Aplicatii Set No.1

Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.com in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind ambalajele.2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie.7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.14. Studiu de caz privind importul de stocuri.15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventor.23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila.24. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de forta majora.25. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa.26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar.29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

1.Studiu de caz privind ambalajele.

Se livreaza bauturi racoritoare in valoare de 2.000 lei plus TVA. Pe un aviz de insotire a marfii se inregistreaza ambalajele aferente, care circula in sistem restituire, in valoare de 50 lei. Clientul retine pentru sine ambalaje in valoare de 20 lei, pe care furnizorul le factureaza ulterior.

Vom aborda inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului, cat si in contabilitatea clientului.a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului-Livrarea marfurilor , impreuna cu ambalajele

4111 Clienti2.380707 Venituri din vanzarea marfurilor 2.0004427TVA colectata 3804111 =419 50 Clienti Clienti creditori358 =381 50Ambalaje aflate la tertiAmbalaje-Restituirea ambalajelor de catre client419 =4111 30Clienti-creditori Clienti 381 = 358 30Ambalaje Ambalaje aflate la terti-Facturarea ambalajelor nerestituite 419=708 20Clienti-creditori Venituri din activitati diverse

4111 = 4427 4 Clienti TVA colectata-Scoaterea din evidenta a ambalajelor nerestituite

608=35820Cheltuieli privind ambalajeleAmbalaje aflate la tertib) In contabilitatea clientului-Achizitionarea marfurilor si ambalajelor371 =4012.000 Marfuri Furnizori4426=401380TVA deductibilaFurnizori4092=401 50 Furnizori debitori Furnizori8033Valori materiale primite in pastrare sau custodie50Creati un analitic la contul 4092 pentru a avea o evidenta separata a ambalajelor.Daca programul dumneavoastra de contabilitate nu permite evidentierea conturilor extrabilantiere, va recomandam fisele de cont.-Restituirea ambalajelor

401 = 409230 Furnizori Furnizori-debitori8033Valori materiale primite in pastrare sau custodie30-Primirea facturii privind ambalajele nerestituite:381 = 4092 20 Ambalaje Furnizori-debitori4426=4014TVA deductibila Furnizori8033Valori materiale in pastrare sau custodie 20-Primirea facturii privind ambalajele nerestituite

381=40920Ambalaje Furnizori-debitori

4426 =401 4TVA deductibila Furnizori Valori materiale primite in pastrare sau custodie 20

2.Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.

Reduceri de pret acordate in momentul facturarii

Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzari de stocuri/marfuri este de 90.000 lei; rabatul pentru defecte de calitate este de 5.000 lei; remiza pentru vanzari superioare sumei de 50.000 lei este de 5%; remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientela intreprinderii este de 10%; scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%; TVA 24%.

Factura simplificata se prezinta astfel: Valoarea bruta a marfurilor vandute 90.000 lei (-) Rabat 5.000 lei Net 85.000 lei Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei de 50.000 lei): 85.000 * 5% (-) 4.250 lei Net 80.750 lei Remiza 2 (pentru importanta clientului): 80.750 * 10% (-) 8.075 lei Net comercial 72.675 leiScont de decontare : 72.675 * 2% (-) 1.453,5 lei Net financiar 71.221,5 leiTVA : 71.221,5 * 24% (+) 17.093.16 lei Total de plata 88.314,66 leiAceasta factura, care include reduceri comerciale si financiare, se contabilizeaza astfel:

In contabilitatea furnizorului:- Inregistrarea vanzarii marfurilor: 4111 = % 89.768,16 707 72.675 4427 17.093,16 - Inregistrarea scontului de decontare acordat: 667 = 4111 1.453,5 In contabilitatea clientului:- Inregistrarea achizitiei stocurilor: % = 401 89.768,16 3XX 72.675 4426 17.093,16 - Inregistrarea scontului de decontare obtinut: 401 = 767 1.453,5

Reduceri de pret acordate dupa facturareLa sfarsitul anului, furnizorul F transmite clientului C o factura de reducere reprezentand risturne in suma de 10.000 lei, TVA 24%, aferente livrarilor de marfuri efectuate in cursul anului. In contabilitatea clientului: % = 401 (12.400) 371 (10.000) 4426 (2.400) In contabilitatea furnizorului: 4111 = % (12.400) 707 (10.000) 4427 (2.400)

Acordate ulterior, printr-o factura de reducere, sconturile de decontare sunt contabilizate similar cazului facturilor initiale, adica sunt inregistrate drept cheltuieli financiare, la furnizorul care le acorda si sunt inregistrate ca venituri financiare la clientul care beneficiaza de aceste sconturi. Exemplu: Furnizorul F adreseaza clientului C o factura reprezentand livrari de marfuri in suma de 50.000 lei, TVA 24%, cu decontare dupa trei luni.Ulterior, clientul C il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa-si deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont. In consecinta, furnizorul intocmeste o factura de reducere care mentioneaza un scont de 10%, acordat asupra livrarii initiale, adica: - suma bruta (net comercial) 50.000 lei - scont de decontare (50.000 * 10%) 5.000 lei - TVA aferenta scontului de decontare (5.000 * 24%) 1200 lei Total factura de reducere 6.200 lei

In contabilitatea vanzatorului:- Inregistrarea vanzarii de marfuri: 4111 = % 62.000 707 50.000 4427 12.000 - Inregistrarea scontului de decontare acordat ulterior facturarii (factura de reducere): 4111 = % (6.200) 767 (5.000) 4427 (1.200) In contabilitatea cumparatorului:- Inregistrarea cumpararii de marfuri: % = 401 62.000 371 50.000 4426 12.000 - Inregistrarea scontului de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere): 401 = % 6.200 767 5.000 4426 1.200

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.

1. Se efectueaza oachizitie de materii primein suma de 1.190 ron, TVA inclus, in total, cantitatea ahizitionata fiind de 100 kg. La sfarsitul de an, pretul materiilor prime scade la 8 ron/kg . 1.1 inregistrarea achizitiei : % = 401 1.190 301 Materii prime 1.000 4426 TVA deductibila 190 Pret/kg = 10 ron1.2 Efectuarea unei ajustari pentru deprecierea materiilor prime: 10 ron/kg- 8 ron/kg = 2 ron/kg6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante =391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 2.000 RON1.3 In cazul in care fluctuatia preturilor ar fi fost in sens opus (presupunem o crestere la 1,2 ron), notele contabile ar fi fost:391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 2.000

4.Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.

nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fiemetoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

1. Metoda inventarului permanentn cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric.Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale si pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor n functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfrsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real.n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a continua practica contabila anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de nregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea n contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa reflecte distinct:La intrarea elementelor n stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de nregistrare;La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de nregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.K =(Si+Rd) cont de diferente de pret(Si+Rd) cont de stoc la pret de nregistrareCoeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de nregistrare.Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta n utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi dect debitor,intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n debitul contului,iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului,n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.Folosirea acestei metode presupune:utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor,folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica.Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor.2. Metoda inventarului intermitentUnitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii.Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. n acest caz, iesirile se determina ca diferenta ntre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la nceputul si sfrsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfrsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmatoare.Metoda inventarului intermitent consta n:-nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct n conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,-regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin: -destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat n cursul exercitiului financiar, -restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri.Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta n neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri n cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune cnd se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume:pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:-se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate la nceput;-achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli;-la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate n timpul perioadei, calculate dupa relatia:n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:se storneaza stocurile initiale ale perioadeidin conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;bunurile obtinute din productie proprie nu se nregistreaza n contabilitatea sintetica, ci numai n evidenta operativa de la locurile de depozitare;pe masura vnzarii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie nevoie destocarea lor;la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevnduta, si se nregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse n unitate, calculate dupa relatia:n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.pentru productia n curs de executie, determinarea ei se face numai la sfrsitul perioadei prin metode diferite si se nregistreaza n contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare, dar la nceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza n "rosu".Folosirea acestei metode presupune:utilizarea ca preturi de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie;nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, nsa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.

Potrivitreglementarilor contabile romanesti,evaiuarea stocurilor se face laurmatoarele momente: la intrare, la inventariere, laincheiereaexercitiului financiar, laiesire.EVALUAREA STOCURILOR LA INTRAREA IN PATRIMONIUStocurile intrate in patrimoniu sunt evaluatesi inregistrate in contabilitate in functiede modul lor dedobandire, astfel:a)Stocurilecumparate(materii prime, materiale,marfuri,ambalaje etc.) se evalueazala --costul de achizitie care areurmatoarea structura:pretuldecumparare fara TVA;taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, taxe de asigurare etc.);cheltuieli de transport, manipularesialte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitieide stocuri;TVAinscrisa infactura fumizorului,in cazul incarecumparatorul nu este platitorde TVA.b)Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate etc..) seevalueazala costul de productie, format din:cheltuieli directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct productivi;cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cureparatiile,cu salariile personalului de conducere dinsectiietc.c)Stocurileobtinutecu titlu gratuit seevalueazala valoareajustacarereprezinta pretul presupus ca il acceptaun clientin cadrul unei tranzactiicomerciale cupretul determinatobiectiv.d)Stocurile aduse ca aportin naturaseevalueazala valoarea de aport,stabilita inurmaevaluarii.

1. EVALUARE LA INTRAREA.Costul de achizitieinclude:- pretul de cumparare;- taxele vamale si taxele nerecuperabile;- cheltuielile de transport, de intretinere si- alte costuri direct atribuibile achizitionarii de materii prime sau marfuri, materiale sau servicii.Discounturile comerciale, rabaturile si alte elemente sunt deduse in scopul obtinerii costului de achizitie.Pentru reducerile financiare, motivate in general printr-o plata anticipata (sconturi de plata), solutia retinuta trebuie sa fie coerenta cu cea adoptata pentru contabilizarea achizitiilor (vezi IAS 18).Costul de achizitie, mai poate include diferentele de schimb valutar care sunt direct atribuibile achizitiei stocurilor. Suma acestora este limitata de IAS 21.Obs. OMF/94/2001 anuleaza aceasta prevedere, de includere adiferentelor de schimb valurar.B. Costul de transformare (prelucrare)Acest cost cuprinde:- cheltuielile direct legate de unitatile produse si manopera directa;- cota parte a cheltuielilor indirecte de productie (fixe si variabile), ocazionate de transformarea materiei prime in produsul finit.Norma facedistinctie intre cheltuieli fixe si cheltuieli variabile.Cheltuielile fixeraman relativ constante oricare ar fi volumul productiei. Este vorba, in principal de amortizari si de cheltuieli de intretinere a cladirilor si instalatiilor de productie.Cheltuielile variabilevariaza in functie de volumul de productie, ca si consumurile directe de materii prime si manopera.Incorporarea cheltuielilor fixe indirectePentru ca evaluarea stocurilor sa fie relativ independenta de variatiile activitatilor intreprinderii,incorporarea cheltuielilor fixe indirecte trebuie sa se bazeze pecapacitatea normalade productie a intreprinderii.Exemplu.O intreprindere fabrica un produs pentru care:- costul variabil unitar este 10 u.m.- cheltuielile fixe anuale de productie sunt de 100.000 u.m.Cantitatile fabricate au fost de: 10.000 - anul N; 8.000 anul N+1 si 13.000 anul N+2.La inchiderea fiecarui exercitiu intreprinderea are un stoc de 1.000 unitati.Costul de productie unitar va fi calculat astfel:NN+1N+2

Q10.0008.00013.000

Chelt. Variabile100.00080.000130.000

Chelt. fixe de productie100.000100.000100.000

Cost total de productie200.000180.000230.000

Cost productie unitar2022.517.69

Costul de productie depinde de nivelul de activitate realizat. Cu cat acesta este mai ridicat, cu atat costurile fixe sunt repartizate pe un numar mai mare de unitati, iar costul unitar este mai redus.Daca nu ar exista nici o ajustare cele 1.000 unitati, existente in stoc, ar trebui evaluate astfel:NN+1N+2

20.00022.0017.690

(1.000x20)(1.000x22.5)(1.000x17.69)

Insa, pentru evitarea acestor fluctuatii, care nu reflecta de fapt, valoarea reala a stocurilor,costurile fixe sunt incorporate pe bazaproductiei considerate normala.In cazul nostru, se presupune ca productia de10.000 unitati reprezinta capacitatea considerata normala.Atunci, ajustarile costurilor fixe, vor determina un cost de productie unitar determinat astfel:NN+1N+2

Cantitati produse(Q)10.0008.00013.000

Cheltuieli variabile de productie100.00080.000130.000

Cheltuieli fixe de productie incorporate100.00080.000130.000

Total chelt. fixeCFxQ/Qn(100.000x10.000/10.000)(100.000x8000/10.000)(100000x13000/10000)

Cost total de productie (CT)200.000160.000260.000

Cost unitar de productie202020

Deci, operatia are ca efect determinarea costului de productie unitar, intr-un mod independent de volumul de productie sau nivelul de activitate.Obs.Trebuie tinut seama si de faptul ca stocurile nu pot fievaluate la o valoarecare estesuperioara costurilor acestora.Avand in vedere aceasta precizare,stocul, la inchiderea exercitiului N+2, va fi evaluat la costul sau valoarea reala de productie, astfel:Stoc la sfarsitul anului N:1.000 x 20= 20.00010.000=10.000Stoc la sfarsitul anului N+1:1.000 x 20= 20.0008.00010.000(Fiind cazul de supraactivitate, cand se depaseste capacitatea normala, evaluarea la minimul costului).Capacitatea normala de productie (conf. IAS) este productia la care putem sa ne asteptam, in medie, pe mai multe perioade si in imprejurari normale, tinand cont de pierderile de productie ocazionate de lucrarile de intretinere prevazute. C.Alte costuriDoar cheltuielile suportate pentru aducerea stocurilor in locul si starea in care se gasesc pot fi incluse in evaluarea lor.IAS face precizari privind costurile aferenteconceperii de produse specifice pentru unii clienti.In mod general, nu pot fi considerate ca si constitutive ale valorii stocurilor:-cheltuieli excesive rezultand din ineficiente de productie cat si-cheltuielile posterioare constituirii acestor stocuri.Deci vor trebui excluse din evaluare:- costuri indirecte fixe nealocate;- consumurile anormale de materii prime, manopera si alte elemente de productie;- costuri de stocare, altele decat cele care separa doua etape ale procesului de productie;- cheltuielile generale care nu contribuie la aducerea stocurilor in locul si starea in care se gasesc;- costurile de distributie/desfacere.In anumite cazuri, dobanzile la imprumuturi pot fi incluse in evaluarea stocurilor (vezi IAS 23), cand stocurile au fost finantate din imprumuturi (cazul productiei cu ciclu lung de fabricatie)Evaluarea produselor legate si a subproduselorAnumite procese de productie contribuie la fabricarea simultana a mai multor produse (produse legate) sau a unui produs principal si a unuia sau mai multor subproduse.Atunci cand nu sunt identificabile in mod separat, costurile de prelucrare vor trebui repartizate intre aceste produse in functie de o regula logica si aplicabila cu consecventa (spre exemplu: valoarea comerciala a fiecaruia dintre ele).Exemplu:Exploatarea unui zacamant de petrol a permis extragerea in cursul anului a unei cantitati de petrol brut de 100.000.000 si de gaze natural de 20.000.000.Costul total de productie a fost de 90.000.000 u.m.Costul total va putea fi repartizat astfel:Petrol brut:90x100/100+120 =75Gaz natural:90x 20/100+120 =15

90Pentru subprodusele de mica valoare, valoarea acestoraleputem retine din costul produsului principal.Cheltuielile de natura comerciala cat si cheltuielile privind personalul administrativ nu pot fi incluse in evaluarea productiei realizate.Alte metode de evaluareIAS permite folosirea si a altormetode de evaluare, respectiv:-metoda costului standard;-metoda absorbtiei costului;-evaluarea la pret de vanzare cu amanubtul.

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitiu.

Operatia nr. 1O societate comerciala nregistreaza receptionarea unui mijloc fix realizat n regie proprie la costul de productie de 20.000.000 lei, din care pe seama unei investitii din exercitiul precedent 16.000.000 lei si din efortul propriu al unitatii n exercitiul curent de 4.000.000 lei.ANALIZA CONTABIL: 737e48ha)CONINUT ECONOMIC:- Operatia este de natura obtinerii de mijloace fixe pe seama investitiilor neterminate din exercitiul precedent si a lucrarilor de investitii din perioada curenta:- cresc mijloacele fixe receptionate;- scad imobilizarile corporale n curs urmare a finalizarii si punerii n functiune a mijlocului fix;- cresc veniturile din productia de imobilizari corporale pentru efortul financiar cu investitiile efectuate n exercitiul curent.

b)BILAN:A + x - x = PA + x = P + xc)CONTURI

+x (A)"Mijloace fixe diverse"20.000.000 lei-x (A)"Imobilizari corporale n curs"16.000.000 lei+x (P) "Venituri din productia de4.000.000 leiimobilizari corporale"R221xDR3231CR2722C

d)FORMULA CONTABIL:21x=%20.000.00023116.000.0007224.000.000

Operatia nr. 2- O societate comerciala acorda un avans antreprenorului general pentru realizarea unei lucrari de investitii n antrepriza. Valoarea avansului acordat prin banca este de 8.000.000 lei.ANALIZA CONTABIL: 737e48ha) CONINUT ECONOMIC:- Operatia presupune constituirea unui drept de creanta asupra furnizorului de mijloace fixe:- cresc imobilizarile corporale n curs cu valoarea avansului acordat ;- scad disponibilitatile banesti din contul de la banca.

b)BILAN:A + x - x = Pc)CONTURI

+x(A)"Imobilizari corporale n curs" 8.000.000 lei-x(A) "Conturi la banci n lei"8.000.000 leiR2231DR35121C

d)FORMULA CONTABIL231=51218.000.000

Operatia nr. 3Societatea comerciala nregistreaza situatia de lucrari facturata de antreprenor n valoare de 18.000.000 lei, TVA 19%.ANALIZA CONTABIL: 737e48ha) CONINUT ECONOMIC:- Operatia presupune evidentierea investitiei corporale n curs facturata de antreprenor:- scad activele imobilizate necorporale;- scade amortizarea nregistrata pna n momentul cedarii;-cresc cheltuielile extraordinare cu valoarea neamortizata a programului informatic cedat.

b)BILAN:A + x = P + xc)CONTURI

+x(A) "Imobilizari corporale n curs" 18.000.000 lei+x(A) "TVA deductibila"3.420.000 lei+x(P)"Furnizorideimobilizari"21.420.000 leiR2231DR24426DR2404C

d)FORMULA CONTABIL:%=40421.420.00023118.000.00044263.420.000

Operatia nr. 4Societatea comerciala nregistreaza decontarea obligatiei fata de antreprenor n suma de 21.420.000 lei, tinnd seama de avansul acordat acestuia n suma de 8.000.000 lei.

ANALIZA CONTABIL: a) CONINUT ECONOMIC:- Operatia presupune stingerea obligatiei fata de furnizori:- scade dreptul de creanta constituit din avansul acordat;- scad disponibilitatile banesti din contul de la banca;- scade obligatia fata de furnizori.

b)BILAN:A - x = P- xc)CONTURI

-x(A)"Imobilizari corporale n curs" 8.000.000 lei-x(A) "Conturi la banci n lei"13.420.000 lei-x (P) "Furnizori de imobilizari"21.420.000 leiR3231CR35121CR3404D

d)FORMULA CONTABIL:404=%21.420.0002318.000.000512113.420.000

Operatia nr. 5Se receptioneaza mijlocul fix pe seama lucrarii de investitii realizate n antrepriza la costul de productie de 18.000.000 leiANALIZA CONTABIL:a)CONINUT ECONOMIC:- Operatia este de natura intrarii n patrimoniu a mijloacelor fixe:- cresc mijloacele fixe;- scad imobilizarile corporale n curs.

b)BILAN:A + x - x = Pc)CONTURI

+x(A) "Instalatii ."18.000.000 lei-x(A) "Imobilizari corporale n curs"18.000.000 leiR2213xDR3231C

d)FORMULA CONTABIL213x=23118.000.000

Operatia nr. 6Se receptioneaza un brevet de inventator realizat n regie proprie la costul de productie de 7.500.000 leiANALIZA CONTABIL:a) CONINUT ECONOMIC:- Operatia este de natura receptionarii imobilizarilor necorporale:- cresc brevetele de inventie;- cresc veniturile din productia de imobilizari necorporale.

b)BILAN:A + x = P + xc)CONTURI

+x(A)"Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare"7.500.000 lei+x(P)"Venituri din productia de imobilizari corporale"7.500.000 leiR2205DR2722C

d)FORMULA CONTABIL:205=7227.500.000

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.

Ex.:Se produce un brevet in valoare de 5000 lei in 2 ani de zile , cate 2500 lei pe an:Cont debitorCont creditorSuma

233imobilizari necorporale in curs de executie721venituri din productia de imobilizari necorporale2500

in al 2-lea an

233imobilizari necorporale in curs de executie721venituri din productia de imobilizari necorporale2500

receptia brevetului la terminarea productiei

205concesiuni,brevete,etc..233imobilizari necorporale in curs de executie5000

Ex.:Realizare imobilizari in curs de la:Cont debitorCont creditorSuma

asociati

231imobilizari corporale in curs456decontari cu asociatii privind CS1000

furnizori

231imobilizari corporale in curs404furnizori de imobilizari1000

4426TVA deductibil404furnizori de imobilizari190

din regie proprie

231imobilizari corporale in curs722venituri din prod. de imobilizari corporale1000

acordarea de avansuri

231imobilizari corporale in curs5121banci lei1000

la terminare

212cladiri231imobilizari corporale in curs1000

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.

9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.

Se executa pe o perioada mai mare o cladire care va deveni mijloc fix al societatii. Cheltuielile de constructie de-a lungul perioadei sunt de 100000 lei, iar receptia mijlocului fis se face la costul de productie final de 115000 lei.

Cont debitorCont creditorSuma

60Xcheltuieli materii prime si consumabile30Xmaterii prime si consumabile80000

64Xchelt. Salarii si asigurari421 sau 43XXpersonal salarii sau contributii20000

231mijloace fixe in curs de executie722venituri din productia de MF100000

212MF constructii231mijloace fixe in curs de executie100000

212MF constructii722venituri din productia de MF15000

4426TVA deductibila4427TVA colectata21850(115000*19%)

10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand. 11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.

Vanzarea bunurilor in regim de consignatie atat pentru consignant cat si pentru consignatarConsignatarul= persoana care depune, persoana fizica sau juridicaConsignantul= societatea comerciala ce are prevazut in domeniul de activitate vanzarea prin consignatie.Contract de consignatieeste contractul intre consignatar si consignant prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului iar acesta poate gasi un comparator pentru bunurile primite, actionand insa in nume propriu in actul de vanzare cumparare al bunului.Monografie:Primirea in consignatie se face de la 3 posibili consignatari: 1. persoana fizica 2. persoana juridica neplatitoare de tva 3. persoana juridica platitoare de tva Presupunem ca societatea X primeste in consignatie bunul Y pentru care va primi la momentul livrarii pentru client un comision de 15 %. Valoarea bunului primit in consignatie este de 12.000 lei.La primirea bunului, societatea X este obligata sa intocmeasca Bonul de primire in consignatie (codul 14-3-2), pe care-l emite in 2 exemplare, unul la consignatar iar celalalt ramane la consignant.Daca societatea ce lasa in consignatie bunul este persoana juridica, aceasta va livra bunul pe baza unui aviz in care obligatoriuva mentiona marfa livrata in regim de consignatieInregistrarea in contabilitatea consignatiei a marfurilor primite in consignatie:Societatea X inregistreaza si extracontabil bunurile primite in regim de consignatie in contul 8033 Valori materiale primite in custodie la pretul de 12.000 lei.357Marfuri in custodie462Creditori diversi12.000 lei

8033Valori mat. primite in custodie12.000 lei

Inregistrarea in contabilitate a celui care livreaza bunul in consignatie ar fi urmatoarea:461Debitori371Marfuri12.000 lei

Stabilirea pretului de vanzare cu amanuntul in consignatie:1. daca primirea bunului este efectuata de la persoane fizice si persoane juridice neplatitoare de tvaPret de livrare de la consignatarprin bonul de primire in consignatie 12.000 leiComision 12.000 lei * 15% = 1.800 leiTva aferenta comision 12.000 lei * 19%= 342 leiPret de vanzare cu amanuntul 14.142 lei2. daca primirea bunului este efectuata de la persoane juridice platitoare de tvaComision 12.000 lei * 15% = 1800 leiTva13.800 lei * 19%= 2.622 leiPret de vanzare cu amanuntul 16.422 leiVanzarea efectiva a bunului primit in consignatie:1. In cazul in care consignatarul este neplatitoar de tva:5311Casa707Venituri vanzare marfa13.800 lei

5311Casa4427Tva colectata342 lei

2. In cazul in care consignatarul este platitor de tva:5311Casa707Venituri vanzare marfa13.800 lei

5311Casa4427Tva colectata2.622 lei

Consignantul anunta consignatarul ca bunurile au fost vandute iar consignatarul persoana juridica emite factura:1. Dacae persoana juridica neplatitoare de tva:411Clienti707Venituri vanzare marfa12.000 lei

2. Daca e persoana juridica platitoare de tva:411Clienti707Venituri vanzare marfa12.000 lei

411Clienti4427Tva colectata2.280 lei

Consignantul primeste factura si o inregistreaza astfel:1. Daca consignatarul este neplatitor de Tva:371Marfuri357Marfuri in custodie12.000 lei

371Marfuri378Adaos Comercial1.800 lei

371Marfuri4428Tva neexigibil342 lei

2. Daca consignatarul este platitor de Tva:371Marfuri357Marfuri in custodie12.000 lei

371Marfuri4426Tva deductibil2.280 lei

371Marfuri378Adaos commercial1.800 lei

371Marfuri4428Tva neexigibil342 lei

Descarcarea gestiunii:1. Pentru consignant:607Cheltuieli marfuri371Marfuri12.000 lei

378Adaos Comercial371Marfuri1.800 lei

4428Tva neexigibil371Marfuri342 lei

Si concomitant

8033Valori mat. primite in custodie12.000 lei

2. Pentru consignatar:607Cheltuieli cu marfa461Debitori12.000 lei

Achitarea bunului vandut prin consignatie:462Creditori diversi5311Casa12.000 lei

Incasarea bunului de catre consignatar:5311Casa411Clienti12.000 lei

Specific activitatii de consignatie este ca bunul intra in gestiune la momentul vanzarii iar reflectarea in contabilitatea consignatiei a veniturilor si cheltuielilor precum si a exigibilitatii tva se face, din momentul vanzarii, ca la orice marfa.

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.

Definitia amanetului (dex) = obiect de valoare lasat sau luat drept garantie.Definitia amaneteului (dr. Civil) = obiect de predat cuiva (unei societati comerciale, etc) drept garantie a restituirii creditului acordat: zalog, gaj, garantie depusa pentru plata unei datorii sau executarea unei lucrari; contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului un bun pentru garantarea datoriei.Contractul de amanet trebuie sa cuprinda cateva clauze obligatorii printre care: societatilor comerciale ce au in obiectul de activitate amanetul, le este interzis sa foloseasca bunul amanetat pana la trecerea acestuia in patrimoniul societatii prin neachitarea la termen a comisionului debitorului restituirea bunului gajat dupa achitarea integrala a creantei garantate gajul garantat este indivizibil si se stinge doar la momentul achitarii integrale a imprumutului, inclusiv a cheltuielilor generate de conservarea si pastrarea bunului amanetatParticularitatile contabilitatii unei case de amanet sunt multiple datorate modului in care sunt interpretate legile care confera activitatii de amanet o desfasurare legala!Regimul taxei pe valoare adaugata:Potrivit prevederilor art 147 din Codul Fiscal, persoana impozabila care urmeaza sa realizeze sau realizeaza operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumitapersoana impozabila cu regim mixt.Pentru casele de amanet, imprumuturile acordate de casele de amanet sunt operatiuni scutite conform art 141 din Codul fiscal.Aceleasi case de amanet exercita si operatiuni de livrare second-hand care sunt operatiuni taxabile. Ca urmare, casele de amanet sunt persoane impozabile care isi exercita dreptul de deducere conform art 147 din Codul Fiscal cu exceptia bunurilor second-hand care au regim special conform art 152/2 din Cod Fiscal.Regim special pentru second hand art 152/2 Cod Fiscal:Bunurile second sunt bunuri mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute de norme.Conform articolului 152/2, bunurilor second hand li se vor aplica regimul special de colectare a taxei la cota marja a profitului.O casa de amanet care vinde bunuri second hand aplica regimul special astfel:Daca valoarea de vanzare a bunurilor second hand sunt de 10.000 iar la cumparare acestea au o valoare de achizitie de 9.000 determinarea bazei impozabile se va efectua astfel:10.000 9.000 = 1.000Cota de TVA 24%Tva aferent marjei profitului 1.000*24/124 = 193.54Baza de impozitare: 1.000 193.54 = 806.46Atentie, nu sunt considerate bunuri second hand conform articolului 152/2 din codul fiscal:Aurul, argintul, si platina prezentate sub forme de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, lingouri, tuburi, sarma sau in orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure fie in aliaj cu alte metale.Calcul pro-rata: Pentru o societate comerciala nou infiintata care are un regim de deducere a taxei mixt Cf art 147 Cod Fiscal alineat (9) pro-rata se calculeaza provizoriu ca fiind o estimare a veniturilor obtinute pe o perioada calendaristica a anumui curent si se calculeaza ca fiind raportul dintre:Suma totala (fara taxa)a operatiunilor cu drept de deducere (bunuri si servicii)_____________________________________________________________________ Suma totala (fara taxa) a operatiunilor fara drept de deducere (bunuri si servicii)La sfarsitul anului exista obligatia de a calcula pro-rata definitiva si de a efectua regularizarea taxei deduse in functie de pro-rata definitiva. Atentie:Potrivit prevederilor art 152/2 alin (13) lit b) din Codul Fiscal in conditiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica acest regim.In conformitate cu prevederile pct.64 alin (7) lit e.) din Norme, persoana impozabila revanzatoare va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura sau orice alt document ce serveste drept factura. La factura se anexeaza declaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficat de nici o scutire de rambursare a taxei pentru cumpararea, importul sau achizita intracomunitara de bunuri livrate de persoana impozabila revanzatoare,Aceasta prevedere se aplica atunci cand sunt cumparate bunuri de la persoane fizice, acestea nefiind obligate sa emita facturi.Pe data de 01.02.N, casa de amanet AMA SRL incheie un contract cu o persoana fizica (PF), careia ii acorda un imprumut in suma de 1.000 lei pe termen de 3 luni, primind, in schimb, un bun de valoare.Comisionul casei de amanet este de 0,3 % pe zi.Inregistrari contabile :a. Acordarea imprumutuluiCont debitorCont creditorSuma

2678Alte creante imobilizate, "materiale primite in custodie"5311Casa in lei1.000 lei

8033"Valori primite in custodie"-1.000 lei

-data scadenta :01.05.N-comision : 270 lei-TVA pentru comision : 0 lei-imprumut : 1.000 leiData scadenta- 01.05.N

Comision270 lei

TVA pentru comision0

Imprumut1.000 lei

TOTAL :1.270 lei

La data de 01.05.N :b.1. PF ramburseaza imprumutul si comisionul primind in schimb bunul de valoareCont debitorCont creditorSuma

5311Casa in lei2678Alte creante imobilizate"materiale primite in custodie"1.000 lei

5311Casa in lei708Venituri din activitati diverse270 lei

5311Casa in lei4427TVA colectata0 lei

-8033"Valori primite in custodie"1.000 lei

b.2. PF nu restituie comisionul si imprumutul. Casa de amanet devine proprietara bunului de valoare.b.2.a. Casa de amanet hotaraste vanzarea bunului de valoare cu pretul evaluatPret evaluat1.000 lei

Adaos comercial500 lei

TVA120 lei

Baza de impozitare a activitatii de valorificare a bunului amanetat o reprezinta diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de valorificare a gajului cu exceptiile legale prevazute in Codul Fiscal!!!!1.500 1.000 = 500 lei500 * 24% = 120 lei1. Intrare in gestiune :Cont debitorCont creditorSuma

371Marfuri2678Alte creante imobilizate"materiale primite in custodie"1.000 lei

371Marfuri378Diferente de pret la marfuri500 lei

371Marfuri4428TVA neexigibila120 lei

-8033"valori primite in custodie"1.000 lei

2. Vanzare :Cont debitorCont creditorSuma

5311Casa in lei707Venituri din vanzarea marfurilor1.500 lei

5311Casa in lei4427TVA colectata120 lei

3. Descarcare gestiuneCont debitorCont creditorSuma

607Cheltuieli privind marfurile371Marfuri1.000 lei

378Diferente de pret la marfuri371Marfuri500 lei

4428TVA neexigibila371Marfuri120 lei

b.2.b Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar (exemplu : ceas de buzunar, evaluat la valoare de piata = 1500 lei)1. Inregistrare obiecte inventarCont debitorCont creditorSuma

303Obiecte inventar2678Alte creante imobilizate"materiale primite in custodie"1.000 lei

303Obiecte inventar7588Alte venituri din exploatare500 lei

635Cheltuieli impozite/taxe4427TVA colectata120 lei

b.3. PF doreste prelungirea termenului de amenetare cu 2 luni2 luni = 60 zile(1.000 *60)*0.3% = 180 leiValoarea de rambursare a bunului amanetat:180 + 270Valoarea noua a comisionului = 180+270=450 lei

13.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.

La casa de schimb valutar se efectueaza in luna decembrie 2010 urmatoarele operatii de vanzare/cumparare valuta de la/catre persoane fizice. (cursurile la euro nu corespund cu realitatea):01.12.2010 : Sold casa lei 3000

01.12.2010: Sold casa euro 1500

01.12.2010: Curs BNR 4.25

15.12.2010 : Curs BNR 4.3

15.12.2010 :Curs Cumparare euro 4.

15.12.2010: Curs Vanzare euro 4.54

31.12.2010: Curs BNR 4.4

Un client cumpara 2000 euro la cursul afisat de 4.550 lei / casa de schimb vinde euro!

Un client vinde 1500 la curs afisat de 4.54 lei/, casa de schimb cumpara euro!

5314 Casa in devize = 5311 Casa in lei 6000 lei (1500*4.0 curs afisat)

5314 Casa in devize = 708 Venituri din activitati diverse 450 lei (6450 val la curs BNR 6000 val la curs cumparare )

Conform legislatiei la venituri se va inregistra numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb valutar la momentul tranzactiei.

Sold final la sfarsitul zilei:

Sold casa lei : 3000 lei+8600+480-6000=6080 lei

Sold casa euro : 1500 - 2000 + 1500 = 1000

Sold casa euro echivalent lei: 6375-8600+6000+450=4225 lei

Sold casa euro 31.12.2010 : 1000 * curs BNR 4.4 =4400 lei

31.12.2010 La finalul lunii/anului se face reevalurarea la curs BNR al soldului din casa devize astfel:

Diferente de curs favorabile: 5314 = 765 175 lei Casa Venituri din diferente de curs (4400lei-4225lei)

Daca diferentele ar fi fost nefavorabile inregistrarea era:

665 = 5311 x leiCheltuieli din diferente de curs Casa

(diferenta dintre valoarea in devize* cursul din ultima zi a lunii minus diferenta dintre valoarea contabila in lei a soldului in devize

Ca activitati specifice casei de schimb valutar mai putem intalni urmatoarele cazuri:

a. Plusurile si minusurile in casa stabilite de catre persoana desemnata in firma sa verifice zilnic numerarul din casieria lei si casieria devize si registrele contabile aferente.

Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa este 5.600 lei iar numerar se stabileste o suma de 5.900 deci un plus de 300 lei iar la casa in valuta un sold de 3.000 iar numerar 3.100 un plus de 100 la curs BNR de 4.4

Se inregistreaza plusul astfel: 5311 = 758 300 leiCasa in lei Alte venituri din exploatare

5314 = 758 440 leiCasa in devize Alte venituri din exploatare (100 *4.4 curs BNR)

Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa de de 5.000 lei iar numerar se stabileste o suma de 4800 lei deci un minus de 200 lei, sold casa valuta 1500 , numerar se stabileste o suma de 1420 , un minus de 80 , ambele se imputa casierului!

Constatarea minusului: 658 = 5311 200 lei Alte cheltuieli de exploatare

658 = 5314 352 LEI Alte cheltuieli de exploatare (80-4.4 curs BNR)

Recuperarea debitului de la persoana vinovata prin facturare:

461 = 758 552 leiDebitori diversi Alte venituri din exploatare (200lei + 352lei)

461 = 4427 132.48 leiDebitori diversi Tva colectat

Incasarea debitului: 5311 = 461 200 lei Casa in lei Debitori diversi

5314 = 461 352 lei Casa in devize Debitori diversi (valoarea la data imputarii)

Presupunem ca incasarea debitului la casa in devize se face la curs de 4.5 curs BNR 5314 = 765 8 lei Casa in devize Venituri din diferente de curs (360 lei adica 80*4.5 352 adica 80*4.4)

b. Bancnote deteriorate si rascumparate

Presupunem ca la sfarsitul unei zile se constata deteriorarea unei bancnote de 100 ce nu mai poate fi pusa in circulatie si se hotaraste ca aceasta sa fie returnata Bancii Nationale care o rascumpara la o valoare de 75% din valoarea de pe piata! Curs BNR din data predarii bancnotei: 4.4 lei/

Predarea bancnotei: 671 = 5314 440 leiCheltuieli evenimente extraordinare Casa devize (100*4.4)

Recuperarea a 75% din valoarea bancnotei, valoarea rascumparata se face in lei pe baza unui document specific:

5311 = 768 330 lei Casa in lei Alte venituri financiare (440 lei*75%)

c.Bancnote false

Printre obligatiile casei de schimb valutar se numara si verificarea veridicitatii bancnotelor iar in cazul in care se constata bancnote false, se va anunta imediat organele competente.

Constatarea bancnotelor false dupa tranzactie fara a putea identifica persoana raspunzatoare de plasarea de bancnote false pe piata duce la imputarea prejudiciului de la personalul raspunzator, articol contabil prezentat mai sus!

d.Cecuri de calatorie:

Se cumpara Cecuri de calatorie de la un client, valoare CEC 1500 curs BNR 4.4

Curs afisat de casa de schimb 4.2 lei/ pentru cumparare euro

5324 = 5311 6300 leiAlte valori analtic recomandat Casa in lei (1500*4.2 curs afisat)

5324 = 708Alte valori analitic recomandat Alte venituri activitati diverse 300 lei ( 6600 lei adica 1500*4.4 curs BNR 6300 lei adica 1500 *4.2 curs afisat)

Remiterea CEC-ului catre banca emitenta, se face pe baza de borderouri:

5114 = 5324 Efecte remise spre scontare Alte valori analitic recomandat 6600 lei (1500*4.4-valoarea CEC-lui la curs BNR din data remiterii)

Incasarea CEC-ului prin banca curs BNR la data incasarii, 4.500 lei/

5124 = 5114 6600 lei Banca devize Efecte remise spre scontare 5124 = 765 150 lei Banca devize Venituri din diferente de curs (1500*4.5 1500*4.4)

14.Studiu de caz privind importul de stocuri.

O societate comerciala specializata in activitati de import deruleaza intr-o perioada de gestiune, urmatoarele operatiuni:import de materii prime 5000 euro la cursul valutar 3,5 ron/euro;obligatiile vamale sunt: taxe vamale 10%, accize 2%, TVA 24%.Aceste materii prime se transforma in produse finite, motiv pentru care firma achizitioneaza pe baza de facture fiscal urmatoarele stocuri: material auziliare 1000 ron + TVA, materiale consumabile 800 ron + TVA.Costul de obtinere al produselor finite este 30.000 ron. Produsele finite se vand prin depozit en-gross cu ados commercial 1% si TVA 24%. Pentru obtinerea valutei necesare achitarii furnizorului extern, firma participa la licitatie valutara, comision de licitatie 0,7% si curs valutar de 3,7 ron/eur. La inventariere se constata un minus de produse finite de 1000 ron, ce se imputa persoanei vinovate de paguba produsa.ObservatiiCheltuielie in gestiune se preiau in grupa 92: activitati de baza si auxiliare sunt cheltuieli directe, iar cheltuielile cu utilitatile sunt cheltuieli indirecte de productie.Veniturile in gestiune se preiau in grupa 93.Cheltuielile si veniturile extraordinare nu se preiau in contabilitatea de gestiune.Nota interna de import:1. Valoarea in vama: 5.000 euro x 3,5 ron/eur = 17.500 ron2. Taxe vamale: 17.500 x 10% = 1.750 ron3. Accize: 17.500 x 2% = 350 ron4. Baza impozabila pentru TVA: 17.500 + 1.750 + 350 = 19.600 ron5. TVA: 19.600 x 19% = 4.704 ronInregistrarea importului de materii prime (factura, DVI, document de transport): 301 = 401 17.500 ronObligatiile vamale: 301 = % 2.100 ron 446.01/t.v. 1.750 ron 446.02/accize 350 ronInregistrare TVA: 4428 = 446.03 /tva 4.704 ronObservatie: se inregistreaza TVA de pe DVI ca TVA neexigibil.Achitarea prin banca a obligatiilor vamale (ordin de plata): % = 5121 5.824 ron 446.01 1.750 ron 446.02 350 ron 446.03 4.704 ron 4426 = 4428 4.704 ron

Achizitia altor stocuri(factura fiscala): % = 401 2.232 ron 3021 1000 ron 3028 800 ron 4426 432 ronDarea in consum a stocurilor (bonuri de consum): 6021 = 3021 1000 ron 921 = 901 21.400 ron 6028 = 3028 800 ron (daca face parte din obiectul principal de activiatate) 601 = 301 19.600 ronObtinerea produselor finite (raport de productie):345 = 711 30.000 ron 931 = 902 30.000 ron(cont colector de venituri)Vanzarea produselor finite:4111 = % 35.137,80 ron 931= 902 30.300 ron701 30.000+30.000 x1% = 30.3004427 4.837,80Descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute :711 = 345 30.000 ron 931 = 902 -30.000 ronAchizitionarea de valuta prn licitatie:5.000 euro x 3,70 ron/euro = 18.500 ronCommision 0,7%: 18.500 ron x 0,7% = 129,50 ron5125 = 5121 18.629,50 ron627 = 5125 129,50 ron 921 = 901 129,50 ron5124 = 5125 18.628,50 ronAchitarea facturii externe prin valuta obtinuta prin licitatie valutara:Evaluarea obligatiei de plata la data importului: 5.000 euro x 3,50 ron = 17.500 ronEvaluarea obligatiei de plata la data platii: 5.000 euro x 3,70 ron = 18.500 ronDiferenta de curs negative 1.000 ron % = 5124 18.500 ron 401 17.500 ron 665 1.000 ron 921 = 901 1.000 ronInregistrarea rezultatului inventarierii: 711 = 345 1.000 ron 931 = 902 - 1.000 ronImputarea minusului: 4252 = % 1.171,26 ron 758 1010 ron 931 = 902 1.010 ron 4427 161,26 ron 931 = 902 1.010 ronInchiderea contului 921: 902 = 921 22.529,50Inchiderea contului 902: 903 = 902 -7.780,50Inchiderea contului 901: 901 = 903 -7.780,50Inchiderea contului 931: 901 = 931 30.310Soldul contului 903 este acelasi cu al contului 121, cu exceptia cazului in care exista cheltuieli si venituri exceptionale.

14.Studiu de caz privind exportul de stocuri.

Se vand la extern, din stoc, marfuri la pretul de 20.000 euro in conditia de livrare franco fronitiera importatorului. Asigurarea 2.400 Euro, transportul extern 1.600 Euro. Cursul euro la data facturii este de 1 Euro = 4.2 lei, incasarea contravalorii marfurilor are loc la 20 de zile cand cursul euro este de 1 euro = 4,10 lei. Costul marfurilor respective este de 50.000 lei.Livrarea marfurilor: valoarea marfii: 20.000 euro x 4,2 = 84.000 lei; asigurarea: 2.400 euro x 4,2 = 10.080 lei transport extern: 1.600 euro x 4,2 = 6.720 lei valoarea externa franco fronitiera: 100.800 Inregistrarea in evidenta contabila: 4111 = % 100.800 lei Clienti 707 Venituri din vanzarea marfurilor 84.000 lei 708 Venituri din activitati diverse 16.800 lei Inregistrarea cheltuielilor de asigurare:

613 = 401.2 10.080 lei Cheltuieli cu primele de asiguarare Furnizori externi 2.400 euro x4,2 = 10.080 lei Plata asigurarii cu ordin de plata: 401.2 = 5124 10.080 lei Furnizori externi Conturi la banci in devize 2.400 euro x4,2 = 10.080 lei Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 50.000 lei Cheltuieli privind marfurile Marfuri

Incasarea contravalorii marfurilor de la clientul strain la cursul de 1 euro = 4,10 leiValoarea la data facturii: 20.000 euro x 4,2 = 84.000 lei;Valoarea la data incasarii: 20.000 euro x 4,1 = 82.000 leiDiferenta nefaorabila de curs valutar: 2.000 lei % = 665 84.000 lei 5124 Conturi la banci in devize Cheltuieli din diferente de curs valutar 82.000 lei 4111 2.000 lei Clienti Se inregistreaza si se achita cheltuielile de transport extern conform facturii trimise de furnizor (care a efectuat transportul): 624 = % Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 5124 Conturi la banci in devize 765 Venituri din diferente de curs valutar 1.600 euro x 4,1 = 6.560 lei 160

16.Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.

17.Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.

La nceputul lunii martie a anului 2010, societatea ALFA cumpr de la un furnizor cu sediul n Statele Unite ale Americii, materii prime n valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt transportate pe cale naval, iar cumprtorul intr n posesia materiilor prime din momentul n care bunurile sunt ncrcate pe nav, n portul vnztorului. n data de 10 martie 2010, transportatorul efectueaz n numele cumprtorului, att ncrcarea, ct i recepia bunurilor.Cursul valutar utilizat la data recepiei este cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din ultima zi bancar anterioar operaiunii privind recepionarea bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor recepionate este de 3,0200 lei/dolar (acesta fiind de fapt, cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei n data de 9 martie 2010, ultima zi bancar anterioar operaiunii de recepie din data de 10 martie 2010).Cu aceast ocazie, vnztorul transfer cumprtorului, att proprietatea, ct i riscurile i beneficiile. Recepia bunurilor se face de ctre transportator n numele cumprtorului. La recepie nu se constat diferene fa de cantitatea livrat de vnztor, moment n care transportatorul confirm cumprtorului existena bunurilor solicitate i transmite o copie a facturii primite de la furnizor i o copie a procesului-verbal de recepie. Pe toat perioada transportului pn la predarea bunurilor ctre cumprtor, acestea se afl n proprietatea cumprtorului i n rspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face n 7 zile calendaristice de la ncrcarea bunurilor pe nava transportatorului, respectiv 17 martie 2010. Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2,9000 lei/dolar.Bunurile ajung n ar n data de 12 mai 2010. Odat ajunse n ar, transportatorul pred cumprtorului materiile prime i factureaz ctre acesta cheltuielile de transport n valoare de 5.000 dolari. Data la care cumprtorul a acceptat factura de transport este 12 mai 2010, iar cursul valutar utilizat la reflectarea n contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,2000 lei/dolar (cursul de schimb valutar comunicat de BNR n data de 11 mai 2010).n perioada imediat urmtoare, cumprtorul vmuiete bunurile importate i pltete taxele vamale n sum de 12.800 lei i TVA n sum de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de transport se face n 2 zile calendaristice de la data facturrii, respectiv n data de 14 mai 2010, la cursul valutar de 3,2200 lei/dolar.Cursul valutar utilizat la data decontrii este cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de BNR din 13 mai 2010, ultima zi bancar anterioar operaiunii de decontare din data de 14 mai 2010.Odat ajunse la cumprtor, materiile prime importate sunt date n consum n vederea prelucrrii acestora.n contabilitatea cumprtorului, materiile prime n curs de aprovizionare pentru care s-au transferat riscurile i beneficiile aferente se reflect astfel:1. Recunoaterea stocurilor la momentul transferului riscurilor i beneficiilor (10 martie 2010). Evaluarea stocurilor se face pe baza documentaiei transmise/confirmate de transportator, utilizndu-se cursul valutar comunicat de BNR din ultima zi bancar anterioar operaiunii de recepie, respectiv cel din data de 9 martie 2010. Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000 dolari x 3,0200 lei/dolar). ntruct stocul deinut este n curs de aprovizionare, recunoaterea se face, dup natura acestuia, n conturile din grupa 32 stocuri n curs de aprovizionare.

321 Materii prime n curs de aprovizionare = 401 Furnizori 135.900 lei2. n data de 17 martie 2010 se pltete furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de 2,9000 lei/dolar (curs comunicat de BNR n data de 16 martie 2010). Contravaloarea n lei a sumei pltite n valut reprezint 130.500 lei (45.000 dolari x 2,9000 lei/dolar). Diferenele de curs valutar favorabile, nregistrate la data plii, sunt de 5.400 lei [45.000 dolari x (3,0200 lei/dolar - 2,9000 lei/dolar)] 401 Furnizori = % 135.900 lei 5124 Conturi la bnci n valut 130.500 lei 765 Venituri din diferene de curs valutar 5.400 lei3. Preluarea efectiv de la transportator, a materiilor prime importate, vmuirea acestora i recunoaterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziie prin nregistrarea tuturor cheltuielilor atribuibile costului de achiziie. Astfel, costul de achiziie al materiilor prime, n valoare de 164.700 lei, cuprinde:- pre de achiziie, stabilit la data recepiei, n valoare de 135.900 lei;- cheltuieli de transport-aprovizionare, n valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,2000 lei/dolar);- taxele vamale, n valoare de 12.800 lei.TVA pltit n vam n sum de 27.360 lei nu este inclus n costul de achiziie ntruct aceast tax este recuperabil. 301 Materii prime = % 164.700 lei 321 Materii prime n curs de aprovizionare 135.900 lei 401 Furnizori 16.000 lei 446 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 12.800 lei

4. Plata cheltuielilor de transport n valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x 3,2200 lei/dolar) i nregistrarea diferenelor de curs valutar nefavorabile, aferente plii acestora, n valoare de 100 lei [5.000 dolari x (3,2000 lei/dolar - 3,2200 lei/dolar)]:

% = 5124 Conturi la bnci n valuta 16.100lei 401 Furnizori 16.000 lei 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar 100 lei

5. Plata taxelor vamale i a TVA, calculate n vam:

% = 5121 Conturi la bnci n lei 40.160 lei 446 Alte impozite, taxe i vrsminte assimilate 12.800 lei 4426 Taxa pe valoarea adugat deductibil 27.360 lei6. nregistrarea consumului de materii prime:.

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 164.700 lei

18.Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

O entitate trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoarea de 100.000 ron. Prelucrarea costa 20.000 ron la care se adauga TVA 3.800 ron. Dupa prelucrare materiile prime sunt returnate beneficiarului. Notele contabile care reflecta aceste operatiuni sunt:- transferul materiilor prime in gestiunea entitatii prelucratoare:

351 Materii si materiale aflate la terti = 301 Materii prime 100.000 ron

- ca urmare a prelucrarii se factureaza cei 23.800 ron. Suma fara TVA majoreaza valoarea materiilor prime reflectandu-se tot in contul 301, astfel:

% = 401 Furnizori 23.800 ron 301 Materii prime 20.000 ron 4426 Tva deductibila 3.800 ron

- materiile prime o data prelucrate se trimit inapoi unitatii beneficiare, astfel:

301 Materii prime = 351 Materii si materiale aflate la terti 100.000 ron

presupunem ca un lot de materii prime in suma de 100.000 ron sunt trimise unei alte entitati in vederea efectuarii unor reparatii minore, facturate ulterior la suma de 1.000 ron plus TVA.Notele contabile in acest caz sunt:- trimiterea materiilor prime spre prelucrare:

351 Materii si materiale aflate la terti = 301 Materii prime 100.000 ron

- facturarea reparatiei. Spre deosebire de cazul de mai sus, reparatia se inregistreaza direct pe cheltuiala (doar in cazul in care se aduce un plus de valoare unui activ (o imbunatatire a parametrilor initiali) valoarea lucrarilor efectuate asupra unui activ se inregistreaza ca o majorare a valorii acelui active. Daca in schimb are loc doar o mentinere a parametrilor normali de functionare (cum este cazul reparatiei) , contravaloarea lucrarii se inregistreaza direct ca si cost. % = 401 Furnizori 1.190 ron 611 Cheltuieli de intretinere si reparatii 1.000 ron 4426 Tva deductibila 190 ron

- returnarea produselor entitatii :301 Materii prime = 351 Materii si materiale aflate la terti 100.000 ron

19.Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti

20.Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.

21.Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.

22.Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventor.

23.Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila.

O societate care nu a mai desfasurat activitate o perioada de peste 4 ani are in balanta stocuri de produse alimentare pe care ar vrea sa le inchida. Acestea sunt expirate si fizic aruncate. Vom vedea, in cele ce urmeaza, care este modalitatea corecta de a le scoate din gestiune cu costuri minime in ceea ce priveste taxele si impozitele.Pentru a beneficia de cheltuiala deductibila cu scaderea din gestiune a marfurilor degradate, deterioarate etc, precum si de a nu colecta TVA, se poate proceda la calcul de perisabilitati.Acestea sunt reglementate de HG 831/2004 , pentru aprobarea Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.Din aceasta reglementare, pe scurt, rezulta urmatoarele:- perisabilitatile se aplica de catre societatile platitoare deimpozitpe profit;- periabilitatile sunt scazaminte care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, farimitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica);-in cadrul perisabilitatilor nu se includ pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora;- perisabilitatile se calculeaza numai dupa efectuarea inventarierii, prin verificarea faptica a cantitatilor de produse existente in magazin, stabilite prin cintarire, numarare, masurare si prin alte procedee. Inventarierea trebuie efectuata conform Ordinul 2861/2009 ;- limitele maxime de perisabilitati, pentru activitatea dvs, s-ar regasi in Anexa 1, colona 5 (daca aveti comert cu amanuntul) sau coloana 4 (daca aveti comert engros) si se vor aplica, deci, la valoarea de inregistrare a marfurilor vindute intre doua inventare;- perisabilitatile se aproba de administratorul firmei, odata cu inventarierea marfurilor.

Rezulta, asadar, ca primul pas este efectuarea inventarului, care trebuie consemnat in listele de inventariere. Comisia de inventariere stabileste rezultatele inventarierii prin compararea datelor inscrise in listele de inventar cu datele din evidenta tehnico-operativa si din contabilitate (plusuri, minusuri, marfa degradata etc) si le consemneaza in procesul verbal de inventariere. Elementele pe care trebuie sa le contina acest proces verbal sunt stipulate la art. 42 din Nrmele din 9 octombrie 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, aprobate prin OMFP 2861/2009. In acest proces verbal, comisia propune modalitatile de valorificare a rezultatelor inventarierii. Procesul verbal de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data inchiderii operatiunii de inventariere, administratorului firmei in vederea aprobarii propunerilor comisiei de inventar.

Dupa aprobarea de catre administratorul firmei a modalitatilor de rezolvare a rezultatelor inventarierii, se intocmeste Procesul-Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasarea unor bunuri materiale(Cod 14-2-3/aA) - prevazut la punctul IV din OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificarile si completarile ulterioare.

Apoi se procedeaza la valorificarea inventarului astfel:- se compenseaza plusurile cu minusurile, la produsele fungibile (usor de confundat);- se verifica daca minusurile pot fi imputate si se emite decizia de imputare (cod 14-8-2) conform modelului din OMFP 3512/2008 ;- se verifica daca minusurile / produsele degradate se incadreaza in normele de consum tehnologic sau sunt determinate de cauze de forta majora;- apoi se determina minusul de inventar rezultat dupa eliminarea tuturor cauzelor de mai sus;- se determina perisabilitatile, prin aplicarea procentului prevazut in Anexa 1 la valoarea de inregistrare a marfurilor vindute intre doua inventare.

Daca valoarea minusurilor este mai mica decit valoarea perisabilitatilor, atunci acest minus va fi scazut din gestiune si din contabilitate, generind o cheltuiala deductibila si fara a se colecta TVA.Daca valoarea minusului este mai mare decit valoarea perisabilitatilor, in contabilitate se va evidentia scaderea marfii cu intreaga valoare a minusului, dar deductibila va fi doar cheltuiala aferenta valorii perisabilitatilor. Pentru diferenta, cheltuiala este nedeductibila si se colecteaza TVA.

Nota contabila pentru reflectarea descarcarii din gestiune a marfurilor lipsa (perisabilitati) este cea aferenta oricarei iesiri de marfa la un magazin de desfacere cu amanuntul: %=371 607 378 4428

Pentru contul 607, din punct de vedere fiscal, se va tine o evidenta extracontabila sau se vor crea doua analitice: pentru partea deductibila - care se incadreaza in perisabilitati - si pentru partea nedeductibila - care nu se incadreaza in perisabilitati si pentru care se va calculatva24%.TVA-ul se inregistreaza:

635=4427

(635estenedeductibil).Daca activitatea este de comert engros, atunci inregistrarea scaderii din gestiune va fi:

607 = 371

tinindu-se cont de partea deductibila (aferenta perisabilitatilor) din contul 607.

La partea nedeductibila se va colecta TVA.Insa, asa cum reiese si din conditiile de aplicare a perisabilitatilor, daca stocurile respective sunt de foarte mult timp nedescarcate, nevalorificate etc nu se mai poate pune problema calculul perisabilitatilor, intrucit nu sunt indeplinite conditiile stabilite la art. (1) din Norma: "Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica)". Acestea s-ar incadra la art. 2: "Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora."

Deci, stocurile avand o vechime foarte mare, acest lucru poate fi inclus in cauze de natura neglijentei sau imputabile (nu s-au luat masuri la momentul respectiv pentru valorificarea stocurilor a caror perioada de valabilitate se apropia de final sau nu au fost depozitate / tinute in conditii optime). Ca urmare, opinez ca nu se pot determina perisabilitati pentru aceste stocuri foarte vechi.Avand in vedere faptul ca din ceea ce mentionati rezulta ca marfurile nu mai exista fizic, nu se poate aplica art. 128 alin. (8) dincodul fiscal, in sensul necolectarii TVA, deoarece nu sunt indeplinite conditiile mentionate la punctul 12 din norme, respectiv:" In sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:a) bunurile nu sunt imputabile;b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse in aceasta categorie si produsele accizabile pentru care autoritatea competenta a emis decizie de aprobare a distrugerii in cadrul antrepozitului fiscal;c) se face dovada ca bunurile au fost distruse."Ca urmare, descarcarea lor din gestiune, pe baza de inventar si Proces-Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasarea unor bunuri materiale(Cod 14-2-3/aA), va genera cheltuiala nedeductibila (contul 607), conform art. 21 alin. (4) litera c) din Codul fiscal si colectare de TVA, (635 = 4427, cheltuiala nedeductibila), conform art. 128 alin. (4) litera d) dincodul fiscal.De asemenea, trebuie intocmita autofactura pentru TVA colectata, conform art. 155 alin. (2) dincodul fiscalsi punctului 70 alin. (1) litera d) din normele data in aplicarea acestui articol.

24.Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de forta majora.

25.Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa.

26.Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

1. Se nregistreaz recepia de materii prime (200 mc lemn rotund rinos) n valoare de 32000 lei de la Ocolul Silvic Scuieni conform factura nr. 4567/25. 10. 2009, TVA 24% taxare invers:

301 Materii prime" = 401 Furnizori"32.000 lei 4426 TVA deductibil" = 4427 TVA colectat"... 7.680 lei

2. Se nregistreaz recepia de materii prime ( 10 mc lemn rotund rinos) de la persoan fizic Caragia Daniel, legitimat cu CI seria XG nr. 369396, n valoare de 1500 lei TVA 24% conform bon de vnzare nr. 98765/26. 11. 2009: % = 401 Furnizori".. 1.860 lei 301 Materii prime" 1.500 lei 4426 TVA deductibil".. 360 lei3. Se nregistreaz recepie la piese de schimb pentru maina de tiat lemn in valoare de 42000 lei. TVA inclus, de la SC SSAB Impex SRL. conform factura nr. 241/03. 11. 2009:

% = 401 Furnizori".42.000 lei3024 Piese de schimb"..33.870 lei4426 TVA deductibil".8.130 lei

4. Se nregistreaz recepia de combustibil ( 400 litri motorin) n valoare de 1720 lei, TVA 24% de la SC Mol-Petrol SRL, conform factura ne. 00123/07. 11. 2009:

% = 401 Furnizori"... 2.133 lei3022 Combustibili"...1.720 lei4426 TVA deductibil"... 413 lei

5. Societatea nregistreaz cheltuieli cu energia electric furnizat de SC Electrica SA, n valoare de 2000 lei plus TVA 24%, conform factura nr. 78943/28. 11. 2009: % = 401 Furnizori"...2480 lei 605 Cheltuieli privind energia i apa"...2000 lei 4426 TVA deductibil"...480 lei6. Se achit, la scaden, factura cu energia, din contul de disponibiliti, cu ordinul de plat nr. 789/8. 12. 2009, aa cum rezult din extrasul de cont primit de la banc:

401 Furnizori" = 512 "Conturi la bnci n lei"..2480 lei

7. Se emite bilet la ordin pentru furnizorul de materie prim, Ocolul Silvic Scuieni:

nregistrarea emiterii biletului la ordin401 Furnizori" = 403 Efecte de pltit"..32000 lei nregistrarea plii biletului la ordin prin banc 403 Efecte de pltit" = 5121 Conturi la bnci n lei ".32000 lei

8. Societatea achiziioneaz n luna octombrie 2009, din Germania, un utilaj pentru prelucrare material lemnos in valoare de 18000 euro, la un curs valutar de 4016lei/euro. Pentru decontare, emite un bilet la ordin n favoarea furnizorului extern n valoare de 15000 lei, la un curs de 4.18lei/euro. La scaden. n cursul lunii noiembrie2009, cursul valutar este de 4.20lei/euro. nregistrarea recepiei utilajului2131 Echip.tehn.(maini,utilaje i instal. de lucru) = 404 Furnizori de imobilizri"74880 lei nregistrarea emiterii biletului la ordin n favoarea furnizorului extern( valoarea nominala a datoriei este 74880 lei, valoarea nominal a biletului la ordin emis este 18000 euro x 4.18lei/euro = 75240 lei, diferena nefavorabil de curs valutar este 360 lei).

% = 405 Efecte de pltit pentru imobilizri .............................75240 lei 404 Furnizori de imobilizri"..................74880 lei 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar"..360 lei nregistrarea achitrii la scaden a biletului la ordin emis (valoarea nominal a biletului la ordin este 752400 lei, valoarea actual a biletului la ordin este 18000 euro x 4.20lei/euro =75600 lei diferena nefavorabil de curs valutar este 300 lei).

% " 5124 Conturi la bnci n valut"...75600 lei 405 Efecte de pltit pentru imobilizri"...75240 lei 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar"..360 lei

9. Societatea comercial Omiflores SRL acord societii Gabi Internaional SRL un avans comercial n valoare de 108000 lei, plus TVA 19% n vederea achiziionrii unei platforme remorc pentru transport buteni. Preul de facturare a mijlocului fix livrat ulterior este de 208000 lei; plus TVA 24%. Se deconteaz avansul comercial precum i restul de plat prin virament bancar.

nregistrarea acordrii avansului prin banc % = 5121 Conturi la bnci n lei"...133.920 lei 409 Furnizori debitori"...108.000 lei 4426 TVA deductibil"..25.920 lei nregistrarea achiziionrii mijlocului de transport % = 404 Furnizori de imobilizri"..257920 lei 2133 Mijloace de transport"...208000 lei 4426 TVA deductibil"..49920 Iei nregistrarea decontrii avansului acordat % = 409 Furnizori debitori".108000 lei 404 Furnizori de mobilizri"........................................... 133920 lei4426 TVA deductibil"............................................................... -25920 lei nregistrarea achitrii datoriei rmase404 Furnizori de imobilizri" = 5121 Conturi la bnci n lei"....128520 lei

27.Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

Cresterea creantelor:Cont debitorCont creditorSuma

acceptare efecte comerciale prezentate de clienti la plata

413efecte de primit de la clienti4111clienti1000

diferente de curs favorabile la finalul anului

413efecte de primit de la clienti765venituri din dif. de curs100

Micsorarea creantelor:Cont debitorCont creditorSuma

la avalizarea cambiilor si biletelor la ordin

5113efecte de incasat413efecte de primit de la clienti1000

dif. nefavorabile de curs la finalul anului

665chelt cu dif. de curs413efecte de primit de la clienti100

dif. nef. de curs la lichidarea efectelor de primit in devize

665chelt. cu diferente de curs413efecte de primit de la clienti45

sume incasate de la clienti

5121banci lei413efecte de primit de la clienti450

Primirea si incasarea de cambii pt. creante create la vanzarea de marfuri:Cont debitorCont creditorSuma

4111clienti707venituri din vanzarea marfurilor1000

4111clienti4427TVA colectata190

scoaterea din gestiune

607chelt cu marfurile371marfuri725

primirea cambiei

413efecte de primit de la clienti4111clienti1190

incasarea cambiei

5113efecte de incasat413efecte de primit de la clienti1190

5121banci lei5113efecte de incasat1190

varianta : scontarea efectelor

5114efecte remise spre scontare413efecte de primit de la clienti1190

5121banci lei5114efecte remise spre scontare1000

666chelt. privind dobanzile5114efecte remise spre scontare100

627chelt cu serviciile bancare5114efecte remise spre scontare90

Emiterea de efecte de comert (cambii) pentru datoriile fata de un furnizor:Cont debitorCont creditorSuma

371marfuri401furnizori1000

4426TVA deductibila401furnizori190

emiterea cambiei

401furnizori403efecte de platit1190

plata la scadenta a cambiei

403efecte de platit5121banci lei1190

Reinnoirea efectelor de comert daca efectul comercial este inca la tragator:Cont debitorCont creditorSuma

in contabilitatea tragatorului

anularea efectului comercial (cambia) initial

4111clienti413efecte de primit de la clienti5000

contarea dobanzii penalizatoare

4111clienti766venituri din dobanzi150

reinnoirea cambiei cu val. nominala+dobanda

413efecte de primit de la clienti4111clienti5150

in contabilitatea trasului

anularea efectului anterior

403efecte de platit401furnizori5000

inregistrarea dobanzii penalizatoare

668alte cheltuieli financiare401furnizori150

crearea unui nou efect comercial (cambie)cu val. nominala+dobanda

401furnizori403efecte de platit5150

Recuperarea efectului comercial de la andosist:Cont debitorCont creditorSuma

in contabilitatea tragatorului

remitere efect comercial

5113efecte de incasat413efecte de primit de la clienti5000

recuperare efect comercial

4111clienti5113efecte de incasat5000

cheltuieli suplimentare

627chelt cu serviciile bancare5121banci lei10

imputarea chelt suplimentare clientilor

4111clienti627chelt cu serviciile bancare5000

401furnizori403efecte de platit5150

Contabilitatea CEC-urilorCont debitorCont creditorSuma

facturare servicii

4111clienti704venituri servicii prestate1000

4111clienti4427TVA colectata190

primire CEC

5112cecuri primite spre incasare4111clienti1190

incasarea efectiva a cecului la termen

5121banci lei5112cecuri de incasat1190

Contabilitatea decontarii prin forfetareCont debitorCont creditorSuma

valoarea creantelor vandute

5121banci lei411clienti1000

taxa de forfetare achitata inst. financiare

668alte chelt. financiare5121banci lei50

sau retinerea taxei de forfetare din creanta

5121banci lei411clienti950

668alte chelt. financiare411clienti50

Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mare decat cea negociata:Cont debitorCont creditorSuma

contare suma negociata

5121banci lei411clienti1000

diferenta dintre suma inregi