.

nl

Toate informatiile desprelumea 'inconjuratoare -ceea ce

vedem, auzim, atingem, gustamsau mirosim -sunt transmisecreierului prin intermediulsimturilor. Aceste informatiipot fi apoi folosite 'in diferitemoduri, utilizand cele cinciaptitudini mentale de baza.

O Prezicere istorica despre modul deinva,are in anul 2000. De~i nu exista dovezica memoria poate ti indusa printr-o astfel destimulare electrica artiticiala, aceasta ramanetotu~i o posibilitate teoretica.

O Bilele de pe un abac furnizeaz3 o capaci-tate de stocare a informa1iei mai mare decateste capabil3 memoria de scurt3 durat3 a

creierului, permi1and efectuarea de calculeprea complexe pentru a ti f3cute in minte.

analizate de el. Concentrarea asupra unui sin-gur "canal" de infonnatii este utila doar atafatimp cat atentia noastra poate fi distrasa Incazulln care inte1Vine un lucru mai important.

Psihologii considera ca fiecare canal de in-fonnatie are un atenuator, un mecanism carepennite patrunderea doar a celor mai impor-tante infonnatii. Creierul poate influenta gra-dul de operare al atenuatorului. Daca o suc-cesiune de mesaje importante sau semnifica-tive patrund printr-un canal, creierul va relaxaatenuatorul acelui canal pentru a pennitepatrunderea unei cantitati mari de infonnatie. ~Daca ne concentra:m asupra unei senzatii ~vizuale, creierul trimite mesaje spre urechi ~i ~spre celelalte simturi, stopand actiunea acesto-ra, pentru a nu ne distrage atentia de la vizual.

Se considera ca memoria consta Intr-unsistem alcatuit din trei parti: Intiparirea mem-oriei senzoriale dMS), memoria de scurtadurata (MSD) ~i memoria de lunga durata.iMS creeaza un loc de depozitare imediat, dartemporar, pentru fiecare informatie cepatrunde In creier. Infonnatia poate ramanedoar aproximativ trei zecimi de secunda IniMS. Daca nu a fost selectata ~i transferata In

c ele cinc;i aptitudini mentale de baz:l sunt.atentia, memoria, inv:ltarea, amintirea ~i

vorbirea. Prin intermediul at~ntiei, creie-rul poate selectiona iriformatiile ce trebuiescretinute; cu aiutorul memoriei, iriformatiile potfi depozitate in creier; prin inv~tare, se for-meaz:lleg:lturi mentale intre anumite memorii;prin amintire, diferite memorii pot fi readusein con~tiint:l; iar prin vorbire, iriformatiile potfi transrnise altor persoane. ~

Aceste aptitudini sofisticate sunt luate ca ~atare, de~i sunt puse in functiune prin ~

= miiloace de circulatie a mesaielor electrice 1ninteriorul celui mai complex "sistem electric"existent. Exist:l aproximativ 10 miliarde decelule nervoase intr.un creier de adult, iarleg:lturile dintre celule insumeaz:l 40 milioanepe centimetru cub. pan:l in prezent, nu a fostexplicat:l in mod satisf:lc:ltor functia precis:l afiec:lrei celule individuale din creier. Cu toateacestea, procesele care stau la baza acestoraptitudini mentale au inceput s:l fie intelese.

A Aten,iaIn timpul unei petreceri zgomotoase,

c incerc:lm s:l ne concentra:m asupra uneia din-tre conversatiile ce se desf:l~oarn in iurul nos-tru, deoarece este imposibil s:lle ascult:lm petoate in mod simultan. Iriformatii proveninddin toate conversatiile p:ltrund in mod contin-uu in creier, ins:l rnmanem atenti doar la oanumit:l categorie de afirmatii. Acesta estecaracterul selectiv al atentiei.

jntr-o anumit:l rrulsurn, atentia se indreapt:lspre caracteristicile fizice ale vocii care esteascultat:l -de exemplu, tonul sau intensitateaacesteia -ins:l atentia inseamn:l mai mult.Dac:l o persoan:l ascult:l dou:l voci inregistra-te, un:a dintre ele folosind propozitii normaleiar cealalt:l vorbind neclar, ~i, dintr-o dat:l,prima voce incepe s:l bolboroseasc:l in timpce a doua incepe s:l vorbeasc:l clar, persoana

-care le ascult:l i~i va schimba imediat atentiaI de la o voce la cealalt:l. jn acest caz, creierul

se concentreaz:l asupra vocii care poate fiinteleas:l, ~i nu asupra unei voci oarecare.

Creierul analizeaz:l putin vocea neclarn,pentru a fi apoi capabil s:l-~i indrepte rapidatentia asupra acesteia atunci cand cuvinteleincepe s:l aib:l sens. Deci, este foarte impor-tant ca iriformatiile care aiung la creier s:l fie

memoria de scurta durata, informatia sepierde.

Memoria de scurta durataMemoria de scurta durata este folosita pentruretinerea informatiilor necesare cateva secun-de, dar care pot fiuitate mai tarziu -de exem-plu, un numar de telefon pe care suntem pepunctul de a-l forma. Doua caracteristici alememoriei de scurta durata Impiedica folosirea

199

APTITUDINI MENTALE DE BAZA64

O Inteligentul cim-panzeu are capaci-tatea de ..a vorbi...folosind limbajulsemnelor. in salbati-cie, cimpanzeul esteunul dintre pu~inelemamifere care folo-se~te unelte. Cumainile dezvoltatepoate manipulaobiecte cum ar fitastatura unui

computer.

I

"' 't.Io,

corticale. Cu toate acestea, mai sunt necesarecercet.Iri ~tiin1;ifice pentru confirmarea acesteiexplica1;ii generale a procesului memoriei.

inva~areaExist.I dou~ tipuri principale de 1nv~tare. jnv~-tarea conditionat.I clasic~ a fost prima dat.I evi-den1;iat.I de psihologul rus Pavlov, care a de-monstrat c~ animalele creeaz~ anumite leg~turi

,--de memorie 1ntre evenimentele lumii 1ncon-juratoare. Un caine saliveaz~ cand i se d~ hra-n~, dar dac~ sun~ un clopotel de fiecare dat~cand i se ~ m:1ncare, cainele face leg~tura1ntre aceasta ~i sunetul clopotelului, iar 1n celedin u~ saliveaz~ de fiecare dat.I cand audeclopotelul, chiar dac~ i se ~ sau nu m:1ncare.

In 1nv~tarea instrumental~ se formeaz~ 0leg~tura intre 0 ac1;iune ~i rezultatul acesteiac1;iuni, impreun~ cu 0 estimare: dac~ rezultat-ul a fost sau nu dorit. Acestea sunt rezumatein Legea Efectului, care spune c~ "0 ac1;iunecare are un rezultat dorit este probabil s~ fierepetat~ in circumstante asem~n~toare".Similar, 0 ac1;iune cu rezultat nedorit este pu1;inprobabil s~ fie repetat.I -inv~t:lm din gre~elilenoastre cum inv~t:lm din succesele noastre.

La majoritatea animalelor ac1;iunile ~i rezul-tatele acestora trebuie s~ fie asociate 1n timp,pentru ca leg~turile s~ se poat.I forma 1ntre ele.Astfel, 0 foc~ va continua s~ balanseze mingilepe nas, doar dac~ i se ofera imediat recompen-se constand 1n pe~te. Oamenii, ~i 1ntr-o oareca-re m~sura maimutele, pot merge mai departe,f~cand leg~turi 1ntre ac1;iuni prezente ~i posi-bile recompense in viitor, cu ajutorul unui me-canism denumit inl~nWire. Dac~ un cimpanzeutrebuie s~ apese un buton pentru a ob1;ine 0banana, acesta va 1nv~ta in cucind s~ fac~acestlucru prin incerc~ri ~i gre~eli. Fiind 1n stare s~apese butonul devine un lucru dorit de elinsu~i, iar dac~ cimpanzeul trebuie s~ trag~ 0sfoara pentru a ap~rea butonul, va 1nv~ta s~fac~ ~i aceasta. jn mod aseImlruItor, cim-panzeul poate 1nv~ta s~ efectueze 0 rasucire

acesteia ca depozit permanent de informatii.Mai intai, este nevoie de concentrare pentruretinerea unei anumite informatii. Concen-trarea asupra altui lucru, sau executarea alteisarcini mentale spulbera complet informatiadin MSD. in al doilea rand, aceasta poateretine doar 6-7 informatii. Un numar de tele-fon format din ~apte cifre este u~or depozitatin MSD, insa putine persoane pot memorarapid un numar format din 10 cifre.

Pentru ca o informatie sa fie depozitatapermanent, ea trebuie transmisa din memoriade scurta durata in memoria de lunga durata,prin mecanismul repetitiei. Cu cat o infor-matie este mai des repetata, sau patrunde inmod repetat in memoria de scurta durata, cuatat este mai probabil sa fie transferata inmemoria de lunga durata. Aceasta repetitieseface in mod automat, dar poate avea loc ~i inmod con~tient, ca in cazul in care o persoan:ainvata replicile pentru o piesa de teatru.

Memoria de lunga durataMemoria de lunga durata are capacitate neli-mitata. Ea permite sa ne amintim evenimenteintamplate cu ani in urma ~i depoziteaza "co-nexiunile" de memorie create prin invatare.Stocarea pe lunga durata a cuno~tintelor gene-rale ~i a experientei personale are loc proba-bil in cortexul cerebral -stratul de la suprafataal celei mai mari portiuni a creierului, careconsta in cele doua emisfere. Cercetarile audemonstrat ca hipocampusul, o cale nervoasasituata in creierul mare, contribuie la modifi-carea rapida a conexiunilor dintre celulelenervoase ce declan~eaza procesul memoriei.

Acest proces poate fi descris astfel: memo-ria de scurta durata depinde de activitatea dincelulele cortexului cerebral; aceste semnalesunt transrnise hipocampusului, unde raspun-suI fiecarei celule provoaca modificari in inte-riorul celulei insa~i; in urma retrimiterii sem-nalelor de la hipocampus la cortex, rezulta omodificare permanenta intr-o retea de celule

O Petrecerilestimuleaza catevaaptitudini mentale.Numele sunt memo-rate ~i amintite dupaun program inva,atde aptitudini sociale.Aten'ia este indrep-tata asupra unei sin-

gure conversa,ii.

O Tehnologia com-puterizata da posi-bilitatea oamenilorsa-~i aminteasca cuexactitate anumite

informa,ii.

pentru a ajunge la sfoar:I, ~i a~a mai departe.Cimpanzeul memoreaz~ o serie de actiuniW~ntuite pentru a obtine in fInal banana.

Inv~tarea la oameni este asetruln~toare.Prin modificarea stocului de memorie in urmaad~ug~rii de leg~turi noi, se pot forma pro-grame Intregi de actiuni pentru obtinerea unuilucru. Aceste programe variaz~ de la formesimple -serie de 3-4 actiuni succesive nece-sare pentru a face un ceai -la forme mult maicomplexe, a c~ror constituire poate dura anide zile -ca de exemplu deprinderile necesarepentru a cinta la un instrument muzical, saupentru a confectiona.o vaz~ frumoas~ din lut.

AmintireaDepozitarea informatiei nu este util~ dac~ nupoate fi recuperat~ imediat, pentru a face fat~unei situatii prezente. Exist~ dou~ metodefundamentale pentru recuperarea informatiei.Cea mai u~oar:I este prin recunoa~tere. Seformeaz~ o "sond~" mental~, o imagine cucaracteristicile de baz~ ale lucrullfi pe caretiebuie s~ ,.ni-l amintim. Creierul cau~ Inmemorie un model care se potrive~te cuaceas~ sond:l. Prin astfel de recunoa~teri, neputem aminti foarte bine cuvinte ~i nume.

Este posibil~ recuperarea informatiei doarprin folosirea unor indicii, de~i acest tip derearnintire este foarte dificil. Dac~ procedurasondei mentale nu poate g~sei informatiacorec~ In memorie, sunt ad:lugate ~i alteinformatii. De exemplu, dac~ incerc~m s~ nearnintim data unui eveniment, pot fi ad~ugateinformatii referitoare la ce s-a Intamplat InaiJ1tesau dup~ acel eveniment, pentru selectareainformatiei respective din memorie. Dup~ ceevenimentul a fost memorat Intaia da~, auluat na$tere anurnite leg~turi intre acel eve-niment ~i alte evenimente apropiate. Deexemplu, o persoan~ destul de in varst~ cas~-~i poat~ arninti clar de asasinarea pre~e-dintelui american Kennedy poate, de aseme-nea, s~-~i aminteasc~ ce f~cea in 22 noiembrie1963. De cele mai multe ori nu putem s~ neamintim cu exactitate evenimentele din ziuapreceden~. In aceste situatii, asocierea estecea care ne aju~ s~ ne amintim.

Amnezia ~i confabula~iacand o persoan~ l~i pierde memoria, afectiunedenurni~ amnezie, inseamna c~ sistemul amin-tirii a fost afectat, de~i informatia se poate aflaInc~ in memorie. Acest lucru este demonstratde faptul c~ sub tratament psihanalitic, sau prinhipnoza profesional~, unele persoane suntcapabile s~-~i aminteasc~ evenimente stocateIn memoria de lung~ dura~ cu multi ani Inunna, probabil chiar in timpul copil~riei. Darin astfel de conditii este posibil~ cornitereaunei erori de memorie, numi~ confabulatie.

Nefiind capabil~ s~ reproduc~ o anumi~informatie din memorie, o persoan~ poate s~creeze o alta asem~rultoare, dintr-o serie deevenimente sirnilare. Este greu s~ in1piedici oastfel de persoarul s~ cread~ c~ ceea ce ~iaminte~te nu este real. Acest tip de "fals~"

~ memorie poate ap~rea ~i In unele afectiuni de

instabilitate fizic~ ~i mental~. Datori~ unei

O in timpul dezvoltarii capacita,ii de a scrie,se formeaza noi legaturi intr-o serie de reac-,ii mentale inlan,uite, prin inva,area instru-mentala, prin intermediul careia sunt repeta-te ac,iunile care vor avea un rezultat dorit.

201

APTITUDINI MENTALE DE BAZA

O Un stol depescaru~i asocieazavederea ~i sunetulprodus de un tractorcu ~anse mari de agasi mancareproaspata pepamant. Cu toateacestea, pescaru~iidau dovada ~i deinva1are instrumen-tala -prin incercari~i gre~eli, ei auinva1at ca, in urmacautarii de hrana inspatele tractorului,sunt in cele din urma

recompensa1i.

,

O Procesul prin care Pavlov a demonstratinva,area condi,ionata. in mod normal, uncaine saliveaza cand i se a rata mancarea.Sunand dintr-un clopo'el in acel moment,Pavlov l-a determinat sa saliveze chiar daca ise arata sau nu mancarea.

O Scena din piesa imbli1nzirea Scorpiei deShakespeare. Actorii trebuie adesea sa trimi-ta sute de "Iinii" complexe memoriei lor delunga durata, pentru a nu le uita. Acest lucrus~ realizeaza prin repetari frecvente ale repli-cilor, prin intermediul memoriei de scurtadurata. Re'inerea de informa,ii in memoriade lunga durata poate fi u~or comparata cuajungerea informa'iilor acolo, in primul rand.

O W.A. Spooner era celebru pentru"spoonerism-ele" sale -acesta transpunealiterele ini,iale a doua cuvinte adiacente:"masa care" in loc de "casa mare". Studiereaunor astfel de defecte a contribuit lain,elegerea aptitudinilor menta le.

Corpul Omenesc 63- PERCEp11A ~I ILUZIA Corpul Omenesc 65- GANDlREA ~I CREATMTATEA202

deficienfe de vitamine, alcoolicii i~i pot pierdeo mare parte din memoria recent:l. De aseme-nea, pierderea memoriei recente este ~i unsimptom al senilit:lfii avansate, de~i memoriaacumulat:l de-a lungul unei r perioade ri1ai

lungi de timp poate rnmane intact~.

VorbireaCapacitatea de a vorbi reprezint~ o insu~irefundamental~ a fiinfei umane. Lucrurile pecare ni le amintim le putem transmite ~i altorpersoane $i, in acest fel, informafia poate cir-cula spre ceilalfi, f~r~ ca ace~tia s~trebuiasc~s~ invefe prin experienf~. Aceasta contribuiela progresul intelectual rapid al umanit:lfii.

Capacitatea noastrn de a vorbi depinde deconstrucfia special~ a laringelui uman, iarlimba pe care o vorbim este format~ princrearea de leg~turi intre folosirea corzilorvocale ~i imaginea mental~ a ceea ceinseamn~ sunetele.

Capacitatea de a vorbi se dezvolt:l aproapein intregime in una dintre cele dou~ emisfereale creierului, de obicei in emisfera stang~ -structurn creat~ prin gene, prezente ~i la ani-male. jntr-adev~r, ~i animalele pot comunica,de~i' doar la un nivel limitat. jn ultimii 60 deani s-au efectuat experienfe in incercarea de adescoperi dac~ cimpanzeul, cea mai apropi-

at:1 rud:1 animal:1 a omului din punct de vede-re genetic, posed:1 $i el capacitatea de a vorbi.

De$i cirppanzeii nu sunt capabili s:1 vor-beasc:1, s-au 1:nregistrat progrese uimitoare 1:ncomunicarea cu ace$tia. Un animal, pe numeWashoe, a fost 1:nv:1tat s:1 comunice 1:n limbajulamerican al sernnelor. in 4 ani, Washoe aInv:1tat s:1 recunoasc:1 $i s:1 foloseasc:1 132 desernne. De asemenea, aceast:1 femel:1 a pututgeneraliza ceea ce 1:nv:1tase, nurnind frigiderul"deschide mancare b:1uturil". in alt experiment,uI1 cimpanzeu pe nume Lucy a fost Inv:1tat s:1foloseasc:1 limbajul urnan al sernnelor $i a fostcrescut 1:ntr-o familie de oameni timp de zeceani. Dup:1 aceea, Lucy a fosr dus:1 s:1 triliasc:1printre cimpanzei s:11batici. Doi ani rnai tarziu,ea a z:1rit o persoarul pe care o cunoscuse 1:ntimpul cand trilise printre oameni. Disperat:1,aceasta a sernnalat: "Ajutor. Afaril", Aceast:1 fo1osire inteligent:1 a capacit:1tii de

comunicare lmplic:1 faptul c:1 cimpanzeii au ocapacitate mental:1 pe care o folosesc In s:11b:1-ticie pentru chemare $i gandire, dac:1 nu pen-tru vorbirea direct:1. Vorbirea Inseamn:1 maimult decat numirea de obiecte $i actiuni, $i s-ademonstrat c:1 nici un animal nu este capabils:1 foloseasc:1 instrumentele gramaticale $i sin-tactice care ne permit s:1 ne Imp:1rt:1$im uniialtora cele mai sofisticate idei.