Aptitudini interpersonale

3
Aptitudini interpersonale. Comunicare interpersonală Natura aptitudinilor interpersonale acele aptitudini pe care le utilizăm ori de câte ori interacţionăm cu ceilalţi. o persoană are aptitudini interpersonale dacă reuşeşte să comunice fără să modifice drepturile, cerinţele, satisfacţiile sau obligaţiile comunicaţionale ale celeilalte persoane, dar nici pe ale sale (Philips) abilităţile necesare pentru producerea unui comportament care va duce la atingerea obiectivelor unei cerinţe (Schlundt&McFall) sistem de comportamente (Robbins&Hunsaker) abilitatea de a face ceva (Cameron) comportament bine organizat şi îndreptat către un scop (Proctor&Dutta) comportamente învăţate pe care indivizii le folosesc în situaţii interpersonale pentru a obţine sau a menţine susţinerea celor din jur (Kelly) Robbins & Hunsaker -A deveni competent Înţelegere Practicare Integrare în comportamentul uzual conceptual Feedback comportamental Hargie definește aptitudinile interpersonale prin intermediul a 7 componente separate Aptitudine personală Procesul prin care indivizii implementează un set de comportamente sociale interdependente, contextualizate şi îndreptate către un scop, comportamente ce sunt învăţate şi controlate PROCES - formularea scopurilor şi planurilor de acţiune - implementarea acestor planuri - monitorizarea efectelor produse de comportamente - ajustarea, adaptarea sau abandonarea scopurilor şi răspunsurilor, în funcţie de rezultatele obţinute - luarea în considerare a celorlalte persoane implicate şi a contextului interacţiunii Învățarea cu succes a unei abilități Incompetenţă conştientă Competenţă conştientă

description

Aptitudini interpersonale

Transcript of Aptitudini interpersonale

Page 1: Aptitudini interpersonale

Aptitudini interpersonale. Comunicare interpersonală

Natura aptitudinilor interpersonale

• acele aptitudini pe care le utilizăm ori de câte ori interacţionăm cu ceilalţi. • o persoană are aptitudini interpersonale dacă reuşeşte să comunice fără să modifice

drepturile, cerinţele, satisfacţiile sau obligaţiile comunicaţionale ale celeilalte persoane, dar nici pe ale sale (Philips)

• abilităţile necesare pentru producerea unui comportament care va duce la atingerea obiectivelor unei cerinţe (Schlundt&McFall)

• sistem de comportamente (Robbins&Hunsaker) • abilitatea de a face ceva (Cameron) • comportament bine organizat şi îndreptat către un scop (Proctor&Dutta) • comportamente învăţate pe care indivizii le folosesc în situaţii interpersonale pentru a

obţine sau a menţine susţinerea celor din jur (Kelly) Robbins & Hunsaker -A deveni competent

Înțelegere Practicare Integrare în comportamentul uzual • conceptual Feedback• comportamental

Hargie definește aptitudinile interpersonale prin intermediul a 7 componente separate

Aptitudine personală Procesul prin care indivizii implementează un set de comportamente sociale interdependente,

contextualizate și îndreptate către un scop, comportamente ce sunt învățate și controlate PROCES- formularea scopurilor și planurilor de acțiune- implementarea acestor planuri- monitorizarea efectelor produse de comportamente- ajustarea, adaptarea sau abandonarea scopurilor și răspunsurilor, în funcție de rezultatele obținute- luarea în considerare a celorlalte persoane implicate și a contextului interacțiunii

Învățarea cu succes a unei abilități• Incompetență conștientă • Competență conștientă • Competență inconștientă

Interdependența- sincronizarea aptitudinilor pentru îndeplinirea unui scop particular Contextul- adaptarea comportamentelor la situația în care ne aflăm și la cerințele oamenilor cu care interacționăm- coordonarea comportamentului nostru cu cel al interlocutoruluiUnități comportamentale- deținem sau nu o aptitudine pe baza comportamentelor noastre

Controlul cognitiv- o persoană competentă nu doar știe să facă anumite lucruri, ci înțelege și de ce acele lucruri sunt făcute într-un anumit modà timing!

Învățarea à patru etape: - observare - auto control - auto reglare - mulare

Page 2: Aptitudini interpersonale

Comunicarea interpersonală

- comunicarea față în față (nemediată), diadică (unu la unu) sau într-un grup restrâns, a cărei formă și conținut sunt modelate atât de calitățile personale, cât și de rolurile sociale și relațiile dintre interlocutori (Hartley)- procesul prin care informații, înțelesuri și sentimente sunt împărtășite de indivizi prin intermediul schimbului de mesaje verbale și nonverbale (Brooks&Heath)

Comunicarea este un procesà comunicatoriià mesajulà mediulà canalulà codulà zgomotulà feedback-ulà contextul

Comunicarea este tranzacțională- comunicarea se realizează linear: un mesaj este transmis de la sursă la receptor, dinamica rolurilor schimbându-se pe parcursul procesului

Comunicarea este inevitabilăà nu putem să nu comunicăm (Watzlawick)à comunicarea este inevitabilă în situații sociale, unde fiecare este conștient de prezența celuilaltRestricție: unele comportamente sunt mai degrabă informative decât comunicaționale (Even Bavelas)à acțiune comunicativă – efectuată cu intenție, utilizată în mod frecvent în cadrul unei comunități, societăți sau culturi, este interpretată ca intențională și are înțelesuri recunoscute în urma unui consens (Burgoon)

Comunicarea are un scop- comunicatorii sunt conștienți de ceea ce pot realiza prin intermediul unor anumite comportamente- mesajul este ajustat în funcție de scopul avut și răspunsul primit- comunicarea este o acțiune strategică- comportamentele direcționate către un anumit scop sunt conștiente activitate gândită ßà activitate negândită

Comunicarea este multi-dimensională- la nivelul conținutului (subiectele de discuție) - la nivelul relațiilor dintre interlocutorià proiectarea și confirmarea identității (întreg complexul de comportamente utilizat ne ajută să transmitem un mesaj despre noi, adică cine și ce suntem și cum dorim să fim văzuți de ceilalți)à managementul impresiei (procesul prin care ne comportăm în așa manieră încât să îi facem pe ceilalți să ne confirme imaginea de sine pe care o oferim)à negocierea relațiilor

Comunicarea este ireversibilă.