Aprovizionarea tehnico-materiala componenta a activitatii comerciale Managementul aprovizionarii Aprovizionarea cu resursele de materiale si de energie necesare reprezinta in conceptia noastra un proces economic complex prin care se realizeaza stabilirea nevoilor materiala ale productiei, organizarea circulatiei si utilizarea judicioasa si completa a resurselor materiale, reducerea continua a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili si energie, folosirea intensiva a capacitatilor de productie, atragerea in circuitul economic si in consumul productiei a noi resurse materiale, crestearea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si pe aceste cai, sporirea eficientei activitatii fiecarei unitati economice, prin crestearea tot mai sustinuta a profitului acesteia. Caracterul dinamic al acestei activitati se manifesta atat in etapa de programare, de planificare a aprovizionarii, cat mai ales in cea de realizare efectiva. In etapa de programare, caracterul dinamic al aprovizionarii se manifesta printr-o permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati (productie, investitie, vanzare etc), astfel incat in diferitele momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovizionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare. In etapa de realizare efectiva a aprovizionarii, caracterul dinamic al acestei activitati se manigesta prin legaturile permanente, operative si intretesute dintre beneficiari si furnizori pentru respectarea obligatiilor asumate prin contractele economice, pentru livrarea si primirtea cantitatilor de materiale prevazute, organizarea transporturilor acestora si decontarea costurilor, precum si pentru reglarea operativa a aprovizionarii, solutionarea anomaliilor ce pot aparea pe parcurs, dar cu deosebire pentru prevenirea intreruperilor in ritmicitatea si continuitatea aprovizionarilor. Intr-o formulare sintetica, aprovizionarea resurselor de material reprezinta activitatea prin care se asigura elementele necesare consumului productiei, in volumul, structura si la termenele care sa sprijine o activitate continua si la capacitate maxima, cu un profit cat mai ridicat, a unitatilor economice. In raport cu achizitionarea, aprovizionarea are un continut mai larg; achizitionarea este doar un moment al procesului complex de aprovizionare cu materiala si echipamente tehnice. Achizitionarea, ca o componenta a activitatii de aprovizionare, este precedata, de exemplu de actiunile de determinare a nevoilor, de stabilirea dimensiunii acestora si a momentelor cand sunt necesare si este urmata de negocierea conditiilor de furnizare, de aducerea efectiva a resurselor materiale etc. In sfarsit, alimentarea reprezinta o actiune de finalziare a procesului de aprovizionare, prin trecerea in consum a resurselor materiale aduse-sosite de la furnizori. Alimentarea se desfasoarea, deci, numai in itneriorul unitatii economice print trecerea materiilor prime din depozite la punctele de prelucrare-consum in concordanta cu programele elaborate in prealabil. Alimentarea se incadreaza, deci in sistemul logistic al aprovizionarii care cuprinde printre altele, fluxul si sistemul de transport intern. Particularitatile si specificitatile economiei de piata, cu deosebire cele ale perioadei de tranzitie catre economia de piata, creeaza conditii noi de desfasurare pentru toate procesele economice. In mod deosebit, procesul de aprovizionare este influentat in cele mai intime relatii si determinari de catre urmatorii factori prezenti in mediul economic si geografic al tari noastre:

realizarea resurselor prin relatii directe cerere-oferta intre agentii economici, ceea ce presupune cresterea gradului de incertitudine, de risc in vanzarea-cumpararea produselor in conditii de concurenta accentuarea gradului de instabilitate a preturilor in perioada de tranzitie si cu deosebire la materiile prime clasice, de vaza, determinata atat de caracterul limitat al acestor resurse, cat si de anumite evenimente conjuncturale activizarea, in tot mai mare masura, a politicilor nationale de protejare a resurselor materiale si energetice limitate sau regenerabile, a celor strategice realizarea unui nou cadru general de actiuni bazat pe autonomia agentilor economici in asigurarea si gestionarea resurselor, in vaznarea rezultatelor productiei. accentuarea cercetarii stiitifice, a mutatiilor de ordin tehnologice pentru crearea de noi materii prime si produse inlocuitoare, extinderea utilizarii de noi surse si purtatori de energie, valorificarea superioara a tuturor resurselor materiale si energetice.

Managementul aprovizionarii este un concept unitar complex, caruia ii este proprie o structura extinsa de activitati componente care au in vedere, ca elemente de ansamblu, problemele de conducere-coordonare, de derulare efectiva, de control-analiza-evaluare. Managementul aprovizionarii componenta a functiunii comerciale si a intreprinderii asigura echilibrul intre necesitatile de productie si disponibilul de resurse materiale si echipamente tehnice ce poate fi asigurat de o unitate economica. Principalul obiectiv al activitatilor de aprovizionare se concretizeaza in asigurarea completa si complexa a unitatii ecnomice cu resursele materiale si echipamentele tehnice corespunzatoare calitativ, la locul si la termenele solicitate, cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv se initiaza si se desfasoara, in principiu, mai multe activitati specifice cu grad de complexitate si dificultate diferit. Intre acestea amintim: Identificarea si stabilirea volumului si structurii materiale si energetice necesare desfasurarii, la parametrii proiectati, a activitatilor de ansamblu a unitatii economice, in primul rand a celei productie Fundamentarea tehnico-economica a planului strategic si a programelor de aprovizionare materiala si energetica a unitatii Dimensionarea consumurilor materiale si energetice Elaborarea de bilanturi materiale si energetice Dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale Prospectarea pietei interne si externe de resurse materiale si energetice Alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura garantie-certitudine in livrariloe viitoare pe termen scurt, mediu sau lung Concretizarea relatiilor cu furnizorii alesi Urmarirea operativa a derularii contractelor de asigurare materiala, intocmirea fiselor pe furnizori Asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de la furnizori Stabilirea anticipata a spatiilor de depozitare, dotarea lor cu mobilier adecvat, organizarea interna a fluxurilor de circulatie, alegerea sistemelor eficiente de depozitare, efectuarea operatiilor de dezambalare si de depozitare-aranjare a resurselor materiale in magazii si depozite. Organizarea rationala a sistemului de alimetare ritmica cu resurse materiale Controlul sistematic al evolutiei stocurilor efective in raport cu limitele stabilite

Urmarirea si controlul utilizarii resurselor materiale si energetice pe destinatiile de consum