Argument

În condiţiile manifestării recesiunii globale şi necesităţii depăşirii punctului de minim numit

criză economică, statele mai mici au nevoie să depună eforturi susţinute pentru a găsi noi modalităţi de

atragere a capitalurilor străine, şi anume să folosească toate mijloacele disponibile pentru a depăşi

perioada de recesiune economică. Printre aceste mijloace de relansare economică susţinerea dezvoltării

serviciilor turistice ocupă un loc important datorită potenţialului de impact asupra creşterii regionale

endogene.

Cu un important potenţial turistic, România ar putea implementa o strategie de relansare

economică în care turismul şi activităţile economice adiacente să susţină dezvoltarea economică locală

cu însemnate efecte propagate la nivel regional.

Pentru a evalua potenţialul de relansare economică al turismului românesc autorii au întreprins

o cercetare bazată pe un sondaj de opinie în legătură cu una dintre cele mai valoroase zone turistice ale

României – Culoarul Rucar-Bran.

Culoarul Bran-Rucar reprezinta una dintre principalele axe turistice de legatura intre partea

centrala si sudica a tarii. Predomina ca atractii turistice cele naturale de mare spectaculozitate: forme

carstice (cheile Dambovicioarei, Ghimbavului, pesterile Dambovicioara, Ursilor, abruptul vestic si

nord-vestic al Bucegilor).

Ca vestigii istorice se remarca ruinele unor castre romane si fortarete feudale: Podul

Dambovitei, castelul Bran. Se evidentiaza elementele de etnografie si folclor (artizanat, sculptura in

lemn si arhitectura populara, port popular, sarbatori traditionale) specifice asezarilor rurale:

Dragoslavele, Rucar, Podul Dambovitei, Fundata, Sirnea, Bran, Moeciu etc. unele dintre ele declarate

"sate turistice".

Culoarul Rucar-Bran (1254 m) este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bran

Moeciu, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

1

II. Prezentare generala

II.1.Asezare geografica

Culoarul Rucăr-Bran este situat în grupa Bucegi a Carpaților Meridionali, el separând Masivele Bucegi și Leaota de Munții Piatra Craiului și Munții Iezer-Păpușa.

La origine este un culoar tectonic în care eroziunea diferențială s-a grefat puternic scoțând la iveală multe particularități morfologice. Culoarul este împărțit în trei sectoare: cel nordic situat între Bran și culmile din centru, sectorul central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor, cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr.

Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și

Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică.

Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița

Primește Afluenți peDâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a

săpat o cheie numită și cheia satului.

Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu Dâmbovița este o depresiune

tectono-erozivă, la nord aflându-se culmea Pleașa-Posada care o separă de depresiunea Podu

Dâmboviței. Între ele se află cheile mari ale Dâmboviței, care sunt cele mai lungi de pe cursul acesteia.

2

II.2.Cai de acces

Pentru pătrunderea în Culoarul Rucăr-Bran se poate opta fie pentru transportul feroviar,căile

ferate ajungând în apropierea culoarului,dar mai ales pentru caile rutiere.

În cazul transportului feroviar există următoarele staţii :

Argeşel(Goleşti-Câmpulung-Argeşel) este legătura cea mai apropiată de

culoar,de la această staţie până la Dragoslavele sunt doar 7 km.

Târgovişte(Bucureşti Nord-Pietroşiţa).Din Târgovişte se pot folosi

autobuzele pe direcţia Târgovişte-Câmpulung.

Zărneşti(Braşov-Zărneşti),de aici se pot folosi autobuzele pe direcţia

Zărneşti-Bran sau Braşov-Zărneşti-Bran.

Râşnov(Braşov-Zărneşti),de unde se folosesc autobuzele pe direcţia Braşov-

Râşnov-Bran.

Căile rutiere pătrund în interiorul culoarului,aparţinând categoriilor de drumuri naţionale,

judeţene şi comunale.

Câmpulung-Dragoslavele-Rucăr-Bran(DN 73) are 74 km şi este

modernizat,reprezentând drumul transcarpatic al Branului,din care se desprind

şosele judeţene şi comunale către toate aşezările şi obiectivele turistice.

Târgovişte-Voineşti-Stoeneşti-Valea Mare-Pravăţ(DN 72A) are o lungime

de 74 km şi reprezintă drumul principal de acces care pătrunde în culoar pe la

Stoeneşti.

Predeal-Râşnov(DN 73 A)derivă din E 15(Bucureşti-Braşov) a cărui

bifurcaţie are loc la Predeal.

Stoeneşti-Dragoslavele,cu o lungime de 8 km este parţial

modernizat ,favorabil circulaţiei auto şi scurtează cu 20 km accesul spre

culoar prin DN 72A şi apoi DN 73.

Podu Dâmboviţei-Sătic-Pecineagu,cu o lungime de 21km,însoţeşte valea

superioară a Dâmboviţei.Este un drum bine întreţinut,deşi nemodernizat,

practicabil în tot timpul anului.Acest drum facilitează accesul în culoarele

Tămaş şi Otic,precum şi pătrunderea spre munţii Iezer-Păpuşa,Piatra

Craiului,Ţaga şi Făgăraş. ›

3

Drumul communal Fundata –Şirnea(5 km) se desprinde din DN73,accesibil

aproape tot timpul anului şi reprezintă calea de access pre localitatea

Şirnea,precum şi spre creastra Pietrei Craiului.

Drumul communal Fundata-Fundăţica(3 Km) se desprinde tot din DN

73,în central comunei Fundata.Iarna este dificil de străbătut.

Drumul communal Moeciu-Fundăţica(8 km) se bifurcă din central comunei

Moeciu,desprinzându-se din DN 73 .Dificil de străbătut iarna pe sectorul

Moeciu de Sus-Fundăţica.

Drumul communal Bran –Măgura(6 km),nemodernizat,permite accesul în

platform Bran şi apropierea de cheile Prăpastiei din Munţii Piatra Craiului.

III. Prezentarea potentialului touristic al zonei

III.1.Potential natural si antropic

Delimitarea principalelor zone turistice rezultă din îmbinarea mai multor criterii ca :individualitatea spaţială,specificitatea fenomenelor turistice şi perspectiva exploatării turistice integrale în condiţii de rentabilitate economică.

Zona turistică Bran

Branul este cunoscut drept o străveche aşezare păstorească,în care încă se mai fac simţite influenţele fenomenului transhumanţei.În fiecare an,în ultima sâmbătă din luna septembrie are loc sărbătoarea Răvăşitul oilor(oile coboară de la munte şi sunt preluate de propietari).

Principala atracţie a Branului o constituie castelul medieval,depozit de istorie,tradiţie şi legendă,înălţat în 1212 pe o stâncă de 60m de un cavaler teuton.

Castelul Bran a fost iniţial o cetăţuie de lemn,ridicată de unul din cavalerii teutoni aduşi de regele Andrei al II-lea al Ungariei în Ţara Bârsei, în secolul al XII-lea.Pe locul acesteia,saşii au construit, în 1377, o cetate de piatră,care avea rolul de apărare a importantului drum comercial care lega Transilvania de Ţara Românească prin Culoarul Rucăr-Bran.În 1920,Consiliul orăşenesc din Braşov a dăruit Catelul Bran reginei Maria,în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia adusă la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Acest sumbru castel cu elemente gotice şi renascentiste a ajuns astfel să fie transformat de arhitectul Karel Liman într-o plăcută reşedinţă de vară.În incintă se află Muneul etnografic ce reuneşte cele mai semnificative forme de habitat, instalaţii de tehnică ţărănească, costume populare, ceramică.

4

În Bran există o mică, dar modernă pârtie de schi, dotată – Pârtia Zănoaga.Din satul Poarta pornesc trei trasee marcate spre Vârfu Omu, iar din Şimon este un punc de acces spre Bucegi.

Formele carstice din complexul Măgura-Peştera-Şirnea se constituie în obiective turistice naturale remarcabile. Satul Peştera este numit astfel deoarece se găseşte în apropierea Peşterii La Lilieci, cu o galerie de 160 m lungime.

Fundata, situată în apropierea Pasului Giuvala, la altitudinea de 1270m, este cea mai înaltă localitate din Culoarul Rucăr-Bran. În fiecare an, la sfârşitul lunii august, aici se organizează Nedeia munţilor-o sărbătoare păstorească.

Zona turistică Podu Dâmboviţei se suprapune teritoriului ocupat de localităţile Podu Dâmboviţei şi Dâmbovicioara. Această zonă turistică este înzestrată cu cel mai spectaculos relief carstic. Aici se întâlnesc numeroasele chei de pe văile Dâmboviţei (Plaiul Mare,Cheile Mari), Dâmbovicioarei (Brusturet şi Dâmbovicioara), Crovului, Rudăriţei şi a altor afluenţi, cu prăpăstii, turnuri şi ameninţători pereţi de stâncă de 100-150m,săpate în pereţii calcaroşi din sud-estul Masivului Piatra Craiului. Pe lângă chei întalnim şi peşteri, printre cele mai importante fiind peştera Dâmbovicioara, la altitudinea de 861 m cu două galerii (244m), Urşilor şi Uluce, care alături de celălalte forme carstice au contribuit la înscrierea zonei printre cele mai vizitate din Carpaţii Meridionali.

Zona turistică Muscel cuprinde Culoarul Dâmboviţei şi localităţile Rucăr,Dragoslavele şi Stoeneşti.Vechi punct vamal, Rucărul este un mândru sat muscelean, cu case albe, având câte o încăpere centrală(foişor), foarte înaltă, deschisă pe toată lungimea faţadei, sprijinită pe stâlpi de lemn. Sub aspect istoric se remarcă castrul roman de la Scărişoara-Rucăr, complexul de cetăţi de la Cetăţuia, punctele vamale de la Dragoslavele şi Rucăr şi monumentul de la Mateiaş.

Zona turistică Tămaş-Otic corespunde arealului economic al localităţii Rucăr.Singura localitate este Sătic,în rest predominând habitatul cu utilizare temporară(pastoral), forestier, cinegetic, baza de şantier(Pecineagu), care pot oferi posibilităţi de practicare a turismului în zonă.

Atractii naturale pe scurt :

Parcul Naţional Piatra Craiului; Peştera Dâmbovicioarei; Peştera cu Lilieci (satul Peştera), peştera Gaura Sbârcioarei, prăpastiile Zărneştilor (defileu larg de cca 4 km cu pereţi de 200 m înălţime), Fântânile Domnilor (izvoare resurgente), Fântana lui Botorog (izbuc captat), Arcadele de la Zaplaz, Moara Dracului, Avenul din Grindu (Funduri), Avenul din Vlăduşca, cheile Grădiştei, rezervaţii naturale (La Chişătoare-Moieciu de Sus, etc); munţii Piatra Craiului; complexele de la Şirnea, Peştera, Măgura şi Fundata etc; masivul Iezer-Păpuşa (Rucăr); Barajul Pecineagu.

5

III.2.Modalitati de agrement

Trasee turistice

Trasee din Rucăr:

1. Rucăr - la Cuculeţ - la Brădet - cabana Gura Plaiului - cheile Ghimbavului - traversarea râului Damboviţa - "La Balcoane" - uzina electrică - Rucăr (centru);

2.Rucăr - La Uzina - muchia Cheii - Vf.Crucii - şaua Crucii - fâneaţa Idor -Rucăr (centru);

Trasee din Dâmbovicioara:

1.Podu Dâmbovicioarei - Cheile Dâmbovicioarei - centrul comunei Dâmbovicioara - peştera Dâmbovicioara - ramificaţia valea Viţeilor - valea Cheii de sub Grind - şaua Stânii - ramificaţia La Refugiu - şaua La Table.

2.Bivuac la Table - şaua Joaca - Poiana Frumoasă - vf.Colţul Cojei - curmătura Gropilor - culoarul Spărturilor - şaua La Crucea Spărturilor - La Trei Fântâni Sendroaia - şcoala Ciocanu - şcoala Dambovicioara - centrul com.Dâmbovicioara.

III.3.Baza de cazare si alimentatie

Popasul turistic Mateiaş, situat pe DN 73 (Cîmpulung — Braşov) în incinta Mausoleului Mateiaş, posedă 30 locuri de cazare în căsuţe şi restaurant. Prin poziţia sa geografică, popasul este şi un punct de belvedere. În depărtare se conturează panorama oraşului subcarpatic Cîmpulung.

Aici se poate vizita Mausoleul Mateiaş, care păstrează pentru eternitate memoria bravilor şi anonimilor bărbaţi căzuţi pe cîmpul de lupta pentru întregirea neamului.

Hanul turistic Rucăr, din centrul comunei Rucăr, este situat la o altitudine de 700 m, are o capacitate de cazare de 42 locuri, cu funcţionare în tot timpul anului, şi constituie un bun loc de popas. De pe Dealul Crucii avem posibilitatea să cuprindem imaginea aşezării, a Cheilor Dîmboviţei, dintre Podu Dîmboviţei şi Rucăr, precum şi crestele Bucegilor sau ale Iezerului. Din Rucăr se pot face excursii spre şi în munţii din jur, pe Valea lui Ecle, pe valea Rîuşorului, pe valea Ghimbavului sau în Munţii Tămaşului. Arhitectura locală, portul popular, tezaurul folcloric constituie permanente atracţii turistice la Rucăr şi în împrejurimi.

6

Popasul turistic Peştera Dîmbovicioarei, situat pe drumul judeţean Podu Dîmboviţei — Brusturet, la intrarea în Peştera Dîmbovicioarei, este un loc ideal de popas după vizitarea peşterii. Popasul este deschis între lunile mai şi octombrie, dar nu dispune de locuri de cazare.

Complexul turistic Brusturet, construit în bazinetul depresionar cu acelaşi nume, la poalele Muntelui Galbena, la circa l 050 m altitudine, beneficiază de un pitoresc decor montan. Complexul dispune de 83 locuri de cazare, majoritatea în căsuţe, cu confort ridicat. Este alimentat cu energie electrică produsă de un grup propriu. La restaurantul complexului, amenajat rustic, prin folosirea unor elemente specifice — scoarţă de stejar şi trunchiuri de copaci, precum şi diverse trofee cinegetice —, pot lua masa 200 de vizitatori, într-o ambianţă plăcută. Prin frumuseţea cadrului natural, Complexul turistic Brusturet este nu numai un minunat loc ele popas — între lunile mai şi octombrie —, ci şi un punct de unde se pot organiza excursii în Munţii Piatra Craiului (cabana Curmătura), spre satele brănene Ciocanu şi Şirnea sau spre valea Dîmboviţei, în Munţii Tămaşului.

Hanul Piatra Craiului, situat pe DN 73 (Cîmpulung — Braşov), cu o largă privelişte spre Masivul Piatra Craiului, dispune de 125 locuri de cazare, dintre care 20 în căsuţe. Hanul se află la altitudinea de l 050 m şi la 16 km de Rucăr, spre Fundata.

Bucurîndu-se de un frumos renume în circuitul turistic brănean, unitatea funcţionează permanent. De aici se pot organiza drumeţii în Piatra Craiului şi Bucegi, precum şi excursii în satele apropiate.

Popasul turistic Şirnea, aflat tot pe DN 73 (Cîmpulung — Braşov), la intersecţia cu drumul judeţean (localitatea Drumu Carului — Şirnea) este deschis tot timpul anului. Nu dispune de locuri de cazare, ci constituie doar un punct de aprovizionare, prin restaurantul amenajat în incinta lui. Poate fi folosit ca loc de campare avînd o privelişte de o rară frumuseţe spre creasta Pietrei Craiului şi Masivul Bucegi. Pe drumul bine întreţinut, la numai cîţiva kilometri, se poate ajunge în satul Şirnea, una dintre cele mai pitoreşti aşezări din zonă, unde există posibilităţi de cazare.

7

IV. Dezvoltarea zonei

IV.1.Analiza SWOT a zonei

Puncte tari :

-asezarea geografica a comunei este favorabila dezvoltarii turismului;

-existenta a numeroase si importante monumente istorice;

-infiintarea Centrului de Promovare Turistica;

-functionarea multor unitati de cazare clasificate conform standardelor legale in

vigoare;

-existenta unor puncte de agrement;

-posibilitatea practicarii mai multor forme de turism;

Puncte slabe:

-absenta unor pachete de servixii specifice destinate petrecerii timpului liber,in cazul

majoritatii unitatilor turistice;

-insuficienta resurselor financiare pentru investitii de infrastructura turistica;

Oportunitati :

-accesarea fondurilor nationale si europene pentru conservarea,restaurarea si punerea

in valoare a obiectivelor turistica;

-existenta programelor de finantare europeana destinate cresterii capacitatii de cazare si

diversificarea serviciilor existente in mediul rurral;

-cererea crescanda pentru practicarea agroturismului;

Riscuri

-Orientarea turistilor spre alte obiective turistice din zone invecinate,cu oferte

similare;

8

IV.2. Forme de turism practicate

1. Turismul rural;

2. Turismul montan, prin: drumeţie montană (pe cele 7 trasee montane omologate cu

plecare din localitatea Bran, din care 5 spre Masivul Bucegi şi 2 către Masivul Piatra Craiului)

sporturile de iarnă, practicate pe cele două pârtii;

3. Turism de circulaţie, care se practică sub formă de: turism de tranzit, pe drumul

european DN 73 / E 574 (Bacău – Braşov – Bran – Piteşti – Craiova); turism itinerant

cu valenţe culturale;

4. Turism de odihnă şi recreere favorizat de climatul tonic-stimulativ specific zonei, cadrul

peisagistic deosebit, mediul nepoluant.

5. Alte forme de turism: turismul activ (alpinismul; cicloturism; bungee jumping)

turismul de vânătoare şi pescuit sportiv;

turismul de week-end;

turismul ştiinţific (în ariile protejate de pe teritoriul staţiunii: Parcul

Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Rezervaţia Bucegi)

turismul de evenimente şi reuniuni.

9

IV.3 Directii de dezvoltare durabila

1. Modernizarea infrastructurii generale în vederea susţinerii dezvoltării durabile:

problemele de infrastructură a comunei existente în prezent (reţeaua de drumuri necorespunzătoare,

lipsa unui sistem propriu de canalizare, subdimensionarea reţelelor de distribuţie etc.

2. Extinderea domeniului schiabil, prin:

o Prelungirea şi omologarea pârtiei de schi Măgura (aflată la circa 1,5 km de Bran în

satul Predeluţ) pe o lungime de 400 m (lăţime 50 m) ajungând la o lungime totală de

o 800 m şi dotarea adecvată a acesteia (teleschi, iluminat nocturn, tunuri de zăpadă şi

maşină de bătut zăpada);

o Prelungirea pârtiei de schi Zănoaga (aflată la circa 5 km de Bran – în satul Poarta)

o pe o lungime de 1840 m (lăţime 50 –70 m) urmând să ajungă la o lungime totală de

o 2.500 m şi dotarea ei* cu telescaun, iluminat nocturn, tunuri de zăpadă şi maşini de

bătut zăpada;

o Realizarea părtiei de schi Valea Şimonului-Gutanu;

o Realizarea unui ansamblu turistic în apropierea pârtiei de schi Zănoaga.

3. Realizarea unor noi elemente de infrastructură, legate nemijlocit de activitatea turistică:

parcări auto în număr corespunzător numărului de turişti; noi trotuare şi piste pentru cicloturism;

echiparea unor terenuri cu dotări specifice pentru locuri de joacă sau pentru practicarea jocurilor

sportive colective (volei baschet, handbal, fotbal etc.); realizarea de miniparcuri de distracţie cu

terenuri de golf, popice, alei pentru ciclism, practicarea echitaţiei de agrement.

4. Diversificarea ofertei turistice locale, prin:

o Realizarea unor studii referitoare la potenţialul de dezvoltare turistică cu privire

la diferitele forme de turism practicabile în Bran (vz. V.3.);10

o Dezvoltarea unor proiecte în domeniul activităţilor pentru realizarea produselor

artizanale specifice zonei, valorificarea ocupaţiilor tradiţionale şi a obiceiurilor

străvechi (înfiinţarea unui aşezământ cultural – vz. II.5., târguri şi expoziţii

permamente de artă populară);

o Crearea si promovarea de noi evenimente si manifestari de anvergură, menite să atragă

noi categorii de turişti şi să promoveze imaginea staţiunii;

o Identificarea şi amenajarea de noi trasee turistice şi întreţinerea corespunzătoare a

acestora;

o Promovarea de noi produse agro-alimentare tradiţionale, pe lângă cele înregistrate deja

o Amenajarea unor gospodării tradiţionale ca ferme agro-turistice.

5. Semnalizarea adecvată a monumentelor istorice din apropiere

6. Creşterea calităţii serviciilor turistice în Staţiunea Turistică Bran, prin:

Semnalizarea corespunzatoare a obiectivelor de interes turistic şi întocmirea de

hărţi turistice stradale, amplasarea de noi indicatoare etc.;

Creşterea procentului de omologare a unităţilor turistice;

Dezvoltarea posibilităţilor de agrement, inclusiv prin înfiinţarea unor centre cu

destinaţie multiplă (în special pentru perioada de extrasezon);

Folosirea surselor financiare provenite din taxa hotelieră şi de staţiune cu precădere

pentru dezvoltarea turismului;

Intensificarea promovării adecvate prin Internet şi mijloace multimedia. În acest context, o soluţie viabilă ar putea fi extinderea în cadrul paginii de web a comunităţii localea secţiunii referitoare la oferta turistică locală.

11

12

13