STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
-
Upload
alexandraabia -
Category
Documents
-
view
322 -
download
5
Transcript of STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
1/12
STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
IN PEISAGISTICA- indica modul de armonizare(a vegetalului cu mineralul) a elementelor naturale (sol,apa,
egetatie) cu cele artiiciale (alei, antani, !azine, ar"itectura, o!iecte de arta plastica) in vederea realizarii unei
tinute artistice distincte si unitare#Acesta insumare de elemente tre!uie sa raspunda unor deziderate $ecologice
-unctionale -estetice
-practica indelungata
-cautari continui din partea popoarelor si civilizatiilor
-ormarea criteriilor a permis la inceputul sec %&III sa se aca o departa'are a modelelor si trierea
acestora pe categorii si stiluri
Watelet si Hirschfeld$s sec %&III $nu vor!eau de stiluri ci de gradini (ranceza, engleza, c"ineza)
G.Thoim-*+- clasiicare iu lucrarea Planuri rationale ale tuturor tipurilor de gradini-gradini simetrice-nu admit in compozitie decat orme regulate si supraete predominant
plane pe portiuni sau c"iar in intregime
-gradinile chineesti! englee sa" nereg"late- oera intr-un spatiu limitat toate elurile deorme cat si diverse lucrari de arta si constructii decorative diversel, ingramadite ara a
i necesare si ara sa se gaseasca intr-un raport unele cu altele
-gradini de #eisa$%#eisageresau din natura care imita cele mai rumoase scene din natura
acand sa dispara arta care a servit sa le sta!ileascasec %%- #&acherot si H.H"''ard$stil"rile clasice, geometria se impune in planuri si orme
-stil"ri romantice, unde dicteaza traseele si ormele li!ere
./0 1omania $(armain" (aco)schiin lucrarea Ar"itectura peisa'elor2 -stil"l geometriccu variantele - maur
-italiano-rancez din renastere si !aroc
-stil"l li'er #eisager-c"ino-'aponez
-anglo-american -stil"l mi*t$contemporan, com!inatie a celor doua anterioare
.3 $ +ilofteia Negr"ti"Spatii verzi $stil"ri geometric! #eisager! mi*t..*-&iorica Constantinescu Arta gradinii4 evita o clasiicare acand o descriere a evolutiei
STILUL GE,-ETRI(
C1ITE1II $amena'area gradinilor intre Tigru si Eurat(5333 ani) , conceptia gradinilor egiptene (/333ani),
relatia gradina- ar"itectura (6 *333 ani)
-gradinile romane (au asimilat o serie de e7periente orientale si elenistice), elemente ce ac legaturaintre ar"itectura si gradina -peristil
-portic
-patio-vegetatia asonata in orme geometrice
-monumentalul, prezent in ma'oritatea gradinilor
-canalul de apa ,practicat anterior de egipteni
-gradinile maure $moment culminant, dominatia ar"itecturii asupra gradinii, acesta devenind o incaperara tavan4 a palatului
-renasterea italiana $relatia stransa gradina $ar"itectura
-promovarea traseelor-elemente de legatura cu ar"itectura (ziduri, scari, !alustrade)
-avorizarea apei in miscare (cascade, antani)
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
2/12
-asocierea decorului sculptural cu apa
-clasicismul $revenirea la ordine stricta $&ersailles
- sec %&III - maturitatea stilului geometric
Gradina &ersailles $ Paris Gradina &ersailles $ Paris
Gradina &ersailles $ Paris Gradina &ersailles - Paris
Str"ct"ra generala%com#oitia$suport- a7e riguros trasate
-a7e ierar"izate
-su!ordonarea spatiilor e7terioare ata de o!iectul de ar"itectura-domina aliniamentele si ung"iul drept
-cur!e in minoritate-dominanta in compozitie-cladirea8cladirile-descresterea interesului de la dominanta (ar"itectura) spre perierie
-spre perierie circulatia este cu oc"iuri mai mari si vegetatia mai !ogata , necontrolata ormal
-punerea in valoare a a7ului ma'or prin2 -desc"ideri generoase, succesiuni de terase, partere cu decoratii savante, policromie de lori,
supraete de apa, ritmuri e7primate categoric prin2
$ar!ori, antani, ar"itectura minora, sculpturi
-control riguros al rapoartelor -dispunerea planurilor de delimitare al verticalelor si al ormelor
-statuile $unctie estetice intrinseca
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
3/12
-inno!ileaza spatiul
-creeaza un ritm
-atentioneaza asupra punctelor de interes -se preera perspective de capat
-nu se poate vor!i de o utilizare categorica a compozitiilor simetrice
-apa, aport de $visare, miscare, stralucire, prospetime, inedit -componenta preerata a stilului sau uneori dominanta e72&ila 9:Este
-orme ale apei-!azine $orme geometrice-!orduri decorative-antani $ clocot
- 'eturi
-compozitii acvatice impreuna cu sculpturi
-cascade si grote cu apa-curs de apa, "elesteu
-relieul $adaptat compozitiei
-vegetatia $mai mult o orma de ar"itectura4 in zona centrului compozitiei, animata insa de viataanuala -culoare, miros
-mai li!era la perierie
e7#2 Gradina Tuilleries-Paris, Parcul Sceau7-Paris, Sanssouci-Potsdam, Petrodvoret $St#Peters!urg; in sec %%stilul geometric agreat la scuaruri, esplanade etc#
Parcul Sceau7-Paris Parcul Sceau7-Paris
Parcul Sanssouci-Potsdam Parcul Sanssouci-Potsdam
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
4/12
Parcul Sanssouci-Potsdam Parcul Sanssouci-Potsdam
STILUL PEISAGER
-structurat in sec %&III
-origini $e7perienta c"ineza -e7perienta 'aponeza $contemplarea naturii, descirarea legilor naturii, guvernau si iinta umana
-motivatie religioasa, gradina o reverie, natura tre!uie traita, ea induce unui privitor ganduri, sentimente,
contemplare, reverie
-contrastele si armoniile 'ucau un rol ma'or $gradinarul c"inez $artist complet si ilozo -gradinaritul, arta regala, cea mai importanta dintre toate artele
-imo!ilism
-gradina peisagera, 'aponeza $acuza sim!olistica -diminueaza graismul c"inez in avoarea e7presiei
-dinamica conceptelor, dinamism
-evolutia si urmarirea in timp a gradinii
-sec %&III $inluenta orientala-noua atitudine ata de natura $##1ousseau 1eaintoarcerea la natura4
-reactia la artiicialitate, intepenire si rigoare (modelul geometric &ersailles) conduce la cautarea unui nou
model de gradina $peisagera-principii $a nu incorseta natura dar nici de a o copia intocmai ci de a descoperi maiestria acesteia in utilizarea
elementelor compozitiei, in cautarea irescului, in continuarea gradinii dincolo de limitele sale in peisa'ul
neprelucrat evitandu-se prezenta zidului de delimitare-gradina peisagera nu a avut un autor de talia stilului geometric (-3>)-arta gradinii nu este nimic altceva decat impodo!irea pamantului cu acceasi
diversitate (iar!a, lori, ar!usti, copaci, ape, dealuri si vai) cu care natura il prezinta privirii### doar
com!inarea elementelor este alta, care corespunde anumitor idei4-Sc"iller $in gradina natura nu tre!uie sa-si piarda irescul si autonomia in avoarea unei simetrii
inanimate
-?#=ent $considerat parintele artei moderne a gradinilor $gradina C"is@ic-compozitie eterogena
-osep" Addeson ('urnalist) -0* -peisa'ul, * categorii estetice $pitorescul -su!limul
-egalitatea $gradina-poezie
-gradina-paradis
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
5/12
(aracteristicele stil"l"i #eisager2
-terenuri cu topologie animata (c"iar prin interventie artiiciala) -rupturi -pante
-concavitati-conve7itati
-proil rant in relatii armonice curestul terenului
-inserierea cat mai ireasca a suitelor de orme si cur!e-valoriicarea cat mai eicienta a scenelor4 e7istente-ineditul devine un scop
-interesul este tentat $privirile spre ininit (perspective lungi) sunt inlocuite cu am!iante locale oerite
din loc in loc
-e7clude -simetria, aliniamente -supraetele plate prea intinse si riguros delimitate
-o!iectele de ar"itectura -nu mai dicteaza
-cauta o consonanta cu cadrul incon'urator -prezenta discreta
-se evita $terasele
-scarile monumentale -colonadele
-porticele ample
-aleile conduc spre puncte de interes $vegetal $grupare vegetala , ar!ori solitari
-apa- oglinzi, cascade -arta monumentala
- aleile nu au orme geometrice
-vegetatia $componenta ma'ora a amena'arii $de la peluza pana la masiv plantat - totusi cu reguli !ine sta!ilite (desi pare naturala) $alegerea speciilor
-asocieri
-dispunere
-paleta cromatica -trunc"i, runze, lori, ructe care sa permita
scene pe anotimpuri-lumina importanta in conigurarea scenograiei $directa
-insinuata
-iltrata etc#
-apa $importanta pentru atmosera $calm -meditatie
-visare
-nu mai acuza astul, nu mai preamareste ar"itectura-orme de maniestare ("elesteul, cursul sinuos, cascada naturala4, izvorul)
E7#2 Buttes C"aumont, ontsouris, onceau $Paris, Seton-
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
6/12
Parc Buttes C"aumont $ Paris Parc Buttes C"aumont $ Paris
Parc onceau $ Paris Parc onceau $ Paris
Seton Par $
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
7/12
STILUL -IT
-aparut in sec %&III-de apt la o scara redusa a aparut in antic"itate- la gradina se adauga zona de vanatoare
-in Evul ediu
-sec %&I-%&II Dranta si Angliarientarea catre solutia mi7ta e avorizata de2
-dezvoltarea stilistica in care !aroc-ul, rococo-ul si clasicism-ul tre!uie sa se impace cusentimentalismul preromantic-parcul englezesc nu daduse nici o realizare compara!ila cu &ersailles-ul
-de preerintele naturistilor
-tendinta spre utilitar
-redescoperirea ruralului , a ormei-de teoreticienii si scriitorii perioadei
Farcourt- 00/- teoretician al parcului mi7t
-tratatul despre decoratia e7terioara a parcurilor si gradinilorFirsc"eld -00. $Germania $ Teoria artei gradinilor4
?atelet- 00> $ Dranta $ Eseu asupra gradinii4
vor pune pro!lema genurilor de gradina, tipurilor de peisa' ce tre!uie cuprinse in gradina $vesel -melancolic
-romantic
-su!lim
-sec %I% $%% $ e7emplele de gradini mi7te se inmultesc-va conta ca parcurile pu!lice sa satisaca 2-nevoia de destindere a individului tot mai stresat
-primirea pentru recreere si sport a unor mari mase de oameni
E7# in 1omania $Cismigiu -parcul Carol8
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
8/12
Parcul Cismigiu $ Bucuresti Parcul Cismigiu - Bucuresti
Caracteristici 2-in zonele reprezentative si in cele destinate marelui pu!lic se opteaza pentru tratarea geometrica care
asigura $monumentalitate -pune in valoare constructiile
-proile transversale largi necesare acceselor pentru spectacole, sport, e7pozitii -platorme generoase in ata cladirilor
-platorme in 'urul o!iectelor de arta
-tratarea geometrica $mai su!stantionala la scuaruri -mai diminuata la parcuri
-in aara centrului ma'or al compozitiei se opteaza pentru tratarea peisagera (natura mai putin prelucrata)
-organizarea li!era a circulatiei-natura neprelucrata ,neasonata
-se evita perspectivele largi
-constructii de mica amploare-am!ianta pentru plim!are solitara
-evadarea din ur!an si cotidian
-contemplatie si meditatie
-vegetalul se supune acelarasi reguli $in partea de primire- paleta coloristica la cote ma7ime
-ar!usti si ar!ori cu coroana colorata
-se acuza perspectiva-se creaza undaluri $constructii, sculpturi
-se cauta ritm
-in zonele de evadare din ur!an, cotidian se cauta $pitorescul
-naturalul
-apa se prezinta su! diverse orme2 !azine, antani, cascade, lacuri, cursuri de apa su!ordonate stilului
din zona respectiva-prelucrarea elementelor din cele doua stiluri intr-o singura compozitie, rezulta o gama diversa de
elemente decorative, unctia de tranzitie o are vegetalul
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
9/12
Parcul Carol8
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
10/12
-gradina spectacol
-gradina parte a peisa'ului
-gradina o!iect de arta si sansa de airmare-evolutia te"nico-stiintiica $gradina insumare a elementelor naturale
-gradina sintetica, simulata
omente in aparitia genurilor2C"ina $peisa'ul putea deveni 2de veselie, de groaza, de !asm
1enasterea $de prost gust sunt considerate naivul, autenticul, spontanul-demn nu e decat ceea ce trece prin spirit-renaste placerea gradinilor ilozoice antice
Baroc si Clasicism $gradina cantatoare4 (&ila 9:Este)-'ocul apei, orgile puse in miscare de ape
&ila 9:Este $ Tivoli &ila 9:Este $ Tivoli
&ila 9:Este $ Tivoli &ila 9:Este $ Tivoli
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
11/12
&ila 9:Este $ Tivoli &ila 9:Este $ Tivoli
Sec# %&III-gradina devine o!iect de studiu al esteticienilor
E7#2sec#%I%-1#aer airma ca orma ar!orilor si modul lor de asociere pot crea impresia de2
-severitate-li!ertate
-amuzament
-raceala-utilitate
-artiicialitate
F#Fu!ard in .+ propune genurile $grandios
-entuziast
-melancolic
-trist
1omania $C#Cacovsc"i propune doua categorii2 -genuri ma'ore $inspirat -im!ucurator
-visator -protector
-genuri minore $calmant
-melancolicGenul de peisa' rezulta si din atitudinea emotionala provocata, depinzand de actorii2
-realitatea izica a cadrului e7#-zi insorita8ploioasa, rasarit, amurg, anotimp
-starea suleteasca individuala e7#-varsta, atri!utele8caracterul individului
-genul calmant se realizeaza din $spatii controla!ile
-spatii prote'ate -peluze linistite -alveole in masive plantate
-supraete statice de apa
-alei cu trasee li!ere -omniprezenta vegetalului
-dominatia orizontalitatii
-perspective scurte -monocromatica sau cromatica dominanta (verde, al!astrul apei, com!inatii
pastelate)
-
7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI
12/12
-genul visator $poate asocia antezia cu misterul
-privirea atrasa de panorame ample, o!iecte de ar"itectura ma'ore
-eect o!tinut mai ales prin stilul peisager -evitarea socurilor
-prezenta apei ara maniestari violente (arteziene,clocot,ca scade etc#)
-scene de natura virgina -ar!ori solitari
-siluete de dealuri si munti in departare -cromatica simpla -trimitere la trecut (arta igurativa)
-elemente e7otice
-genul vesel $com!inatii contrastante de dispunere, orma , culoare
-spatii desc"ise-perspective diverse
-ritm
-prezenta 'ocului de apa-componente decorative
-surprize
-densitate am!ientala-coloristica diversa
-genul monumental $indeamna la atitudini solemne, entuziaste
-se supune unor rigori ar"itecturale de ansam!lu2 a7e, perspective
-ierar"izarea spatiilor-ritmul dispunerii
-volumetria
-semniicatia elementelor-gradarea interesului
-relationarea de scara intre $circulatie
-vegetal
-ar"itectura-masive clar conturate
-aliniamente-partere decorative ample
-supraete mari de apa
-o!iecte monumentale