Expertiza contabila 1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele contabile?...22. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile? 3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile?4. Care e sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare?5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile? 6. Comentaţi norma de comportament profesional, acceptarea expertizelor con-tabile, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile…….2 7. Comentaţi norma de comportament profesional, independenţa expertului contabil, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. …..3 8. Comentaţi norma de comportament profesional, calitatea expertizelor contabile, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. 9. Comentaţi norma de comportament profesional, responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. 10. Comentaţi norma de comportament profesional, competenţa expertului contabil, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile…..3 11. Comentaţi norma de comportament profesional ,secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile. ......4 12. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare? 13. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile extrajudiciare? ........4 14. Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al ierarhizării profesionale), dintre 2 sau mai mulţi experţi contabili numiţi de organele în drept, să efectueze o expertiză judiciară, în aceeaşi cauză?.....5 15. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte, expertul con-tabil în activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare? 16. Cum comentaţi sintagma “Stiinţă, independenţă, moralitate”, înscrisă pe sigla (logo-ul) CECCAR ? 17. Independenta absolută şi independenta relativă în care se poate afla un expert contabil . Exemplificaţi şi explicaţi cel puţin o situaţie în care un expert contabil se poate afla într-o relatie de independentă relativă.

18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară?19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară.20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară.21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile? 22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile? 23. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal în care au fost solicitate? 24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului/principalelor obiectiv/obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei? 25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?26. Convocarea parţilor în cauze civile şi în cauze penale......527. Contractarea expertizei contabile........628 Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei noi expertize? Motivaţi. 29. Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei. 30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare. 31. Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi expertiza, considerată de organul care a dispus efectuarea acestora, cu valoarea probantă preferenţială? .....6 32. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la expertizele contabile?........7 33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizelor contabile? 34.Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile? 35.Consideratii asupra normei de lucru specifică misiunilor privind expertizele contabile referitoare la delegarea lucrărilor de expertiză contabilă. 36. Consideratii asupra normei de lucru specifică misiunilor privind expertizele contabile referitoare la supravegherea lucrărilor de expertiză contabilă. 37. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă. Dar într-o cauză penală?...............7 38. Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocării şi primite de la părţile interesate în expertiză constituie material documentar?Motivaţi..............839. Redactaţi un Contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscând următorii termeni de referinţă:- Părţile:

• prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil nr. 1.000, înscris în Tabloul experţilor contabili la Secţiunea I, poziţia 100, domiciliat în Iaşi, str. Primăverii nr. 2, jud. Iaşi;• beneficiar: SC Dunărea SA, cu sediul social în Iaşi, str. Toamnei nr. 3, jud. Iaşi, reprezentată prin manager Ion Ion.- Obligaţia beneficiarului : să pună la dispoziţia expertului contabil documentele a), b), c).- Obligaţia prestatorului de servicii : să formuleze concluzii pentru obiectivul „X”.- Valoarea contractului: 5.000 lei.- Data depunerii Raportului de expertiză : 30.06.2010.- Plata: se face în două tranşe: 1.000 lei în termen de 5 zile de la semnarea contractului şi restul până la data de 05.07.2010.- Data încheierii contractului: 15.03.2010. 40. Identificaţi cel putin 4 domenii în care expertIza contabilă extrajudiciară poate juca un rol decisiv.41. Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care, în cauza în care aţi fost numit să efectuaţi expertiza judicară, există lucrări de expertiză efectuate anterior.42. Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în situaţia refuzului efectuării expertizei contabile judiciare de către expertul contabil.43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi.44. Procedura administrarea probei cu expertiză contabilă judiciară.45. Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele cuprinzînd experţii contabili pe specializări“, care se transmit Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii organelor îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare respectiv numirea experţilor ?.......846. Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă expertii contabili, calităţi care sunt evidenţiate şi pe sigla (emblema) CECCAR? ........9 47. Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare, pot efectua expertize contabile? 48. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare. 49. Recuzarea expertului tehnic jdiciar. Definiţie, procedură . 50. Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare. 51. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil, numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză penală, în situaţia în care după ce a fost convocat de organul de urmărire penală în vederea efectuării unei expertize judiciare şi a primit acceptul acestuia să consulte dosarul cauzei, a constatat că una din părţi este îi este vecin iar soţiile lor se află în duşmănie. 52. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil, numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei, a constatat că a mai efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară. 53. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil, numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei, a constat că este în litigiu cu una din părţi, aceasta depunând la o instituţie judecătorească o cerere de chemare în judecată în care expertul are calitatea procesuală de pârât. 54. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil, numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat , după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una din părţi?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă? 55. Ce se înţelege prin “abţinerea” unui expert contabil numit să efectueze o expertiză judiciară într-o cauză?........9Cine sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă? 56. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil, numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat , după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una din părţi (este duşmănie între vărul său şi vărul uneia dintre părţi)?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?.....1057. Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale. 58. Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi sunt sancţionate de Comisiile de disciplină, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR

59.Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdicţia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil. 60. Precizaţi şi explicaţi infracţiunile de natură penală în contextul efectuării expertizelor contabile.

1

61. Precizaţi care sunt infracţiunile abaterile de natură civilă în contextul efectuării expertizelor contabile care atrag raspunderea civila a expertilor contabili judiciari. 62.Obligaţiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare în cauza penală..........10 63.Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale...........11 64. Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale . 65. Expertul recomandat de parte. 66. Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este solicitat de un client să înlocuiasca un alt liber profesionist contabil care îşi desfăşoară misiunea conform unui contract încheiat conform prevederilor legale? 67.Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară într-o cauza penală în care sunt numiţi, de organul de cercetare penală sau de instnţă, mai mulţi experţi? 68. Expertul contabil, numit de organul de cercetare penală sau de instnţă, poate convoca sau poate lua legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie? 69.Cine şi în ce condiţii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeşte expertul contabil şi ce elemente trebuie să cuprindă încheierea de şedinţă/ordonanţa prin care se dispune efectuarea expertizei contabile?.....11 70. Convocarea parţilor în cauze civile……12 71. Convocarea parţilor în cauze penale.72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciară.74.Care sunt criteriile de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru expertizele contabile judiciare?75.Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru activitatea desfăţurată?76.Modalităţi şi proceduri privind plata experţilor judiciari. 77.Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară? Dar unul de expertiză extrajudiciară? Comentaţi……1278.Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauzele civile. Cine dispune numirea expertului contabil ? Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite o dată cu numitrea expertului în cauză?...........13 79.Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauzele penale. Cine dispune numirea expertului contabil? Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite o dată cu numitrea expertului în cauză? 80.Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de şedinţă a unei cauze civile, cu privire la numirea unui expert contabil în vederea efectuării unei expertize judiciare? 81.Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertză (cine dispune aceasta, în ce situaţie se dispune, drepturile şi obligaţiile expertului în situaţia menţionată?). 82.Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară în situaţia în care organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi experţi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala proprie a părţilor? Cine stabileşte onorariul acestora?.............13 83.Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte? Care sunt drepturile şi obligaţiile acestora? 84.Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă în cauze civile şi penale.85.Comentaţi următoarele obiective (întrebări) puse în cazul unei expertize contabile judiciare dispuse de organul de cercetare penală în care administratorul firmelor A şi B este cercetat pentru evaziune fiscală privind impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat pentru perioada ianuarie-aprilie 2009:- Obiectivul nr. 1:Dacă dobânzile plătite de învinuit în perioada ianuarie-aprilie 2009 pentru împrumuturile luate de la firmele A şi B pot fi incluse în cheltuieli.- Obiectivul nr. 2:Recalcularea profitului în funcţie de cheltuielile avute de firmele A şi B şi stabilirea impozitului care trebuia vărsat de către învinuit în perioada ianuarie-aprilie 2009.- Obiectivul nr. 3:Deducerea şi calcularea TVA care trebuia vărsată la buget în aceeaşi perioadă.- Obiectivul nr. 4:Ce acte normative au fost încălcate de către învinuit în legătură cu operaţiunile contabile menţionate mai sus.

86.Modalităţi şi proceduri de întocmire şi predare a rapoartelor de expertiză contabilă cu opinii separate.87.Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului „Considerente personale” în raportul de expertiză contabilă judiciară?88.Considerente privind valorificarea lucrărilor de expertiză contabilă. 89.Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile. 90.Care sunt părţile componente şi elementele de bază ale unui raport de expertiză contabilă judiciară? Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Concluzii” din raportul de expertiză contabilă. 91.Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Desfăşurarea expertizei contabile” din raportul de expertiză contabilă...........14 92. În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale, care are prioritate ?Comentaţi.............15 93.Ce trebuie să conţină „Capitolul I” al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)?94.Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă?95.Care sunt documentele care se pot încadra ca „material documentar” în cazul unei expertize judiciare? 96. Semnarea raportului de expertiză contabilă.97.Anexele raportului de expertiză contabilă.98.Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.99. Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.100. Care este procedura de lucru /metodologia, auditorilor de calitate, în activitatea de auditare a expertizelor contabile…………..15 Răspunsuri……………………………………………… 1. Răspuns: -legale; -procedurale; -profesionale. 2. Răspuns: Reglementarea legală privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de expertiză contabilă (judiciară şi extrajudiciară) este Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Răspuns: Reglementărille profesionale privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de expertiză contabilă (judiciară şi extrajudiciară) sunt următoarele:

-Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului ExperţilorContabili şi Contabililor Autorizaţi din România, cu modificările şi completările ulterioare, republicat în Monitorul Oficial nr. 466 din 23.06.2008;

-Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 4. Răspuns: Reglementărille procedurale privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de expertiză contabilă (judiciară şi extrajudiciară) sunt următoarele: ***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; -***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare- Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, cu modificările şi completările ulterioare, Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 5. Răspuns: a)Independenţa expertului contabil;b) Competenţa expertului contabil;c) Calitatea expertizelor contabile; d) Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil;e) Acceptarea expertizelor contabile; f) Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 6. Răspuns: Solicitãrile adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacã existã motive temeinice. Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sã-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile de independenţă şi competenţã. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzatã pe motive etnice, religioase, politice sau de altã naturã. Aceasta, deoarece expertiza contabilã este un act de probã ştiinţificã. Calitatea de expert contabil e incompatibilã cu cea de martor în aceeaşi cauzã, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se aflã în incompatibilitate dacã existã împrejurãri din care rezultã cã este interesat sub orice formã el, soţul (soţia) sau vreo rudã apropiatã în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sã fie subiectiv. Pot fi asimilate cu „împrejurãri din care rezultã cã este interesat sub orice formã” urmãtoarele situaţii în care s-ar putea gãsi expertul contabil; - Dacã, în calitate de organ de control, colaborator sau consilieral uneia dintre pãrţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecãţii; - Dacã, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primã opinie în aceeaşi cauzã supusã judecãţii, deoarece primeazã prezumţia cã ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertizã extrajudiciarã la cererea unei pãrţi în proces se aflã în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacã îndeplineşte

2

condiţiile de independenţã şi de competenţã, acesta, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte. Înainte de a accepta misiunea privind efectuarea unei expertize contabile sau imediat dupã numire expertul contabil are obligaţia sã comunice organului care l-a numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi îndeplinirea normelor de comportament privind independenţa şi competenţa sa.Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, Marin Toma, Jacques Potdevin, Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, pp. 135-138. 7. Răspuns: Prin independenta profesionistului contabil se întelege obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care compromit raţionamentul profesional, permitând profesionistului să acţioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudentă profesională. Independenţa reprezintă un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstrează publicului ca îşi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectivă si corectă. Expertizele contabile pot fi efectuate numai de experţi contabili înscrişi în Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România care îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei ( au primit viza anuală de exercitare a profesiei contabile). Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligatoriu să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independenţa absolută derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii. Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice, financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. În funcţie de natura şi condiţiile specifice serviciului prestat, independenţa poate cunoaşte trei moduri de abordare: independenţă absolută, independenţă relativă şi independenţă restrictivă. La primirea fiecărei lucrări de expertiză contabilă expertul contabil parcurge un examen de independenţă şi completează declaraţia de independenţă care însoţeşte lucrarea depusă la Corp în vederea efectuării auditului de calitate.Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, Marin Toma, 8. Răspuns: Prin calitatea expertizelor contabile se întelege modul prin care o expertiză contabilă este realizată in termenii solicitaţi si acceptaţi, cu conştiiciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate de către profesionist şi este utilă celor care au solicitat-o. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor expertul contabil este obligat să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii.Concluziile expertizei trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care facsau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile. Asigurarea calităţii expertizelor contabile judiciare presupune respectarea şi aplicarea principiilor contabilităţii şi a normelor profesionale elaborate de CECCAR privind exercitarea calităţii de expert contabil şi efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă.Calitatea expertizelor contabile poate fi observată mai degrabă ca o consecinţă a competenţei profesionale şi a independenţei expertului contabil decât ca un principiu deontologic de sine stătător.

Raportul de expertiză contabilă exprimă un aport ridicat al indicelui contributiv personal expertului contabil, fiind o consecinţă a competenţei profesionale şi a independenţei expertului contabil. Aprecierea calităţii expertizelor contabile judiciare se face de către utilizatorii rapoartelor, care de regulă judecă calitatea expertizelor. Aceeaşi expertiză contabilă, în funcţie de poziţia celor cărora le este opozabilă, poate fi apreciată ca fiind sau nu de calitate. Din acest motiv este recomandabil, ca experţii să fie agreaţi de ambele părţi. În situaţia expertizelor contabile judiciare, în cauze penale în special, tot din acelaşi considerent şi anume încrederea părţilor în calitatea expertizei, normele procedurale prevăd că părţile au dreptul şi la numirea câte unui expert recomandat de fiecare parte, care să asiste la la elaborarea expertizei contabile de către expertul numit. Respingerea concluziilor expertizei în totalitate sau în parte de solicitant sau de părţile implicate nu poate conduce la conclizia că expertiza nu este de calitate. Organele care au dispus efectuarea expertizei pot sau nu să ţină cont de constatările şi concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară, aceasta constituind o probă administrată alături de un ansamblu de alte probe. Totuşi, expertiza contabilă fiind o probă cu careacter ştiinţific, respingerea ei de organul judiciar trebuie motivată.

Activitatea de verificare a calităţii expertizelor contabile se realizează în cadrul auditului de calitate, efectuat de specialiţti angajaţi ai Corpului, centrat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale. Auditul de calitate are drept referinţă standardele profesionale emise de Corp. Abateri repetate săvârşite de experţi contabili cu privire la calitatea necorespunzătoare a expertizelor contabile, pot face obiectul unor sancţiuni disciplinare, aplicate de Comisia de disciplină a Filialei, sancţiuni care pot ajunge până la interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil. O principală consecinţă a calităţii necorespunzătoare a Raportului de expertiză contabilă judiciară este neluarea în considerare a acestora de către solicitanţi, cu sau fără motivare de către organele judiciare. De asemenea, nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoatelor de expertiză contabilă pot fi sancţionate de organele în drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză, care ajunge la concluzii diferite faţă de prima, organul în drept care le-a dispus are dreptul de a se opri la accea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 9. Răspuns: Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile este întărită atât prin jurământul depus la intrarea în profesie cât şi prin actul de numire, în cazul expertizelor contabile judiciare, sau prin contract, în cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Expertul contabil trebuie să fie conştient atît de însemnătatea sarcinii primite din partea organelor îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei sau asumate prin contract cît şi de faptul că poartă răspunderea efectuării expertizei în cel mai înalt grad de profesionalism.La intrarea în profesie, respectiv la obţinerea calităţii, expertul contabil depune un jurământ, în scris, cu semnificaţii profesionale şi deontologice, de care trebuie să ţină seama în realizarea tuturor misiunilor sale. Angajamentul asumat prin acest jurământ trebuie aplicat în mod necondiţionat în cazul tuturor expertizelor contabile, atât judiciare cât şi extrajudiciare. Expertul contabil este numit să efectueze expertize contabile judiciare prin ordonanţă, în cauze penale, sau prin încheiere de şedinţă, în cauze civile. Acestea sunt emise de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti sau de alte organe cu atribuţii jurisdicţionale. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi experţilor contabili numiţi pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă expertul în cauză nu se înfăţişează la citarea organelor în drept care l-au numit, acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea lui. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie să rezulte din contractul încheiat între expertul în cauză şi client. Acestea conţin clauze ferme atât pentru expert cât şi pt client.Toate modificările cu privre la termenii de referinţă ai contractului pot fi modificaţi numai prin act adiţional. Aprecierea responsabilităţii cu care a fost efectuată expertiza contabilă poate fi diferită funcţie de modul de raportare a utilizatorilor, (beneficiari sau părţi) la expertiză. Astfel, responsabilitatea efectuării expertizelor poate fi apreciată ca relativă dacă utilizatorii, (beneficiarii sau părţile) o raportează la propriile interese. Dacă beneficiarii expertizelor contabile judiciare au dubii în ceea ce priveşte responsabilitatea cu care acestea au fost efectuate, pot depune obiecţiuni la raportul de expertiză iar instanţa poate dispune, la cererea parţilor sau din oficiu, completarea expertizei sau o nouă expertiză.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 10. Răspuns: Calitatea de expert contabil este reglementată. Competenţa presupune deţinerea de cătreexpertul contabil a conoştinţelor necesare domeniului la carte se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului privindformarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă. Competenta profesionala are douä componente de bazä:—obţinerea; —menţinerea. Dobândirea cere:—înalt standard de pregătire generalä, urmatã de una specifică;—practică si examinare in subiecte profesionale semnificative;—perioadă de practică in domeniu. Menţinerea cere:— cunoaşterea continuă a evoluţiilor in profesia contabilă (la nivel naţional si internaţional în contabilitate, audit si alte reglementări statutare si cerinţe relevante);— adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale si intemaţionale.În vederea menţinerii şi dezvoltării competenţei profesionale a membrilor corpului, deci a experţilor contabili, CECCAR a elaborat Programul naţional de dezvoltare profesională continuă, prin care fiecare membru al Corpului este obligat să efectueze anual minim 40 ore de pregătire profesională.Ceeace este însă cu mult mai grav în astfel de situaţii este faptul că expertul, de multe ori se consideră “obligat” în a răspunde şi chiar a soluţiona problema. În astfel de cazuri expertul trebuie să atragă atenţia asupra

3

limitelor competenţei sale şi să se abţină de la orice fel de comentarii sau concluzii legate de chestiunile care exced competenţei sale. În situaţia în care este, fundamentarea concluziilor expertizei se face pe bază de probe testimoniale, în lipsa altor probe, în raport se va menţiona acest lucru atrăgându-se în mod clar atenţia organului judiciar asupra faptului ca fundamentarea este făcută pe probe testimoniale, care din punctul de vedere al expertului au o valoare relativă. În cazurile în care din probele testimoniale rezultă mai multe variante acestea vor fi prezentate distinct, fiind necesar, repetăm, ca organului cu atribuţii jurisdicţionale să i se atragă atenţia că alegerea uneia din ipoteze se face pe baza altor genuri de probe decât expertiza. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 11. Răspuns: Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică , cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi. Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea părţilor e obligat :- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate de organele în drept, care au dispus expertiza contabilă. - Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă,de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.- Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele de natură penală expertul contabil poate lua legătura cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească, în condiţiile stabilite de aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.- să facă tot posibilul pentru a se asiguracă pesonalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţăsau asistenţă respectă principiul confidenşialităţii. Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional e caracteristica esenţială a profesiilor exercitate în mod independent, organizate şi responsabile , expertul contabil aflându-se alături de avocaţi, medici, notari, printre confidenţii societăţii. Deosebirea este că, utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate acestora sunt mult mai numeroşi, iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă fiind, sau de cercetare – decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial. În cazul expertizelor contabile judiciare, expertul contabil trebuie să se conformeze necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil nu trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de procedură penală, chiar restricţionează accesul expertului contabil, în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraţiile martorilor, de ex ). În cauzele penale dosarul nu poate fi consultat decât cu aprobarea expresă a organului jurisdicţional care instrumentează cazul. Pe timpul cercetării penale documentele din dosarul cauzei nu pot fi făcute publice. Expertul va păstra cofidenţialitatea asupra informaţiilor la care a avut acces ori care i-au fost puse la dispoziţie în vederea întocmirii raportului de expertiză. Expertul nu se poate “pronunţa” asupra cazului în speţă înainte de soluţionarea acestuia de către Parchet ori de către instanţa de judecată. Ne referim atât la cazuri vizând discuţii cu caracter mai mult sau mai puţin privat cât şi la mijloacele mass-media. Confidenţialitatea constituie unul din principiile etice ale profesiei de expert iar încălcarea acestuia poate conduce la anularea expertizei sau la suportarea anumitor sancţiuni rezultate din lezarea intereselor părţilor ori îngreunarea activităţii jurisdicţionale.

***Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, ***Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Editura CECCAR, 2007, secţiunea 140 Marin Toma, Jacques Potdevin, Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, pp. 131-133Florea Ion, Macovei Ionela-Corina, Florea Radu, Berheci Maria, Introducere în expertiza contabilă şi în auditul financiar, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura CECCAR, Bucureşti, 2008, pp. 23-24. 12. Răspuns: Avînd în vedere faptul că în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală nu sunt prevăzute restricţii cu privire la păstrarea secretului profesional şi al confidenţialităţii, din acest punc de vedere expertul contabil trebuie să se conformeze normelor profesionale ale Corpului, valabile pentru toate misiunile expertului contabil, stipulate atât în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România cât şi în Standardul profesional 35. În acelaţi timp, expertul contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară, se supune restricţiilor prevederilor Cod de procedură civilă şi Cod de procedură penală, în ceeace priveşte documentarea în vederea efectuării expertizei, contactarea părţilor,redactarea şi depunerea raportului de expertiză. Astfel,secretul profesional şi confidenţialitatea expert. contabil se manifestă în cadrul expertizelor contabile judiciare prin următoarele acte de comportament:-Expertul contabil numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei precum şi cel desemnat de parte, nu trebuie să se refere în lucrarea efectuată, (raport de expertiză, supliment la expertiză, răspuns la obiecţiuni, opinie separată etc.) la mai mult decât se cere prin obiectul expertizei şi întrebările stabilite prin ordonanţă sau încheiere. Acesta trebuie să invoce în lucrarea sa numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul/întrebarea ce a fost fixată de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei judiciare.- Expertul contabil numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei precum şi cel desemnat de parte, trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertză contabilă şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiei. Expertul contabil trebuie să depună lucrarea efectuată (raport de expertiză, supliment la expertiză, răspuns la obiecţiuni, opinie separată etc.) la organul îndreptăţit să dispună expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesţi îl pot consulta în condiţiile legii.- Expertul contabil numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei, trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicatate în cauză în afara procedurilor prevăzute de lege. În cauzele penale, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, la termenul pe care l-a fixat, aduce la cunoştinţa părţilor şi a expertului obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă, pune în vedere apărţilor şi expertului că au deptul să facă observaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cere modificarea şi/sau completarea lor. De asemenea, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza şi dacă la efectruarea acesteia urmează să participe părţile. Expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi expliicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar, trebuie să rămână confidenţiale, în condiţiile legii.***Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, ***Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Editura CECCAR, 2007, secţiunea 140***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art.. 113, art. 115-116, art. 118-125***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 13. Răspuns:-În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil trebuie să se conformeze normelor profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea. Faptele implicate în secretul profesional au o cuprindere largă, incluzându-le nu numai pe cele încredinţate de clienţi ci şi pe cele de care s-a luat cunoştinţă prin intermediul lucrărilor executate.-Experţii contabili au obligaţia să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite în timpul expertizelor contabile în legătură cu afacerile clienţilor, confidenţialitate care continuă şi după finalizarea contractului.-Profesionistul contabil nu trebuie nici să dezmintă nici să confirme faptele care îl privesc pe clientul său, dacă acestea sunt cunoscute de public. -Confidenţialitatea cere unui expert contabil care dobândeşte informaţii în timpul executării sarcinilor de serviciu profesionale să nu le folosească în avantaj propriu sau în avantajul unei terţe persoane.-Expertul contabil trebuie să se asigure că tot personalul aflat sub controlul său şi persoanele care le furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.-Dezvăluirea informaţiilor confidenţiale numai în cazurile cerute de lege sau în situaţia în care clientul a dat autorizatia pentru aceasta. În toate situaţiile, însă, trebuie să se aibă în vedere consultarea unui consilier juridic sau a organizaţiei profesionale.

4

Este recomandabil ca unele aspecte privind documentarea expertului şi confidenţialitatea privind informaţiile la care are acces acesta, să fie menţionate în contractul încheiat cu această ocazie.***Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, ***Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Editura CECCAR, 2007, secţiunea 140 14. Răspuns: Legea nu ierarhizează experţii contabili judiciari, toate lucrările de expertiză, având valoare probatorie egală. Când s-au administrat două sau mai multe expertize în aceeaşi cauză iar concluziile sunt diferite, instanţa nu poate proceda la realizarea unei medii aritmetice, ci trebuie să accepte motivat una dintre expertize şi să le înlăture pe celelalte sau să le înlăture pe toate şi să recurgă la alte criterii de evaluare. Reţinerea concluziilor uneia dintre expertize se face, motivat, de organul cu atribuţii jurisdicţionale, pe bază de date şi raţionamente precise, ştiinţifice şi/sau pe baza analizei ansamblului probator instrumentat în cauză.***Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 15. Răspuns: a) Principiul independenţei expertului contabilb) Principiul competenţei expertului contabilc) Principiul calităţii expertizelor contabiled) Principiul secretului profesional şi al confidenţialităţii expertului contabile) Principiul acceptării expertizelor contabile

f) Principiul responsabilităţii efectuării expertizelor contabile.Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, CECCAR, Bucureşti, 2009, 16. Răspuns: Logo-ul CECCAR este “Stiinta, ndependenta, Moralitate” atribute esenţiale ale exercitării acestei profesii. Sigla CECCAR conţine: -O carte registru, simbolizand insemnul profesiei , -Un caduceu- toiagul de crainic al zeului Hermes, avand ca semn divin doi serpi incolaciti avand valoare de simbol diplomatic. -Deviza "Ştiinţă, Independenţă, Moralitate" care trebuie respectată de fiecare profesionist contabil. Emblema Corpului simbolizează rolul de crainic al profesionistului contabil pe care îl are atunci când redă imaginea fidelă, corectă şi completă a patrimoniului contabilizat sau expertizat. Obiectivele acestei organizaţii profesionale sunt asigurarea unui grad ridicat de pregătire profesională tuturor profesioniştilor contabili – liber profesionişti sau angajaţi în economie, prin dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor,aptitudinilor,eticii şi valorilor profesionale, precum şi a responsabilităţilor profesionale ale acestora.Pregătirea profesională a oricărui contabil, necesită din partea profesioniştilor şi voinţa de a-şi actualiza cunoştinţele,dar şi certitudinea că numai prin dezvoltarea abilităţilor profesionale dobîndite pot să facă faţă exigenţelor actuale ale economiei. Prin respectarea principiilor de baza si prin calitatea muncii depuse de profesionistul contabil se doreste realizarea obiectivelor profesiei contabile, adica: responsabilitate faţă de interesul public, profesionalism in executarea serviciilor şi încrederere din partea tuturor beneficiarilor. ***Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Editura CECCAR, 2007, secţiunea 250.8 17. Răspuns: Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate,cu obiectivitate si cu prudenta profesionala 18. Răspuns: Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai de către persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul experţilor contabili, actualizat anual de către CECCAR. Expertiza contabilă este un mijloac de proba utilizabil in rezolvarea unor cauze care necesita cunostinţe de strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil. Expertiza contabilă dispusă din oficiu sau acceptată la cererea parţilor în fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşată sau nu unui proces penal, se numeşte expertiză contabilă judiciară. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 19. Răspuns:-este un mijloc de fundamentare a deciziilor, de conciliere între partenerii comerciali şi de afaceri şi de fundamentare preliminară a acţiunilor şi constatărilor în justiţie;-este activitatea prin care părţile interesate pot dobândi (în afara acţiunilor judiciare) lămuriri de natură economico-financiară din partea unor profesionişti contabili independenţi, de înaltă probitate şi cu deontologie profesională recunoscută;-se axează pe cercetarea problemelor obiectivelor fixate de solicitanţi, dar expertul contabil poate releva şi probleme obiective colaterale, pe care le consideră relevante în speţă;-este o activitate contractată la solicitarea celor care o consideră oportună în acţiunile pe care vor să le întreprindă.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 20. Răspuns: -este un mijloc de probă în justiţie care intervine numai atunci când organele judiciare o consideră necesară pentru elucidarea cauzelor în curs de anchetă sau judecată;-este activitatea prin care organele judiciare primesc informaţii de natură economico-financiară cu scopul de a stabili adevărul necesar soluţionării temeinice şi legale a cauzelor privind faptele cercetate şi anchetate sau judecate;- se limitează la cercetarea problemelor cu caracter economic şi financiar indicate de organele judiciare;-are competenţa de examinare a documentelor şi evidenţelor tehnico-operative şi contabile necesare pentru lămurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare;-confirmă sau infirmă constatările controlului cu privire la pagube, abateri, deficienţe, lipsuri etc;-intervine ca probă administrată de organele de urmărire penală şi de judecată, în vederea convingerii asupra realităţii şi asupra condiţiilor apariţiei pagubei, deficienţei, abaterii;-este o activitate ocazională care are loc doar când se dispune de către organeleîndreptăţite să dispună aceasta.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 21. Răspuns: Destinatarii expertizelor contabile sunt organele îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei şi persoanele fizice sau juridice care le solicită, interesate în contractarea unor astfel de lucrări.Calitatea de destinatar/client/beneficiar se extinde de la solicitant (organul judiciar sau de urmărire şi de cercetare judiciara, persoana fizică, persoana juridică) la toate părţile implicate în urmărirea, cercetarea şi procesualitatea judiciară, inclusiv la terţele persoane fizice sau juridice cărora expertizele contabile elaborate/efectuate le-ar putea deveni opozabile. Prin urmare, ori de câte ori expertul contabil are cunoştinţă despre astfel de implicaţii posibile trebuie să le releve solicitanţilor. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 22. Răspuns: Expertizele contabile se clasifică după următoarele criterii:a) după scopul principal în care au fost solicitate;b) după natura principalului/principalelor obiectiv/obiective stabilite de organul îndreptăţitsă dispună efectuarea expertizei;c) după natura jridică.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 23. Răspuns: După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile se clasifică astfel:

a) Expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedura civila; Codul de procedura penală; alte legi speciale.

b) Expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitate de mijloc de proba în justitie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 24. Răspuns: Dupa natura principalului (lelor) obiectiv (e) la care se refera, expertizele contabile se clasifică astfel:a) Exp. contabile civile dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile;b) Exp contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale; c Exp contabile comerciale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale; d)Expertize cont fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale;e) Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate de catre clienti. 25. Răspuns: Dupa natura juridică, expertizele contabile se clasifică astfel:a) civile; b)penale; c) extrajudiciare.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 26. Răspuns: În cauzele civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor, prin carte poştală recomanată, cu dovadă de primire, arătându-se zilele şi orele când începe şi se continuă lucrarea. Dovada de primire va fi ataşată lucrării expertului. Citaţia,trebuie înmânată părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termen de judecată. Partea este însă în drept să ceară o noua convocare dacă nu i s-a înmânat citaţia în termen. În cauzele penale, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, la termenul pe care l-a fixat, aduce la cunoştinţa părţilor şi a expertului obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă, pune în vedere apărţilor şi expertului că au deptul să facă observaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cere modificarea şi/sau completarea lor. De asemenea, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza şi dacă la efectruarea acesteia urmează să participe părţile. Expertul contabil poate lua legătura cu

5

inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art.. 120Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 27.R:Relaţiile experţilor contabili cu clienţii lor,sunt reglementate profesional prin autoreglementările Corpului.Astfel,prin reglementărule profesionale,angajarea efectuării expertizei contabile se face pe bază de contract. Contractul încheiat între parţi (prestator/furnizorul de servicii contabile şi beneficiar) este actul prin care, în urma negocierii, se nasc, se modifică sau se sting obligaţii civile ale părţilor contractante. Contractul privind efectuarea expertizei contabile trebuie să cuprindă următoarele elemente/clauze minimale: părţile contractante, obiectul contractului, materialul documentar, locul şi data depunerii raportului de expertiză contabilă, onorariul şi clauze privind confideţialitatea informaţiilor privitoare la expertiza contabilă. De asemanea, este indicat să fie menţionate în contract şi următoarele prevederi: modalitatea de încetare a misiunii, modalitatea de rezolvare a litigiilor precum şi menţiunea că orice modificare importantă va face obiectul unui act adiţional. Încheierile de şedinţă şi ordonanţele organelor de urmărire penală prin care experţii contabili sunt numiţi să efectueze expertize contabile judiciare în scopul soluţionării cauzelor, sunt acte procesuale de dispoziţie ale organelor judiciare. Prin faptul că aceste acte procesuale creează şi sting obligaţii şi drepturi ale experţilor contabili care efectuează expertize contabile judiciare considerăm că din acest punc de vedere, acesta, au acelaşi rol cu cel al contractelor pt efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare. Elementele privitoare la expertiza contabilă judiciară cuprinse în ordonanţa sau încheierea de şedinţă prin care se numeşte expertul contabil judiciar se regăsesc şi în contractul care se încheie pt efectuarea expertizelor extrajudiciare(părţi, obiect/întrebări,onorariu, termen). Trebuie menţionat că, în cazul expertizelor contabile judiciare, funcţia de “negociere”, care se regăseşte în cazul contractului încheiat în vederea efectuării expertizei extrajudiciare, dispare, fiind înlocuită cu prevederea legală prin care organul îndreptăţit să dispună expertiza stabileşte onorariul expertului funcţie de criterii stabilite prin acte normative şi tot acesta poate dispune majorarea onorariului cuvenit la solicitarea justificată a expertului. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 28. Răspuns: În situaţia în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată nu este lămurită prin expertiza efectuată sau are dubii cu privire la concluziile expertizei,poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Raportul de expertiză reflectă opinia motivată a aceluia investit cu efectuarea lucrării şi nu este de conceput ca acestuia să i se ceară să revină asupra concluziei sale, cu excepţia cazului în care, ulterior, apar noi elemente, de natură să schimbe constatările iniţiale, ceea ce va determina efectuarea unui supliment de către acelaşi expert. Prin urmare, în prezenţa mai multor expertize administrate în aceiaşi cauză, organul cu atribuţii jurisdicţionale este singurul în măsură să evalueze veridicitatea concluziilor, în special atunci când între ele există deosebiri de păreri. Această obligaţie nu poate fi delegată experţilor. Deci, nu se poate susţine teza valorii probante superioare a unei expertize faţă de altele, aceasta fiind dată numai de concordanţa faptelor stabilite cu realitatea. Nici faptul că o expertiză este rodul activităţii unei comisii de experţi nu îi conferă o valoare probantă preferenţială în raport cu expertiza întocmită de un singur expert. De asemenea nici varianta unor unei medii aritmetice între concluziile expertizelor sau supunerea experţilor unor “operaţii de conciliere” nu este posibilă, deoarece expertizele nu sunt “negociabile”. Acceptarea uneia şi înlăturarea celeilalte sau înlăturarea tuturor expertizelor trebuie să fie motivată pe baza unor rationamente şi probe ştiinţifice precise. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, Codul de procedură penală, cu modific şi completările ulterioare, art.. 125***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 29. Răspuns: Efectuarea expertizei contabile judiciare este o sarcină personală, de aceea expertul nu o poate transmite altei persoane. Obligaţia expertului contabil judiciar de a efectua lucrarea dispusă de un organ judiciar este stipulată în Codul de procedură civilă art. 108^1 alin. 2 lit. c), Codul de procedură penală art. 198 alin. 2 lit. b) şi Ordonanţa Guvernului №. 2/2000, art. 15. Refuzul întocmirii lucrării nu poate fi acceptat decât pentru motive temeinice, acceptate de instanţă. Deţi legea nu prevede Dacă expertul, deşi înştiinţat de numirea lui nu se prezintă sau refuză lucrarea, instanţa poate dispune înlocuirea lui dar îl şi poate condamna la amendă judiciară deoarece, sarcina de expert are un caracter obligatoriu, fiind în legătură directă cu îndatorirea de a înlesni aflarea adevărului.Cl de procedură penală, cu modif şi completările ult, art.. 198 alin. 2 lit. b) ***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, ***Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, cu modificările şi completările

ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 26 din 25.01.2000, art. 15; 30. Răspuns: Instanţa nu este legată de concluziile expertizei, acestea constituind numai elemente de convingere, lăsate la libera apreciere a judecătorului ca toate celelalte mijloace de probă. Judecătorii sunt legaţi de constatările de fapt ale experţilor ca data raportului, arătarea cercetărilor făcute în prezenţa părţilor şi susţinerile acestora făcute în prezenţa experţilor. Toate aceste menţinuni din raport fac dovadă, până la înscrierea în fals, deoarece experţii la întocmirea raportului au lucrat în calitate de delegaţi ai instanţei iar raportul de expertiză are natura juridică a unui înscris autentic. Indiferent dacă primeşte ori nu concluziile expertizei instanţa este datoare să motiveze pentru ce nu a fost de acord cu expertul. Se poate concluziona că (în conformitate cu art. 201 c.p.c.) obiectul expertizei îl constituie împrejurări de fapt asupra cărora expertului, specialist în domeniu, i se cere să-si exprime părerea, să dea lămuriri sau să le constate, împrejurări ce au legătură cu obiectul cauzei şi care ajută la soluţionarea acesteia.În nici un caz expertul tehnic judiciar nu se poate substitui instanţei cu privire la aprecierea şi examinarea raporturilor juridice dintre părţi, a consecinţelor juridice ale acestora şi ale aspectelor juridice ridicate de natura litigiului dedus soluţionării de către instanţa de judecată. Nu se poate cere organelor cu atribuţii jurisdicţionale să aibă o instrucţie universală. În asemenea împrejurări acestea sunt puse în faţa unor probleme pe care nu le pot rezolva singure, şi legea, pentru a le înlesni descoperirea adevărului, le îngăduie să recurgă la concursul specialiştilor. Organul cu atribuţii jusdicţionale, fie el poliţist, procuror ori judecător, recurge le cunoştinţele de specialitate ale expertului, dar aceasta nu înseamnă că expertul se substituie judecătorului, că el e un “judecător savant”. A decide altfel,ar însemna sa existe o abatere de la dreptul acestuia de liberă apreciere a probelor, şi expertul s-ar substitui judecătorului, ceea ce ar fi inadmisibil. Dar expertul nu este nici martor. Pe când martorul relatează fapte percepute de el personal, expertul dimpotrivă, nu cunoaşte faptele procesului iar organul judiciar îi cere părerea din punctul de vedere al cunoştinţelor sale de specialitate. În cazul în care, întâmplător, expertul ar cunoaşte faptele, el va fi ascultat ca martor-primind această calitate în care nu poate fi înlocuit. Expertul, aşadar, este un consultant, care ajută organul cu tribuţii jurisdicţionale să lămurească anumite împrejurări ale cauzei.

Expertiza, ca şi celelalte probe judiciare, tinde la dovedirea faptelor; ea însă nu poate avea ca scop să lămurească o problemă de drept pe care organul judiciar trebuie să o cunoască singur.

Aşadar expertul este chemat să-si spună părerea în domeniul în care este specializat.

Concluziile pe care le formulează trebuie să fie pertinente şi concludente cauzei. Pentru aceasta este imperios necesar să fie fundamentate pe documente şi probe materiale de valoare certă.

Informaţiile izvorîte din probele testimoniale trebuie evaluate cu atenţie şi utilizate numai în măsura în care se coroborează cu probele materiale. În situaţia în care probele testimoniale sunt contradictorii expertul tehnic nu are competenţa evaluării veridicităţii acestora şi nici a analizei lor comparative.

Numai astfel un raport de expertiză poate fi considerat o probă ştiinţifică care însumează un mare număr de informaţii rezultate din probe.

Expertul nu are competenţa nici a încadrării juridice a faptei în discuţie, a culpei, a vinovăţiei, ori a procentului de culpă în situaţia culpelor comune, acestea fiind de competenţa exclusivă a organului judiciar.

Există însă situaţii, din păcate nu tocmai rare, în care organul cu atribuţii jurisdicţionale solicită acest lucru în mod expres expertului, prin rezoluţie, ordonanţă ori prin încheiere. Ceea ce este însă cu mult mai grav în astfel de situaţii este faptul că expertul, de multe ori se consideră “obligat” în a răspunde şi chiar soluţiona problema. În astfel de cazuri expertul trebuie să atragă atenţia asupra limitelor competenţei sale şi să se abţină de la orice fel de comentarii sau concluzii legate de chestiunile care exced competenţei sale.

În situaţia în care este, totuşi necesară fundamentarea concluziilor expertizei pe bază de probe testimoniale, în lipsa altor probe, în raport se va menţiona acest lucru atrăgându-se în mod clar atenţia organului judiciar asupra faptului ca fundamentarea este făcută pe probe testimoniale, care din punctul de vedere al expertului au o valoare relativă. În cazurile în care din probele testimoniale rezultă mai multe variante acestea vor fi prezentate distinct, fiind necesar, repetăm, ca organului cu atribuţii jurisdicţionale să i se atragă atenţia că alegerea uneia din ipoteze se face pe baza altor genuri de probe decât expertiza tehnică. 31. Răspuns: În situaţia în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată nu este lămurită prin expertiza efectuată sau are dubii cu privire la concluziile pertizei, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Raportul de expertiză reflectă opinia motivată a aceluia investit cu efectuarea lucrării şi nu este de conceput ca acestuia să i se ceară să revină asupra oncluziei sale, cu excepţia cazului în care, ulterior, apar noi elemente, de natură să schimbe constatările iniţiale, ceea ce va determina efectuarea

6

unui supliment de către celaşi expert. Prin urmare, în prezenţa mai multor expertize administrate în aceiaşi auză, organul cu atribuţii jurisdicţionale este singurul în măsură să evalueze veridicitatea concluziilor, în special atunci când între ele există deosebiri de păreri. Această obligaţie nu poate fi delegată experţilor. Deci, nu se poate susţine teza valorii probante superioare a unei expertize faţă de altele, aceasta fiind dată numai de concordanţa faptelor stabilite cu realitatea. Nici faptul că o expertiză este rodul activităţii unei comisii de experţi nu îi conferă o valoare probantă preferenţială în raport cu expertiza întocmită de un singur expert. De asemenea nici varianta unor unei medii aritmetice între concluziile expertizelor sau supunerea experţilor unor “operaţii de conciliere” nu este posibilă, deoarece expertizele nu sunt “negociabile”. Acceptarea uneia şi înlăturarea celeilalte sau înlăturarea tuturor expertizelor trebuie să fie motivată pe baza unor rationamente şi probe ştiinţifice precise.

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, Cod de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art.. 125***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 32. Răspuns: Efectuarea lucrãrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegatã de cãtre experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea pãrţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrãri asistenţilor sau colaboratorilorsăi, păstrându-şi răspunderea finalã asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertizã contabilã extrajudiciarã. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea pãrţilor nu pot delega efectuarea lucrãrilor deoarece au fost nominalizaţi de cãtre un organ în drept sã dispunã proba cu expertiza contabilã, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţã sau ordonanţã), şi prin urmare trebuie sã îşi îndeplineascã personal şi integral mandatul. Această cerinţă nu existã în cazul în care organul în drept a nominalizat o persoanã juridicã pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulã sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societãţi de expertizã contabilã. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrãrile care trebuie executate şi persoanele cãrora le vor fi delegate spre executare. Rãspunderea finalã însã, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertizã contabilã, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertizã contabilã. În astfel de cazuri, Norma privind delegarea şi supravegherea lucrãrilor, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectatã. 33. Răspuns: Documentarea lucrãrilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi se limiteazã strict la ceea ce este necesar pentru a rãspunde la obiectivele (întrebãrile, punctele) fixate expertului(ţilor) contabil(i) de cãtre organul în drept sã dispunã expertiza contabilã judiciarã, prin Încheiere de şedinţã (în dosarele civile) sau ordonanţă a organului de urmãrire penalã (în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciarã. În vederea întocmirii raportului de expertizã contabilã, expertul contabil trebuie sã studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa şi condiţia necesare întocmirii unui raport de expertizã contabilã temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri contabile, şi nu pe prezumţii, declaraţii ale pãrţilor şi/sau ale martorilor. Dacã obiectivele (întrebãrile, punctele) la care trebuie sã rãspundã expertiza contabilã vizeazã constatãrile consemnate în acte de control fiscal, gestionar sau de altã naturã, efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie sã studieze actele de control cel puţin sub aspectele conţinutului şi întinderii controlului, precum şi al modului de stabilire a rãspunderilor persoanelor implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe acte de control în aceeaşi cauzã, ajungându- se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie sã studieze fiecare act de control în parte, arãtând fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite şi poziţia sa faţã de aceste concluzii. În demersul sãu, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite faţã de organul de control este abilitat sã ia contact cu acesta pentru a-şi elucida toate aspectele pe care leimplicã efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul şi consultarea organului de control nu îl obligã pe expertul contabil sã ajungã la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inseratã în raportul de expertizã contabilã. 34. Răspuns: Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de cãtre expertul contabil de la pãrţile care îl au în pãstrare.

Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie sã cuprindã, dupã caz: 1. Încheierea de şedinţã (în cauze civile), ordonanţa organului de urmãrire şi cercetare penalã (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;

2. Raportul de expertizã contabilã – exemplarul expertului contabil care justificã îndeplinirea misiunii; 3. Eventuala corespondenţã, rãspunsurile la întrebãri suplimentare sau suplimentele de expertizã contabilã solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei contabile; 4. Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuãrii expertizei contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactãrii raportului de expertizã contabilã, fie urmãririi bugetului de timp şi decontãrii lucrãrilor de expertizã contabilã cu beneficiarii acestora. 35. Răspuns: Efectuarea lucrãrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată altor persoane de către experţii contabili numiţi la cererea părţilor sau din oficiu de organele în drept deoarece aceştia au fost nominalizaţi de cãtre un organ în drept sã dispunã proba cu expertiza contabilã, printr-un act procedural (Încheiere de şedinþã sau ordonanţã), şi prin urmare trebuie sã îşi îndeplineascã personal şi integral mandatul. Cerinţa anterioară referitoare la delegarea lucrărilor privind expertizele contabile nu existã în cazul în care organul în drept a nominalizat un institute de specialitate pentru efectuarea expertizei, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulã sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societãţi de expertizã contabilã. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrãrile care trebuie executate şi persoanele cãrora le vor fi delegate spre executare. În aceste cazuri, rãspunderea finalã în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertizã contabilã, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertizã contabilã, cabinetul individual sau institutul de specialitate. 36. Răspuns: Efectuarea lucrãrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată altor persoane de către experţii contabili numiţi la cererea părţilor sau din oficiu de organele în drept. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrãri altor personae cu statut de angajat al societăţi comerciale de profil sau al cabinetului individual, pãstrându-şi rãspunderea finalã asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertizã contabilã extrajudiciarã.În cazul expertizelor contabile contractate de societăţi comerciale de profil, de cabinete individuale sau dispuse de organele în drept institutelor de specialitate, în care executarea lucrărilor de expertiză contabilă a fost delegată unor angajati ai acestora, supravegherea lucrărilor este absolut necesară şi trebuie atribuită unor angajaţi ai societăţii, cabinetului individual sau institutului de specialitate care au calitatea de experţi contabili şi au nivel ierarhic superior. Este firesc ca cel care poartă răspunderea finală a efectuării expertizei contabile să fie responsabil şi cu supravegherea totală a îndeplinirii lucrărilor delegate. În acest scop, acesta trebuie să asigure persoanelor delegate să execute lucrările în cauză:

- instrucţiuni corespunzătoare pentru realizarea lucrărilor delegate;- transmiterea programului individual pe care trebuie să îl respecte

personalul angajat asupra căruia au fost delegate lucrările expertizei contabile;

- revederea lucrărilor respective de cel responsabil cu supravegherea îndeplinirii lucrărilor delegate.

Delegarea implică un control al lucrărilor realizate. Supravegherea se exercită prin verificarea dosarelor de lucru şi se concretizează prin:

- o notă de comentarii, care se arhivează la dosarul lucrării;- adnotări la documentele stabilite de către colaboratori sau orice alte

documente de lucru; - note personale ale celui care efecuează supravegherea.

Trebuie subliniat că cel care deleagă lucrările sau numai o parte din acestea rămâne personal răspunzător pentru formarea şi exprimarea opiniei sale în cadrul lucrării finale. 37. Răspuns: Orientativ, materialul documentar pe care trebuie sã îl studieze expertul contabil în cazul expertizelor judiciare se compune din: 1. dosarul cauzei în care s-a dispus o expertizã judiciarã; 2. documentele justificative şi registrele contabile aflate în pãstrarea pãrţilor implicate în procesul justiţiar sau în arhivele terţelor persoane care au vreo legãturã cu obiectivele expertizate; 3. procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia acestora, cât şi în posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care au vreo legãturã cu obiectivele expertizate.

Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are dreptul sã ia cunoştinţã de conţinutul dosarului penal numai cu încuviinţarea organului de urmãrire penalã sau a instanţei de judecatã cãrora expertul contabil este abilitat sã le cearã lãmuriri în legãturã cu faptele sau împrejurãrile cauzei.

Pentru o mai temeinicã înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizãrii, expertul contabil este abilitat sã cearã, iar pãrţile interesate în expertizã sã dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie sã aibã în vedere explicaţiile pãrţilor, dar

7

trebuie sã le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de expertizã contabilã concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile pãrţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, pãrţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, 38. Răspuns: Codurile de procedură civilă şi penală precum şi Standardul profesional nr. 35, conţin prevederi exprese cu privire la explicaţiile suplimentare date de părţi din oficiu sau la cererea expertului contabil respectiv, cu ocazia convocării părţilor. Astfel, în cauzele civile, pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor sau/şi tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară iar părţile interesate în expertiză sunt obligate să dea explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil. În cauzele penale expertul are dreptul să ia cunoştinţă de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei iar în cursul urmăriri penale cercetarea dosarului se face numai cu încuviinţarea organului de urmărire. De asemenea, expertul contabil poate cere lămuriri organului de urmărire penală sau instanţei de judecată cu privire la anumite fapte ori împrejurări ale cauzei iar părţile, cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmarire penală sau de instanţa de judecată, pot da expertului explicaţiile necesare. 39. Răspuns: CONTRACTÎncheiat între:Expertul contabil Pop Ion cu domiciliul în Iaşi, str. Primăverii, nr. 2, jud. Iaşi, înscris în Tabloul Corpului Experþilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) în Secţiunea I Poziţia 100 , denumit PRESTATOR şi SC Dunărea SA, cu sediul social în Iaşi, str. Toamnei, nr. 3, jud. Iaşi, reprezentată prin manager Ion Ion denumitã BENEFICIAR, s-a încheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.Art. 1. Prestatorul se obligã sã procedeze la examinarea profesionalã şi sã formuleze concluzii la obiectivul X.Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se oblige sã punã la dispoziþia prestatorului materialele documentare a, b şi c.Art. 3. Prestatorul se obligã sã întocmeascã RAPORTUL DE EXPERTIZÃ EXTRAJUDICIARÃ în conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la sediul beneficiarului pânã ladata de 30.06.2010.Art. 4. Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZÃ CONTABILÃ EXTRAJUDICIARÃ se obligã sã plãteascã prestatorului onorariul în sumã de 5000 lei, din care 1000 lei la 5 zile dupã semnarea prezentului contract şi 4000 lei pânã la data de 05.07.2010.Art. 5. În conformitate cu principiile deontologiei profesiei contabile liberale pãrþile se obligã sã asigure confidenþialitatea informaþiilor reciproce la care au acces cu ocazia executãrii prestaþiei care face obiectul prezentului contract.Art. 6. Prezentul contract s-a încheiat în 2 exemplare, intrã în vigoare cu data semnãrii şi se completeazã cu prevederile legislaţiei civile în materie.Localitatea __IaşiData _15.03.2010. PRESTATOR, BENEFICIAR, Expert contabil Pop Ion SC Dunarea Ion ION 40. Răspuns: -elucidarea cauzelor sau împrejurărilor în care s-au petrecut anumite fapte şi acţiuni,indiferent de natura acestora(ex.cum s-a efectuat privatizarea unei soc); -stabilirea unor situaţii reale ori existente la un moment dat (situaţia patrimoniului la o anumită dată, situaţia imobilizărilor); -verificarea unor ipoteze (ex. alegerea sistemului de impozitare în cazul înfiinţării unei microîntreprinderi – impozit pe profit sau impozit pe venit); -determinarea unor raportări cauză – efect (ex. eficienţa investiţiilor, angajarea unui credit bancar, reducerea portofoliului de clienţi); -validarea unor sisteme de lucru, surse de informare, sau metode de calcul (ex. metode de evidenţă a stocurilor – FIFO, LIFO, metode de calcul a costurilor-standard costing, direct costing);-atestarea conformităţii sau neconformităţii cu anumite norme, reguli, principii (ex. valoarea reală a clădirilor pentru stabilirea impozitului pe clădiri, realitatea beneficiilor pentru distribuirea de dividende); -identificarea sau dovedirea adevărului material în cauzele litigioase deferite justiţiei, sau în anchetele penale (ex. stabilirea pagubelor în gestiune, privatizarea unei societăţi comerciale proprietate a statului); -calcularea drepturilor legale de salarii sau de pensii. 41. Răspuns: Este obligatorie menţionarea lucrărilor de expertiză efectuate anterior în cuprinsul raportului de expertiză (înaintea capitolului

CONSTATĂRI) inserând-se denumirea lucrării de expertiză, autorul, data şi concluziile. Este etic, faţă de relaţile cu expertul care a efectuat o lucrare anterioară şi benefic pentru întocmirea noii lucrări, ca expertul pus într-o asemenea situaţie să ia legătura cu colegul său pentru a discuta ce elemente a avut acesta din urmă în vedere la elaborarea lucrării, elemente care nu toate apar în raportul de expertiză. Nu este etică exprimarea de opinii personale referitoare la autorul lucrării anterioare şi nici la concluziile la care a ajuns acesta. Expertul care întocmeşte o nouă lucrare poate eventual face referiri asupra faptului că îşi însuşeşte ori nu (motivat) argumentele ori concluziile lucrării anterioare. 42. Răspuns: Sancţiuni administrative Înlocuirea expertului contabil de către instanţă, în cazul în care acesta nu se înfăţişează Aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat, în caz de pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere Amenzi judiciareRefuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori de câte ori refuzul de a da lămuririle cerute (art.1081 din Codul de procedură penală). Lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal, atunci când este citat (art.198 din Codul de procedură penală). Tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.Despăgubiri civile Răspunderea civilă a expetului contabil poate fi instituită în temeiul art. 998 din Codul civil, porivit căruia „orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara”.Astfel, dacă expertul contabil, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau executării silite, prin una din faptele prevăzute de Codul de procedură civilă, cauzând prin aceata un prejudiciu, la cererea părţii interesate va putea fi obligat de către instanţa de judecată ori, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, la plata unei despăgubiri pt paguba cauzată prin amânare (art.1083 din Codul de procedură civilă). 43. Răspuns: Refuzul întocmirii expertizei contabile judiciare nu poate fi acceptat decât pentru motive temeinice ( caz de boală, concediu de odihnă, delegaţie în străinătate, aglomerarea lucrărilor de expertiză contabilă dispuse de organelle în drept dacă aceasta atrage după sine depăşirea termenelor stabilite de instanţă, dacă specialitatea expertizei judiciare nu corespunde uneia din specializările pentru care a optat expertul cotabil).Dacă expertul, deşi înştiinţat de numirea lui nu se prezintă sau refuză lucrarea, instanţa poate dispune înlocuirea lui dar îl şi poate condamna la amendă judiciară deoarece, sarcina de expert judiciar are un caracter obligatoriu, fiind în legătură directă cu îndatorirea acestuia de a înlesni la aflarea adevărului. 44. Răspuns: Propunerea admininstrării probei cu expertiză tehnică judiciară se face de către părţi sau de către organul cu atribuţii jurisdicţionale în condiţiile de la punctul precedent dar după punerea prealabilă în discuţia părţilor a necesităţii administrării acestei probe şi a ce anume tind părţile să dovedească prin ea. În cazul proceselor civile ori penale expertiza devine operantă după încuviinţarea probei de către instanţă. Cererea părţilor este apreciată de instanţă după criteriul concludenţei.Instanţa trebuie să admită proba cu expertiză chiar dacă a fost solicitată tardiv dar ea este hotărîtoare pentru rezolvarea cauzei.Instanţa, pt o bună soluţionare a cauzei, poate dispune şi din oficiu efectuarea expertizei.În cazul în care instanţa ordonă efectuarea expertizei fără de care nu poate lua o hotărîre şi părţile refuză plata avansului iar expertul refuză (motivat), la rândul său să fie plătit ulterior, instanţa poate respinge acţiunea ca nefondată. De asemenea, dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza administrată, poate cere întregirea expertizei sau o nouă expertiză. 45. Răspuns: Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări" care se transmit Ministerului Justiţiei,, filialele vor solicita, în scris, până la data de 15 februarie a fiecărui an, de la toţi experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului existenţi în raza filialei respective, care au dreptul şi disponibilitatea de a efectua expertize contabile judiciare, completarea şi depunerea "Fişei de opţiuni". În "Lista experţilor contabili pe specializări" se vor putea înscrie numai experţii contabili care au primit viza anuală pentru exercitarea profesiei în conformitate cu Normele privind evidenţa şi gestionarea membrilor, emise de Corp. La exprimarea opţiunii pe specializări este necesar să fie avute în vedere pregătirea profesională şi experienţa expertului contabil în specializările pentru care optează să efectueze expertize contabile judiciare, în concordanţă cu principiul privind competenţa profesională şi prudenţa prevăzut de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de opţiuni" prezentate de către

8

experţii contabili în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi experienţa acestora în specializările pentru care au optat şi a lua sau propune măsuri în consecinţă, după caz. "Lista experţilor contabili pe specializări" va fi actualizată în cursul anului în caz de suspendare sau interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară, mutarea domiciliului în alt judeţ, obţinerea calităţii de expert contabil şi înscrierea în Tabloul Corpului de noi membri, retragerea expertului contabil la solicitarea acestuia, modificarea datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după caz.

1. ***Procedura privind întocmirea, actualizarea şi comunicarea către Ministerul Justiţiei-Direcţia pentru servicii juridice conexe a "Listelor experţilor contabili pe specializări"(publicată pe site-ul CECCAR, http:www.ceccar.ro).

46. Răspuns: Calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă expertii contabili, care sunt evidenţiate şi pe logo-ul (emblema) CECCAR sunt:

a) ştiinţă;b) independenţă;c) moralitate.

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, secţiunile 100-150 şi secţiunea 100 47. Răspuns: Pot efectua expertize contabile persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994, cu modificările şi completările ulterioare, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania. Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul ontabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare. Calitatea de expert contabil se dobândeşte pe bază de examen.Pt a dobândi această calitate, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, şi anumea) capacitate de exerciţiu deplinăb) studii economice superioare cu diplomă recunoscută de

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretuluic) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în

vigoare, interzice dreptiul de gestiune şi de administrare a societăţilor comercial

Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori şi conferenţiari universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, cu modificările şi completările ulterioare, şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR. Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare, 48. Răspuns: Prin incompatibilitate se înţelege situaţia în care un expert este oprit, în cazurile prevăzute de lege, să participe la efectuarea unei expertize contabile judiciare. Un expert este în stare de incompatibilitate dacă a fost martor sau expert recomandat de parte, dacă au existat împrejurări din care rezultă că este interesat, sub orice formă, expertul, soţul sau vre-o rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un anumit mod, care sunt de natură a-l face pe expert subiectiv.Un expert nu-şi poate exprima o nouă opinie într-o cauză în care a efectuat o lucrare. Dintr-o asemenea înprejurare poate rezulta că expertul ar fi interesat în cauză. Evident fac exceptie situaţiile în care s-au administrat probe noi ori i se solicită un supliment la lucrarea efectuată. 49. Răspuns: Prin recuzare se întelege mijlocul procedural cu ajutorul căruia părţile în proces pot solicita, în cazurile prevăzute de lege, înlocuirea unuia sau mai multor experţi pentru aceleaşi motive prevăzute de lege ca fiind aplicabile judecătorilor Expertul poate fi recuzat:-când el, soţul sau ascendenţii ori descendenţii lor, au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soţ, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părţi;-când el este soţ, rudă sau afin, în linie directă ori linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părţi sau daca este căsătorit cu fratele ori sora soţului unei din aceste persoane;-când soţul în viaţă şi nedespărţit este rudă sau afin a uneia din părţi până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viaţă, ori despărţit, au rămas copii;-dacă el, soţul sau rudele lor, până la al patrulea grad inclusiv, au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă, sau dacă au o judecată la o instanţă unde, una din părţi este judecător;-dacă, între aceleasi persoane, ori între una din părţi, a fost o judecată penală, în timp de cinci ani înaintea recuzării,-dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;-dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă (antepronunţare);

-dacă a primit de la una din părţi daruri sau făgăduieli de daruri ori alte îndatoriri;-dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv şi una din părţi, soţii sau rudele acestora până la al treilea grad inclusiv. 50. Răspuns: Prin incompatibilitate se înţelege situaţia în care un expert este oprit, în cazurile prevăzute de lege, să participe la efectuarea unei expertize contabile judiciare. În situaţia de incompatibilitate expertul în cauză este obligat să se abţină. În situaţia în care acesta nu a depus declaraţia de abţinere, părţile îl pot recuza, adică solicita instanţei Un expert este în stare de incompatibilitate dacă a fost martor sau expert recomandat de parte, dacă au existat împrejurări din care rezultă că este interesat, sub orice formă, expertul, soţul sau vre-o rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un anumit mod, care sunt de natură a-l face pe expert subiectiv.Un expert nu-şi poate exprima o nouă opinie într-o cauză în care a efectuat o lucrare. Dintr-o asemenea înprejurare poate rezulta că expertul ar fi interesat în cauză. Evident fac exceptie situaţiile în care s-au administrat probe noi ori i se solicită un supliment la lucrarea efectuată.***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art. 46-50***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 51. Răspuns: În această situaţie expertul, fiind în stare de incompatibilitate Este obligat sa declare, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a efectua expertiza contabilă judiciară cu aratarea cazului de incompatibilitate care constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de expertul în cauză de îndata ce a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate si isi produce efectul numai dupa admiterea ei. Declaratia poate fi retrasa daca a disparut cazul de incompatibilitate. Cazurile de abtinere sunt limitativ prevazute de lege. ***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art. 46-50***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 52. Răspuns: În această situaţie expertul, fiind persoană incompatibilă, este obligat să declare, preşedintelui instanţei, că se abţine de la efectuarea expertizei contabile judiciare cu arătarea cazului de incompatibilitate, care constituie motivul abtinerii şi anume şi-a spus părerea cu privire la cauza ce se judecă, declaraţia de abţinere se face de expert de îndata ce a luat la cunostinţă de existenţa cazului de incompatibilitate şi îşi produce efectul numai după admiterea ei. Declaraţia poate fi retrasă daca a dispărut cazul de incompatibilitate. Cazurile de abtinere sunt limitativ prevazute de lege. ***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art. 46-50***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 53. Răspuns: În această situaţie expertul, fiind persoană incompatibilă cu calitatea de expert judiciar în cauza menţionată,, este obligat să declare, preşedintelui instanţei, că se abţine de la efectuarea expertizei contabile judiciare cu arătarea cazului de incompatibilitate, care constituie motivul abtinerii, şi anume, este vrăjmăşie între el şi una din părţi, declaraţia de abţinere se face de expert de îndata ce a luat la cunostinţă de existenţa cazului de incompatibilitate şi îşi produce efectul numai după admiterea ei. Declaraţia poate fi retrasă daca a dispărut cazul de incompatibilitate. Cazurile de abtinere sunt limitativ prevazute de lege. ***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art. 46-50***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 54. Răspuns: persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal cu aratarea cazului de incompatibilitate care constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de cel in cauza de indata ce a luat la cunostinta de existenta cazului de abtinere si isi produce efectul numai dupa admiterea ei. Declaratia poate fi retrasa daca a disparut cazul de incompatibilitate. Cazurile de abtinere sunt limitativ prevazute de lege. ***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art. 46-50***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 55. Răspuns: Prin abţinere se înţelege obligaţia expertului de a se retrage de la judecată dacă este în cunoştinţă de faptul că în cauza respectivă există vreun motiv de recuzare împotriva sa, (se află într-unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege ca fiind aplicabile judecătorilor). Astfel, expertul contabil care a constatat situatia de incompatibilitate este obligată sa declare, după caz, preşedintelui instanţei, procurorului care supraveghează cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că se abţine de a efectua expertiza respectivă, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face în scris sau verbal în şedinţa de judecată pentru a fi menţionată în încheierea de şedinţă, de îndată ce

9

persoana obligată la aceasta a luat cunoştinţă de existenţa cazului de incompatibilitate.***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art. 50***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 56. Răspuns: persoana incompatibila e obligată sa declare, după caz, preşedintelui instanţei, procurorului care supraveghează cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că se abţine de a participa la procesul penal cu arătarea cazului de incompatibilitate care constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face în scris sau verbal în şedinţa de judecată pentru a fi menţionată în încheierea de şedinţă, de cel în cauză de îndată ce a luat la cunostinţă de existenţa cazului de incompatibilitate şi işi produce efectul numai după admiterea ei. Declaratia poate fi retrasă dacă a dispărut cazul de incompatibilitate. Cazurile de abţinere sunt limitativ prevăzute de lege. ***Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, art. 46-50***Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, 57. Răspuns: Răspunderea disciplinară este generată de fapte săvârşite cu vinovăţie în ceea ce priveşte nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili, nerespectarea regulilor de etică, conduita discreditabilă sau dezonorantă.

Sancţiunile disciplinare care se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Punerea în mişcare a acţiunii disciplinare şi aplicarea sancţiunilor disciplinare este în sarcina Comisiilor de disciplină de pe lângă Consiliile filialelor şi a Comisiei Superioare de disciplină, în conformitate cu reglementările din Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Investigaţiile asupra unor abateri disciplinare sunt generate în principal de plângeri formulate în scris, structurilor centrale şi locale ale Corpului revenindu-le obligaţia de a lua în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să fie introduse din oficiu de CECCAR sau de către o entitate administrativă fără să fie făcută o plângere. Este obligatorie înştiinţarea membrului împotriva căruia se face plângere, precum şi a celui care a făcut plângerea. Investigaţiile pot fi făcute verbal sau prin corespondenţă.

Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al CECCAR. Acesta prevede că fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi funcţionale, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, hotărârile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinară.

***Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare, *** Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 305/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cap. III şi cap. IV 58. Răspuns: Sunt considerate abateri disciplinare următoarele fapte: a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului; b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională; c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;

h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz; i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională; k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii; l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi; m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi; n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale; o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului. Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se coroborează cu gravitatea încălcării şi cu consecinţele acesteia.

***Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, cu modificările şi completările ulterioare, republicat în Monitorul Oficial nr. 466 din 23.06.2008, art. 121. 59. Răspuns: ROF , pct. 122 (neplata cotizatiei, condamnarea definitive, incalcarea normelor cu urmare prejudiciu moral sau material, ,âprecticarea profesiei fara viza anuală de exercitarea profesiei, nerespectarea std sau a normelor prof.) 60. Răspuns: Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi fi: Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si interzicerea unor drepturi Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului contabil)care, intr-o cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebatMarturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor.Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele constitutive ale respectivelor infractiuni 61. Răspuns:

Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil. Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale. 62. Răspuns:

In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp)- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din situatiile de incompatibilitate sau de recuzare- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat

10

de organul de urmarire penala sau instanta de judecata- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.

63. Răspuns:Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei

contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca depusa 64. Răspuns:

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil, penal, după caz, potrivit legii.

Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute în vedere următoarele:

-         fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;-         fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind

contravenţie şi se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie. Conform prevederilor CPC, dacă expertul nu se înfățișează, instanta poate decide înlocuirea lui sau aducerea cu mandat. CPP, prevede sancționarea expertului cu amendă judiciară următoarele abateri :-lipsa expertului de la procesul penal-tergiversarea indeplinirii sarcinilor primite, respectiv a efectuarii și depunerii raportului de expertiză. 65. Răspuns Conform art. 24 al.1 din Constituţia României “dreptul la apărare este garantat”.Corelativ:Ordonanţa Guvernului României №. 2/2000 prevede în art. 18 că partea interesată are dreptul să solicite ca pe lânga persoana numită în calitate de expert să mai participe pe cheltuiala sa şi un expert sau specialist nominalizat de ea din categoria persoanelor prevăzute la art. 11-14.Codul de procedură penală prevede în art. 120 al. 3 că părţile sunt încunoştiinţate că au dreptul să ceara numirea a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Cpc denumesta aces expert consilier al părtii. Sub aspectul modului în care se desfăşoară activitatea există deosebiri fundamentale. Expertul consilier este obligat să participe efectiv la întocmirea lucrării de expertiză şi să semneze – cu răspunderea ce decurge din acest fapt – raportul de expertiză. Acesta din urmă are aceleasi drepturi şi obligaţii ca şi expertul numit. Are astfel dreptul să formuleze opinii proprii, fundamentate ştinţific şi care au aceiaşi valoare probatorie ca şi cele ale expertului numit sau în cazuri special să intocmească raport separat..În cazul în care la efectuarea expertizei participă, pe lângă expertul numit din oficiu şi experţi consilieri ai părțior, raportul de expertiză se întocmeşte în comun, toţi experţii având calitatea de coautori cu drepturi şi obligaţii egale.Expertul consilier al părții este obligat sa acţioneze în cadrul atribuţiilor sale nu ca apărător al părţii care l-a recomandat ci trebuie să-şi exercite mandatul cu toată principialitatea, având ca preocupare centrală interpretarea ştiinţifică şi obiectivă a faptelor şi împrejurărilor supuse expertizării. 66. Răspuns:

În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune decât în condiţiile în care:

a. a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor şi a obţinut de la caesta informaţiile necesare privind activităţile clientului;

b. s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din dorinţa clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistenţele predecesorului de a aduce la lumină adevărul, de a respecta şi cere respectarea legilor şi reglementărilor în activităţile respective;

c. a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului predecesor, când acestea rezultă clar dintr-un contract şi ţinând seama de faptul că executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este contestată de client;

d. se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său predecesor;

e. asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului predecesor.

Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor contractate din cauza neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să rezilieze, motivat, contractul cu acest client. 67. Răspuns: Atunci când, într-o cauză penală, organul înreptăţit să dispună efectuarea expertizei numeşte mai mulţi experţi în vederea efectuării expertizei , aceştia întocmesc şi semnează un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, experţii care au deosebiri de păreri semnează cu mențiunea “Cu opinie separată” iar opiniile acestora sunt consemnate în cuprinsul raportului de expertiză sau într-o anexă. Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu. 68. Răspuns: În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea (convocarea) părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege.

Dacă în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile în procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale. 69. Răspuns:

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza.Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 10 zile ATENTIE -CU 10 ZILE INAINTE DUPA NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV,  ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt

11

chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la 3521.2 este şi rămâne pertinent).

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili. 70. Răspuns: Actul procedural premergător întocmirii raportului de expertiză îl constituie contactul expertului cu părţile în proces.De cele mai multe ori, efectuarea expertizei judiciare, necesită lucrări preliminare, constatări, deplasări la faţa locului şi verificări care cer timp. În aceste cazuri, expertul desemnat, după studierea obiectivelor expertizei cu care a fost învestit, a întrebărilor la care trebuie să răspundă precum şi a tuturor elementelor ce i-au fost puse la dispoziţie (documente ale dosarului de instanţă) va fixa o zi şi va convoca părţile prin citare, scrisori recomandate, cu dovadă de primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului. Părţile astfel convocate şi prezente sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării. Această reglementare legală imperativă, constituie o garanţie a dreptului la apărare al părţilor creindu-se pentru acestea prosibilitatea de a da expertului lămuririle necesare pentru o justă şi obiectivă aprecierea a cazului şi, totodată, de a cere a se face toate constatările legate de obiectivele fixate pentru expertizare.În practica judiciară s-a considerat constant că,cerinţa legală de citare a părţilor nu poate fi considerată satisfăcută dacă expertul a încunoştiinţat părţile chiar în ziua când s-a solicitat prezenta acestora întrucât nu există certitudinea că partea a luat cunoştinţă de termen înainte de începerea lucrărilor expertizei şi,deci,a fost în imposibilitate să participe le efectuare ei.În concluzie efectuarea lucrării de expertiză cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de Codul de procedură civilă, fără citarea părţilor, prin procedura şi în condiţiile impuse prin textul de lege, reprezintă o neregularitate procedurală care poate fi invocată de partea interesată, pe calea excepţiei de nulitate a actului, cu consecinţele care decurg din această anulare. Obiecţiile sau explicaţiile părţilor, făcute cu ocazia convocării, precum şi analiza acestor obiecţii ori explicaţii pe baza celor constatate de expert se consemnează de către expert în raportului de expertiză. 71. Răspuns: vezi răspunsul la intrebarea nr. 68 72. Răspuns: Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru. Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 10 zile inainte , ATENTIE-DUPA NOUL COD DE PROCEDURA CU 10 ZILE , data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR. 73. Răspuns: Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract. 74. Răspuns:

Onorariile experților contabili judiciari numiți (desemnati) sunt stabilite de organul care a dispus expertiza iar ale experților consilieri ai

părților și pentru expertizele extrajudiciare onorariile se negociază. Onorariul expertilor judiciari se compune din onorariul provizoriu și onorariul definitiv. O dată cu depunerea raportului de expertiză contabilă judiciara expertul contabil depune și Nota de evaluare a onorariului precum și decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurnă și a altor cheltuieli ocazionate de efectuarea expertizei și în strânsă egătura cu aceasta, dacă este cazul; asupra sumei definitive solicitate de expertul contabil, organul care a dispus expertiza urmează să se pronunțe (la termenul în care se pronunță asupra raportului sau suplimentului la expertiză, după caz).

Onorariile facturate de experţii contabili trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinând de următoarele elemente:- competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;- nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;- timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;- gradul de responsabilitate al misiunii respective.

Onorariile nu trebuie subestimate şi nici calitatea serviciilor sacrificată din această cauză. Cheltuielile de delegare şi diversele rambursări se înregistrează distinct de către expert. Este strict inerzis ca onorariile să fie plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau comisioane. Onorariile sunt negociate funcţie de criteriile menţionate anterior şi prevăzute în contract. Acesta este încheiat înaintea începerii lucrărilor; eventualele modificări intervenite pe parcurs fac obiectul unor acte adiţionale la contract.

Pentru obiective stabilite suplimentar față de obiectivele inițiale expertul judiciar are dreptul la un supliment de onorariu. 75. Răspuns:Regulamentul privind stabilirea criteriilor și modalităților pentru determinarea onorariilor, indemnizațiilor și compensațiilor cuvenite experțir contabili și contabililor autorizați nr. 12/01/2012, ( denumit și Regulamentul privind disciplina onorariilor) a fost abrogat în anul 2011, cf. Hotarârii Consiliului Superior al CECCAR nr. 11/214/2011. 76. Răspuns Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen. Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din Codul de procedură penală sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor şi Reformei Administrative , după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive. Plata experților contabili consilieri ai partilor se stabileste pe baza relatiilor contractuale dintre expert și beneficiar. În contract sunt prevăzute toate clauzele cu privire la plata onorariului. 77. Răspuns: Raportul de expertiză tehnică fiind un act de procedură poate fi anulat în condiţiile prevăzute de prevederile Codului de Procedură Civilă. Este deci necesar ca vătămarea pricinuită altei părţi să nu poată fi înlăturată decât prin anularea raportului de expertiză care a fost întocmit cu încălcarea normelor legale.Trăsătura caracteristică şi comună a tuturor cazurilor de nulitate e producerea unor vătămări.Nulitatea, ca sancţiune procedurală, atrage nevalabilitatea actelor juridice procesuale din caza neobservării sau încălcării condiţiilor prevăzute de lege cu ocazia întocmirii sau aducerii lor la îndeplinire.În funcţie de vătămarea pricinuită unei părţi instanţa nu va pronunţa nulitatea expertizei dacă neregularitatea invocată poate fi îndreptată de expert sau părţi fără a fi necesară anularea raportului de expertiză.Cazurile cel mai frecvent întâlnite în practica procesulală sunt cele vizând nesemnarea raportului de expertiză de către toţi experţii care au conlucrat la elaborarea lui, când experţii nu au răspuns la toate întrebările fixate prin obiective, când şi-au depăşit competenţa, când expertul, fie el numit sau recomandat de una din părţi, este vădit lipsit de imparţialitate etc.În situaţia în care vătămarea pricinuită părţilor sau unora dintre ele prin nerespectarea de către expert a normelor legale imperative nu poate fi

12

înlăturată prin îndreptarea neregualarităţilor săvârşite, instanţa poate dispune anularea raportului de expertiză chiar din oficiu.Cazul cel mai frecvent întâlnit în practica procesuală (civilă) este cel al întocmirii expertizei fără citarea părţilor.Consecinţa anulării raportului de expertiză este refacerea acestuia cu citarea părţilor. Nulitatea nu operează de drept ci trebuie să fie învocată de părţi sau de partea interesată şi pusă în discuţia contradictorie a părţilor în condiţiile prevăzute regulile procedurale. După anulare instanţa poate dispune sancţonarea expertului şi obligarea acestuia la despăgubiri către părţi. 78. Răspuns: Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauzele civile constituie atributul instanţelor, dispusă din oficiu sau la cererea părţilor aflate în proces, dar niciodată la cerea experţilor. În nici o situaţie expertul nu este cel care decide numirea sa pentru realizarea unei expertize. În cazul expertizelor judiciare, pentru alegerea expertului care urmează a fi numit se aplică principiul aleator, alegerea făcându-se din listele de experţi comunicate de Biroul local de expertize, după consultarea părţilor cu privire la eventuale obiecţiuni asupra experţilor din listă. Codurile de procedură stabilesc şi posibilitatea părţilor aflate în proces de a cere ca un expert recomandat de ele să participe la efectuarea expertizei (art. 118 Cpp). Actul procedural prin care se dispune numirea expertului contabil, în cauze civile, este Încheierea de şedinţă. În perioada următoare redactării încheierii de şedinţă prin care a fost dispusă numirea expertului, instanţa trimite expertului judiciar scrisoare recomandată prin care informează asupra faptului că a dispus numirea sa pentru efectuarea expertizei în cauza dosarului menţionat. Se mai indică data încheierii de şedinţă, obiectele/întrebările la care trebuie să răspundă expertul în raportul de expertiză, termenul pentru care trebuie depus raportul, onorariul provizoriu stabilit de instanţă şi sarcina plăţii onorariului (cel mai frecvent, plata onorariului revine ambelor părţi, în cote egale) precum şi avansul pentru cheltuielile de deplasare, dacă este cazul. 79. Răspuns: Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauzele penale constituie atributul organelor de urmărire penală, dispusă din oficiu sau la cererea părţilor aflate în proces, dar niciodată la cerea experţilor. În nici o situaţie expertul nu este cel care decide numirea sa pentru realizarea unei expertise. Alegerea se face prin tragere la sorţi din lista de experţi comunicată de Biroul local de expertize, după consultarea părţilor cu privire la eventuale obiecţiuni asupra experţilor din listă. Codurile de procedură stabilesc şi posibilitatea părţilor aflate în proces de a cere ca un expert recomandat de ele să participe la efectuarea expertizei (art. 118 Cpp). Actul procedural prin care se dispune numirea expertului contabil în cause penale este Ordonanţa.O dată cu numirea expertului se stabilesc şi obiectele/întrebările la care trebuie să răspundă expertul în raportul de expertiză, termenul pentru care trebuie depus raportul, onorariul provizoriu stabilit de organul de urmărire penală şi sarcina plăţii onorariului precum şi avansul pentru cheltuielile de deplasare, dacă este cazul. 80. Răspuns: Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă: 1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces; 2. obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii; 3. termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea uneiexpertize contabile judiciare de calitate; 4. plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia. 81. Răspuns: Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză.Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării. Suplimentul de expertiză se efectuează, la cererea organului care a dispus expertiza, de regulă de acelaşi expert care a participat la lucrările expertizei

propriu –zise, dar pentru efectuarea acestui supliment instanţa competentă poate desemna un alt expert. Instanţa poate să dispună efectuarea unui supliment de expertiză care urmăreşte obiective suplimentare sau atunci când expertul a omis să răspundă, a dat răspunsuri incomplete sau dacă după efectuarea expertizei au apărut împrejurări care pot determina modificarea opiniei iniţiale a expertului. O altă expertiză poate fi încuviinţată de instanţă, la cererea motivată a părţii nemulţumite sau din oficiu, şi se efectuează de un alt expert decât cel care a întocmit raportul de expertiză iniţial. În cazul expertizei contrare se numesc, de regulă, trei experţi. Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul. De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor. Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza. Codul de procedura penala: Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.

Formele de completare a expertizei contabile sunt:a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a dispus efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie în fapt o audiere a expertului contabil în calitatea sa de specialist, cu privire la constatările şi concluziile exprimate în lucrarea al cărui autor este.b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale părţilor, fie datorită necesităţii de a fi examinate documente probante suplimentare, administrate ulterior întocmirii şi depunerii raportului de expertiză contabilă.c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat , la cererea părţilor sau din oficiu pentru stabilirea adevărului, peste voinţa acestora, atunci când se constată că expertiza nu este completă. Completarea din oficiu contribuie la prevenirea oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea situaţiilor cercetate, stabilind o relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea obiectivă. Pentru părţile implicate în proces, completarea constituie o garanţie procesuală în stabilirea adevărului pe cale juridică. Exemplificăm câteva aspecte generatoare ale situaţiilor prin care se dispune efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiză contabilă:a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru soluţionarea cauzei.b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele probante. c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale. d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.e. Lipsa de procedură în numirea experţilor,invocată de către oricare dintre părţi.f. Etc.Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către acelaşi expert sau de către altul, având valoarea unei continuări a expertizei contabile, limitată însă la obiectivele adăugate sau neclarificate.

82. Răspuns: De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apar la expertizele contabile dispuse in procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea partilor. Atat codul de procedura civila cat si codul de procedura penala reglementeaza modul de exprimare a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta. Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati de partile din proces.Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din experti(in cadrul raportului de expertiza contabila, punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face parte integranta din raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata. Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza contabila judiciara. Onorariul experților contabili judiciari consilieri ai părtlor se stabileste prin negociere intre expert și partea respectivă; după negociere onorariul se menționează în contractual care se încheie în vederea efectuarii acestei misiuni. Un exemplar al contractului se depune la dosarul cauzei.

13

83.Răspuns:Art.120: CoduldeProceduraPenala (3) Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei. Acesta trebuie să aibă aceeasi specialiyare cu a expertului desemnat și are aceleași dreptiri si obligatiiVezi și raspunsurile de la intrebările: 47, 62, 63, 84. Răspuns: În cauzele civile instanţa încuviinţează efectuarea expertizei tehnice la cererea părţilor sau o dispune din oficiu. Prin încheiere fixează obiectul expertizei şi întrebările la care trebuie să răspundă expertul, şi comunică biroului local pentru expertize contabile şi tehnice judiciare numele persoanei desemnate să efectueze expertiza.În cauzele penale organul judiciar care dispune expertiza aduce la cunoştinţa părţilor şi a expertului contabil, obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă şi, acestora, li se pune în vedere că au dreptul să facă observaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. În faţa instanţei de judecată, când se dau lămuriri expertului, sedinţa trebuie să fie publică, iar dezbaterile trebuie să se desfăşoare cu respectarea principiului contradictorialităţii şi cu participarea procurorului.Obiectivele expertizei contabile trebuie sã fie formulate de instanţã concis, fãrã echivoc şi fãrã a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) sã se pronunţe asupra încadrãrilor legale ale faptelor supuse judecãţii.Capitolul II, Desfăşurarea expertizei, trebuie să cuprindă câte un paragraph pentru fiecare obiectiv/întrebare la care trebuie să răspundă expertul contabil în raportul de expertiză.obiectivele se stabilesc de către organele de urmărire penală, de către instanţe, de către părţi sau de către clienţi. Obiectivele expertizelor extrajudiciare se stabilesc de partea contractantă care le prezintă expertului, cu care le negociază şi apoi sunt menţionate în contract. Obiectivele speţelor civile se pot formula de partea care a cerut expertiza sau de ambele părţi; sunt situaţii cînd acest aspect este lăsat în seama instanţei. Obiectivele expertizei din speţele penale sunt de regulă în sarcina organului de urmărire penală, respectiv a instanţei de judecată, care însă poate avea în vedere şi opinia părţilor în cauză. 85. Răspuns: Dobanzile platite de catre invinuit pentru imprumuturile luate de la firmele A si B in perioada ianuarie aprilie 2007, reprezinta venituri pentru firmele A si B nu cheltuiala, deci formularea obiectivelor nr. 1 si 2 nu este in masura sa aduca lamuriri suplimentare organului de cercetare penala. De asemenea formularea obiectivului nr. 3 nu este in masura sa aduca clarificari suplimentare, deoarece, daca se refera la obiectivele nr. 1 si 2, aceste operatiuni nu sunt in sfera de aplicare a TVA Obiectivul nr. 4 nu este in competenta expertului contabil, care trebuie sa faca constatari pe baza evenimentelor si tranzactiilor reflectate in acte si documente contabile si nu sa faca incadari juridice, acest atribut fiind in sarcina organului de cercetare penala 86. Răspuns:Dacă expertul consilier al părții are alta opinie raportat la opinia expertului numit (desemnat), atunci acesta semnează raportul de expertiză cu mentiunea “cu opinie separată” și include opinia în cuprinsul raportului sau o anexează acestuia în vederea prezentării la Compartimentul de audit din cadrul filialei pentru obținerea vizei de calitate.Vezi și raspunsul de la nr. 82 87. Răspuns:

Modelul profesional al Raportului de expertiza contabila judiciara nu cuprinde un asemenea paragraf sau un capitol final in care expertul contabil sa poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile.Acest capitol nu este permis deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraph ar prezenta mai mult decat i se cere. 88. Răspuns:

Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.

Formele de completare a expertizei contabile sunt:a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a dispus efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie în fapt o audiere a expertului contabil în calitatea sa de specialist, cu privire la constatările şi concluziile exprimate în lucrarea al cărui autor este.b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale părţilor, fie datorită necesităţii de a fi examinate documente

probante suplimentare, administrate ulterior întocmirii şi depunerii raportului de expertiză contabilă.c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat , la cererea părţilor sau din oficiu pentru stabilirea adevărului, peste voinţa acestora, atunci când se constată că expertiza nu este completă. Completarea din oficiu contribuie la prevenirea oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea situaţiilor cercetate, stabilind o relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea obiectivă. Pentru părţile implicate în proces, completarea constituie o garanţie procesuală în stabilirea adevărului pe cale juridică. Exemplificăm câteva aspecte generatoare ale situaţiilor prin care se dispune efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiză contabilă:a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru soluţionarea cauzei.b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele probante. c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale. d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.e. Lipsa de procedură în numirea experţilor, invocată de către oricare dintre părţi.f. Etc.Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către acelaşi expert sau de către altul, având valoarea unei continuări a expertizei contabile, limitată însă la obiectivele adăugate sau neclarificate.

89. Răspuns: În unele cazuri expertul contabil se află în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă din cauza inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării. În astfel de cazuri expertul trebuie să întocmească un Raport de imposibilitate a efectuării expertizei contabile, care va avea aceeaşi structură ca un raport de expertiză contabilă obişnuir, dar care în capitolul II, Desfăşurarea expertizei contabile şi în capitolul III, Concluzii, va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile comandate/dispuse de beneficiarul acestuia. Dacă organul cu atribuţii jurisdicţionale dispune completarea probelor astfel cum au fost solicitate de expert sau dispune ca părţile să pună la dispoziţia expertului documentele ori obiectele solicitate şi menţine necesitatea expertizei, aceasta se va efectua la noul termen ce se va fixa.Există cazuri în care organul cu atribuţii jurisdicţionale nu mai poate furniza probele solicitate de expert ori părţile nu mai pot prezenta obiectul în litigiu sau documentele solicitate. În astfel de situaţii, instanta poate dispune efectuarea expertizei pe baze ipotetice. În cuprinsul acesteia se menţionează (înclusiv în capitolul “CONCLUZII”) că lucrarea este intocmită ipotetic şi că urmează să fie confirmată prin alte probe. 90. Răspuns: Lucrãrile ºi concluziile expertizei contabile se consemneazã într-un raport scris care trebuie sã cuprindã cel puþin trei capitole: Capitolul I INTRODUCERE, Capitolul II DESFêURAREA EXPERTIZEI CONTABILE ºi Capitolul III CONCLUZII. Structura celor 3 capitole obligatorii trebuie respectatã. Când au fost numiþi sau angajaþi mai mulþi experþi contabili în aceeaºi cauzã se întocmeºte un singur raport de expertizã contabilã. Dacã sunt deosebiri de pãreri între experþi, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de expertizã contabilã sau într-o anexã a acestuia. Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertizã contabilã trebuie sã conþinã câte un paragraf distinct cu concluzia (rãspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ã) în maniera în care a fost formulat(ã) în Capitolul II DESFà ªURAREA EXPERTIZEI CONTABILE. 91. Răspuns: Capitolul II, DESFÃŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţinã câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care sã cuprindã o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacã pãrţile interesate în expertiza contabilă au fãcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacã aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile sã se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora. Fiecare paragraf trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale.

14

Aceasta, deoarece expertul contabil analizeazã evenimente şi tranzacţii, şi nu încadrarea judiciarã a acestora. În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntã cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (rãspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertizã contabilã. Dacã raportul de expertizã contabilã este întocmit de mai mulţi experþi care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II fiecare expert contabil trebuie sã-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulã, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

92. Răspuns: Reglementarile procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta rezultă din ierarhia consacrată a textelor juridice: reglementările procedurale, Codul de procedură civilă şi Codul de procerură penală, emană de la puterea legislativă, Parlament, iar normele profesionale emană de la un organism de autoreglementare Corpul Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania. Totuşi, un aspect trebuie relevant, şi anume normele profesionale sunt de factură mai recentă decât reglementările procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele tehnice şi profesionale care nu contravene unei prevederi procedurale, ci vine în completarea şi/sau actualizarea spiritului acestuia să fie aplicată cu prioritate. De lege ferenda susţinem necesitatea ca în ipoteza revizuirii reglementărilor procedurale, să se facă trimiteri explicite la normele tehnice şi profesionale emise de Corp. 93. Răspuns: Capitolul I “ Introducere” al raportului de expertiza contabilă trebuie să cuprindă cel putin urmatoarele paragrafe: -Paragraful de identificare a expertiului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei care cuprinde informaţii privind : numele si prenumele expertului, domiciliul, nr. carnet expert contabil si poziţia din Tabloul expertilor contabili ; -Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare ; -Paragraful de identificare a împrejurărilor si circumstanţelor în care a luat naştere litigiul; -Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile, formularea obiectivelor ; -Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului în care s-a efectuat expertiza ; -Paragraful privind identificarea materialului documentar care a stat la baza întocmirii expertizei ; -Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a redactat expertiza ;- Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de expertiză trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire. 94. Răspuns: Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) a expertizei contabile, care cuprinde o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului utilizat , actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranyactiilor, sursele de informaţii utilizate, obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in calcul de expertul contabil. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentae ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dacă aceste prezentări îngreunează ăntelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de catre beneficiarul raportului de expertiză, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raport iar în text să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora. Dacă raportul de expertiză este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf separat al acestui capitol, fiecare expert contabil trebuie să-ţi motivezee detaliat şi documentat opinia pe care o susţine.Fiecare paragraf trebuie să se încheie cu concluzia expertului contabil care trebuie sa fie precisă , concisă şi fără echivoc. 95. Răspuns: Materialului documentar in cazul expertizelor judiciare se compune din: -dosarul cauzei ,in care s-a dispus o expertiza judiciara şi -documentele justificative şi registrele contabile aflate in pastrarea partilor implicate in procesul justitiar sau in arhiva tertelor personae care au legatura cu obiectivele expertizate -procesele verbale intocmite de organele de control abilitate , aflate atat in posesia acestora cat si in posesia pers. juridice sau fizice controlate , care au legatura cu obiectivele expertizate.Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către acesta de la părţile care îl au în păstrare. 96. Răspuns: Raportul de expertiza contabila se semneaza si se parafeaza pe fiecare pagina in parte, acest raport avand calitatea de raport de expertiza contabila original. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile

de multiplicare. Acest raport nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea expertizeicontabile.Raportul de expertiza contabila se intocmeste, de regula, in doua exemplare originale, unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei si unul pentru expertul contabil care a efectuat expertiza contabila. În unele situaţii, organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei sau beneficiarul acesteia pot solicita depunerea unui număr mai mare de exemplare precum şi destinaţia acestora.Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organul care a dispus-o cu cel putin 5 zile ATENTIE CU 10 ZILE INAINTE DUPĂ NCPC inainte de data stabilita pentru judecata. Expertiza extrajudiciară se depune conform termenilor de referinţă stabiliţi în contract.

97. Răspuns: Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia, fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către expertul contabil în cauză, cu scopul de a susţine o constatare din cuprisul raportului de expertiză contabilă. Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de mltiplicare. Anexele raportului de expertiza contabilă sunt un produs al muncii expertului contabil. 98. Răspuns: Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective: a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate şi armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru; c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de membru; d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului. 99. Răspuns: Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale: a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.; b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la cunoştinţă terţilor; c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului; d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume formaţi şi instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului; e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme. 100.Răspuns: Expertul contabil verificator va proceda astfel : 1. studiază raportul de expertiză, urmărind dacă: - în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Standardului profesional nr. 35/2000; - obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza; - autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrări şi operaţiuni care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile; - autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili; 2. analizează opiniile separate ale experţilor contabili - consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi obiective ca în cazul raportului de expertiză; 3. verifică starea de independenţă a expertului contabil în raport cu cauza şi mandatul primit pe baza declaraţiei date pe propria răspundere şi semnate de către expertul contabil; declaraţia se apostilează de către auditorul de calitate cu menţiunea "dată în faţa noastră".

Nota: 1. denumirea de “expert recomandat de parte” se înlocuieste cu “expert consilier al părții” raportul de expertiza contabila se depune cu 10 zile inainte de termenul stabilit de organul care a dispus expertiza

15