspectiva

principală spre parc, iar perpendicular pe aceasta sunt trasate aleile sau a/ele secundare.

(upra$e"ele înscrise între alei, platbandele, sunt nişte $âşii sau straturi late de 1,2, m,

continue sau întrerupte, ce înso"esc aleile şi încadrează în mi!locul lor supra$e"e regulate mai

mari, numite platouri, marginite de cărări late de B,B,A m. n mod obişnuit, platoul central al parterului este gazonat, alcătuind un covor cu $ond verde care poate $i ornamentat cu ronduri

şi rabate cu traseuri variate, cu mozaicuri- ca elemente arhitecturale şi rabate cu traseuri

variate, cu mozaicuri- ca busturi, urne, vase etc. &omponentele spa"iale, platourile,

platbandele, rabatele şi aleile sunt delimitate între ele prin chenare, rame sau borduri. #leile

laterale delimitează parterul propriuzis de vegeta"ie arborescentă, un alt elemental parcului

sau al grădinii clasic, în care arborii sunt dispuşi tot liniar, uneori având coroanele tunse plat

sau s$eric, alteori putând alcătui saloane şi cabinete retrase pentru citit şi !ocuri de şah,

rotonde cu busturile oamenilor de artă, ca în &işmigiu, teatre cu verdea"ă etc.

n prezent tot mai pu"ine elemente constitutive ale parcurilor în stil clasic işi găsesc

utilizarea în noile amena!ări de parcuri: mai mult în spa"iile mici din !urul clădirilor şi mai rar

în cele de anvergură mai mare.

.1.1. CARACTERIZAREA STILULUI PEISAGER SAU ROMANTIC

n capitolul evolu"ia arhitecturii peisagere am arătat etapele în care sa a!uns la acest stil,

iar la începutul capitolului actual am incercat să clari$icăm şi problema di$eritelor denumiri.

(pre deosebire de stilul clasic sau al renaşteriibaroc, după care parcurile şi grădinile

aveau traseuri regulate, în contrast cu liniile peisa!elor naturale, crea"iile peisa!elor după stilul

peisager sau romantic, prin traseele mai pu"in rigide, prin aleile curbe sau sinuoase, cu masive

de arbori nesupuşi unei discipline de $oar$ecele grădinarilor, cu peluze neordonate, cu poieni

şi luminişuri smăl"uite de $lori, lasă impresia unui cadru mai putin arti$icializat, imitând

oarecum peisa!ul natural.

?ici stilul peisager sau romantic nu este lipsit de elementele decorative arti$iciale, ca:

ronduri, rabate, construc"ii arhitectonice şi sculpturale- ele sunt însă aşezate de aşa manieră

3B



încât să nu contrasteze cu elementele naturale, să se armonizeze cât mai intim cu acestea,

o$erind vizitatorilor privelişti cât mai variate, mai plăcute şi mai pu"in obositoare.

a $el ca şi la stilul clasic, terenul cu $ormele lui de relie$ constituie canevasul pe care sunt

aşezate, după o anumită compozi"ie, elementele decorative. nsă spre deosebire de grădinile în stil

clasic, unde terenurile erau modelate întro succesiune de terase cu balustrade şi rampe de trecereîn trepte larg dimensionate, în $orme mai severe, de unde şi denumirea de stil ;sever9, la stilul

peisager sau romantic, relie$ul este mai pu"in modelat şi chiar acolo unde necesita interven"ii,

acestea se reduc la mici corectări, la îndulcirea unei pante prin taluze, la lărgirea unor maluri de

ape curgătoare pentru deschiderea de perspective etc.

#pele curgătoare au traseurile cât mai naturale, şerpuitoare, dispărând dupa boschete sau

apărând la margini de luminişuri. #pele statatoare, de asemenea, au un contur mai neregulat,

sinuos, cu mici ieşituri sau intrânduri, gol$ule"e şi peninsule.8egeta"ia sub variatele ei $orme: arbori, arbuşti, $lori şi gazon, constituie pentru parcurile

peisagere cel mai important element decorativ. 8egeta"ia lemnoasă întrun parc peisager mai

întins este constituită din păduri, dumbrăvi, masive, grupuri de arbori si arbusti izolati.

Hlorile pot alcatui masive sub $orma de ronduri şi platbande, uneori pe peluze sau la marginea

vegeta"iei arborescente. 8egeta"ia lemnoasă este compusă din esen"e de mărimi şi $orme di$erite

şi ast$el aşezate încât să permită $ie dechiderea unor vederi asupra punctelor pitoreşti, $ie

mascarea unor păr"i mai pu"in estetice, întreruperea unor monotonii dintro poiană, luminiş sau

peluze etc. n parcurile peisagere se amena!ează stâncării, chioşcuri, pavilioane, pagode, voliere

pentru păsări, statui, vase şi multe alte elemente ornamentale e/otice. 0 caracterizare mai clară

a stilului peisager o $ac chiar e/ponen"ii acestui stil. #st$el, 7arillet%eschamps arată că, parcul

peisager trebuie sa $ie o operă de artă, în care arhitectura şi sculptura trebuie să completeze

natura petru a o $ace mai nobilă şi mai maiestoasă. *irardin arată că, amena!area peisageră

trebuie să $ie mai mult poetică şi picturală decât grădinarească sau arhitecturală. &adrul este tot

asa de important în peisa!, ca şi în tablourile pictorilor iar lumina şi varia"ia ei diurnă au o mare

importan"ă, planurile trebuie ordonate, planta"iile trebuie sa aibă liziere sinuoase, apele oglinzi

naturale, construc"iile să se încadreze în peisa!, arta având ca scop să îmboga"ească natura.

.1.). STILUL MI=T

&onstă în îmbinarea armonioasă a stilului geometric cu cel naturalpeisager în compozi"ia

parcurilor. (tilul geometric se $oloseşte în !urul clădirilor, a centrelor compozi"ionale, dea

lungui a/elor de perspectivă, la intrări şi ieşiri etc., iar stilul natural obişnuitîn par"ile mai

îndepărtate, mai apropiate de cadrul natural încon!urator unde, natura trebuie săşi reia

drepturile. ntreaga compozi"ie trebuie să "ină seama de respectarea propor"iei în plan, de

31



principiile echilibrului, simetriei, subordonării elementelor unul $a"ă de altul, păr"ile tratate în

stil geometric sau natural trebuind să se îmbine armonic.

(tilul mi/t a $ost şi va $i mult timp $olosit la amena!area unor spa"ii verzi urbane în care

unele zone trebuie organizate riguros pentru a permite accesul şi circula"ia simplă şi bine

diri!ată a oamenilor dar în acelaşi timp să creeze şi zone liniştite, mai apropiate de natură cu aleisinuoase pe malul apelor amena!ate ca în natură, cu peluze liniştitoare de iarbă, grupări libere de

plante lemnoase, unde să se situeze biblioteci, locuri de odihnă şi plimbare etc. n stilul mi/t,

toate elementele de parc se supun unor roluri de ordin $unc"ional şi estetic importante social.

+entru îndeplinirea acestor roluri variate nu vom recurge la un anumit stil depăşit

istoriceşte, ci la un anumit gen de e/presie, dupa cum se va vedea în continuare.

.). GENURILE ÎN ARHITECTURA PEISAJELOR

Deamintim $aptul ca la chinezi se creau ast$el de peisa!e panoramice încât dupa în$a"işarea

structurii lor sau a priveliştii o$erite să determine anumite emo"ii şi sentimente, categorisind

aceste grădini şi parcuri în: vesele, de groază şi de admira"ie.

%ata $iind in$luen"a chineză asupra artei grădinilor din #nglia şi mai târziu şi asupra

restului Europei, odată cu naşterea stilului peisager sau conturat mai multe genuri caracterizatedupa priveliştea o$erită şi e$ectele ei asupra stărilor psihice.

#st$el, peisagistul Iome 1A@2 a$irma că ;o grădină, ca operă de artă prin variatele ei

componente, poate provoca sentimente de grandoare, admira"ie, veselie, melancolie, impresii de

sălbatic, de surprindere, şi mirare9, recomandând ca peisa!ele să se realizeze în $unc"ie de

senza"iile, emo"iile şi sentimentele ce se urmăresc.

Eduard #ndre 1A6C împarte peisa!ele în următoarele genuri:

de noble"e sau de grandoare: de veselie sau pentru dispozi"ie de râs-

de pitoresc sau de salbaticic romantic.

)aniera de compozi"ie a peisa!elor, dupa al"i autori, cuprinde următoarele genuri :

măre"- vesel- romantic- liniştit.

.).1. GENUL MĂREŢ

&aracterul de grandoare, mare"ie, cu predispozi"ie spre solemnitate şi entuziasm îl o$erăacele peisa!e care au vederi întinse, orizonturi largi, de e/emplu, litoralul )ării ?egre.

E$ecte de mare"ie ne poate o$eri şi vegeta"ia în care masivele mari de arbori înal"i sunt

32



înso"ite de arbuşti, pentru contrast în vederea sublinierii mărimii lor prin compara"ie. Mneori

acelaşi e$ect poate să1 dea şi un grup mai restrâns de arbori şi arbusti, cu o intrerupere ori o

sec"iune prin masivele mari de arbori şi arbuşti, cu vederi spre spa"ii deschise şi vaste, $ormate

din poieni, luminişuri sau peluze întinse. #rborii cu silueta conică şi mai ales cei cu silueta

columnară, aseza"i în rânduri, trezesc sentimente solemne, ca şi masivele $loricole sausupra$a"a lucie a apelor.

a acest gen, elementele sculpturale se situează, de obicei, în prim plan, restul peisa!elor

pastrând o atmos$eră mai gravă.

.).). GENUL VESEL

a genul vesel sau de bucurie, aceasta notă de optimism şi buna dispozi"ie se ob"ine prin

aran!amente cu e$ecte contrastante de linii, $orme, culoare, !ocuri de umbră şi lumină- dee/emplu, prin alternarea de masive sau grupe de arbori de talie potrivită şi arbuşti, cu

luminişuri, peluze gazonate şi însorite, mărginite de $lori în prim plan se aşează, în special,

esen"e e/otice cu e$ecte cât mai variate, iar mai departe, pe lângă elementele amintite,

sentimentul de veselie îl o$eră aleile şi apele cu traseuri curbe sau sinuoase.

.).. GENUL ROMANTIC

*enul romantic, caracterizat ast$el prin $aptul că predispune la visare, se realizează în parcurile sau grădinile în care se amena!ează scene potrivite acestor predispozi"ii, locuri

retrase şi tainice, grote şi prăpastii, cascade de ape, ruine de clădiri, construc"ii cât mai

rustice, discret asezate, arbori seculari şi scorburoşi cu aspecte de decrepitudine, deci scene şi

elemente pitoreşti, generatoare de iluzii.

.).. GENUL LINIŞTIT

*enul liniştit sau calmant este propriu peisa!elor cu structură statică a elementelordecorative- de e/emplu, arborii cu siluete orizontale, cât mai pu"ine stridente şi contraste a

siluetelor si a culorilor. <onuri'e de verde cenuşiu, uneori şi culorile reci ale $lorilor,

predispun spre calm, ca si supra$a"a lucie a apei din bazine şi iazuri, arborii pletoşi sau

umbela"i, locurile retrase în desişuri etc.

+eisa!ele în general, dar mai ales cele amena!ate în diverse $orme, nu trebuie apreciate

numai după e/presivitatea lor estetică, ci şi după e$ectele psihice pe care le trezesc în noi,

e$ecte de care se va "ine seama la crearea di v!emeXoz grădini speciale, de e/emplu, a celor de pe lânga spitale şi sanatorii, uzine, institu"ii administrative şi de înva"ământ etc.

33



FCAPITOLUL VF

4.1. CONŢINUTUL PROIECTELOR DIDACTICE

n $unc"ie de practica întocmirii proiectelor de spa"ii verzi din produc"ie şi con$orm cu legile şinormativele în vigoare, proiectele didactice trebuie să con"ină întro $ormă sintetică următoarele piese

speci$icate mai !os:

1. Piese scrise

1 C+"!?!! "',;r'#$.

1.1. #mplasarea terenului.

1.2. &ondi"ii geologice.1.3. &ondi"ii geomor$ologice.

1.4. &ondi"ii pedologice.

1.. &ondi"ii hidrologice.

1.@. &ondi"ii climatice.

1.6. 8egeta"ia.

2 C+"!?!! &+7!'# $7+"+-!7$.

2.1. #mplasarea în intravilan şi e/travilan.2.2. Gusti$icarea amena!ării.

2.3. )ărimea localită"ii.

2.4. +osibilită"i materiale de e/ecu"ie.

M$-+r!; 5;&,!9!7',!@.

3.1. Gusti$icarea principiilor de proiectare şi a solu"iilor propuse.

3.2. Gusti$icarea vegeta"iei propuse

C'#7;#;# ,$2"!7+>$7+"+-!7.

4.1. ista materialelor necesare

4.. %eviz de în$iin"are şi între"inere.

34



Piese desenate.

1. (chi"a de amena!are

B!#!+/r'9!$.

4.). ELABORAREA PROIECTELOR DIDACTICE DE

ARHITECTURĂ PEISAGERĂ

+roiectul de amena!are a unui spa"iu verde cuprinde atât piese scrise cât şi piese desenate.

Piesele scrise se re$eră la tema de proiectare, condi"iile naturale, condi"ii social economice,

memoriu !usti$icativ şi calculele tehnicoeconomice prezentate pe larg în ane/a'.

#ceste capitole conturează concret necesitatea în$iin"ării spa"iului verde respectiv şi dau

solu"iile de concep"ie a stilului abordat, modalitătile de amplasare a vegeta"iei lemnoase ornamentale

şi $loricole alese ca să corespundă condi"iilor de climă şi relie$ speci$ice zonei, modalita"ile de

amena!are a apei naturale sau arti$iciale, precum şi utilizarea dotărilor decorative, în corelatie cu

$unc"ionalitatea spa"iului verde respectiv.

Piesele desenate realizează o imagine de ansamblu general plan de situatie, plan de plantare şi

plan general de amena!are, sau de detaliu detalii de plantare şi plan de sectiuni, a supra$etei de

spatiu verde şi localizează di$eritele puncte sau centre de interes cladiri, constructii utititare,

chioşcuri, pavilioane, etc, reteaua de circulatie şosele, alei, intersectii decorative, etc, supra$e"ele de

apa e/istente pe raza spa"iului verde respectiv. (e recomandă ca aceste elemente sa $ie concepute de

specialişti în domeniu arhitec"i, constructori, hidrotehnicieni pentru ca arhitec"ii peisagişti să

considere pentru proiectarea amena!ării peisagistice, doar supra$ata e$ectivă de spa"iu verde care se

contureaza dupa trasarea tuturor celorlalte elemente ale supra$e"ei considerate. #cest $apt trebuie avut

in vedere şi la inceperea transpunerii în teren a proiectului realizat la în$iin"area spa"iului verde

pentru a evita deteriorarea vegetatiei şi a gazonului dupa instalarea lor prin e$ectuarea altor lucrări ce

vizeaza transportul şi depozitarea unor materiale sau construirea ulterioară a unor obiective.

R$%r$$",'r$' /r'9!7' ' $#$-$",$#+r &%$7!9!7$ &%',!;#;! @$r$

Mtilitatea semnelor conven"ionale constă in $acilitarea întelegerii di$eritelor planuri înglobate

în proiectul de amena!are peisagistică. (emnele conven"ionale $olosite pentru reprezentarea

3



construc"iilor, re"elei de circula"ie, relie$ului, apelor sunt cele consacrate, utilizate în proiectele de

arhitectură.

)odalită"ile de reprezentare gra$ică a vegeta"iei lemnoase ornamentale sau $loricole şi a

dotărilor decorative sunt însă diverse, ne$iind supuse unor rigori standard. #ceste semne gra$ice

trebuie să $ie cât mai sugestive, mai ales în planurile cu caracter de planşe de prezentare care pot $icolorate pentru a mări impactul asupra bene$iciarului cu privire la e/isten"a viitorului spa"iu verde

proiectat. &u toate acestea, se recomandă luarea în considerare a unor elemente comune ale

semnelor gra$ice utilizate în arhitectura peisagistică:

• elementele construite se desenează cu contururi mai groase clădirile, re"eaua de circulatie,

malurile râurilor sau ale lacurilor, bordura bazinelor sau a $ântănilor-

• elementele vegetale se contureaza cu linii care descresc în grosime de la reprezentarea

arborilor la cea a arbuştilor, a gardurilor, a $lorilor-• pentru utilizarea semnelor gra$ice se va lua în considerare scara la care se intocmeşte planul-

• pentru reprezentarea gra$ica a arborilor şi arbuştilor ornamentali se va aduce la scară

proiec"ia coroanei acestora la vârsta medie iar pentru celelalte elemente vegetale garduri

vii, liane, tranda$iri, decora"iuni $lorale sau pentru unele dotări decorative bănci, pergole,

vase decorative, etc se vor utiliza semnele conven"ionale doar pentru sugerarea lor, având în

vedere dimensiunile, în general reduse, ale acestor elemente.

'n ane/a sunt prezentate o serie de semne conven"ionale utilizate în proiectarea spa"iilor verzi,luînd în considerare mai multe variante de prezentare. (cara utilizată pentru reprezentarea arborilor

şi arbuştilor este de 1:BB.

S7'r' 9+r-',;# !"!7',+r;#

Scările se utilizeaza în $unctie de marimea amena!arii şi necesită"ile de reprezentare a

solu"iilor propuse pentru a permite atat reprezentarea globală căt şi detaliată.&ele mai utilizate scări sunt cele de 1:BB pentru le utilizate în supra$e"ele de 22B ha cu

detalieri de 1:2BB- 1:1BB- 1:B. <erenurile reduse impun utilizarea scării de 1:2BB cu detalieri de

1:B- 1:2 iar planurile de sistematizare sunt redate la scă ri cuprinse între 1:1BBB1:BBB, în $unctie

de supra$ata zonei sau a localitătii luată în studiu.

Formatul utilizat în proiectele didactice este #3. Hormatul este spa"iul delimitat pe coala de

hârtie sau pe calc prin conturul trasat cu linie mai sub"ire pentru decuparea copiei desenului original.

%imensiunile acestui contur sunt 2C6/42B mm. +entru de$inirea $ormatelor se ia drept model $ormatul

#4 21B/2C6 mm.

Indicatorul care se utilizează pentru $ormatele #4 sau pentru $ormatele mai mari decât acesta

3@



are $orma şi dimensiunile indicate in $igura 1.

+lierea corecta se $ace in aşa $el incât sa se a!unga in $inal la $ormatul #4 21B/2C6 mm

considerat modul de plia!, iar pe latura de !os a desenului impaturit trebuie sa apara indicatorul in

intregime, în pozi"ie normală de citire a desenului. Hâşia de îndosariere trebuie sa rămână neacoperită

complet pe toată lungimea ei.

!/. 1 E<$-%#; $ !"!7',+r

4.. CERCETAREA ŞI ANALIZA TERENULUI PE CARE

URMEAZĂ A SE E=ECUTA PROIECTAREA SPAŢIILOR VERZI

nainte de a se merge pe teren se va revedea întrega documenta"ie cu privire la terenul care

urmează a se amena!a:

datele geogra$ice- datele hidrologice-

datele pedologice-

datele climatice-

datele privind vegeta"ia.

#naliza terenului se va $ace pe baza unui plan topogra$ic cuprinzând toate detaliile terenului

inclusiv relie$ul redat prin curbe de nivel.

+e teren se cercetează şi se înseamnă o serie de date necesare proiectării re$eritor la:

1. $orma terenului, limitele şi recti$icările necesare a se e/ecuta.

36



2. denivelările pante, rampe, locuri mai plane, rupturi de pantă, văile şi tipul lor, vechile

cariere de piatră etc. şi posibilită"ile lor de amena!are.

3. modul cum $actorii climatici ac"ionează în cuprinsul terenului cercetat.

4. se vor e/ecuta un număr de pro$ile de sol în urma cărora să se poată determina: tipul

genetic, grosimea solurilor, con"inutul în humus şi substan"e nutritive din sol, gradul deeroziune, etc.

. condi"iile hidrologice: nivelul apelor $reatice şi chimismul lor, gradul de sărăturare şi

înmlăştinare, apele naturale ce pot $i $olosite pentru udatul plantelor izvoare, iazuri,

necesitatea e$ectuării unor lucrări de desecare, drena!, ameliorare.

@. vegeta"ia lemnoasă e/istentă: speciile, varietă"ile şi $ormele ornamentale, vârsta, înăl"imea,

diametrul, proiec"ia coronamentelor e/emplarelor celor mai dezvoltate şi care urmează să

$ie men"inute, starea $iziologică şi $itosanitară, e/emplrele care vor trebui păstrate sauînlăturate.

6. vegeta"ia ierboasă specii, asocia"ii etc.

A. $i/area locurilor de unde se deschid cele mai $rumoase privelişti, locurile cele mai indicate

pentru $i/area centrelor compozi"ionale, a/ele de perspectivă posibile a se realiza etc.

C. posibilită"ile de îndreptare prin e$ecte optice a unor condi"ii de$avorabile $orme ale

terenului prea lungi sau prea late, perspective prea scurte sau prea lungi etc..

1B. supra$e"ele bune pentru construc"ii.

11. punctele cele mai logice de intrare şi de ieşire.

12. traseele cele mai indicate de drumuri şi alei din punct de vedere $unc"ional şi estetic.

13. traseele prezente şi viitoare ale instala"iilor electrice, de apă, canalizare şi gaze, locuri

prevăzute pentru instalarea trans$ormatelor, hidran"ilor şi gurilor de canal.

14. amplasarea cea mai indicată a locurilor de parca! auto, a terenurilor sportive, a terenurilor

de !oacă pentru copii, etc..

1. locurile care trebuie prote!ate cu a!utorul planta"iilor de protec"ie împotriva zgomotelor,

vânturilor, înzăpezirilor şi poluărilor.

1@. locurile unde se pot creea supra$e"e de apă: bazine, iazuri, izvoare, pâraie.

16. amplasarea $ântânilor arteziene şi dimensionarea lor în plan şi spa"ii.

1A. $i/area locurilor pentru o serie de construc"ii utilitare: adăposturi, pavilioane, sere, etc..

1C. indicarea amplasamentelor celor mai potrivite pentru statui şi alte construc"ii ornamentale:

pergole, treia!e, porticuri, colonade.

2B. amplasarea cea mai potrivită pentru clădirile admnistra"iei şi a bazei de producerea

materialului săditor, sere, răsadni"e etc..

3A



4.. PRINCIPII DE PROIECTARE A SPAŢIILOR VERZI

a proiectarea parcurilor şi grădinilor este necesar să se "ină seama de unele principii de

proiectare, în $unc"ie de condi"iile e/istente în teren.

4..1. PROIECTAREA ÎN E=TRAVILAN

8a $i supusă, în general, principilor de mai !os:

spa"iul $iind mai pu"in limitat decât în mediul urban se va căuta să se includă în peisa! cele

mai $rumoase elemente naturale a$late în împre!urimi-

proiectarea va "ine seama de acele calită"i care con$eră peisa!ului un caracter speci$ic de

baltă, de câmpie, colinar, montan, se va căuta ca aceste trăsături să $ie accentuate iar trăsăturile

nesemni$icative, lipsite de e/presie să $ie mascate sau să li se diminueze $or"a-

supra$e"ele o$eră posibilită"i de ac"iune mai neîngrădite decât în mediul urban şi deci o

libertate de proiectare mai mare, o compozi"ie mai liberă-

orice construc"ie nouă apare aici impusă peisa!ului, de aceea se va căuta armonizarea ei cu

natura încon!urătoare, $olosirea de materiale de provenien"ă locală şi care săi con$ere un caracter de

naturale"e, ne$inisare, robuste"e şi rusticitate-

uneori se poate crea un contrast între natura încon!urătoare ca elemnt dominant şi construc"ia

propriuzisă ca element dominat- elementelor construite este indicat să li se con$ere un speci$ic etnogra$ic local-

calitatea esen"ială a compozi"iei $iind naturale"ea ce va pre$era un stil compozi"ional şi un

gen corespunzător e/.: stil natural peisager, genul pitoresc-

e/punerea mai directă la intemperiile climatice, lipsa adăposturilor antrenează măsuri sporite

de protec"ie împotriva vântului, insola"iei, spulberării zăpezii, căldurilor mari, etc.

4..). PROIECTAREA ÎN INTRAVILAN#ici se va "ine seama de următoarele principii:

supra$e"ele $iind în general mai reduse decât în mediul rural şi mai limitate în plan şi spa"iu,

amena!area trebuie să $ie compactă, $oarte economică, !udicioasă $unc"ional, întreaga organizare

trebuind să se impună vizual, ca un tot unitar-

elementele de constrângere, limitare şi geometrizare pot $i compensate cu a!utorul vegeta"iei

şi a unei trasări, corespunzătoare-

stabilirea raporturilor dintre construc"ii şi oraş se poate $ace prin intermediul străzii, deci oaten"ie deosebită trebuie dată: circula"iei, intrărilor şi ieşirilor, izolării $a"ă de zgomot, gaze şi pra$ prin

3C



ecrane de vegeta"ie dese-

microclimatul neprielnic impune o interven"ie activă pentru puri$icarea, răcirea şi

ozoni$icarea aerului cu a!utorul $iltrelor de vegeta"ie, pulverizării apei ca aerosoli, creerii de oglinzi de

apă, de pasa!e etc.-

4... PROIECTAREA PE TERENURI ORIZONTALE

(e e/ecută "inânduse seama de următoarele principii:

amena!ările pe ast$el de terenuri o$eră un grad de libertate ridicat iar compozi"iile în stil

geometric pot $i e/ecutate cu destulă uşurin"ă, $iind în unele cazuri de pre$erat-

peisa!ul $iind monoton legătura dintre elemente şi dintre spa"iu şi elemente trebuie $oarte bine

studiată-

orice element vertical introdus capătă o valoare sculpturală şi trebuie !udecat după $elul cum$orma proprie se încadrează în mediul încon!urător, se pro$ilează pe un $undal sau constituie un $ond

pentru alte elemente situate în $a"a lui-

pe ast$el de terenuri de primă importan"ă sunt: $ormele îndrăzne"e, culorile puternice, $ormele

verticale pentru monumentalitate şi realizare de contraste, $ormele orizontale pentru realizarea de

acorduri cu orizontalul şi introducerea unei scări umane de compara"ie-

în luptă cu monotonia, elementul constructiv, poate deveni în unele cazuri dominant $a"ă de

vegeta"ie-orice denivelare cât de mică de teren are o importan"ă şi ea poate accentuată prin utilizarea

unor e$ecte optice-

lipsa de protec"ie $a"ă de unele elemente naturale vânturi, zăpezi, insola"ie necesită luarea

unor măsuri speciale de protec"ie planta"ii sub $ormă de perdele, masive plantate, crearea de supra$e"e

întinse de apă, etc..

4... PROIECTAREA PE TERENURI SITUATE ÎN PANTĂ

?ecesită luarea în considerare a următoarelor principii:

curbele de nivel reprezintă elemnente ma!ore de amplasare a construc"iilor, teraselor, a

vegeta"iei, dispuse în aliniamente- legătura dintre scări de acces e/ecutate pe linia de cea mare pantă

creează multiple posibilită"i de amena!are arhiteturală care să corespundă cerin"elor $unc"ionale şi

estetice-

amena!ările în terase se impun adeseori ca singurele posibile, mai ales la pantele accentuate-

accesul la vâr$ul pantei se va $ace prin păr"ile laterale, pentru a $acilita urcuşul, $olosinduse

serpentinele- nu este indicat din considerente de ordin $unc"ional şi estetic ca o cale de acces să

străbată central şi rectiliniu o pantă de al bază până la vâr$ul ei-

4B



în proiectare se va "ine seama că, vâr$ul pantei este supus elementelor dezlăn"uite ele naturii şi

deci vor $i luate măsurispeciale de protec"ie- vâr$urile de pantă o$eră deschideri de perspective şi

vederi panoramice, care trebuie însă să $ie e/ploate în mod ra"ional-

adeseori vâr$urile de pantă constituie motive de închidere de perspectiveşi în acest caz o mare

aten"ie trebuie acordată amena!ărilor pr verticală-pantele constituie prile!uri nimerite de amena!are a grădinilor alpine, stâncăriilor, grotelor,

$ântânilor de perete, a nişelor.

4.4. STILURILE ÎN ARHITECTURA PEISAJULUI

+rin no"iunea de &,!# se în"elege totalitatea particularită"ilor caracteristice unei structuri,civiliza"ii, epoci, activită"i, etc. legate de o anumită epocă şi un anumit loc şi elaborate sub in$luen"a

condi"iilor naturale şi a $actorilor sociali de$ini"ie din )ic dic"ionar enciclopedic 1C62.

(tilul în arhitectura peisa!elor indică modul de armonizare a elementelor naturale relie$, apă,

vegeta"ie etc. cu cele arti$iciale alei, bazine, $ântâni, statui etc. în vederea realizării unei "inute

artistice distincte.

%ea lungul veacurilor, stilurile în arhitectura peisa!ului au di$erit, a/ânduse totuşi pe două

tipuri caracteristice:geometric regulat sau arhitectural-

peisager natural sau liber.

%in combinarea acestor două a rezultat al treilea stil Y stilul mi/t combinat.

4.4.1. STILUL GEOMETRIC

#cest stil a $ost $olosit dea lungul a BBB de ani de istorie a omenirii şi a servit, în general,

pentru în$rumuse"area reşedin"elor celor ce apar"ineau clasei stăpânitoare. E/istă câteva variante în$unc"ie de epocă, sistemele sociale şi politice ale popoarelor respective, de situa"ia geogra$ică,

condi"iile climatice, etc..

+rincipiile care stau la baza stilului geometric sunt următoarele:

compozi"ia se bazează în general pe $orme geometrice regulate, rezultate din asocierea liniilor

drepte şi acelor curbe-

scopul principal este punerea în valoare a clădirii principale palat, castel, edi$iciu public,

etc. care constituie de $apt punctul cel mai important al ansamblului-armonizarea planului se $ace pe baza unei a/e de simetrie, alcătuită dintro perspectivă mai

largă asupra clădirii principale-

41



se impune adeseori adaptarea şi trans$ormarea naturii după nevoile compozi"iei relie$ul

terenului poate $i nivelat, apele pot $i recti$icate, vegeta"ia poate $i ast$el condusă încât să se poată

vedea interven"ia omului-

compozi"ia necesită şi numeroase elemente arti$iciale de construc"ie sau de ornament trepte,

parapete, colonade, $ântâni, pavilioane, grupuri sculpturale, vase cu $lori, etc.-terenurile recomandate pentru amena!area în stil geometric sunt cele plane, totuşi în anumite

condi"ii o neuni$ormitate a terenului produce e$ecte decorative deosebite-

un ansamblu în stil geometric se compune, în general, din clădirea principală, cu

dependen"ele sale, plus grădina sau parcul-

aşezarea clădirii, de obicei, se $ace în apropierea drumului public putând ast$el avea acces

direct sau indirect, prin alei mărginite cu vegeta"ie-

din mi!locul $a"adei clădirii şi perpendicular pe ea porneşte a/a principală de compozi"ie carese opreşte asupra unui element important, natural sau arti$icial. #/a principală desparte grădina sau

parcul în două păr"i simetrice în ansamblul lor-

la compozi"iile mai vaste a/a principală este întretăiată de a/e secundare transversale sau

oblice ce $ormează perspective secundare, cu rolul de a înlătura eventual monotonia grădinilor prea

mari-

grădina amena!ată în stil geometric este alcătuită din partere cu $orme geometrice regulate,

plantate cu $lori, având desene simple sau complicate, ornamentate cu bazine de apă, vase de $lori,

grupuri sculpturale, arbuşti de talie mică tăia"i în $orme geometrice regulate, etc.-

parcul amena!at în stil geometric este alcătuit dintro pădure ale cărei margini constituie un

perete de verdea"ă spre restul amena!ării, cu arbori planta"i la distan"e egale şi destul de des, uneori cu

coronamentul tăiat în $orme geometrice. #leile care străbat parcul vor $i rectilinii, presărate din loc în

loc cu pie"e circulare sau poligonale, săli verzi, labirinturi, desişuri, etc..

4.4.). STILUL PEISAGER

# apărut ca o reac"ie împotriva rigidită"ii şi a caracterului prea arti$icial al stilului geometric.

+rin adoptatarea stilului peisager în arhitectura peisa!ului se urmăreşte ca elementele arti$iciale

să $ie ast$el armonizate cu cadrul natural încât să pară integrate în natură, iar priveliştile să depăşească

limitele teritoriului amena!at, legând peisa!ul e/terior de cel interior.

+rincipiul simetriei, caracteristic stilului geometric, este înlocuit cu principiul echilibrului, care

presupune că întreaga compozi"ie, neuni$ormă prin linii şi volume, să se compenseze şi echilibreze de

o parte şi de alta a liniei de perspectivă.

#mena!ările în cadrul stilului peisager sunt constituite, în general, din planta"ii !oase peluze,

pa!işti, staturi de $lori, etc. încadrate cu masive de arbori, distribui"i neregulat dar după principii bine

42



stabilite. n acest peisa! se încadrează apa sub $ormă de lacuri, heleştee, cursuri de apă, cascade, care

trebuie să apară cât mai naturale posibil.

0 concep"ie deosebită este cea re$eritoare la trasarea aleilor, care contrar stilului geometric,

sunt curbe şi sinuoase, ast$el încât să $ormeze itinerarii comode, agreabile şi să atingă obiective bine

precizate. &urbele şi sinuozită"ile aleilor, di$eritele schimbări de direc"ie trebuie să $ie !usti$icate derelie$ul şi obstacolele naturale ale terenului. ntro compozi"ie care are o clădire centrală re"eaua de

alei trebuie să $ie concentrică, unind clădirea cu punctele îndepărtate.

8egeta"ia constituie elementul principal al compozi"iei şi se dispune di$erit pe parcursul

compozi"iei. #st$el, lângă clădire se introduc specii de talie mică, cu în$lorire $rumoasă şi bogată, care

să permită observarea clădirii cu uşurin"ă. +e supra$e"ele mari gazonate se plantează izolat, la distan"e

relativ mari specii de arbori şi arbuşti e/otice, decorative prin $ormă, $runze, $lori, $ructe, etc.. +e

măsură ce ne depărtăm de clădire se pot $olosi arbori şi arbuşti indigeni, care sunt adapta"i cel mai bine condi"iilor locale.

n proiectarea spa"iilor verzi în stil peisager se disting două concep"ii: modelul englez, în care

domină peluze întinse, alei în iarbă, grupări rare de vegeta"ie, etc. şi modelul $rancez, în care

construc"iile mici sunt mai numeroase, vegeta"ia este mai bogată şi cu aspecte mai romantice.

4.4.. STILUL MI=T

(pre s$ârşitul secolului al 58'''lea şi începutul secolului 5'5lea, odată cu apari"ia grădinilororăşeneşti se constată necesitatea rezolvării problemei compozi"iei acestora, mai pu"in rigidă din punct

de vedere al stilului. +arcurile în stil geometric nu puteau $i realizate în oraşe din cauza costului

ridicat dar şi datorită tendin"elor de găsire al unor elemente naturale, liniştitoare, care nu se puteau

încadra acestui stil.

%in combinarea stilului natural cu cel geometric a apărut stilul mi/t care presupune tratarea

unor păr"i de compozi"ie în stil geometric iar a altor păr"i în stil peisager, în aşa $el încât să se

realizeze o unitate organică.

<raseele drepte, cu pro$ile transversale largi, capabile să primească mari mase de oameni se

$olosesc în păr"ile centrale ale compozi"iei, acolo unde se grupează şi construc"iile. n zonele mai

îndepărtate traseul devine sinuos, vegeta"ia este dispusă cât mai asemănător cu cea e/istentă în natură,

creând ast$el col"uri mai liniştite.

n general, a/ele de perspectivă sunt mai scurte, ne$iind indicat ca o a/ă de perspectivă

începută în stil geometric să $ie continuată în stil peisager.

(e recomandă ca aleile trasate în stil geometric să $ie mai pu"in numeroase iar cele trasate în

stil peisager să $ie mai înguste şi cât mai variate ca traseu.

+lanta"iile din spa"iile verzi tratate în stil mi/t se dispun di$eren"iat. #st$el, în apropierea

43



intrărilor, a clădirilor, se e/ecută o amena!are $loristică şi dendrologică mai bogată, cu vegeta"ie mai

scundă, uneori tunsă, din loc în loc $olosinduse şi arbori izola"i, $oarte decorativi.

#pele se pot prezenta sub diverse $orme: bazine, $ântâni arteziene, mici căderi, lacuri mici

naturale, ape curgătoare, etc., urmărinduse încadrarea cât mai a acestora în peisa!.

4.6. TIPURI DE SPAŢII VERZI. CARACTERIZAREA ŞI

PROIECTAREA SPAŢIILOR VERZI URBANE ŞI PERIURBANE

%upă modul de $olosin"ă şi $unc"ionalitatea lor, spa"iile verzi pot:

#. (pa"ii verzi de $olosin"ă generală: a scuarurile, b grădinile, c parcurile, d pădurile parc

şi e spa"iile verzi de pe arterele de circula"ie.

7. (pa"ii verzi cu acces limitat: a parcurile sportive, b grădinile institu"iilor, c spa"ii verzi

industriale, d grădinile locuin"elor individuale.

&. (pa"ii verzi cu pro$il specializat: a grădini botanice, b parcuri dendrologice, c grădini de

tranda$iri, d grădini şi parcuri zoologice, e planta"ii de cimitire.

%. (pa"ii verzi cu $unc"ii utilitare: a planta"ii de consolidare a terenurilor în pantă, b planta"ii

de protec"ie a surselor de apă, c planta"ii pe şosele şi autostrăzi.

4.6.1. PARCURILE

(unt reprezentate prin mari întinderi ocupate cu vegeta"ie şi servesc nu numai pentru odihna

pasivă ci şi pentru di$erite mani$estări artistice, culturale, ştiin"i$ice, $iind denumite şi parcuri de

odihnă şi culturăV. %atorită supra$e"elor mari ale parcurilor peste 2B ha, apare destul de di$icilă

amplasarea unui asemenea parc numai în perimetrul unui oraş şi, de aceea, adeseori ele se întind şi în

vecinătatea localită"ii. %e multe ori, chiar se pre$eră e/tinderea şi în zona periurbană, mai ales atunci

când pe teritoriul respectiv e/istă vegeta"ie lemnoasă, care să constituie un prim nucleu. 8or $i

re$erate terenurile cu relie$ relativ variat, dar $ără ca să necesite mişcări mari de pământ pentru

corectarea denivelărilor, precum şi terenurile situate în apropierea unei ape curgătoare sau stătătoare.

%in supra$a"a totală a parcului circa @6Z trebuie să $ie destinată speciilor lemnoase, arbustive, şi

arboricole precum şi gazonului şi $lorilor. ntrun parc se prevăd mai multe sectoare sau zone cu

destina"ii di$erite odihnă, distrac"ie, sport, !oacă pentru copii, etc.. <rasarea aleilor trebuie să $ie

simplă, adaptată terenului, să evite încrucişările şi să conducă spre obiective interesante.

4.6.). GRĂDINILE

44



Deprezintă unitatea de spa"iu verde cu supra$a"a cuprinsă între 3 şi 2B ha, având drept $unc"ie

principală asigurarea recreării locuitorilor din raza de deservire, considerată a $i de 11, Lm. %e cele

mai multe ori grădinile se proiectează în stil mi/t: partea centrală poartă amprenta stilului geometric,

în timp ce spre peri$erie predomină caracteristicile stilului peisager. Este util ca grădina să se izoleze

de construc"iile învecinate printro perdea compactă de specii lemnoase arborescente şi arbustive,care, pe lângă rolul sanitar, să îndeplinească şi $unc"ia decorativă. +entru o grădină de 34 ha se

consideră su$icientă o singură intrare. &ea mai mare supra$a"ă i se atribuie vegeta"iei lemnoase, apoi

gazonului, di$eritelor dotări, aleilor, $lorilor, etc.

4.6.. SCUARURILE

(unt unită"i de spa"iu verde cu o supra$a"ă relativ mică, de la B,3 până la 3 ha, destinate

odihnei de scurtă durată sau realizării unui e$ect decorativ deosebit.(cuarurile se deosebesc între ele după modul de amplasare, destina"iei, durată, $ormă ş.a.

#. %upă modul de amplasare:

a (cuarul situat în pia"ăse pot suprapune total sau par"ial cu supra$a"a acestei, amena!ânduse

în $a"a unei clădiri cu $a"ada spre pia"a respectivă.

b (cuarul încon!urat de străziprezintă avanta!ul că sunt uşor accesibile, dar vecinătatea sa cu

arterele de circula"ie poluează şi nu asigură liniştea necesară vizitatorilor.

c (cuaruri situate în interiorul cartierelor de locuitsunt mai liniştite şi mai pu"in poluate.7. %upă destina"ie:

(cuarurile pot asigura odihna şi !ocul copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară, pot servi ca loc

de recreare pentru scurtă durată sau pot avea numai $unc"ie decorativă, ne$iind prevăzut cu alei.

&. %upă durată:

(cuarurile pot $i: scuaruri permanente şi scuaruri temporare sau provizorii.

%. %upă $orma scuarului:

#ceasta este determinată de pozi"ia ce o ocupă în cadrul sitului, destina"ia, con$igura"ia

terenului, natura construc"iilor încon!urătoare.

(pre deosebire de grădini, scuarurile nu se izolează de supra$e"ele învecinate, ele au mai multe

intrări şi, cu e/cep"ia celor decorative sunt întretăiate de numeroase alei care conduc în toate direc"iile.

8egeta"ia, construită în special, din arbuşti şi arbori de mărimea ''' se dispune în grupuri,

boschete, aliniamente dea lungul aleilor şi trebuie să ocupe o supra$a"ă însemnată din supra$a"a

scuarului.

4.6.. SPAŢIILE VERZI DE PE ARTERELE DE CIRCULAŢIE

(pa"iile verzi de pe arterele de circula"ie îndeplinesc multiple $unc"ii, printre care: decorativă,

4



sanitară, protec"ie a drumurilor şi a circula"iei, etc. +rin aceste spa"ii verzi se realizează unul din

principiile de proiectare şi anume principiul armoniei, prin corelarea spa"iului arti$icial cu cel natural.

+rin schimbarea cromatică a $runzelor în di$erite sezoane de vegeta"ie, prin bogă"ia sau

transparen"a coroanei, $orma acesteia, etc. speciile lemnoase introduc varietate în uni$ormitatea

construc"iilor limitro$e arterelor de circula"ie.8egeta"ia lemnoasă constituie adevărate ecrane pentru mascarea unor elemente inestetice

situate în apropierea căilor de circula"ie.

a alegerea speciilor $olosite în spa"iile verzi de pe arterele de circula"ie se vor urmări

următoarele criterii:

1 Y să prezinte rezisten"ă sporită la $um, gaze, pra$, etc.

2 Y perioada de la în$runzire până la căderea $runzelor să $ie cât mai lungă, iar toamna

intervalul de desprindere a $runzelor de pe lu!eri să $ie cât mai scurtă.3 Y $ructele sau semin"ele diseminate să nu murdărească strada.

4 Y sistemul radicular să $ie pro$und şi nu super$icial.

Y să nu prezinte capacitate de dra!onare puternică.

@ Y să aibă o creştere rapidă.

6 Y să $ie longevive.

A Y să suporte tăierile în coroană.

C Y la speciile de arbori trunchiul să $ie rectiliniu şi să realizeze înăl"imi de minim 2, m.

1B în zonele în care insola"ia este puternică să se $olosească specii cu coroană deasă.

%ea lungul şoselelor sunt indicate următoarele specii: ste!arii, castanul porcesc, platanii,

carpenul, nucul, scoruşul, ulmii, teii, $rasinii, paltinii ş. a.

&oni$erele se pretează mai pu"in la această utilizare deoarece sempervirescen"a le imprimă

sensibilitate la ac"iunea no/elor.

#rbuştii dispuşi în grupuri sau sub $ormă de garduri vii au rol deosebit în peisa!ul străzii

deoarece apără pietonii de pra$ul, $umul, gazele străzii şi contribuie la realizarea unor nişe liniştite în

care se pot amplasa bănci pentru odihna de scurtă durată.

(trăzile unui centru populat nu trebuie mărginite în totalitate de vegeta"ie, pentru a nu crea un

e$ect monoton. (e apreciază că la câmpie propor"ia străzilor cu aliniamente de arbori şi arbuşti să $ie

în !ur de @BZ. (e vor planta cu prioritate străzile cu orientare E8 deoarece trotuarele şi $a"adele

caselor sunt însorite o mare parte din zi. n regiunile de deal şi de munte această ci$ră este mai mică.

%ispunerea speciilor $a"ă de partea carosabilă, trotuar şi construc"ii este di$erită. #st$el pe

bulevarde, vegeta"ia se dispune sub $ormă de $âşii plantate de arbori şi arbuşti, constituite din mai

multe rânduri. &ând lă"imea străzii este mai mică şi circula"ia vehiculelor intensă, este indicat ca

arborii să se planteze între partea carosabilă şi trotuar. %acă tra$icul este mai redus atunci planta"iile se

4@



pot $ace dea lungul $a"adelor, men"inânduse însă distan"a corespunzătoare. &ând lă"imea străzii este

mai mare, pentru o bună protec"ie a trotuarelor se recomandă $olosirea unui şir de arbori de mărimea

''' sau benzi de arbuşti, iar în apropierea $a"adelor arbori de talie mare. a intersec"ii şi la schimbarea

direc"ii străzii, vegeta"ia nu trebuie să împiedice vizibilitatea conducătorilor de vehicule şi a

pietonilor.n general, distan"a dintre două e/emplare depinde de dimensiunile coroanei, care variază în

$unc"ie de specie. (e recomandă ca între coroanele e/emplarelor a!unse la maturitate să $ie o distan"ă

de 1 m, pentru a evita acumularea aerului încălzit sub coroane.

4.6.4. SPAŢIILE VERZI DIN CARTIERELE DE LOCUIT

#cestea se amena!ează printre blocurile de locuit şi un scop sanitar, decorativ şi recreativ,

permi"ând !ocul copiilor, plimbarea şi odihna pasivă a locatarilor. +entru aceasta se aleg două treispecii care să constituie $ondul sau scheletul spa"iului verde şi alte câteva specii care să introducă

varietate în unitate. %istan"a dintre e/emplare trebuie ast$el adoptată încât să permită pătrunderea

razelor de soare şi zvântarea rapidă a aleilor sau terenurilor de !oacă.

4.6.6. PARCURILE ŞI GRĂDINILE SPORTIVE

+entru amena!area terenurilor sportive se aleg supra$e"e plane, cu sol permeabil, în !urul cărora

se creează o perdea de protec"ie împotriva vânturilor dominante. (tilul adoptat va $i, în general, stilulmi/t. %atorită $aptului că întrun parc sportiv, cea mai mare importan"ă o prezintă terenurile sportive

şi clădirile care le deservesc, vegeta"ia se va dispune în $unc"ie de acestea. (pre peri$eria parcului,

traseul aleilor va $i sinuos iar vegeta"ia va ocupa minim 3B Z din supra$a"a totală, $iind $ormată din

specii locale dispuse cât mai liber.

n apropierea terenurilor sportive se recomandă amplasarea de specii cu o colora"ie uni$ormă şi

închisă a $runzelor. (e vor evita speciile care produc cantită"i mari de $ructe şi semin"e uşoare, $ructe

suculente sau ce diseminează toamna devreme deoarece murdăresc terenul şi constituie o pierdere îndes$ăşurarea sporturilor.

4.6.(. GRĂDINILE BOTANICE

#cestea se creează în scopuri ştiin"i$ice dar îndeplinesc şi alte $unc"ii: culturaleducative, de

recreere, sanitară şi decorativă.

#legerea terenului pentru o grădină botanică este destul de di$icilă deoarece sortimentul de

specii trebuie să $ie cât mai variat şi de aceea şi condi"iile sta"ionare trebuie să $ie cât mai variate.Departizarea plantelor dintro grădină botanică poate $i: sistematică, $itogeogra$ică,

industrială, decorativă sau combina"ii ale acestora.

46



4.6.0. GRĂDINILE ZOOLOGICE

#mplasarea corespunzătoare a unei grădini zoologice este di$icil de realizat, deoarece se

impune situarea ei la o oarecare distan"ă $a"ă de oraş, dar acest lucru să nu constituie un impediment

pentru vizitarea ei, asigurânduse legături rapide şi comode cu mi!loace de transport. ?oua orientare privind aceste amena!ări recomandă ca animalele să $ie "inute în libertate, iar acolo unde condi"iile

sta"ionale permit să se $olosească specii vegetale caracteristice locului de provenien"ă al animalelor,

creânduse ast$el ambian"a naturală.

4.6.3. SPAŢIILE VERZI DIN INCINTA INTREPRINDERILOR

#mena!area terenurilor din incinta intreprinderilor urmăreşte realizarea unui ansamblu unitar

şi corespunzător $unc"ional şi estetic.8egeta"ia are rolul de izola unele sectoare, unde procesul de produc"ie trebuie să se des$ăşoare

în linişte, de a împiedica răspândirea no/elor produse de alte sectoare, de a crea un mediu $avorabil

pentru odihna din timpul pauzelor, de a orienta sensul circula"iei şi a masca unele elemente inestetice,

de a constitui o perdea de protec"ie în !urul teritoriului a$ectat întreprinderilor.

#legerea speciilor şi amplasarea lor se $ace luând în considerare speci$icul întreprinderii:

când procesele de produc"ie sunt monotone, se recomandă specii variate, cu scoar"a, $runzele,

$lorile de culori di$erite şi mai variate-când muncitorii îşi des$ăşoară activitatea întrun mediu cu lumină puternică sau cu zgomot

puternic sunt indicate asocia"ii de plante ale căror $runze, $lori au culori reci, pasive, calmante.

4.6.1:. SPAŢIILE VERZI DE PE LNGĂ SPITALE SANATORII

#mena!area teritoriului de pe lângă spitale, sanatorii, case de odihnă trebuie $ăcută cu multă

gri!ă pentru ca elementele introduse în peisa! să contribuie e$ectiv la ameliorarea sănătă"ii oamenilor.

<eritoriul din !urul caselor de odihnă trebuie ast$el organizat încât să producă o reac"ie derela/are prin simplitatea peisa!ului lumina di$uză şi culorilor liniştitoare.

ntro grădină sanatorială pentru bolnavi de nervi se va urmări realizarea unor spa"ii vesele, cu

arbori şi arbuşti e/otici, rozarii şi spa"ii $loricole.

n cazul bolnavilor de plămâni se recomandă utilizarea de specii care dega!ă uleiuri eterice,

sub $ormă de boschete umbrite, col"uri liniştite sau labirinturi din plante.

+entru bolnavii cardiaci se recomandă genul liniştit, care să asigure o stare de pasivitate, cu

bănci, şezlonguri, chioşcuri acoperite cu plante agă"ătoare, poieni umbrite, patere de $lori.

4A



4.(. TRASAREA DRUMURILOR ÎN PARCURI ŞI GRĂDINI

<rasarea drumurilor se $ace di$eren"iat în $unc"ie de:

locul spa"iului verde situarea terenului în intravilan, e/travilan, pe relie$uri plane sau

accidentate, etc.-

punctele şi zonele de interes $unc"ional de mare tra$ic: intrări şi ieşiri, centre compozi"ionale,

intersec"ii, esplanade, terase, pie"e din $a"a unor obiective-

asigurarea $unc"ionalită"ii obiectivelor în dotare-

natura tra$icului pe !os, cu vehicule.

4.(.1.CLASIICAREA DRUMURILOR

%upă natura tra$icului, drumurile pot $i:

drumuri pentru circula"ia vehiculelor

alei pentru pietoni

căi de circula"ie mi/tă.

%upă intensitatea tra$icului drumurile pot $i:

drumuri alei principale

drumuri alei secundare

drumuri alei perimetralecărări sau poteci.

(upra$a"a aleilor nu trebuie să depăşească 1B2BZ din supra$a"a întregului parc.

(tructura re"elei de drumuri şi alei se va con$orma stilului ales pentru compozi"ia parcului.

#st$el, pentru stilul geometric se impune o trasare geometrică, rectangulară, cu alei drepte sau trasate

în curbe regulatgeometrice. n cazul stilului peisager se recomandă o trasare liberă sinuoasă.

4.(.). LĂŢIMEA DRUMURILOR Este dependentă de intensitatea $lu/ului de pietoni sau autovehicule în perioadele mai de vâr$

ale zilei. #st$el, pentru un $ir de circula"ie de pietoni @BB persoane[oră lă"imea drumului pietonal va

$i de B,B,6 m, iar pentru două $ire de circula"ie de 1,11, m.

4.(.. PRINCIPII DE PROIECTARE A DRUMURILOR

n proiectarea căilor de circula"ie un rol deosebit îl au panta şi distan"a. #st$el, distan"ele şi

pantele evidente se pot reduce la minim prin: ecranare cu vegeta"ie, modularea spa"iului, trasareacăilor de tra$ic.

4C



#lteori, în cadrul unui comple/ limitat al planului este de dorit creşterea distan"elor şi pantelor

aparente. #ceasta se poate realiza prin manevrarea căilor de acces şi a liniilor de observa"ie.

Dazele de curbă ale aleilor vor $i cât mai mari. 0 clădire este de obicei mai interesantă dacă

este văzută de pe o alee care se $ace cu o curbă largă, spre ai arăta $orma şi dimensiunile înainte ca

aten"ia să $ie centrată asupra detaliului. Hiecare sinuozitate care apare pe traseu trebuie să $ie !usti$icată de e/isten"a unui obstacol sau de panta terenului, $ără ca acestea să $ie bruşte sau să

$ormeze în plan coturi şi linii $rânte şi nici linii prea sinuoase.

%acă un obstacol impune mai multe curbe succesive, ele trebuie ast$el amena!ate încât să nu

se vadă concomitent curba şi originea celor două contracurbe. %e asemenea, nu este bine să se vadă

dintro dată două curbe ale aceluiaşi drum, însă dacă acest lucru nu poate $i evitat una din curbe va

avea o rază mai mică şi va $i mascată de grupuri de arbuşti şi arbori iar a doua curbă se va prelungi

mult.#leile situate dea lungul cursului unei ape nu vor avea traseul paralel cu malurile acesteia.

Ele vor trece prin punctele cele mai atrăgătoare, la nevoie traversând apa peste un pod.

Dacordarea curbelor unei alei se $ace printro linie dreaptă de o oarecare lungime.

%acă în !urul unei construc"ii trebuie să se creeze un spa"iu de circula"ie mai largă, această

lărgire se $ace respectânduse paralelismul între a/ele aleilor.

0 alee care se termină cu o construc"ie, cu o terasă, cu o poartă sau cu un alt element

arhitectural, trebuie să $ie trasată întotdeauna perpendicular pe acest element.

#leea care trece dea lungul $a"adei unei clădiri sau terase va $i ast$el trasată încât por"iunile

situate de o parte şi de alta a clădirii să $ie simetrice.

%acă terasa deservită de alee este separată de aceasta printro zonă acoperită cu gazon sau

planta"ii, aleea se leagă cu terasa printro racordare transversală, impunânduse introducerea unor

curbe. (e vor evita liniile drepte deoarece aleea nu trebuie să dea impresia că se loveşteV de

construc"ie, ci mai curând că se strecoară spre ea şi trece prin $a"a ei.

n cazul rami$icării aleilor, punctul de rami$ica"ie trebuie să $ie motivat de un element

interesant: marginea unei terase, o statuie, ieşirea dintro poiană, etc..

a aleile bi şi tri$urcate este bine ca cele două sau trei a/e să pornească dintrun punct

comun. %acă o alee se bi$urcă, $iecare ramură trebuie să se des$acă în sens tangen"ial, în $ormă de .

&ând cele două alei sunt de importan"ă egală, bi$urcarea lor din aleea comună se va $ace sub unghiuri

egale $a"ă de direc"ia ini"ială.

%acă aleile sunt de importan"ă inegală, aleea secundară se poate desprinde de cea principală

atât pe marginea concavă cât şi pe cea conve/ă, racordarea $iind tangen"ială la aleea principală.

&ând unghiul de bi$urcare este mare, e$ectul inestetic produs de cocoaşa contracurbei se

marchează cu vegeta"ie sau cu arbori izola"i.

B



Dacordarea unei alei cu alta trebuie să se $acă $ără lărgire la capăt. #leea trebuie săşi

păstreze lă"imea normală în sec"iune transversală, iar unghiul de bi$urcare să $ie cât mai ascu"it.

%acă două alei se întâlnesc tangen"ial, lă"imea din punctul de tangen"ă trebuie să $ie egală cu

aceea a aleii principale. Ea nu va $i depăşită decât în cazul când, pe a/a care uneşte cele două alei se

a$lă un aliniament de arbori sau o construc"ie, chioşc, parter, oglindă de apă. %ouă alei se pot intersecta sub orice unghi, cu condi"ia de aşi păstra a/ele în continuare.

a intersectarea a 4 alei se va evita îngustarea por"iunii comune.

4.0. INTRĂRI ŞI IEŞIRI

4.0.1. INTRĂRILE'ntrările în spa"ii verzi se plasează, pe cât posibil, din punct de penetra"ie cel mai logic sau

punct de interes vizual ma/im, $iind bine marcate, pentru a $i vizibile de la o distan"ă mai mare, spre a

da vizitatorului, din timp, siguran"a că merge pe o direc"ie bună.

n cazul când se circulă şi cu autovehicule trebuie să se asigure posibilitatea unei deplasări

optime, cu vizibilitate în toate sensurile.

'ntrările pot $i orientate după unul sau ambele sensuri de sosire.

n $a"a intrărilor trebuie prevăzut un spa"iu destul de larg, pentru a satis$ace nevoile decircula"ie şi de sta"ionare.

'ntrările pot $i situate pe una sau mai multe laturi ale spa"iului verde sau pe col". (e pare că

intrările pe col" sunt mai avanta!oase din punct de vedere $unc"ional, deoarece permit accesul pe două

căi, uşurând intrarea şi ieşirea vizitatorilor.

+entru a uşura accesul publicului se recomandă teşirea col"ului.

'ntrările pentru pietoni au o lă"ime de 1 m, mai indicat de 33, m, pentru a $acilita circula"ia,

iar pentru vehicule de minim 2, m.%e regulă cu cât numărul vizitatorilor este mai mare cu atât şi intrările vor $i mai late.

%e e/emplu, se apreciază că pentru un parc care este vizitat zilnic de 1B.BBB de oameni

intrările trebuie să aibă cel pu"in m lă"ime.

n spa"iile verzi amena!ate în stil geometric, intrarea principală trebuie ast$el amplasată ast$el

încât construc"ia cea mai importantă să $ie vizibilă de la ea. n cadrul stilului peisager, intrarea se $ace

printro cale de acces sinuoasă, ast$el încât asupra clădirii să se deschidă perspective din diverse

unghiuri.

1



4.0.). PARCĂRILE

+arcările se amena!ează de regulă în apropiere de intrare sau lângă o construc"ie de deservire

publică.

(e consideră o parcare convenabilă atunci când aceasta, deşi apar"inând unei construc"ii, se

găseşte cât mai retrasă de aceasta şi mai bine mascată. n mod ideal, şo$erul trebuie să treacă prin $a"aintrării, să descarce pasagerii, să parcheze şi săşi găsească uşor drumul înapoi.

%imensiunile unei parcări se stabilesc în $unc"ie de numărul mediu de vehicule, apreciind că

supra$a"a minimă pentru un autoturism este de 1B m2.

%eoarece se consideră că, în general, parcările sunt inestetice, se recomandă înverzirea lor,

$ără a stingheri circula"ia, cu a!utorul unor plăci numite b gV. #cestea sunt nişte plăci din beton având

dimensiunile: @B cm Y 4B cm Y 12 cm şi o greutate de 42 Lg. Ele pot $i amplasate pe o in$rastructură

de rezisten"ă, sau $ără in$rastructură numai 12 cm nisip, dacă se $oloseşte pentru sta"ionareaautoturismelor şi solul este su$icient de rezistent.

+lăcile au $orma unui grila! de beton, $ormat din casete în care se introduce un strat de humus

pe care se seamănă ierburi rezistente la secetă şi călcare Hestuca rubra, Hestuca ovina, păiuşi,

#grostis stoloni$era iarba câmpului, #grostis tenuis, +oa annua $iru"ă.

#pare aste$el o supra$a"ă gazonată care nu se distruge prin tasarea de către ro"i, deoarece

acestea se spri!ină pe grila!ul betonat.

+rin acest procedeu supra$a"a de parcare este constituită din 2[3 gazon şi 1[3 beton.n spa"iile verzi de la peri$eria oraşelor se recomandă ca parcările să $ie mascate cu mici

grupuri de arbuşti cu lă"imea de cca. B, m, delimitând ast$el mici spa"ii pentru sta"ionarea a 34

autoturisme.

4.3. APELE ÎN PARCURI ŞI GRĂDINI

n spa"iile verzi apele pot $i: stătătoare, curgătoare şi "âşnitoare. #pele pot $i: ape naturale $luvii,

lacuri, pârâuri, căderi de ape sau amena!ări de ape canale, bazine, $ântâni.

4.3.1. EECTUL APELOR ÎN PEISAJ

#pele stătătoare creează iluzia unui spa"iu mărit iar !ocul de lumini şi umbre al peisa!ului

încon!urător ce se oglindeşte în ele accentuează sentimentul de linişte.

<orentul care se prăvăleşte pe pante abrupte înviorează "i dă mişcare peisa!ului.Mn râu care străbate un traseu înverzit lăsând să se vadă pe anumite por"iuni malurile sale

2



naturale, imprimă peisa!ului un aspect vesel.

4.3.). PRINCIPII DE AMENAJARE A APELOR

ărgimea şi adâncimea unei ape curgătoare depind de volumul apei şi înclinarea terenului,

care determină viteza de scurgere. n condi"ii de teren plan apele curg încet, $ac meandre mari, în timpce pe terenuri înclinate apele $ac meandre mici şi produc rupturi în albie, iar pe terenurile $oarte

înclinate apele au caracter toren"ial, $ormând căderi de apă.

)alurile apelor curgătoare pot să se apropie sau să se depărteze între ele, păstrând un

paralelism apro/imativ, ast$el că atunci când un mal este concav, cel opus apare conve/.

?u este normal ca o apă curgătoare să prezinte ambele maluri concave în raport cu $irul apei.

&hiar dacă se admite că, dintro cauză oarecare, se creeză ast$el de situa"ii, la un moment dat curentul

va ac"iona asupra unuia din maluri, lăsând părăsit pe celălalt care cu timpul se va sedimenta şi deci vadeveni conve/.

?ici ambele maluri conve/e în raport cu $irul apei nu sunt normale. &urentul strâns între

aceste îngustări ale albiei va avea o viteză mai mare şi va $ace mai repede drum, înlăturând

obstacolele.

&ând întrun spa"iu verde se amena!ează un curs de apă sinuos, cu coturi accentuate, repliate

unele după altele şi cu întortocheri neplăcute, şi mult mai numeroase decât în mod natural, se ob"ine

un e$ect negativ.a schimbarea direc"iei cursului de apă, malurile trebuie să $ie su$icient de rotun!ite, evitându

se ob"inerea unei limbi înguste de pământ.

&ând apele se bi$urcă pentru a $orma o insulă, cele două bra"e care încon!oară insula, nu au de

regulă, acelaşi debit, şi ca atare, unul din bra"e are o lă"ime mai mare.

&ât priveşte perspectiva, nu este nevoie să $ie cuprinsă cu privirea toată lungimea apei

curgătoare sau întregul perimetru al unei ape stătătoare. Mn râu devine mai interesant atunci când se

pierde întrun masiv sau se ascunde vederii, datorită terenului accidentat. Mn lac, un bazin, vor părea

mai mari dacă nu vor $i cuprinse dintro privire toate detaliile.

+roiectantul trebuie să utilizeze relie$ul malurilor luând în considerare e$ectele pe care acestea

le e/ercită întregii compozi"ii, deci şi asupra vizitatorilor. %e e/emplu, malurile abrupte de pe văile

înguste limitează vederea şi creează spa"ii înguste, în care vizitatorul se simte izolat, încercând un

sentiment de singurătate şi constrângere. %e aceea, în asemenea cazuri, pe malul în care apa loveşte

şil erodează se pot amena!a stâncării care pe lângă consolidarea malurilor realizează şi atrac"ia

aten"iei vizitatorilor asupra unui aspect particular al peisa!ului. Mneori, dea lungul acestor văi cu

maluri înalte, este indicată trasarea unor cărări şi alei ascunse, cu sinuozită"i şi cu nişte verdea"ă

pentru odihna de scurtă durată. <otuşi şi în asemenea situa"ii, apele cu maluri înalte, închise, este

3



necesar să aibă din lc în loc deschideri de perspective mai largi, în lungul apei sau către malul opus,

prin amena!area unor mici terase, situate în por"iuni ceva mai înalte sau prin proiectarea unui anumit

traseu al aleii, care să permită deschiderea perspectivei.

%acă o apă este limitro$ă unei clădiri şi malurile ei sunt !oase permi"ând o bună vizibilitate pe

distan"a cea mai scurtă, este indicat ca pe această direc"ie să se amplaseze o peluză cât mai mare,evitânduse plantarea unor grupuri compacte de arbori sau arbuşti.

%acă dimpotrivă, malurile înalte şi abrupte împiedică observarea apei, se vor crea perspective

oblice, în direc"ia curgerii sau opus acesteia, care să o$ere vizionarea unei por"iuni cât mai mari din

luciul apei.

n cazul unui lac, dacă malul opus este depărtat sau scund şi nu $ormează un obiectiv de

seamă, el trebuie subliniat prin crearea unor planta"ii dese şi înalte sau chiar prin amplasarea de

edi$icii cu o siluetă interesantă şi cu un volum impunător, care să dea impresia că malul este maiaproape de privitor. n situa"ia inversă, se poate ob"ine îndepărtarea aparentă a "ărmului prin coborârea

nivelului malurilor şi suprimarea eventualelor construc"ii.

Horma lacurilor naturale sau arti$iciale este determinată, în general, de relie$ul terenului.

#ceasta poate $i ameliorată însă luânduse în considerare următoarele reguli mai importante:

conturul general al lacului să $ie cu atât mai simplu cu cât lacul este mai mic, gol$urile,

capurile, insulele şi peninsulele ne$iind indicate decât pentru lacurile cu supra$e"e $oarte mari.

conturul malurilor trebuie să $ie alcătuit din linii curbe şi $ără $rânturi, respectânduse o

oarecare asemănare de $orme între malurile opuse, $ără însă ca ele să $ie simetrice.

4.1:. PRINCIPII CARE STAU LA BAZA PROIECTĂRII

VEGETAŢIEI ÎN PARCURI ŞI GRĂDINI

a proiectarea elementelor de vegeta"ie din cadrul spa"iilor verzi se vor lua în considerare:

plantele lemnoase, amena!ările $loricole şi supra$e"ele gazonate.

a alegerea şi dispunerea plantelor se va "ine seama de: stilul adoptat, regulile de compozi"ie,speci$icul local, condi"iile pedoclimatice, proprietă"ile plantelor etc.

%intre aceste proprietă"i cele mai importante sunt: longevitatea plantelor, înăl"imea, rapiditatea

de creştere, $orma şi desimea coroanei, coloritul $runzelor, $ructelor, $lorilor, scoar"ei, data în$loritului,

a $ructi$icării, aromele, plasticitatea, posibilitatea e$ectuării de grupări, e/igen"ele sta"ionale, rezisten"a

la anumi"i $actori nocivi etc.

4.1:.1. STILUL GEOMETRIC'mpune proiectantului să trateze vegeta"ia con$orm cu principiile simetriei, ordinei,

4



geometrizării $ormelor, a ritmărilor regulate etc. +lanta"iile vor $i dispuse în rânduri drepte. +e

marginea aleilor se vor $olosi metode de plantare deasă şi se va interveni prin tăieri curente.

=idurile verzi, bordurile şi gardurile vii vor trebui să $ormeze labirinte dispuse asemănător

încăperilor unei construc"ii. +arterele şi rondurile, per$ect geometrice cu o vegeta"ie dispusă $oarte

regulat în motive stilizate de inspira"ie $olclorică vor $orma adeseori elementele principale deadministra"ie de l $erestrele clădirii.

+roiectantul va "ine seama ca, în proiectarea clădirii să se amplaseze o vegeta"ie scundă, care

să permită o bună vizibilitate iar construc"ia să apară bine dega!ată.

4.1:.). STILUL NATURAL

+resupune ca vegeta"ia să $ie dispusă în mod liber, ca în natură, dar urmărind unele principii

de compozi"ie proprii ast$el ca întreaga compozi"ie să ne apară cât mai pitorească.

n general, la amplasarea vegeta"iei se vor respecta următoarele principii:

cu a!utorul vegeta"iei se va diri!a privirea vizitatorilor către privelişti îndepărtate-

a/ele de perspectivă vor $i mărginite de planta"ii având liziere sinuoase, $oarte plăcute

privirii-

supra$e"ele gazonale, pa!iştile bine între"inute vor trebui să constituie adevărate covoare verzi

dispuse în valonamente line-elementele inestetice vor $i mascate cu a!utorul vegeta"iei racordările de pantă, încrucişările

de alei, neregularită"ile valonamentelor, construc"iile inestetice, etc.-

eviden"ierea elementelor $rumoase cu a!utorul vegeta"iei se va $ace prin utilizarea

contrastelor, nuan"elor de culoare di$erită, $ormelor particulare, $undalurilor potrivite-

pe terenurile denivelate se va evita amplasarea simetrică a planta"iilor-

planta"iile de al racordări de alei, intersec"ii ş.a., trebuie să alcătuiască grupuri unitare cu

$orme bine constituite-

se vor evita planta"iile $ăcute ast$el încât lizierele să aibă o linie prea uni$ormă-

e/emplarele izolate din nişele sau din e/teriorul grupărilor vor $i, de pre$erat, din aceeaşi

specie cu cele de la marginea masivului şi vor $i dispuse ast$el ca la o diseminare naturală-

$orma eta!ată a masivelor plantate va trebui să urmărească linia generală a valonamentului-

se va evita plantarea în cadrul grupărilor la distan"e egale între e/emplare sau în aliniament şi

nici în mod per$ect simetric $a"ă de o a/ă imaginară.

4.11. ASOCIEREA ŞI AMPLASAREA VEGETAŢIEI



4.11.1. ARBORII

Ar+r!! vor $i dispuşi, în cadrul compozi"iei, sub patru $orme:

izolat-

în rânduri aliniamente-

în grupări-în masive.

Ar+r!! !+#'?! se vor alege dintre speciile cu pro$il interesant, în$lorire $rumoasă şi bogată,

scoar"ă di$erit colorată, $ructi$ica"ie deosebită ş.a. +roiectantul îi va amplasa la: e/tremită"ile

peluzelor, în sinuozită"ile lizierelor, la marginea masivelor, în capătul perspectivelor pentru

introducerea de note de contrast ca $ormă şi colorit.

n $unc"ie de sezon se pot $olosi:

primăvara: +runus serrulata var. hisaLura sau +runus avium pe un $undal de coni$ere, #cernegundo var. variegata pe un $undal de #cer platanoides var. schKedleri.

-vara: 7etula pendula sau Elaeagnus angusti$olia pe un $undal de coni$ere, +runus pissardii pe

un $undal de Elaeagnus angusti$olia.

-toamna: #bies concolor, +icea pungens, Dhus tphina, &otinus cogggria, \uercus borealis,

(ophora !aponica, )orus alba var. pendula, etc.

-iarna: (ali/ alba var. pendula, &ornus sanguinea, (mphoricarpus albus pe un $undal de

coni$ere.+entru închiderea de perspective se pot $olosi următoarele specii: +latanus hbrida, <ilia

tomentosa, #esculus hpocastanum, +opulus alba, )agnolia Lobus, etc.

Ar+r!! " '#!"!'-$",$ se vor $olosi în special pe marginea aleilor şi drumurilor, a parterelor,

pe marginea bulevardelor, pe unul sau multe rânduri.

(e vor utiliza: specii de arbori de talie mi!locie, cu port regulat, perioadă lungă de în$runzire şi

scurtă de cădere a $runzelor, care să nu murdărească strada cu $lori şi $ructe.

'ndicate sunt următoarele specii: platani, tei, ar"ari, $rasini, salcâmul globos, mesteacănul,

$agul, catalpa, iar în unele cazuri molidul şi pinul.

%intre speciile de arbuşti se pot $olosi pentru aliniamente următoarele specii: Dosa, (piraea,

Ibiscus, 7u/us, )ahonia, etc.

4.11.). GRUPĂRILE DE ARBORI ŞI ARBUŞTI

*rupările pot $i constituite din 3C e/emplare de arbori dispuse la o distan"ă ma/imă unul de

altul de până la 3 ori diametrul coroanei la maturitate.

(e pot proiecta mai multe tipuri de grupări:

*rupări alcătuite din aceeaşi specie sau grupări dinamice, din mai multe specii-

@



*rupări alcătuite numai din $oioase sau din $oioase cu coni$ere-

*rupări în componen"a cărora intră numai arbori sau arbori împreună cu arbuşti-

*rupări care au coronamentul compact sau transparent-

*rupări care creează e$ecte di$erite: lirice, pitoreşti, dinamice, vesele, monumentale, etc.

E<$-%#$Gr;%ăr! '#7ă,;!,$ !" '7$$'*! &%$7!$ 3C pini, 3 molizi, 3 brazi argintii, 3 platani, C

mesteceni, 3 magnolii, 3 ar"ari.

Gr;%ăr! !" &%$7!! !9$r!,$

specii de foioase( 2 tei]2 platani]1 mesteacăn.

specii de foioase]coni$ere: 2 pini]1 mesteacăn, 2 tei]2 molizi]1 mesteacăn, 3 pini]2

mesteceni.

specii de arbori)arbu*ti( 2 tei]3 molizi] sim$oricarpos, 3 tei]2 molizi] spirea, 1mesteacăn]2 tei] $orsi"ia.

Gr;%ăr! 7+-%'7,$ 3 molizi, $agi, etc.

Gr;%ăr! ,r'"&%'r$",$ 2 pini]1 mesteacăn, 2 sălcii]3 $rasini.

Gr;%ăr! K#!r!7$ 2 sălcii pletoase]1 anin alb, 1 mesteacăn]2 $rasini pletoşi.

Gr;%ăr! K-+";-$",'#$ 3 ste!ari, 3 platani, 3 brazi, 3 tuia gigantică.

Gr;%ăr! K%!,+r$*,! 2 pini]1 tei, etc.

4.11.. PLCURILE

P#7;r!#$ sunt grupări mai mari de arbori şi arbuşti şi se pot proiecta în mod obişnuit dintro

singură specie, dar cel mai indicat este ca $undalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu

acestea contraste.

E/emple: un pâlc de mesteceni pe un $undal de molizi, un pâlc de pini pe un $undal de tei, un

pâlc de magnolii pe un $undal de molizi, etc.

4.11.. MASIVELE

M'&!@$#$ reprezintă grupări de arbori şi arbuşti care nu pot să $ie cuprinse cu privirea dintrun

singur punct, a$lat în imediata apropiere şi la acelaşi nivel cu masivul.

(e recomandă ca la amena!area masivelor 3B3Z din specii să $ie coni$ere şi restul $oioase.

n margine de masiv, în luminişuri, se pot $olosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul şi

altele, adaptate condi"iilor sta"ionare dar cu mai multe caractere decorative.

%acă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu $runziş deschis la culoare, iar acolo

marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu $runziş mai închis.

n nişele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânrt, la trasarea şi în"elenirea

6



solului cu în$lorire abundentă, $ructe $rumoase sau port interesant care să înlăture monotonia creată

uneori de masive.

4.11.4. ARBUŞTII

Ar;*,!! au un rol important în cadrul planta"iilor.#st$el: creează densitate, în cadrul masivelor, la nivelul ochilor privitorului-

contribuie la diri!area vederii spre anumite perspective-

barează accesul în anumite direc"ii-

izolează mici teritorii ş.a.

#rbuştii pot $i planta"i: izolat, în grupări, sau în $ormă de garduri vii.

*rupările de arbuşti se vor proiecta din cel pu"in 3 e/emplare, care se vor planta la o distan"ă

de cel pu"in 3 ori diametrul coroanei la maturitate, în acelaşi $el încât să alcătuiască o grupare unitară,care să poată $i cuprinsă cu privirea dintrun singur punct.

(e poate alcătui o grupare dintro singură specie sau mai multe specii. *rupările din mai multe

specii se recomandă să $ie alcătuite ast$el încât să e/iste o în$lorire simultană sau succesivă iar

culorile să $ie cât mai contraste. E/. aburnum anagroides$lori galbene](ringa vulgarisY$lori roz

violacee.

*rupările vor $i constituite în aşa $el încât să o$ere ma/ime ornamentale $ie primăvara, $ie vara

sau chiar pe timp de iarnă E/. HorsthiaYprimăvara, (piraea, iasomia Y vara, sânger Y iarna.

4.1). VEGETAŢIA DE PE MALUL APELOR

+eisa!ele dea lungul malurilor se recomandă a se schimba în $unc"ie de alegerea traseului pe

care îl au aleile de pe maluri.

+lanta"iile care se prevăd pe malul apelor pot $i $ăcute:în masive-

în grupări.

n cazul în care se plantează în masive se $ormează adevărate ziduri verzi. #cest tip de

planta"ie se recomandă a se $olosi pe întinderi mai scurte ale malurilor, dea lungul micilor gol$uri, a

labirintelor mici de apă. =idurile verzi din plante care au o culoare închisă a $runzelor dau peisa!ului o

notă mai puternică de masivitate, volum şi compactitate.

8egeta"ia pe maluri poate $i plantată şi în grupe mici, ast$el încât să creeze peisa!e deschise.#cest tip de amena!are permite $ormarea de perspective largi sau deschise şi este propriu întinderilor

mari de apă şi malurilor în pantă lină.

A



+lantarea în grupe se e/ecută deoarece însuşirile decorative a-le unor arbori cresc dacă sunt

planta"i mai mul"i la un loc. *rupele pot $i alcătuite din aceeaşi specie sau din specii di$erite.

#pa lacului în care se oglindesc arborii ampli$ică e$ectele de masă şi le conturează mai precis.

a amplasarea grupărilor se va acea în vedere ca ele să $ie pro$ilate $ie pe un gazon, $ie pe cer

sau pe un $undal de vegeta"ie de culoare contrastantă.n apropierea apelor se vor amplasa în special grupe de specii care tolerează o umiditate mai

pronun"ată a solului şi care rezistă la inunda"ii: <a/odium, (ali/, +opulus, #lnus, Hra/inus $rasinul

pu$os ş. a.

a depărtări mai mari se pot întrebuin"a specii care suportă o umiditate moderată ste!ar, ulm,

corn, păducel, lemn câinesc, dracilă, $rasin.

#rborii solitari vor $i planta"i $ie lângă ape pentru a determina un cadru al peisa!ului de mal,

$ie pe spa"iile libere ale pa!iştilor.n general, plantarea grupărilor şi alegerea speciilor se $ace şi în $unc"ie de $orma şi mărimea

apelor. #st$el, la oglinzile mari de apă sau la depărtări mari se pre$eră a se planta în masive. +e

măsură ce bazinele de apă au dimensiuni mai mici se plantează cu specii de talie mai mică, în grupuri

sau sub $ormă izolată.

(ortimentul de specii care se pot utiliza pentru amena!area planta"iilor de pe malul apelor sunt:

Arbori:

-!ali+ alba salcie alb' suportă $oarte bine inunda"iile îndelungate.

-.lnus incana aninul alb $oarte recomandat pentru sus"inerea malurilor.

-.lnus glutinosa aninul negru se poate $olosi şi pentru consolidarea malurilor.

-Populus nigra plop negru necesită căldură multă şi de aceea se întâlneşte $recvent în zonele

de câmpie.

-Populus alba plopul alb

-"a+odium distichum chiparos de balt' $oarte rezistent la inunda"ii emite pneumato$ori.

-!ali+ babilonica salcia pletoas'

-/ra+inus holotricha frasinul pufos specie întâlnită în zona %eltei %unării.

-0uercus palustris stejarul de balt' specie întâlnită în zona %eltei %unării.

Arbuşti:

-Hippophaea rhamnoides c'tina alb' suportă bine prundişurile şi solurile nisipoase umede.

-"amari+ ramosissima c'tina ro*ie $olosită ca plantă $i/atoare pentru malurile nisipoase.

-!ali+ viminalis r'chita creşte spontan dea lungul apelor.

-!ali+ cinerea r'chita cenu*ie suportă $oarte bine zonele umede.

-!ali+ purpurea r'chita ro*ie suportă $oarte bine zonele umede.

-$iburnum lantana d&rmo1 suportă zonele semiumede.

C



-!yringa vulgaris liliac suportă zonele semiumede.

-Berberis vulgaris dracil' Y suportă zonele semiumede.

4.1. PROIECTAREA AMENAJĂRILOR LORICOLE

#mena!ările $loricole reprezintă elemente de mare bogă"ie decorativă, culoare şi arome.

#ceste amena!ări se pot $ace sub $ormă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete, grupe libere,

plante solitare, etc.

#legerea sortimentului de plante se va $ace în $unc"ie de scop, epoca în$loritului, înăl"imea plantelor, $elul şi culoarea $lorilor, aromele, rezisten"a la umbrire, la di$eritele no/e, etc.

4.1.1.RONDURILE

R+";r!#$ se vor proiecta nu numai sub $ormă rotundă ci şi sub $ormă de elipsă, pătrat,

dreptunghi, he/agon, etc.

a amena!are se vor utiliza plante $loricole anuale, bienale sau perene. (e pot proiecta ronduri

centrale amplasate la intersec"ia aleilor, ronduri laterale sau în interiorul parterelor.Dondurile vor cuprinde:

1.alei $alse sub $ormă de desen pe care se aşterne: zgură roşie, nisip, criblură, etc.-

2.borduri din bu/us sau alte plante, care încadrează desenele-

3.plante $loricole care se plantează în interiorul bordurilor.

a proiectarea rondurilor se va "ine seama de următoarele principii:

rondurile plantate cu o singură specie de plante $loricole produc o impresie de masă mai

puternică-rondurile conve/e permit o vizibilitate mai bună asupra desenului, decât cele plate-

pentru borduri cele mai indicate plante sunt cele cu creştere !oasă-

pentru amena!area centrului rondurilor se vor $olosi o serie de specii de talie mai înaltă:

)usa, %racaena, Fucca, #gave, etc.-

plantele viu colorate şi cele cu creştere mai înaltă se văd de la distan"e mai mari şi deci vor $i

$olosite la rondurile situate la capătul aleilor mai lungi-

rondurile prea mari nu sunt prea $rumoase, cele mai potrivite $iind rondurile de 3 mdiametru-

plantele $loricole cu $runze pestri"e vor $i $olosite pentru rondurile însorite.

@B



(ortimentul de plante $loricole pentru sezonul de primăvară cuprinde: ghiocei, zambile, lalele,

panselu"e, )iosotis, 7ellis, #rabis, #ster, &ampanula, +rimula, (ilene, etc.

(ortimentul de $lori de vară va putea cuprinde de e/emplu:

bordura din +etunia albă iar $undul din (alvia splendens-

bordura din &ineraria martima, iar $ondul din *eranium-bordura din +etunia albă iar $undul din <agetes patula-

bordura din #geratum me/icanum iar $ondul din +etunia hbrida nana compacta-

bordura din +rethrum iar $ondul din 7egonia sempervirens-

bordura din &ineraria maritima iar $ondul din +hlo/ drumondii, etc.

(e vor putea proiecta ronduri cu sortimente de $lori sub $ormă de mozaic: #lternanthera,

*naphalium, 0/alis, (antolina, (edum ş.a.

4.1.). RABATELE

R'',$#$ se vor proiecta ca nişte straturi lungi şi înguste, întrerupte din loc în loc şi care se vor

situa dea lungul aleelor, parterelelor, clădirilor, teraselor variind între 1 Y 2, m, ast$el:

1 m pentru 2 rânduri de $lori-

1,2 Y 1, m pentru 3 rânduri de $lori-

2 m pentru 4 rânduri de $lori-

2, m pentru rânduri de $lori.(e pot proiecta rabate dintro singură specie sau mai multe specii, din plante de mozaic, din

plante anuale sau perene, rabate de primăvară, vară sau toamnă.

4.1.. BORDURILE

B+r;r!#$ se proiectează în scopul creării unui cadru pentru peluze, ronduri, rabate, pentru

despăr"irea potecilor de gazon, cărora le dă un aspect ordonat şi îngri!it. #cestea se pot amena!a cu

arbuşti scunzi sau plante $loricole. E/. #ster, obelia, <agetes, +hlo/, +retrum partheni$oliumaurem, &entaurea candidissima, (alvia argentea, &oleus sp., 8inca minor, (tachis lanata etc.

4.1.. BENZILE

B$"!#$ sunt mai înguste decât bordurile şi se $ac din unul sau câteva rânduri apropiate de

plante. %e e/emplu, $rumoase benzi roşii se pot $ace $olosind #chrantes iar de culoare argintie

$olosind &ineraria.

4.1.4. ARABESCURILE

@1



Ar'$&7;r!#$ se vor proiecta pe parterele în stil clasic, pe peluze şi în cadrul amena!ări

$loricole. #cestea se $ac din plante de mozaic sau alte plante $loricole plantate sub $ormă de desene

reprezentând: $lori şi $runze stilizate, săge"i, spirale, cununi etc.

4.1.6. PARTERELEP'r,$r$#$ se vor proiecta în cadrul amena!ărilor e/ecutate în stil clasic, ca nişte supra$e"e

regulate de $ormă geometrică, mărginite de borduri şi cărări $alse şi care vor $i decorate cu numeroase

elemente ornamentale vase, statui, bazine de apă etc..

n amena!ările în stil natural sau modern, parterele se vor proiecta ca nişte supra$e"e gazonate

libere spre centru şi decorate cu pete de $lori, specii de arbuşti şi eventual arbori amplasa"i mai spre

peri$erie.

a proiectarea parterelor se va "ine seama că:amplasarea parterelor este indicată în !urul clădirilor, la intrări şi ieşiri, în apropierea centrelor

compozi"ionale etc.-

supra$a"a parterelor va $i propor"ională în raport de cea a pie"elor şi clădirilor lângă care vor $i

amplasate-

respectarea propor"iei între înăl"imea clădirilor, dimensiunile pie"elor şi mărimea parterului

însuşi va $i urmată de echilibrul şi propor"ia păr"ilor componente ale parterului ronduri, rabate etc.-

parterele vor $i ast$el trasate încât să e/prime simplitate şi sobrietate în ansamblu dar şi $ine"eîn decora"iunile de amănunt: arabescuri, ronduri, rabate etc.

coborârea lor sub nivelul general al aleilor, posibilitatea privirii lor pe terase mărginite de

balustrade este indicată pentru a se putea vedea întreaga decora"ie a covorului vegetal.

#lte amena!ări $lorale pot $i proiectate ca nişte grupe, pete libere sau $orme. #st$el, se pot

proiecta vase cu $lori, ceasuri $lorale, amena!ări în !urul bazinelor de apă, grădini alpine, etc.

@2



4.1.(. SPECII LEMNOASE DENDROLOGICE DECORATIVE PRIN LORI

T'$#;# "r. 1.

S%$7!! #$-"+'&$ $"r+#+/!7$ $7+r',!@$ %r!" 9#+r!

S%$7!' +r-' *! 7;#+'r$'9#+r!#+r P$r!+'' $ "9#+r!r$#esculushippocastanum

Hlori alberozii în panicule de 2B3B cm 8 Y 8'

#morpha $ructicosa Hlori purpuriialbastre în racemespici$orme de 61 cm lungime

8'' Y 5

7uddleia davidii Hlori liliachii în spice de 1B2 cm 8'' Y 5&araganaarborescens

Hlori galbeneaurii în umbele 8 Y 8'

&atalpa bignonioides

Hlori albe de 4 cm în panicule piramidale de 12B cm

8' Y 8''

&olutea arborescens Hlori galbene în raceme de 1@1A cm 8 Y 8'''&haenomeles

!aponicaHlori roşiicărămizii, de 2,3, cm în$ascicule

''' Y '8

&ornus mas Hlori galbene în cime umbeli$orme '' '8&otinus cogggria Hlori cenuşii sau purpurii violete în

panicule mari, terminale8' Y 8''

&rataegus sp. Hlori albe în corimbe uneori rozii şichiar rozcarmin

8 Y 8'

%eutzia scabra Hlori albe în panicule erecte 8' Y 8''Horsthia sp. Hlori galbeneaurii, câte 1@, a/ilare 8'' Y '5

Iibiscus sriacus Hlori albe, roşii, purpurii, violete,campanulate, de @1B cm diametru,solitare

8'' Y '5

Jerria !aponica Hlori galbene, de 3,4, cm diametru 8 Y 8'aburnumanagroides

Hlori galbeneaurii în raceme la/e, pendente, de 1B2 cm lungime

8 Y 8'

iriodendrontulipi$era

Hlori galbensu$urii, solitare 8' Y 8''

)agnolia Lobus Hlori albe, mari până la 1B cm diametru '8 Y 8)agnolia /soulangiana

Hlori albe pe partea e/t. rozpurpuriu '8 Y 8

+hiladelphuscoronarius

Hlori albegălbui, mirositoare în raceme 8'

Dobinia pseudacacia Hlori albe în ciorchini penden"i 8 Y 8'

@3



(ophora !aponica Hlori albe gălbui, în panicule terminale,erecte

8'' Y 8'''

(orbus aucuparia Hlori albe în corimbe de 1B1 cm 8 Y 8'(ringa vulgaris Hlori albe, liliachii în panicule mari 8(pireea sp. Hlori albe sau roz în cime sau raceme 8'8iburnum lantana Hlori albe în cime umbeli$orme '8 8

4.1.0. SPECII LEMNOASE DENDROLOGICE DECORATIVE PRIN

CULOAREA RUNZELOR

T'$#;# "r. )

S%$7!! #$-"+'&$ $7+r',!@$ %r!" 7;#+'r$' 9r;"$#+rC;#+'r$' S%$7!!#$

verde deschis

*inLgo biloba, ari/ decidua, +inus slvestris, <a/odiumdisticum, #cer negundo, #. saccharium, #. tataricum,#ilanthus altissima, #morpha $ruticosa, 7etula pendula,&arpinus betulus, &astanea sativa, &atalpa bignonioides,Hra/inus ornus, *leditsia triacanthos, Jerria !aponica,+auloKnia tomentosa, +latanus hbrida, +opulus nigra,+runus mahaleb, Dobinia pseudacacia, (ali/ alba

verdegălbui,

galbenauriu

+inus banLsiana, <hu!a occidentalis, $. aureovariegata,

#cer negundo, var. aureovariegata etc.verdeargintiu,verdecenuşiu

#bies concolor, Eleagnus angusti$olia, +opulus alba.

albtomentosalbargintiu

cenuşiuargintiu

+icea pungens, var. argentea, &otoneaster intergerima,Iippopha^ rhamnoides, )alus pumila, var. domestica,+rus eleagri$olia, (orbus aria, <ilia platphlos.

verdealbăstrui,albăstruibrumat

Guniperus communis, var.suecica, Guniperus sabina,Guniperus virginiana, +icea pungens, var. glauca, +inuse/cesa, +inus strobus, +inus slvestris, +seudotsugamenziesii, var. glauca, +runus padus, etc.

verde închis

#bies alba, #bies cephalonica, #bies nordmaniana, +iceaabies, +inus cembra, +inus nigra, +icea ponderosa, +icearigida, <a/us bacata, <suga canadensis, #esculushippocastanum, #lnus glutinosa, 7u/us sempervirens,&eltis australis, Iedera heli/, 'le/ a>ui$olium, Guglansregia, )ahonia a>ui$olium, +runus $ruticosa, +rus

praster, (ophora !aponica, Mlmus procera.roşietică #cer platonoides var. rubrum, #cer platonoides var.

schKedleri, #cer pseudoplatanus var. purpureum, #cerrubrum, 7erberis vulgaris $. atropurpurea, &orlus ma/imavar. purpurea, Hagus slvatica, var. purpurea, )alus pumila

var. niedzKetzLona, )alus purpurea,+runus cerasi$eravar. pissardii, 8itis slvestris, var. veitchii, etc.

@4



4.1.3. SPECII LEMNOASE DENDROLOGICE DECORATIVE PRIN ORMA

ŞI CULOAREA RITIDOMULUI ' SCOARŢEI ŞI A LUJERILOR

T'$#;# "r.

S%$7!! #$-"+'&$ $7+r',!@$ %r!" 9+r-' *! 7;#+'r$'r!,!+-;#;! ' &7+'r?$! *! ' #;5$r!#+rS%$7!' C'r'7,$r!&,!7!#$ r!,!+-;#;! &7+'r?$! &'; #;5$r!#+r

ari/ decidua scoar"a cenuşie, ritidom gros, $ormat de timpuriu, care sedesprinde în plăci neregulate, cu $undul crăpăturilor deculoare roşieviolacee.

+inus strobus scoar"ă sub"ire, verzuiecenuşie, lucitoare, netedă.+inus slvestris scoar"a de culoare roşietică sau cărămizie#lnus glutinosa scoar"a netedă în tinere"e, $ormează după 12B de ani un

ritidom negricios.7etula pendula scoar"ă de culoare albă pronun"ată, se e/$oliază circular în

$âşii sub"iri.&arpinus betulus scoar"ă netedă, cenuşiealbicioasă.&ornussanguinea

lu!eri roşiipurpurii, lucitori.

&tisusscoparius

ramuri verzi, sub"iri, aripat muchiate.

Euonmuseuropea

lu!eri verzi, lucitori.

Hagus slvatica scoar"a netedă, sub"ire, cenuşie albicioasă, cu pete mari deculoare mai deschisă.

Guglans regia scoar"ă mult timp natedă, de culoare argintiecenuşie.+latanus hbrida scoar"a se e/$oliază în plăci mari, cenuşiigălbui.+latanusorientalis

scoar"a se e/$oliază în plăci mari, lăsând mare parte dintrunchi netedă.

+opulus#lba

scoar"ă albă şi netedă, ritidomul se $ormează târziu, este pietros, adânc brăzdat, negricios.

\uercus&erris

ritidom $ormat de timpuriu gros, negricios cu crăpăturilongitudinale, în pro$unzime de culoare roşiecărămizie.

\uercusDobur

ritidom $ormat de timpuriu gros, pietros, negricios spre brun, adânc brăzdat longitudinal şi transversal crăpături până la 1B cm adâncime.

(ali/ albavar.vitellina

lu!eri gălbuiroşca"i, sub"iri, elastici.

(ali/ lu!eri $oarte sub"iri, $le/ibili, gălbui, complet glabri,

@



babilonica lucitori, penden"i.(ophora

!aponicascoar"a netedă, verde închismăslinie, cu un ritidom sub"ire,lu!eri rotunzi, verzi, glabri.

4.1. PROIECTAREA SUPRAEŢELOR GAZONATE

4.1.1. GAZONUL

Este o supra$a"ă de teren acoperită de vegeta"ie ierboasă $ormată, în special, din ierburi

graminee şi $olosită în scopuri decorative, sportive sau sanitare.

%upă destina"ie, compozi"ie şi modul de între"inere se disting următoarele tipuri de gazon:

gazonul de parter de culoare verde intens şi des ca peria-

gazonul de peluză de grădină cu specii rezistente la călcat-

gazonul de pa!işte-

gazonul decorativ cu $lori rare, diseminate natural sau cultivate-

gazonul pentru terenurile sportive-

gazonul de taluz.

+eluzele din parcuri ocupă, de regulă, supra$e"e întinse şi se prezintă sub $ormă de pa!işti tunse

de 23 ori pe an, sunt alcătuite din specii de graminee cu $runzele înguste, care în$ră"esc abundent,

alcătuind un covor dens.

+eluzele de grădini se deosebesc de precedentele prin îngri!irea mai atentă tunderea la

intervale mai mici, semănarea mai deasă, etc.

4.1.). SPECII INDICATE PENTRU GAZON

'erburile graminee $olosite pentru gazon se pot clasi$ica, conven"ional, după: înăl"ime, modulde în$ră"ire etc.

%upă înăl"ime, se disting: graminee cu port înalt, cu port mi!lociu, şi cu port mic.

*ramineele cu port înalt de eta! superior se caracterizează prin înăl"ime mare, în$ră"ire slabă,

$runze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic. E/. %actlis glomerata, 7romus inermis

etc..

*ramineele cu port mi!lociu de eta! mi!lociu $ormează tu$e mari, deoarece după cosit se

intensi$ică $ormarea lăstarilor scur"i $ra"iV. E/: Hestuca pratensis, #lopecurus pratensis, olium perene, &nosurus cristatus etc.

@@



*ramineele cu port pitic de eta! in$erior au o înăl"ime redusă, după cosit sau păşunat

lăstăresc puternic, îndesinduse $oarte mult, ma!oritatea rădăcinilor $iind super$iciale. E/. +oa

pratensis, Hestuca rubra, #grostis tenuis, #grostis stoloni$era etc.

Hrecvent $olosite sunt următoarele specii: #grostis tenuis păiuş, #grostis stoloni$era iarba

câmpuli, Hestuca rubra păiuş roşu, Hestuca pratensis, olium perene zâzanie, raigras englezesc,+oa pratensis $iru"a, +oa annua, +oa nemoralis iarba deasă, &nosurus critatus pieptănări"ă,

+hleum pratense timo$tica.

4.1.. ASOCIEREA SPECIILOR GAZONANTE

%e cele mai multe ori gramineele $olosite pentru gezon nu se cultivă singure, ci în amestec de

câte 3 sau mai multe specii.

a asocierea speciilor sa au în vedere, printre altele, cerin"ele $a"ă de substan"ele nutritive şiumiditatea din sol, rezisten"a la umbră, la temperaturi scăzute, la tundere, rapiditatea de creştere şi

capacitatea de re$acere a păr"ilor aeriene după cosire.

2+emple(-+entru un gazon rezistent la călcare se vor $olosi speciile olium perene Y 4BZ ]

#grostis alba Y 2Z ] Hestuca ovina 1Z ] &nosurus cristatus 1BZ ] +oa pratensis 1BZ.

+entru $i/area taluzurilor: #groprus repens 4BZ ] #grostis stoloni$era 4BZ ] %eschampsia

$le/uosa 12Z ] #renaria gramini$olia AZ.

4.1.. INSTALAREA GAZONULUI

#coperirea supra$e"elor cu gazon se poate realiza $ie prin semănare $ie prin brăzduire.

A. I&,'#'r$' /'+";#;! %r!" &$-ă"'r$

(e întâlnesc $recvent două cazuri:

terenul ce urmează a $i înierbat este lipsit de stratul de sol $ertil-

terenul prezintă stratul de sol $ertil.

n primul caz terenul se nivelează şi apoi se acoperă cu un strat uni$orm de pământ vegetal îngrosime de 12B cm.

n al doilea caz, după e$ectuarea lucrărilor de canalizare, drenarea cură"ire şi nivelare, se trece

la lucrarea de bază a solului care cnstă în mobilizarea lui până la 12B cm. n primăvară se e/ecută

mărun"irea solului şi nivelarea, precum şi administrarea îngrăşămintelor.

+erioada semănării cea mai indicată este primăvara în mustul zăpeziiV '''8. Dezultate bune

se pot ob"ine şi în cazul semănării de toamnă aug.sept..

)etodele de semănat $olosite sunt: metoda manuală şi metoda macanizată. +entru distribuirea

uni$ormă a semin"elor pe întreaga supra$a"ă, semănatul se $ace în cruceV, adică !umătate din norma

de sămân"ă se împrăştie întrun sens şi cealaltă !umătate se distribuie mergând perpendicular pe prima

@6



direc"ie.

?orma de sămân"ă este in$luen"ată de calitatea semin"elor, spa"iul de nutri"ie necesar bunei

dezvoltări a plantelor, perioada în care se $ac semănăturile, însuşirile patului germinativ etc. E/. la

#grostis stoloni$era 162 Lg[ha, Hestuca rubra 6B11B Lg[ha, olium perene 14B2BB Lg[ha.

#dâncimea de semănat B,2, cm.B. I"&,'#'r$' /'+";#;! %r!" ră;!r$

7razdele de iarbă sunt bucă"i de brazdă de iarbă co!ite şi rulate pentru a $i transportate care

ulterior se des$ăşoară şi se aplică pe solurile pregătite în prealabil.

)etoda prezintă următoarele avanta!e: e$ectul de protec"ie a terenului se resimte imediat, în

special în cazul terenurilor înclinate, precum şi $aptului că se realizează o înierbare mai rapidă.

#şezarea brazdelor la locul de$initiv se poate $ece liniar sau în şah. %acă terenul se gazonează

în întregime brazdele se aşează liniar, în rânduri succesive, iar când înierbarea se $ace în şah se$olosesc brazde cu supra$a"ă pătrată sau rombică, cu dimensiuni în $unc"ie de teren, pantă, etc.

+e versan"ii abrup"i brazdele trebuiesc $i/ate prin ace de lemn sau şipci, pentru împiedicarea

alunecării lor.

4.1.4. ÎNTREŢINEREA ŞI ÎNGRIJIREA GAZONULUI

1.>R$",ăr!r$' /'+";#;! se $ace după 1B ani şi se realizează prin însămân"are în primăvară

a unor noi cantită"i de semin"e de graminee deoarece, deşi perene, acestea au totuşi o longevitatedeterminată e/. 1B12 ani la gramineele de talie mică şi 4@ ani la olium perene. +entru acesta se

$oloseşte 2BZ din norma de sămân"ă $olosită la în$iin"are.

).>C+&!,;# /'+";#;! este obligatoriu mai ales în perioadele umede. n general, periodicitatea

cosirii şi tunderii gazonului este in$luen"ată de specie, amestecul de specii, condi"iile sta"ionale şi

destina"ia gazonului. %e regulă gazonul de parter se coseşte la un interval de cca 1B zile de 1B12 ori

întrun sezon de vegeta"ie în timp ce gazonul de pa!işte se poate cosi de numai 23 ori pe vară.

.>A%#!7'r$' "/ră*ă-!",$#+r se recomandă sub $ormă de îngrăşăminte comple/e,bogate în

$os$or e/: &121.

ngrăşămintele bogate în ? se recomandă a se administra de 2 ori pe an 'la începutul

sezonului de vegeta"ie, '' în luna iulie, după cosire.

4.14. PROIECTAREA ELEMENTELOR ORNAMENTALE ÎN

PARCURI ŞI GRĂDINI

+rintre construc"iile ornamentale recomandate în spa"iile verzi se men"ionează: teatrul verde,

@A



pavilionul, chioşcul, scările, pergola, tria!ul, pode"ele, mobila de parc, vasele decorative, sculpturile

etc.

4.14.1. TEATRUL VERDE

T$',r;# @$r$ uni$ică arhitectura peisa!ului în ansamblu, cu arhitectura $ormelor de vegeta"ie.n compara"ia cu teatrele închise construite, teatrale verzi sunt mai greu de amena!at în ceea ce

priveşte acustica, nu pot $i $olosite în condi"ii climatice ne$avorabile şi trebuie aşteptat o perioadă

relativ lungă până la creşterea planta"iilor. n schimb, construirea lor necesită cheltuieli reduse şi sunt

plăcute pentru naturale"ea lor.

<erenul destinat amplasării va $i, pe cât posibil, un am$iteatru natural, prote!at împotriva

vânturilor şi $avorabil din punct de vedere acustic. 0rientarea va $i ?( ast$el ca dupăamiaza, când au

loc de obicei reprezenta"iile, soarele să nu bată direct în ochii spectatorilor.0 aten"ie deosebită se va acorda amena!ării scenei, în special cu răşinoase cu $runze bogat şi

de culoare închisă. (cena însăşi, atât rampa cât şi culisele, se amena!ează din elemente naturale şi

poate $i completată cu un pavilion, un chioşc$oişor, o colonadă sau o sculptură.

4.14.). PAVILIOANELE

P'@!#!+'"$#$, destinate adăpostirii vizitatorilor pe timp de ploaie sau insola"ie puternică

precum şi pentru instalarea unei orchestre sau $an$are, se construiesc din lemn, beton, sticlă, cărămidăetc., având o $ormă simplă dar estetică. (e amplasează pe esplanade, în pie"e, la capătul aleilor, la

marginea apelor, acolo unde se deschid perspective şi unde se încadrează bine în ansamblul peisa!ului.

4.14.. CHIOŞCURILE

C2!+*7;r!#$ sunt construc"ii uşoare mici pavilioane situate în spa"ii verzi, pa străzi sau în

apropierea institu"iilor. #ceste construc"ii au rolul să creeze un mediu liniştit, intim, dar în acelaşi

timp să $ie legate artistic de vegeta"ia peisa!ului.

4.14.. PERGOLELE

P$r/+#$#$ sunt elemente ornamentale şi utilitare $olosite în spa"iile verzi, permi"ând realizarea

unor bol"i de vegeta"ie, deoarece sunt constituite din plante agă"ătoare, volubile, care acoperă at$el

aleile şi terasele împotriva insola"iei. +ot avea o înăl"ime minimă de 2,2 m şi o lă"ime ma/im de 3 m,

putând avea în plan $ormă dreaptă, semicirculară, ovală, etc. (tâlpii de sus"inere se $ac din piatră

cioplită cu mortar, ciment, $ier, aluminiu, cărămidă etc. +ergolele se amplasează pe trrenuri mai înalte,unde pot $i văzute şi se deschid perspective $rumoase.

@C



4.14.4. TREIAJELE

Tr$!'5$#$ sunt construc"ii uşoare, constând din panouri de zăbrele, alcătuite din lemn sau

metal, late de 22, m şi groase de B,B,6 m, destinate a mărgini o perspectivă, a împodobi un perete,

a separa două păr"i distincte ale unei grădini, etc.

4.14.6. COLONADELE

C+#+"'$#$ servesc pentru sus"inerea plantelor agă"ătoare şi introduc în spa"iul verde accente

pe verticală, remarcabile prin suple"ea şi zvelte"ea lor. (e amplasează la capătul aleilor, la marginea

teraselor, alături de alte elemente ornamentale şi se pot con$ec"iona din piatră, cărămidă, lemn sculptat

sau marmură.

4.14.(. ARCADELE ŞI PORTICURILE

Ar7'$#$ *! %+r,!7;r!#$ servesc pentru construc"ia unor bol"i de verdea"ă deasupra aleilor sau

teraselor, amplasânduse la intrare sau pe parcursul lor.

4.14.0. SCĂRILE

S7ăr!#$ sunt elemente utilitare dar şi ornamentale care uşurează circula"ia acolo unde panta

terenului depăşeşte de regulă 1Z şi permit accesul între terasele situate la nivele di$erite.

4.14.3. PODURILE ŞI PODEŢELE

P+;r!#$ *! %+$?$#$ au în spa"iile verzi un rol $unc"ional şi estetic, servind la unirea malurilor

şi alcătuind adevărate puncte nodaleV unde vin şi pleacă numeroase căi de circula"ie. %e pe ele

trebuie să se deschidă perspective interesante către di$erite puncte de pe mal şi de pe apă.

4.14.1:. VASELE DECORATIVE

V'&$#$ $7+r',!@$ se amplasează în mi!locul parterelor, dea lungul scărilor, aleilor, pe

balustrade, dar şi în alte locuri uşor de remarcat.

6B



4.16. ÎNTOCMIREA DEVIZELOR

4.16.1. DEVIZ DE LUCRĂRI PENTRU INIINŢAREA PELUZELOR ŞI

PLANTAŢIILOR DE ARBORI ŞI ARBUŞTI

S!-+#$ %r$?

D$";-!r$''r,!7+#;#;!

U"!,',$$ -ă&;ră

V'#+'r$-'"+%$ră

UM #$!C'",!,.

V'#+'r$T+,'#ă

#$!

A. PELUZE

TSH:D1

)obilizarea manuală asolului în teren tare,nivelare şi $inisare

-.% 32B

TSH:4B1

#şternerea uni$ormă astratului de pământ

vegetal pe teren

orizontal în strat de 2Bcm

-.% 3CA

TSH1B1

#dministratîngrăşăminte chimice

3BB Lg[ha

,+"' 212BAA4

TSH:3A1

(emănat gazon pesupra$e"e orizontale sau pantă _3BZ 4B g[m2

1::-.%. 1261C

TSH1)A1

(emănat gazon pesupra$e"e orizontale cu pantă `3BZ 4B g[m2

1::-.%. 136223

TSH1A1

Mdarea supra$e"elor cu$urtunul de la hidran"i

2B ori

1:: -.%. 16311

TSH1A)&osirea gazonului cu

motocositoare1:: -.%. @C6

B. PLANTAŢII

TSH1(C1 (ăpat gropi poligonale -.7. 62@4C

TSH1)C1 +lantat arbori $oioşi ;7. 26AC3

TSH)A1 +lantat arbuşti $oioşi ;7. C421

TSH) +lantat arbori răşinoşi ;7. 1A12C2

TSH)4B1 +lantat arbuşti răşinoşi ;7. 3CB@

61



TSH)(A1Mdat planta"ii cu$urtunul 2B ori

-.7. 2@3AC

TSH)B1 +lantat tranda$iri ;7. 13BCB

TSH:A1+lantat $lori de talie

mică1:: ;7. @@63A

TSH:B1

+lantat $lori cuînăl"imea `1 cm

1:: ;7.

1B4A43

TSH:C1+lantat $lori perene cu

balot1:: ;7. 1B14

TSH1)A1

Mdat supra$e"e $loricoleşi tranda$iri cu

$urtunul, de la hidran"i

-.%. 16311

TOTAL >

62



4.16.). DEVIZ PENTRU LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE

S!-+# $%r$?

D$";-!r$''r,!7+#;#;!

U"!,',$' $-ă&;ră

Pr$? ;"!,'r,+,'##$!

C'",!,.V'#+'r$T+,'#ă

#$!1. ). . .

(v &1

a1

b1

#dministrareaîngrăşămintelorchimice: haîn teren lucrat 13ACBBmanual 1123BB

(v &3

a1

b1

#dministrareasubstan"elor chimice pe

peluze şi rabate$olosind aparate demână.(e adaugă costulsubstan"ei.

ar

prin pră$uire C6BB

prin stropire A@B(v &4 +livirea gazonului. ar 3ABB(v & +livirea şi săpălugirea

rabatelor de $lori.ar 13ABB

(v &@

a1

&osirea manuală a peluzelor când terenuleste neacoperit de

planta"ii, în terenorizontal sau pe:

ar

pante până la 1 13CB(v &C <underea bordurilor

sau chenarelor din7u/us

m CB

(v &1B <underea ornamentalăa gardurilor vii dinarbuşti şi aaliniamentelor dinarbori

m2B

(v &12

a1

b1

<ăierea de corec"ie laarbori şi arbuşti:

buc. până la vârsta de 1B ani 112BB

peste vârsta de 1B ani 12BB

63



4.16.. LISTA MATERIALULUI VEGETAL PROPUS PENTRU AMENAJARE

Nr.7r,.

S%$7!'D$";-!r$%+%;#'ră

Nr.$<$-%#'r$

Pr$? ;"!,'r#$!

V'#+'r$,+,'#ă#$!

I. ARBORI ŞI ARBUŞTIA

#cer campestre Gugastru 12B.BBB#cer

monspessulanum3.2BB.BBB

#cer negundo#r"ar

americanCBB.BBB

#cer palmatum#r"ar

!aponezB.BBB

#cer pseudoplatanus

+altin demunte

1B.BBB

#cer rubrum #r"ar roşu 4.4BB.BBB

#cer saccharinum +altinargintiu 4BB.BBB

#cer tataricum#r"ar

tataresc12B.BBB

#esculushippocastanum

&astan BB.BBB

#ilanthusaltissima

cenuşar 4B.BBB

#lnus glutinosa anin 22B.BBB

#bies concolor 7rad

argintiu1.3B.BBB

#cer platanoides +altin decâmp

1.@2

#cer rubra +altin roşu 33.BBB#bies sp. 7rad 13@ABBB

B7uddleia davidii budleie [email protected]

7u/ussempervirens

7u/us 3BB.BBB

7etula pendula )esteacăn 131.2B7erberis vulgaris %racilă 11A.BBB

7erberisthunbergii %racilă !aponeză 1B.ABB

C

64



&ampsis radicans <râmbi"ă 3B.BBB&aragana

arborescens&aragană 1B.BBB

&arpinus betulus &arpen 12B.BBB&ercis

sili>uastrum#rborele

iudei1.BBB.BBB

&haenomeles !aponica

*utui !aponez

12B.BBB

&lematis sp. &urpen 3BB.BBB&olutea

arborescens7ăşicoasă 1B.BBB

&ornus alba &orn 12B.BBB&ornus sanguinea (ânger 12B.BBB&orlus avellana #lun 12B.BBB

&otinus lutea (cumpie BB.BBB&otoneaster

horizontalis

&otoneaster 2BB.BBB

&rataeguscoccinea

+ăducel 2BB.BBB

&tisus praecosa)ăturaverde

2BB.BBB

&atalpa bignonioides

(te!ar roşuamerican

32B.BBB

&ercissili>uastrum

#rborele'udei

@B.BBB

&otinuscogggria

(cumpie 21.2B

&otoneasterhorizontalis

&otoneaster 11A.BB

&hamaecparislaKsoniana

&hiparos de&ali$ornia

1.C62.2BB

D%eutzia hbrida %eu"ie 22B.BBB

EElaeagnus

angusti$olia(alcioară 2B.BBB

Euonmuseuropaeus

(alba moale 2BB.BBB

Hra/inuse/celsior

Hrasin 1B.BBB

Hagus slvatica $ag 1B.BBBHorsthiaintermedia

$orsitie 1B.BBB

G*inLgo biloba *ingo @@2BB

*leditsiatriacanthos

gladi"ă 6B.BBB

HIibiscus sriacus Iibiscus 33A.6B

Iippophae &ătina de 11A.BB

6



rhamnoides râuIidrangea

arborescenshortensie 4BB.BBB

I'le/ a>ui$olium 'le/ CBB.BBB

J

Guniperushorizontalis

'enupărorizontal

4A6.BB

Guniperus sp. 'enuperi 622.BBB

Jerria !aponica Jerie 2B.BBBL

aburnumanagroides

(alcâmgalben

1.@2

ari/ deciduas arice 24.4BBigustrum

ovali$olium

emn

câinesc

6.BBB

iriodendrontulipi$era

#rborealalea

B.BBB

onicera sp. onicera [email protected]

)agnoliaacuminate

)agnoliamare

6A6.BB

)agnolia Lobus )agnolie ABB.BBB)agnolia

soulangiana)agnolie 1.BBB.BBB

)ahonia

a>ui$olium )ahonie 1B.BBBP

+auloKniatomentosa

+aulovnie A.BBB.BBB

+hiladelphus sp. 'asomie 2BB.BBB+latanus sp. +latan 4BB.BBB+seudotsuga

menziesii%uglas 622BBB

+inus nigra +in negru @@BBB+inus mugo Gneapăn 4C4BBB

+inus cembra =îmbru 622BBB+icea pungens

)olidargintiu

46CBB

+icea glauca)olid

canadian4A2@BB

+icea abies )olid 444@BB+inus strobes +in neted C2.BB

+inus slvestris+in de

pă[email protected]

+icea pungens)olid

argintiu1B3.6B

+racanthacoccinea

+iracantă 233.@BB

+opulus sp. +lop negru 3B.BBB

6@



\uercus sp. (te!ar 3BB.BBB

R Dhus tphina 0"etar 12B.BBB

Dosa spp. <randa$iri .BBBDobinia sp. (alcâm

S(ali/ sp. (alcie 2B.BBB

(ambucus sp. (oc 1B.BBB(ophora !aponica (o$oră 3.BBB.BBB

(ali/ matsudana(alcie

!aponeză16.BB

(ringa vulgaris iliac 1B.BBB(piraea

vanhouttei(piree 1B.BBB

(e>uiadendron

giganteum

#rborele

mamut

1.ABB.BBB

(orbus sp. (orb BB.BBB(mphoricarpus

sp.&ârmâz 1BB.BBB

T<ilia tomentosa <ei argintiu 243.6B

<hu!a plicata<uie

gigantică1.B3A.6B

<hu!aoccidentalis

<uieocidentală

[email protected]

<amari/

ramosissima &ătina roşie [email protected]<suga canadensis <suga 3BB.BBB

<hu!a orientalis<uie

orientală1.1@@.@BB

<a/us baccata <isa 3B2.1BB<hu!a

occidentalis<uia

occidentală266.4BB

<a/odiumdistichum

&hiparos de baltă

1.2BB.BBB

U

Mlmus sp. Mlm 12B.BBBV8iburnum sp. %ârmoz 12B.BBB

QSisteria sinensis *licina 6@2BB

TOTAL LEI

66



BIBLIOGRAIE SELECTIVĂ

1. B$#!$ A#. 134. Plantele lemnoase din Rom&nia3 )anual de determinare. Editura #gro(ilvică

7ucureşti.

2. #+r!"7$&7; Ar!'"' 1333 .rhitectura peisajului3 Editura %iva, &lu! ?apoca.

3. I#!$&7; A"'>$#!7!' 1330 .rboricultura ornamental'3 Editura &eres, 7ucureşti,

4. P'#'$ L. 13( .rhitectur' peisager'3 4ucr'ri practice3 ito. 'aşi

. Pă;" M.P'#'$ L.13(( Y /lora spontan', surs' de plante pentru spa#ii ver1i. Editura (crisul

Domânesc,

@. Pr$' M.P'#'$ L.13() .rhitectura peisajului3 Editura &eres 7ucureşti.

6. S!-+"& J.O.136( .rhitectura peisajului, Editura <ehnică 7ucureşti,

A. S+"$' V. P'#'$ L. I#!$&7; A"'>$#!7!' 13(3 > .rboricultur' ornamental' *i arhitectur'

peisager'3 Editura %idactică şi +edagogică 7ucureşti,

6A

Arhitectura Peisajului

Documents

Transcript of Arhitectura Peisajului

Dinamica si tipologia peisajului. Note de curs

Arhitectura 1

Bucuresti arhitectura

Peisajului Curs Tatiana Sandu

Ecologia peisajului Curs An II sem II Specializarea: Geografia ...

CN1 Cursul 11.1 Arhitectura unui calculator - csit-sun.pub.ro I_7_Arhitectura Calculatoarelor... · 1 CN1_Cursul 11.1. Arhitectura unui calculator. Arhitectura unui calculator = Arhitectura

5.1 Protecţia Mediului 5.1.1. Protecţia naturii şi a peisajului ...

curs 2 analiza peisajului

Arhitectura Vernacular A Vers Arhitectura Neovernaculara

Integrarea peisajului în procedura EIM în România · Calitatea studiilor de impact din România din punct de vedere al evaluării peisajului ..... 70 III.2.2. Analiza valorilor

DINAMICA PEISAJULUI URBAN ÎN ORAŞELE GIURGIU ŞI CĂLĂRAŞI – STUDIU COMPARATIV

Planuri Arhitectura

constituit subiectul unui proiect propus de O.A.R. încä din anii 2005 — 2006, flind motivatä de convingerea cä protectia peisajului natural si construit, arhitectura de calitate

MONUMENTELE ISTORICE CA PARTE A PEISAJULUI...PARTEA I – ABORDAREA GENERALĂ A PROBLEMEI MONUMENTELOR ISTORICE ȘI A PEISAJULUI CAP. 2 Preocupări de-a lungul timpului la nivel internațional

Ecologia peisajului Curs sem II - old.unibuc.roold.unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/docs/2013/feb/25_10_04_43Curs_2.pdf · Ecologia peisajului Curs sem II Specializarea Geografia

Arhitectura Indiei

Argeologia peisajului

Arhitectura Peisajului-john Ormsbee Simonds

REZUMAT TEZA Doctorat Dinamica Peisajului Rural in Dobrogea de Sud

Arhitectura peisajului part 2