Audit Aptitudini 2014

7/21/2019 Audit Aptitudini 2014

1/98

AUDIT aptitudini 2014

1. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul

trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune, inand cont de unele reguli

profesionale i de deontologie. In aceast etap auditorul trebuie sa colecteze informaiile necesarefundamentrii deciziei de acceptare a misiunii. Aceste informatii se refer la:- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz

mandatul, ns decizia sa de al accepta este luat n cunotin de cauz, urm!nd s iatoate msurile necesare, n consecin"#

- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor#- examenul competenei#- contactul cu fostul auditor sau cenzor#- decizia de acceptare a mandatului#- fia de acceptare a mandatului.$ormele legale rom!neti pre%d obligaia ca acti%itatea profesionitilor contabili s se

desfoare pe baz de contracte de prestri ser%icii fr a se face %reo distincie ntre misiunile deaudit legal & care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general aintreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.

'tandardul International de Audit nr. )* pre%ede ca auditorul si clientul trebuie sa con%inatermenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se %or consemna intro 'crisoare demisiunie de audit, sau in orice alt tip de contract adec%at.

Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din documentul respecti% nutrebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare:

obiecti%ul auditului situatiilor financiare# responsabilitatea conducerii intreprinderii cu pri%ire la pregatirea si prezentarea situatiilor

financiare# intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila# forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit# riscul ine%itabil de nedetectare a unor anomalii semnificati%e ca urmare a sonda+elor# necesitatea de a a%ea acces fara restrictii la orice document contabil, piese +uditificati%e sau

alte informatii solicitate.

2. Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.Au loc atunci cand un membru al cabinetuluisocietatii poate fi impiedicat sa actioneze

obiecti% si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanelecare gestioneaza patrimoniul sau de la anga+atii clientului. -xemple:

- cererea din partea clientului catre cabinet de a inlocui un membru al acestuia, in cazul unuidezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate#- presiunea din partea clientului de a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata

de membrii cabinetului, in scopul reducerii onorariilor.

3. Abordari privind metodologia auditului statutar.-xista doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar:

A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape.). aza initiala

- este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit#- in aceasta faza ma+oritatea acti%itatilor sunt desfasurate la sediul auditorului.

. aza controlului propriu zis:- este faza controlului intern si a %erificarii conturilor#

1


2/98

- se caracterizeaza prin aceea ca acti%itatile sunt desfasurate in teren./. aza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului:

- este faza lucrarilor de inc0idere si a elaborarii raportului de audit#- se caracterizeaza prin aceea ca acti%itatile se desfasoara la sediul auditorului.

1. Abordarea pe cicluri de control

Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale audituluiin cadrul fiecarui ciclu. 2isiunea de audit cuprinde )3 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind /faze succesice: cunoasterea operatiilor, e%aluarea controlului intern si controlul conturilor:cumpararifurnizori, imobilizari corporale si necorporale, %anzariclienti, stocuri si productie incurs, trezorerie, imobilizari financiare, imprumuturi si obligatii financiare, fonduri improprii,

peersonal si sociale, impozite si taxe, alte pasi%ea, alte acti%e, alte %enituri si c0eltuieli, estimaricontabile.

4. Aprecierea controlului intern : lucrari necesare pentru scoaterea in evidenta a celor doualaturi : conceptia sistemului si unctionarea sistemului.

In aceasta etapa,auditorul %a aprecia e%aluarea sistemelor de control intern#cand estimeaza ca

poate sa se spri+ine pe fiabilitatea controlului intern ptr. a limita intinderea sonda+elor sale si acontroalelor proprii asupra conturilor,el %a %erifica functionarea controlului intern.Apreciereacontrolului intern este ptr. auditor un mi+loc si niciodata un scop.

4ucrari necesare:a. intelegerea si descrierea sistemelor semnificati%e

b. confirmarea intelegerii sistemului#testele de conformitatec. e%aluarea riscurilor de eroared. %erificarea funct.control.interne. e%aluarea preliminara# teste de permanentaf. e%aluarea finala si incidenta asupra misiunii

Aprecierea controlului intern: intelegerea si descrierea sistemelor semniicative.Auditorul trebuie sa %erifice doar acele elemente ale controlului intern pe care %rea sa se spri+ine,alcatuind in acest sens un program de %erificare a controlului intern.

5ele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor, sunt: aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern# aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern.6biecti%ul urmarit in aprecierea controlului intern 7 este de a determina in ce masura

auditorul se poate spri+i pe acest control pentru asi putea defini natura, intinderea si calendarullucrarilor si inter%entiilor sale.

8oate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca

obiecti%e alegerea si decizia in legatura cu etapa urmatoare, fundamentala, aceea de control alconturilor# aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mi!loc si niciodata unscop.

-tapele aprecierii controlului intern sunt: Intelegerea si descrierea sistemelor semnificati%e 7 aceasta faza constituie o ocazie pentru

auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii acti%itatii desfasurate,proceselor de fabricatie, circuitul documentelor si al informatiilor contabile, realitatile ce se ascundsau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice, identificarea si localizarea zonelorde risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare". 9escrierea procedurilorde control intern poate fi facuta cu a+utorul te0nicilor:

narati%a (descripti%a" 7 respecti% obtinerea prin c0estionarea prealabila sau din

instructiunile date de administratie (manualul de proceduri" a procedurilor existente si a controalelorinstituite#

2


3/98

sub forma de diagrame (flo;c0art" 7 care formalizeaza cu a+utorul unor sc0eme circulatiadocumentelor in intreprindere, precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti.

5onfirmarea intelegerii sistemului# testele de conformitate 7 practic, aceasta etapa serealizeaza in primul an, in acelasi timp cu descrierea sistemului# are drept obiecti% confirmareaintelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a fost corect descrisa. 8estele de

conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca:- obser%are directa- confirmare %erbala a celor ce utilizeaza procedura respecti%a#- existenta mi+loacelor utilizate (stampile, %ize, fisiere, etc"#- obser%area ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la

origine, pentru al testa.

". Aprecierea controlului intern: conirmarea intelegerii sistemului #testele de conormitate$.Auditorul trebuie sa %erifice doar acele elemente ale controlului intern pe care %rea sa se

spri+ine, alcatuind in acest sens un program de %erificare a controlului intern. 5ele etapeimportante in aprecierea controlului intern de catre auditor, sunt:

- aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern#- aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern.

6biecti%ul urmarit in aprecierea controlului intern 7 este de a determina in ce masuraauditorul se poate spri+i pe acest control pentru asi putea defini natura, intinderea si calendarullucrarilor si inter%entiilor sale.

8oate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au caobiecti%e alegerea si decizia in legatura cu etapa urmatoare, fundamentala, aceea de control alconturilor# aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mi+loc si niciodata un scop.

-tapele aprecierii controlului intern sunt: Intelegerea si descrierea sistemelor semnificati%e 7 aceasta faza constituie o ocazie pentru

auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii acti%itatii desfasurate,proceselor de fabricatie, circuitul documentelor si al informatiilor contabile, realitatile ce se ascundsau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice, identificarea si localizarea zonelorde risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare". 9escrierea procedurilorde control intern poate fi facuta cu a+utorul te0nicilor:

narati%a (descripti%a" 7 respecti% obtinerea prin c0estionarea prealabila sau dininstructiunile date de administratie (manualul de proceduri" a procedurilor existente si a controalelorinstituite#

sub forma de diagrame (flo;c0art" 7 care formalizeaza cu a+utorul unor sc0eme circulatiadocumentelor in intreprindere, precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti.

5onfirmarea intelegerii sistemului# testele de conformitate 7 practic, aceasta etapa se

realizeaza in primul an, in acelasi timp cu descrierea sistemului# are drept obiecti% confirmareaintelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a fost corect descrisa.8estele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca:

- obser%are directa- confirmare %erbala a celor ce utilizeaza procedura respecti%a#- existenta mi+loacelor utilizate (stampile, %ize, fisiere, etc"#- obser%area ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la

origine, pentru al testa.

%. Auditul contractual: caracteristici si obiect.Auditul contractual se realizeaza la cererea unui client si nu in %irtutea unei obligatii legale.

$umirea auditorului se face de catre management, obiecti%ele fiind stabilite prin contract in functiede asteptarile clientului si pot fi foarte diferite de la un audit la altul. n aceste conditii, se pot emite

3


4/98

diferite rapoarte tinand cont de cerintele clientului. n cazul auditului contractual, cerintele etice nusunt atat de restricti%e ca in cazul auditului statutar, misiunea putand a%ea natura unei consultante

&. Auditul estimarilor contabile.-stimarea contabila desemneaza o e%aluare aproximati%a a sumei unui element in absenta

unei metode precise de masurare (determinare".Auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adec%ate asupra estimarilorcontabile cuprinse in situatiile financiare, respecti% sa aprecieze caracterul rezonabil al acestorestimari si corecta si completa prezentare a informatiilor in anexe.

n aceste scop, auditorul poate:- sa examineze si sa testeze procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru

efectuarea estimarii#- sa utilizeze o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de

conducerea intreprinderii#- sa re%ada e%enimentele posterioare inc0iderii exercitiului pentru a stabili daca

estimarea se confirma.

'. (e este si ce contine scrisoarea de misiune #de anga!ament$)'crisoarea de misiune este documentul in care sunt consemnati termenii si conditiile de

realizare a misiunii de audit. Indiferent de forma pe care o mbrac relaia contractual, dindocumentul respecti% nu trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare:

- obiecti%ul auditului situaiilor financiare#- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu pri%ire la pregtirea i prezentarea

situaiilor financiare#- ntinderea lucrrilor de audit, fc!nd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile

sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul#- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit#- riscul ine%itabil de nedetectare a unor anomalii semnificati%e, ca urmare a sonda+elor

i a altor limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern#- necesitatea de a a%ea acces fr restricii la orice document contabil, piese

+ustificati%e sau alte informaii solicitate.Auditorul poate s decid s nu trimit o nou A. Inexactitatile serefera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul,inexactitati in prezentarea conturilor, inexactitati in informatiile furnizate de manageri. 'e poate

prezenta astfel: < Astfel, cum este explicat in nota ?, nu sau constatat amortismente in situatiilefinanciare.

Aceasta practica, nu este, in opinia noastra, in acord cu $ormele de amortizare a capitaluluiimobilizat in acti%e corporale. 50eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote

de@pentru cladiri si@pentru utila+e, trebuiau sa se ridice la suma de@ pentru exercitiul inc0eiat la

4


5/98

/) decembrie@ In consecinta, amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la@mii lei, iarpierderea exercitiului si pierderile cumulate, la@mii lei.

9upa parerea noastra, din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent,situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la /) decembrie@.,contului de proft si pierdere pentru exercitiul inc0eiat la aceasta data si nu sunt conforma cu

pre%edrile legale si statutare.10. (are sunt tipurile de opinie /n auditul statutar.

Intro misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare, care auaceeasi %aloare:


6/98

lucru cele mai potri%ite te0nici si proceduri si o mentiune ca auditul se bazeaza pesonda+e, faptul ca auditul a fost planificat astfel incat sa asigure in mod rezonabil casituatiile financiare nu comporta anomalii semnificati%e.

- paragraful opiniei: Baportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asuprafaptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si

rezultatelor obtinute (sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificati%e", inaccord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca ele sunt conforme pre%ederilorlegale.

13. (are sunt criteriile de calitate in aprecierea imaginii idele a situatiilor inanciare)

-xamenul situatiilor financiare are ca obiect %erificarea:- faptului cE bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor

financiare sunt coerente, concordE cu datele din contabilitate, sunt prezentate conformprincipiilor contabile si reglementErilor n %igoare si tin cont de e%enimenteleposterioare datei de nc0idere#

- faptului cE anexele comportE toate informatiile de importantE semnificati%E asupra

situatiei patrimoniale, financiare si rezultatelor obtinute.- 8e0nicile de examinare a situatiilor financiare se spri+inE pe procedurile analitice

pre%Ezute de I'A F* si n mod deosebit pe:- stabilirea ratiourilor obisnuite de analizE financiarE si compararea lor cu cele ale

exercitiilor precedente si a sectorului de acti%itate#- comparatiile ntre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare,

posterioare si pre%iziunile ntreprinderii sau ale altor ntreprinderi similare#- compararea n procent fatE de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit

si pierdere.Acest examen analitic asupra documentelor finale permite actualizarea si controlul concluzii

lor trase n timpul examenului analitic efectuat n etapele anterioare.

14. (are sunt etapele metodologice pentru realiarea unei misiuni de audit statutar) 8oate acti%itatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra

situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si zece etape care, in succesiunea lorlogica si practica, asa cum se pot identifica in 'tandardele Internationale de Audit, se prezinta astfel:

aza I: ).Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit# .6rientarea siplanificarea auditului.

aza II: /.-%aluarea controlului intern al entitatii# 3.5ontrolul conturilor# F.-xamenul deansamblu al situatiilor financiare.

aza III: G.-%enimente posterioare inc0iderii exercitiului# C.Htilizarea lucrarilor altor

specialisti# . Alte lucrari necasare inc0iderii# D.Baportarea# )*. 9ocumentarea lucrarilor (memoriamisiunii".

1". (are sunt ormele de eprimare a opiniei in legatura cu imaginea idela) 6biecti%ul auditrii situaiilor financiare este s permit audiJtorului s exprime o opinie

conform creia situaiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificati%e, nconformitate cu un sistem contabil de referin identificat.

Kentru a exprima aceast opinie, auditorul %a folosi una dintre urmtoarele dou formule,care sunt ec0i%alente: Ldau o imagine fidelM# Lprezint n mod sincer, n toate aspectele lorsemnificati%eM.

1%. (are sunt normele de reerinta in autitul statutar)

6


7/98

In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme dereferinta: norme contabile si norme d eaudit.

$ormele (standardele" contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniulcontabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome. $ormele contabile suntcomune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza situatiile financiare.

$ormele contabile cuprind: standarde internationale de raportare financiara (IA'IB'" standarde sau norme contabile nationale ( 62K /*FF**D, 62K )D)C**F etc" alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si

prezentarea situatiilor financiare.$ormele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care

se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:- 'tandardele Internationale de Audit (I'A", Kracticile Internationale de Audit (IAK'",

'tandardele Internationale pri%ind Anga+amentele de Be%izuire (I'B-", 'tandardeleInternationale pri%ind Anga+amentele de Asigurare (I'A-", 'tandardele Internationale

pentru 2isiuni 5onexe ( I'B'".

- $orme nationale emise de un organism professional recunoscut ca fiind autoritate indomeniu.

$ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului %a fi emisa in functiede criterii de calitate omogene# ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le arede atins prin punerea in lucru a celor mai potri%ite te0nici.

$ormele de audit se clasifica in / categorii, acoperind intreaga acti%itate a audditorului: norme profesionale de lucru norme de raportare norme generale de comportament

1&. (are sunt normele de reerinta in auditul situatiilor inanciare)

n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme dereferinta: norme contabile si norme de audit.

1'. (e este pragul de semniicatie in auditul statutar si cum se determina)

Kragul de semnificatie reprezinta ni%elul, marimea unei sume peste care auditorul consideraca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilorfinanciare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniuluiintreprinderii. -ste ni%elul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu %orfi afectate semnificati%.

'tablirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii#e%itarea lucrarilor inutile# +usitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.

Kentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta:capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri.

9efinirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul acti%itatii sale saaprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificati%e,iar la sfarsitul misunii, sa aprecieze daca anomaliile pe care lea descoperit trebuie sa fie corectatein cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara rezer%e.

Hnele circumstante particulare trebuie a%ute in %edere la determinarea pragului desemnificatie: existenta unor pre%ederi legale, statutare sau contractuale# e%olutia importanta de la unan la altul a unor posturi# capitaluri proprii sau rezultate anormale.

1*. (e intelegeti prin independenta auditorului)

7


8/98

5omponentele independenei sunt: Independena de spirit (a raionamentului profesional"caracterizat prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care

pot compromite raionamentul profesional, permi!nd profesionistului contabil s acioneze cuintegritate,obiecti%itate i pruden profesional# Independena n aparen (comportamental"caracterizat prin e%itarea faptelor i circumstanelor care pot fi at!t de semnificati%e nc!t o ter

persoan, logic i informat (dein!nd toate informaiile rele%ante i aplic!nd toate msurile depre%edere necesare", ar putea a+unge la concluzia c integritatea, obiecti%itatea i prudenaprofesional ale cabinetuluisocietii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fostcompromise. Krin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit unraionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de altnatur, ci doar c importana acestor relaii trebuie e%aluat i din punctul unei tere persoane,rezonabil i informat,care, a%!nd toate informaiile rele%ante, ar putea trage concluzia n modfiresc c sunt inacceptabile.

5omponentele independenei sunt: Independena de spirit #a raionamentului proesional$ caracterizat prin starea de spirit care

nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul

profesional, permi!nd profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiecti%itate i prudenprofesional#

Independena /n aparen #comportamental$ caracterizat prin e%itarea faptelor icircumstanelor care pot fi at!t de semnificati%e nc!t o ter persoan, logic i informat (dein!ndtoate informaiile rele%ante i aplic!nd toate msurile de pre%edere necesare", ar putea a+unge laconcluzia c integritatea, obiecti%itatea i prudena profesional ale cabinetuluisocietii saugrupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.

Krin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionamentprofesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar cimportana acestor relaii trebuie e%aluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat,care, a%!nd toate informaiile rele%ante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.

20. (e sunt conturile semniicative in audit.5onturile semnificati%e sunt acele conturi a caror %aloare reprezinta o parte importanta din

situatiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importanta din acestea sicare pot ascunde erori sau inexactitati semnificati%e a caror imJportanta relati%a e direct legata deregularitatea contabilitatii, inJfluentand semnificati% aceste situatii financiare. Identificareaconturilor semnificati%e se spri+ina in mod esential pe examenul analitic, un ansamblu de te0nicicare consta in: efectuarea de comparatii intre datele din conturi cu cele trecute si ulterioare# analizafluctuatiilor si tendintelor#studiul si analiza elementelor neobisnuite.

Hnele conturi care sunt la prima %edere nesemnificati%e, pot ascunde o mare probabilitate de

erori ca, de exemplu: conturi cu solduri mici dar care tranziteaza sume importante# conturi puternicafectate de aprecieri (pro%izioane"# conturi care presupun te0nici contabile complexe# conturi cuanomalii aparente (solduri creditoare la casa,de exemplu"# conturi care prin natura sunt purtatoarede riscuri (conturide regularizare".

5onturile semnificati%e sunt acele conturi a caror %aloare reprezinta o parte importanta dinsituatiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importanta din acestea sicare pot ascunde erori sau inexactitati semnificati%e a caror importanta relati%a e direct legata deregularitatea contabilitatii, influentand semnificati% aceste situatii financiare.

Identificarea conturilor semnificati%e se spri+ina in mod esential pe examenul analitic, unansamblu de te0nici care consta in:

efectuarea de comparatii intre datele din conturi cu cele trecute si ulterioare#

analiza fluctuatiilor si tendintelor# studiul si analiza elementelor neobisnuite.

8


9/98

Hnele conturi care sunt la prima %edere nesemnificati%e, pot ascunde o mare probabilitate deerori ca, de exemplu:

conturi cu solduri mici dar care tranziteaza sume importante# conturi puternic afectate de aprecieri (pro%izioane"# conturi care presupun te0nici contabile complexe#

conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casa,de exemplu"# conturi care prin natura sunt purtatoare de riscuri (conturide regularizare".

21. (e sunt domeniile sistemele si conturile semniicative in audit)+ (e sunt sistemele si

domeniile semniicative in audit.-ste semnificati% orice element ( grup de elemente" care este susceptibil s aaiba o influenta

asupra situatiilor financiare si a utilizatorilor acestora ( actionari,creditori, in%estitori". 9omeniile semnificati%e pot fi clasate in sisteme semnificati%e si conturi semnificati%e. Krin sistem semnificati%, de regula, se intelege orice sistem existent in entitate care asigura

inregistrarea si transcrierea operatiilor repetiti%e, cand %aloarea cumulate a acestora este ea insasi

semnificati%a in raport cu situatiile financiare. 'istemele semnificati%e commune tuturorintreprinderilor sunt cele pri%ind: cumpararifurnizori, %anzariclienti, plati personal, trezorerie,

productiestocuri.5onturile semnificati%e sunt acele conturi a caror %aloare reprezinta o parte importanta din

situatiile financiare sau cele care prin natural or ar putea reprezenta o parte importanta din acestea sicare pot ascunde erori ori inexactitati semnificati%e a caror importanta relati%e e direct legata deregularitatea contabilitatii, influentand semnificati% aceste situatii financiare.

22. (e sunt elementele probante si care sunt principalele tenici pentru obtinerea acestora)

#pagina 1"4 carte$Kotri%it 'tandardelor Internationale de Audit, elementele probante intro misiune de audit

reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a a+unge la concluzii pe acare acesta isi fondeazaopinia. Aceste informatii constau in documente +ustificati%e si documente contabile care stau la bazasituatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.

-lementele probante trebuie sa indeplineasca cumulati% condtii de calitate pt a putea sta labaza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie +uste.

-lementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sasi faca o opinie cupri%ire la situatiile financiare. -lementele probante sunt obtinute printro combinare adec%ata atestelor de procedura cu controalele substanti%e sau numai prin controalele substanti%e. 8estele de

procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante pri%ind eficacitatea conceperii sifunctionarii sistemeleor contabile si de control intern.

5ontroalele substanti%e sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea entitatii siconstau in proceduri de obtinere a elementelor probante prin care sunt detectate anomaliisemnificati%e in situatiile financiare. -le sunt de doua tipuri: contoalele pri%ind tranzactiile,operatiile si soldurile conturilor# proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilorsemnificati%e, examenul %ariatilor si examenul de coerenta cu alte informatii.

Kotri%it 'tandardelor Internationale de Audit, elementele probante intro misiune de auditreprezinta informatii obtinute de auditor pentru a a+unge la concluzii pe acare acesta isi fondeazaopinia. Aceste informatii constau in documente +ustificati%e si documente contabile care stau la bazasituatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.

-lementele probante trebuie sa indeplineasca cumulati% doua condtii de calitate pentru aputea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie +uste.

-lementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sasi faca o opinie cupri%ire la situatiile financiare.

9


10/98

-lementele probante sunt obtinute printro combinare adec%ata a testelor de procedura cucontroalele substanti%e sau numai prin controalele substanti%e.

8estele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante pri%indeficacitatea conceperii si functionarii sistemeleor contabile si de control intern.

5ontroalele substanti%e sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea entitatii si

constau in proceduri de obtinere a elementelor probante prin care sunt detectate anomaliisemnificati%e in situatiile financiare. -le sunt de doua tipuri: contoalele pri%ind tranzactiile, operatiile si soldurile conturilor# proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor semnificati%e,

examenul %ariatilor si examenul de coerenta cu alte informatii.

23. (um eplicati rolul si obiectul auditului statutar.6 misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiecti% exprimarea de catre auditor a unei

opinii potri%it careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificati%e,conform unei referinte contabile identificate. Kentru a exprima aceasta opinie, auditorul %a folosiformula Ldau o imagine fidela= sau < prezinta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificati%e=

care sunt expresii ec0i%alente.6pinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicata,

dar nu absoluta. Auditorul statutar are rolul de ultim aprtor al interesului publicului,consumatorilor i utilizatorilor informaiilor cuprinse n situaiile financiare ale unei entiti.

24. (are sunt principalele etape de realiare a unei misiuni de audit intern)

-tapele de realizare a unei misiuni de audit intern sunt:). -tapa de pregatire. -tapa de realizare propriuzisa/. -tapa de inc0eiere ( e%aluare si raportare"

2". (are sunt cele patru categorii de audit intern in unctie de natura)). auditul de conformitateregularitate. auditul de eficacitate/. auditul de management3. auditul strategic

2%. (um eplicati necesitatea unui (od etic in audit)$ecesitatea 5odului consta in :

). necesitatea garantarii unei calitati optime a ser%iciilor#. conser%area increderii publicului in profesie#/. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori

ai ser%iciilor acestuia#3. confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili#F. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului

din care face parte.

2&. (are sunt principiile undamentale ale eticii in audit inscrise in (odul etic)

1. Integritate si obiecti%itate2. competenta profesionala si prudenta3. confidentialitate

profesionalism respect fata de normele etice si profesionale.

10


11/98

G.2'. (ontinutul raportului de audit.

&. Baportul de audit trebuie sa contina:- relatia contractuala de executare a misiunii de audit#- obser%atiile reiesite din di%erse %erificari#

- informatiile a caror mentiune in raport este pre%azuta expres de lege#- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea

ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare,performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii#

- mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.. 9in raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:

- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii#- descrierea obiecti%elor si natura misiunii de audit#- situatiile care fac sa apara incertitudini#- natura si locul obser%atiilor in raport.

D. 5ontinutulBaportului asupra controlului intern trebuie sa respecte urmatoarele principii:

- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosiconducerii societatii#

- prezentarea detaliata a problemelor pe ser%icii sau subunitati ale intreprinderii pentrua putea fi usor difuzate#

- analiza fiecarei probleme in mod logic, de o maniera constructi%a, pentru a permitesocietatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru

parti: nota de introducere si sinteza, sumar, detalii si anexe.)*. $ota de

introducere si sinteza poate cuprinde:-

o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului acti%itatii de apreciere a controluluiintern, conditiile de executare si metodele utilizate#- concluziile raportului (cu e%entuale trimiteri la partile din raport care detaliaza

problema"#- data si semnatura.

)). 'umarulraportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi prezentat in diferitefeluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care %or fi reluate in partea de L9etalii=, reluarearapida a tuturor slabiciunilor constatate.

). 9etaliileraportului corespund cu ceea ce a fost anuntat in sumar# structurarea detaliilor se face urmarinduse

anumite principii:- prezentarea punctelor in ordinea importantei#- recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupe de conturi#- o parte poate fi a%uta in %edere pentru recomandari mai putin importante#- o parte poate i destinata punctelor care pot a%ea o incidenta semnificati%a asupra

certificarii (insa aceasta parte nu poate sa infirme opinia emisa asupra situatiilorfinanciare in raportul general"#

- recomandarile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestoranu li sa dat curs.

)/. iecaredin punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare:

- descrierea punctelor slabe constatate#- consecinte si incidente asupra situatiilor financiare#


12/98

- sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei.14.

2*. (e este epertul contabil))F. -xpertul contabil e un profesionist contabil abilitat sa exercite profesia contabila in

conditiile fixate prin normele internationale si prin 6.>. nr. GF)DD3, aprobata prin 4 nr. 3)DDF cu

modificarile si completarile ulterioare# aceste norme definesc expertul contabil ca fiindprofesionistul abilitat sa re%izuiasca si sa aprecieze contabilitatea entitatilor de care nu e legatprintrun contract de munca, si sa ateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale uneientitati.

1%.30. (e sunt si ce rol !oaca normele de audit)

)C. $ormele (standardele" de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritateprofesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:

- 'tandardele Internaionale de Audit (I'A", Kracticile Internaionale de Audit (IAK'",'tandardele Internaionale pri%ind Anga+amentele de Be%izuire (I'B-", 'tandardeleInternaionale pri%ind Anga+amentele de Asigurare (I'A-", 'tandardele Internaionale

pentru 2isiuni 5onexe (I'B'" emise de 5onsiliul pentru 'tandarde de Audit i Asigurri(IAA'1" din cadrul ederiei Internaionale a 5ontabililor (IA5"#

- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate ndomeniu.

). $ormele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului %a fi emis nfuncie de criterii de calitate omogene# ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe carele are de atins prin punerea n lucru a celor mai potri%ite te0nici.

)D. $ormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga acti%itate a auditorului:- norme profesionale de lucru#- norme de raportare#- norme generale de comportament.*.

31. (e sunt si ce rol au normele contabile)). $ormele (standarde" contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din

domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.. $ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si

utilizeaza situatiile financiare. -ntitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt celepre%azute la art. ) din 4egea 5ontabilitatii. 5ei care controleaza sunt pre%azuti prin legislatiafiecarei tari (auditori, cenzori" si au ca referinta in acti%itatea lor normele contabile.

/. 'ituatiile financiare sunt destinate sa satisfaca ne%oile comune de informatii ale uneigame largi de utilizatori. Kentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de

informatii complementare care sa le satisfaca ne%oile.3. Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potri%it uneia sau mai multora dinreferintele urmatoare:

- standarde internationale de raportare financiara#- standarde sau norme contabile nationale#- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si

prezentarea situatiilor financiare.F. $ormele contabile internationale sunt stabilite de IA'5 (undatia 5omitetului pentru

'tandarde Internationale de 5ontabilitate" si sunt denumite generic 'tandardele Internationale deBaportare inanciara (IB'" care cuprind:

- 'tandardele Internationale de Baportare inanciara emise de IA'1 (IB'"#

- 'tandardele Internationale de 5ontabilitate (IA'"#- standardele de interpretare emise de 'I5 sau IBI5#


13/98

- alte documente emise de IA'1, 'I5 sau IBI5.G. $orma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de

referinta pentru productia de informatii contabile si %alidarea sociala a situatiilor financiare(rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil".

C.

32. Bolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a rele%antei sicredibilitatii a informatiilor contabile(e este riscul legat de control). 5onsta in faptul ca o eroare semnificati%a intrun cont sau intro categorie de operatiuni,

izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici pre%enita,nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. In general auditorulfixeaza un ni%el ridicat al riscului legat de control atunci cand:

- sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect#- sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca

insuficiente.D. Biscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, a%!nd n %edere limitele inerente

oricrui sistem contabil i de control intern.

/*. 5!nd e%aluarea riscului legat de control se face la un ni%el redus, auditorul %a trebui sdocumenteze elementele pe care se spri+in n concluziile sale.

/).33. (e este riscul inerent)

/. 5onsta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erorisemnificati%e, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauzaunui control intern insuficient.

//. Kentru a e%alua riscul inerent, auditorul recurge la +udeci profesionale bazate pee%aluarea unor factori ca:

- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, e%entualele sc0imbri inter%enite ncursul exerciiului la ni%elul conducerii#

- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mpre+urri de natur a incita la prezentareaunor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul deacti%itate"#

- natura acti%itilor desfurate de intreprindere (uzura moral a te0nologiei,ec0ipamentelor, produselor i ser%iciilor, structuri neadec%ate"#

- factori influen!nd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice iconcureniale, ino%aii te0nologice, e%oluia cererii i practicile contabile#

- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi conin!nd a+ustri pri%indexerciiile anterioare sau estimri#

- %ulnerabilitatea acti%elor la pierderi sau deturnri#

- nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sf!ritul exerciiului./3.34. (e este riscul de nedetectare)

3". Biscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusescsa descopere o eroare semnificati%a in soldul unui cont sau intro categorie de operatiuni, izolata sauimpreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

/G. $i%elul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului# riscul denedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi te0nicile si procedurile folosite de auditor.

/C. -xista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit./. Biscul de nedetectare este invers proportionalcu cumulul riscurilor inerente si riscurile

legate de control. 9e exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie

fixat un ni%el al riscului de nedetectare redus, astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si,


14/98

in%ers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul %a accepta un ni%el alriscului de nedetectare mai ridicat, reducand astfel riscul de audit.

/D. Ke de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterulsemnificati% si riscul de audit# cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de auditeste mai mic si in%ers. 9aca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil

este redus, riscul de audit creste# atunci auditorul %a putea:- sa reduca ni%elul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai

dez%oltate sau suplimentare#- sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura, calendarul si intinderea

controalelor proprii.3*.

3". (e este auditul inanciar) Dar auditul statutar)3). Krin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent

i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n %ederea exprimrii unei opiniimoti%ate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i arezultatelor (performanelor" obinute de acesta.

3. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari careexamineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potri%it normelor de audit, inclusi%acti%iti i operaii specifice intreprinderii auditate, n %irtutea unor dispoziii legale (legeacontabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.", ca urmare a mandatului

primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai".3/. -lementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau +uridic#- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile

financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelaltecomponente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil#

- scopul examinrii: exprimarea unei opinii moti%ate cu pri%ire la imaginea fidel, clari complet a poziiei financiare (patrimoniului", a situaiei financiare i a rezultatelorobinute de entitatea auditat#

- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia lconstituie standardele (normele" de audit i standardele (normele" contabile.

33. 6rice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de ne%oile i ateptrileutilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutarde a rspunde la aceste ne%oi i ateptri.

3F. Kublicul se ateapt ca auditorul statutar s +oace un rol n prote+area intereselor sale,prin oferirea unei resigurri referitoare la:

- acurateea declaraiilor financiare#

- continuitatea exploatrii i sol%abilitatea firmei#- existena unor fraude#- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale#- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme

sociale.3G. Auditul inanciar da posibilitatea auditorului sasi exprime opinia, daca situatiile

financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificati%e, in conformitate cu un cadru generalidentificat de raportare financiara. Kentru exprimarea acestei opinii, auditorul %a folosi formula


15/98

opinii moti%ate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si arezultatelor obtinute de aceasta.

4'.3%. (are sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati)

3D. 6biecti%ele controlului intern sunt

A. prote+area acti%elor intreprinderii :). definirea responsabilitatilor. separarea sarcinilor si functiilor/. descrierea functiilor3. procedura acordarii imputernicirilor

1. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile). modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor +ustificati%e. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii/. organizarea si efectuarea in%entarierii patrimoniului si a %alorificarii acestuia3. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabileF. controalele de baza ale acti%itatii contabile

5. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii9. promo%area eficacitatii exploatarii

F*."1.

3&. (are sunt elementele de baa ale controlului intern al unei entitati)F. -lementele de baza ale controlului intern sunt:

a" existentea unui plan de organizare, cuprinzand : definirea cat mai precisa a sarcinilor definirea limitelor de competenta si a raspunderilor circulatia informatiilor

b" competenta si integritatea personalului sunt esentiale la ni%elul directiuniic" existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la : producerea informatiilor ar0i%area informatiilor

"3.3'. (are sunt caracteristicile unei misiuni de compilare)

F3."%. isiune de compilare "&.

Audit statutarFD. $ici o asigurare G*.

Asigurare ridicata, dar nu absoluta

G. Auditorul punein aplicare cunostintele sale decontabilitate si nu pe cele dindomeniul auditului

G/.'er%iciul este un audit

GF. 'copul este acelade a strange, a grupa si asintetiza informatiile prinelaborarea situatiilor financiare

GG.'copul este emiterea raportului de audit

%&.3*. (are este sera de cuprindere a misiunilor de audit speciale)

G. 2isiunile de audit speciale pot a%ea ca obiect:

- situatiile financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardeleinternationale de raportare financiara si de normele nationale#


16/98

- conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare (denumirea acceptatae de Lrubrica din situatiile financiare"#

- respectarea clauzelor contractuale#- situatiile financiare condensate (rezumate".

%*.

40. (are sunt elementele de baa ale unui raport asupra situatiilor inanciare condensate)- titlul#- destinatarul#- identificarea situatiilor financiare auditate din care sau nascut situatiile financiare

condensate# referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor

si la tipul de opinie exprimata in acel raport# opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare

condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate din care saunascut#

- daca auditorul a emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor,raportul trebuie sa mentioneze ca, desi situatiile financiare condensate sunt inconcordanta cu situatiile financiare in ansamblul lor, acestea pro%in din situatiifinanciare care au facut obiectul unui raport de audit modificat#

- mentiunea ca, pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare aleentitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite impreuna cu situatiile financiarein ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora#

- data raportului# adresa auditorului si semnatura lui.C*.

41. (um eplicati responsabilitatile etice ale proesionistilor utiliati in cadrul unei misiuni deaudit de baa)

C). 5erinteleetice aplicabile profesionistilor contabili cer ca acestia sa asigure cea mai inalta calitate prestariiser%iciilor profesionale si sa mentina increderea publicului in profesie.

C. (oduletic al proesionistilor contabili recunoaste ca obiecti%ele profesiunii contabile sunt stabilite astfelincat un profesionist contabil sa indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atingacele mai inalte ni%eluri de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public. Bealizareaacestor obiecti%e presupune satisfacerea a patru cerinte de baza:

- (redibilitatea. n intreaga societate exista ne%oia de credibilitate in informatie si insistemele de informatii.

- 5roesionalism. -xista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a

putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil.- (alitatea serviciilor. -ste ne%oie de asigurarea ca toate ser%iciile obtinute din partea

profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.- 6ncredere. Htilizatorii ser%iciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti

incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care gu%erneaza prestarea acestorser%icii.

C/. $ecesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei 5orpului si de a conferi lucrarilor membrilor saiautoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:

- stiinta, competenta si constiinta#- independenta de spirit si dezinteres material#- moralitate, probitate si demnitate.


17/98

C3. 'e impuneca fiecare membru al 5orpului sa faca efortul necesar dez%oltarii acestor calitati si indeosebi:

a" sa isi dez%olte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de culturagenerala, singurele capabile sai intareasca discernamantul#

b" sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru

asi fundamenta o opinie personala, inainte de a face propuneri#c" sa isi exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, c0iar ascunsa, a celui ce ilconsulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandusi, daca e ne%oie,rezer%ele necesare asupra %alorii ipotezelor si concluziilor formulate#

d" sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertateade gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale#

e" sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina inexercitarea profesiei si in prote+area ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale siregulilor stabilite de 5orp.

&".42. (ontrolul de calitate la nivelul organismului proesional.

CG. Krincipiilefundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: uni%ersalitatea,confidentialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea si armonizarea. Becomandarea 5-- din )Fnoiembrie *** pre%ede ca acti%itatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata in douaforme: control colegial si control prin personal anga+at. n ambele forme trebuie asigurata calitateacontrolorilor si obiecti%itatea lor.

CC. Begulileaplicabile se refera la:

- cine poate fi controlat#- selectarea auditorilor astfel incat la finele unei perioade toti auditorii sa fie

controlati#- efectuarea controlului la cat mai multe birouri ale societatii de audit#- perioada controlata, care nu poate depasi G ani ()* ani la societatile mici, la care nu

sau constatat deficiente"#- misiunile de %erificare a situatiilor financiare incredintate cabinetelor respecti%e,

dar si sistemul de control intern din cadrul cabinetului#- elementele pe care se spri+ina controlorul in aprecierea acti%itatii cabinetului

%erificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectareanormelor deontologice (mai ales independenta", calitatea rapoartelor#

- supra%eg0erea publica a profesiei (prin reprezentanti ai 2inisterului inantelorKublice"#

- aplicarea sanctiunilor disciplinare#- confidentialitate#- experienta si formarea continua a controlorilor de calitate#- independenta si obiecti%itatea controlorului de calitate.

C.CD.

43. (ontrolul de calitate la nivelul cabinetului de audit.*. 6biecti%el

e politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:- exigente profesionale: personalul cabinetului sau societatii trebuie sa se conformeze

principiilor de independenta, integritate, obiecti%itate, confidentialitate si profesionalism

inscrise in 5odul etic#


18/98

- aptitudini si competente: ni%elul de instruire si formare a personalului cabinetului sausocietatii trebuie sai permita acestuia sa se ac0ite in mod corect si complet de sarcinile

pe care le primeste in cadrul unei misiuni de audit#- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit %or fi incredintate personalului care dispune de

pregatirea si experienta necesare#

- delegarea: conducerea, super%izarea si re%ederea lucrarilor realizate la toateesantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspundnormelor de calitate stabilite#

- consultarea: de fiecare data, cand este necesar, %or fi consultate persoanele competentedin interiorul sau din exteriorul cabinetului#

- acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti %a fi re%izuitaperiodic, sub aspectele legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de asatisface cererea clientilor#

- control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate trebuiecontrolate periodic#

- coordonarea si supra%eg0erea lucrarilor: colaboratorii carora li se incredinteaza diferite

lucrari trebuie informati de responsabilitatile lor si de obiecti%ele si procedurile cetrebuie urmarite#

- re%izuirea lucrarilor: lucrarile realizate de fiecare colaborator sunt re%azute de catre unprofesionist cu un ni%el de competenta cel putin ec0i%alent.

). $i%elul,calendarul si intinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind defactori ca: felul si importanta acti%itatii sale, dispersia geografica, ni%elul de organizare, costuri etc.

'2.44. (auri de deacord cu conducerea intreprinderii.

/.3. 9ezacord

ul reprezinta o iregularitate contabila pe care conducerea intreprinderii refuza sa o corecteze. Kotconstitui dezacorduri:

- insuficienta a+ustarilor pentru deprecierile de stocuri si de creante#- stocuri suprae%aluate sau sube%aluate din cauza unor erori in calculul costurilor

productiei sau in determinarea marimii stocului (cantitatilor"#- nerespectarea principiului independentei exercitiilor#- neluarea in considerare a e%enimentelor posterioare inc0iderii exercitiului care

confirma sau infirma o situatie existenta la data inc0iderii exercitiului#- neluarea in considerare a principiului prudentei prin suprae%aluarea acti%elor#- erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti in categoria clientilor obisnuiti"

'".4". (ontinutul unui raport asupra controlului intern.G. 5ontinutul Baportului asupra controlului intern trebuie sa respecte urmatoarele principii:

- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conduceriisocietatii#

- prezentarea detaliata a problemelor pe ser%icii sau subunitati ale intreprinderii pentru aputea fi usor difuzate#

- analiza fiecarei probleme in mod logic,de o maniera constructi%a, pt a permitesocietatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in 3 parti:nota de introducere si sinteza, sumar, detalii si anexe.

C. $ota de introducere si sinteza poate cuprinde:

- o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului acti%itatii de apreciere a controluluiintern, conditiile de executare si metodele utilizate#


19/98

- concluziile raportului (cu e%entuale trimiteri la partile din raport care detaliazaproblema"#

- data si semnatura.. 'umarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi

prezentat in diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care %or fi reluate in partea de

L9etalii=, reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate.D. 9etaliile raportului corespund cu ceea ce a fost anuntat in sumar# structurarea detaliilor seface urmarinduse anumite principii:

- prezentarea punctelor in ordinea importantei#- recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupe de conturi#- o parte poate fi a%uta in %edere pentru recomandari mai putin importante#- o parte poate i destinata punctelor care pot a%ea o incidenta semnificati%a asupra

certificarii (insa aceasta parte nu poate sa infirme opinia emisa asupra situatiilorfinanciare in raportul general"#

- recomandarile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nuli sa dat curs.

D*. iecare din punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare:- descrierea punctelor slabe constatate#- consecinte si incidente asupra situatiilor financiare#- sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei.

*1.4%. (e sunt testele de conormitate)

D. 8estele deconformitate presupun selectionarea de catre auditor a unui numar limitat de tranzactii carora leurmareste circuitul pentru a retine daca toate controalele pre%azute au fost efectuate. 'copul nu estede descoperi erori in functionarea sistemului, ci numai de a obtine o asigurare ca sistemul descris

este cel real si ca a fost inteles.D/. 2odalitatide realizare a testelor de conformitate:

- obser%area directa#- confirmarea %erbala a celor ce utilizeaza procedura respecti%a#- existenta mi+loacelor utilizate (stampile, %ize, fisiere etc."#- obser%area ulterioara, constand in reluarea in intregime a circuitului, plecand de la

origine, pentru al testa.D3.

4&. (e sunt testele de permanenta)DF. 8estele de

permanenta sunt %erificari efectuate pentru a stabili daca procedurile sistemului contabil si decontrol intern fac obiectul unei aplicari efecti%e si constante. Aceste teste trebuie sa fie suficient deample pentru ca auditorul sa se con%inga in legatura cu faptul ca procedurile controlate sunt aplicateintro maniera permanenta si fara defectiuni. Koate fi a%uta in %edere si utilizarea te0nicilorstatistice.

*%.4'. (are sunt prevederile de baa ale contractului de prestari de servicii de audit)

- obiecti%ul auditului situatiilor financiare#- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu pri%ire la pregatirea si prezentarea

situatiilor financiare#- intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila, la

reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru esteauditorul#


20/98

- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii deaudit#

- riscul ine%itabil de nedetectare a unor anomalii semnificati%e, ca urmare asonda+elor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern#

- necesitatea de a a%ea acces fara restrictii la orice document contabil, piese

+ustificati%e sau alte informatii solicitate.*&.4*. (e este si cum se calculeaa eroarea estimata prin etrapolare directa)

D.DD. -roarea

estimata este eroarea pe care auditorul a calculato in etapa de determinare a pragului desemnificatie si se calculeaza astfel:

- se determina numarul erorilor la ni%elul uni esantion#- se estimeaza apoi erorile prin extrapolare directa la intreaga populatie#- se calculeaza eroare estimata tinand cont de eroarea de esantionare stabilita.

)**. 7emplu:

n cursul auditarii stocurilor, au fost descoperite suprae%aluari in suma neta de 3.*** dintrunesantion de G*.*** extras dintro populatie de F**.***.

)*). 'e %aproceda la estimarea erorilor prin extrapolare directa, astfel:

)*.(Naloarea neta a Naloarea totala)*/. erorilor din esantion (3.***" x a populatiei (F**.***"")*3. OOOOOOOO

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 7 -roarea estimata prin extrapolaredirecta (//.F**"

)*F.Naloarea totala a esantionului (G*.***"

)*G.)*C. -roarea de

esantionare se stabileste la F*P (ni%elul e stabilit de auditor" din suma erorii estimate prinextrapolare directa (F*P x //.F** 7 )G.CF*".

)*. Bezulta oestimare a %alorii totale a prezentarilor eronate la stocuri de F*.F*, adica //.F** Q )G.CF*.

10*."0. (e este si cum se calculeaa eroarea tolerabila)

))*. -roareatolerabila este eroarea maximala intro populatie selectionata pe care auditorul poate sa o accepte

tragand concluzii ca rezultatele sonda+ului au atins obiecti%ul auditului. -a se determina pe baza derationament profesional, tinand cont de pragul de semnificatie global calculat de auditor, ca procentdin acesta.

))). -roareatolerabila poate fi:

a" nula sau mica, atunci cand contul poate fi auditat in intregime cu c0eltuieli mici si nuasteapta descoperirea nici unei erori#

b" mare, atunci cand contul este mai mare si necesita o esantionare de proportii pentru aputea fi auditat#

c" mare ca pondere in totalul contului, atunci cand contul poate fi %erificat cu c0eltuieliextrem de mici, probabil prin proceduri analitice, in cazul in care eroarea tolerabila

este de proportii#


21/98

d" redusa ca pondere in soldul total al contului, atunci cand cea mai mare parte a aceluisold a ramas nesc0imbat si contul nu trebuie sa mai fie auditat#

e" moderat de mare, atunci cand se asteapta sa existe un numar relati% mare de erori.112.

"1. (e este si ce semniicatie are importanta relativa)

))/.Importanta relati%a este un factor care permite auditorilor sa aprecieze amploareadiferitelor categorii de riscuri. -a se defineste in raport cu %aloarea sau cu natura unei iregularitatisau inexactitati care figureaza in informatia financiara (inclusi% o omisiune" si care, singura sauadaugata altora, tinand seama de circumstantele specifice situatiei respecti%e, ar putea a%ea dreptconsecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se spri+ina peaceasta informatie.

114."2. (onirmarea eterna directa 8 procedura de control al conturilor

))F.5onfirmarea externa (directa" -ste o procedura care consta in a cere unui tert a%andlegaturi de afaceri cu intreprinderea %erificata, sa confirme direct auditorului informatiile pri%indexistenta operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea

acestei proceduri.))G.Krocedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului# daca

aceasta nu se arata fa%orabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi in una dinurmatoarele doua situatii:

- sau considera ca te0nicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente deproba#

- sau considera ca alte controale nul conduc la elemente probante fata de limiteleimpuse de conducerea intreJprinderii, care %a suporta consecintele necesare cu pri%irela certificare.

))C.'tandardul International de Audit (I'A" nr. F*F defineste principalele cazuri in careauditorul are obligatia sa procedeze la folosirea te0nicii confirmarii directe:

- confirmarea unor cauze in baza carora sau realizat unele tranzactii#- confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate

necesare#- confirmarea conturilor de clienti si debitori#- confirmarea stocurilor in depozite %amale, in consignatie si alte stocuri la terti#- %alori mobiliare cumparate prin intermediari financiari#- imprumuturi de la terti#- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori. 5onfirmarea poate sa fie

poziti%a, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita saufurnizeaza c0iar el informatia, sau negati%a, atunci cand tertului solicitat i se cere sa nu

raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i sa prezentat.)).Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatearaspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa".

))D. Krocedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, inlegatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe" ca mi+loc de obtinerea elementelor probante, sunt reglementate prin 'tandardul International de Audit (I'A" nr. F*F,aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului **).

)*.-ste o te0nica ce consta in a solicita unui tert, a%and legaturi de afaceri cu intreprinderea%erificata, sa confirme direct auditorului informatiile pri%ind existenta operatiunilor, a solduriloretc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri.

121.

"3. (onceptul de independenta in audit.


22/98

122. Krincipiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber,indiferent de natura ser%iciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independenadevine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii deintegritate i cu obiectivitate.

)/. 5omponentele fundamentale ale independenei sunt:

!ndependenta de spirit(a rationamentului profesional" caracterizata prin starea de spirit careinlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite rationamentulprofesional, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, obiecti%itate si prudentaprofesionala#

!ndependenta in aparenta (comportamentalafaptica" caracterizata prin e%itarea faptelor sicircumstantelor care pot fi atat de semnificati%e incat o terta persoana, logica si informata (detinandtoate informatiile rele%ante si aplicand toate masurile de pre%edere necesare", ar putea a+unge laconcluzia ca integritatea, obiecti%itatea si prudenta profesionala ale cabinetuluisocietatii saugrupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.

)3.12".

"4. (are este structura (odului etic national al proesionistilor contabili din 9omania))G.5ele / parti care compun 5odul se aplica dupa cum urmeaza:

partea A & tuturor profesionistilor contabili# partea 1 & numai profesionistilor contabili liberprofesionisti# partea 5 & numai profesionistilor contabili anga+ati.

)C."". (onirmarea eterna #directa$.

).-ste o procedura care consta in a cere unui tert a%and legaturi de afacere cuintreprinderea %erificata, sa confirme direct auditorului informatiile pri%ind existenta operatiilor, asoldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri.

)D.Krocedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului# dacaaceasta nu se arata fa%orabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi in una dinurmatoarele doua situatii:

- sau considera ca te0nicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba#- sau considera ca alte controale nul conduc la elemente probante fata de limitele impuse

de conducerea intreprinderii, care %a suporta consecintele necesare cu pri%ire lacertificare.

)/*. 'tandardul International de Audit (I'A" nr. F*F defineste principalele cazuri in careauditorul are obligatia sa procedeze la folosirea te0nicii confirmarii directe:

- confirmarea unor cauze in baza carora sau realizat unele tranzactii#- confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate

necesare#- confirmarea conturilor de clienti si debitori#- confirmarea stocurilor in depozite %amale,in consignatie si alte stocuri la terti#- %alori imobiliare cumparate prin intermediari financiari#- imprumuturi de la terti#- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori.

)/). 5onfirmarea poate sa fie poziti%a, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asuprainformatiei primita sau furnizeaza c0iar el informatia, sau negati%a, atunci cand tertului solicitat I secere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i sa prezentat.

)/. Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatearaspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa". Krocedurile si principiile

fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, in legatura cu utilizarea de catre auditor aprocedurii confirmarii externe (directe" ca mi+loc de obtinere a elementelor probante, sunt


23/98

reglementate prin 'tandardul International de Audit (I'A" nr.F*F, aplicabil incepand cu auditulsituatiilor financiare ale anului **).

133."%. (ontrolul conturilor: tenici de control pentru obtinerea elementelor probante. Kresupune

inter%entia proprie a auditorului in contabilitatea firmei, are drept scop stabilirea elementelor

probante adica acele acte, documente, informatii pe baza carora auditorul isi %a forma opinia.)/3.-lementele probante trebuie sa indeplineasca calitati:- sa fie suficiente se det. prin raportarea la nr.total al constatarilor- sa fie +uste se stabilesc in raport cu gradul de adec%are a constatarilor.

)/F.Krincipalele te0nici pt. obtinerea elementelor probante sunt:)/G.).inspectia fizica si obser%atia: se folosesc pt. auditul acti%elor.Inspectia fizica consta in

participarea la in%entarierea generala a firmei.Karticiparea presupune inter%entia auditorului in /momente diferite:

- inaintea in%entarierii cand auditorul studiaza procedurile stabilite pt. efectuareain%entarierii

- in timpul in%entarierii cand auditorul face lucrari: obser%atia asupra modului in care

comisiile de in%entar respecta procedurile prestabilite si rein%entaierea prin sonda+- dupa in%entariere cand %erifica modul de e%aluare a stocurilor, de stabilire a

diferentelor si de regularizare a rezultatelor in%entarierii in contabilitate.)/C.$eparticiparea la in%entariere a auditorului conduce la alta opinie de audit decat cea fara

reser%e, daca nu a gasit metode alternati%e prin care sa se con%inga de certitudinea stocurilor sisoldurilor la /).).

)/.. circularizarea sau confirmarea directa: se foloseste la auditul conturilor de terti.'etrimit la terti de catre firma client sau auditor, o circulara pt. confirmarea soldurilor, raspunsurile se

primesc pe adresa firmei client.)/D./. studiul documentelor intrate si iesite din firma: in auditul acti%itatii de la sfarsitul

exercitiului)3*.3. examenul analitic pt. stabilirea riscului legat de faliment.141.142.Kentru stabilirea programului de control, auditorul %a utiliza planul de misiune si foaia

de sinteza a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.)3/. Krogramul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine

rubricile urmatoare:- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare# aceste controale

trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiilenecesare a se solicita intreprinderii#

- intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de e%enimentele erori ce

pot fi descoperite, este indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze %olumul sonda+elorde efectuat pentru controlul respecti%#- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, a%and in %edere ca,

calitatea unui control depinde de data la care sa efectuat. Aceasta coloana %a ficompletata pe masura a%ansarii programului de control, ceea ce permite urmarireacronologica a lucrarilor#

- o referinta pentru foaia de lucru#- probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru super%izarea lucrarilor si pentru a

stabili sinteza rezultatelor controalelor.)33.

"&. (ontrolul conturilor: structura continutul si modul de undamentare a programului de

control.


24/98

)3F. Kentru stabilirea programului de control, auditorul %a utiliza planul de misiune si foaiade sinteza a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.

)3G. Krogramul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine rubricileurmatoare:

- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare# aceste

controale trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele siinformatiile necesare a se solicita intreprinderii#- intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de e%enimentele

erori ce pot fi descoperite, este indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze %olumulsonda+elor de efectuat pentru controlul respecti%#

- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, a%and in %edereca, calitatea unui control depinde de data la care sa efectuat. Aceasta coloana %a ficompletata pe masura a%ansarii programului de control, ceea ce permite urmarireacronologica a lucrarilor#

- o referinta pentru foaia de lucru#14&.

"'. (riterii de apreciere a imaginii idele)3.Kentru a putea sa se pronunte cu pri%ire la imaginea fidela, auditorul trebuie sa se asigure

ca urmatoarele G criterii au fost respectate cu ocazia elaborarii situatiilor financiare: -x0austi%itatea (integralitatea": toate operatiile care pri%esc intreprinderea sunt inregistrate in

contabilitate. 8ermenul de LoperatiiM cuprinde toate drepturile si acti%ele intreprinderii cat si toateobligatiile si pasi%ele sale si, de o maniera generala, orice e%eniment sau decizie care antreneaza omodificare a patrimoniului, situatiei financiare sau rezultatului financiar al intreprinderii respecti%e.

Bealitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune ca toate elementele materiale din scriptecorespund cu cele identificabile fizic si ca toate elementele de acti%, de pasi%, de %enituri sau dec0eltuieli reflecta %alori reale si nu ficti%e sau care nu pri%esc intreprinderea in cauza# altfel spus,

toate informatiile prezentate prin situatiile financiare trebuie sa poata fi +ustificate si %erificate. 5orecta inregistrare in contabilitate si prezentare in situatiile financiare a operatiilor presupune

ca aceste operatii trebuie:- sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarinduse deci respectarea

independentei exercitiilor# criteriul perioadei corecte:- sa fie corect e%aluate, adica sumele sa fie bine determinate, aritmetic exacte, urmarinduse

respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de e%aluare#deci criteriul corectei e%aluari#

- sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare# deci criteriul corectei imputarii#- sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile

anuale conforma cu regulile in %igoare# criteriul corectei prezentari in conturile anuale.

14*."*. (are sunt principalele obiective ale auditului intern)

)F*.Krincipalele obiecti%e al auditului intern sunt:). prote+area acti%elor intreprinderii#. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile#/. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii#3. promo%area eficacitatii exploatarii.a" %erificarea conformitatii acti%itatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si

managementul acestuia, in conformitate cu pre%ed legale#b" e%aluarea gradului de adec%are si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei acti%itatii entitatii#c" e%aluarea gradului de adec%are a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate:


25/98

d" prote+area elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor depre%enire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

1"1.%0. (ontrolul de calitate in audit.

)F.Beprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care %izeaza

analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare incadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de acesteorganisme.

)F/.6biecti%e:- 6ferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea ser%iciilor#- Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor#- 5ontribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru#- Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale#- 9ez%oltarea solidaritatii in randul profesiei, prin fa%orizarea caontactelor dintre colegi,

apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.)F3.Krincipiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt:

uni%ersalitatea, confidentialitatea, olegialitate, adaptarea controlului si urmarirea. 9ocumenteleeuropene pre%ad ca acti%itatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin douametode:

- controale colegiale & membrii acti%i ai profesiei sunt desemnati drept colegi careefectueaza controlul#

- controale prin personal anga+at & sunt persoane anga+ate de o organizatie profesionalasau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueazacontrolul de calitate.

)FF.1"%.%1. (are sunt principalele misiuni speciale si misiuni conee ale proesionistilor

contabili))FC.2isiunile de audit cu scop special, se pot referi la:

- 'ituatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardeleinternationale de raportare financiara si de normele nationale#

- 5onturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare#- Bespectarea clauzelor contractuale#- 'ituatii financiare consolidate.

1"'.1"*. "'.

(ontrolul de calitate in audit.)G*. Beprezint

a un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care %izeaza analiza modului deorganziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului astandardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.

1%1. ,biective:

6ferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea ser%iciilor# Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor# 5ontribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru# Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale# 9ez%oltarea solidaritatii in randul profesiei, prin fa%orizarea caontactelor dintre colegi, apropierea si

respectul profesionistilor fata de organismul profesional.


26/98

)G. 5rincipiile undamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: uni%ersalitatea,confidentialitatea, colegialitate, adaptarea controlului si urmarirea.

)G/. 9ocumentele europene pre%ad ca acti%itatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua

metode: controale colegiale & mmbrii acti%i ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueazacontrolul#

controale prin personal anga+at & sunt persoane anga+ate de o organizatie profesionala sau oautoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.

)G3.%1. (ontinutul paragraului de opinie din raportul de audit statutar.

)GF. Baportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului dac situaiilefinanciare dau o imagine fidel poziiei, situaiei financiare i rezultatelor obinute (sau prezint n modsincer n toate aspectele lor semnificati%e" n acord cu referinele contabile i, dac este cazul, dac elesunt conforme pre%ederilor legale.

)GG. 8ermenii utilizai pentru exprimarea opiniei auditorului sunt Ldau o imagine fidelM sau Lprezintn mod sincer n toate aspectele lor semnificati%eM. Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorulnu ia n considerare dec!t elementele semnificati%e pri%ind situaiile financiare.

)GC.In afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea in Baportulauditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte

pre%ederi legale sau statutare.)G. Acest

paragraf poate a%ea formulari precum: 6pinia fara rezer%e, 6pinia fara rezer%e, dar cu un paragrafde obser%atii, 6pinia cu rezer%e, Imposibilitatea exprimarii unei opinii, 6pinia defa%orabila.

1"#.$pinia fr rezerve %curat& Ln opinia noastr, situaiile financiare ofer o imagine fidel i+ust (sau prezint corect din toate punctele de %edere semnificati%e" a poziiei i situaiei financiare asocietii la data de /) decembrie **?, precum i asupra performanei financiare i a fluxurilor detrezorerie pentru exerciiul nc0eiat la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale"de contabilitateM.

)C*. $pinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii' Acest tip de opinie seformuleaz atunci c!nd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului# paragraful de obser%aiise situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Lr s exprimm o rezer% asupra situaiilor financiare,noi atragem atenia asupra notei L?M din anex. 'ocietatea face obiectul unui proces n care este acuzat deinfraciune n utilizarea bre%etelor i n care i se pretinde %rsarea rede%enelor i daunelor de interese#societatea a anga+at o contraaciune, iar audierile preliminare, c!t i procedurile +uridicoadministrati%e alecelor dou aciuni sunt n curs. Bezultatul final al acestei situaii nu poate, n prezent, s fie determinat i, n

consecin, nu au fost constituite pro%izioane pentru acoperirea c0eltuielilor care ar putea s rezulteM.)C). $pinia curezerve: moti%e, mod de prezentare. 9aca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderiilucrarilor si in consecinta %a trebui sa formuleze o opinie cu rezer%e. 2oti%e:

- cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta saulipseste ce%a#

- cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentruintocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificati%a asupradeciziilor#

- cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a a+usta pozitia responsabililorintreprinderii pri%ind existenta si tratarea unei incertitudini.

1&2. 7emplu:


27/98

auditori ulterior acestei date. 8inand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi nuam putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. In opinia noastra, cu exceptia incidenteia+ustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor,situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la /)decembrie@, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul inc0eiat la aceasta data si sunt

conforme cu pre%ederile legale si statutare.:1(3. !mposibili

tatea e)primarii unei opinii' motive, mod de prezentare)C3. Imposibili

tatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:- unele sunt impuse de e%enimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele

documente +usitificati%e sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai esteposibila participarea la in%entarierea stocurilor#

- altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzulefectuarii unui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expertextern.

)CF. < $oi nuam fost in masura sa asistam la in%entarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilorde clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune. A%and in%edere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu pri%ire la situatiilefinanciare.=

1&%.%2. (ategoriile de riscuri in auditul statutar

)CC.Intro intreprindere, auditorul se confrunta, de regula, cu urmatoarele categorii de riscuri:). Biscuri generale, specifice intreprinderiisunt riscuri de natura sa influenteze ansamblul

operatiilor intreprinderii (acti%itatea intreprinderii si sectorul din care face parte,organizarea si structura intreprinderii, politicile generale ale intreprinderii, perspecti%elede dez%oltare, organizarea administrati%e si contabila, politicile contabile aleintreprinderii"

. Biscuri legate de natura operatiilor tratate: date repetiti%e, date punctuale, dateexceptionale.

/. Biscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.3. Biscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de catre auditor a procedurilor, a

intinderii si datei inter%entiilor antreneaza in mod obligatoriu un anumit ni%el de risc, pecare auditorul trebuie sal diminueze tot mai mult. Biscul de audit consta in faptul ca erorisemnificati%e exista in situatiile financiare si ca auditorul, nedescoperindule, formuleazao opinie eronata. -l trebuie insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina o

asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificati%e in situatiile financiare si sa limitezeastfel riscul de aaudit la un ni%el minim acceptabil.)C.Biscul de audit se di%ide in / componente:- riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa

comporte erori semnificati%e, isolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categoriide operatiuni, datorita unui control intern insufficient.

- riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificati%a in cont sau introcategorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii deoperatiuni, nu este nici pre%enita , nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si decontrol intern utilizate.

- riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa

descopere o eroare semnificati%a in soldul unui cont sau intro categorie de operatiuni,izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.


28/98

1&*.%3. Deiniti auditul in general si identiicati elementele undamentale ale deinitiei

1'0.Definitie: Auditul in general reprezinta examinarea profesionala a unei informatiiefectuata de un specialist competent si independent in %ederea emiterii unei opinii moti%ate prinraportarea la un criteriu de calitate care poate fi un standard, norma sau reglementare.

)).6biecti%ul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.).-lementele principale care definesc auditul:- examinarea unei informaii trebuie s fie exclusi% o examinare profesional#- scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia#- opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent,

ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumiteresponsabiliti pentru acti%itatea sa i trebuie s fie o persoan independent#

- examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite,cuprinse ntrun standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu decalitate.

)/.

%4. Deiniti auditul statutar si identiicati elementele undamentale ale deinitiei.1'4.Definitie: Auditul statutar reprezinta examinarea pr

Audit Aptitudini 2014

Documents

Transcript of Audit Aptitudini 2014