Chişinăuienii au reuşit să obţină rezultate importante în domeniul construcţiei oraşului şi arhitecturii. Statutul de „oraş istoric” obţinut în anul 1986 de capitala Moldovei se datorează centrului său. Cândva, la frontiera acestui cartier se încadra oraşul întreg, iar astăzi numai o parte mică a oraşului, înconjurată de un cerc important de clădiri construite în anii ‘60-‘80.

Pe dealurile Chişinăului vechi, din primele construcţii, s-au păstrat bisericile Mazarikiev (1752), Rîşcani (1777) şi Biserica de Bunăvestire (1807). Aceste biserici dispun de un plan comun, aşa-numitul „trei frunze”, care este caracteristic arhitecturii medievale moldoveneşti şi „podul moldovenesc”  care se caracterizează prin două niveluri de arci, care menţin cilindrul construcţiei şi cupola. 

În anii celui de al doilea război mondial Chişinăul şi-a pierdul fondul său de locuit la 78%. În anii 1947-1949 sub conducerea arhitectorului A. Sciusev a fost elaborat planul general de reconstrucţie şi construcţie a oraşului. La începutul perioadei de restabilire, soluţiile de arhitectură şi volum purtau un caracter de reconstrucţie şi de restaurare. Prima construcţie nouă a oraşului a devenit gara feroviară (1948, arh. L. Ciuprin).

Un eveniment important al anilor de după război a devenit construcţia străzii principale cu clădiri administrative şi case de locuit cu mai multe etaje. Faţadele clădirilor administrative ocupau cartiere întregi.  Ele se soluţionau prin porturi de paradă a sistemului de ordin cu menţinerea tradiţiilor clasice a arhitecturii Chişinăului, se ornau cu tăitură în piatră sau ceramică colorată: Ministerul Industriei Alimentare, arhitector V. Voişehovschi (actualmente o clădire cu mai multe funcţii situată pe bd. Ştefan cel Mare, 73), Ministerul Industriei Uşoare , arhitector P. Ragulin (bd. Ştefan cel Mare, 69), Academia Ştiinţeilor RSSM şi Ministerul Cominicaţiilor (arhitect. V. Mednec), Palatul Sindicatelor (arhit. P. Curţ, colţ str. Puşchin şi bd. Ştefan cel Mare). 

Case de locuit se ridicau după proiectele arhitecţilor S. Vasiliev, V. Voiţehovschi, Gh. Levental, D. Palatnic, S. Stalinschii, I. Şmurun. Cu părere de rău, aceşti ani nu au lipsit fără acţiuni de barbarism – în timpul acţiunii luptei cu biserica din 1964 a fost distrusă în urma unei explozii biserica în Parcul Central.

În rezultatul industrializării construcţiilor la mijlocul anilor ‘70 a devenit posibilă construcţia în zona aceasta seismic periculoasă a clădirilor cu mai multe nivele: 9, 12 şi 16 etaje. Clădiri înalte, construite prin această metodă au rezistat la cele mai puternice cutremure în anii 1977 şi 1986, şi astăzi înfrumuseţează bd. Dacia, bd. Ştefan cel Mare. Astfel de clădiri au început să fie construite şi în alte localităţi ai oraşului. La fel au fost construite şi clădiri mari sociale şi administrative: Casa Guvernului şi Palatul „Octombrie” (actualmente Palatul Naţional), arhitector S. Fridlin, clădirea Parlamentului, arh. A. Cerdanţev, Palatul Sindicatelor, arh. V. Cudinov,; hotelul „Naţional”, arhit. A. Gorbunţov şi V. Şalaghinov şi „Cosmos”, arh. B. Banîchin şi I. Coliubaev; Teatru de Operă şi Balet, arh. N. Curennoi şi A. Gorşcov; circ, arh. S. Şoihet şi A. Chiricenco; Aeroportul, arh. A. Exner. Estacada de transport a legat prin Valea Trandafirilor centrul oraşului cu Botanica şi aeroport. 

După obţinerea independenţei Republicii Moldova, construcţia în Chişinău practic s-a oprit. Cu timpul au început să fie restabilite bisericile, să se construiască

1

case de elită cu apartamente scumpe. A fost lărgită strada Ismail, construită gara auto „de Sud”, restaurată Gara feroviară, construite multiple magazine şi clădiri de oficii. Din momente negative a construcţiilor actuale pot fi menţionate construcţiile active în fostele zone de parcuri şi livezi.

În octombrie 2006 a fost luată decizia de lărgire a suprafeţei Chişinăului şi construcţiei sectoarelor noi (Budeştii-2 şi Staucenii Noi) cu infrastructura modernă, centre de afaceri şi multiple drumuri. Construcţia sectoarelor noi va permite soluţionarea problemei de locuinţe şi problemei transportului care în ultimii ani devine tot mai complicată.

Monumentele ChişinăuluiFiecare naţiune păstrează în memorie evenimentele importante din istoria sa,

perpetuând-le în piatră şi metal. În oraşul nostru au fost inălţate multe monumente frumoase. Monumentul lui A.S. Puşkin este cel mai vechi dintre monumentele ce s-

au păstrat în Chisinau, a fost înfiinţat în 1885 în Parcul "Ştefan cel Mare" din banii strânşi de către locuitorii capitalei prin gaj (1000 ruble în aur) şi este o copie originală exactă a părţii de sus a monumentului lui A.S.Puşkin, stabilit în Moscova pe Piaţa Puşkin. Chişinău a devenit al doilea oraş după Moscova, unde a fost stabilit monument marelui poet.

La ieşirea din parcul central este amenajat monumentul domnitorului ţării şi eroului naţional, Ştefan cel Mare, care a dus  Moldova la epoca de prosperitate şi de faimă într-o scurtă perioadă de independenţă între anii 1457-1504. 

Monumentul a fost construit după proiectul sculptorului Plămădeală din 1927, ci în 1990-1991. În martie 1957, în parc a fost deschisă Aleea Clasicilor literaturii moldoveneşti, pe piedestalul de granit roşu lustruit sunt instalate busturi de bronz ale scriitorilor şi activiştilor social-politici. Aleea a devenit un loc de vacanţă preferat de localnici şi vizitatori.

În orice ţară participantă la Marele Război Patriotic există memorial ca simbol al memoriei celor care şi-au dat viaţa pentru pacea şi viitorul nostru. În capitala Republicii Moldova  complexul memorial "Eternitate" a fost deschis pe 9 mai 1975, de-a lungul străzii P. Halippa. 

Componenţa Memorialului Victoriei este incoronată de o piramidă de 25 metri cu cinci puşti stilizate, care uneşte intregul complex şi, în acelaşi timp, îl divizează în sectorul de ingropări militare şi zona din jur. La baza piramidei se află o stea

2

mare cu cinci colţuri, în centrul careia arde Focul Veşnic, aprins de la Flacăra veşnică din cimitirul militar vechi.

De-a lungul părţii de nord-vest a memorialului sunt situate şase stelae de piatră, pe care sunt sculptate compoziţii ce simbolizează etape separate ale Marelui Război Patriotic, de la prima sa zi până în ziua Victoriei. La poalele stelae-lor, de-a lungul aleii, sunt situate 155 de plăci din marmură cu numele soldaţilor căzuţi eroic. 

Teritoriul memorialului este pavat cu plăci de piatră albă. În aprilie-august 2006 a avut loc reconstrucţia complexului memorial. Chişinăuienii au o bună tradiţie: în ziua nunţii, nou-căsătoriţii vin numaidecit la memorial pentru a depune flori la monumentul eroilor de război. Iar în ziua de victorie, 9 mai, pe teritoriul memorialului se strâng veteranii războiului şi urmaşii lor în memoria cărora arde flacăra eternă.

În 2007, pe bulevardul Miron Costin s-a deschis Complexul Memorial în memoria soldaţilor care au murit în războiul din Afganistan. Numele complexului este "Fiilor Patriei - memorie sacră". Autorii sunt sculptorul Boris Dubrovin şi arhitectul Vasili Eremciuk. Complexul reprezintă prin sine o sculptură falnică, la intrarea în zonă, a Maicii suferinde şi piloni albi uitându-se în ceruri.

La nivelul de cinci metri deasupra solului aceştia sunt incoronaţi de o coroană de spini din bronz. În centru este un bol de granit sub forma unei lalele negre, unde se pot depunde flori si lumânări. În jurul monumentului sunt instalate plăci de granit cu numele soldaţilor morţi. În partea de sus a operei este arborată o cruce. Înălţimea monumentului este de 15 metri. În plus, în jurul memorialului este situată o cascadă de havuzuri, care creeaza un microclimat unic în parc. Atât ziua, cât şi noaptea plimbarea prin parc prezintă o plăcere.

Naţiunea noastră preţuieşte grijuliu tot ce a fost lăsat de către strămoşi, şi, astfel, din secolele în secole multiplică bogăţia spirituală şi consolidează cultura de stat. Şi ca dovezi directe la aceasta sunt monumentele vechi pastrate şi cele nou construite care poartă evenimentele istorice şi o incărcătură emoţională mare.

BisericiArhitectura cultă de piatră din Moldova se deosebeşte prin  bogăţia unicală şi

varietatea deciziilor de  planificare, design şi stil. Trecând peste secole, aceasta şi-a păstrat o identitate vie. Rămăşiţele trecutului nostru sunt bisericile din Chişinău - parte a sufletului strămoşilor noştri, pietrele arhitecturale ale capitalei noastre. Aceste structuri sunt diferenţiate prin simplitatea, completitudinea construcţiilor şi

reflectă esenţa particularităţilor istorico-culturale şi etnografice caracteristice Moldovei.

Unul dintre cele mai interesante modele ale arhitecturii religioase din

3

Chişinău, atât pe plan istoric cât şi arhitectural, este biserica Mazarachi - una dintre cele mai vechi din capitală. Templul este situat pe un deal înalt de lângă râul Bâc, sub care se află sursa considerată de a  fi dat nume oraşului Chişinău. 

Dovezi documentare cu privire la momentul construcţiei sale nu s-au păstrat, dar, potrivit unor studii, aceasta a fost construită în 1752, sau în  anul 1772  de către comandatul militar din Moldova, Vasile Mazarachi.

Biserica Mazarachi se referă la locurile de cult care constituie prin sine tipul bisericii vechi moldoveneşti- trehkon (ca un trifoi). Acest tip de biserici a apărut la sfârşitul sec. XIV-lea - începutul secolului al XV-lea şi a devenit unul dintre fenomenele unice în istoria arhitecturii din Moldova. 

Multe surse vechi indică faptul că în antichitate aici au existat tuneluri subterane care legau castelul de pe deal cu malul opus al râului Bâc. Zvonul popular susţine că la havuzul bisericii Mazarachi iubea să se odihnească marele Puşkin, care locuia în apropiere, în casa generalului Inzov. În vremurile trecute despre aceasta vorbea şi inscripţia de pe o piatră la porţile bisericii.

Biserica Constantin şi Elena a fost construită în 1777 şi numită pentru localizarea sa în Rîşcani. Monumentul are mai mult un aspect “rural”, deoarece a fost construit pe timpul pe când reprezenta proprietatea Rişcani. 

Biserica Rîşcani este inconjurată de cimitirul vechi, cu care ea este demnă de a crea o mică rezervaţie arhitecturală. Aici s-au pastrat mai multe pietre funerare din secolul ХIХ, şi printre ele exemplare valoroase ale artei de

decupare în piatra din Moldova. La cimitir se află mormintele familiei Krupenski, Rally, Catichi, Donici, cu care a fost cunoscut  Puşkin. 

Simbolul architectural de cult, creat dupa anexarea Basarabiei la Rusia, este Biserica Sf.Gheorghe. Pentru o lungă perioadă de timp, data construirii acesteia a servit ca un subiect de dezbatere printre oamenii de ştiinţă. Unii cred că templul a fost construit în secolul al XVII-lea, în timp ce alţii cred că în secolul al XIX-lea.

Motivul pentru aceasta serveşte conexiunea la construirea templului ale diferitelor soluţii arhitecturale si de design, caracteristice, pe de o parte, clasicismului, pe de altă parte –

4

asupra arhitecturii naţionale moldoveneşti. Totuşi, punctul de vedere mai larg raspindit presupune că această clădire a Bisericii Sf. Gheorghe a fost creată în 1814 conform iniţiativei unui grup de bulgari, pe timpuri destul de numeroşi în Chişinău, şi a fost finalizată în 1819. 

În exteriorul bisericii poate fi simţită simplitatea şi monumentalitatea formelor în prezenţa unui decor modest, caracteristice pentru arhitectura secolului precedent.

La colţul dintre strazile 28 iunie şi 31 august, în centrul oraşului, este situată biserica Pantelimon (architect A.O.Bernardazzi) - monument interesant al arhitecturii religioase de la sfârşitul secolului al XIX.

Biserica Pantelimon se numără printre cele mai bune temple cu cruce construite în Moldova. Biserica Pantelimon - una dintre puţinele structuri care în 1892 au fost evidenţiate de către comunitatea arhitecturală din Rusia. În ciuda faptului că biserica Pantelimon este situată în inima capitalei, liniştea divină din jurul ei este rareori incălcată de zgomotul oraşului. Şi templul, înecat în verdeaţa copacilor vechi, atrage rezidenţii cu calmul si liniştea sa. 

Biserica Ciuflea - Biserica Sfântului Mucenic Teodor Tiron a fost construită în 1850-1858  ca monument de arhitectură. În 1956, pe fosta piaţă Ciuflea, pe partea Munceşti din Chişinău, a fost construită biserica Sf. Teodore Tiron. Este protejată de guvern. În prezent biserica funcţionează.Parcurile ChişinăuluiÎn Chişinău sunt 19 parcuri. În centrul oraşului este amplasat unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură peisagistică din Moldova, Parcul "Ştefan cel Mare", care a fost construit în 1818,cu o suprafaţă de  7 hectare. Acesta are 7 intrări, cuprinde 4 havuzuri.Havuzul principal este situat în centru, spre care converg toate căile din parc, echipat cu Wi-Fi gratuit. În centrul parcului pe o coloană de granit este situat bustul din bronz al lui A.S.Puşkin. Prin parc trece Aleea Clasicilor, împodobită cu busturi ale scriitorilor cu renume şi personalităţilor culturale din Moldova. Acesta este un loc tradiţional de odihnă, plimbări şi intâlniri ale chişinăuenilor.

Zona Catedralei (a.1836), s-a alăturat cu partea de sud-vest la Piaţa Marii Adunări Naţionale. Suprafaţa squarului este de 9 acri. Acesta are opt intrări, de la care alei directe conduc spre un spaţiu deschis în faţa Catedralei.

5

Iarna, în timpul sărbătorilor de Crăciun, parcul devine un colţişor de serbare, unde se decorează principalul brad al capitalei şi au loc petreceri publice. Vara piaţa se transformă într-o petrecere de tineret, unde puteţi întâlni reprezentanţii din subculturile underground.

Complexul de parcuri Valea Morilor cu suprafaţa de 114 hectare este situat în partea de sud-vest a oraşului. Acesta este situat pe un teritoriu cu un tip de relief interesant  şi plantaţii verzi.Centrul compoziţiei peisajistice a servit zona lacului a carui suprafaţă este de 34 hectare. În 2008, acesta a fost drenat. În prezent pe teritoriul parcului sunt amplasate Teatrul Verde cu 5000 de locuri, parcul de distracţii "Aventura", terenul pentru volei şi câmpuri de badminton. La parc se anexează zona de liber schimb şi săli de expoziţii Moldexpo, în care în mod tradiţional se desfăşoară cele mai mari expoziţii din Moldova.

Parcul Valea Trandafirilor împodobeşte partea de sud-est a oraşului. Odată pe locul parcului a fost o zonă naturală verde cu o arie de 145 de acri, intercalată cu plantaţii de trandafiri. Acum partea centrala a parcului este decorată cu o cascadă de lacuri, suprafaţa apei careia are 9 hectare. În parc există aproximativ 50 de specii de arbori şi arbuşti. Aici există un orăşel de atracţii cu Roata Morţii, pavilionul aparatelor de joc, restaurantele "Club Royal Park" şi "Curtea Vânătorului". 

Parcul "La Izvor " este cel mai tânăr parc din Chişinău (a.1972) şi este situat la ieşirea de nord-vest a oraşului pe strada Calea Ieşilor. Parcul are o suprafaţă de 150 de acri. Componenţa parcului este determinată de o cascadă de iazuri legate prin canale. Principalele specii de lemn sunt salcâmul, arţarul, mesteacănul, plopul. Alei drepte duc spre un pod original, cu vedere la insula de basme, destinate pentru recreerea copiilor.

Parcul "Rîşcani" (a.1970) împarte două zone urbane: Rîşcani şi Ciocana. Parcul are suprafaţa de 32 ha. Parcul este dominat de specii locale de arbori: salcâm alb, tei argintiu, plop Lombardia, salcie pletoasă. In centrul parcului este amplasat un lac pitoresc, unul dintre cele mai mari din Chişinău.La 12 km nord-vest de Chişinău, pe malul rezervorului Ghidighici este situat Parcul Ghidighici. Zona acestuia este de aproximativ o mie de hectare, din care 124 sunt ocupate de plantaţii verzi. În acelaşi timp, aici  se pot odihni până la 30 de mii de oameni. Pentru comoditatea vizitatorilor parcul este împărţit în plaje frumoase, baza cu

6

facilităţi sportive, staţie cu bărci şi pescuit. Acum câţiva ani iubitorii chişinăueni de windsurfing preferau acest rezervor.Vacanţa în parcurile Chişinăului prezintă o oportunitate de relaxare, plăcere şi o zi de neuitat în sânul naturii.

Teatre şi săli de concerteChişinăul dispune de o istorie teatrală bogată. Imediat după al Doilea Război

Mondial a fost construită clădirea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, spectacolele dramatice a căruia adună săli pline. Luaţi cu dumneavoastră un traducător sau un cunoscut care vorbeşte limba română, deaorece majoritatea spectacolelor sunt în limba română.

Chişinăul pe drept, poate să se mândrească cu aşa săli cum sunt Sala de Orgă şi Filarmonica, care pe lângă toate, reprezintă şi un interes arhitectural. Soarta Sălii de Orgă este interesantă, în care un rol important a jucat acusticul. Clădirea, care până la război a fost o bancă, s-a transformat în sală de concert, fiind unica din Moldova care dispune de organ .

Teatrul Naţional de Operă şi Balet este cunoscut prin numărul mare de spectacole care se bucură de popularitate, şi care a reuşit să obţină un număr mare de premii la diferite festivaluri. Sezonul teatral începe la sfârşitul verii şi durează până în primăvară. O popularitate mare au obţinut festivalurile anuale “Invită Maria Bieşu”, care se petrec sub patronatul acestei vedete de mai mult de zece ani.

În fiecare an, la începutul toamnei, în Chişinău vin vedetele de operă şi balet, pentru a bucura în decurs de o săptămână publicul cu interpretarea lor a spectacolelor clasice. În ultimul timp, publicul din Chişinău a fost bucurat de vedetele teatrului rus: Evghenii Mironov, Lia Ahedjacova, Tatiana Doghilev, Boris Scerbacov şi mulţi alţii care au adunat săli pline. 

În teatrul dramatic rus A.P. Cehov este un repertoriu diferit, care se schimbă des. În teatru, alături de clasică, de succes se bucură şi piesele moderne. Activitatea teatrului de mai multe ori a fost apreciată cu diferite premii şi victorii la festivale. Teatrul este acceptat bine nu numai de „propriul public”. La toate spectacolele, toate biletele au fost vândute.

În sala de concert a Palatului Naţional se petrec concerte a vedetelor de estradă naţională şi internaţională. 

La momentul actual în Chişinău puteţi să vedeţi şi spectacole în limba rusă la:Teatrul Dramatic Rus „A.P. Cehov” (str. Vlaicu Pârcălab, 75), Teatru-studio "Strada Trandafirilor" (str. Cuza-Vodă, 19/3).De asmenea puteţi urmări şi spectacole în limba română la: Ginta Latină (str. Sfatul Ţării, 18), Teatrul municipal "Satiricus. Ion Luca Caragiale" (str. Eminescu, 55), Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" (bd. Ştefan cel Mare 79), Teatrul Republican "Luceafărul" (str. Veronica Micle, 7), Teatrul  "Eugene Ionesco" (str. Sfatul Ţării, 18).

7

Amatorilor de artă dramatică Chişinăul propune un spectru larg de teatre cu piese în limba rusă şi română, iar în zilele festivalurilor teatrale din primăvara – în limbile participanţilor.Astăzi, ca şi în trecut, spectacolele şi concertele sunt cerute de public. Ele sunt necesare pentru a opune rezistenţa obişnuinţei sure şi pentru o renaştere culturală nu numai chişinăuienilor, dar şi a lumii întregi.

Muzee

Muzeele Republicii Moldova sunt un component important a Avuţiei Naţionale Culturale. Toată averea naţională este concentrată în colecţiile muzeelor, care creează o reţea amplasată pe întreg teritoriul al republicii, şi include peste 65 de instituţii specializate. Majoritatea muzeelor este concentrată în Chişinău.

Avuţia poporului este reflectată prin exponate şi artefapte prezentate în Muzeul Naţional de Istorie (Mai mult de 165.000 de expoziţii adevărate), precum şi în Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Reală, unde sunt prezentate exponate arheologice, care reflectă dezvoltarea societăţii, începând cu epoca paleolitului până în epoca medievală – cele mai reprezentative muzee ale Moldovei.

Colecţia Muzeului Naţional al Artei Grafice din Republica Moldova numără astăzi peste 33 mii de obiecte de artă - este pe larg prezentată arta grafică moldovenească (pictura, grafica, sculptura, şi alte arte frumoase). Colecţia cuprinde perioada epocii medievale pînă în zilele de azi. O atenţie deosebită merită colecţia moldovenească de icoane din epoca medievală. Icoane, cărţi şi manuscripte oferă o anumită imegine despre dezvoltarea Creştinismului pe teritoriul Moldovei şi despre influenţa religiei.

Cu literatura română puteţi să faceţi cunoştinţă în Muzeul Literaturii Române „M. Kogâlniceanu”, unde majoritatea cărţilor expuse sunt ediţiile clasicilor româneşti, începând cu D.Cantemir. Dacă vă interesează arheologia, nu departe este amplasat Muzeul de Arheologie şi Etnografie.

Pe 21 septembrie 1820 în Chişinău a sosit A. Puşkin, care a fost expulzat din capitala Rusiei pentru trei ani în Moldova. Poetul s-a oprit în casa generalului Inzov, unde astăzi este deschis muzeul. Nu rataţi şansa de a vizita casa de artă a poetului, unde el a creat o mulţime de poezii, „Gavriliada”, prima parte a romanului în poiezie „Evghenii Oneghin” şi altele, care sunt o avere a literaturii mondiale.

8

În timpul său, în Chişinău, au trăit arhitectori recunoscuţi ca: A. V. Sciusev şi A. O. Bernardazzi, hainele şi lucrurile personale ale cărora se păstrează în casa- muzeu Sciusev.

Ansamblul Catedrala Naşterea DomnuluiMonument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul

monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844). Are trei altare, central – Naşterea Domnului, laterale: sudic – Sf. Alexandru Nevski, nordic – Sf. Nicolai Mirlikysky. Arhitect A. I. Melnikov, maestru al stilului empir rus.

Ansamblul catedralei, alcătuit din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte. Lucrările edilitare scot în evidenţă preocuparea pentru crearea centrului urban, un rol deosebit în care trebuia să-l joace în compoziţia sa arhitectural-spaţială – catedrala oraşului. În planul din 1817 în centrul oraşului era deja indicată amplasarea catedralei, cu un plan cruciform.

Catedrala. Arhitectura este în stil neoclasic târziu, numit şi empir, cu folosirea pentru coloane a formelor elene antice. Catedrala a fost construită în stil eclectic, o combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central. În plan reprezintă un pătat cu latura de 27 m, prin alipirea la corpul cubic a patru porticuri a câte şase coloane dorice, fiind obţinut un plan cruciform, cu faţadele soluţionate identic.Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susţinută de patru piloni pătraţi în secţiune, care

preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri şi a patru pendantivi. Învelitoarea cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de 13 m lărgime, cu 12 ferestre, interiorul este inundat de lumină. Suprafeţele interioare ale pereţilor şi bolţilor au fost pictate cu subiecte biblice şi evanghelice. Părţile tencuite sugerau impresia dalelor din marmură.Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla şi cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele iniţiale.

Clopotniţa. A fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanţă de ea, simetric cu catedrala şi faţă de centrul geometric al cartierului catedralei. Are patru niveluri, trei prismatice, cu latura în retragere succesivă, iar al patrulea sub forma unui foişor circular în plan, pentru camera clopotelor, acoperit cu o cupolă. La primul nivel se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două

9

coloane, amplasat în latura sudică. Porticuri identice împodobeau fiecare faţadă a clopotniţei, realizându-se o repetare, la o scară micşorată a compoziţiei catedralei, armonizând cu aceasta şi prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea şi reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.

Porţile Sfinte. Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniţă specială, în care a fost comasată funcţia de clopotniţă cu cea a porţii de intrare, autor arhitectul Luca Zauşkevici. Clopotniţa-poartă a obţinut forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcţia Mitropoliei (distrusă în anii războiului).Este o construcţie în spiritul stilului empire,

particularitatea arcului din Chişinău rezidă în soluţionarea trecerii în patru direcţii, obţinând patru faţade identice, cu patru piloni. În plan este pătrată, cu pilonii de la colţuri împodobiţi pe două faţade exterioară cu câte o pereche de coloane corintice. Partea superioară este un atic, care se sprijină pe aceşti patru piloni, care corespunde camerei clopotelor, unde atârnă clopotul greu de 400 puduri.

10