APLICATII FISCALITATE

1

APLICATII FISCALITATE

Impozitul pe profit

Aplicatia nr.1

O societate comerciala inregistreaza la sfarsitul anului 2011 venituri totale in suma de

892.000 ron iar cheltuielile totale sunt in suma de 915.000 ron, din care cheltuieli cu dobanzi

41.400 ron si cheltuieli cu impozitul pe profit inregistrate in primele trei trimestre de 3.500

ron. Gradul de indatorarea a capitalului este de 3,2

. Sa se calculeze impozitul pe profit

aferent anului 2011 si diferenta de impozit pe profit de plata/de recuperatin ipoteza ca

impozitul pe profit constituit in cursul anului a fost achitat la termenele legale.

Rezolvare:

Rezultatul contabil=Venituri totale – Cheltuieli totale = 892.000-915.000= - 23.000

(pierdere)

Rezultatul impozabil=Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile= 892.000 –

(915.000 – 41.400 – 3.500)=21.900 (profit impozabil)

Impozitul pe profit=21.900*16%=3.504

Diferenta de impozit pe profit (de plata)=3.504-3.500=4 ron

Aplicatia nr.2

O societate comerciala platitoare de impozit pe profit prezinta in decursul anului 2011

urmatoarea situatie:

Luna

Venituri

cumulat

e de la

inceputu

l anului

Cheltuie

li

cumulat

e de la

inceputu

l anului

Venituri

neimpozabile

cumulate de la

inceputul

anului

Cheltuieli

nedeductibil

e cumulate

de la

inceputul

anului Rezultat

fiscal

Impozit

pe profit

Impozit pe

profit de

inregistrat

ian 7.000 2.000 0 0 5.000 800 800

feb 8.500 3.000 10 10 5.500 880 80

mar 9.800 4.000 20 10 5.790 926 46

apr 10.000 4.500 20 10 5.490 878 -48

mai 11.000 5.000 20 15 5.995 959 81

iun 11.500 7.000 30 20 4.490 718 -241

iul 11.800 10.500 35 30 1.295 207 -511

aug 12.000 14.000 35 30 -2.005 0 -207

sept 12.200 14.500 40 35 -2.305 0 0

oct 17.000 14.800 45 35 2.190 350 350

nov 19.000 15.000 50 35 3.985 638 287

dec 23.500 17.800 50 40 5.690 910 273

Cheltuiala cu impozitul pe profit este considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal.

In cazul in care gradul de indatorare al capitalului este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile sunt

nedeductibile din punct de vedere fiscal

2

Aplicatia nr.3

O societate comerciala platitoare de impozit pe profit isi desfasoara activitatea prin

intermediul a doua puncte de lucru: 1 magazin alimentar si 1 bar de noapte. Veniturile totale

ale societatii comerciale au fost de 100.000 din care 80.000 din activitatea barului.

Cheltuielile directe legate de activitatea barului sunt de 50.000 si cheltuielile directe legate de

magazinul alimentar sunt de 8.000. Cheltuielile generale ale societatii sunt de 20.000 si vor fi

repartizate pe cele doua activitati in functie de ponderea veniturilor in total venituri.

Determinare rezultat pentru activitatea magazinului alimentar:

Cheltuieli directe: 8.000

Cheltuieli indirecte: 20.000 * 20% = 4.000

Venituri: 20.000

Profit/pierdere: 20.000 – (8.000+4.000)= 8.000

Impozit pe profit: 16% * 8.000 = 1.280

Determinare rezultat pentru activitatea barului de noapte:

Cheltuieli directe: 50.000

Cheltuieli indirecte: 20.000 * 80% = 16.000

Venituri: 80.000

Porfit/pierdere: 80.000 – (50.000+16.000) = 14.000

Impozit pe profit: 14.000 * 16% = 2.240

5% din veniturile obtinute: 80.000 * 5%= 4.000

Impozit pe profit datorat: 4.000 (deoarece 4.000 > 2.240)

TOTAL IMPOZIT PE PROFIT DATORAT: 1.280 + 4.000 = 5.280

Aplicatia nr.4

S.C. “X” S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar “N” cheltuieli totale de 2.500.000

lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului

financiar curebt este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele

cheltuieli particulare:

- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA;

- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;

- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate

8.000 lei;

- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;

- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor

3.500 lei;

- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus, stocul de marfa

nefiind asigurat 3.600 lei.

Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.N intreprinderea a

constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.

In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:

- venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;

3

- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii

judecatoresti definitive si irevocabile 2.000 lei;

- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.

Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei,

din care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.

Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:

a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

Cont debitor Cont creditor Valoare

121 ./.

6 - cheltuieli

2.500.000

2.500.000

b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:


./.

7 - venituri

121 4.500.000

4.500.000

c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului:

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul contabil = 4.500.000 – 2.500.000 = 2.000.000 lei.

d. calculul si contabilizarea rezervei legale:

Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5%

Rezerva legala = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei

Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are deja constituita

din exercitiile financiare anterioare valoarea de 160.000 lei. Valoarea maxima deductibila

a rezervei legale este de 20% din capitalul social subscris si varsat, adica 200.000 lei.

Diferenta deductibila pe care o poate constitui intreprinderea este de 40.000 lei.


121 1061 40.000

e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile

Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

- Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;

- TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 3.360 lei;

- Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;

- Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;

- Cheltuieli privind stocul de marfa distrus: 3.600 lei;

- Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;

Total cheltuieli nedeductibile: 233.460 lei

Observatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea

cotei de 2% asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus cheltuielile de

protocol realizate in cursul exercitiului si eventualele cheltuieli cu impozitul pe profit

4

contabilizate in cursul exercitiului financiar curent pana la momentul determinarii

indicatorilor anteriori.

Procedura este urmatoarea:

- determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 + 55.000)

* 2% = 41.000 lei;

- determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 – 41.000 = 14.000 lei;

- TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 24% = 3.360 lei.

Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:

- veniturile din participatii: 50.000 lei;

- pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;

- rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;

Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 160.000 lei

Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 233.460 – 160.000

Rezultatul fiscal = 2.073.460 lei

f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:

Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%

Impozit pe profit = 2.073.460 * 16% = 331.754 lei.

Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar

facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se

scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim 20% din valoarea

impozitului pe profit sau 3‰ din cifra de afaceri.

Calcule financiare :

valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.754 * 20% = 66.351 lei;

valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3‰ = 4.000.000 * 3‰ = 12.000 lei.

Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile

realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea

sponsorizarilor ar fi fost de 25.000 lei, reducerea impozitului era de 12.000 lei, limita minima

rezultata din calculele financiare anterioare.

Contabilizarea impozitului pe profit este:


691 441 321.754

Concomitent


121 691 321.754

g. determinarea profitului net:

Rezultat net = Rezultat contabil – Impozit pe profit – Rezerva legala

Rezultat net = 2.000.000 – 321.754 – 40.000 = 1.638.246 lei

Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata in situatiile

financiare ale acestui exercitiu financiare astfel:

5


129 117 1.638.246

In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:

a. inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile exercitiului

financiar respectiv:


121 129 1.638.246

b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat

o pierdere din exercitiile anterioare in valoare de 270.000 lei. In acest sens din

valoarea profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane

va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc. Valoarea care trebuie suspusa

repartitiilor este de 1.638.246 – 270.000 = 1.368.246 lei.


117 ./.

457

1068

1.368.246

1.000.000

368.246

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 117 este soldat (sold zero) prin acest

aspect finantandu-se si pierderea din exercitiile anterioare.

Aplicatia nr.5

Un agent economic care are ca obiect de activitate “cazino” inregistreaza in cursul exercitului

financiar urmatorii indicatori economico-financiari:

- venituri totale 90.000 lei,

- cheltuieli totale 45.000 lei.

Pierdere fiscala din anii anteriori 25.000 lei.

In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

- cheltuieli de sponsorizare: 500 lei;

- cheltuieli de protocol: 1.200 lei;

- cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 800 lei;

- cheltuieli privind ajustari de depreciere a activelor imobilizate (nedeductibil): 400 lei;

- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie: 700 lei.

In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

- venituri din participatii: 1.400 lei;

- venituri din relarea unei ajustari pentru deprecierea stocurilor (neimpozabil): 200 lei;

- venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii(deductibil): 500 lei.

Capitalul social este de 10.000 lei. Rezerva legala constituita este de 800 lei.

Fluxul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este:

a. profitul brut este de 90.000 – 45.000 = 45.000 lei;

b. rezerva legala este de 45.000 * 5% = 2.250 lei ;

c. profit impozabil :

- profit brut: 45.000 lei ;

- (+) cheltuieli de sponsorizare: 500 lei ;

- (+) cheltuieli de protocol nedeductibile : 276 lei ;

6

- (+) TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 66 lei

- (+) cheltuieli cu amenzile: 800 lei ;

- (+) cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : 400 lei ;

- (-) venituri din participatii : 1.400 lei ;

- (-) rezerva legala deductibila : 1.200 lei ;

- (-) venuturi din ajustari privind stocurile : 200 lei;

- (-) pierderea fiscala din exercitiile anterioare: 25.000 lei.

Profit impozabil: 19.242 lei

Impozit pe profit: 19.242 *16% = 3.079 lei

Reducerea impozitului pe profit = 300 lei

Impozit pe profit: 3079 – 300 = 2.779 lei

Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 90.000 * 5% =

4.500 lei

Cheltuieli de protocol deductibile : (45.000 + 1.200)*2% = 924 lei ;

Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.200 – 924 lei = 276 lei;

TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 276*24% = 66 lei.

Cifra de afaceri este de 90.000 lei.

Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre

3%0 din cifra de afaceri si 20% din valoarea impzitului pe profit:

- limita din cifra de afaceri: 90.000 * 3%0 = 300 lei;

- limita din valoarea impozitului pe profit: 3.079 * 20% = 616 lei.

Valoarea impozitului pe profit care trebuie platit este de 4.500 lei minus 300 lei cheltuieli

de sponsorizare = 4.200 lei.

Aplicatia nr.6

O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori

economico-financiari:

a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei;

b. venituri din activitati economice: 40.000 lei;

c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care

pentru activitatile economice 25.000 lei.

La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul

valutar este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt

urmatoarele:

- plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul maxim admis de lege, si

anume ele sunt pana la echivalentul de 15.000 euro si mai putin de 10% din valoarea

veniturilor neimpozabile;

- in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit

nu va plati impozit pe profit.

Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica, acesta trebuie sa

fie utilizat tot pentru finantarea cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii

obiectului principal de activitate.

7

Aplicatia nr.7







Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar

este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt

urmatoarele:

- veniturile din activitatile impozabile sunt de 10% din valoarea veniturilor

neimpozabile;

- veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 15.000 euro, ceea pentru

diferenta de 2.000 lei se va calcula impozit pe profit.

Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin

ponderea depasirii in total venituri. Ponderea veniturilor impozabila care au depasit limita

celor 15.000 euro este de 2.000 lei / 50.000 lei * 100 = 4%. Valoarea cheltuielilor aferente

depasirii plafonului de 15.000 euro este de 25.000 lei * 4% = 1.000 lei.

Profitul impozabile este de 2.000 lei – 1.000 lei = 1.000 lei.

Impozitul pe profit = 1.000 lei * 16% = 160 lei.

Aplicatia nr.8









urmatoarele:

- depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la

nivelul minimului de 10% din valoarea venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea

echivalenta de 15.000 euro;

- diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori

de comparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul

echivalent al celor 15.000 euro;

- diferenta de impozitare este de 90.000 lei – 48.000 lei = 42.000 lei;

- ponderea acestor venituri in total venituri este de 42.000/90.000 * 100 = 47%;

Valoarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de 25.000 * 47% = 11.750

Profitul impozabil este de 42.000 – 11.250 = 30.250 lei.

Impozitul pe profit = 30.250 * 16% = 4.840 lei.

8

Aplicatia nr.9









urmatoarele:

- valoarea maxima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia

nonprofit este de 2.200 lei, adica 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;

- depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea

mai mare a indicatorilor de comparabilitate, adica 50.000 – 2.200 = 47.800 lei.

Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 47.800 /

50.000 = 95,6%.

Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 25.000 * 95,6% = 23.900 lei.

Profitul impozabil = 47.800 – 23.900 = 23.900 lei.

Impozitul pe profit = 23.900 * 16% = 3.824 lei.

Impozite si taxe locale

IMPOZITUL PE CLADIRI Aplicatia nr.1

O persoana fizica detine in proprietate un aparatament cu o suprafata de 90 mp, aflat in zona B a unei

localitati de rang I. Valoarea impozabila corespunzatoare este de 806 lei/mp. Anul construirii cladirii

este 1974. Sa se calculeze impozitul pe cladire datorat de persoana fizica.

Valoarea impozabila = 90 mp * 806 * 2.4 = 174.096 lei

Deoarece imobilul are vechimea intre 30 si 50 ani, valoarea impozabila a acestuia va fi redusa cu 10%.

Astfel valoarea ramasa se va calcula astfel:

174.096 * 90% = 156.686 lei

Impozitul pe cladiri = 156.686 * 0.1% = 156.68 lei

Aplicatia nr.2

O cladire cu suprafata de 1.200 mp, aflata in proprietatea unei institutii publice, este utilizata astfel:

900 mp de catre institutia publica, din care 250 mp reprezinta suprafata incaperilor utilizate

pentru activitati economice;

restul de 300 mp reprezinta suprafata incaperilor inchiriate unei societati comerciale.

Valoarea contabila a cladirii este de 2 mil de lei. Cota de impozit stabilita prin hotarare de consiliu

local este de 1,2%. Sa se determine valoarea impozitului pe cladiri datorat de catre institutia publica.

Suprafata totala a cladirii de 1.200 mp va fi impartita in urmatoarele categorii in functie de prevederile

fiscale:

650 mp care sunt folositi de institutia publica pentru desfasurarea activitatilor curente nu sunt

purtatori de impozit pe cladiri;

9

250 mp care sunt folositi de catre institutia publica pentru desfasurarea unor activitati

economice sunt purtatori de impozit pe cladiri: valoarea impozabila = 250/1200 * 2mil lei =

416.667 lei; impozitul pe cladiri = 416.667 *1.2% = 5.000 lei

300 mp care au fost inchiriati unei persoane juridice sunt purtatori de taxa pe cladire, care se

va calcula de aceeasi maniera si va fi in sarcina persoanei juridice care a inchiriat spatiul.

Aplicatia nr.3

O persoana fizica are in proprietate 3 apartamente:

un apartament cu suprafata construita de 92 mp in localitate de rang 0, zona B, cladire de

domiciliu.

un apartament cu suprafta de 75 mp localitate rang 0, in zona A, dobandit prin succesiune

legala.

un apartament cu 68 mp in localitate de rang II, zona B

Care este impozitul ce trebuie platit pentru fiecare din cele 3 apartamente.

Apartamentul 1:

Valoarea de impozitare = 92*806*2.5 = 185.380 lei

Impozit pe cladiri=185.380*0.1% = 185 lei

Apartamentul 2:

Valoare de impozitare:75*806*2.6 = 157.170 lei

Impozitul pe cladiri = 157.170*0.1% = 157 lei

In cazul acestui apartament nu se aplica prevederea legala cu privire la majorarea impozitului deoarece

acesta este obtinut prin succesiune legala. Desi nu se calculeaza impozit majorat, acest imobil va luat

in calcul ca ordine a dobandirii.

Apartamentul 3:

Valoare de impozitare = 68*806*2.3 = 126.058 lei

Impozit pe cladiri = 126.058*0.1%=126 lei

Majorare de impozit= 126 * 1.5 = 189 lei

Total impozit de platit = 126+189 = 315 lei

IMPOZITUL PE TEREN

Aplicatia n.1

O societate comerciala care desfasoara activitate in domeniul agriculturii detine si exploateaza un teren

cu livada, in suprafata totala de 4,6 hectare, amplasat in intravilan. Impozitul unitar corespunzator

zonei in care se afla teren este de 46 lei/ha (zona A), iar coeficientul de corectie stabilit in functie de

rangul localitatii este 3 (localitate de rang III). Ce impozit datoreaza contribuabilul pentru terenul

respective si ce impozit ar datora in conditiile in care nu ar mai utiliza terenul pentru agricultura?

In cazul in care societatea comerciala are ca obiect de activitate agricultura si inregistreaza venituri si

cheltuieli din activitati agricole, impozitul pe teren se va calcula astfel:

Impozitul pe teren = 4.6 ha * 46 lei/ha * 3 = 634.8 lei

In cazul in care societatea comerciala nu are ca obiect de activitate agricultura respectiva suprafata de

teren va fi tratata din punct de vedere fiscal ca o suprafata de terenuri pentru constructii si va fi

impozitata ca atare:

Impozitul pe teren = 4.6 * 5640 = 25.944 lei

IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

Aplicatia nr.1

O persoana fizica are in proprietate doua autoturisme:

un autoturism cu capacitate cilindrica de 1500 cmc;

un autoturism cu capacitate cilindrica de 4500 cmc.

Care este impozitul pentru fiecare din cele doua mijloacele de transport detinute de persoana fizica.

10

Autoturismul 1:

1500/200 = 8 (rotunjirea se face in favoarea unitatii administrativ teritoriale)

8*8=64 lei

Autoturismul 2:

4500/200=23

23*290=6.670 lei

Taxa pe valoarea adaugata

Aplicatia nr.1

O societate comerciala platitoare de TVA efectueaza urmatoarele operatiuni:

livrari de produse finite la intern, pe baza de facturi, in valoare de 50.000 lei, TVA

24%;

prestari de servicii in valoare de 30.000 lei, TVA 24%;

achizitii de bunuri si servicii in valoare de 65.540, inclusiv TVA 24%.

Sa se calculeze TVA deductibila, TVA colectata si TVA de plata sau de recuperat pentru

perioada considerata.

Rezolvare:

TVA colectata = (50.000+30.000)*24%=19.200

TVA deductibila = 65.540 *24%/124%=12.685

TVA de plata=TVA colectata – TVA deductibila = 6515

Aplicatia nr.2

O societate comerciala platitoare de TVA realizeaza in luna februarie urmatoarele operatiuni:

livrari de produse finite pe baza de factura in valoare de 160.000 lei, din care 75% la

export;

livrari de marfuri la intern in valoare de 60.000 lei;

prestari de servicii la intern, scutite, fara drept de deducere de 18.000 lei;

achizitii de bunuri si servicii de 190.000 lei.

Cota de TVA este de 24% si nu este inclusa in sumele de mai sus. Sa se calculeze TVA de

plata/recuperat pentru luna februarie.

Rezolvare:

TVA colectata = (25%*160.000+60.000)*24%=24.000 lei

TVA deductibila = 190.000*19% = 36.100 lei

Prorata TVA = (160.000+60.000)*100/(160.000+60.000+18.000) = 92,44%

TVA de dedus = 92,44% *36.100 = 33.370 lei

TVA de recuperat = 33.370 – 19.000 = 14.370 lei

Aplicatia nr.3

Un contribuabil inregistrat ca platitor de TVA cu regim mixt realizeaza in cursul anului 2007

livrari de marfuri la export in valoare de 320.000 lei si livrari de marfuri pe piata interna, scutite fara

drept de deducere, in valoare de 90.000 lei. Achizitiile de bunuri si servicii aferente acestor operatiuni

au fost in valoare de 330.000 lei, TVA 24%. Sa se determine TVA de plata/de recuperat pentru anul

2007.

Rezolvare:

TVA colectata = 0

TVA deductibila = 330.000 *24% = 79.200 lei

Prorata TVA = 320.000 *100/(320.000+90.000) = 78%

TVA de dedus = 79.200*78% = 61.776 lei

TVA de recuperat = 61.776 lei

11

Aplicatia nr.4

O societate comerciala importa 5.000 buc. produse la un pret de cumparare de 100 eur/produs.

Factura externa mai cuprinde cheltuieli de transport in valoare de 1.500 eur si cheltuieli de ambalare

de 700 eur. Taxa vamala este de 10%, comisionul vamal este de 0,5%, iar cota de TVA este 24%.

Cursul de schimb la data intocmirii declaratiei vamale este de 3,65 lei/eur.

Sa se calculeze taxa pe valoarea adaugata ce trebuie platita in vama.

Rezolvare:

Valoarea bunurilor = 5.000 *100 * 3,65 = 1.825.000 lei

Cheltuieli de transport = 1.500 * 3,65 = 5.475 lei

Cheltuieli de ambalare = 700 * 3,65 = 2.555 lei

VALOAREA IN VAMA = 1.833.030

TAXA VAMALA = 1.833.030 * 10% = 183.303 lei

COMISION VAMAL = 9.165 lei

Baza de impozitare TVA = 1.833.030 +183.303 +9.165 = 2.025.498 lei

TVA platita in vama = 24% * 2.025.498 = 486.120 lei

Aplicatia nr.5

In luna ianuarie, o societate comerciala platitoare de TVA vinde cu plata in rate bunuri la un

pret de vanzare de 30.000 lei, la care se adauga taxa de 24%. Avansul incasat este de 20%, iar

diferenta se va incasa in 6 rate lunare, percepandu-se o dobanda de 4% lunar aplicata la sold.

Sa se determine valoarea TVA pentru fiecare luna din intervalul ianuarie – iulie.

Rezolvare:

In prima luna se va calcula TVA pentru avansul incasat 6.000 * 24% = 1440 lei

In urmatoarele luni calculele vor fi urmatoarele:

Luna Rata

Rest de

incasat

la

inceputul

lunii Dobanda TVA

Total

rata

lunara

feb. 4000 24000 960 960 5920

mar. 4000 20000 800 960 5760

apr. 4000 16000 640 960 5600

mai 4000 12000 480 960 5440

iun 4000 8000 320 960 5280

iul 4000 4000 160 960 5120

TOTAL 24000 - 3360 5760 33120

Aplicatie nr.6

O societate comerciala achizitioneaza in luna martie, pe baza de factura, marfuri in valoare de

400.000 lei, TVA 24%, pe care le achita in proportie de 60% in luna martie si 40% in luna aprilie. In

luna martie factureaza catre clienti marfuri in valoare de 500.000 lei, TVA 24%, suma pe care o

incaseaza in aprilie.

Sa se calculeze TVA de plata/de recuperat in cele doua luni.

Rezolvare:

Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data

prestarii sericiului (sau la data facturarii, in cazul in care se intocmeste factura anticipat), si nu la data

incasarii contrapartidei corespunzatoare acestora.

Luna martie:

TVA colectata = 500.000 *24% = 120.000 lei

TVA deductibila = 400.000 *24% = 96.000 lei

TVA de plata = 120.000 – 96.000 = 24.000 lei

12

Aplicatia nr.7

Un agent economic livreaza unui client marfuri in valoare de 100.000 lei, valoare fara TVA,

acordandu-i o reducere de pret de 2% din valoarea bunurilor. Sa se determine taxa pe valoarea

adaugata si valoarea totala a facturii.

Rezolvare:

Reducerile de pret acordate de furnizori direct clientilor nu se cuprind in baza de impozitare a

taxei pe valoarea adaugata.

Reducerea de pret acordata clientului = 100.000 *2% = 2.000 lei

Baza de calcul a TVA = 100.000 – 2.000 = 98.000 lei

TVA inscrisa pe factura = 98.000 *24% = 23.520 lei

Valoarea totala a facturii = 98.000 +23.520 = 121.520 lei

Aplicatia nr.8

Un agent economic care are ca obiect de activitate vanzarea in regim de consignatie primeste

de la o persoana juridica platitoare de TVA un obiect in valoare de 100.000 lei fara TVA. De

asemenea, primeste de la o persoana fizica un bun in valoare de 3.000 lei. Cota de comision perceputa

de consignatie este de 20%.

Sa se determina TVA colectata aferenta vanzarii celor doua produse si preturile de vanzare

pentru acestea.

Rezolvare:

Pentru persoana juridica platitoare de TVA baza de calcul va fi:

100.000 + 20%*100.000 = 120.000

TVA colectata = 120.000 * 24% = 28.800

Pret de vanzare = 120.000 + 28.800 = 148.800 lei

Pentru persoana fizica baza de calcul va fi:

3.000 *20% = 600

TVA colectata = 600 *24% = 144 lei

Pret de vanzare = 3.000+600+144=3.744 lei

Aplicatia nr.9

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată nu include reducerile de preţ acordate de

furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor, cu condiţia

de a fi efective şi în sume exacte în beneficiul clientului.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată nu include reducerile de preţ acordate de

furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor, cu condiţia

de a fi efective şi în sume exacte în beneficiul clientului.

Presupunem ca între furnizorul A şi clientul B s-a încheiat un contract, care prezintă

următoarele clauze: scont de 2% pentru plata în termen de 15 zile, precum şi o reducere comercială la

sfârşitul exerciţiului de 3% pentru o cifră anuală de peste 600 milioane lei.

Pe data de 01.09.2009, A livrează lui B mărfuri în valoare de 100 milioane, TVA 24%, cost de

achiziţie de 70 milioane lei. La recepţie pe data de 03.09.2009 B constată ca mărfurile nu îndeplinesc

în totalitate condiţiile prevăzute în contract şi cere furnizorului o reducere comercială de 10%. În urma

negocierii, furnizorul este de acord cu o reducere de 8%, acceptată de client. Acordul este realizat pe

data de 08.09.2009, data la care clientul înregistrează în gestiune intrarea mărfurilor. Pe data de

09.09.2009, furnizorul emite factura în roşu pentru diferenţa de 8% şi o trimite clientului. Plata

intervine pe data de 13.09.2009, clientul beneficiind astfel de reducerea financiară de 2%, conform

contractului. Furnizorul primeşte banii pe data de 14.09.2009.

La sfârşitul exerciţiului, furnizorul mai acordă clientului o reducere de 3% datorită faptului că

cifra de afaceri anuală realizată cu acesta este 610 milioane lei.

13

La furnizor A:

1. pe data de 01.09.2009, facturarea şi descărcarea gestiunii:

411

„Clienţi”

= %

707

„Venituri din vânzarea de

mărfuri”

4427

„Tva colectată”

124.000.000 lei

100.000.000 lei

24.000.000 lei

607

„Cheltuieli privind mărfurile”

= 371

„Mărfuri”

70.000.000 lei

2. pe data de 09.09.2009, factura în roşu pentru diferenţa de 8%:

411

„Clienţi”

= %

707

„Venituri din vânzarea de

mărfuri”

4427


9.920.000 lei

8.000.000 lei

1.920.000 lei

3. Pe data de 14.09.2009, se primesc în contul la bancă, banii pe mărfurile vândute, cu o nota de

reducere, de data asta financiară, de 2%. Calculele făcute pentru înregistrarea în contabilitate

sunt următoarele:

Valoarea factură:124.000.000 – 9.920.000 = 114.080.000 lei

Suma încasată:98%*114.080.000 = 111.798.400 lei

Reducere financiară brută: 2.281.600 lei

din care TVA:2.281.600*24/124 = 441.600 lei

cheltuiala cu scontul:1.840.000 lei

%

5121

„Conturi curente la bănci”

667

„Cheltuieli privind sconturile”

4427


= 411

„Clienţi”

114.080.000 lei

111.798.400 lei

1.840.000 lei

441.600 lei

4. La sfârşitul anului 2009, reducerea acordată în virtutea cifrei de afaceri realizată de clientul B

se înregistrează, prin emiterea unei facturi în roşu. Reducerea brută este de 3% din

610.000.000 lei, adică 18.300.000 lei, din care taxa pe valoarea adăugată colectată 18.300.000

* 24/124 = 3.541.935 lei.

411

„Clienţi”

= %

707

„Venituri din vânzarea

mărfurilor”

4427


18.300.000 lei

14.758.065 lei

3.541.935 lei

14

La client B:

1. Pe data de 03.09.2009, se recepţionează bunurile şi se constată neconcordanţa cu clauzele

contractuale. Până la clarificarea situaţiei, clientul preia în custodie bunurile trimise de

furnizor, la preţul din factura acestuia, debitând contul 8033 „Valori materiale în păstrare sau

custodie”. Pe data de 08.09.2009, clientul primeşte răspunsul furnizorului la cererea să de

reducere comercială, obţinând 8%. Calculele pentru înregistrarea în contabilitate se prezintă

astfel:

Valoare factură iniţială (fără TVA): 100.000.000 lei

Reducere comercială 8%: 8.000.000 lei

Valoare netă comercială: 92.000.000 lei

TVA: 92.000.000 * 24% = 22.080.000 lei

Total datorie: 114.080.000 lei

%

371

„Mărfuri”

4426

„Tva deductibilă”

= 401

„Furnizori”

114.080.000 lei

92.000.000 lei

22.080.000 lei

În acelaşi timp, se închide contul 8033 „Valori materiale în păstrare sau custodie”

2. Consemnarea plăţii pe data de 13.09.2009 se face simetric cu înregistrarea de la furnizor:

401

„Furnizori”

= %

5121


767

„Venituri din sconturi

obţinute”

4426


114.080.000 lei

111.798.400 lei

1.840.000 lei

441.600 lei

3. Pentru reducerea comercială acordată la sfârşitul anului, trebuie diminuat costul mărfurilor

achiziţionate de la furnizorul A. Cum este puţin probabil ca mărfurile să se afle în stoc în

întregime, se vor diminua cheltuielile în care s-a regăsit costul de achiziţie al mărfurilor, adică

contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile”, factura în roşu trimisă de furnizori diminuând şi

datoria faţă de A şi taxa deductibilă:

%

607

„Cheltuieli privind mărfurile”

4426


= 401

„Furnizori” 18.300.000 lei

14.758.065 lei

3.541.935 lei

15

Aplicatia nr.10

Plata de avansuri între întreprinderi reprezintă o situaţie tip în care exigibilitatea taxei pe

valoarea adăugată anticipează faptul generator.

Să presupunem următoarea situaţie ipotetică:

Pe data de 03.08.2009, întreprinderea A primeşte de la B un avans, conform contractului de

vânzare – cumpărare încheiat intre părţi. Valoarea totală a contractului, inclusiv TVA, este de

152.500.000 lei, din care taxa 29.516.129 lei. Avansul este de 30%. Pe data de 05.08.2009 se emite

factura pentru avansul încasat. Pe data de 17.08.2004 are loc livrarea produselor finite conform

contractului (costul de producţie este de 100.000.000 lei), clientul le primeşte pe 19.08.2009 şi le

achita pe 25.08.2009.

La furnizor A:

1. Pe 03.08.2009 se primeşte avansul în contul la banca 152.500.000 * 30% = 45.750.000 lei.

5121


= 419

„Clienţi – creditori”

45.750.000 lei

2. Pe data de 05.08.2009, A emite factura pentru avansul primit şi înregistrează taxa colectata de

45.750.000 * 24/124 = 8.854.839 lei prin diminuarea datoriei din 419, concomitent cu

creditarea lui 4427. În urma acestei înregistrări, soldul lui 419 nu mai reflectă toată obligaţia

faţă de client, pe care va trebui să o reconstituim la regularizarea avansului:

419


= 4427


8.854.839 lei

3. Pe 17.08.2009 se livrează produsele, se descarcă gestiunea şi se regularizează avansul primit,

astfel încât în contul 411 „Clienţi” rămâne doar suma neîncasată, adică restul de 70% din

valoarea contractului:

411

„Clienţi”

= %

701

„Venituri din vânzarea

produselor finite”

4427


152.500.000 lei

122.983.871 lei

29.516.129 lei

711

„Variaţia stocurilor”

= 345

„Produse finite”

100.000.000 lei

419


= %

411

„Clienţi”

4427


36.895.161 lei

45.750.000 lei

8.854.839 lei

La client B:

1. Pe 03.08.2009, plata avansului din contul la banca 45.750.000 lei.

409

„Furnizori – debitori”

= 5121


45.750.000 lei

2. Pe 05.08.2009 se primeşte factura emisa de furnizor pentru avansul primit şi se înregistrează

taxa deductibilă de 7.304.618 lei.

4426 = 409 8.854.839 lei

16

„Tva deductibila” „Furnizori – debitori”

3. Pe 19.08.2009 se primesc bunurile (materii prime) şi se regularizează avansul achitat, astfel în

contul 401 „Furnizori” rămâne doar suma de plată, adică restul de 70% din valoarea

contractului:

%

301

„Materii prime”

4426


= 401

„Furnizori”

152.500.000 lei

122.983.871 lei

29.516.129 lei

%

401

„Furnizori”

4426


= 409

„Furnizori – debitori”

36.895.161 lei

45.750.000 lei

8.854.839 lei

APLICATII FISCALITATE

Documents

Transcript of APLICATII FISCALITATE