Argumentarea eficientă – fişă de lucru

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Era cam pe la rândul al treilea al salipgiilor; mijea bine de ziuă, când d. Lefter, după ce rătăcise atâta vreme prin mahalale, ajunse în sfârşit în maidanul din strada Emancipării, în faţa cocioabei, de unde ridicaseră aseară pe cele trei chivuţe...

Poate... poate că rugăciunea să biruie ce n-a putut birui violenţa... şi d. Popescu bate cu sfială la uşa sărmanei locuinţe... Nici un răspuns... Mai bate odată, tot aşa de discret... Acelaşi rezultat... Să bată mai cu inimă!... Dar mai multă inima n-are... Se apropie în vârful galoşilor de ferestruică şi ascultă ce să fie înăuntru... În tăcerea dimineţii umede şi neguroase, se aud bine horcăieli... Femeile, zdrobite de împrejurările prin care trecuseră, dormeau duse.

D. Lefter şezu pe marginea de lemn a prispii şi aprinse o ţigaretă... Şezu cât şezu aşa, meditând un discurs bine simţit pentru a convinge pe chivuţe că nişte femei muncitoare pot câştiga o avere într-un chip onorabil, fără să caute a ruina pe un om, de la casa căruia au câştigat totdeauna o bucăţică de pâine... Ar fi păcat! Şi mai la urmă, el a dat de ştire: biletele sunt anulate; dar zece, cinsprezece la sută, da! O avere necalculabilă, care le pică din cer: bogate, independente şi... oneste, ş.c.l...

Deodată, se aude zgomot uşor în casă... în sfârşit, s-au deşteptat... Musafirul se scoală-n picioare, tuşeşte şi pune mâna pe bordul pălăriei. În acelaşi moment uşa se deschide şi se arată-n prag chipul neţesălat al fetii:

- Haoleu, mamă! Săriţi! C-a venit hăla iar! Femeile sar degrab:

- Iar ai venit, nebunule? Ţipă Ţâca.

- Ai venit iar la belete, ai? Urlă bătrâna. Şi, până să n-apuce d. Popescu să salute măcar, se pomeneşte fleaşc! Drept în ochi, o strachină cu prune sleite!

- Na belete!

- Să pui să ne omoare, nevinovate, la poliţie, ai? Oţule!

Şi după ce i-au luat văzul, trege-i pumni, palme, şi pe urmă care cu ce apucă, baba cu o cratiţă, fata cu o scurtătură de lemn şi femeia cu un arn, şi dă-l tava pân noroi:

- Na belete! Na belete!! Na belete!!!”

(I. L. Caragiale, Două loturi)

1. Indică tema discursului pe care se pregăteşte să-l ţină d. Lefter chivuţelor

2. Completează tabelul cu exemple corespunzătoare pentru fiecare calitate a argumentării

eficiente

Logică1

Emoţie 2

Caracter 3

3. Explică motivul pentru care discursul pregătit nu a putut fi rostit, urmăreşte cadrul4 şi timpul în care s-a desfăşurat relaţia dintre vorbitor şi conlocutoare.

Strategiile comunicării – fişă de lucru

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

1 Abilitatea logică a vorbitorului se referă la abilitatea de a dezbate pe tema dată, făcând apel la realităţi concrete2 Emoţia presupune capacitatea vorbitorului de a influenţa şi sensibiliza audienţa, implicând-o afectiv3 Caracterul se referă la aptitudinea vorbitorului de a fi credibil în faţa interlocutorului4 Cadrul în care se desfăşoară influenţează eficienţa argmentării

„Când ies de dimineaţă din casă; o trăsură din trap mare intră pe strada mea; în trăsură, madam

Caliopi Georgescu, o bună prietină. O salut respectos. Cum mă vede, opreşte trăsura, înfigând cu

putere vârful umbreluţei în spinarea birjarului.

— Sărut mâna, madam Georgescu, zic eu, apropiându-mă.

— La dumneata veneam! răspunde cucoana emoţionată.

— La mine?

— Da... Te rog să nu mă laşi!

— ?!

— Să nu mă laşi! Trebuie să-mi faci un mare serviciu amical... La nevoie se arată amiciţia: să

vedem cât ne eşti de prietin!

— Cu cea mai mare plăcere, madam Georgescu, dacă pot...

— Poţi!... să nu zici că nu poţi!... ştiu că poţi!... trebuie să poţi!

— În sfârşit, ce e? de ce e vorba?

— Dumneata cunoşti pe... Ştiu că-l cunoşti!

— Pe cine?

— Ţi-este prietin... ştiu că ţi-e prietin! să nu zici ca nu ţi-e prietin!...

— Cine?

— Popescu, profesorul de filosofie.

— Suntem cunoscuţi, ce e drept; dar chiar aşa buni prietini, nu pot să zic.

— Las' că ştiu eu...

— Ei?

— Ei! trebuie numaidecât să te sui în birje cu mine, să mergem la el, să-i vorbeşti pentru Ovidiu.

Cititorul trebuie să ştie că madam Caliopi Georgescu are trei copii — Virgiliu, Horaţiu şi Ovidiu

Georgescu. Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de drept, Horaţiu în al doilea, şi Ovidiu

vrea să intre în anul întâi, la aceeaşi facultate. Ovidiu trece acuma examenul sumar de şapte clase

liceale, şi, cu toată bravura lui, pe cât spune cocoana Caliopi, după ce a biruit toate obiectele, s-a-

nţepenit la Morală.

— Închipuieşte-ţi, zice mama emoţionată. Să-l persecute pe băiat! să-i zdrobească băiatului

cariera!... Cum este el simţitor, e în stare să se prăpădească... Ştii ce mi-a zis? „Mămiţo, dacă

pierz un an, mă omor!..." E în stare, cum e el ambiţios... închipuieşte-ţi, să-i dea nota 3, şi lui îi

trebuie 6... Şi la ce? tocmai la Morală... Acu, dumneata îl cunoşti pe Ovidiu de când era mic...

Ştii ce creştere i-am dat!...

— Ei! bravo!

— Auzi, tocmai la Morală... Suie-te, te rog.

Şi, zicând acestea, cucoana îmi face loc lângă dumneaei în trăsură.

— N-ar fi fost mai bine, madam Georgescu — zic eu — să fi mers d. Georgescu în persoană la

profesor?... Ştiţi..., d. Georgescu, om cu greutate... ca tată, altfel... Eu... de... străin...

— Aş! ţi-ai găsit! Georgescu! nu-l ştii pe Georgescu ce indiferent e cu copiii? Daca ar fi fost

după Georgescu, nici Virgiliu, nici Horaţiu n-ar fi fost în facultate... Despre partea lui Georgescu,

rămâneau băieţii fără bacaloriat!... Suie-te, te rog!”

(Bacalaureat, I. L. Caragiale)

1. Indică tema dialogului dintre madam Georgescu şi narator

2. Urmăreşte modul în care se manifestă strategii ale comunicării5 (ezitarea, tatonarea,

politeţea) în discuţia dintre cele două personaje… selectează câte un exemplu pentru

fiecare situaţie

5 Strategiile comunicării sunt de obicei de tip anticipativ şi vizează reacţia interlocutorului. Ele se realizează la nivel nonverbal, prin gesturi specifice, mimică, poziţia corpului dar şi la nivel verbal prin elemente / structuri precum: de… , ei!; aşa deci, ca să vezi, în fine. Scopul strategiilor este de a determina din partea interlocutorului o ascultare activă şi reacţii adecvate de răspuns

Ezitare Comunicare

nonverbală

Tatonare (sondarea) Comunicare

nonverbală

Politeţe Comunicare

nonverbală

3. Descrie, pentru fiecare situaţie, modul în care comunicarea verbal ar putea fi completată,

la nivel nonverbal, prin gesture, mimică, poziţia corpului.