APOSTOLUL - slineamt.ro€¦ · de religie i se `ncheie situa]ia [colar\ f\r\ media la aceast\...

$: APOSTOLUL - slineamt.ro€¦ · de religie i se `ncheie situa]ia [colar\ f\r\ media la aceast\ disciplin\. Consider necesar de men]ionat faptul c\ ora de religie nu reprezint\ nici$
m abordat acestsubiect pornind dela proiectul noii legia `nv\]\m`ntuluipreuniversitar, carela articolul 10 (1)are urm\torulcon]inut: „Planurilecadru ale`nv\]\m`ntului pri-mar [i gimnazial

includ religia ca disciplin\[colar\, parte a trunchiuluicomun", iar la urm\toarelealineate se men]ioneaz\: (2)

„Elevul, cu v`rsta de p`n\ la 16ani, cu acordul p\rintelui sau altutorelui legal instituit, alegeconfesiunea [i religia pentrustudiu; elevii, `n v`rst\ de peste16 ani, aleg singuri confe-siunea [i religia pentru studiu.(3) La solicitarea scris\ ap\rintelui sau a tutorelui legalinstituit al elevului de p`n\ la 16ani, respectiv la solicitareascris\ a elevului de peste 16ani, elevul poate s\ nufrecventeze orele de religie. ~nacest caz, situa]ia [colar\ se

`ncheie f\r\ aceast\ disciplin\.~n mod similar, se procedeaz\[i pentru elevul c\ruia, dinmotive obiective, nu i s-auasigurat condi]iile pentrufrecventarea orelor la aceast\disciplin\". Poate fi observat cuu[urin]\ faptul c\ nu este nimicpomenit despre statutul religiei`n liceu, ba mai mult, chiar [ipentru `nv\]\m`ntul primar [igimnazial `n cazul `n care ele-vul refuz\ frecventarea orelorde religie i se `ncheie situa]ia[colar\ f\r\ media la aceast\

disciplin\.Consider necesar de

men]ionat faptul c\ ora dereligie nu reprezint\ nici pedeparte prozelitism religios`ntruc`t „Programa pentru disci-plina religie se elaboreaz\ `ncolaborare cu fiecare cult `nparte [i se aprob\ conformprevederilor prezentei legi."(art. 10 al.4).

Dup\ perioada 1948 -1989, perioad\ `n care s-a pro-dus o imens\ criz\ de identi-tate a con[tiin]ei umane, rein-troducerea studiului religiei `n[coal\ dup\ 1990 a reprezen-tat o repara]ie moral\ adus\poporului român. Dintotdeaunaromânii au avut o concep]ies\n\toas\ fiind convin[i c\dau copiii la [coal\ pentru a-iface „oameni". Pe drept cuv`ntpedagogul Foerster afirma:„f\r\ religie [i f\r\ o educa]iereligioas\ pe l`ng\ cea moral\general\ nu se pot forma ca-ractere", iar mesajul luiPestalozzi rostit cu mai bine deo sut\ de ani `n urm\ este pro-

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 102ffebruarie 2008

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL

VIA}A PE CREDITr\im pe credit. Via]\ de `mprumut.V`ndut\,amanetat\, `nchiriat\, `n lising,`n franciz\, pe ter-men scurt, pe termen mediu sau pe termen...ehei... de treizeci de ani.

Via]\ cu garant, cu unul, cu doi, sau cu c`t maimul]i. Via]\ pe garan]ie. Imobiliar\, pe cas\ saup\m`nt. Dac\ nu ai, mergi la mama sau la tata, cas\ le amar\[ti ultimii ani de via]\ [i, eventual,s\-i la[i pe drumuri ca s\-[i poat\ blestema zilelefar\ s\ pese nim\nui.

Via]a e scump\, nepre]uit\ `ns\. Adic\scump\ dar f\r\ pre]. Ei bine nu-i chiar a[a.

Pretul vie]ii se numeste DOB~ND| sau, pentru cei mai cir-cumspec]i, se nume[te DAE, doband\ acumulat\ efectiv\.

Tr\im cu dob`nd\. Acumulat\, capitalizat\ sau nu, DAE,este mai tare dec`t glon]ul de AKM (Andrei KalasnikovModernizat n.n., care am f\cut ni]ic\ armat\), adic\ vestitulpistol-mitralier\ cu care se joac\ copiii pe str\zile Beirutului.Dob`nda cre[te dar scurteaz\ via]a. Ea nu trebuie s\ fie mare,ci lung\ [i muiat\ neap\rat `n lacrimi grele.

Minunat\ ma[in\rie s`nt creditul [i M\ria Sa, Dob`nda. Laea ajunge `ns\ tot poporul, c\ci paradisul economiei de paia]\are la temelie, bine `nfipt `n inima debitorului, sistemul bancar.

Sistemul a reu[it s\ `mpart\ societatea `n dou\ categorii :creditorii si debitorii. Primii s`nt st\p`nii,ceilal]i s`nt slugi.

Culmea sadismului este c\ la statutul de slug\ - debitor nuse ajunge chiar at`t de u[or.

Mai `ntì trebuie s\ nu figurezi `n baza de date a BirouluiNa]ional de Informare Bancar\, cum c\, odinioar\, c`nd ]i s-a`mboln\vit copilul de difterie sau c`nd ]i-ai l\sat m`na dreapt\sub discul gaterului, nu ai putut pl\ti am\r`ta de rat\ lunar\.

Biroul te indexeaz\ : - Nu e[ti un om corect, ]i se spune.- Nu prezin]i `ncredere, domnule !

Sau chiar mai r\u:- Nu e[ti solvabil!Co[marul te urm\re[te [i `n gaur\ de [arpe. Ochiul public

vigilent te victimizeaz\ [i te degradeaz\ ca om.Nu pl\te[ti, nu e[ti om. E[ti un nimic, un terchea-berchea

c\ruia i se aduc la u[\ poli]ia, executorul judec\toresc [i al]iipista]i, pentru a te obliga la plata creditului.

Nu se uit\ nimeni la p\rul alb, la diplome, la via]a ta demunc\ `n slujba omului c\ruia i-ai pus creionul `n m`n\, sauc\ruia i-ai salvat nevasta de la avortul spontan cu septicemie.

E[ti insolvabil, e[ti un nimic. Lumea `]i va `ntoarce spatele:un calic!

Iat\ c`t de greu este s\ tr\ie[ti pe credit, dar pentru aceas-ta mai `ntì trebuie s\ te c\ciule[ti, s\ te umile[ti, dorindu-]i s\devii slug\ la d`rloag\.

Totu[i ai o satisfac]ie : e[ti [i tu `n r`ndul lumii!

Prof. ddr. DD.D. UURSACHE

T

m 40 de ani, b\tu]i pe muchie, ca profesor de român\[i acum, la pensie, r\sfoind ziarele [i revistele, a[ fibucuros s\-mi pot `ndulci pensioara, destul de mic\,m\car cu ve[ti bune din [coal\ [i despre [coal\, dar...aud c\ o profesoar\ de român\ a fost b\tut\ de unelev de clasa a XI-a, `n fa]a clasei, `ntr-un liceu dinBoto[ani [.a.m.d.

Doamne, oare unde se `ndreapt\ [coala?!Acum, citesc cu aten]ie un text elaborat de Direc]ia

General\ Managementul ~nv\]\m`ntului Preuniversitardin Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului care

se intituleaz\ "Legea ~nv\]\m`ntului Preuniversitar" (proiect `nlucru). Deci o nou\ Lege a ~nv\]\m`ntului? De ce o lege nou\,c\ci dup\ Decembrie '89 noi am mai scos o nou\ Lege a~nv\]\m`ntului? De c`te legi are oare nevoie `nv\]\m`ntul demerge a[a de bine?! Sau se vede c\, dac\ nu se mai face [coal\,cum se f\cea odat\, se fac legi noi pentru [coala ruinat\. Facemlegi noi [i, sub ochii no[tri, an de an, `nv\]\m`ntul se degradeaz\,devine o jalnic\ ruin\.

Dar oare pentru aceast\ stare jalnic\ a `nv\]\m`ntului româ-nesc din ultimii 19 ani, "va da cineva seama" vreodat\? M\car `nfa]a ]\rii, dac\ a Parlamentului nu?! P`n\ acum, nimeni nu e vino-vat de ruina `nv\]\m`ntului nostru? Cine [i c`nd va mai reu[i s\-lredreseze [i s\-l readuc\ pe f\ga[ul cel bun? ~n nici un caz, nu olege, care, ca orice lege, e mai `ntì de toate "un car de vorbede[arte".

{i despre ce lege nou\ e vorba? ~n orice ]ar\, deci [i `nRomânia, `nv\]\m`ntul este organizat `ntr-un sistem unitar [i a[a

a fost, acum `ns\ noua lege este numai a `nv\]\m`ntului preuni-versitar, oare de ce? Fiindc\ `n acest\ sec]iune a sistemului clo-cotesc probleme multe [i grave, nerezolvate: (gratuitatea`nv\]\m`ntului, obligativitatea acestuia p`n\ la v`rsta de 16 ani,egalitatea de [anse a elevilor, salarizarea dasc\lilor, degradareaaccentuat\ a imobilelor [i a dot\rilor didactice aproape de stareade nefunc]ionalitate, organizarea greoaie a unit\]ilor [colare,aperfec]ion\rii [i evalu\rii, birocra]ia excesiv\ [i, mai ales, calitateadin ce `n ce mai sc\zut\ a instruirii [i a educa]iei elevilor).

Ne-am a[tepta ca o lege nou\ s\ aib\ `n vedere, mai ales,rezolvarea acestor probleme, da nu, noua lege, privit\ `n `ntregulei, nu aduce dec`t unele modific\ri cosmetizante pentru aspectemai ales formale [i nu de esen]\.

~n art. 2 se reafirm\ cu grandoare: "~n România `nv\]\m`ntulconstituie prioritate na]ional\”, dar nic\ieri, `n toat\ legea, de laun cap\t la cel\lalt, nu se coreleaz\ aceast\ afirma]ie cu legife-rarea unei salariz\ri corespunz\toare a dasc\lilor cu aceast\ pri-oritate na]ional\, o salarizare de aceea[i consisten]\ ca aceeadin justi]ie, armat\, poli]ie sau administra]ie (`n structura ei supe-rioar\).

Salarizarea slujitorilor [colii nu este trecut\ `n lege, pentru c\odat\ trecut\ `n lege, ea trebuie [i `nf\ptuit\, a[a c\ este l\sat\,an de an, la m`na puterii, a PIB-ului mai mare sau mai mic, iardasc\lii tr\iesc din an `n an tot mai greu [i pleac\ din `nv\]\m`nttot mai mul]i, an de an.

DAC| NU MAI FACEM {COAL|,DE CE MAI FACEM O NOU| LEGE

A ~NV|}|M~NTULUI?(reflec]ii ssindicale)

A avea sau a nu aveaeduca]ie religioas\ `n liceu?

prof. {{tefan CCORNEANU(Continuaare `̀n ppaag. 33)

Ce mai face nenea Puiu?

A

A

Drd. MMIHAIFLOROAIA - II.{.J.

Neam](ccontinuaare `̀n ppaag. 33)

(pag. 3)

n perioada 15 februarie- 15aprilie 2008, a[a cum s-a sta-bilit `n [edin]a din 21 ianuarie2008 a Consiliului Jude]ean alSindicatului Liber al Lucr\torilordin ~nv\]\m`nt [i Cercetare{tiin]ific\- Neam], vor avea localegeri la nivelul grupelor sindi-cale, `n fiecare unitate [colar\cu persoanlitate juridic\, `nvederea preg\tirii Conferin]ei

Jude]ene ce va avea loc `n luna mai.Pentru buna organizare [i desf\[urare

a alegerilor la nivel jude]ean, se va alc\tuiun grafic de desf\[urare ai acestora iarmembrii Consiliului Jude]ean, ai BirouluiExecutiv, vor participa la aceste adun\ri.

Se recomand\ ca aceste adun\risindicale s\ fie f\cute fie la sf`r[itul oraru-lui zilnic, acolo unde se lucreaz\ `n dou\schimburi, sau `ntre cele dou\ orare, iar

durata lor s\ fie `ntre 30 [i 50 de minute.Cred c\ o ordine de zi bine conturat\,

o informare asupra principalelor ac]iunisindicale [i consecin]ele acestora privindcalitatea vie]ii `n ultimii cinci ani, dezbateri[i propuneri la obiect, vor face ca acesteadun\ri s\ fie interesante [i cuparticiparea tuturor membrilor desindicat.

Cre[terea influen]ei sindi-catelor `n elaborarea [ifinalizarea unor acte normativecare reglementeaz\ problemeleprofesionale, organizatorice [isociale din `nv\]\m`ntul nostrueuropean ar fi doar unul dinpunctele care ar spori interesulcolegilor no[tri, dar [i cre[tereaimportan]ei [i influen]ei sindi-catelor `n comisiile de dialogsocial.

~n speran]a c\ la nivelul fiec\rei unit\]i[colare, liderii de grup\ sindical\ vor aveaun profil european, redactorii revisteiAPOSTOLUL ureaz\ succes celor impli-ca]i `n alegerile sindicale nem]ene.

Subredac]ia RRoman

ULTIMA OR| LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

februarie 2008

MIHAI {{ORA, DDESPRE SSL|BICIU-NILE OOMENE{TI

n ultimul num\r al revistei"Luceaf\rul" (nr. 5/2008), filo-zoful [i scriitorul Mihai {oraacord\ un interviu ClareiM\rgineanu. ~ntrebat, printrealtele, dac\ i s-a `nt`mplat s\fie dezam\git de cinevac\ruia i-a investit un capitalde `ncredere, autorul c\r]ii"Sarea p\m`ntului" r\spunde:"Am o foarte mare `n]elegerepentru sl\biciunile omene[ti.Oamenii s`nt slabi de multeori. Dar trebuie s\ vezi `n ei

lumina, latura pozitiv\. N-am fost ranchiu-nos niciodat\. {i nici nu cred c\ se poatespune "te-am iertat dar n-am s\ uit". Cine`[i aduce mereu aminte c\ a iertat, n-a ier-tat. Dac\ am fost dezam\git, m-am `ntre-bat oare de ce s-a `nt`mplat ce s-a`nt`mplat... Lui, celui care m-a dezam\git,mare bucurie nu putea s\-i fac\. Sigur c\nu s-a sim]it bine dup\ ce a f\cut ce af\cut... Nu vorbesc de reac]ia imediat\,care te doare. Po]i s\ [i ripostezi pemoment. Vorbesc despre ceea ce se`nt`mpl\ pe urm\, o `ncercare de

`n]elegere" - Dar c`]i au puterea de a ierta[i a [i uita pentru ce au iertat?

REGINA MMARIA, OO MMAREAMBASADOARE

Un interesant articol dedicat aminti-rilor Reginei Maria, adunate sub copertac\r]ii "Capitole t`rzii din via]a mea" (tra-ducere din englez\ de ValentinMandache) scrie criticul literar [i istoriculAl. S\ndulescu. Autorul seopre[te la un moment cru-cial din istoria ]\rii, la 1919,c`nd se preg\tea Conferin]ade pace de la Paris, [iRomânia avea nevoie de un puterniclobby: "{i pentru asta nu exista o per-soan\ mai potrivit\ ca Regina Maria, ofiin]\ energic\, lupt\toare, plin\ deini]iative, devotat\ ]\rii, inteligent\ [i pedeasupra, ca femeie, fermec\toare. Erapur [i simplu adorat\, nu numai de com-patrio]i - solda]ii de front [i de femeilecare-i s\rutau poalele mantiei regale - dar[i de c\tre importante personalit\]i publiceoccidentale [i de mul]imile parc\ magneti-zate. Ca un adev\rat ambasador ea sedeplasa la Paris [i la Londra, unde, cutoate c\ nu se afla `n vizit\ oficial\, e

cople[it\ de cele mai `nalte onoruri. ~ncapitala Fran]ei, toat\ lumea roie[te `njurul ei, fiind tratat\ ca o eroin\".

SCRIITORI NNEM}ENI LLA RROSADEL CCONTE, AAUTOAREA

MONOGRAFIEI EEMINESCU

Scriitorii Vasile Spiridon [i IoanD\nil\, care au participat, `n calitate deprofesori universitari, la un colocviu inter-

na]ional, la Roma, `n vara anului 2007, auavut inspira]ia s\ o viziteze, la domiciliu,pe cea care a dat literaturii italiene primamonografie a lui Eminescu (`n 1963). IoanD\nil\ poveste[te, `n num\rul din ianuarieal revistei Ateneu, emo]ionanta `nt`lnire cuistoricul, criticul [i traduc\torul italianRosa Del Conte (care va `mplini `n apriliea.c. 101 ani!), din care citez fragmentar:"Am fost avertizat c\ este necesar\ o pro-gramare cu minimum 24 de ore `nainte avizitei [i c\ aceasta trebuie s\ dureze c`tse poate de pu]in. Ni s-a cerut s\ nufotografiem sau s\ film\m dec`t

amfitrioana [i nimic altceva, iar dup\ ceam `nregistrat 2-3 minute, a trebuit s\renun]\m [i la reportofon. Cu o curiozitateexcesiv\, (ea) dore[te s\ [tie totul desprenoi; asistenta ì cite[te dintr-o agend\mare datele noastre, a[a cum i le-amcomunicat eu cu dou\ zile `nainte. Ca s\ne conving\ c\ a `n]eles, se `ntoarce sprefiecare dintre noi [i, r`z`nd, roste[teSpiridon [i Danila (\-urile lipsesc).Aplic`nd conven]ia, ne-am preg\tit de ple-

care, nu `nainte de a maiface c`teva fotografii,respect`nd spa]iul personal.~n cale ne apare menajera,cu dou\ ce[ti de cafea

aburind\ pe o tav\ de toat\ frumuse]ea.Robi]i de angajamentul asumat, refuz\mrespectuos [i ne precipit\m spre ie[ire.Din u[\, o z\rim pe Rosa Del Conte `naclea[i fotoliu din care nu s-a ridicat,`mpreun`nd mìnile a desp\r]ire de vechi [imari prieteni".

ION NNEGOI}ESCU,AMENIN}AT CCU EEVACUAREA,

APELEAZ| LLA CCONFRA}I

Num\rul 6 al revistei România literar\

public\ apelul scris de criticul literar IonNegoi]escu c\tre confra]ii s\i de breasl\ la27 decembrie 1969, pentru a le cere aju-tor. Acest memoriu, adresat BirouluiUniunii Scriitorilor, e un apel disperat alcriticului aflat `n prag de a fi evacuat dingarsoniera sa de pe Calea Victoriei, nr. 2,casa fiind atribuit\ `n prealabil altuilocatar, f\r\ [tire sa: "~ntruc`t nu am nici ovin\ [i deoarece am ajuns la limita`ncerc\rilor nervoase la care s`nt supusprin `mprejur\rile de mai sus, m\ v\dobligat s\ anun] Biroul Uniunii c\ personalnu mai am energia necesar\ de a conti-nua lupta cu via]a `n justi]ie. Refuz de ap\r\si de bun\ voie aceast\ locuin]\, iarc`nd se va aplica for]a pentru evacuareamea, voi refuza de a asista la evacuare [ide a m\ ocupa de soarta c\r]ilor [ibunurilor mele. M\ voi declara, ca scriitor,`n stare de grev\" - Gestul disperat alcriticului literar a dat roade, el r\m`n`ndp`n\ la urm\ `n garsonier\, p`n\ c`nd, `nurma semn\rii apelului lui Goma, estenevoit s\ emigreze `n Germania, unde alocuit p`n\ la revolu]ia din 1989.

OCHELARIST

~

~

n cadrul Liceuluicu ProgramSportiv, urm\rescde trei ani deru-larea unui proiectmultilateral real-izat cu sprijinulfinanciar alComisiei Euro-pene, prin Pro-gramul de ~nv\-

]are pe tot Parcursul Vie]ii.Sufletul proiectului- pe

`ntregul parcurs al derul\riieste doamna profesoar\ Irina

P\tr\uceanu, coordonatorproiect Euro- Lab- EuropeanTeaching and LeariningAcross Borders.

Proiectul este realizat`mpreun\ cu colegi dinGermania- institu]ia coordo-natoare, al\turi de colabora-tori din Marea Britanie,Spania, Austria, Polonia,Fran]a, Finlanda, Italia, iarperioada de derulare, 2005-2008, anul acesta fiind ulti-mul.

Ce s-a realizat `n cei treiani? Urm\rind derularea`ndeaproape a proiectului,am `n]eles c\ scopul principaleste sporirea dimensiuniieuropene `n educa]ie prinparteneriate, colaborare [ischimb de experien]\ `ntreinstitu]iile partenere.

Viziunea Euro- Labora-torului este aceea de apreg\ti elevii pentru o mai

bun\ cunoa[tere [i motivare,astfel ca ei s\ perceap\ U.E.ca pe o pia]\ liber\ a munciide nivel `nalt. S-a urm\rit, `ncadrul acestui laborator, caelevii [i profesorii s\ fiedeschi[i, prieteno[i, mai fle-xibili [i s\ poat\ dep\[ilimit\rile geografice [i cultu-rale iar ]inta principal\ esteaceea de a realiza ac]iuni [iactivit\]i [colare `n spiritulcre[terii noastre ca europeni.

Unul din proiectele intere-sante mi s-a p\rut, Utilizarea

noilor tehnologii informa-]ionale [i de comunicare pen-tru o mai bun\ cunoa[tere aculturii, tradi]iilor [i rela]iilorinterumane `n ]\rile euro-pene, iar principalul scop alproiectului este acela de aafla mai multe lucruri desprecultura, tradi]iile [i sistemeleeduca]ionale europene,folosind noile tehnologii decomunicare [i informa]ionale.

Al\turi de doamna profe-soar\ au fost [i s`nt colegiiprofesori dar mai importan]i,cred c\ s`nt elevii [i ìmen]ion\m: Neguri]\ Irina- aXI -a B; Iacob Paul a XII-a C;Leanc\ Bianca, a X-a;Butnariu Rare[, a IX-a B;{oiman Oana- a IX-a B;Burc\ Leonard, a VII-a C.

Prof. VValerianPERC|

Subredac]ia Roman

Doaamn\ ddirecctor,, ccaareesste pp\rereaa ddvss. ddesspre`nv\]\m`ntul rromânesscc,, `̀n gge-neraal?

- ~nv\]\m`ntul românesc,`n general, trebuie s\r\spund\ unor noi cerin]e,cerin]e impuse de integrareanoastr\ `n `nv\]\m`ntul generaleuropean [i mondial. Caurmare, este necesar\ oreg`ndire a specializ\rilor, `nsensul adapt\rii la nevoilepie]ei muncii, este nevoie de oreadaptare, `n sensul unor pro-grame accesibile [i mai pu]indecongestionate, a materiei.S`nt convins\ c\ `n c`]iva anise vor fixa [i standardele de

calitate pe fiecare nivel de`nv\]\m`nt, a[a cum rezult\ [idin noul proiect al Legii~nv\]\m`ntului, supus dezba-terii `n aceast\ perioad\ [i c\`n viitorul apropiat vom lucra cumanuale mai accesibile dinpunct de vedere formativ pen-tru elevii no[tri. Cum vvede]i ddvss. [[ccoaalaa

româneaasscc\ `̀n ccontext eeuro-peaan?

- {coala româneasc\ are[i calit\]i dar [i defecte. Amspecificat un defect pe care `lg\sesc `n faptul c\ nu este o[coal\ legat\ de ceea ce`nseamn\ necesitatea deadaptare a elevilor ca viitoriadul]i `n societate.

S`nt convins\ c\ `n c`]ivaani `nv\]\m`ntul românesc seva adopta, pentru c\ dac\ nuse va adapta vom fi ajuta]i s\ne adapt\m acestor noi cerin]eimpuse de [coala european\. Din ppuncctul ddvss. dde

vedere,, ccaare ss`nt ddificcult\]ile [[issaatissfaacc]iile mmesseriei ddedaasscc\l?

- Dificult\]i exist\ plec`ndde la materia prea aglomerat\,timpul prea scurt, pentru c\niciodat\ cele 50 de minute aleunei or nu ajung pentru a reu[is\ comunici cu to]i elevii, s\ tefaci `n]eles [i s\ po]i s\-i`n]elegi la r`ndul t\u.

Dificult\]i exist\ `n ceea ceprive[te `n primul r`nd comuni-carea, rela]iile interpersonalemai degrab\ reprezint\ un ele-ment greu de construit.

Dar s`nt [i bucurii; bucuriac\ te sim]i mereu t`n\r, c\`ntotdeauna reu[e[ti s\-]imen]ii tinere]ea sufleteasc\ [ic\ nu r\mì izolat, e[ti perma-nent `ntr-o comunitate, `ntr-opermanent\ schimbare. Cu cce pprobleme sse ccon-

frunt\ uun mmaanaager dde [[ccoaal\?- Probleme s`nt

numeroase. Este dificil,plec`nd de la faptul c\, de[i nus`ntem recunoscu]i, s`ntemfunc]ionari publici. Trebuie s\fim z`mbitori, echilibra]i, trebuies\ g\sim r\spunsul potrivit [isolu]ia potrivit\ care s\ satis-fac\ grupurile numeroase deoameni, plec`nd de la elevi,p\rin]i, colegii profesori, `n fine,trebuie s\ g\se[ti resursele ca`ntotdeauna s\ fii perfect. Estegreu s\ fii manager [i nimeninu este perfect, dar pe l`ng\toate acestea- apare problemafinanciar\, pentru c\ dac\ nug\se[ti resursele materiale s\rezolvi anumite probleme,r\mì cu proiectele nerezolvate. De ccine eesste ssprijinit uun

maanaager dde [[ccoaal\?- De toat\ lumea din jur.

F\r\ ajutorul profesorilor, alpersonalului didactic auxiliar, alelevilor, al celor care conduccomunitatea local\, [coala nuar exista.

A cconsemnatValerian PPERC|

PROFESIONI{TII EDUCA}IEI

ALEGERI SINDICALE~N {COLILE NEM}ENE

La oorrdinneeazileei

Reevista pprreeseei lliteerrarree

~

PARTENERIATE{COLARE EUROPENE ubredac]ia RRoman aa rrevistei AAPOSTOLUL `̀[i ppro-

pune cca `̀n uurm\toarele nnumere ss\ rrealizeze pportreteale ccolegilor nno[tri, ccare ss-aau aafirmat [[i sse aafirm\ `̀ndomeniul eeduca]iei. AAzi, eeste pprezent\ `̀n ppaginilerevistei ddoamna pprofesor IIuliana DDoljescu, ddirector `̀ncadrul LLiceului TTeoretic SS\b\oani, uun lliceu mmodern,cu eelevi mmode[ti, ssilitori [[i uun ccorp dde pprofesori ttineri,dornici ss\ mmen]in\ [[tacheta lliceului aacolo uunde `̀i eestemenirea.

A[adar:

S

februarie 2008PPaagg.. 33APOSTOLUL

DIALOGUL ARTELOR


`mb\t\, 26 ianuarie, `n organizarea ComplexuluiMuzeal Jude]ean Neam], Funda]iei Cucuteni pentruMileniul III Bucure[ti, Centrului Interna]ional deCercetare a Culturii Cucuteni [i a Funda]iei Cultural-{tiin]ifice "Constantin Matas\" din Piatra Neam], s-adesf\[urat, sub genericul "Civilizia]ia Cucuteni `n actu-alitate", o mas\ rotund\ la care au fost invita]i spe-ciali[ti din Bucure[ti, Ia[i, Suceava, Boto[ani, Sf`ntuGheorghe, Bac\u [i Piatra Neam].

Manifestarea a fost `nso]it\ de vernisajul expozi]iei"Art\ [i Pasiune". Colec]ia Emilia [i RomeoDumitrescu, de lansarea a dou\ volume de studii [i

cercet\ri - "L'exploitation du sel a travers le temps" (editori: D.Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller, J. Chapman) [i "Cercet\riarheobotanice `n tell-ul calcolitic Poduri- Dealul Ghindaru", deFelicia Monah [i Dan Monah [i de acordarea premiilor "MirceaPetrescu D`mbovi]a" pentru rezultate deosebite `n cercetarea [ivalorificarea culturii Cucuteni `n 2007.

Despre aceast\ "mas\ rotund\", domnul director GheorgheDumitroaia, directorul Complexului Muzeal Jude]ean Neam] aprecizat: "Ini]ial am vrut s\ botez\m ac]iunea noastr\ "`nt`lnire cucultura [tiin]ific\", dar nu era o formulare prea fericit\. De "sim-pozioane" ne-am s\turat, dar nici "mas\ rotund\" nu acoper\amploarea [i limitele intreprinderii noastre. Practic a fost o anali-

z\, un bilan] de etap\ a ceea ce am realizat `n cursul ultimilor doiani".

Iar aici se cuvine `n primul r`nd notat\ [i l\udat\ activitateaeditorial\ a Centrului Interna]ional de Cercetare a CulturiiCucuteni. Sub conducerea directorilor Gheorghe Dumitroaia [iDan Monah, Colec]ia Bibliotheca Memoriae Antiquitatis a ajuns lavolumul XIX, ap\rut `n ianuarie 2008 `n editura "ConstantinM\tas\", `n excelente condi]ii grafice [i tehnice oferite detipografia "Autograf". Volumul "Cercet\ri arheobotanice...", sem-nat de Felicia [i Dan Monah, "face parte- dup\ cum precizeaz\autorii `n prefa]\- dintr-o serie de volume care urmeaz\ s\ pre-zinte speciali[tilor dar [i publicului mai larg, rezultatelecercet\rilor efectuate `n tell-ul calcolitic Poduri- Dealul Ghindaru.Rod al unei investiga]ii desf\[urate pe parcursul a 26 de ani, volu-mul `ncearc\ s\ fie prima monografie arheobotanic\ pentru osta]iune arheologic\ din literatura româneasc\". Dac\ mai pre-ciz\m c\ "arheobotanica `[i propune s\ reconstituie mediul [ipeisajul `n care au tr\it [i activat comunit\]ile umane din epoci lip-site de izvoare scrise", `n]elegem c`t de important este acestdemers [tiin]ific.

Cealalt\ carte lansat\, num\rul XVIII `n seria "Bibliotheca..."se nume[te "L'exploitation du sel a travers le temps" [i a ap\rutsub egida Centrului Interna]ional de Cercetare a Culturii Cucuteni[i a Institutului de Arheologie din Ia[i. Ea reune[te studii [i comu-

nic\ri (unele ]inute la Piatra Neam] `n cadrul unui colocviu din2004) [i este important\ pentru c\ pleac\ de la o idee important\:comunit\]ile umane s-au dezvoltat [i `n jurul izvoarelor de ap\s\rat\, indiferent de epoca istoric\. {i, legat de aceasta,s\p\turile de la Lunca, `ncepute de speciali[tii muzeului nem]eanau demonstrat c\ aici se afl\ cel mai vechi depozit arheologicdatat `n jurul anilor 6000- 5500 (~.H).

Premiile "Mircea Petrescu D`mbovi]a" acordate tinerilor arhe-ologi `n premier\ `n acest an de c\tre Funda]ia Cucuteni pentruMileniul III au fost atribuite cercet\torilor Constantin Preoteasa,Roxana Munteanu, Daniel Galben, Felix Tencariu, din PiatraNeam], [i George Bode din Ia[i.

Dincolo de activitatea cotidian\, de continuarea muncii decercetare [i editare, de continuarea s\p\turilor arheologice "celmai important proiect al nostru pentru 2008 este organizarea uneiexpozi]ii Cucuteni `n Cetatea Vaticanului. Evenimentul- a precizatdomnul doctor Dumitroaia- ar trebui s\ aib\ loc `n septembrie,posed`nd o tripl\ coordonare: român\, ucrainean\ [ibasarabean\. Bani s-au promis de la Ministerul Culturii [i Cultelor,dar `ntreaga responsabilitate ar trebui s\ cad\ pe umerii Centruluinostru. Este un proiect care ne onoreaz\, dar ne provoac\ [iinsomnii."

Asta avem, asta iubim.Mircea ZZAHARIA

HORA DE LA FRUMU{ICA, ~N VIZIT| LA VATICAN?

S

e 99 ffebruarie 22008, aa aavutloc lla GGaleriile dde AArt\"Vorel", eexpozi]ia dde ppic-tur\ aa ddlui GGheorgheVadana, eeveniment cceprecede pprin ttradi]ie [[is\rb\torirea zzilei dde nna[-tere. NNenea PPuiu, lla cceade-aa 777-aa aaniversare,da]i-nne vvoie ss\ vv\ sspunem"La mmul]i aani!" [[i bbuni [[i ccus\n\tate.

PP uu ii uu VV AA DD AA NN AA .. :: Da, `ntr-adev\rm\ bucur de prezen]a multor prieteni,care au fost [i anul acesta l`ng\ mine.De fapt, am pus inten]ionat vernisajuls`mb\t\, la ora 12,00, ca s\ v\d cinem\ mai iube[te!

Didaa VVASILCA.: PPeissaaje,, CCeaahl\-ul... [[i ddou\ iierni ssuperbe ss`ntnout\]ile.

PP .. VV .. :: Natura [i iar natura, ceacare func]ioneaz\ ca un balsam. Ea ebaza care se introduce `n acidulsocial- politic, depinde cine `nvinge!

D.V: CCaare-ii ttaainaa ccreaa]iei?PP .. VV .. :: S\ alegi dintre propriile idei

pe aceea care poate s\ transmit\ celmai bine mesajul t\u... Lacun\...Cum s\ compar ideea mea [i cuideea mea [i cu ideea mea? {i-odat\g\sesc un element care duce `n sus[i de-acolo reiau, pornesc de la sen-sul ascendent. Nu acesta este sensulcrea]iei?

D.V.: EEu aam ppredaat [[i EEssteticcaa,,p\ccaat cc\ aau ssccoss-oo ddin pplaanul dde`nv\]\m`nt. CCaare-ii cconcceptul ddvss.folossit?

PP .. VV .. :: Sinestezia. Conceptul eexplicat cel mai bine de Tudor Vianu,

e ceea ce ne `nc`nt\ prin sublim,care-i superlativul frumosului [i pecare eu o `n]eleg ca armonie dintreloc, culoare [i moment `n natur\ [itimpul t\u ca om, ca stare sufleteasc\[i ca tr\ire.

D.V.: DDaar ttr\im uun ttimp uur`t...PP .. VV .. :: Exist\ [i estetica ur`tului,

c\ [i ur`tul e tot categorie estetic\,dar trebuie [i acesta prezentat decineva care [tie ce-i frumosul plastic.Aici e filosofia artistului plastic, aesteticianului.

D.V.: SS\ vvorbim ddesspre ggeneraa]iaade aazi. EEu oo gg\ssesscc aaltfel,, mmaai ppu]inssenssibil\ [[i llipssit\ dde aassccultaare.

PP .. VV .. :: Genera]ia asta e ca toatecelelalte genera]ii [i dac\-i diferit\ etot din cauza noastr\, c\ n-am [tiuts\ le pred\m [tafeta. Vinovat este [isistemul, programa neadaptat\ [ineatractiv\.

D.V.: CC`]i aani aa]i ffosst pprofessor?PP .. VV .. :: 40 de ani... toat\ via]a!D.V.: EE ggreu ss\ ffii pprofessor dde

dessen?PP .. VV .. :: E o disciplin\ foarte greu

de predat. E ca [i cum ai preda alge-bra la clasa I. Eu s`nt `nv\]\tor mai`ntì. Se vede diferen]a, ca [i la tine.De fapt noi nu pred\m nimica. Apreda e un non-sens. ~nv\]\m,`ndrum\m [i `ndemn\m copiii s\iubeasc\ natura. Natura este profe-sorul meu. Important este s-o vedem.

D.V.: VV-aa rr\maass,, ccaa ooricc\ruidaasscc\l aautenticc,, ssufletul llaa ccaatedr\?

PP .. VV .. :: Am `nv\]at de la copiii meisinceritatea [i spontaneitatea. Efoarte frumos c\ dup\ 20 de ani s\vin\ [i s\ spun\ c\ cea mai frumoas\disciplin\ pe care au avut-o a fostdesenul.

D.V.: AAveaa]i oo bbaaghet\ mmaagicc\?PP .. VV .. :: F\r\ informa]ie [i

documentare nu po]i s\ facimare lucru pentru ei. La orelede desen eu f\ceam [imuzic\- relevam armonia [iliteratura, pentru c\ `ncepeamora cu o poezie despre soare[i prim\var\ [i era de ajuns cas\ le plac\ orele mele. Leexplicam [i c\ matematica nue a[a cum o vedeau ei, adic\doar o [tiin]\ abstract\ total,c\ `ntre numere exist\ oarmonie, altfel cum le-amputea noi ordona, dispersa [i reuni?Multe `nv\]\toare au `nv\]at de lamine ce-nseamn\ interdisciplinari-tatea [i cum putem s-o facem la ore,dac\ ne intereseaz\. Nu m-am g`ndit

s\ fac altceva dec`t `nv\]\m`nt.D.V.: DDe mmult\ vvreme mm\

g`ndesscc cce mmaare lluccru aa ddevenit ss\`mb\tr`ne[ti ffrumoss. DDaar cce nne ffaaccemccu ""3 RR": RRutin\- RRugin\- RRuin\?Dvss. ccum aa]i rreu[it?

PP .. VV .. :: Solu]ia este s\ fii sincer cutine. Important este s\ nu ruginim!

D.V.: MMie `̀mi pplaacce ddicctonul llaatin:"Paax mmundi,, ppaax ddei" iiaar ddvss. aave]i uunfel dde `̀n]elepcciune `̀nv\]\toreaasscc\,, ddeaacceeaa vv\ `̀ntreb ccum pputem ffaacce ccaalumeaa aasstaa ss\ ffie mmaai bbun\?

PP .. VV .. :: C`nd vor disp\rea partidele[i parlamentele politice, c`nd to]i vor fi`ntr-un consens uman [i vor renun]ala dorin]a de `mbog\]ire imediat\,care e un dezastru [i produce dezas-tru.

D.V.: DDaar aasstaa eesste oo uutopie...PP .. VV .. :: Da. E o utopie ca toat\

lumea s\ `n]eleag\.D.V.: {{i-aatuncci,, mmaai aavem vvreo

[aanss\?PP .. VV .. :: {ansa e schimbarea men-

talit\]ilor [i subordonarea, dar artistulnu se subordoneaz\; el r\m`nerevoltatul ordinii sociale, pentru c\ ehipersensibil [i tr\ie[te pe muchie decu]it, dar pentru omenire este o bine-facere.

D.V.: AAtuncci,, nnu nne-aa rr\maass ddecc`tpossibilitaateaa ss\ ttr\im ccu cceeaa cceaavem,, ddoaar nne-aa `̀nv\]aat PPiaaget cc\inteligen]aa ee pprob\ dde iinaadaaptaabili-taate.

P.V.: Important este s\ nu tul-bur\m apele. ~n apa tulbure s`ntaceia[i pe[ti. Trebuie s\ `nv\]\m s\`not\m frumos, s\ nu influen]\m cutulburarea noastr\ via]a altora.Solu]ia o c\ut\m `n noi, pentru c\s`ntem parte a lumii, cu tr\iri amiabilesau conflictuale. Doar dac\ putem

echilibra asta, vom fi dirijori deorchestr\ [i \[tia s`nt foarte pu]ini.

A cconsemnat Dida VVASILCA

CE MAI FACE NENEA PUIU?- ppictorul, pprofesorul [[i `̀n]eleptul

continu\ri ddin ppagina 11

Pe o astfel delege aren e v o i e`nv\]\m`ntul[i atunci cali-tatea instruirii[i educa]ieiva fi [i ea pem\sur\, bachiar [i cudragoste [idevotament,

nu de o lege care s\defineasc\ altfel struc-tura organizatoric\(institu]ii) ale`nv\]\m`ntului pediferite trepte ([coli,inspectorate, minister,comisii, direc]ii [idepartamente defunc]ionare a unui sis-tem bolnav) care s\confere dasc\lilor locul[i salariul pe care-lmerit\. Este nevoie,desigur, de autonomie[i descentralizare, deimplicarea comunit\]iilocale `n bunul mers al[colii, de o conducereresponsabil\ [i neutr\,obiectiv\, de o evaluare[i un control compe-tente [i `n spirit con-curen]ial cu repercusiu-

ni benefice salariale,elemente ce sereg\sesc `n uneleforme noi, mai eficientepropuse prin noua lege[i `n structura consiliilorde administra]ie aunit\]ilor [colare [i `nnoua structur\ aDirec]iilor jude]ene pen-tru `nv\]\m`nt [i `n reor-ganizarea structurii [ifunc]ionalit\]ii M.E.C.T.

Dar `nc\ o dat\acestea toate ]in deform\, de structur\ [imai pu]in de esen]a [icon]inutul `nv\]\m`ntu-lui.

Nu neap\rat de onou\ lege avem nevoie`n `nv\]\m`nt. Ne tre-buie [coli bune, curate,bine `ntre]inute [idotate cu materialedidactice [i baze deexperimentare practic\,[coli [i terenuri desport. Avem nevoie deelevi s\n\to[i, crescu]i,ocroti]i [i educa]i `nfamilii `nchegate cureale posibilit\]i materi-ale pentru a-[i sus]inecopiii la [coal\. Avemnevoie de educatoare,

`nv\]\tori [i profesori cusuflet, chemare [id\ruire pentru [coal\,care s\ aib\ salarii cas\ poat\ tr\i omene[te,s\ nu se g`ndeasc\ laziua de mìne, ci lalec]ia de mìne.

Avem nevoie deadministra]ii locale [icentrale care s\ seintereseze, s\g`ndeasc\ [i s\iubeasc\ [coala [i s\-iacorde cu adev\ratrolul ce i se confer\ prinConstitu]ie de "priori-tate na]ional\".

Este nevoie de unclimat de sriozitate,demnitate [i angaja-ment total `n `ntregul`nv\]\m`nt românescde sus p`n\ jos.

Este necesar ca{coala s\ redevin\ cuadev\rat [coal\, undenu coerci]ia trebuie s\fie cuv`ntul de ordine, ciiubirea, cunoa[terea [i`n]elegerea, munca [isim]ul datoriei [i alonoarei.

Aceasta este noualege.

DDAC| NU MAI FACEM {COAL|...

etic: „un veacpoate s\ fif\cut mariprogrese `ncunoa[tereaadev\rului [itotu[i s\ fir\mas foarte`napoiat `nvoirea bine-

lui".Pentru a corecta

`nclinarea omului sprep\cat este necesar\educarea acestuia.Dup\ Mircea Eliade,credin]a este un dat ori-ginar, deci educa]ia reli-gioas\ `ncepe odat\ cuomul: „a fi, sau maidegrab\ a deveni om,

`nseamn\ a fi religios...".Necesitatea religiei

rezult\ [i din nevoiaomului pentru sacrudeoarece ea confer\relief [i pregnan]\ tutu-ror `ntreprinderilorumane. La tineri, tre-buin]a religioas\ semanifest\ puternic.Adolescen]ii s`nt la v`rsta`ntreb\rilor, fr\m`nt\rilor[i a c\ut\rilor. Seobserv\ oroarea fa]\ deun ra]ionalism [i intelec-tualism f\r\ Dumnezeu.

Mesajele de natur\violent\, pornografic\sau care promoveaz\incultura [i nonvaloareapropagate prin mass -

media contribuie ladegradarea moral - spi-ritual\ a societ\]iiactuale.

Cre[tinismul ofer\modele de moral\ [i filo-zofie asupra vie]ii. Cum[colii ì revin sarcini pedirec]ia dezvolt\rii [iform\rii intelectuale,estetice, morale, patrio-tice etc., de ce ar fiexclus\ tocmai educa]iareligioas\, cunoscut fiindfaptul c\ dintre toate dis-ciplinele de `nv\]\m`ntnu este nici una care s\dezvolte puterile sufle-te[ti cu at`ta deplin\tate[i bun\tate ca educa]iareligioas\.

f

A AVEA SAU A NU AVEAEDUCA}IE RELIGIOAS| ~N LICEU?

up\ un debut editorialpromi]\tor (,,Indecen]e,fabule [i pamflete", Ed.,,Crigaux", 2006), urmatimediat, `n acela[i an, de oa doua carte, publicat\ subemblema aceleia[i edituri,ca [i prima (,,Recurs labun\-cuviin]\ `n 630 decatrene"), [i de o a treia, `n2007 (,,Histrionice, poeziicu form\ fix\"), Nicolae

C\ruceru (debutant `n pres\ `nc\ din1957) ne propune alte dou\ c\r]itip\rite `n a doua jum\tate a anuluirecent `ncheiat: ,,~NTÂMPL|RI -povestitri" [i ,,PARODII F|R|ADRES|".

De la `nceput facem o precizare.Ambele c\r]i pe care le semnal\macum poart\ pe pagina a patramen]iunea: ,,ap\rut `n regia autorului",acesta asum`ndu-[i, dup\ cum scrie`ntr-o dedica]ie ce-mi este adresat\ peexemplarul oferit, ,,ne`mplinirile deordin tehnic-editorial". De asemenea,

ambele c\r]i nu au girul vreunei edi-turi, a[a c\, cei care vor avea ceva derepro[at vor trebui s\ se adreseze `nexclusivitate autorului.

Dar s\ ne oprim succint, pe r`nd,asupra celor sou\ c\r]i. Mai `ntì,cartea de proze scurte ,,~nt`mpl\ri", `ncare, dup\ un prim text (,,Despreumor"), `n care Nicolae C\rucerusimte nevoia s\-[i precizeze cu subtili-tate propria-i p\rere despre umor `ndiferitele variante (,,umorul cu ]int\satiric\", ,,umorul involuntar", ,,umorulgrosier [i vulgar"), l\s`nd cititoruluiposibilitatea de a constata pe cont pro-priu c\rui tip de umor apar]in scrieriledin cartea sa.

~n ce ne prive[te, vom afirma f\r\re]inere c\ prozele lui NicolaeC\ruceru, ca [i multe din crea]iile sale`n versuri au ,,]int\ stiric\". Mai mult,multe dintre ele au `n vedere tipuri

deja stigmatizate `n poeziile sale:lene[ul, lingu[itorul, carieristul, corup-tul, l\ud\rosul, parvenitul, profitorul,oportunistul, bi[ni]arul etc.

Cartea, `n totalitatea ei, poate fisocotit\ o ,,fresc\", alc\tuit\ ca un

puzzle din imagini decupate dintr-operioad\ cuprins\ `ntre primii ani airegimului comunist din România (v.,,Ilegalistul") la perioada de dup\,,anul de cotitur\", 1989, c`nd seinstaureaz\ o democra]ie formal\, iar,,profitorii revolu]iei din decembrie",bi[ni]arii de alt\ dat\, au devenit pro-motori ai unui capitalism s\lbatic.

~n ciuda faptului c\ unele povestiri,care se refer\ la realit\]i din ultimii aniai regimului comunist, c`nd minciunaajunsese la rang de politic\ de stat,pot fi socotite ca mai pu]in realizate dinpunct de vedere literar, cartea con]ine[i pagini reu[ite, mai ales c`nd autorulrealizeaz\ portrete ale unor perso-naje, despre care ]ine s\ precizeze`ntr-o not\ de pe coperta a IV-a:,,Unele s`nt adev\rate. Cele care nus`nt datoreaz\ aceast\ stare faptuluic\, din diferite motive, nu au ajuns s\fie". Sper c\ a]i sesizat umorul!

Cealalt\ carte - ,,PARODII F|R|ADRES|" are darul de a-l `nscrie peautorul ei `ntr-o galerie de nume cele-bre, de-ar fi s\ amintim fie [i numai pestr\luci]ii s\i predecesori `n ale paro-diei, George Top`rceanu [i MarinSorescu.

Nicolae C\ruceru a sim]it nevoia

de a se adresa cititorului acestei c\r]i,mai `ntì, printr-un ,,cuv`nt `nainte",atr\g`ndu-i aten]ia c\ parodiile ceurmeaz\ nu au ca ,,obiect al persifl\riiautori [i opere bine cunoscute", cum,,spun speciali[tii", ci ,,vizeaz\, `nmarea lor majoritate, manierismul degrup".

Dup\ alte c`teva preciz\ri, decare, zicem noi, cititorul ar trebui s\]in\ cont, `nainte de a citi [i ,,judeca"parodiile lui Nicolae C\ruceru,urmeaz\ cele [apte sec]iuni, fiecareprecedat\ de c`te un motto.

Avem convingerea c\ cei care vorciti aceast\ carte (nu am putea spunecum se distribuie, av`nd `n vedere c\nu a fost editat\ de o editur\), vor fi deacord cu opinia noastr\ potrivit c\reia,,punctul forte al autorului r\m`nepoezia, `n general, `n mod deosebit,cea satiric\.

{I TOTU{I SE MI{C|



februarie 2008

Proz\ [i poezie de Nicolae C\ruceru

NNootteeddee lleeccttoorr

D

n perioada 11 - 12 februarie 2008{coala cu clasele I - VIII „OtiliaCazimir" din Cotu - Vame[, comunaHoria, a `mbr\cat haine des\rb\toare cu prilejulanivers\rii a 114 ani de lana[terea poetei O. Cazimir[i a 600 de ani de laatestarea documentar\ asatului.

Dintre activit\]iledesf\[urate pe parcursul celor dou\zile men]ion\m: „Sc\unelul"- concursdistractiv pentru clasele I - IV, „Elevul`ntreab\, profesorul r\spunde"- con-curs de cultur\ general\, „Pe aripilemuzicii" - concurs de dans, lansareasubproiectului PIR „Me[te[ugurile -`ntre tradi]ie [i profit", lansarea volumu-lui de crea]ii literare `n cadrul concursului „OtiliaCazimir - poeta sufletelor simple", program artis-tic [i activit\]i distractive.

Prima atestare documentar\ a satului Cotu- Vame[, situat la confluen]a Siretului cuMoldova, `n imediata vecin\tate a ora[uluiRoman, este din vremea domnitorului Alexandrucel Bun, la 16 septembrie 1408. Dup\ AnuarulEpiscopiei Romanului din 1936 [i MareleDic]ionar al României (Bucure[ti, 1890 - 1902)prima biseric\ a satului este men]ionat\ `naintede 1794 dar prima [coal\ din sat este `nfiin]at\abia `n 1859 (dup\ Nicolae Grigora[, profesorde istorie la Universitatea ,,Al. I. Cuza" - Ia[i [i

fiu al satului), foarte aproape de bisericu]a delemn. Aceast\ [coal\ cuprindea o sal\ de clas\,o buc\t\rie [i dou\ od\i.

Dintre `nv\]\torii care au activat aicimen]ion\m: preotul Vasile Foc[a, Gheorghe

(Gheorghie[) Casian (sau Gavrilescu) fiul preo-tului Gavril Casian [i tat\l poetei Otilia Cazimir,n\scut\ Alexandra Gavrilescu la 12.02.1894 (`narhiva bisericii se p\streaz\ certificatul de botezal poetei), Gheorghe Adam, Ernoni Cristea,Vasile Podaru, {tefan Ap\v\loaie [i NeculaiGeorgescu.

~n 1915 se d\ `n func]iune un nou local de[coal\ cu patru s\li de clas\ [i cancelarie, actu-alul corp C al [colii.

~n 1965 se construie[te un local de [coal\

cu 5 s\li de clas\, cancelarie [i secretariat, iar `n1972 un alt local cu 6 s\li de clas\ [i 3 mici cabi-nete.

~n curtea fostei prim\rii a satului Cotu -Vame[ (pentru c\ a fost [i centru de comun\) seafl\ cl\direa gr\dini]ei, care a func]ionat pentru`nceput ca [i gr\dini]\ cu program prelungit, cucantin\ [i spa]ii corespunz\tor amenajate.

~n prezent [coala se compune din 3 corpuride cl\diri: corpul A cu o sal\ de clas\ [i 4 cabi-nete: limba român\, religie, matematic\,geografie ( care din lips\ de spa]iu func]ioneaz\ca [i s\li de clas\); corpul B cu 6 s\li de clas\

(unde func]ioneaz\ `nv\]\m`ntul primar [icabinetul de documentare [i informatic\);corpul C cu un laborator fizic\ - chimie, uncabinet de biologie, un cabinet de arte(toate cele 3 cabinete func]ioneaz\ ca [is\li de clas\ din lips\ de spa]iu) [i sal\ desport.

Din 1994, cu prilejul s\rb\toririi a 100de ani de la na[terea poetei [i de c`nd[coala din Cotu - Vame[ ì poart\ numele,`n fiecare an `n jurul datei de 12 februariese organizeaz\ Zilele „Otilia Cazimir". Lamanifest\rile din acest an, Inspectoratul{colar Jude]ean Neam] a fost reprezentatde c\tre domnii inspectori GheorgheBr`nzei [i Mihai Floroaia, care au participat

la majoritatea activit\]ilor, apreciindu-le ca fiindorganizate [i desf\[urate la superlativ cu oimplicare real\ a tuturor cadrelor didactice [i aautorit\]ilor locale.

Drd. MMIHAI FFLOROAIA

ZZii llee llee„„OOtt ii ll iiaa CCaazz iimmiirr ""llaa CCoottuu -- VVaammee[[

e 5 februarie 2008, la Gr\dini]aParticular\ cu program normal„Sf`nta Ana" S\b\oani, s-adesf\[urat Simpozionul Na]ional cutema „Abordarea creatoare a proce-sului instructiv - educativ". La activi-tate au participat reprezentan]ii a 45de unit\]i de `nv\]\m`nt, `n specialgr\dini]e, din jude]ele Neam], Bac\u,Gorj, Ia[i, Suceava [i MunicipiulBucure[ti. Au r\spuns invita]iei orga-

nizatorilor [i au sus]inut interven]ii `n plen:Monsenieur Aurel Perc\, episcop auxiliar deIa[i, institutor Maria M\t\saru, metodist al CCDBac\u, prof. Viorica Pricopoaia, de la Centrul deAsisten]\ Psihologic\ Bac\u [i prof. MihaiFloroaia, inspector pentru `nv\]\m`ntul particu-lar [i alternative educa]ionale din cadrul I.{.J.Neam].

Programul desf\[urat: Sf`nta Liturghie, vizi-tarea muzeului diocezan, programul artistic „Visde iarn\", prezentarea Congrega]iei „NotreDame de Sion" [i a Gr\dini]ei „Sf`nta Ana",prezentarea unor lucr\ri `n plen, vizitareaexpozi]iei „Lumini pe flori de ghea]\", lucr\ri pe

sec]iuni [i concluzii a fost moderat de c\tredoamna educator Carmen Nedelcu.

Dintre temele abordate la simpozion subli-niem: Tratarea diferen]iat\ a pre[cola-rilor `n activit\]ile matematice;Creativitate [i empatie; Dezvoltareacreativit\]ii [i expresivit\]ii limbajuluioral la pre[colari; Teatrul de umbre -mijloc eficient de dezvoltare a g`ndiriicreatoare; Creativitatea [i activitateapractic\; Importan]a orei de religie laclasele V - VIII; Diferen]e [i diferen]iere`n educa]ie; Conduita creativ\ a`nv\]\torului, element important `n mo-delarea personalit\]ii creatoare;Creativitatea - ereditate sau educa]ieetc.

~nv\]area creativ\ presupune exis-

ten]a unui poten]ial creativ al subiectului, mani-festat `n: receptivitatea fa]\ de nou, curiozitate[tiin]ific\, nonconformism, originalitate, capaci-tate de elaborare, fluen]a g`ndirii, g`ndire diver-gent\, imagina]ie creatoare, inventivitate.Etapele `nv\]\rii creative s`nt: expunerea prob-lemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, ana-liza problemei, g\sirea solu]iei de rezolvare,verificarea ipotezei.

Analiz`nd actul creator `n evolu]ia sa, IrvingA. Taylor (1959) deosebea patru nivele:

a) Crea]ia expresiv\ - cea mai simpl\ form\de creativitate identificat\ `n desenele libere [ispontane ale copiilor;

b) Crea]ia productiv\ - caracterizat\ prinrestr`ngerea jocului liber al imagina]iei [i`mbun\t\]irea tehnicilor de lucru;

c) Crea]ia inventiv\ - se realizeaz\ prininven]ie [i descoperirea unor corela]ii noi, origi-nale.

d) Crea]ia inovatoare - presupune trans-form\ri fundamentale `n concep]ii, principii saumetode de lucru `n domeniul [tiin]ei sau al artei.

Educarea creativit\]ii constituie un procescontinuu ce trebuie realizat pe tot parcursul

perioadei [colare, av`nd `n vedere to]i fac-torii cognitivi, caracteriali [i sociali.Dezvoltarea poate fi favorizat\ deurm\toarele condi]ii: existen]a `n [coal\ aunor cabinete/laboratoare bine dotate, aunor cercuri tehnico-[tiin]ifice [i literar-artistice conduse de profesori creativi, unmediu [colar creativ [i receptiv la nou,concretizat `n folosirea la lec]ii [i lucr\ripractice a metodelor [i procedeelor euris-tice. Deosebit de importante s`nt`nsu[irea de c\tre elevi a unor procedeede dezvoltare a imagina]iei creatoare,exerci]ii de creativitate, `n cadrul cer-curilor de elevi, recunoa[terea [iaprecierea valorilor create de elevi, exis-ten]a unor rela]ii de cooperare `ntre profe-

sori [i elevi.

Drd. MMIHAI FFLOROAIA

Simpozion Na]ional la S\b\oani

~P

Constantin TTOM{A(Continuaare `̀n ppaag. 55)

~NV|}|M~NTUL MATEMATIC

februarie 2008PPaagg.. 55 APOSTOLUL


(urmaare ddin ppaag. 44)

icolae C\ruceruparodiaz\, cumeste [i firesc, doarprozodia ilu[trilorsau mai pu]inilu[trilor s\i prede-cesori, iar poezia saeste una ce con]inereferiri precise laaspectele social-politice, economice

[i culturale ale timpului s\u.Astfel, parodiindu-l pe GeorgeCo[buc, se refer\ la epoca detrist\ amintire, devenit\ pentrutinerii de ast\zi o simpl\ pagin\de istorie (,,~ntr-o iarn\ cuz\pad\ / {i copii pe derdelu[, /A[tepta: acu[-acu[ / Ap\ cald\o s\ vad\ / {i la du[. //Tremura de frig `n cas\, / L`ng\un calorifer / Excesiv de auster,/ Ce-nghe]ase de v`ntoas\ / {i

de ger. // Cineva, persoan\mare / Undeva acolo sus, /<S\-[i mai pun\>, ar fi spus, /<C`te-o hain\ fiecare, / Una-nplus!>"- ,,Iarna `n cas\"). La fel,cu fine]e, f\r\ tezisme, sur-prinde str\mutarea ]\ranului laora[, `n anii construirii socia-lismului, ,,form`ndu-se clasamuncitoare / [i-un nou izvor depoezie". De remarcat paro-dierea acelui `ndemn de unirea proletarilor `n ,,Ape din toateizvoarele, uni]i-v\" pentru a da,,ca soarele, lumin\". Dinpoezia ,,Am venit" afl\m scopulurm\rit de poet, ]elul s\u:,,Pentru ce nu s-a spus,negre[it, / am venit".

Se spune ades c\ cine areceva de spus s\ scrie cine nu...Ei, bine, Nicolae C\rucerudemonstreaz\ [i prin aceast\carte/c\r]i c\ are ceva de spussemenilor.

Note de lector

ecizia Uniunii Europeneprecizeaz\: "~ntr-o soci-etate democratic\ bazat\pe cunoa[tere, printrecompeten]ele de baz\ alecet\]enilor trebuie s\ senumere cuno[tin]e dindomeniul tehnico- [tiin]ific.~ntre obiectivele de viitorale Sistemului Educa]ionalEuropean, asupra c\roras-a convenit la 12 februa-

rie 2001 de c\tre Consiliul pentruEduca]ie `ntrunit la Stockholm,matematica apare ca unul dintresubiectele de prioritate major\.Obiectivul de baz\ `n acest sens estecre[terea interesului pentru matema-tic\ `nc\ de la v`rst\ fraged\ [i `ncu-rajarea tinerilor s\ urmeze cariere `nacest domeniu.

Elevii talenta]i `n dome-niul [tiin]elor, mai cu seam\cei talenta]i la matematic\,s`nt cei care pe viitor au[anse s\ se implice `n activ-it\]i de cercetare `n acestedomenii.

Elevii talenta]i la mate-matic\ trebuie descoperi]i detimpuriu [i `ntr-un mod sis-tematic. Metoda obi[nuit\ dea identifica astfel de elevis`nt competi]iile, dar estegeneral acceptat faptul c\mul]i dintre ace[tia r\m`n `n umbr\deoarece nu particip\ la concursuri,sau nu se claseaz\ `ntre primii zece,sau nu pot lucra c`nd au restric]ie detimp.

}\rile europene, inclusivRomânia, trebuie s\ g\seasc\ o calede a p\stra talentele [i for]a intelectu-al\ `ntre grani]ele Europei. ~n acestsens, matematicienii, academicienii[i educatorii trebuie s\ colaborezepentru a concepe un program care s\schimbe atitudinea guvernelor, uni-versit\]ilor [i funda]iilor, pentru a spri-jini ac]iunile de atragere a talentelorc\tre Europa [i de diminuare amigra]iei de inteligen]\ `n afaraspa]iului european. Elevii talenta]i aunevoie de identificare, aten]ie,afec]iune, sprijin, preg\tire [irecunoa[tere, `nc\ de la v`rste

fragede, de la gr\dini]\, ciclul primar[i gimnazial.

~n România exist\ o lung\ tradi]ie`n preg\tirea unor profesori de cali-tate pentru `nv\]\m`ntul preuniversi-tar, precum [i `n organizarea unorprograme de formare continu\ pentruprofesori. Un grup de lucru (Centrulde Excelen]\ `n matematic\) esteimplicat `n preg\tirea elevilor [i stu-den]ilor talenta]i pentru concursurilede matematic\.

Obiectivul Societ\]ii de {tiin]eMatematice din România (SSMR),fondat\ `n 1910 [i care are mai multde 10 000 de membri, este s\ sprijineexisten]a comunit\]ii matematice dinRomânia. ~ncep`nd cu 1895 SSMRediteaz\ lunar Gazeta Matematic\,revist\ de cultur\ matematic\ pentru

tineret. De mai mult de 100 de ani`ncoace, aceast\ revist\ a contribuitsubstan]ial la dezvoltarea`nv\]\m`ntului matematic dinRomânia [i mai apoi la supravie]uirea[colii române[ti de matematic\.Revista se adreseaz\ elevilor [i pro-fesorilor interesa]i de matematic\ [ipublic\ articole matematice, subiectedate la olimpiade [i concursuri.Momentan SSMR si MinisterulEduca]iei s`nt `n dezacord `n ceea ceprive[te regulamentul de desf\[urareal olimpiadelor de matematic\.Ministerul are `n vedere mai multnum\rul de premii acordate , `n loculstimul\rii unui climat care s\-i deter-mine pe elevi s\ se dedice matema-ticii. ~n schimb SSMR `ncearc\ pe c`tposibil s\ atrag\ elevii [i s\-imotiveze `n studierea matematicii.

Elevii români p\r\sesc ]ara, cudestina]ia SUA, c`nd ar putea r\m`nes\ studieze `n Europa. De multe ori,`ntorc`ndu-se acas\ dup\ terminareadoctoratului, nu-[i pot g\si un loc demunc\ potrivit. ~n schimb SUA audeja un clasament al [colilor dinRomânia [i cei mai buni elevi din celemai bune [coli s`nt accepta]i imediat`n universit\]ile americane.

~n acest context, MinisterulEduca]iei a hot\r`t sc\dereanum\rului de premii acordate laOlimpiada Na]ional\, ceea ce a dusla un declin nu numai `n ceea ceprive[te motiva]ia pentru participareala olimpiade, dar [i pentru a studiamatematica `n general.

România are o lung\ tradi]ie `nselectarea [i preg\tirea elevilor talen-ta]i. Prima competi]ie pentru elevii de[coal\ primar\ a avut loc `n 1885. ~n1897 s-a `nregistrat prima tentativ\de a organiza un concurs dematematic\ la nivel na]ional. ~n 1902s-a instituit concursul anual princoresponden]\ "Gazeta Matematic\".{apte ani mai t`rziu, concuren]ii(selecta]i dintre cei mai buni rezolvi-tori coresponden]i) trebuiau s\ treac\prin dou\ probe, una scris\ [i altaoral\. ~n 1949 a fost creat\ [i organi-zat\ de c\tre SSMR [i MinisterulEduca]iei prima Olimpiad\ Na]ional\de Matematic\.

~n prezent exist\ mai multe con-cursuri de matematic\ `nRomânia, ca de exemplu:Olimpiada de Matematic\pentru toate nivelurile (pri-mar, gimnazial [i liceal),etapele pe [coal\, pe ora[,pe jude], respectiv etapafinal\, na]ional\. ~n fiecarean se calific\ la faza final\550-600 de elevi (din claseleVII-XII). ~n plus, pentru ceimai buni rezolvitori ai revisteise organizeaz\ `n fiecarevar\ concursul "GazetaMatematic\". Mai exist\ con-cursuri interna]ionale precum JBMO,BMO, IMO. Selec]ia echipelor se face`n timpul etapei na]ionale aolimpiadei.

Se organizeaz\ de asemenea

etape speciale de preg\tire,Kangaroo, Concursurile Interjude]enede Matematic\ (organizate `n timpulanului [colar, majoritatea `n intervaluldintre etapa jude]ean\ [i ceafinal\ a Olimpiadei deMatematic\). Cele maiimportante dintre acesteas`nt: "Gh. }i]eica", " Gr. C.Moisil", "Tr. Lalescu [i «L.Duican.

~n cadrul primei com-peti]ii pentru elevii de [coal\primar\, cea din 1885 c`ndau fost 70 de participan]i, auprimit premii 9 baie]i [i 2fete. ~n prezent se orga-nizeaz\ `n cadrul etapeifinale a Olimpiadei Na]ionale o festi-vitate de premiere, unde se acord\distinc]ii de c\tre Ministerul Educa]iei,de c\tre autorit\]ile jude]ului careg\zduie[te olimpiada, de c\treSSMR, sponsori etc. Medalia]ii de laJBMO, BMO [i IMO s`nt premia]i `ncadrul unei ceremonii speciale dec\tre Ministerul Educa]iei, PrimulMinistru sau chiar de c\tre Pre[edin-tele României. Li se ofer\ de aseme-nea excursii `n str\in\tate [i multealte premii.

România `ncearc\ de mul]i ani s\sprijine efortul elevilor talenta]i lamatematic\. De exemplu, `nc\ din1883 se publica revista "Recrea]ii{tiin]ifice", pentru matematic\, fizic\,

chimie etc., unde apar probleme,note [i articole pe diverse teme.Primul num\r al "GazeteiMatematice", cea mai respectabil\revist\ româneasc\ dedicat\ matem-

aticilor elementare, a ap\rut `n 1895;aceasta este principalul responsabilpentru crearea, `mbun\t\]irea [imen]inerea unui nivel ridicat de

interes pentru atragerea elevilor ta-lenta]i.

~n anii 1971-1973 au fost instituitede c\tre Ministrul Educa]iei de atunci,Mircea Mali]a, clasele de excelen]\sau clasele speciale de matematic\,fizic\ chimie [i biologie. Re]eauana]ional\ de Centre de Excelen]\ (dinprincipalele ora[e ale ]\rii) s-a stabilit`n anul 2001. Centrul de Excelen]\Maramure[ a fost `nfiin]at `noctombrie 2002. Pe l`ng\ acesta, aiciapare revista " Lucr\rile Seminaruluide Creativitate Matematic\ ", ce leofera elevilor articole [i note scrise destuden]i, de profesori de gimnaziu [iliceu sau de cadre universitare. ~npaginile acestei reviste se g\sescmulte articole dedicate rezolv\riieuristice a unor probleme de concurs[i majoritatea dintre acestea s`ntalc\tuite astfel `nc`t s\ dezvolte citito-rilor capacit\]i inventive dschiz`ndastfel drumul spre munca de cerc-etare.

Centrul pentru Excelen]\ `nCercetare Matematic\ din cadrulUniversit\]ii de Nord Baia Mare a fostluat fiin]\ `n octombrie 1991 [i deatunci se organizeaz\ seminarii decreativitate matematic\. ~n 2000 s-a`nfiin]at Centrul pentru preg\tireaelevilor talenta]i, iar `n 2001 Centrulde Excelen]\ pentru Matematic\.

n societatea româneasc\ actual\ se manifest\ dince `n ce mai imperios nevoia cre\rii `n r`ndul tinere-tului a unui sistem real de valori, promovarea [i dez-voltarea unei noi mentalit\]i de abordare a educa]ieisociale, `n spiritul concuren]ei, eficacit\]ii [i calit\]ii.

Concursul na]ional de pian „Carl Czerny"ofer\tinerilor `nzestra]i un podium de afirmare a proprieivalori [i a nivelului de preg\tire, dar [i de `ntrecerecu colegii de aceea[i v`rst\ din ]ar\.

El se adreseaz\ pre[colarilor [i elevilor dinclasele I-XII ce studiaz\ pianul `n liceele [i [colile de

muzic\ din ]ar\. Este structurat `n dou\ etape, care acord\ impor-tan]a egal\ ambelor aspecte strict necesare unei educa]ii instru-mentale complete - tehnica [i interpretarea. Latura tehnic\ (fun-damental\ `n crearea unui instrumentist) este determinant\ `npromovarea primei etape, eliminatorii, iar cea de-a doua etap\probeaz\ calitatea [i nivelul interpretativ.

Tocmai aceast\ `mbinare `ntre latura tehnic\ [i cea inter-pretativ\ `i confer\ unicitate, al\turi de faptul c\ este [i „cel maib\tr`n" concurs instrumental de talie na]ional\ organizat anual `nMoldova.

Edi]ia din acest an, a XVII-a, a avut loc `n perioada 22 - 23februarie 2008, reunind pe scena s\lii „Theodor Macarie" aLiceului de Art\ „Victor Brauner" din Piatra Neam] 65 de con-curen]i din România (15 licee [i [coli de muzic\) [i Harkov(Ucraina). Din Piatra Neam] au participat 15 elevi.

Juriul a fost compus din: pianista concertist\ ILINCADUMITRESCU, doctor `n muzicologie, prof. univ. dr. GABRIELALIPCEANU - Universitatea de Arte „George Enescu" Ia[i [i conf.dr. MIHAELA GAVRI{ - Academia de Muzic\ „Gheorghe Dima"Cluj.

Eforturile concuren]ilor au fost `ncununate de premii [imen]iuni, la fiecare clas\, iar cel mai valoros pianist a primitMarele Premiu [i trofeul „Carl Czerny".

Concursul este par]ial sponsorizat de Prim\ria municipiuluiPiatra Neam], care ofer\ premiile laurea]ilor.

Dincolo de [coal\, teatru, discotec\, sau televizor, concursu-rile aduc `n via]a tinerilor nem]eni exemple de motivare spre latu-ra ce asigur\ echilibrul educa]iei, ARTA; astfel vor germinas`mburii gustului pentru frumos, adev\r [i speran]\.

Inspector dde sspecialitate,prof. CCristina AAlexandra PPOPA

~N

D

CONCURSUL NA}IONAL DE PIAN „CARL CZERNY"Edi]ia aa XXVII-aa ((22 - 223.02.2008) - PPIATRA NNEAM}

Identificarea, motivarea [i sus]inerea talentelormatematice `n [colile europene

~nst. VVirginica BBOBOCEA,{coala NNr. 775, BBucure[ti

(ccontinuaare `̀n nnum\rul vviitor)

RAPORT DE ACTIVITATE



februarie 2008

indicatele din `nv\]\m`nt resping ofertaGuvernului de majorare a salariilorpentru anul `n curs. Motivele?Major\rile acordate s`nt departe desolicit\rile sindicali[tilor. Deciziadasc\lilor este motivat\ de neacor-darea a 10 la sut\ [i pentru personalulnedidactic, a[a cum a promisMInisterul Educa]iei. Alt neajuns? Celedou\ major\ri salariale de 6 la sut\ dela 1 aprilie [i 1 octombrie, nu ofer\p o s i -

bilitatea unui traidecent. Nu uita]ifacturile astro-nomice la c\ldur\,de necitit, nicirecentele [iviitoarele scum-piri. S\tui dep r o m i s i u n ide[arte, profesoriicare n-au maiputut `nduraumilin]a s\r\cieisalariale, au

p\r\sit catedra. Au r\mas numai cei care nu auavut unde pleca [i cei istovi]i de boli [i b\tr`ne]e.Timp `n care toate guvernele au declarat educa]iaprioritate na]ional\. {i cam at`t. Nu a fost ministrunou c\ft\nit s\ nu vorbeasc\ despre importan]a[colii `n formarea tinerei genera]ii [i urcarea ei peculmi ]uguiete. {i au gr\it frumos, conving\tor.De[i sistemul nostru de `nv\]\m`nt, c`ndva meritu-

os, a ajuns `n maresuferin]\.

Reac]ia Guvernuluila fronda sindicali[tilordin `nv\]\m`nt? Oficial\[i normal, de ap\rare.Le-a amintit profesorilorprotestatari c\ mai bene-ficiaz\ [i de alte venituri.Fiind vizate `n mod directmedita]iile ce fenteaz\Fiscul. {i pentru a dadovad\ c\ s`nt doc]i `nproblem\, "mastodon]ii"din MECT au umblat la

exemple. ~ntr-un ora[ moldav cu peste 800.000 delocuitori, doar 10 profesori meditatori au trecut pela Fisc. Cum se nume[te trebu[oara asta?Evaziune fiscal\! Alte p\cate ale oamenilor cu ca-talogul sub bra]? Evaluatorii de la tezele cu subiectunic au corectat superficial lucr\rile. Au [i fosttrecu]i pe "listele negre". Mul]i profesori `[i iau con-cediu `n timpul anului [colar [i se plimb\ prinVestul civilizat, f\r\ motiva]ii serioase. S\ mai d\mexemple? Nu are rost. Principalul e c\ vremeatrece, "[coala merge" [i acu[ica vine vacan]a mareCum merge? Vede]i pe sticl\. Mass-media gemede exemple conving\toare. Un licean beat licurici[i-a b\tut m\r profesoara, folosind un limbaj rafi-nat. Un alt erou a f\cut sex cu o coleg\ `n cad\ [iapoi [i-a popularizat isprava cu fotomontaje. Unhandral\u de la ]ar\, crescut f\r\ pian [i guver-nant\, venit la t`rg s\ se instruiasc\ [i-a datbernevicii jos f\c`nd m\sc\ri `n clas\. Vorbind ca la[atr\. La un liceu din Piatra Neam], o prof\ care a`ncercat s\ opreasc\ o ga[c\ de chiulangii s\ nufug\ `n ora[, era s\ fie lin[at\. Munca la catedr\devine riscant\. Ar trebui pl\tit\ cu un spor de peri-

culozitate. Cele mai mari probleme ridic`ndu-lecopiii l\sa]i singuri acas\, de c\tre cei pleca]i sprez\rile de farmec pline.

S\ revenim la discu]iile dintre ConsiliulNa]ional al Federa]iei Educa]iei Na]ionale (FEN) [iGuvern. Cum se va termina disputa? Tran[ant. Cu"DA" sau "BA". Vom afla dup\ ce premierul vaanaliza scrisoarea g\sit\ pe birou. "DA", `nseamn\concordie, pace. "NU"- dezgroparea securiir\zboiului, grev\ general\. Adic\, Guvernul ar\mas ferm pe pozi]ie. Iat\ ce spune pre[edinteleFEN. Dac\ nu se ajunge la un punct comun "esteposibil ca `n luna mai s\ `nceap\ greva general\".Alooo, stop! Asta `nseamn\ blocarea anului [colar!{i ar mai fi ceva: aproximativ peste 100 zile, tot `nmai c`nd florile `nfloresc, `ncep alegerile locale.Destule [coli gimnaziale [i licee vor deveni sec]iide votare. Nu se face ca [coala s\ fie `n grev\. {ia[a, bie]ii no[tri politicieni `mb\tr`nesc cu c`]iva ani`n cren`cenele lupte ce se dau pentru fotolii. Cespun dasc\lii cu p\rul nins de situa]ia actual\?"~nv\]\m`ntul de ast\zi a luat-o razna. C`nd eramla catedr\ ideea era s\-i faci pe elevi s\ iubeasc\[coala, cartea, s\ vin\ s\ `nve]e cu pl\cere." Cefrumos sun\!

Dumitru RRUSU

S

Moto: "Cine `̀naal]\ ppe`nv\]\tor, `̀naal]\`ns\[i nnaa]iuneaa"

(Diesterweg)

II.. SSCCUURRTT IISSTTOORRIICCsocia]ia `nv\]\torilor dinjude]ul Neam] a fost`nfiin]at\ `n anul 1912 de`nv\]\torul LEON MRE-JERU, ca sec]ie a Asocia]ieiGenerale a ~nv\]\torilor dinRomânia. De la `nfiin]are s-aconstituit ca persoan\juridic\ cu scopul de a ajutacadrele didactice dup\ mo-delul Societ\]ii Corpului

Didactic de toate gradele din România,care a func]ionat `n perioada 1878-1898.

La congresul din Ia[i din 1885 a luatparte [i Ion Creang\, marele povestitor[i unul din `nv\]\torii cu care sem`ndrea [i se m`ndre[te corpul didacticdin Jude]ul Neam].

Asocia]ia `nv\]\torilor din jude]ulNeam] a func]ionat p`n\ `n anul 1944(1912- 1944) timp de 32 ani, iar `ntreanii 1945- 1990 asocia]ia nu a maidesf\[urat activit\]i dar nici nu a fostdesfiin]at\.

Pe parcursul anilor, aceast\ fede-ra]ie s-a transformat `n SINDICATULMUNCITORILOR DIN ~NV|}|M~NT,prelu`nd o parte din problemele destrict\ importan]\ care st\teau `naten]ia `nv\]\m`ntului de stat din aceaperioad\. Dup\ revolu]ia din anul 1989,prin sentin]a civil\ nr. 163 din 5octombrie 1990 a Judec\toriei PiatraNeam], r\mas\ definitiv\ [i `nvestit\ cuformula executorie "Asocia]ia~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]", a fostrecunoscut\ cu statut de personalitatejuridic\.

O parte din cadrele didacticeprezente, `nv\]\tori [i profesori, auf\cut parte din Asocia]ie cu mul]i ani

`nainte de 1944.

IIII.. AANNAALLIIZZAA AACCTTIIVVIITT||}}IIII

~n perioada pe care o analiz\m(1990- 2007), activitatea a fost condus\de consiliul de administra]ie format din15 membri al c\rui pre[edinte a fostales profesor Gheorghe Amaicei,vicepre[edinte profesor GheorgheV\dana, secretar Adrian Armencea,prof. Dan Agrigoroae, reprezentant alInspectoratului {colar, `nv. BarnaOctavian- casier, economist SanduCovasan- contabil, prof. GeorgeGrigoric\, responsabil cu probleme pro-fesionale, prof. Mihaela Gherghelescu,reprezentant\ a Liceului Pedagogic, `nv.Mihai Pav\l, reprezentantul

`nv\]\m`ntului primar,profesori FlorinFlorescu [i {tefanCorneanu, reprezen-tan]ii Sindicatului din~nv\]\m`nt [i Cercetare,prof. ConstantinPrangati, Dan Ionescu,profesor Dumitri]aVas`lca, prof. CristinaB\l\nescu [i prof.Daniela M\t\saru,reprezentan]i ai CaseiCorpului Didactic.

}in s\ men]ionez,de la `nceput, c\ `ntre

membrii consiliului este o atmosfer\ delucru bun\, fapt care a condus laob]inerea unor rezultate.

S-au continuat demersurile `ninstan]ele judec\tore[ti pentruob]inerea cl\dirii "C|MINUL~NV|}|TORILOR" astfel c\ la data de24 octombrie 2003 cu decizia 4237 a"Cur]ii Supreme de Justi]ie"- sec]iacivil\- `n dosarul 3271/2002 cl\direac\minului a fost ob]inut\ de asocia]ie.

Decizia este DEFINITIV| [i IREVO-CABIL|. Au urmat procedurile de prelu-are prin executor judec\toresc.

La data de 26 noiembrie 2001 s-adepus la Prim\ria Municipiului Piatra-Neam], notificare nr. 634/2001 referi-toare la suprafa]a de 705 mp teren situ-at `n municipiul Piatra-Neam] unde seafl\ imobilul "CASA ~NV|}|TORULUI"pentru a fi restituit\ `n natur\.

De[i s-au f\cut foarte multe inter-ven]ii prin adrese [i audien]e, abia ladata de 17.02.2005 am primit fi[a deevaluare [i procesul verbal din data de27.10.2004 prin care "Comisia Local\pentru aplicare a legii nr. 10/2001 neface cunoscut c\ ne restituie `n natur\suprafa]a de 130 mp iar pentru diferen]ade 575 mp vom primi desp\gubirib\ne[ti `n valoare de 387.913.400 lei.

Nici p`n\ `n momentul de fa]\ nu amfost pu[i `n posesie [i nici bani nu amprimit de[i la data de 7 martie 2005 amdepus la comisia local\ adresa nr. 8921la care nici p`n\ la aceast\ dat\ nu amprimit nici un r\spuns.

Apare la data de 24.11.2005Hot\r`rea Consiliului Local Piatra-Neam] privind trecerea unor suprafe]ede teren din domeniul public `nMunicipiul Piatra Neam] (HCL 286prevede a nu se mai da bani, ci terentrecut din domeniul public `n domeniulMunicipiului Piatra Neam]).

~n cursul lunii martie 1999 reaparerevista APOSTOLUL `n colaborare cuInspectoratul {colar, Sindicatul`nv\]\m`nt, Asocia]ia `nv\]\torilor [iCasa Corpului Didactic. Rolul hot\r`tor`n apari]ia revistei se datoreaz\colegilor de la Sindicatul ~nv\]\m`nt.

Prelu`nd tradi]iile asocia]iei dinperioada interbelic\, conducerea consi-liului de ast\zi s-a preocupat des\rb\torirea `ntr-un cadru festiv a`nv\]\torilor care au ie[it la pensie, mul-tora dintre ei acord`ndu-li-se diplome derecuno[tin]\ pentru activitatea meritoriela dezvoltarea [i perfec]ionarea`nv\]\m`ntului românesc.

Men]ionez `n mod deosebit partici-parea efectiv\ a membrilor asocia]iei laorganizarea celor 20 simpozioane cutema: "Dasc\li Nem]eni de Alt\dat\".

~n organizarea acestor sim-pozioane, o contribu]ie deosebit\ lareu[ita lor a avut-o colectivulComplexului Muzeal Neam]; din parteadirectorului, profesor GheorgheDumitroaia [i a profesorului DanMih\ilescu, [ef de sec]ie al muzeului.Ajutor material `n organizarea acestorsimpozioane a fost dat [i de colegii dinSindicatul ~nv\]\m`nt [i din partea"Sindicatului Liber al Pensionarilor"reprezentat de pre[edinte, prof.Gheorghe Vadana.

~n c\r]ile publicate de colegul nos-tru, prof. Constantin Prangati,"Dic]ionarul oamenilor de seam\ dinjude]ul Neam]", "Personalit\]i politice [i

de stat de la Al. I. Cuza p`n\ `n anul2004 (1864- 2004)", dar mai ales `nlucrarea "Din istoria `nv\]\m`ntuluimatematic `n jude]ul Neam]", editat\ deCCD Neam] `[i g\sesc locul `nv\]\torii[i profesorii care au jucat un rol impor-tant `n via]a cultural\ [i politic\ ajude]ului nostru.

Mul]i din membrii asocia]iei au par-ticipat la activit\]ile organizate de "CER-CUL MILITAR" cu ocazia unoranivers\ri (Ziua Armatei, ZiuaV`n\torilor de Munte, Ziua R\zboienilor)dar `n mod deosebit la activit\]ile orga-nizate de Consiliul Director al Asocia]ieiJude]ene "Cultul Eroilor".

Un aport deosebit a fost adus [i las\rb\torirea zilelor ora[elor PiatraNeam], T`rgu Neam] [i Bicaz.

IIIIII.. NNEE~~MMPPLLIINNIIRRII

{edin]ele Consiliului deAdministra]ie nu s-au ]inut cu regulari-tate [i nici adun\rile generale, fapt carea dus la ne`mplinirea unor sarciniincluse `n planul de activit\]i. Deasemenea, cotiza]ia nu s-a `ncasat rit-mic [i nu de la to]i mem-brii.

Colaborarea cuLiceul Pedagogic `nultimul timp a stagnatdeoarece schimb`ndu-seconducerea liceului,aceasta nu a cunoscutcon]inutul activit\]ii aso-cia]iei [i a l\sat calucrurile s\ mearg\ dela sine.

Nu am reu[it s\`ncepem editarea celuide-al doilea volum dinmonografia "LOCURI,OAMENI {I {COLI", pe discipline de`nv\]\m`nt.

Nu au fost antrenate cadrele didac-tice pensionare cu bogat\ activitatedidactic\ `n `nv\]\m`nt pentru a ne`mp\rt\[i din munca continu\ depus\pentru perfec]ionarea `nv\]\m`ntului.

IIVV.. SSAARRCCIINNIIPPEENNTTRRUU VVIIIITTOORR

- Membrii asocia]ieitrebuie s\-[i aduc\ o maimare contribu]ie larealizarea c`t mai repede anoii reforme din`nv\]\m`nt.

- Dorim o mai str`ns\colaborare cu factorii careau condus destinele`nv\]\m`ntului nem]ean(Inspectoratul {colar,

Sindicatul ~nv\]\m`nt, CCD, Asocia]iaProfesional\ "Educatoarea"), popu-larizarea `n presa local\ [i de speciali-tate [i prin mijloacele audio- vizuale arealiz\rilor asocia]iei precum [i ane`mplinirilor.

Re`nfiin]area B\ncii (Cooperativei)Corpului Didactic `n str`ns\ colaborarecu Casa de Ajutor Reciproc (CAR)`nv\]\m`nt pentru a nu mai pl\ti comi-sioane peste comisioane la alte b\nci,comisioane care s`nt destul de sub-stan]iale.

- Discutarea [i repartizarea spa]iuluide la C\minul ~nv\]\torilor, av`nd cainvita]i [i parteneri de discu]ie Sindicatul~nv\]\m`nt, Casa Corpului Didactic carereprezint\ Inspectoratul {colar, CAR~nv\]\m`nt.

Trebuie s\ men]ionez `n modexpres c\ f\r\ ajutorul substan]ial alSindicatului ~nv\]\m`nt, pe parcursulderul\rii proceselor, nu am fi pututob]ine spa]iul din cl\direa "C\minului~nv\]\torilor". Am fost ajuta]i material cupeste 100 milioane lei vechi (10.000Ron- lei noi).

Noul consiliu care va fi reorganizat

va trebui s\ aib\ `n vedere [i refacereanoului contract de comodat cu CasaCorpului Didactic, care reprezint\Inspectoratul {colar, contract care aexpirat la finele anului 2005.

Se impune ca noul consiliu, ce va ficompletat, s\ fie format din 19- 21membri, `ntruc`t prin reorganizarea`ntregii activit\]i, volumul de munc\ va fimult mai mare. Dorim ca membrii con-siliului s\ fie mult mai uni]i [i s\ aib\ camodel ce am f\cut bun, s\ `nve]e dinne`mplinirile noastre [i s\ ob]in\ numairealiz\ri.

S\ p\str\m `n memorie muncadepus\ de `nainta[ii no[tri, pleca]i pedrumul f\r\ de `ntoarcere [i care ne-aul\sat mo[tenirile materiale [i spiritualede ast\zi.

Pre[edinte,prof. GGheorghe AAMAICEI

A

ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR DIN JUDE}UL NEAM}

O SCRISOARE... G|SIT|

DIALOG CU ISTORIA

februarie 2008PPaagg.. 77 APOSTOLUL


ia]a locuitorilorhumule[teni eraasem\n\toare cu a tuturor]\ranilor: pu]ine bucurii [idestule necazuri, multe`ndatoriri [i c`teva drepturi.Situa]ia aceasta era vala-bil\ [i atunci, dar [i mait`rziu c`nd au devenitt`rgove]i, [i poate [iast\zi...

Am g\sit destule infor-ma]ii `n lucr\rile studiate. Ele vor fimen]ionate la sf`r[it. ~ncerc s\ citezacum c`teva din ele din cartea intitulat\"DOCUMENTE" `n Editura pentruLiteratur\ 1964, de GheorgheUngureanu. De exemplu `n unul st\scris "... locuitorii satului Humule[tierau obliga]i de proprietara mo[iei s\

munceasc\ 12 zile pe an [i s\ deazeciuial\ din venitul locului, din p`ine,f`na], din poieni, din pris\ci". Sau,"fiecare locuitor era obligat s\ deaM\n\stirii c`te 11 lei pe an adetiul casei(taxa), s\ dea dijm\ din toate dup\ obi-cei, f\r\ nici o `mpotrivire" (anul 1820).

De altfel, dup\ cum [tim dinAMINTIRI, `n luna aprilie, `ndat\ dup\Sf. Gheorghe, porneau din sat 40- 50care cu b\rba]i, cu fl\c\i [i fete, lamo[ia unde [tiau c\ pot lucra `n dijm\p\m`ntul necesar pentru semn\n\tur\.Satul r\m`nea aproape pustiu...

S\ amintim c\ pe mo[ia F\c\u]i,comuna Prigoreni, jude]ul Neam], amurit `n anul 1858, {tefan al Petrii,tat\l lui Ion Creang\. A fost `ngropat pecheltuiala locuitorilor satului Prigoreni.

Pentru a ne ̀ ncadra ̀ n spa]iu, com-prim ideile renun]`nd la multe altelucruri destul de importante [i ar\t doar

c\ "satul Humule[ti avea `n 1829, 130de case. Cele 127 de familii birnice, lacare se ad\ugau slugile, breslele etc.~n num\r total de 32, num\rau 661b\rba]i, femei [i copii. Aveau 139 devaci [i 234 oi". Ocupa]ia locuitorilor era"lucrarea p\m`ntului, ciubot\ria,dub\l\ria, cojoc\ria, negustoria etc."Interes prezint\ [i faptul c\ `n unelestatistici se trec separat: birnici, apoinevolnici, v\duvele etc.

Un interes aparte cred c\ prezint\modalit\]ile de distrac]ie la hore,[ez\tori, cl\ci, precum [i obiceiurile dela nun]i, `nmorm`nt\ri, botezuri, de ladiferite s\rb\tori ̀ n principal cele legatede Cr\ciun [i Anul Nou, de Pa[ti, de pela hramuri etc. Toate acestea voi `ncer-ca s\ le `nm\nunchez sub un alt titlu,`n numerele viitoare, de se va putea!

Voi `ncheia, totu[i, cu un exempludin folclorul humule[tean, ce se afl\ `n

monografia pe care am men]ionat-o maisus. Versurile au fost culese de tat\lmeu de la un b\tr`n, prin anul 1925.

FOLCLOR HHUMULE{TEANLUMEA DDE AAZIToate s`nt de m`ntuial\{i la rost de `nv`rteal\.Toate acuma s`nt pe dos,Ru[inea sus, iar cinstea jos.Toate-s numai vorb\rie,C\ de foame nu pot s\ ]ie.Chiar din oamenii cei mariS`nt [i destui co]cari.Nu vorbesc eu chiar de to]i,C\ ar fi cu to]ii ho]i,Dar destui vor s\ tr\iasc\,F\r\ mult ca s\ munceasc\.Valorile s`nt pe h`rtie,M`ncarea pe sponci, b\die!Vremurile ce le-am dorit,Numai pe unii i-au `mbog\]it,

Pe cei mul]i i-au s\r\cit.Speculan]i mul]i au ap\rut,Cinsti]ii s-au cam pierdut.{i alt lucru ce nu-i bine,Pofta de `navu]ire!...C\ci cu acest obicei r\u,To]i ne `n[el\m mereu...Printre materialele consultate

men]ionez:- Codex Bandinus- Documente - de Gheorghe

Ungureanu- Monografia Humule[tiului - `n

manuscris de coautorii Zahei Grigoriu,str\nepotul lui Ion Creang\, MirceaIspir, preotul Constantin Cosma (oposed\ subsemnatul)

- "Istoria vie]ii biserice[ti a ora[uluiT`rgu Neam]"- de preot NicolaeCosma.

Prof. CConstantin CCOSMA

V

DESPRE HUMULE{TI {I HUMULE{TII DE ALT|DAT|

~n luna februarie 2004, timp de dou\ s\pt\m`ni, ungrup de profesori sud-coreeni de la universitatea dinSeul a participat la un schimb de experien]\ cu elevi[i cadre didactice din 12 [coli nem]ene. 1/1914, prof. Dimitrie Foc[a preia conducerea

{colii Normale ,,Gheorghe Asachi" din Piatra-Neam],de la primul director al acestei institu]ii PanaitePopovici. 1/1929, n. la Dochia, jud. Neam], profesorul de

psihologie N. Irimia, fost director al {colii Nr. 6 (ValeaViei), al Liceului Pedagogic ,,Gheorghe Asachi" [i

inspector [colar. Decedat `n 2004. 2/1933, preotul-profesor Constantin Matas\, intemeietorul

Muzeului de Istorie din Piatra-Neam], prezint\ la radio conferin]a,,Balaurul" (istorie, geografie, legend\). 2/1946, n., Ghigoie[ti, jud. Neam], poetul Nicolae

Boghean, absolvent al {colii Superioare de Ofi]eri, apoi alFacult\]ii de Filologie a Universit\]ii ,,Al. I. Cuza" din Ia[i, din1980, redactor la revista ,,Via]a militar\" (,,Via]a armatei", dup\1989), autor al mai multor romane [i volume de versuri. 3/1931, n., la Poiana-Teiului, jud. Neam], prof. Gheorghe

(Puiu) Vadana, artist plastic. La mul]i ani! 4/1934, n., la Craiova, profesorul Marcel Dragotescu,

licen]iat `n istorie, autor a numeroase c\r]i despre monumenteleistorice [i de arhitectur\ din jude]ul Neam]. 9/1884, n., la Bac\u, Panaite Popovici (d. 21. 11. 1919, la

Piatra-Neam]), profesor de geografie, la [coli din jude]ul Neam],`ntemeietorul {colii Normale ,,Gheorghe Asachi" din Piatra-Neam] (15. 11. 1912), autor de manuale [colare. 10/1879, n., la Cot`rga[i, jud. Neam], Leon Mrejeru,

`nv]\tor la Piatra-Neam], revizor [colar, deputat, senator, autorde manuale [colare (d. 14. 05. 1945). La 17. 02. 1879, tot laCot`rga[i, s-a n\scut [i so]ia sa Eugenia, `nv\]\toare. 10/1944, n., Poiana Sibiului, jud. Sibiu, prof. Constantin-

Horea Alupului-Rus, animator cultural, director al Centrului deCultur\ ,,Carmen Saeculare" din jud. Neam], continuator inspiratal unor manifest\ri cultural-artistice de tradi]ie din jude]ul Neam]:,,Vacan]e Muzicale la Piatra-Neam]", Festivalului Interna]ional deFolclor, Stagiunea de Concerte Simfonice [. a. 10/1950, n., la Bozieni-Neam],

Alexandru Mih\il\, profesor de limbaromân\ `n jude]ul Neam] (1974-1989). ~n prezent, publicist `nBucure[ti. 12/1894, n., Cotu-Vame[,

Roman, Otilia - Cazimir (pseudo-nimul Alexandrei Gavrilescu), poet\,prozatoare, remarcat\ de GarabetIbr\ileanu [i Mihail Sadoveanu,debuteaz\, `n 1912, la revista ,,Via]aRomâneasc\". 12/1933, n., la Girov, jud.

Neam], Gheorghe Dumitreasa, ilus-tru profesor de matematic\ la Liceul,,Petru Rare[" din Piatra-Neam] (`nprezent, Colegiul Na]ional), autor de lucr\ri [tiin]ifice, `nzestratcu harul descoperirii [i stimul\rii voca]iei elevilor s\i. 13/1906, n., la Boghicea (fostul jud. Roman), prof. logician

Ion Didilescu, prof. la Liceul ,,Gheorghe Asachi" din Piatra-

Neam] (1940-1941) iar `ntre 1956-1968 a `ndeplinit [i func]ia dedirector general `n Ministerul ~nv\]\m`ntului. 13/1937, n., la Tarc\u, jud. Neam], prof. univ. dr. `n geolo-

gie-geografie Constantin Grasu, autor al multor lucr\ri [tiin]ifice[i al celor dou\ c\r]i intitulate sugestiv ,,Vacan]e pierdute"(2005), Vacan]e recuperate" (2007). 14/1916, n., la Piatra-Neam], `nv. Petru Zamfirescu, a pre-

dat mul]i ani obiectul muzica, a fost directorul {colii Nr. 6 (ValeaViei) [i un mare animator cultural; dirijor al corului {colii Normale

,,Gheorghe Asaci" [i, `n ultimii 20 de ani ai vie]ii, al CoruluiVeteranilor din Piatra-Neam]. A decedat la 19. 02. 1997. 14/1958, n., la Ver[e[ti-Girov, jud. Neam], prof. univ. dr.

Vasile Spiridon, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor dinRomânia. La mul]i ani, acum la `mplinirea unei jum\t\]i de veac. 15/1823, n., la G`rcina, Mihail Melchisedec {tef\nescu,

episcop, profesor, `ntemeietor de [coli, academician. 15/1834, n., la Piatra-Neam], V. A. Urechia, istoric al

`nv\]\m`ntului, profesor universitar, ministru al `nv\]\m`ntului,unul dintre fondatorii Academiei române. 15/1886, n., la Hoise[ti, str\lucitul profesor de pedagogie

[i director al {colii Normale ,,gheorghe Asachi din Piatra-Neam]- Ioan Dr\gan - cu studii la Viena, autorul c\r]ii, actual\ [i `nprezent, ,,Du[manul nostru, copilul" (1929). D. 1937. 15/1955, n., la P\str\veni, jud. Neam], matematicianul

Vasile Postlic\, prof. univ. dr., participant la numeroase `nt`lniriinterna]ionale de specialitate, autor al mai multor lucr\ri [tiin]ificepublicate `n reviste din ]ar\ [i din str\in\tate. 19/1991, `n Sala Tapiseriilor a Muzeului de Art\ din Piatra-

Neam], a avut loc simpozionul cu tema ,,Modelul cultural VasileConta" la care `nvv\]\torul-scriitor Mihai David-Ghind\oani aargumentat conving\tor c\ Vasile Conta a plantat `n Româniafilosofia pur\, autentic\ cu sistem [i fond (materialismul, fatalis-mul, unda-premerg\toare teoriei cuantice etc.). 21/1864, n., la Rediu, jud. Neam], Panaite Criv\], profesor

de limba [i literatutra român\ laLiceul ,,Petru Rare["(1904.1933), publicist, autor dec\r]i, unul dintre editorii revisteipedagogice pietrene,,Preocup\ri didactice". 21/1901, n., la Tazl\u,

`nv. pietrean Vasile G\bureanu,publicist, unul dintre membriifondatori ai revistei ,,Apostolul"(1934-1944). 21/1898, n., la Piatra-

Neam], Th. Gh. Dornescu, prof.univ. dr. docent, la Universitateadin Ia[i, specialist `n morfologieanimal\ (d. Bucure[ti, 1897).

21/1925, n., la Români, jud. Neam], profesoara de peda-gogie Sofia Burcule], distins\ cu titlul de profesor emerit, primadirectoare a Casei Corpului Didactic din jude]ul Neam]. 24/1906, n. la Dragomire[ti, jud. Neam], botanistul

Constantin Burduja, prof. univ. la Ia[i (d. 1983, la Ia[i). 24/1908, n., la Piatra-Neam], Harry Brauner, prof. univ.,

folclorist [i muzicolog (m. 1989, la Bucure[ti). 26/1903, n., la Izvorul Alb, Constantin Turcu, profesor la

Piatra-Neam], arhivist la Ia[i. Biblioteca sa a `mbog\]it fonduldocumentar al Bibliotecii ,,G. T. Kirileanu" din Piatra-Neam] (d.29. 11. 1980). 28/1882, I. L. Caragiale `[i `ncheia misiunea de revizor

[colar pentru jude]ele Neam] [i Suceasva (cu sediul la Piatra-Neam], din 1. 10. 1881), transfer`ndu-se la R`mnicu V`lcea, pen-tru jude]ele Arge[ [i V`lcea. (Constantin TOM{A)

REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE

heorghe Asachis-a n\scut `n1788 la Dorohoi-Herta. Cuno[tea-scris, citit, vorbit-limbile: român\,polon\, german\,latin\, italian\,francez\, englez\[i rus\. A urmatcursurile facul-t\]ilor de litere,[tiin]e [i inginerie,

studii f\cute la Lvov, Viena [iRoma, unde s-a ocupat devia]a artistic\ [i politic\.Activitatea sa, se multiplic\ `n]ar\, `n anul 1812, re`ntors dela studii, `n Ia[i. ~ncepe cu`nfiin]area, `n cadrul {coliiDomne[ti, a unui curs deinginerie, unde preda, `ntre anii1813- 1818, arhitectura [imatematica. {i-a construitactivitatea pe acest t\r`mini]iind [i sprijinind `nfiin]areamai multor [coli din Moldova.~n 1816 debuteaz\ `n teatru,organiz`nd prima reprezenta]ie`n limba român\- piesa"Serbarea pastorilormoldoveni", scris\ de el, pen-tru glorificarea vechii armatemoldovene [i jucat\ de oechip\ de [colari, la Ia[i, "`nlocul `nadins preg\tit, din case-le hatmanului ConstantinGhica". Mai t`rziu- `n 1837- va`nfiin]a [i va conduce, `mpre-un\ cu vornicul {tefan Catargi[i cu sp\tarul Vasile Alecsandri(tat\l poetului VasileAlecsandri), Conservatorul demuzic\ din Ia[i.

~nainte de aceast\realizare, Asachi intrase `npublicistic\, `nfiin]`nd cea dint`igazet\ moldoveneasc\ scris\`n limba român\: "ALBINA

ROMÂNEASC|", al c\ruinum\r de `nceput a ap\rut la 1iunie 1829 (ultimul la 29decembrie 1849). Pentru bunulmers al acestei publica]ii- [i alcelorlalte, multe, pe care le-amai `nfiin]at- Asachi a `nte-meiat, la Ia[i, o tipografie,numind-o Institutul Albinei (`n1832). Academia Mih\ilean\din Ia[i l-a avut ca organizatortot pe Asachi care `n anul inau-gur\rii (1835) era referendar al[colii na]ionale. La Academie,majoritatea materiilor erau pre-date de Asachi. Din grupul pro-fesorilor mai f\ceau parte:Mihail Kog\lniceanu, IonGhica, Ion Ionescu [i al]ii.

~n toamna anului 1841spre m`ndria nem]enilor, laCet\]uie, l`ng\ Piatra Neam], a`nceput instalarea primei fa-brici moderne de h`rtie din ]aranoastr\. Cel ce porniseaceast\ fabric\ era inginerul [iomul de cultur\ GheorgheAsachi. El adusese de pestehotare ma[ini noi de ultim\genera]ie la vremea respec-tiv\.

Acest titan al culturiiromâne[ti s-a stins din via]\ laIa[i, la 12 noiembrie 1869.

Prof. iing. Vasile BB~LI{

G

GHEORGHE ASACHISScchhii]]\\ ddee ppoorrttrreett

(urmaare ddin nnum\rul ttreccut)

FEBRUARIE 22008

inisterul Educa]ieicontinu\, [i `n anul[colar 2007-2008,competi]ia pentruacordarea certifi-catului de {coal\european\. Con-cursul este deschistuturor unit\]ilor din`nv\]\m`ntul pre-universitar care aufost sau s`nt impli-cate `n ac]iuni,

proiecte sau programe comu-nitare. Activit\]ile pot avea `nvedere `ntreaga [coal\, saucadrele didactice, elevii, indivi-dual [i `n echipe.

Certificatul de {coal\ euro-pean\ este valabil trei ani, dup\care [coala trebuie s\ can-dideze din nou pentru reconfir-marea acestui statut.

Anul acesta, selec]ia sedesf\[oar\ dup\ urm\torul ca-lendar: 25 martie (data po[tei)-termenul limit\ de depunere acandidaturilor; aprilie- evalu-area candidaturilor; mai- acor-darea certificatelor.

Un dosar trebuie s\ con]in\formularul de candidatur\,avizul inspectorului [colarresponsabil cu gestionarea pro-gramelor comunitare din ISJ,un portofoliu ilustrativ, copie aProiectului de dezvoltare insti-tu]ional\ [i copii ale planurilormanageriale anuale (2005-2006, 2006-2007 [i 2007-2008).

Principalele obiective aleproiectului MinisteruluiEduca]iei,care se deruleaz\`nc\ din 2004, s`ntrecunoa[terea rolului [colii `nsus]inerea eforturilor de inte-grare a României `n UniuneaEuropean\, stimulareaimplic\rii [colilor `n proiectefinan]ate prin programe comu-nitare [i pormovarea imaginiiinstitu]iilor de `nv\]\m`nt cuperforman]e `n cadrulproiectelor de cooperare euro-pean\.

Made ffor EEuropeUn alt concurs na]ional,

aflat la cea de a doua edi]ie,`ncepe `n luna martie. Made forEurope vizeaz\ valorizarea [ipromovarea experien]elor pozi-tive `n derularea proiectelor decooperare european\,stimul`nd creativitatea, inova]ia[i spiritul de crea]ie. ~n com-peti]ie vor intra produse reali-zate de elevii [colilor `n cadrulproiectelor de cooperare euro-pean\.

Concursul este destinattuturor institu]iilor din`nv\]\m`ntul preuniversitarimplicate `n acesteproiecte anul trecut.Participantele trebuies\ prezinte produseeduca]ionale, cum ar fiun soft educa]ional, opagin\ web, revist\etc.

Toate produsele`nscrie `n concurs vor

face obiectul unor expozi]ii, lanivel jude]ean, `n prima faz\,apoi na]ional. Vizitatorii vorputea vota cel mai original, util[i interesant produs.C`[tig\torul va fi decis [i prinevaluarea unui juriu.

Finala na]ional\ a edi]iei2008 va avea loc la Tg. Mure[,la `nceputul lunii mai.

Manualele [[colare,`n ddezbatere

public\

Metodologia de evaluare [iaprobare a viitoarelor manuale[colare va fi supus\ dezbateriipublice, prin Centrul Na]ionalpentru Curriculum [i Evaluare`n ~nv\]\m`ntul Preuniversitar.Proiectul Ministerului Educa]ieivizeaz\ asigurarea utiliz\riiunor manuale corecte [i decalitate, `n conformitate cu pla-nurile de `nv\]\m`nt [i cu pro-gramele [colare ̀ n vigoare. Prinaceast\ nou\ reglementare, seunific\, compatibilizeaz\ [i efi-cientizeaz\ toate procedurile [icriteriile de evaluare cu cares-a operat p`n\ acum.Viitoarele manuale vor fi evalu-ate pe baza unor criterii elimi-natorii, cum ar fi conformitateacu programa [colar\ sau corec-titudinea din punct de vedere[tiin]ific, de calitate [i pre].

Pentru `mbun\t\]ireaMetodologiei de evaluare/reevaluare [i aprobare a pro-punerilor de manuale [colare,fiecare dintre cei interesa]i vaputea formula propuneri laadresa [email protected] se va ̀ ncheia pe 10martie 2008. Proiectul poate ficonsultat pe site-ul MinisteruluiEduca]iei (http://www.edu.ro),la Nout\]i.

Acreditarea [[colilorparticulare

Unit\]ile de `nv\]\m`nt par-ticular autorizate au termenp`n\ pe 15 aprilie s\ depun\documenta]ia necesar\ acre-dit\rii. Pentru aceasta, [colile `ncauz\ trebuie s\ depun\ laDepartamentul de acreditare alARACIP o cerere dedeclan[are a procedurii deevaluare extern\, `nso]it\ de unraport intern, pentru fiecarenivel de `nv\]\m`nt, spe-cializare [i/ sau calificare profe-sional\. ~n cazul `n care nu va firespectat termenul, unitatea de`nv\]\m`nt risc\ s\ nu mai`nscrie elevi `n anul urm\tor destudiu [i s\ func]ioneze `n lichi-dare.

MMiihhaaeellaa DDRR||GGOOII

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

februarie 2008Pag. 8 APOSTOLUL

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Florin FFLORESCU - dirreecctorr ggeenneerral, IIosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc,

Constantin TTOM{A - dirreecctorr eexeeccutiv, GGheorghe AAMAICEI, {{tefan CCORNEANU.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct, Dumitri]a VVASILCA,

Valerian PPERC| ((Subredac]ia RRoman, ttel. 7732.738), CCarmen DDASC|LU (secretar). Ilustra]ia nnum\rului: rreproduceri ddup\ ccrea]ia ppictorului GGheorghe VVADDANA

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,tel/fax: 222.53.32, PPiatra

Neam]

Textele se pot trimite [i pe [email protected]

ntru-n or\[el spani-ol, proprietarul unuihotel se hot\r`ses\-[i demoleze pro-prietatea [i a g\sit osolu]ie pe carelumea a apreciat-oca ingenioas\: a datun anun] prin careinvit\ pe oricine sesimte stresat [i dor-

nic s\ se elibereze de aceast\stare, s\-i distrug\ hotelul.

Culmea,s-au prezentat at`tde mul]i `nc`t au trebuit selec-ta]i... contra cost.

Ale[ilor li s-au pus la dis-pozi]ie topoare,cu]ite,ciocaneb`te [i alte instrumente dezdrobit, ciop`r]it, tocat, rupt,sf`[iat iar zelul depus de ama-tori a `ntrecut toate estim\rile.

Stresa]ii au muncit, nu

glum\,asud`nd din greu lam`nuirea baroaselor [it`rn\coapelor. Nu s-au l\satp`n\ c`nd nu au distrus feres-tre, u[i, mobilier, ziduri, [i par-doseli, ]ev\rie [i instala]ii de totfelul, d`nd frù liber dorin]ei dea distruge.

De re]inut motiva]ia invo-cat\ de o doamn\ `nv\]\toare,care s-a m\rturisit :

- De mult timp sim]eam onevoie care m\ cople[ea [i pecare o reprimam cu un efort devoin]\ epuizant: doream s\distrug tot ce-mi ie[ea `n cale.

A fost `ntrebat\ :- V\ referi]i la lucruri sau la

oameni? R\spunsul :- Lucrurile pe care le

doresc distruse s`nt f\cute totde oameni.

Proprietarul hotelului [i-aatins scopul, a demolat construc-]ia f\r\ s\ pl\teasc\ demolatori,ba chiar viceversa. {i-a f\cut pu-blicitate [i a f\cut ferici]i pe unii,dovedind c\ prin distrugerealucrurilor, unii `[i dob`ndesc

lini[tea [i se simt elibera]i.Nu [i-a pus nimeni proble-

ma ce beneficii ar putea speracei care [i-ar propune s\ dis-trug\ lumea `ns\[i?

PPrrooff.. DD.. DD..UURRSSAACCHHEE

VICEVERSA sau „Distruge [i te vei elibera!" {coala european\2008

~

onform art. 13 dinHG nr. 281/1993,"Unit\]ile bugetarepot constitui un fondde premiere lunarprin aplicarea uneicote de p`n\ la 2%asupra fondului desalarii prev\zut `nbugetul de venituri [i

cheltuieli al acestora. Din acestfond, Consiliul de administra]iesau alte organe similare de con-ducere ale unit\]ilor de`nv\]\m`nt, pot acorda premii `ncursul anului, salaria]ilor care aurealizat sau au participat directla ob]inerea unor rezultate `nactivitate, apreciate ca val-oroase. Sumele neconsumate

din acest fond pot fi utilizate `nlunile urm\toare, `n cadrulaceluia[i an bugetar".

Hot\r`rea Consiliului deadministra]ie, `n acest sens, va fif\cut\ public\ Consiliului profe-soral.

Acordarea acestui premiu afost suspendat\ prin OUG nr.63/2005, dar acest act normativa fost abrogat ulterior prin OG nr.335/2005. ~n prezent acest pre-miu lunar de 2% se acord\ `n`nv\]\m`ntul preuniversitar.

Pentru perioada concediilorde odihn\ angaja]ii nu benefici-az\ de premiul de 2%, iarsumele r\mase se `mpart anga-ja]ilor care au fost `n activitate `nperioadele respective sau se vorutiliza `n lunile urm\toare.

~n aceea[i materie s-a pro-nun]at [i Ordonan]a Guvernuluinr. 10/2007 care prevede:"Ordonatorii de credite pot acor-da premii lunare `n limita a 2%din chletuielile cu salariile afer-

ente personalului contractual,prev\zut `n statul de func]ii, cu`ncadrare `n fondurile aprobateprin buget. Premiile se pot acor-da `n cursul anului salaria]ilorcare au realizat sau au participatdirect la ob]inerea unor rezultate`n activitate, apreciate ca val-oroase. Sumele neconsumatepot fi utilizate `n lunileurm\toare, `n cadrul aceluia[i anbugetar".

Este de men]ionat c\ `nvederea stabilirii salaria]ilor carebeneficiaz\ de acest drept, pre-cum [i pentru stabilirea cuantu-mului sumei acordate fiec\ruisalariat din acest fond, consiliulde administra]ie al unit\]ii de`nv\]\m`nt are obliga]ia de a sta-bili [i a face publice la nivelul[colii criteriile de acordare a pre-miilor din fondul de 2%.

GGaabbrriieellaa GGRRIIGGOORREEconsilier al Biroului

Operativ al SLLICS Neam]

PORECLEndiferent cum treci prin [coal\ cagâsca prin ap\ sau cu coroni]a depremiant pe fo[tii profesori [icolegi nu-i ui]i niciodat\. Ajuns lao vârst\ respectabil\ `]i aminte[ticâteodat\ poreclele dasc\lilor t\i.Exemple? "Mo[ [elul\" , "Attila","C\p\I\u" , "Câinele Dingo" ,"Damigean\", "Ofticosu'"…

Prima porecl\ auzit\ la pri-mar\ a fost "Madam Greutate",

atribuit\ unei `nv\]\toare grase,cu fa]a ro[ieca sfecla, certat\ cu mi[carea. Strivit\ deb\trâne]e, `nv\]\toarea noastr\ adormea lacatedr\, iar când se trezea, ]ipa ca `n gur\ de[arpe: "Cine se joac\ dup\ dulap?", `ntrebarela care n-a c\p\tat r\spuns niciodat\. Astanu `nseamn\ ca n-am avut [i `nv\]\tori va-loro[i. Am avut!

Nume? Bogdan, Baciu, Purice. Ultimulera un om voinic, când te prindea cu unghiilenet\iate pân\ la carne, o `ncurcai. Te lua decureaua pantalonilor [i te f\cea avionul lui

Aurel Vlaicu. La aterizare, pantalonii erauflea[c\. Zborul nu se uit\ niciodat\.

~n perioada '51- '55 la Liceul "PetruRare[", cele mai amuzante porecle [optite pela col]uri erau: "Hâr", "Pi]u", "Parameciu","Ce-am acolo", "Tante Piesa", "Nea ]ilic\"...P\cat c\ spa]iul tipografic nu ne permite s\intr\m `n detalii.

N-au fost porecli]i: Georgeta Pralea,Aurel Rotundu, Dumitru Bostan... Dasc\li demare prestigiu pentru târgul de la poaleleCozlei. Domni[oara Georgeta ne privea ca omam\. De la ea am mo[tenit pasiunea pen-tru citit. Celebrul Rotundu ne fermeca real-mente. Ne las\ mai boga]i dup\ fiecare orade curs. Mul]i dintre noi, ajun[i profesori, am`ncercat s\-l imit\m. N-am reu[it. Niciodat\.Unele porecle ap\reau pur si simplu din sim-patie. Profesorul Bor[ de la "Petru Rare[" ìnumea p\rinte[te pe to]i `nv\]\ceii s\i,Costic\. De aici [i porecla. Era respectat deto]i liceenii. [i de prostovani, [i de iste]i.F\cea ordine `n clas\ dintr-o privire. Venea [ipleca de la liceu cu pas m\surat. Nimic nu-lscotea din ritm. Din cartierul Precista pân\ lacancelaria liceului f\cea o or\. Din p\cate

existau [i dasc\li duri. Unul din ei? GrigoreCap[a de la Normale. Acesta,când scoteaelevii la ecranul negru, victimele visau urâtcâteva nop]i la [ir. Cum ì gratula pe elevi?"Laboi,boule!","La porci, dobitocule!", "Pleac\acas\ s\ te reconceap\ m\-ta,c\ e[ti prost!"Ca s\ dovedeasc\ c\ era drept dar aspru [i-al\sat corigen]i proprii s\i copii. Cu ce porecl\l-au taxat elevii? Nu v\ spun. ~mi este ru[ine!

La facultate porecla drag\ mie a fost"Mo[u". Un pedagog pâinea lui Dumnezeu.Cine era M.? Prof. univ. dr. ConstantinCihodaru de la Universitatea "Al. I. Cuza" dinIa[i. Cu "Mo[u" am dat admiterea. Cu dum-nealui am f\cut cinci ani cursuri `n AmfiteatrulII-7.Tot cu el am sus]inut examenul de stat,definitivatul, gradul II si gradul I. Când"Mo[u"a considerat c\ [i-a f\cut datoria fa]\de universitatea lui Cuza, a plecat. Dincolo, la`ngeri, s\ predea istoria neamului. L-amplâns to]i studen]ii lui. De[i poreclele apar [idispar odat\ cu cei pentru care s-au n\scocit,pe "Mo[u" nu-l vom uita niciodat\. De ce?L-am poreclit din dragoste [i respect!

Dumitru RUSU

PREMIUL LUNAR DE 2%

C

M

CCuurriieerr jjuurriiddiicc

I

APOSTOLUL - slineamt.ro€¦ · de religie i se `ncheie situa]ia [colar\ f\r\ media la aceast\...

Documents

Transcript of APOSTOLUL - slineamt.ro€¦ · de religie i se `ncheie situa]ia [colar\ f\r\ media la aceast\...